biorremediere potloja.pptx

29
Noi vom salva planeta!!!

Upload: danielapotloja

Post on 25-Dec-2015

218 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Noi vom salva planeta!!!

MINISTERUL EDUCAŢIEI al REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA: Biologie şi PedologieDepartamentul: Silvicultură și Ecologie

Lucru individual Tema: Folosirea ciupercilor în decontaminarea sitului poluat.

A efectuat:Studenta ciclul II anul-I

Potloja DanielaA verificat:

Dr.conf. univ.Cuharscaia Liudmila

este definită ca un ansamblu de procese biotehnologice, care utilizează microorganism plante, animale sau produşi metabolici ai acestora (enzime, antibiotice etc.) pentru refacerea structurală şi funcţională a ecosistemelor afectate, mai mult sau mai puţin eficace, de diferiţi agenţi poluanţi, prin eliminarea sau inactivarea efectelor nocive ale acestora.

Bioremedierea

Termenul de bioremediere cu fungi sau micoremediere se referă în mod specific la utilizarea de micelii fungice. Micoremedierea este o formă de bioremediere, respectiv un proces de utilizare a unor specii de fungi pentru refacerea structurală şi funcţională a unor ecosisteme terestre sau acvatice contaminate cu poluanţi toxici, prin eliminarea lor sau diminuarea efectelor nocive ale acestora.

Micoremedierea

• Biotehnologie de remediere ce foloseşte ciupercile în acţiunea de degradare, inactivare sau izolare a elementelor contaminante. Unele specii de ciuperci au capacitatea de a absorbi şi acumula compuşi al metalelor grele în corpurile sporifere, iar alte specii contribuie la degradarea unor substanţe contaminante.• Ciupercile în general au rolul de descompunători ai ecosistemelor, miceliul lor secretând enzime şi acizi ce sunt capabili să descompună o gamă largă de substanţe.• Micoremediere e folosită în degradarea hidrocarburilor, pesticidelor şi în acumularea de metale grele.

Micoremediere

Termenul a fost introdus pentru prima dată de Paul Stamets, referindu-se la utilizarea miceliului de ciuperci comestibile sau medicinale în scopul bioremedierii unecosisteme agricole silvice.

Ciupercile pot fi clasificate în două subgrupuri care se referă la bioremediere: ciuperci mucegaite albe si ciuperci mucegaite maro.

Cea mai dezvoltată ramură a micoremedierii se ocupă cu "ciupercile mucegaite albe".

Ciupercile mucegaite albe sunt un grup fiziologic, fata de grupul de ciuperci taxonomic similar care produc enzime ce descompun lignina si alti compuși multi-catenă similari.

În cazul fungilor, Liliana Lemoşi au obtinut rezultate cu privire la capacitatea de biodegradare a hidrocarburilor, a unor tulpini din genurile Aspergillus, Penicillium, Paecilomyces şi Fusarium Zheng and Obbard au reuşit săi dentifice genul Penicillium, care a avut capacitatea de a degrada 90% fenantrenul şi 75% acetnaftilena şi fluorenul.

Walker and Cooney au scos în evidenta capacitatea speciei Cladosporium resinae de a degrada hidrocarburile alifatice .

Genul Rhizopus cuprinde ciuperci filamentoase, care se găsesc în sol, fructe, legume şi pâine veche. Genul a fost izolat şi studiat din punct de vedere al capacitătii de biodegradare al hidrocarburilor, obtinându-se rezultate satisfăcătoare . Biodegradarea se realizează în mai multe etape şi nu este rezultatul unui singur organism specific, de obicei actionează sinergic mai multe tulpini de microorganisme.

Mycena alcalina Poate descompune

bifenilii policloruraţi încă utilizaţi în unele ţări ca lichid de răcire sau izolator în aparate electrice;

sunt substanţe puternic poluante, care favorizează apariţia cancerului la om.

Experimentele cu Pleurotus au avut rezultate deosebit de bune în cazul terenurilor contaminate cu motorină (în 4 săptămâni 95% din hidrocarburile toxice au fost descompuse în compuşi netoxici, ulterior eliminaţi).

Ciupercile Pleurotus ostreatus (Păstrăvi de fag)

sunt capabile să cureţe zonele poluate cu petrol şi derivaţi ai acestuia, spune Paul Stamets, care de altfel, a lucrat la selecţionarea unor tulpini de Pleurotus eficiente în această “îndeletnicire” şi a arătat, prin experimente comparative, că aceste ciuperci sunt într-adevăr în stare să facă o treabă foarte bună eliminând reziduurile petroliere din sol şi din apă

Stropharia rugosoannulata

o specie comestibilă, gustoasă, poate curăţa apele de anumite bacterii patogene.

