biletele 6-30 la drept administrativ.[conspecte.md]

8/12/2019 Biletele 6-30 La Drept Administrativ.[Conspecte.md]

1/27

6. Norme de drept administrativ.

a)definiti normele de drept admin si trasaturile lor caracteristice:

Norma de drept administrativ este o regula juridica ce reglementeaza relatiile sociale care facobiectul Dreptului administrativ, ca ramura de drept.Aceste relatii apar n procesul de executare a legii, de catre organele administratiei de stat, n careacestea se manifesta ca autoritati publice, n realizarea puterii de stat.

Normele de drept administrativ sunt extrem de variate, n concordan cu multitudinea de domeniin care este implicat administraia public. n funcie de domeniul de reglementare pot fiidentificate!Norme prin care se reglementeaz nfiinarea, organizarea "i funcionarea organeloradministraiei publice, competena lor material"iteritorial, raporturile cu alte organe de stat,controlul ce se poate exercitaasupra activitii lor#!Norme prin care sunt reglementate raporturile organelor administraiei publice cu persoane fizice"i juridice nestatale, privind drepturile "i obligaiile acestora n relaiile lor cu autoritileadministrative. n aceast reglementare sunt incluse"i normele care prevd rspunderea

participanilor la asemenea raporturi, consecinele nclcrii drepturilor "i obligaiilor lor

reciproce#!Norme care reglementeaz procedura activitii administraiei publice $ acele norme care prevdn ce condiii se desf"oar activitatea realizat de administraie, at%t n interiorul su, c%t "i nraporturile cu subieci din afara acesteia.

b&determin structura si clasific de drept adminStructura normei de drept administrativNorma de drept administrativ are o structura tri'otomica, respectiv ipoteza,dispozitie si sanctiune.

Ipoteza normei de drept administrativca regula, este foarte dezvoltata, datoritaspecificului administratiei de a pune n

practica vointa politica a legiuitorului si de a se adapta la situatiile foarte variate dinsocietate si se refera la:( mprejurarile, conditiile, situatiile n care se aplica norma juridica#( subiectele de drept, persoane fizice sau juridice, care cad sub incidenta normei#( definitii#( principii#( explicarea semnificatiei unor termeni.n functie de atitudinea impusa administratiei printr(un act cu caracter normativ, ipoteza( are caracter absolut determinat, fiind vorba despre asa numita )competenta legata*, c%nd norma

legala impune un anumit comportament#( are caracter relativ determinat, las%nd posibilitatea administratiei sa decida, n functie decircumstante, daca va face sau nu ceea ce legea consacra n termeni generici..Dispozitia normei de drept administrativDeoarece administratia publica se desfasoara n regim de putere publica si are ca scop realizareaunui bine general, este normal ca dispozitia normei administrative sa fie imperativa, categorica,impun%nd o anumita prestatie sau interzic%nd o anumita activitate.+xista trei categorii de dispozitii ale normei de drept administrativa& onerative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept#

b& pro'ibitive, prin care se interzice a anumita conduita subiectului de drept#c& permisive, c%nd se prevede o anumita actiune, las%ndu(se la latitudineasubiectului de drept daca va face sau nu ceea ce norma i permite, dar nu l obliga. Normele

permisive nu constituie o exceptie de la caracterul imperativ al normei juridice de dreptadministrativ, deoarece odata adoptata o anumita conduita, trebuie sa se respecte n mod strictreglementarile juridice privind acea conduita.


2/27

Aceasta clasificare a dispozitiei normei de drept administrativ nu nseamna ca un izvor de dreptcontine numai un anumit tip de dispozitie, din cele sus mentionate.Sanctiunea normei de drept administrativ'iar daca o anumita norma de drept administrativ nu prevede expres n cuprinsul ei care estesanctiunea n cazul nerespectarii ei, aplicarea i este garantata n permanenta si asigurata la nevoie

prin coercitia statala, apel%ndu(se la regulile generale n materie.lasificarea sanctiunilor de drept administrativ dupa obiect

a& sanctiuni cu privire la acte juridice -anulari, suspendari etc.&b& sanctiuni cu privire la persoane, institutii, autoritati publice -amenda, avertismentc& sanctiuni cu privire la bunuri -demolarea unei constructii ilegaled& sanctiuni mixte -destituirea si anularea actului emis de un functionar public&.lasificarea sanctiunilor din punct de vedere al temeiului obiectiva& sanctiuni administrativ ( disciplinare -intervin n cazul sav%rsirii unui ilicit administrativ

propriu(zisb& sanctiuni administrativ ( contraventionale -intervin n cazul sav%rsirii ilicitului contraventionalc& sanctiuni administrativ ( patrimoniale -atunci c%nd s(a sav%rsit o fapta cauzatoare de prejudiciimateriale si morale&.Clasificarea normelor de drept administrativa)Dupa obiectul de reglementare :

.norme organice - reglementeaza infiintarea , organizarea sifunctionarea structuriiadministrative& ,/.norme de drept material - reglementeaza drepturile si obligatiileunor structuri administrative &0.norme de drept procesual - reglementeaza aspecte procesuale indomeniul contraventilor si alcontenciosului&.b)Dupa crietriul sferei de cuprindere a normei administrative :

.norme generale/.norme speciale0.norme exceptionalec)Dupa criteriul specificului raporturilor sociale pe care le reglementeazanormele de drept

administrativ :

.norme care reglementeaza organizarea si raporturile dintreautoritatile publice pe de(o parte siprivati pe de alta parte/.norme referitoare la statutul functionarului public0.norme care reglementeaza raspunderea administrativa1.norme care reglementeaza controlul administrativ2.norme care reglementeaza contenciosul administrativd)dupa criteriul gradului de impunere :

.norme cu caracter imperativ/.norme cu caracter pro'ibitiv0.norme cu caracter permisiv

lasificarea respective prezinta importanta pentru interpretarea si aplicarea normelor de dreptadministrative( A345+6 7 N789A 3:+;A6A 3A< ?@. din /> decembrie/@@.ontinutul juridic al normelor de drept administrative normele de drept administrative se impartin urmatoarele categorii.norme obligatiuni -onerative&(aceste norme prescriu ca in conditiile prevazute de aceasta sa fieeffectuate actiuni concrete/.norme interdictii -proxibitive&(Aceste norme prevad o interdictie in savirsirea unor sau altor

actiuni in conditiile determinate de norma. :ot avea c'aracter general sau pot avea c'aracterspecial


3/27

0.norme permisive $aceste norme prevad posibilitatea adresatului de a actiona in limiteleprevazute de norma la aprecierea sa.

c&

7. raportu juridic administrativa& notiunea de raport jur admin si trasaturile lui caracteristice

Definitia raporturilor juridice de drept administrativ.8eprezinta relatiile sociale care au fost reglementate n mod direct sau indirect prin interventiaunor fapte juridice de catre normele de drept administrativ.Raportul juridic administratib reprezinta o varietate a raporturilor juridice si difera de alteraporturi juridice reesind din caracterul sau continutul juridic subiecvtele participante etc.

Asadar raportul juridic administrativb poate fi definit ca o relatie sociala de administrarereglementata de normele dreptului administrativ in cadrul careia partile apar ca purtatori dedrepturi si obligatii tabilite si garantate de normele de drept administrative.

Raporturile juridice administrative se deosebesc de alte juridice reesind din alte trasaturijuridice :

1. cel putin unul din subiectele raportului juridic administrative este o autoritate aadministratiei publice sau o alta autoritate publica.

2. obiectul raportului juridic administrative este determinat de domeniul de activitate alautoritatilor administrative, adica realizarea sarcinilor puterii executive in stat. sferaobiectlui raportului juridic administrative e destul de larga si variata.

3. de regula raporturile juridice administrative apar se modifica sau inceteaza pe baza

unei manifestari unilaterale de vointa cu precizarea ca aceasta vointa se manifestadin oficiul sau la cerere. Apar din oficiu acele raporturi juridice administrative carestabilesc in temeiul unui act normative anumite drepturi sau obligatii insa de regulaobligatii pentru particulariac!itarea amenzi ,taxe..)

b&structura si clasificarea raporturilor jurid administratRaportul administrativ juridic si structura lui.8aporturile de drept administrativ sunt relatii sociale reglementate de normele dreptului administrativcare se formeaza n legatura cuorganizarea si functionarea administratiei publice. a oriceraport juridic, raportul de drept administrativ are trei elemente componentesubiecte,obiect, continut.5iecare din cele trei elemente componente are trasaturi specifice care l deosebesc de alte raporturi

juridice. nceea ce priveste subiectele raporturilor de drept administrative se cuvine a mentiona ca unuldintre ele este fie o autoritate a administratiei publice, fie un functionar public.elalalt subiect de dreptadministrativ poate fi o autoritate a administratiei publice sau un functionar public,o autoritate publicadin sfera altei puteri sau un particular, persoana fizica sau juridica.7biectul raporturilor de dreptadministrativ l constituie acele actiuni sau fapte materiale care se realizeaza n cadrul administratiei

publice sicare, prin natura lor sunt extrem denumeroase si variate.Astfel, pot constitui obiectal raportului juridic administrativanumite activitati, precum executarea actelor juridice, executareaunor lucrari publice, prestarea unor servicii publice, controluladministrativ etc. ontinutul raporturilorde drept administrativ este format din drepturile si obligatiile partilor. 7 caracteristicaa acestor raporturi, din punct de vedere al continutului o constituie faptul ca exercitarea drepturilorautoritatilor administratiei publice este o obligatielegala a acestora si nu o facultate.


