comert angro.[conspecte.md]

7/24/2019 Comert Angro.[Conspecte.md]

1/27

1. Etapele evoluiei rolului i importanei comerului n dezvoltarea societii.

A) Etapa preindustriala- In perioada respeciva predomina o stare de saracie in masa.Existau putine ateliere mestesugaresti care produceau cantitati mici de marfurineuniforme dupa calitate, astfel oferta era la nivelul minim din a carei cauza cererile nu

erau satisfacute. Nu exista o restrictionare a actelor de vinzare-cumparare din parteaputerii locale. Elementele infrastructurii comerului erau reprezentate de pietele agricolesi dughenele negustoresti.

n perioada respectiv, vnzarea produselor nu ridica proleme, deoarece me!te!ugarii nuproduceau dect foarte pu"ine produse ceea ce fcea ca cererea practic s nu poat fisaturat, predominnd astfel stadiul de penurie.#omer"ului $i revenea doar sarcina asigurrii unor proximit"i de timp !i de loc pentru

popula"ia consumatoare care cuta produsele respective.B) Etapa economiei de productie- s-a diversificat ofera de marfuri calitativ uniforme

datorita aparitiei faricilor si uzinelor. %e mecanizeaza procesul de prelucrarea amateriei

prime agro-alimentare. %e introduc anii ca echivalent al schimului. #a element alinfrastrucurii apar casele de comert in denumirea carora se inscriu numele fondatorilor.#asele de comert isi elaoreaza marca sa . #omertul a preluat f-tia de intermedierepentru

producatorii mari si aceasta ia dat inold puternic de dezvoltare. &a aceasta etapacomertul a fost una din fortele motrice ale dezvoltarii economiei.

In aceast faz a dezvoltrii economiei, comer"ul devine indispensail !i, drept urmare, sedezvolt puternic.C) Etapa economiei de consum-care se dezvolta o data cu aparitia mar'eingului. In centrul

acivitatii sta clientul pentru care se satisfac nevoile. %e studiaza necesitatea clientului sise urmareste satisfacerea acesteia la un nivel cit mai inalt. Infrastructura se suplineste cu

un nomenclator al intreprinderilor de comert in care se diereniaza schemele deorganizare a procesului ehnologic comercial. (par organizaii mondiale carereglementeaza activitatea de comert )*+# organizatia de statistica comercialainternationala. %e acorda importanta pt crearea unei amiante atractive la locul devinzare-cumparare. &a azele relaiilor economice de piata stau principii si strategiiconcurentiale. %e modific astfel $ns!i optica de aordare a pie"elor, trecndu-se de laideea de a vinde ceea ce se faric la concep"ia potrivit creia treuie produs $n

permanen" ceea ce se vinde

. Comerul- activitate profesional n economia naional.

#omertul reprezinta una din cele mai importante activitati ale unei economii, devenindelementul principal al economiei de piata, indiferent de forma acestuia./otrivit conceptului de dezvoltare durail a societ"ii, comer"ul are o importan" strategic

pentru dezvoltarea echilirat !i viail a sistemelor economice !i sociale din orice "ar.0espectivul comer" este un sector de activitate precis, cu un ridicat grad de complexitate,structurat pe domenii interioare multiple, $n cadrul crora roluri importante revin distriu"iei cuamnuntul, depozitrii mrfurilor !iaprovizionrii cu ridicata, precum !i activit"ilor de import-export. ntr-o asemenea accep"iune,comer"ul reprezint una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenind

elementul principal al economiei de pia", indiferent de forma acesteia./ornind de la asemenea premise, cunoa!terea domeniului respectiv, interpretareafenomenelor care stau la aza actelor de schim !i conturarea proceselor manageriale specifice


2/27

ridic proleme deoseit de complexe pentru a cror rezolvare sunt necesare cuno!tin"e !ianalize !tiin"ifice de amploare, $n cadrul crora treuie apelat att la vastul instrumentarteoretic oferit de disciplinele despecialitate, ct !i la experien"a practic acumulat de-a lungul veacurilor, comer"ulreprezentnd una din cele mai vechi $ndeletniciri omene!ti. &a toate acestea se adaug faptul c,$n viitor, modificarea schimurilor care vor crea noi !i importante oportunit"i de afaceri, vaimpune reac"ii deoseit de rapide din partea firmelor, capacitatea de a interpreta corect noileschimri !i puterea de a $nfrunta o pia" puternic concuren"ial !i generatoare de continuerestructurri.oate acestea necesit o un cunoa!tere a prolematicii comerciale, a comer"ului !i astructurilor sale.

