biomateriale folosite in implantologia orala _curs 3

7/23/2019 Biomateriale Folosite in Implantologia Orala _curs 3

http://slidepdf.com/reader/full/biomateriale-folosite-in-implantologia-orala-curs-3 1/9

BIOMATERIALE FOLOSITE IN IMPLANTOLOGIA ORALA–CURS 3

European Society of Biomaterials deneşte termenul de“biomateriale” ca ind “materiale fără viaţă, utilizate în domeniimedicale (de exemplu, implanturi dentare), cu scopul de a produceo interacţiune cu sistemul biologic” (Wagner, 1991!MATERIALE UTILIZATE PT REALIZAREA IMPLANTURILORENDOOSOASE

• "n cursul anilor s#a $ncercat utili%area unui num&r 'ariabil demateriale pentru confecionarea implanturilor, din care ausupra'ieuit doar c)te'a, care posed& anumite propriet&iobligatorii ce se impun $n 'ederea obinerii unui succes pe

termen lung!• * condiie obligatorie impus& tuturor biomaterialelor este

asigurarea lipsei de noci'itate local& şi general&! +rebuiee'itate materialele care au componente toice, cancerigene,alergice şi-sau radioacti'e!

"n general, biomaterialele trebuie s& e compatibile din punct de'edere biologic, mecanic, funcional, re%istente la coro%iune, şi s& seadapte%e uşor unor te.nologii clinice şi de laborator

BIOCOMPATIBILITATEA• /rin biocompatibilitate se $nelege posibilitatea ca un

organism 'iu s& tolere%e, $n anumite limite, f&r& a determinaapariia unor reacii de ap&rare, un material str&in de el,inserat $n intimitatea lui!

• 0ateitsc.ac şi Wolf au denit biocompatibilitatea astfel2 “unmaterial este biocompatibil dacă la nivelul unui organism viu

produce doar reacţii dorite sau tolerate” sau “un material cu obiocompatibilitate optimă nu produce reacţii tisularenedorite”!

Eist& mai multe grade de compatibilitate! “O biocompatibilitateabsolută este o utopie” (Williams

• 3a etalon $n ceea ce pri'eşte biocompatibilitatea materialelorfolosite $n implantologia endoosoas& este considerat $n primulr)nd reacia lor cu osul, cu toate c& şi comportarea mucoasei

$n %ona periimplantar& este tot at)t de important&!

• 4ceasta se datorea%& faptului c& ma5oritatea cercet&rilor $nleg&tur& cu biocompatibilitatea acestor materiale pro'ine dindomeniul c.irurgiei ortopedice, care utili%ea%& doar implanturiintraosoase şi unde nu se ridic& probleme periimplantare lani'el de tegumente sau mucoase!

• "nteraciunea dintre implant şi esuturile periimplantare nu are

'oie s& induc&, prin coro%iune, li%& osoas& şi biodegradare la



ni'elul suprafeei acestuia, modic&ri secundare $n organism(metalo%e sau o instabilitate biologic& a implantului!

• 6u este permis& dec)t utili%area unor materiale standardi%ateprin norme internaionale!

COMPATIBILITATEA MECANICA

• Biomaterialele utili%ate $n implantologia oral& trebuie s&asigure transmiterea forelor oclu%ale esuturilor de susinere!"n acest sens, ele trebuie s& pre%inte o re%isten& mecanic&

sucient& pentru a nu suferi modic&ri $n cursul eercit&riiforelor %iologice!

• /arametrii mecanici ai unui material sunt modulul deelasticitate şi re%istena la traciune! 7e aici se poate conc.idec& materialele polimerice şi alia5ele pot $ndeplini mai bineaceste cerine, $n timp ce materialele ceramice, ind maifragile şi mai rigide, nu pot $ndeplini $n aceeaşi m&sur& acestecondiii!