4/27

Raporturile juridice administrative pot fi clasificate dupa statutul juridic al participantilor astfelpot fi deosebite urmatoarele categorii ale raporturilor juridice administrative":

1. raporturi in care ambele subiecte sun autoritati administrative2. raporturi juridice in care un subiect este autoritate publica iar cel de#al doilea un

particular adica o persoana fizica sau juridical."a prima categorie de raporturi pot $ evidentiate 2 situatii:

1. cele doua subiecte autoritati administrative sunt plasate pe locuri diferite in ierar!iaautoritatilo administrative raportul dintre govern si minister) in asemenia caz estevorba de raporturi de subordonare

2. cele 2 subiecte autoritati administrative sunt plasate pe acelasi loc in sistemultautoritatilo administrative raporturile dintre 2 ministere) in asemenia caz de regulaeste vorba de raporturi de colaborare, adica aceste 2 subiecte conclucreaza laindeplinirea unor activitati ce tin de competenta ambelor subiecte insa pot existasituatii cind unul dintre subiecte este indreptatit conform legii sa ceara de la celalaltsubiect savirsirea anumitor actiuni sau activitati. $n asemenia caz vom fi in prezentaunor raporturi de subordonare.

c&decideti asupra specificului raporturilor jur admin..

8.notiunea si sistemul subiectilor dreptului administrativea&definiti si enumerate subiectele dr admin%rin subiect al dreptului administrative se intelege persoana fizica sau organizatia care,conform legislatiei R& poate fi parte la raporturile sociale reglementate de normele de dreptadministrativ.'ercul subiecteleo al dreptului administrtiv este destul de variatsi principalulmoment care caracterizeaza posibilitatea de a fi subiect a raportului juridic administrativ estecapacitatea juridica administrativa.'apacitatea de a fi subiect de drept administrativ rezultadin prevederile legii.

(ubiectii dreptului administrativ in general pot fi divizati in urmatoarele categorii:

subiecti individuali

subiecti colectivi

b&clasific subiectele dr admin# $n calitate de subiecti individuali apar cetatenii R& ,cetatenii straini si apatrizii.*e asemeneasubiectii individuali specifici sunt considerati si functionarii publici,particularitatea acestora dinurma consta in faptul ca manifestindu#se individual ca cetateni ei concomitent sunt si

functionari publici.&omentul c!eie in ceea ce priveste subiectii individuali este de a sti din cemoment aceste subiecte pot avea calitatea de subiect a dreptului administrativ.Astfel seidentifica categoriile de capacitate de folosinta administrativa si capacitatea de exercitiuadministrativa.#$n calitate de subiecti colectivi sunt considerate diferitele asociatii de persoane,adicaanumite structuri organizatorice cu ompetente proprii.(ubiectii colectivi,dupa scopul sistatutul lor se impart in urmatoarele grupe:

organizatii statale

organizatii nestatale


5/27

+rganizatii statale ca subiecte ale dreptului administrativ pot fi considerate autoritatileadministratiei publice,in anumite cazuri alte unitati publice inclusiv unitatile structurale aleacestora cu competenta proprie.

+rganizatiile nestatale ca subiecte a dreptului administrativ include organizatiile social#politicepartidele-,asociatiile obstesti,asociatiile religioase,sindicatele,patronatele,fundatiile,societatile comerciale,cooperativele, institutiile private si alte structuri similare

private.Aceste organizatii devin subiecte a drepului administrativ ca regula din momentulinregistrarii de stat.

c&formulati din ce moment persoana devine subiect a dr administrat.

9.izvoarele dr admin

a&definiti si enumerate izvoarele de dr admin1. Constitutia si alte legi constitutionale( onstitutia este sursa directa sau indirecta a tuturor actelor juridice emise deadministratia

publica2. Legile organice( :ot privi administratia publica, organizarea si functionarea Buvernului, statutulfunctionarilor

publici, etc. Legile ordinare si !otaririle parlamentului( Aceste legi cuprind norme ce reglementeaza raporturile juridice administrative si potaveacaracter normativ sau individual". #ecretele prezidentiale( Acte juridice ce pot avea caracter normativ sau individual$. %rdonantele si !otararile &uverunului( +mise in baza legii de abilitare sau de urgenta a Buvernului'. %rdinele si instructiunile ministrilor( De asemenea reprezinta izvoare ale dreptului administrativ7. (ctele normative ale administratiei publice locale( Cotarari, dipozitii ale primarului si presedintilor consililor judetene, ordinele prefectului8. (ctele unor institutii publice centrale( :ot constitui surse ale dreptului administrativ cu conditia ca acestea sa contine norme juridice dedrept administrativ9. Conventiile si tratatele internationale( Au stranit discutii si controverse.Dar in masura in care din conventiile internationalerezulta

nemijlocit drepturi si obligatii pentru organele administrative, aceste conventiisunt izvoareale dreptului administrativ1. Cutuma( Normele cutumiare nu sunt recunoscute ca izvor de drept administrativ dar trebuie saadmitem ca

practica normativa de la noi din tara, demonstreaza ca si cutuma poatedeveni izvor de drept.onditiile cutumei sunt a& practica indelungata si b& formareaconvingerii opiniei publice asupracaracterului obligatoriu2. #octrina( 8eprezinta un ansamblu de opinii si conceptii si nu poate constitui un izvor formal aldreptului. 7data cu redactarea si codificarea regulilor de drept, rolul doctrinei apierdut din importantaconstituind doar un izvor interpretativ.

. )urisprudenta( +ste constituita din 'otararile pe care instantele judecatoresti de toate gradele le(audat in spetelece le(au avut de judecat, spre a rezolva conflictele de orice natura cucare au fost sesizate.


6/27

uridprudenta nu constituie izvor de drept, deoarece instanteleaplica si interpreteaza legea, nuo creeaza.( uridprudenta are un caracter aparte nascut din / argumentea& 7 instanta nuare dreptul sa se pronunte decat intr(o cauza dedusa judecatii ei,deci intr(un caz particularb& ;norganizarea noastra judecatoreasca o instanta nu este legata de 'otarareaunei alte instantesuperioare in grad si nici c'iar de propriile sale 'otararianterioareDe aici concluzia ca

jurisprudenta nu poate prezenta aspectul de generalitate ininterpretare, de sistematizare sistablitate ce i(ar permite sa devina ansolutobligatorie.

b&clasificati izv dr admin;zvoarele nescrise. onstitutia si alte legi constitutionale/. 6egile organice0. 6egile ordinare si 'otaririle parlament1. Decretele prezidentiale2. 7rdonantele si 'otararile BuverunuluiE. 7rdinele si instructiunile ministrilor>. Actele normative ale administratiei publice locale?. Actele unor institutii publice centraleF. onventiile si tratatele internationale

;zvoarele scrise

. utuma/. Doctrina0. urisprudenta

c&

1*.sistem dr admin

a&descrieti sist dr admin

+istemul dreptului administrativ.3istemul de drept include in sine urmatoarele elemente ramura de drept ( este elementul

principal fiind constituit din normele de drept cereglementeaza relatiile socile.institutii de dreptreglementeaza relatii sociale de tip special. 3copurile de baza a drept.adm.sunt.realizarea conditiilor pentru activitatea efectiva a put.adm ca un instrument importantin garantarea sigurantei cetatenilor societatii,aparatului de stat si insusi statul./.garantarea democratiei organizatiei put.executive.0. realizarea conditiilor pentru realizarea de catrecetateni a drepturilor libertatilor sale garantareacarora este legata de functionarea put.executive.

1. garantarea sigurantei cetatenilor sisocietatii de la administrarea dupa bunul plac, de la abuzurineglijenta necompetenta a subiectilor put.executive.

b&determin partile component ale sist dr admin

Structuradreptului adm.este compusa din parte generalasi cea speciala si deprocedura.Parte generala cuprinde institutiile dreptului adm. grupele de norme ceregleaza relatiilesociale nationale care(intaresc principiile adm. pub#( regleaza statutul adm(jur al cetatenilor#( regleaza treburile de stat sidetermina statutul juridic al functionarilor municipali de stat.

$ determina formele si metodele adm.pub printer care o mare parte o aunormele ce reglementeazaordinea primirii actelor adm si incetarea actiunilor procesuale.


7/27

Parte specialaregleaza administrarea anumitor ramuri ale dreptului admin.-transport, invatamintsi din sfera metodologiei, statisticii& se imparte in urm. grupe ce reglementeazaadministrarea insfera( social politica#( garantarii sigurantei cetatenilor societatii si statului#( activitatea social( culturala a statuluil#(activitatea gospodareasca a statului.Partea de proceduracuprinde normele adm. din odul ontraventional al 89 care

infaptuiesccontinutul incalcarilor adm si raspunderea de incalcare a lor, numesc organellesi functionarii insarcinati cu urmarirea incalcarilor adm.

c&.