#omertul este oiectiv necesar in toate nivelele sociale unde exista productie demarfuri, natura, amploarea si rolul sau in sacietate fiind determinate de conditiile economico-sociale concretein cadrul carora se desfasoara.

No"iunea de comerciant are $n vedere persoana fizic sau 2uridic a crei profesie estecomer"ul. /otrivit codului comercial, sunt comercian"i cei care exercit acte de comer" !i facdin acestea profesia lor oi!nuit. 3eci, pentru a fi considerat comerciant, un agent economictreuie s $ndeplineasc urmtoarele condi"ii4 s fac acte de comer", s realizeze asemeneaacte $n mod oi!nuit, ceea ce implic repetailitatea opera"iunilor respective s transformerealizarea actelor respective $n profesia sa de az sau accesorie s ac"ioneze $n numele su

personal. 0estric"iile referitoare la persoanele care urmeaz a efectua acte de comer" !idesf!oar o activitate de comer" ridic dou aspecte importante4 determinarea !i stipulareaincapacit"ilor !i stailirea incompatiilit"ilor .

(ctul de comer" reprezint o ac"iune efectuat $n procesul realizrii unei profesiuni comerciale.(ctele de comer" sunt de mai multe categorii, dup cum urmeaz4- acte de comer" naturale- acte de comer" formale- acte de comer" potrivit teoriei accesorii(ctele de comer" naturale sunt reprezentate de acele activit"i, care, prin ele $nsele reprezintcomer", dnd profilul profesiunii celor implica"i $n realizarea lor.

#lasificare4totalitatea cumprrilor de mrfuri $n scopul revnzrii sau $nchirierii lor

activit"ile interpu!ilor dintre participan"ii la tranzac"iile comerciale4 ro'eri, curtieriitransformarea materiilor prime $n oiecte de consumactivit"i de transportactivitatea ancaralte activit"i desf!urate de agen"iile de schim valutar, irouri de afaceri, $ntreprinderi despectacole pulice etc..

5. Tendine n evoluia comerului pe plan mondial.

#onsolidarea pozitiei angrosisilor in veriga de comunicare intre producatori si comercianticu amanuntul )asigura o prote2are a pietei contra produselor falsificate, contrafacute siprovenite din contreanda


3/27

#rearea unor retele de intreprinderi angro mari diversificate dupa profil, care asigura totprocesul ehnologic comercial si lantul logistic

/erfectionarea coninutului procesului ehnologic comercial cu includerea elemenelorinovationale a tehnologiilor informationale

*rganizarea unui cadru propice de dialogare a agentilor economici cu consumatorii

soluii care privesc att perfecionarea circulaiei mrfurilor, ct i o modernizare i ofluidizare a procesului de aprovizionare. %u aspectul organizrii, $ntreprinztorii dincadrul comer"ului cu ridicata simt nevoia s se grupeze $n diverse asocia"ii. (ceasta $nscopul o"inerii celor mai une condi"ii de v$nzare din partea furnizorilor interesa"i $n livrrimai importante !i, dac este cazul, pentru promovarea unei politici de grup, care s vizeze$munt"irea v$nzrilor printr-o modernizare a structurilor de distriu"ie, a modalit"ilor degestionare a mrfurilor, o mai un participare la promovarea produselor

tendin" de men"inere a ciclului clasic al circuitelor lungi de distriu"ie,$n cadrul croraintervin ca intermediari at$t comer"ul cu ridicata c$t !i comer"ul cu amnuntul,respectiv: /roductor - #omerciant cu ridicata - #omerciant cu amnuntul - #onsumator.

extindere a tehnicilor computerizate in procesul de primire al comenzilor, tratarea acestorasi pregatirea marfurilor pentru expediere. %e incearca perfectionarea proceselor de vanzaresi prin largirea posiilitatilor lingvistice de corespondenta sau de dialog intre diversele firmede specialitate si clientela acestora.