FUNCTIONALITATEA SI ADAPTABILITATEA CLINICA8uncionalitatea şi adaptabilitatea clinic& se refer& la implantul $n

sine, care trebuie2• s& e clinic utili%abil, oferind posibilit&i de prote%are estetice

şi funcionale

• s& permit& sterili%area şi, ulterior, igieni%area corespun%&toare

• s& poat& inserat, şi, e'entual, $ndep&rtat f&r& mane'rec.irurgicale laborioase

Eist& mai multe criterii de clasicare a materialelor din care seconfecionea%& implanturi, cea mai con'enional& ind ceaimunologic&! 4ceasta $mparte biomaterialele $n patru clase2materiale autogene, omoloage, .eteroloage şi aloplastice

"mplanturile endoosoase sunt confecionate eclusi' din materialealoplastice, care pot 2 metale, alia5e, ceramic&, materiale plastice!4'anta5ele materialelor aloplastice fa& de cele autologe, omologe şi.eterologe sunt2

• disponibilitate practic nelimitat&

• manipulare mai uşoar&

• posibilitatea de a le $mbun&t&ite propriet&ile %ice şic.imice

• prin standardi%area lor se poate obine un ni'el calitati' mairidicat şi constant

3a de%a'anta5, materialele aloplastice pre%int& riscul declanş&riiunei reacii de corp str&in, care 'a duce ine'itabil la pierderea



implantului! 7in punct de 'edere .istopatologic, aceasta este oreacie tisular&, care $n pre%ena unui corp neresorbabil duce laformarea de esut con5uncti' de iritaie care 'a tinde s& epul%e%ecorpul str&in!3ontactul osos periimplantar poate a'ea $ns& o reacie special& de

corp str&in, fa'irabil&, prin $ncorporarea implantului $n os!Biomaterialele se $mpart $n trei clase de compatibilitate2

• biotolerate

• bioinerte

• bioreacti'e

• aterialelor biotolerate (oeluri inoidabile, alia5e 3r#3o#o,/4 le corespunde aşa#%isa osteogenză la !stan"ă (stratseparator de esut con5uncti' format prin interaciunea osuluicu ionii metali%i toici

• aterialelor bioinerte (titan, tantal, ceramic& pe ba%& de

aluminiu le corespunde osteogeneza e #onta#t (contact $ntre suprafaa implantului şi os!

• /entru materialele bioreacti'e (fosfat de calciu, ceramic&sticloas&, biosticl& şi apatite este considerat& tipic&osteogeneza e legăt$%ă, c)nd apare o leg&tur& c.imic&

$ntre implant şi os!

• * categorie special& o formea%& biomaterialele inerte custructur& osteotrop&! 7in aceast& categorie putem cita titanulcu o suprafa& rugoas& acoperit cu un strat de +/8S (+itan/lasma 8lame Spray!

•

4ceste materiale, datorit& biocompatibilit&ii c.imice şimicromorfologice cu osul, reali%ea%& cu acesta o leg&tur&%ico#c.imic&, fenomenul .istologic la distan& ind asimilatcu aşa#%isa osteogene%& de leg&tur&!

• 3eramicile utili%ate $n implantologia oral& sunt pe ba%& de oidde aluminiu : bioinacti' : şi fosfat de calciu : bioacti'!3eramicile aluminoase produc osteogene%& de contact, deci $n

5urul implantului se 'a depune os lamelar, re%istent din punctde 'edere mecanic!

• 3eramicile pe ba%& de fosfat de calciu, ca şi ceramicasticloas& produc osteogene%& de leg&tur& prin eliberarea deioni de calciu şi fosfat $n mediul $ncon5ur&tor şi absorbiaacestora de c&tre masa osoas&! 4stfel se reali%ea%& o leg&tur&c.imic& $ntre implant şi os!

• 7in punct de 'edere ştiinic şi practic, primul loc ca materialepentru implanturile endoosoase $l ocup& alia5ele metalicedeoarece au propriet&i re%isti'e crescute (re%isten& lacompresiune, $nco'oiere, traciune, etc!, pentru a puteaprelua şi transmite osului forele %iologice care se eercit& laacest ni'el!

• "n timp ce prin anii ;<= se utili%au alia5e 3o#3r#o şi tantalul ca

materiale pentru implanturile endoosoase, la ora actual& se



prefer& implanturile confecionate din titan pur şi alia5e detitan!

TITANUL• +itanul şi alia5ele sale au de'enit $n ultimul timp de ne$nlocuit

$n multe domenii te.nice, şi c.iar şi $n medicin&! 4cestmaterial a atras atenia lumii stomatologice prin propriet&ilesale deosebit de a'anta5oase2 biocompatibilitate,conductibilitate termic& redus&, densitate sc&%ut&, re%isten&la coro%iune, preul de cost ind de patru ori mai sc&%ut dec)tal aurului!