11.corelatia dr admin cu alte ramuri de drepta&determin ramur de drept cu care coreleaza dr adminD8+:4


8/27

admiistratiei publice, cum ar fi contractul de contruiere a unui imobil care se inc'eiedupaobtinerea autorizatiei de construire emise.

12. stiinta dr admina&definti si determin obiectul de cercet al stiintei dr admin3tiinta dr aministrativ ete parte componenta a stiintelor juridice ce poate fi definita, ca o totalitate decunostinte,sau prevederi teoretice depre dr administrativ ca ramura de dr. Atfel stiinta dr administartivstudiaza problematica administratiei publice si puterii executive,principiile de baza adica toate relatiilesociale reglementate de normele dr administrativ. ;n ba acestor cercetai sint elaborate coceptiistiintifice referitor la prfectionarea anumitor institutii ale dr administativ. :rin intermediul stiintei sintelaborate propuneri si recomandari privind perfectionarea nr de dr administrativ pu a rdica eficientaacestora. ;n doctrina se face referinta si la stiinta adinistratiei ca o stiinta de sintezza care include

prevederi a mai multor stiinte sociale, care au ca obiect, fenomenul administartiv. ;nsa consideram cacelmai profisionist in anaiza institutiilor juridice raine a fi stiinta dr administrativ de rind cu altestiinte juridice. 7biectu stiintei dr administrativ e destul de larg avind in vedere ca ea include atitizvoarele dr administrativ cit si diferite conceptii stiintiice cuprinse in monografii, articole stiintifice sialte lucrai stiintifice, adica totul ce e numeste doctrina.Derind cu stiinta dr administartiv, e neceat dementionat si disciplina dr administrativ, care cuprinde cele mai importante cunostinte despre dradministartiv necesare pu formarea sau perfectionarea specialistilor in domeniu.

9ulte institutii ale dr administrativ sint intr(o continua dezvoltare si transfoare iar stiinta dradministrativ treb sa serveasca prin cercetarile sale drept suport diferitor autoritati publice pu a stabiliun cadru juridic care sa corispunda necesitatilor societatii.

b&determin corelatia dintre ramura dr admin si stiinta dr admin.............c&apreciati import dr admin.

1. notiunea autoritatii admin,tei publicea&definiti autorit ad(tiei publice si enumerate trasat caracterist.Activitatea fiecaria dintre cele 0 puteri in stat este infaptuita de autoritati publice proprii. Daca

puterea legislativa se exercita in temei de parlamen, iar presedintele 89 are doar unele atributii indomniu, iar puterea judecatoreasca se infaptuieste de instantele judecatoresti, organizate in sistematunci puterea executiva se exercita de guvern, unele atributii in domeniu avind si preseditele 89,

precum si aceasta se exercita de o varietate de autoritati administrative care activiazafie la nivelgeneral statal,fie la nivelul unor unitati administrativ teritoriale.

7rganele administratiei publice sunt acele structuri infiintate prin lege sau in bazalegii care isidesfasoara activitatea in vederea executarii legii, actele juridice adoptate sauemise de acesteorgane fiind supuse unui control de legalitate , prevazut de lege,activitatea acestora fiind realizatain practica de un personal de specialitate, intreaga activitate desfasurandu(se in interesul statului,al judetului , al comunei sau al particularilor.

lasificarea organelor administratiei publice(dupa modul de formare avem organe alese - presedinte, parlamentari , primari&,organe numite- guvern&(dupa natura lor avem organe ale administratiei publice colegiale , si organeadministrativeindividuale - presedinte, primar&(dupa competenta lor avem organe ale administratiei publice centrale si locale- competentateritoriala &, organe cu competenta generala si speciala - competentamateriala&

b&determin trasaturile ce deosebesH autoritatea ad(tiei publice de alte autoritati publice


9/27

Autoritatile administratiei publice, intrunesc un sir de trasaturi care le deosebesc de alte autoritatipublice,sau organe statale cum ar fi& organele administartiei publice int un gen de organe statale ceea ce imlica posibilitatea de afolosi, forta de constringere a statului./& autoritatile administratiei public sint infiintate prin lege sau in baza legii, dearece infiintarea inalt mod liar lipsi de autoritate publica, de care au nevoie la indeplinrea atributiilor.0& intreaga activitate a acestor autoritati, se desfasoara pe baza si vederii executarii legii.

1&intreaga actiitate a acestor autoritati e desfasoara in interesul statului, sau al unitatii administratvteritoriale precum si a cetatenilo.Activitatea organului administratiei publice e realizata in practica de un personal de specialitatenumiti functionari publici.2& actele juridice doptate sau emise de autoritatilor administartei publice sint supuse unui controlde regula de legalitate inclusiv controlului judecatorescE&autorit administratiei publice activeaza conform competenti sau aributiilor stabilite de lege saucnf legii.onform literaturii de specallitatea ntiunea competentei ar fi mailarga decit notiunea atributii. :rinatributii se intelege totalitatea imputernicirilor si obligatiilor autoritatior, iar prin competenta(totalitatea atributiilor plus domeniu de activitate.D+ += doua ministere au in temei cam acelasi gen de atributii insa competenta lor va fidiferitadeoarece activiaza in domenii diferite.>& 7rice organ al administratiei publice are o structura interna care e formata din asa elementecum ar fi# sectii si directii, servicii, departamente si alte unitati structurale.?& aceste organe au un statut juridic independent care e stabilit pin lege sau in ba legii si careinclud rolul si locul organului in sistemul diministrativ, modul lui de constituir, competenta,inclusiv relaatiile cu alte autoritati si persoane precum si modul de incetare a activitatiiF& org administratiei publice sin formate intr(un sistem care constituie administartia publica in89 si acest sstem de descris inc aptolul ? al constitutiei 89.

p8;N


10/27


11/27

1'. locul si rolul presedintelui R.- in sistemul autoritatilor publicea&determinati natura atributiilor presedint 89(tribuiile /re0edintelui Republicii -oldova suntConvocarea Parlamentului:re"edintele 8epublicii 9oldova, convoac :arlamentul n cel mult 0@ de zile de la alegeri-articolul E0 alineatul -/& din onstituie&.

Dreptul la iniiativ legislativ

:re"edintele 8epublicii 9oldova are dreptul la iniiativ legislativ -articolul >0 din onstituie&.Mesaje Parlamentului:re"edintele 8epublicii 9oldova poate lua parte la lucrrile :arlamentului. :re"edintele8epublicii 9oldova adreseaz :arlamentului mesaje cu privire la principalele probleme alenaiunii -articolul ?1 din onstituie&.

Dizolvarea Parlamentuluin cazul imposibilitii formrii Buvernului sau al blocrii procedurii de adoptare a legilor timp de0 luni, :re"edintele 8epublicii 9oldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare, poate sdizolve :arlamentul, dac nu a acceptat votul de ncredere pentru formarea Buvernului, n termende 12 de zile de la prima solicitare "i numai dup respingerea a cel puin dou solicitri denvestitur.oncomitent cu aceste posibiliti, exist "i anumite restricii asupra dizolvrii 6egislativului.Astfel, :arlamentul poate fi dizolvat numai o singur dat n cursul unui an. +l nu poate fidizolvat n ultimele E luni ale mandatului :re"edintelui 8epublicii 9oldova, cu excepia cazului

prevzut la art. >? alin. -2& -dac "i dup alegerile repetate :re"edintele 8epublicii 9oldova nu vafi ales, :re"edintele n exerciiu dizolv :arlamentul "i stabile"te data alegerilor n noul:arlament&, "i nici n timpul strii de urgen, de asediu sau de rzboi -articolul ?2 dinonstituie&.

Atribuii n domeniul politicii e!terne:re"edintele 8epublicii 9oldova, care personific statul "i este c'emat s(l reprezinte n relaiilecu alte state, la cel mai nalt nivel, "i exercit funcia de reprezentant oficial al statului ncolaborare cu :arlamentul "i Buvernul "i are urmtoarele atribuii n domeniul politicii externe( poart tratative "i ia parte la negocieri, nc'eie tratate internaionale n numele 8epublicii

9oldova "i le prezint, n modul "i n termenul stabilit de lege, spre ratificare :arlamentului#( la propunerea Buvernului, acrediteaz "i rec'eam reprezentanii diplomatici ai 8epublicii9oldova "i aprob nfiinarea, desfiinarea sau sc'imbarea rangului misiunilor diplomatice#( prime"te scrisorile de acreditare "i de rec'emare ale reprezentanilor diplomatici ai altor state n8epublica 9oldova -articolul ?E din onstituie&.