6. Funciile comeruluin asigurarea circuitului tenico-economic al mrfurilor. *rganizarea acului de vinzare-cumparare si crearea conditiilor de desfasurarea a

cestuia (sigurarea satisfacerii nevoilor consumatorilor expuse prin cererea solvaila

prin intermediul oferei de marfuri (sigurarea unei oferte diversificate in corelare cu piramida nevoilor

consumatorilor *rganizarea circuitului tehnico-economic de la producator pina la consumatorul

final prin schemele de distriutie si logistica aplicate practic (sigurarea procesului tehnologico-comercial la parameri stailiti de cadrul

reglatoriu )legi, hotariri de guvern, etc %tudierea cererii clientilor a sugestiilor acestora, a capacit"ilor de cumprare, a

gradului de instruire, a oiceiurilor de consum, precum !i a altor asemeneaaspecte care stau att la aza cererii de mrfuri, ct !i la cea a fundamentrii

politicilor comerciale. cerectarea permanenta a pietei %uportul oferit producatorilor in materializarea investiiilor si profitului

preconizat transferul mrfurilor c7tre zonele !i punctele cele mai $ndeprtate sau mai

izolate, pentru a fi vndute consumatorilor. 8unc"ia respectiv are $n vedere o2udicioas organizare a mi!crii mrfurilor.

asigurare a promovrii produselor prin diferite tehnici )pulicitate la loculvnzrii, merchandising, pulicitate $n mass-media etc., care s generezedorin"a de cumprare !i s provoace actul de cumprare.


4/27

!". #omenclatorul unitilor de comer, ce desfoar comer curidicata pe teritoriul $ %oldova.

1. 3esf!urarea comer"ului cu ridicata presupune existen"a unor edificii !i mi2loace detransport $n cadrul 9 prin intermediul crora acest tip de activitate comercial esterealizat. :nit"ile de comer" cu ridicata se clasific $n dependen" de serviciile prestate,sortimentul mrfurilor comercializate9pstrate, particularit"ile de dotare cu utila2tehnologic !i formele organizatorice de exploatare.. :nit"ile de comer" cu ridicata se clasific $n4a&epozit; unitate comercial $n care se desf!oar procese tehnico-economice legatede recep"ionarea, depozitarea, pstrarea !i livrarea mrfurilor $n partide mari. ndependen" de natura mrfurilor cu care opereaz, depozitele se clasific $n depozitealimentare, nealimentare !i universale )mixte.

&epozit al productorului ' unitate de comer" cu ridicata care apar"ine

productorului, amplasat $n aceea!i unitate administrativ teritorial $n care activeazproductorul !i care opereaz exclusiv cu produsele proprii ale acestuia. n alte unit"iadministrative teritoriale pot fi $nfiin"ate filiale )reprezentan"e de v$nzri.c %agazin cas and carr(; unitate de comer" cu ridicata, clien"ii cruia ; s$nt miciidetaili!ti ori firme industriale, $n unele cazuri !i consumatori finali de produse. ipul datde $ntreprindere este o form de autodeservire $n comercializarea cu ridicata amrfurilor.d) Agent de expediie intermediarul care negociaz cu furnizorii nordinea procurrii mrfurilor, acesta ns, niciodat nu manipuleaz

zic produsele. El trimite productorilor comenzi ale unitilor decomer cu amnuntul, cumprtorilor industriali sau ale altorangrositi i apoi organizeaz ca mrfurile comandate s ajung directde la productor ctre clieni. De asemenea, agentul de expediie iasum toate riscurile priind mrfurile ncep!nd din momentulacceptrii comenzii i p!n la lirarea ctre client. "cest tip decomerciant efectueaz tranzacii numai cu c!tea categorii deproduse care se !nd n mod o#inuit n cantiti foarte mari, cum ar

cr#une, c$erestea, materiale de construcii.