• /rintre primii care au reali%at implanturi dentare din titan aufost >ino? (19@A, Branemar (19@9 şi ofmann (19AC, careutili%ea%& un alia5 al titanului (+i4l@D!

• "n implantologie se utili%ea%& titanul nealiat, cu o puritate de

aproimati' 99,<CF şi un coninut de er de maim =,CF (deobicei sub =,1F! +itanul nealiat sau fa%a G a titanuluipre%int&, conform 7"6 1< AC= ("nstitutul Herman pentruStandarde patru grade de puritate!

"n scopul $mbun&t&irii propriet&ilor mecanice, au fost $ncercate şidiferite alia5e ale titanului, cum sunt2

• +i@4lD• +i@4l<6b

• +iI= +a

• +iC4lJ!C8e

• 6i+i (alia5 cu memorie

• 7up& o serie de cercet&ri eperimentale pe animale, Wagnerşi colaboratorii (19A< susin c& nu poate demonstrat& odiferen& concret& $ntre osteointegrarea diferitelor tipuri dealia5e şi titanul pur şi de aceea ei recomand& utili%areaalia5ului +i@4lD, datorit& propriet&ilor mecanice superioare! S#

a descoperit $ns&, dup& o anumit& perioad& de osteointegrare,pre%ena unei concentraii 'ariabile de ioni de 4l şi D $n esutulperiimplantar!

• 7e aceea la ora actual& se prefer& din nou utili%areaimplanturilor din titan nealiat sau alia5e +iI= +a, considerate“leneşe” din punct de 'edere biologic! 7ac& din considerentede re%isten& se prefer& alte alia5e de titan, cu propriet&imecanice superioare titanului pur, se recomand& acoperireaacestora cu un strat de plasm& de titan, .idroiapatit& saumase ceramice!

• /ropriet&ile c.imice şi biologice ale titanului sunt dictate destratul supercial de oi%i!



• Stratul de oi%i se formea%& spontan $n mediu biologic,grosimea lui a5ung)nd $ntr#un minut la 1==4, şi creşte p)n& laJ===4 dup& o perioad& mai mare de timp!

• /entru stabili%area mecanic& a stratului de oi%i de titan, uniiautori recomand& acoperirea implantului cu oid de %irconiu,

care#i confer& $ns& o culoare $nc.is& (implantele Bone#>oc!

MASELE CERAMICE• 4bandonarea metalelor $n stomatologie face parte din

cercet&rile de a'angard& ale acestei specialit&i!

• Bimetalismul, metalo%ele, ca şi o serie de aspecte debiocompatibilitate au dus la ideea $nlocuirii metalelor de c&tremasele ceramice cu propriet&i $nalte, dintre care se remarc&cele pe ba%& de 4lJ*I, şi mai ales Kr*J!

• 4stfel, metalele tind s& e $nlocuite din domenii $n caredeineau supremaia de peste un secol!

IMPLANTURILE ENDOOSOASE DIN CERAMICA ALUMINOASA• "mplanturile endoosoase din ceramic& aluminoas& (8rialit,

Biolo, Bionit au fost primele reali%&ri $n domeniu!

• 3eramica pe ba%& de oid de aluminiu se deosebeşte esenialde metale! 4stfel, implanturile din ceramic& aluminoas& au oduritate etrem de crescut&, care permite o e'entual&prelucrare doar cu instrumente diamantate, sub 5et de ap&, şi

o re%isten& la compresiune cu mult peste cea a implanturilormetalice!

IMPLANTURILE ENDOOSOASE DIN CERAMICA PE BAZA DEZ%O& 'TCS(

• "mplanturile +3S sunt ti5e din oid de %irconiu ce pot incluse $n categoria implanturilor de stabili%are endoosoas&! 4u ore%isten& mecanic& corespun%&toare şi o biocompatibilitaterecunoscut&! +i5ele se inser& proimal, $n raport cu diniinaturali!

• 3eramicile aluminoase şi pele pe ba%& de oid de %irconiu

produc osteogene%& de contact, deci $n 5urul implantului se 'adepune os lamelar, re%istent din punct de 'edere mecanic!

MATERIALE UTILIZATE IN TE)NICILE DE AUGMENTAREOSOASA

• "n te.nicile de augmentare osoas& (numite şi regenerareosoas& g.idat& : 0*H se utili%ea%& cu prec&dere dou& tipuride materiale2 materiale de adiie şi membrane de regenerare!