Atribuii n domeniul aprrii:re"edintele 8epublicii 9oldova este comandantul suprem al forelor armate. +l poate declara, cuaprobarea prealabil a :arlamentului, mobilizarea parial sau general. De asemenea, n caz deagresiune armat ndreptat mpotriva rii, :re"edintele 8epublicii 9oldova ia msuri pentrurespingerea agresiunii, declar starea de rzboi "i le aduce, nentrziat, la cuno"tina :arlamentului.Dac :arlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de drept n /1 de ore de la declan"area

agresiunii.:re"edintele 8epublicii 9oldova poate lua "i alte msuri pentru asigurarea securitii naionale "ia ordinii publice, n limitele "i n condiiile legii -articolul ?> din onstituie&.:re"edintele 8epublicii 9oldova este responsabil personal de securitatea statului. adrul juridic

pentru constituirea "i activitatea organelor ce asigur securitatea statului este creat de :arlament,iar instituirea organelor securitii statului, stabilirea structurii, funciilor "i finanarea lor ine decompetena Buvernului. :re"edintelui i se rezerv dreptul de a institui "i administra, nconformitate cu legislaia, organe consultative pentru problemele asigurrii securitii statului (onsiliul 3uprem de 3ecuritate -articolul E din 6egea cu privire la aprare&.

Alte atribuii:re"edintele 8epublicii 9oldova ndepline"te "i urmtoarele atribuii

a& confer decoraii "i titluri de onoare#b& acord grade militare supreme prevzute de lege#c& soluioneaz problemele ceteniei 8epublicii 9oldova "i acord azil politic#


12/27

d& nume"te n funcii publice, n condiiile prevzute de lege#e& acord graiere individual#f& poate cere poporului s("i exprime, prin referendum, voina asupra problemelor de interesnaional#g& acord ranguri diplomatice#'& confer grade superioare de clasificare lucrtorilor din procuratur, judectorii "i altor categoriide funcionari, n condiiile legii#

i& suspendeaz actele Buvernului, ce contravin legislaiei, pn la adoptarea 'otrrii definitive aurii onstituionale#j& exercit "i alte atribuii stabilite prin lege -articolul ?? din onstituie&."umirea judectorilor:re"edintele 8epublicii 9oldova nume"te judectorii, la propunerea onsiliului 3uperior al9agistraturii -articolul E alineatul -/& din onstituie&.

b&stabiliti locul presed 89 in sitemul autorit publice

.c&apreciati rolul presd 89 in cadrul sistemului autoritatilor publice.

17. modul de constituire activitatea si actele pred R-a& determin modul de constituire in functie a pred 89-odalitatea de investire in functie de presedinte al R-.a rezultat al unei lupte de ambitii dintre legislative si executiv care a durat mai mult de doi anisub genericul modificarii regimului deguvernamint :arlamentul a adoptat in /@@@ o modificare laonstitutie cu privire la modul de alegere a :resedintelui 8epublicii .Astfelart.>? al onstitutiei

prevede ca seful statului este ales de :arlament prin vot secret.poate fi aleasa in aceasta functiepersoana care a implinit1@ de ani cetatean al 89,a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul 89

nu mai putin de @ ani ,poseda limba de stat.este ales deputatulcare a obtinut votul a 0J2 dinnumarul deputatilor alesi.in cazul unor neintelegeri se organizeaza al doilea tur de scrutinK intre

primii doicandidati,in cazul in care nici in acest tur nimeni nu intruneste numarul necesar devoturi dse organizeaza alegeri repetate .daca acesteaesueaza presedintele in exercitiu dizolva

parlamentul si stabileste data laegerilor parlamentare repetate. Durata mandatului presedinteluiestede 1 ani de la data depunerii juramintului si aceasta functie poate fi exercitata cel mult pentru/ mandate consecutive. 8ezultatele alegerilor presedintelui sunt validate de urteaonstitutionala.mandatul poate fi prelungit in caz de catastrofa sau de razboi.:resedintele poatefidemis in cazul savirsirii unor fapte care incalca prevederile onstitutiei cu votul a /J0 dindeputati.(legerea /re0edintelui

-& :re"edintele 8epublicii 9oldova este ales de :arlament prin vot secret.-/& :oate fi ales :re"edinte al 8epublicii 9oldova ceteanul cu drept de vot care are 1@ de animplinii, a locuit sau locuie"te permanent pe teritoriul 8epublicii 9oldova nu mai puin de @ ani"i posed limba de stat.-0& +ste ales candidatul care a obinut votul a trei cincimi din numrul deputailor ale"i. Dac niciun candidat nu a ntrunit numrul necesar de voturi, se organizeaz al doilea tur de scrutin ntre

primii doi candidai stabilii n ordinea numrului descresctor de voturi obinute n primul tur.-1& Dac "i n turul al doilea nici un candidat nu va ntruni numrul necesar de voturi, seorganizeaz alegeri repetate.-2& Dac "i dup alegerile repetate :re"edintele 8epublicii 9oldova nu va fi ales, :re"edintele nexerciiu dizolv :arlamentul "i stabile"te data alegerilor n noul :arlament.

-E& :rocedura de alegere a :re"edintelui 8epublicii 9oldova este stabilit prin lege organic.


13/27

b&stabiliti specificul actelor presedintelui 89n exercitarea atribuiilor sale, "eful statului emite decrete, obligatorii pentru executare pe ntregteritoriul statului. Acestea se public n 9onitorul 7ficial al 8epublicii 9oldova.De asemenea, decretele emise de :re"edinte n exercitarea atribuiilor sale prevzute n articolul?E alineatul -/& , articolul ?> alineatele -/& , -0& "i -1& se contrasemneaz de ctre :rimul(ministru"articolul #$ din %onstituie).*ecretale sunt acte care produc efecte juridice .acestea pot fiindividuale sinormative.deasemenea presedintele poate emite si acte individualecare

nu imbraca forma decretuluide numire a consilierilor ).inexercitarea atributiilor sale acestapoate recurge si la acteexclusiv politice si la acte care nu produc efecte juridice.astfel deactesunt:mesajele adresate parlamentului,declaratii apeluri,demersuri etc.

c& apreciati gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea presed 89

.

18. incetarea mandatului si responsabilitatile presed R-a&determinati termenul de incetare a mandatului presed 89#urata mandatului-& 9andatul :re"edintelui 8epublicii 9oldova dureaz 1 ani "i se exercit de la data depunerii

jurmntului.-/& :re"edintele 8epublicii 9oldova "i exercit mandatul pn la depunerea jurmntului de ctre:re"edintele nou ales.-0& 9andatul :re"edintelui 8epublicii 9oldova poate fi prelungit, prin lege organic, n caz derzboi sau de catastrof.-1& Nici o persoan nu poate ndeplini funcia de :re"edinte al 8epublicii 9oldova dect pentru

cel mult dou mandate consecutive.Demiterea

(1) n cazul svririi unor fapte prin care ncalc prevederile Constituiei, PreedinteleRepublicii Moldova poate fi deis de ctre Parlaent cu votul a dou treii din nuruldeputailor alei!(") Propunerea de deitere poate fi iniiat de cel puin o treie din deputai i se aducenentrziat la cunotina Preedintelui Republicii Moldova! Preedintele poate daParlaentului i Curii Constituionale e#plicaii cu privire la faptele ce i se iput!

b&stabiliti caracterul si modalitatile responsabilitatii presed 89

Raspunderea presedintelui R-.:resedintele 89 ca si toti cetatenii statului poarta raspundere in fata legii in caz de inclcarea normelor de drept el trebuie sa poarteraspundere juridica. 7 particularitate a raspunderiieste procedura de aplicare a raspunderii. Definirea incompatibilitatii decurge dinconstitutie carestipuleaza ca indatorirea :resedintelui 89 este incopatibila cu oricare alte functii retribuite. Nu sediscuta asupra intrebariide raspundere a indatoririlor presedintelui 8m, nu este compatibila cu altafunctie publica sau de stat si cu afacerile private. :arlamentul poate 'otari punerea sub acuzarea presedintelui 89 cu votul a cel putin /J0 din nr deputatilor alesi in cazul in care savarsesteo intractiune.ompetenta de judecata apartine curtii supreme de justitie in conditiile legii.:resedintele este demis de drept la data ramanerii definitive asentintei de condamnare. :rocedura

de demitere a presedintelui presupune un numar de conditii in ceea ce priveste garantarealegalitatii siefectivitatea luarii propunerea de demitere din functie trebuie adusa la cunostintaimediata a presedintelui 89# in cazuri exceptionale seconvoaca comisia parlamentara pentru


14/27

a cerceta imprejurarile cazului# presedintelui poate da parlamentului sicurtii constitutionaleexplicatii in ceea ce priveste acuzatiile aduse la adresa lui# decizia dedemitere a presedintelui o ia curtea constitutionala# acesta decizie seconsidera definitiva daca afost votata de cel putin /J0 din nr deputatilor alesi.

c&evaluate gradul de perfectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului si responsabilitpresd

89

19.modul de constituire si functionare a guvernuluia&descrieti modul de constituire si componenta guvern.