e) Reprezentant al productorului (dealer) intermediarindependent care inde produsele unuia sau mai multor productori."cesta nu este angajat al productorilor, i totodat, nu deinecontrolul asupra preurilor sau condiiilor de !nzare, care suntsta#ilite de ecare productor n parte. %#iectul tranzaciilorcomerciale realizate de acast tip de comerciant l constituie !nzarea

accesoriilor, mainilor, mo#ilei, articolelor electronice etc.


5/27

f )nitate de comer cu ridicata care lucreaz pe *az de comenzi trimise prinpot ' folose!te cataloguri pentru a vinde produsele detaili!tilor, productorilor saucumprtorilor institu"ionali care, la r$ndul lor, fac comanda dup aceste cataloguri prinintermediul oficiilor po!tale ori alte metode asemntoare. (cest tip de comerciant seocup $n general cu vnzarea produselor cosmetice, a specialit"ilor alimentare,

articolelor sportive, a i2uteriilor etc. /lata se face cu ani numerar sau cu cartea decredit.g) Camionagier intermediarul care comercializeaz un sortimentredus de produse i pe care le transport direct la sediul clienilor."cesta dispune de propriile camioane i joac un rol important naproizionarea cu produse perisa#ile, cum ar fructele i legumele,pe

care le !nd structurilor comerciale cu amnuntul, sericiile n

alimentaia pu#lic, $otelurilor, spitalelor etc.

$) Broker - intermediar angajat temporar pentru realizarea uneitranzacii cu scopul de a caut cumprtori sau !nztori i i ajut snegocieze sc$im#urile i, n consecin, realizeaz mai puine funciidec!t ali intermediari. &ro'erul nu este implicat n posesia zic saunanciar, nu are nici o autoritate n sta#ilirea preului i nu i asumaproape nici un risc, dar ofer clienilor cunotine specializate pe

anumite grupe de mrfuri i o reea de contacte #ine sta#ilite. "cesttip de comerciant particip ocazional n comercializarea anumitorproduse ca maini uzate, produse alimentare de sezon, titlurinanciare, terenuri, cldiri .a. &ro'erul urmeaz s posede a#ilitianalitice pentru a furniza clienilor si analiza pieei de desfacere,dinamica tranzaciilor efectuate, (uctauiile de pre, eoluia ipronosticul ratelor de sc$im# alutar .a.

i Comisionar- agent intermediar $n comer"ul cu ridicata care prime!te mrfurile $n

consigna"ie de la vnztori locali !i negociaz vnzarea lor pe pie"ele centrale. (cestaactiveaz pe pie"ele agricole, unde preia mari cantit"i de produse le stocheaz !i letransport la pie"ele angro unde sunt vndute. 3up ce a vndut cantitatea respectiv demrfuri, agentul respectiv re"ine un comision plus costurile generate de vnzare !itrimite restul productorului.

!+. &efiniia conceptului de depozit, funciile depozitelor.

&epozit; un element de infrastructura a comerului cu ridicata,care reprezintaprincipalul tip de unitate comerciala operative,poate avea personalitate 2uridical de


6/27

sinestatoare sau este sudiviziune in cadru unor intreprinderi,dar care are rolul principalde stacare si pastrare a marfurilor pe o perioada indelungata.

Functiile depozitelor4

#oncentrarea si stocarea stocurilor de marfuri de la producatori *rganizarea conditiilor de pastrare pe toata perioada depozitarii in conformitatecu cerintele specific fiecarei grupe de marfuri stipulate in 3N-uri ) actenormative,standard,rglementari tehnice

8ormarea sortimentului commercial pe laturi de livrare in aza sortimentuluiindustrial- achizitional.