• Si la ora actual& acestea sunt intr#un continuu proces deoptimi%are şi perfecionare, eperiment)ndu#se $n permanen&

noi tipuri de materiale care s& $ntruneasc& c)t mai multedintre condiiile cerute!



MATERIALE DE ADITIE OSOASA"n ultima perioad& te.nicile de regenerare osoas& g.idat& suntutili%ate tot mai des $n diferite situaii clinice! 4stfel se poate obine2

• un substrat osos fa'orabil inser&rii implanturilor

• un oarecare control al atroei crestelor al'eolare• refacerea unor defecte osoase

+abelul urmator pre%inta tipurile materialelor de aditie osoasa2

MATERIALE DE ADITIE OSOASA )ETEROLOGE• Ln material din aceasta categorie utili%at cu re%ultate foarte

bune pe termen lung este /epHen /#1C (3eramed, SL4!

• 4cest material contine peptidul /#1C, un biomimetic sintetic alsec'entei de 1C aminoaci%i ai colagenului tip ", implicat in

ade%iunea celulara, in special a broblastilor si osteoblastilor!

APLICATII PRP IN IMPLANTOLOGIA ORALA• 3oncentratia plac.etelor sang'ine in /0/ este de

1=!===!===-dl care este de 1==!=== de ori mai mare decat ceadintr#o plaga normala

• Ltili%area /0/ poate e'ita folosirea unei membrane

• Se foloseste in reconstructiile defectelor importante decontinuitate osoase mandibulare si mailare

*7L> 7E 0E3*>+40E 4> /0/2 SE/4040E4 S46HE>L" "6 3E>E I

3*/ 7E B4K4 2 # plasma bogata in plac.ete sang'ine #plasma saraca in plac.ete sang'ine#.ematii

SLBS+"+LE6+" S"6+E+"3" 7E *S 2

• "n istoria modern& a stomatologiei, decenii de#a r)ndul gipsulsterili%at a fost utili%at ca substituent sintetic de os! 7efecteosoase importante care re%ultau $n urma c.istectomiilor sau aunor tumor benigne erau umplute cu gips! "n multe dinasemenea ca%uri, c.iar dup& J=#I= de ani de la inserareamaterialului nu ap&rea nici o reacie!

• 7e altfel eist& o tendin& de a reactuali%a metoda,bine$neles, cu produse mai sosticate dec)t 3aS*! Lneemplu $n acest sens este produsul 3apset (>ifecareBiomedical SL4, care conine ICF sulfat de calciusemi.idratat!

MATERIALE SINTETICE DE AUGUMENTARE OSOASA PE BAZADE BIOSTICLE

• Stratul supercial al biosticlelor conine ioni de fosfat, careinMuenea%& po%iti' cristali%area .idroiapatitei şi cristale decuar, care detemin& precipitarea diri5at& a proteinelor de pe

suprafaa lor!



• 7atorit& faptului c& stratul supercial al biosticlelor pre%int&un grad 'ariabil de solubilitate, $n funcie de compo%iiac.imic& succesul lor pe termen lung este redus! /rin creştereaconinutului de elemente alcaline se obine o reacti'itateosoas& superioar&, dar care concomitent creşte şi solubilitatea

biosticlelor!• 6aamura elaborea%& aşa#numitele sticle 4W care conin

apatit& (3a1=(/*@*J şi ?olastonit (3a* Si*J , ce confer&materialului propriet&i mecanice superioare cresc)ndre%istena la $nco'oiere şi compresiune!

• /rin test&ri pe animale s#a demonstrat c& re%istena latraciune şi forfecare creşte semnicati' dup& inserareaimplantului, re%ultatele ind superioare celor obinute $n ca%ulceramicii pe ba%& de oid de aluminiu!4+E0"4>E S"6+E+"3E 7E 4LHLE6+40E *S*4S4 /E B4K4

7E 8*S84+ +0"34>3"3 (+3/• 3eramicile pe ba%& de fosfat tricalcic (+3/ se pot obine din

.idrogenfosfat de calciu şi carbonat de calciu prin sinteri%arela 1J==N3, iar printr#o $nc&l%ire continu& la 1I<=N3 sereali%ea%& trecerea fa%ei beta#+3/ $n fa%a alfa#+3/!