Componenta &uvernului. -odalitatea de formare. Raspunderea.Buvernul se formeaz n urmtoarea componen :rim(ministrul, prim(viceprim(ministrul,viceprim(mini"trii, mini"trii "i ali membristabilii prin lege. 9embri ai Buvernului pot fi numai

persoanele care dein cetenia 8epublicii 9oldova "i au domiciliul n ar.:re"edintele 8epublicii9oldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare, desemneaz un candidat pentru funcia de:rim(ministru.andidatul pentru funcia de :rim(ministru, n termen de 2 zile de la desemnare,cere votul de ncredere al :arlamentului asupra programului de activitate "i a ntregii liste aBuvernului. :re"edintele 8epublicii 9oldova, n baza votului de ncredere acordat de:arlament,nume"te Buvernul. n termen de trei zile de la data numirii Buvernului, :rim(ministrul, viceprim(mini"trii, mini"trii "i ceilalimembri ai Buvernului vor depune individual, n faa :re"edintelui8epublicii 9oldova, jurmntul. n caz de remaniere guvernamental saude vacan a postului:re"edintele 8epublicii 9oldova revoc"i nume"te, la propunerea :rim(ministrului, pe uniimembri ai Buvernului.Buvernul "i exercit mandatul din ziua depunerii jurmntului de ctremembrii lui n faa :re"edintelui 8epublicii 9oldova "i pn lavalidarea alegerilor pentru un nou:arlament. 9embrii Buvernului, numii n funcie conform alineatului >, dup depunerea

jurmntului "iexercit atribuiile n acela"i mod. 9embrii Buvernului vor depune declaraie cu

privire la venituri "i proprietate.L Buvernul, n cazulexprimrii votului de nencredere de ctre:arlament, al demisiei :rim(ministrului sau n cazul alegerilor unui nou :arlament,ndepline"tenumai funciile de administrare a treburilor publice, pn la depunerea jurmntului dectre membrii noului Buvern. Buvernul rspunde nfaa :arlamentului pentru activitatea sa.Buvernul cel puin o dat pe an, ine n faa :arlamentului o dare de seam despre activitateasa.9ini"trii "i conductorii altor autoriti administrative centrale, n baza unei 'otrria :arlamentului, in n faa lui dri de seam asupraactivitii lor. 9embrii Buvernului sntobligai s rspund la ntrebrile formulate de deputai referitor la activitatea Buvernului "iaorganelor din subordinea lui n modul stabilit. Buvernul examineaz deciziile comisiilor:arlamentului viznd activitatea Buvernului "i aorganelor din subordinea lui, comunic comisiilorrezultatele examinrii deciziilor sau msurile luate pe marginea lor.

b&determinati modul de functionare a guvern#uncionarea $uvernului %epublicii Moldova:otrivit art./ din 6egea cu privire la Buvernul 89 -nr.E1(=;; din 0 maiFF@&, Buvernul 89 secluze"te n activitatea sa de onstituie, de celelalte legiale republicii, de decretele :re"edintelui8epublicii 9oldova. n aceea"i lege -art.0& se stipuleaz urmtoarele direcii principale aleactivitii Buvernului( creeaz condiii pentru stabilirea "i asigurarea suveranitii economice"i politice a9oldovei#( elaboreaz concepia dezvoltrii social(economice a republicii, pro(gramul "imecanismul trecerii la economia de pia#( asigur libera iniiativ, privatizarea, demonopolizarea

economiei "idezvoltarea relaiilor de pia#


15/27

( elaboreaz strategia dezvoltrii te'nico("tiinifice, promoveaz o po(litic naional n domeniul "tiinei, te'nicii, te'nologiei, rezolv problemelereglementrii de stata progresului te'nico("tiinific#( garanteaz tuturor subiecilor proprietii libertatea activitii econo(mice, diversitatea formelorde proprietate "i egalitatea lor n drepturi, are grij de pstrarea proprietii#(protejeaz interesele naionale n activitatea economic, financiar "ivalutar#(realizeaz colaborarea economic cu rile lumii n condiiile dez(voltrii relaiilor contractuale,

formrii infrastructurii de pia, integrrii generaleuropene "i mondiale#( asigur protejarea intereselor naionale n activitatea economic ex(tern, promoveaz politicaliberului sc'imb sau politica protecionismului, pornindde la interesele naionale etc.&edinele $uvernuluin art./2 al 6egii cu privire la Buvernul 89, intitulat )MedineleBuvernului "i modul de adoptarea 'otrrilor, se spune c "edinele Buvernului sedesf"oar dup caz, dar nu mai rar dect o dat

pe trimestru. Medinele Buvernuluisnt prezidate de :rim(ministru sau de unul dintre viceprim(mini"tri. :re"edintelerepublicii poate lua parte la "edinele Buvernului. Medinele snt deliberative,dacla ele particip majoritatea membrilor Buvernului. Cotrrile se adopt cu votulmajoritiimembrilor Buvernului prezeni la "edin.decideti asupra structurilor organizatorice care activeaza pe linga guvernR3L(455L3 &63R6L65 C6 (L3 %R&(3 #3 +( (rticolul 19.8elaiile Buvernului cu organele administraiei publice locale Buvernul & promoveaz n via "i exercit controlul asupra respectrii "i executrii legilor 8epublicii9oldova, 'otrrilor :arlamentului, decretelor :re"edintelui 8epublicii 9oldova, 'otrrilor "iordonanelor Buvernului de ctre organele administraiei publice locale# /& administreaz, mpreun cu organele administraiei publice locale obiectivele "i ramurile deimportan statal# 0& coordoneaz activitatea organelor administraiei publice locale n vederea traducerii n viaa politicii de stat n domeniul asistenei sociale, ocrotirii sntii, nvmntului public,tineretului "i sportului, culturii "i proteciei mediului ambiant#

1& contest 'otrrile autoritilor administraiei publice locale, dac ele contravin legislaiei. (rticolul 2*.onducerea ministerelor 8epublicii 9oldova "i altor organe de pe teritoriul republicii Buvernul & conduce, coordoneaz "i controleaz activitatea ministerelor, a altor autoriti administrativecentrale, a inspectoratelor de stat, a comisiilor "i consiliilor guvernamentale, altor autoriti dinsubordinea sa# /& aprob regulamentele ministerelor, ale altor autoriti administrative centrale,ale inspectoratelor de stat, comisiilor "i consiliilor guvernamentale# /& nume"te "i demite dinfuncie vicemini"trii 8epublicii 9oldova. ;ntrarea n funcie a noului ministru are ca efectncetarea activitii viceministrului, cu excepia cazului n care acesta a fost reconfirmat n funcia

respectiv de ctre Buvern la propunerea ministrului# 0& nume"te "i demite din funcie conductorii "i adjuncii conductorilor celorlalte organe dinsubordinea sa, confirm "i elibereaz de exercitarea obligaiilor de membri ai colegiilorministerelor 8epublicii 9oldova "i ai altor organe din subordinea sa. (rticolul 21.9inisterele8epublicii 9oldova 9inisterele snt organele centrale de specialitate ale statului. +le snt conduse de mini"tri, care

poart rspundere personal pentru ndeplinirea sarcinilor puse n seama lor. n activitatea sa deconducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de mai muli vicemini"tri. 9inisterele transpun n via, n baza legilor republicii, decretelor :re"edintelui 8epublicii9oldova, politica Buvernului, 'otrrile "i ordonanele lui, conduc n limitele competeneidomeniile ncredinate "i snt responsabile de activitatea lor.

Buvernul poate delega prin 'otrre unele funcii din competena sa ctre ministerele dedomeniu. Acest drept se realizeaz prin adoptarea de acte normative departamentale, nregistraten modul stabilit "i publicate n 9onitorul 7ficial al 8epublicii 9oldova.


16/27

9inisterele promoveaz o politic statal de cadre ndreptat spre completarea propriului aparatcentral "i a organelor de resort cu speciali"ti de nalt calificare, creeaz sistemul ramural deinstruire continu a cadrelor, organizeaz pregtirea speciali"tilor cu studii superioare "i medii despecialitate, asigur pregtirea cadrelor, inclusiv n strintate. n virtutea sarcinilor, ministereleau dreptul de a face remanieri n aparatele lor prin rennoirea contractelor de munc sau prinatestarea funcionarilor de stat. (rticolul 22. Alte autoriti administrative centrale,

inspectoratele de stat, comisiile "i consiliileguvernamentale Autoritile administrative centrale de pe lng Buvern se formeaz de :arlament la propunerea:rim(ministrului n scopul conducerii, coordonrii activitii "i exercitrii controlului n domeniulorganizrii economiei "i n alte domenii, care nu intr nemijlocit n atribuiile ministerelor. Autoritile administrative centrale snt conduse de directori generali sau de directori, numii nfuncie "i eliberai din funcie de Buvern. ;nspectoratele de stat se formeaz de ctre Buvern n scopul exercitrii controlului asupraexecutrii legilor republicii, a 'otrrilor "i a altor acte emise de :arlament, a decretelor:re"edintelui 8epublicii 9oldova, a 'otrrilor "i ordonanelor Buvernului. ;nspectoratele de stat snt conduse de directori, numii n funcie "i eliberai din funcie deBuvern. Autoritile administrative centrale "i inspectoratele de stat emit, n limitele competenei lor,acte normative departamentale. Buvernul poate s creeze comisii "i consilii permanente "i provizorii pentru studierea unor

probleme "i elaborarea 'otrrilor n vederea dezvoltrii economiei, politicii n domeniilefinanelor, creditelor, preurilor, valutei, circulaiei monetare, precum "i n domeniile politiciisociale, nvmntului public, culturii "i din alte sfere ale vieii. omisiile se formeaz din lucrtori ai ministerelor, precum "i din savani "i speciali"ti de frunte,la propunerea :rim(ministrului, a prim(viceprim(ministrului sau a viceprim(mini"trilor. Activitatea comisiilor "i consiliilor este condus de :rim(ministru, de mini"tri sau de alte

persoane, numite de Buvern.