(sigurarea controlului calitatii marfurilor la receptia lotului )la intrarea indeposit,mentinerea la parametric respective pe toata perioada de pastrare si delivrare in conditiile care ar permite mentinerea calitatii

0ealizarea unor operatii de pregatire a marfurilor pentru vinzarea cu amanintul)dotarea,transarea,preamalarea etc..

!. Tipologia depozitelor.

ipologia depozitelor se diferentiaza dupa urmatoarele criteria4

&upa rolul care il realizeaza in circuitul tenico-economic4 3epozite traditionale ; in care se realizeaza toate functiile comertului angroau o

aza material ;tehnica )


7/27

3eposit de profil general ; pentru marfuri dintr-o suclasa )de exemplu4 suclasa produselor vegetale sau un complex de nevoi care se aseamana dupa

procesul tehnologic comercial. 3epozite mixte ; in cadrul carora sunt pastrate si produsele alimentare si

nealimentare,dar cu respectarea particularitatilor merceologice de

pastrare,regimul sanitaro-igienic,principiul vecinatatii marfurilor.Iar in unelecazuri incaperile sunt separate.

&upa sensul procesului tenologic comercial si gradul de implicare incircuitul tenico-economic: 3epozite de colectare ; pot fi in suordinea departamentului de achizitii

pulice care formeaza rezerva de stat a tarii. +arfurile din aceste depozitenu se comercializeaza pentru armate,case de copii,aziluri de atrinci

,penitenciare. 3epozite pe linga intreprinderi producatoare- care nu au identitate 2uridicaseparate,si pastreaza numai marfurile producatorului,de oicei au un gradde specializare foarte ridicat.

3epozite cu character general ; care pot fi traditionale ,centre de distriutiesi au o identitate 2uridical separate.

&upa forma de proprietate: 3epozite de stat 3epozite private

!. rocesul tenologic din cadrul unui depozit.

/ctivitatea dintr-un depozit implic efectuarea urmtoarelor operaiuni :

- descrcarea mi2loacelor de transport care se realizeaz mecanizat $ncazurile $n care furnizorii livreaz mrfurile paletizate dac mrfurile nu s$ntlivrate $n sistem paletizat ele vor fi a!ezate pe palet $n timpul descrcrii

manuale a mi2loacelor de transport

- transportul mrfurilor paletizate de pe rampa de descrcare $n compartimentulde recep"ie,unde este efectuat recep"ia cantitativ !i calitativ a mrfurilor

- transportul mrfurilor paletizate din compartimentul de recep"ie $n cel dedepozitare

- depozitarea $n locurile destinate este determinat $n func"ie de o serie defactori mrimea !i tipul de construc"ie al cldirii, sensul fluxurilor de

circula"ie, propriet"ile fizico-chimice ale mrfurilor depozitate )ce necesit$n final respectarea anumitor condi"ii de pstrare,frecven"a comenzilor, vitezade circula"ie etc.


8/27

- formarea comenzilor $n aza notelor transmise de eneficiarii depozitului,opera"iune ce se realizeaz prin colectarea sortimentelor $n cantit"ile solicitatede la locurile de depozitare-pstrare

- transportul comenzilor executate $n compartimentul expedi"ie

- centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine

- transportul partizilor de mrfuri la rampa de expedi"ie

- $ncrcarea partizilor de mrfuri $n mi2loacele de transport auto.

rin urmare tenologia n depozite se su*mparte n principalpeurmtoarele grupe de operaiuni :

- primirea, recep"ionarea !i sortarea mrfurilor

- manipularea interioar a produselor

- depozitarea !i pstrarea lor

- formarea loturilor de mrfuri comandate de eneficiari

- executarea livrrilor )expedierea mrfurilor la eneficiari.

(ctivitatea de az a depozitelor o constituie organizarea partizilor de mrfuripentru livrare unit"ilor cu amnuntul.