Genul Psilocybe descompunerea unei

substanţe extrem de toxice, un gaz de luptă paralizant, cunoscut sub numele de VX.

• Cost redus, comparativ chiar cu alte tehnici de bioremediere• Efort minim de instalare şi întreţinere a bioremedierii• Metodă mai flexibilă (fungii au o plasticitate mai mare decât alte microorganisme, micoremedierea fiind o opţiune chiar în condiţiile în care alte tehnici nu sunt eficiente)• Eficacitate deosebită (tehnică mai eficientă ca alte tehnici de bioremediere – fungii pot degrada PAH – hidrocarburile policiclice aromatice cu 6 inele aromatice

Micoremedierea - avantaje

O tehnica de succes a fost de a inocula paie cu ciuperci , apoi utilizați capacitatea de paie pentru a absorbi și de a absorbi uleiul din apa din jur. Uleiul absorbit este apoi metabolizat de miceliu în paie de multe ori rezultand la organele de fructificare formate de miceliu , un semn de fungi sănătoși

Aplicatiile micoremedierii

În 2007 o alta metodă a fost folosită în San Francisco . Uleiul a contaminat tărmul după ce o navă de marfă a vărsat 58000 de galoane de combustibil . Conceptul de micoremediere a fost explorat în filmul din 1984 Nausicaa din Valea vântului , unde suprafete mari de pădure cu ciuperci au reabilitat planeta după poluarea umana catastrofala. Micofiltrarea este un proces similar folosind miceliul ciupercii pentru a filtra deșeurile toxice și microorganismele din apă si sol.

După dezastrul produs de avarierea centralei nucleare de la Fukushima (2011), el a propus un proiect îndrăzneţ pentru a curăţa solul din jurul centralei de reziduuri radioactiveideea este următoarea: în loc de a căra din zona contaminată milioane de metri cubi de pământ, care ar trebui depozitat apoi cu toate precauţiile necesare manevrării deşeurilor nucleare, ceea ce ar consuma spaţiu şi resurse imense şi ar lipsi zona de o mare cantitate de sol fertil, de ce să nu ne bazăm pe o calitate puţin cunoscută, dar cu adevărat uimitoare, a ciupercilor – aceea de a absorbi din sol metale grele, printre care şi izotopi radioactivi, el a sugerat plantarea

în regiunea contaminată, a unor copaci din specii indigene, împreună cu ciuperci care trăiesc în simbioză cu copacii (cu miceliul în jurul rădăcinilor arborilor) formând asociaţii numite micorize. Crescând, ciupercile absorb elementele radioactive din sol. Colectând ciupercile pe măsură ce cresc şi depozitându-le pe ele ca deşeuri radioactive, problema ar putea fi rezolvată într-un important timp mai lung, dar cu costuri mult mai mici. Repetând aceste operaţiuni de “însămânţare” cu ciuperci şi apoi de colectare şi depozitare a acestora, solul ar putea fi curăţat în câteva decenii.

Potrivit lui Paul Stamets viitorul micoremedierii se află în echipele de intervenție micologice Aceste echipe sunt constituite din oameni informați și instruiți ,care ar înființa centre , care vor folosi tehnici de micoremediere pentru a recicla și a reconstrui solul sănătos în zonă . Aceasta începe prin răspândirea gradului de conștientizare și de informare în ceea ce privește beneficiile micoremedierii. Două specii de Pestalotiopsis,ciuperca Ecuadorului

sunt capabile sa consume poliuretan în condiții aerobe și anaerobe .

A fost recunoscut pe scară largă de către experți că există o lipsă de cunoștințe fundamentale, care a dus la progresia lentă a stiintei micoremedierii. O mare parte a resurselor au fost puse spre cercetare incluzand tulpina de ciuperci albe mucegaite Phanerochaete chrysosporium în timp ce practic mii de alte specii de fiecare conținând proprietăți lignolitice au plecat nestudiate.

Planuri de viitor pentru stiinta micoremedierii

Recent însă, experții au început definirea științei și au scris cărți cu o abordare holistică față de micoremediere. Acestea sunt proprietăți fundamentale, care sunt necesare pentru a justifica micoremedierea ca o știință.

Este crucial ca cercetari suplimentare se efectuează în cadrul științei pentru contribui la promovarea și validarea micoremedierii.

Multumesc!