2*. atributiile guvernuluia&enumerate atrinutiile guvernuluiAtribuiile $uvernuluionstituia 8epublicii 9oldova prevede c Buvernul, potrivit programuluisu dc activitateacceptat dc :arlament, )asigur realizarea politicii interne "iexterne a statului "i exercitareaconducerii generale a administraiei publice,opernd n acest scop prin organismele socialeinteresate.Buvernul are o multitudine de atribuii "i anume( promovarea in viata a legilor,'otar parlam,decretelor presed 8m si exercit control asupra execut

propriilor 'otar si ordonante

( exercit conducerea general a administraiei publice#( asigur executarea de ctre organele administraiei publice a legilor "icelorlalte dispoziiinormative date n aplicarea acestuia#( conduce "i controleaz activitatea ministerelor "i celorlalte organecentrale "i locale aleadministraiei publice#(elaboreaz proiecte de legi "i le nainteaz spre adoptare:arlamentului,ia n dezbatere propunerilelegislative, privitor la activitatea executiv, primite din partea :arlamentului#( asigur, prin adoptarea "i aplicarea msurilor necesare, aprarea or(dinii de drept "i lini"tii

publice, drepturilor "i libertilor cetene"ti n condiiile prevzute de lege#( ia decizii cu privire la negocierea de tratate, acorduri "i convenii internaionale n care seangajeaz statul#

(aprob acordurile interguvernamentale care se vor putea semna numai prin mputernicirea :rim(ministrului.


17/27


18/27

a&identificati actele guvernului

nf const 89 art @/ aln , guvernul adopta urmatoarele acte 'otariri, ordnante si dispozitii.&Cotaririle sint cele mai rapindite acte ale guvernului, deoarece corespund caracteruui sauexecutoriu, i sint adoptate pu organizarea executaii legilor.Cotaririle guvernului pot avea atit caraternormativ cit si caracter individual. Cotaririle guvern cucaracter normativ pot fi clasificate in urm categorii

&'otariril ce contin ele insele norme juridice pe baza si in vederea executarii legii, adica sint nisteacte de reglementare a anumitor rel sociale afenOrente administr publice/& 'otairile prin care se aproba alte acte juridice, cum ar fi 'otaririle de aprobare, a unorregulamente, -regulamentele ministerelor&. 6a rindul lor 'otairile guver cu caracter individual serefera la persoane si situatii juridice concrete-numirea unor functionari publici...&

/&7rdonantele( adoptarea lor de catre guver tine de institutia constitutionala a delegarii legislative,astfel intru realizarea programului de activitate si cnf art @E -/& din 7nst 89, guvernul adoptaordonante in conformitate cu o lege speciala de abilitare,prin urmare, ordonantele sint actenormative cu putere de lege ordinara ce sint adoptate intr(o anumita perioada de timp in domeniicare nu fac obiectul legilor organice.6a cerere guvernului, parlamentul adopta o lege de abilitare a guverului de aadopta ordonante, puo perioada definita.;N lege respectiva se indica, domeniile si data pina la care pot fi adoptate ordonantele de catreguvern.6egile de abilitare pot di de doua feluri&cele care solicita arobarea ulterioara a ordonantelor de catre parlament/& legi de abiliatre ce nu solicita aprobarea ulterioara a ordonantei.

;n primul caz guvernul examineaa si proiectul lii privind aprobarea ordnantei prezentindparlamentului spre adoptare in termenul prevazut de legea de abilitare.;n situatiain careparlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei,ordonanta isi pierde efectelejuridice de la data intrarii in vigoare a legii de respingere.:rin urmare ordonantele pot fi

abrogate,suspebdate sau modificate de guvern prin adoptarea de ordonante doar in limiteletermenului de abiliare.Dupa expirarea termenului de abilitare ordonantele pot fi abrogate,suspendate sau modificate numai prin lege de catre parlament.:rin urmare institutia delegariilegislative este destul de eficienta in cazurile cind in conditile principiului legalitatii sunt necesarede intrprins masuri urgente de catre executiv,insa in condtiile statului nostru aplicareaordonantelor ca instrument juridic nu si(a gasit o larga rasindire.

0&Dispozitiiconform art @/-2& al const 89 si art0@ din legea cu privire la guver dispozitiile ca acte suntemise de catre prim(ministru pentru organizarea activitatii interne a guvernului.;n cea mai mare

parte dispozitiile sunt niste acte cu caracter individual ce se refera la situatii si persoane

concrete,efectiv dispozitiile ar fi acte ale prim(ministrului,iar actele guvernului ar fi 'otaririle siordonantele.

6egea cu privire la govern-conform legislatiei& (rticolul *.Cotrrile "i dispoziiile Buvernului :entru exercitarea atribuiilor constituionale "i celor ce decurg din prezenta lege, precum "i

pentru organizarea executrii legilor, Buvernul adopt 'otrri. Dispoziiile se emit de ctre :rim(ministru pentru organizarea activitii interne aBuvernului.

Cotrrile "i dispoziiile Buvernului se semneaz de :rim(ministru.


19/27

( 'otrrile privind executarea bugetului, utilizarea mprumuturilor "i creditelor interne "iexterne, desf"urarea reformelor financiar(economice "i sociale, administrarea proprietii

publice ( respectiv, de ministrul finanelor, ministrul economiei#( 'otrrile cu privire la asigurarea securitii statului, ordinii publice, capacitii de aprare,activitatea 5orelor Armate ( respectiv, de ministrul afacerilor interne "i de ministrul aprrii#( 'otrrile privind politica extern ( de ministrul afacerilor externe#( 'otrrile privind exercitarea de ctre Buvern a dreptului de iniiativ legislativ,

elaborarea programelor de activitate legislativ, aprobarea proiectelor de legi "i prezentarealor :arlamentului spre examinare ( respectiv, de ministrul justiiei#( 'otrrile cu caracter complex, care reglementeaz funcionarea diferitelor ramuri aleeconomiei naionale ( se contrasemneaz, la decizia :rim(ministrului, de ctre un ministruresponsabil pentru punerea acestora n aplicare.( Cotrrile "i dispoziiile Buvernului, cu excepia celor care conin secret de stat, se publicn 9onitorul 7ficial al 8epublicii 9oldova n termen de @ zile de la data adoptrii sauemiterii. ( Cotrrile "i dispoziiile Buvernului intr n vigoare la data publicrii n 9onitorul 7ficialal 8epublicii 9oldova sau la data indicat n textul acestora, dar care nu poate precededata publicrii lor.(rticolul *2. 7rdonanele Buvernului ( 7rdonanele snt acte normative cu putere de lege ordinar, adoptate ntr(o anumit perioadde timp "i n domeniile care nu fac obiectul legilor organice. (7rdonanele se semneaz de :rim(ministru "i se contrasemneaz de mini"trii care au obligaia

punerii lor n aplicare, n procedura stabilit n articolul 0@ pentru 'otrrile Buvernului. (7rdonanele se public n 9onitorul 7ficial al 8epublicii 9oldova "i intr n vigoare n modulstabilit pentru actele oficiale. (7rdonanele se abrog, se suspend sau se modific de Buvern prin adoptarea de ordonanen limitele termenului de abilitare. Dup expirarea termenului de abilitare ordonanele pot fi abrogate, suspendate sau modificatenumai prin lege.

:rocedura elaborrii, examinrii "i adoptrii ordonanelor este stabilit de Buvern.

b&comparati diferitele categorii de acte ale guvernului

c&decideti asupra coraportului dintre actele guvernului si si actele prim(ministrului..

22. incetarea mandatului si responsabilitatea guvernului

a&determin durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Buvernonform prevederilor constituttionale incetarea mandatului guvernului are loc de regula la datavalidarii alegerilor pentru un nou parlament ,adica in mod ideal mandatul guvernului ar fi de 1 ani,desinu este expres mentionat nicaieri.:revederile legislatiei in vigoare sunt destul de incerte in special inceea ce priveste incetarea mandatului guvernului inainte de termen.(rticolul '. Demisia Buvernului Buvernul are dreptul s demisioneze din propria iniiativ. 5iecare membru al Buvernului are, de asemenea, dreptul de a demisiona. (Demisionarea :rim(ministrului conduce la demisionarea Buvernului n componendeplin. ( ererea de demisie a :rim(ministrului "i a ntregii componene a Buvernului se prezint

:arlamentului, care se pronun asupra ei. ( ererile de demisie a unor membri ai Buvernului se prezint :rim(ministrului "i se aduc lacuno"tina :re"edintelui 8epublicii 9oldova.