• 3eramica pe ba%& de +3/ mai este folosit& şi $n terapiadefectelor din otoc.irurgie şi traumatologie ca suportmedicamentos (de eemplu pentru Hentamicin& $n terapiaosteomielitelor!

MATERIALE SINTETICE DE AUGUMENTARE OSOASA PEBAZA DE )IDRO*IAPATITA

• 3eramicile pe ba%& de 4 au o importan& clinic& deosebit& camateriale de augmentare e ca implanturi de adiie pentruacoperirea implanturilor endoosoase metalice, $nlocuind $nacest sens ceramicile pe ba%& de +3/ datorit& propriet&ilormecanice superioare!

• "n pre%ent .idroiapatita este larg utili%at& ca material deaugmentare osoas&, e asociat& cu materiale osoaseautogene, e ca atare!

MEMBRANE UTILIZATE IN TE)NICILE DE AUGUMENTAREOSOASA

• "n regenerarea osoas& g.idat& (0*H se utili%ea%& constant oserie de folii din diferite materiale (care se resorb sau nu $ntimp, pentru i%olarea defectului osos pe parcursul refaceriiacestuia! 4ceste folii sunt cunoscute sub numele demembrane! 4sadar membranele sunt bariere confecionatedin diferite materiale resorbabile sau neresorbabile caresepar& defectul osos ref&cut sau nu cu materiale autologe,

omologe, .eterologe sau aloplastice, de lamboul muco#periostal!



• /e l)ng& rolul de contenie al implanturilor de adiie,membranele $mpiedic& proliferarea celulelor epiteliale dinlamboul muco#periostal spre defectul osos, proliferare carepoate compromite o regenerare osoas& de calitate!

Me+,%anele se $t!l!zează -n $%+ătoa%ele s!t$a"!! #l!n!#e.• terapia recesiunilor gingi'ale şi a furcaiilor descoperite ale

molarilor din cursul diferitelor forme de parodontopatiimarginale

• umplerea defectelor re%ultate $n urma c.irurgiei afeciunilorparodoniului apical

• alte situaii $n care defectele osoase ap&rute dup&pseudotumori inMamatorii, traumatisme, etc! necesit& o 0*H

• corecii ale suprafeelor periimplantare şi terapiaperiimplantitelor

• te.nici de augmentare a re%er'ei osoase $n implantologia

oral&"n funcie de materialul din care sunt confecionate, membranele seclasic& $n2

• neresorbabile2 bre de celulo%& .ibrid&, late,politetraMuoroetilen epandat (/+8E#e, care trebuiesc

$ndep&rtate dup& o anumit& perioad&, printr#o nou&inter'enie

• resorbabile2 pot sintetice (polimeri sintetici : acid poliactic,copolimeri ai aci%ilor glicolic sau lactic sau naturale (e!3olagen şi care nu necesit& a $ndep&rtate printr#o nou&

inter'enie

MI/LOACE DE MENTINERE A MEMBRANELOR DEAUGUMENTARE OSOASA2

• /entru m&rirea stablit&ii primare a membranelor pe l)ng&mi5loacele care confer& o are primar& a acestora (sutur&,aderen& prin procese de coagulare, compresiunea periferic& amucoasei au fost imaginai pini de dimensiuni reduse care seinser& prin membran& intraosos reali%)nd o are mecanic&mai bun& a acesteia! 7in punct de 'edere al designului pot

comparai cu pione%ele!/inii pot 2

• neresorbabili : din titan– 8rios (8riatec, Hermania– em ("nstitute Straumann, El'eia

• 0esorbabili : din materiale resorbabile (acid polilactic– 0esor#/in (Heistlic., El'eia– >ead (3alcite, SL4

Ltili%area pinilor confer& mai multe a'anta5e $n cadrul te.nicilor deregenerare tisular& g.idat&2



• diminu& semnicati' complicaiile postoperatorii2 epunereamembranei, deplasarea membranei de pe defect, plicaturareamembranei

• simplic& te.nica operatorie nemaiind necesar& urm&rirea&rii membranei prin mi5loacele con'enionale

• simplic& traseul inci%iilor care nu mai trebuiesc f&cute largpentru a se acoperi poriunile libere ale membranei (cu multmai mari $n ca%ul neutili%&rii pinilor

biomateriale folosite in implantologia orala _curs 3

Documents