20/27

Buvernul "i d demisia n cazul n care & :arlamentul "i(a exprimat nencrederea n Buvern conform art.@E "i @Edinonstituie# /& :rim(ministrul a demisionat sau a decedat# 0& a fost ales un nou :arlament -la prima lui "edin&. (rticolul 7. +xprimarea votului de nencredere Buvernului :arlamentul, la propunerea a cel puin o ptrime din deputai, poate exprima vot de

nencredere Buvernului. +xprimarea nencrederii Buvernului se 'otr"te cu votul majoritii deputailor.

b&stabiliti modalitatile si caracterul responsabilitatii guvern

(((((8esponsabilitatea Buvernuluionform art @1 din constitutia 89 guvernul este responsabil in fata parlamentului si prezintainformatiile si documentele cerute de acesta,de comisiile parlamentare si de deputati.9embriiguvernului au acces la lucrarile parlamentului iar in cazul cind li se solicita prezenta ,participarea

lor este obligatorie. Buvernul rspunde n faa :arlamentului pentru activitatea sa. Buvernul cel puin o dat pe an, ine n faa :arlamentului o dare de seam despre activitatea sa. 9ini"trii "i conductorii altor autoriti administrative centrale, n baza unei 'otrri a:arlamentului, in n faa lui dri de seam asupra activitii lor. 9embrii Buvernului snt obligai s rspund la ntrebrile formulate de deputai referitor laactivitatea Buvernului "i a organelor din subordinea lui n modul stabilit. Buvernul examineaz deciziile comisiilor :arlamentului viznd activitatea Buvernului "i aorganelor din subordinea lui, comunic comisiilor rezultatele examinrii deciziilor sau msurileluate pe marginea lor.:rin urmare guvernul poarta in principal o raspundere politica doar in fata parlamentului pentruintreaga sa activitate si ceamai severa sanctiune consta in acordarea votului de neincredere decatre parlament si demiterea guverului ca rezultat,respectiv fiecare membru al guvernuluiraspundepolitic solidat cu ceilalti membri pentru activitatea si actele guvernului

c&evaluate gradul de peflectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului govern si decidetiasupra posibilitatii de influinta a govern asupra organului legislative

..

2.organizarea si functionarea a organelor central de specialitate ale admin publicea&determin modul de organiz si structura organelor central de specialitate ale admin publicePPP

Conducerea general i ierarhia administraiei publice centrale de specialitate1) Administraia public/ central/ de specialitate se compune din totalitateaministerelor 0i altor autorit/i administrative centrale, care difer/ dup/ organizare 0iatribuiile acestora, prin intermediul c/rora se exercit/ sarcinile puterii executive nvederea asigur/rii satisfacerii intereselor generale ale societ/ii 0i ale statului, ndomeniul ncredinat.(2) uvernul asigur/ unitatea de aciune a autorit/ilor administraiei publice centralede specialitate pentru executarea dispoziiilor legii 0i sarcinilor ce revin acestorautorit/i.

3) Autorit/ile administraiei publice centrale de specialitate funcioneaz/ ntr#un

sistem unic n baza subordon/rii instituionale 0i funcionale 0i a supraveg!erii dinpartea organului ierar!ic superior.


21/27

b&detrmin modul de function a organelor central de specialitate ale admin publicePPP

c&evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind organizarea si functionarea organelorcentral de specialitate ale admin publice

.

2".atributiile si actele organelor central de specialitate ale admin publicea&determin categoriile de atributii ale organelor central de specialitate ale admin publice

Atribuiile administraiei publice centrale de specialitate

-& Administraia public central de specialitate, execut sarcini administrativegenerale care servesc ndeplinirii funciilor acestuia, "i anume

a& participarea la elaborarea politicilor publice "i actelor normative, precum "i

monitorizarea "i evaluarea acestora#b& coordonarea, controlul "i supraveg'erea domeniului ncredinat#c& aplicarea actelor normative#d& controlul de stat#e& prestarea serviciilor publice#f& administrarea patrimoniului de stat.-/& Administraia public central de specialitate exercit "i alte sarcini administrative

delegate de Buvern, n condiiile legii.

-0& Delegarea sarcinilor administrative, altele dect cele de elaborare a politicilorpublice, ctre alte persoane juridice publice sau private se face n temeiul legii, la propunerea

Buvernului prin contract administrativ, atunci cnd sarcina administrativ este ndeplinit maieficient de ctre acestea.

b&determin categor de acte ale organelor central de specialitate ale admin publice. (ctele autorit:ilor administraiei publice centrale de specialitate-& ntru exercitarea atribuiilor ce le revin, autoritile administraiei publice centrale

de specialitate, n condiiile legii, emit acte cu caracter normativ "i individual. Actele cucaracter individual se emit numai pentru organizarea "i funcionarea organelor ce in dedomeniul de activitate a acestuia. Autoritile administraiei publice centrale de specialitate

pot emite acte cu caracter normativ obligatorii pentru teri, doar n cazul n care acest fapt nucontravine legii sau altor acte normative de o for superioar.

-/& Actele cu caracter normativ ale autoritilor administraiei publice centrale despecialitate se emit ntru executarea legilor "i 'otrrilor :arlamentului, decretele :re"edintelui8epublicii 9oldova, ordonanelor "i 'otrrilor Buvernului.

-0& Actele autoritilor administraiei publice centrale de specialitate, ce nucorespund legilor, ordonanelor "i 'otrrilor Buvernului, se suspend sau se abrog, ncondiiile legii, de ctre Buvern.

-1& Actele cu caracter normativ "i individual ale autoritilor administraiei publicecentrale de specialitate pot fi atacate n instanele de contencios administrativ, dac legea nu

prevede altfel.


22/27

c&apreciati gradul de perfectiune a legislat privind identificarea si si delimitarea diferitor categoriide acte ale organelor central de specialitate ale admin publice

2$.notiuni generale privimd admin public localaa&definit A:6 si enumerate principiile de organiz si function a acesteia&dministraie public local( totalitatea autoritilor publice locale constituite, n condiiile legii,

pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei uniti administrativ(teritoriale#:rincipiile de baz ale administrrii publice locale -& Administrarea public n unitile administrativ(teritoriale se ntemeiaz pe principiileautonomiei locale, descentralizrii serviciilor publice, eligibilitii autoritilor publice locale "iconsultrii cetenilor n probleme locale de interes deosebit. -/& Autoritile administraiei publice locale beneficiaz de autonomie decizional,organizaional, gestionar "i financiar, au dreptul la iniiativ n tot ceea ce prive"teadministrarea treburilor publice locale, exercitndu("i, n condiiile legii, autoritatea n limiteleteritoriului administrat. -0& Aplicarea principiilor enunate n prezentul articol nu poate afecta caracterul unitar "iindivizibil al statului.

b&stabiliti sistemul autorit A:6n calitate de autorit i ale admin. pub. loc. apar urmtoarele / categorii ( consiliile ste ti , comunale , or ne ti , municipale denumite i consilii locale precum i consiliile raionale ca autorit i deliberative , n ceea ce prive te autoritatea teritorial cu statut special Bguzia activeaz adunarea popular a Bguziei, a /(a categorie o formeaz primarii satelor, comunelor,ora elor , municipiilor, inclusiv aparatul lor de lucru denumit primrie precum i pre edin ii raioanelor i aparatul de lucru al acestora ca autorit i executive , n cazut unit. cu statut special Bguzia activeaz guvernatorul gguziei i comitetul executiv al gguziei, de asemenea nunit ile administrativ teritoriale n special de nivelul al /(lea activeaz structurile teritoriale ale

cancelariei de stat, care exercit controlul administrativ al activit ii autorit ilor administra iei publice locale , precum i activeaz diferite servicii publice desconcentrate ale ministerelor i altor autorit i administrative centrale.

c&estimate nivelul de respectare a principiilor privind A:6.

2'.caracteristica generala a statutului autoritatiloe (/La&determin modul de constituire si activitate a autorit A:6 7rganizarea activitii autoritilor publice locale

-& Autoritile publice locale "i desf"oar activitatea n domeniile stabilite de 6egeaprivind descentralizarea administrativ, dispunnd n acest scop de competene depline care nupot fi puse n cauz sau limitate de nici o autoritate public, dect n condiiile legii. -/& ompetenele autoritilor publice locale snt delimitate n condiiile prezentei legi ntrecompetenele autoritilor publice deliberative "i executive de nivelurile nti "i al doilea. -0& Autoritile administraiei publice centrale nu pot s stabileasc ori s impuncompetene autoritilor publice locale fr o evaluare prealabil a impactului financiar pecare aceste competene l(ar putea genera, fr o consultare a autoritilor locale de nivelulcorespunztor "i fr ca colectivitile locale s fie asigurate cu mijloacele financiarenecesare.

b&determin categori de acte si modul de incetare a mandatului autoritatilor A:6PPPPPPPPPPPPP


23/27

n activitatea sa autorit/4ile administra4iei publice locale adopt/ acte administrative cucaracter normativ i individual.

+=+8;4A8+A 9ANDA4


24/27

(3ubieci ai controlului de oportunitate snt Buvernul, autoritile de specialitate aleadministraiei publice centrale, alte autoriti administrative, care acioneaz n unitileadministrativ(teritoriale, inclusiv prin intermediul serviciilor lor desconcentrate, potrivitcompetenelor ce le revin n condiiile legii.

c&estimate gradul de perfectiune a legislat privind controlul administrat al activitatiiautorit A:6

..

/?.notiunea categoriile de servicii publice si principiile de baza ale serviciului publica&definit notiunea de serviciului public.Defini ia serviciului public serviciul public reprezint o structur organizatoric nfiin at prin lege sau n baza legii de ctre stat inclusiv unitatea administrativ teritorial pentru satisfacerea nmod continuu sau sistematic a unor interese specifice ale membrilor societ ilor, aceast structurorganizatoric fiind ncadrat cu personal de specialitate i finan at ca regul din bugetul statului sau bugetul uniit ii administrativ teritoriale. $n sens legal no4iunea de serviciu public poart/un caracter mai restrns dect n aspect doctrinal. astfel din punct de vedere al legisla4ieiserviciile publice sunt considerate doar autorit/4ile publice , adic/ acele organe instituite prinlege sau printr#un alt act normativ care ac4ioneaz/ n regim de putere public/ n scopulrealiz/rii unui interes public

b&determin categoriile de servicii publiceClasificarea serviciilor publice

Dup interesul general pe care l realizeaz i gradul de e!tensie se disting:

a& servicii publice de interes naional#b& servicii publice descentralizate#3erviciile publice de interes naional pot avea caracter de servicii publice centralizate n

cazul 9inisterului Aprrii, 9inisterului de +xterne, 3erviciului de ;nformaie "i 3ecuritate,deoarece snt organizate la scara ntregului teritoriu naional "i servicii desconcentrate ale

ministerelor "i departamentelor n unitile administrativ(teritoriale de nivelul doi. Acesteservicii snt conduse de prefect, n calitate de reprezentant al guvernului n teritoriu. 3erviciilepublice descentralizate, la rndul su, se disting n servicii publice locale "i servicii publicejudeene.

n funcie de forma de organizare, serviciile publice pot fi clasificate n trei categorii (:

a& organe ale administraiei publice locale -consiliul local, primriab& instituii publice -instituii de nvmnt, de asisten medicalc& regii autonome de interes public -n literatura de specialitate pot fi ntlnite "i sub denumirea de stabilimente publice,

n aceast categorie pot fi incluse ntreprinderile municipale, care beneficiaz de o autonomie administrativ "i financiarrelativ

Asumarea rspunderii pentru asigurarea diferitelor servicii nu nseamn obligatoriu cserviciile respective trebuie s fie furnizate efectiv de ctre organisme aparinnd sau fiindconduse de autoritile locale. 9ajoritatea serviciilor, cu excepia celor de administraregeneral, pentru care snt responsabile autoritile locale, pot fi furnizate efectiv pe o baz

parial sau integral contractual, de ctre ageni economici privai, autoritile localemeninndu("i rolul de supraveg'ere "i reglementare, iar, n funcie de aranjamentelecontractuale, c'iar "i unelec&decideti asupra gradului de perfectiune a legislatieii referitor la definirea srviciului publicresponsabiliti financiare.Dup natura serviciilor oferite, la nivel local serviciile publice pot fi mprite convenional n

patru categorii de baz/.3ervicii publice cu caracter general administrativ sau de reglementare -stare civil, autorizaii de construcie, etc.&.

1

2


25/27

/.3ervicii care nu au un caracter exclusiv, adic serviciile de care beneficiaz ntreaga comunitate "i de la care nimeni nupoate fi exclus, din motive de ordin social sau te'nic -securitate, iluminare stradal, ngrijirea spaiilor publice&.

0.3ervicii cu caracter exclusiv, adic servicii care constituie a"a zisele monopoluri naturale "i snt furnizateconsumatorilor individuali, potrivit unor aranjamente contractuale "i n sc'imbul unei pri convenabile -aprovizionarea cuap potabil, energie termic, salubrizarea teritoriului, etc.&. 1.3ervicii de natur pur comercial -locuine, reparaii, afaceric&((((((((((((((((((((((((((

29.notiunea clasificarea functionarilor publici si functiilor publicea&defin not de functionar public si identific criterile de clasific a acestora funcionar public5 persoan/ fizic/ numit/, n condiiile prezentei legi, ntr#o funciepublic/6

5unciile publice se instituie n temeiul actelor :arlamentului, :re"edintelui 8epublicii 9oldova,Buvernului "i ale altor autoriti publice,emise n limitele competenei lor, stabilite de onstituie"i de alte legi. onform nivelului atribuiilor titularului, funciile publice seclasific n urmtoarelecategoriia&funcii publice de conducere de nivel superior 5uncionarii publici de conducere de nivel

superior realizeaz managementul nivelului superior n autoritile publice. :entru a ocupa ofuncie public de conducere de nivel superior, persoana trebuie s ndeplineasc urmtoarelecerine b& s aib studii superioare, absolvite cu diplom de licen sau ec'ivalent# c& s aibcel

puin 2 ani vec'ime n specialitateaJprofilul funciei publice respective.si sa fie cetatean al 89, sanu aiba antecedebte penale etc.

b&funcii publice de conducere5uncionarii publici de conducere organizeaz, coordoneaz,ndrum "i controleaz activitile subautoritatea unui funcionar public ierar'ic superior sau aunei persoane ce exercit funcie de demnitate public.c& funcii publice dee!ecuie.ategoria funcionarilor publici de execuie include persoanelenumite n alte funcii publice dect cele prevzute pentru primeledoua niveluri de functii

publice. n raport cu complexitatea "i natura sarcinilor, cu nivelul de importan "iresponsabilitate, fiecarecategorie de funcii publice se mparte n grupuri.

b&determin categoriile de functii publice si functionari publici conform legilatiei in vigoare

Articolul 7. 'lasificarea funciilor publice 1) 'onform nivelului atribuiilor titularului, funciile publice se clasific/ nurm/toarele categorii:

a) funcii publice de conducere de nivel superior6b) funcii publice de conducere6c) funcii publice de execuie.2) n raport cu complexitatea 0i natura sarcinilor, cu nivelul de importan/ 0i

responsabilitate, fiecare categorie de funcii publice se mparte n grupuri, specificaten 'lasificatorul unic al funciilor publice, aprobat de %arlament. Articolul 8.7uncionarii publici de conducere de nivel superior 1) 7uncionarii publici de conducere de nivel superior realizeaz/ managementulnivelului superior n autorit/ile publice. 2) 'ategoria funcionarilor publici de conducere de nivel superior includepersoanele care snt numite n una din urm/toarele funcii publice de conducere denivel superior: c) adjunct al conduc/torului autorit/ii administrative6

d) conduc/tor 0i adjunct al conduc/torului aparatului autorit/ii publice %arlamentul,%re0edintele Republicii &oldova, 'onsiliul (uperior al &agistraturii, 'urtea


26/27

'onstituional/, 'urtea (uprem/ de 8ustiie, %rocuratura eneral/, 'urtea de'onturi). 3) +cuparea funciei publice de conducere de nivel superior vacante se face princoncurs. 9) %entru a ocupa o funcie public/ de conducere de nivel superior, persoanatrebuie s/ ndeplineasc/ cumulativ urm/toarele cerine:

a) s/ respecte condiiile prev/zute la art.26b) s/ aib/ studii superioare, absolvite cu diplom/ de licen/ sau ec!ivalent/6 c) s/ aib/ cel puin ; ani vec!ime n specialitatea


27/27

b&comparati diferitele conditii la ocuparea functiei publice si consecintele nerespectarii acestora.

Articolul "8.+cuparea funciei publice vacante 1) +cuparea funciei publice vacante se face prin: a) concurs6 b) promovare6 c) transfer.

2) 'oncursul se organizeaz/, de regul/, dup/ aplicarea modalit/ilor de ocuparea funciei publice vacante specificate la alin.1) lit.b) 0i c).Articolul "9.'oncursul pentru ocuparea funciei publice

vacante 1) 'oncursul pentru ocuparea funciei publice vacante are la baz/ principiilecompetiiei desc!ise, transparenei, competenei 0i meritelor profesionale, precum 0iprincipiul egalit/ii accesului la funciile publice pentru fiecare cet/ean. 2) 'oncursul se organizeaz/, n condiiile legii, de c/tre: a) comisia de concurs prev/zut/ la art.> alin.@), pentru funciile publice specificatela art.> alin.2) lit.c)6 b) comisiile de concurs prev/zute la art.> alin.>), pentrufunciile publice specificate la art.> alin.2) lit.d)6

c) comisiile de concurs instituite de c/tre autorit/ile publice, pentru funciilepublice de conducere 0i de execuie din aceste autorit/i. 3) 'ondiiile de desf/0urare a concursului se public/ ntr#o publicaie periodic/, pepagina eb a autorit/ii publice iniiatoare, precum 0i se afi0eaz/ pe panoulinformaional la sediul autorit/ii publice, ntr#un loc vizibil 0i accesibil publicului, cucel puin 2B de zile calendaristice nainte de data desf/0ur/rii concursului. 9) %rocedura de organizare 0i desf/0urare a concursului se stabile0te de uvern.

;) "itigiile cu privire la concurs se soluioneaz/ de instana de contenciosadministrativ competent/.

c&evaluate gradul de corespundere necesitatilor zilei a legislatiei privind instituirea functieipublice si condtiile de ocupare a ei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((

biletele 6-30 la drept administrativ.[conspecte.md]

Documents