/roiectarea tehnologiei amena2rii depozitului se fundamenteaz peurmtoareleelemente4

- tipul !i dimensiunile depozitului )suprafa", $nl"ime, volum

- tipul !i destina"iile spa"iilor componente ale suprafe"ei alocate depozitului)depozitare,amalare, uscare, coacere, frig etc

- coresponden"a dintre fluxurile de mrfuri, amala2e, informa"ii, mi2loace detransport

- ordonarea func"ional a depozitului.

!0. Criteriile utilizate la amplasarea depozitelor.

8actorii care influen"eaz amplasarea depozitelor4

- repartizarea teritorial a produciei care determin fluxurile de mrfuri,

intensitatea !idirec"ia acestora, distan"ele parcurse !i normele de realizare ami!crii mrfurilor.


9/27

- repartizarea teritorial a consumului. %pre deoseire de produc"ie, careare un anumitgrad de concentrare teritorial, consumul este dispersat $nspa"iu !i variail cantitativ !istructural

- nivelul de dezvoltare i organizare a transporturilor ' infrastructur,

mi2loace detransport )tipul, nivelul tehnic, starea de func"ionare existen"a !iposiilitatea de acces dinmai multe direc"ii, cu evitarea drumurilor aglomeratesau ocolite

- organizarea activitii comerciale, caracterizat prin nivelul dedezvoltare !i demodernizare a azei materiale, structurile organizatorice aleverigilor comerciale !i sistemul derela"ii pe care comer"ul le $ntre"ine cu ceilal"i

participan"i la procesul de distriu"ie a mrfurilor.

- asigurarea utilitilor cu celtuieli c1t mai reduse, dac este posiil $n

cooperare cu al"ieneficiari )canalizare, ap, gaze, electricitate, telefonie etc.utilizarea 2udicioas a terenului$n vederea reducerii costului construc"ieidistan"area de punctele ce prezint prime2dii pentrucalitatea mrfurilor saucare prezint pericol de incendii posiilit"i de extindere adepozitului$ntr-o etap viitoare posiilit"i de realizare a unei platforme pentru

parcareaautocamioanelor.

(c"iunea con2ugat a acestor factori de influen"condi"ioneaz gsireaamplasamentului optim al viitorului depozit, "inndseama de urmtoarele cerine:

- stailirea celor mai scurte !i mai rapide ci de vehiculare a mrfurilor

- respectarea principiului teritorial, prin stailirea 2udicioas a zonei deaprovizionare

-localizarea depozitului $n zona special amena2at $n perimetrul fiecruiora! )schi"ele desistematizare teritorial prevd o zon distinct, destinat

amplasamentelor de depozite, deoicei $n vecintatea platformelorindustriale de la periferia localit"ilor pentru a existaposiilitatearacordrii la arterele rutiere !i la calea ferat

&a amplasarea pe teritoriu a depozitelor treuie de asemenea s se ai $nvedere caaprovizionarea re"elei comerciale cu amnuntul s se fac pe o razoptim.

3epozitele pentru mrfuri alimentare !i unele mrfuri nealimentare decerere zilnic)detergen"i, spunuri, cosmetice, h$rtie igienic, pungi

polietilen etc, care se v$nd prinmagazine alimentare sau cnii, seamplaseaz $n ora!e re!edin" de 2ude" !i au raz deactivitate 2ude"ean. 3e


10/27

la caz la caz se pot construi depozite de mrfuri alimentaredimensionate$n func"ie de necesit"i !i $n alte localit"i > mari centre de consum > cu condi"ia s se 2ustifice din punct de vedere economic. (ceste depozite$ndeplinesc de regulrolul de cmri ale ora!elor respective.

&epozitele pentru mrfuri te2tile - $ncl"minte se amplaseaz $n ora!ele $ncare $!iau sediul $ntreprinderile productoare de textile-$ncl"minte cu oraz de activitatecuprinz$nd >6 2ude"e.

&epozitele de mrfuri metalo-cimice se amplaseaz $n ora!ele $n care $!i ausediulfirmele productoare, raza de activitate cuprinz$nd - 6 2ude"e.

n ora!ele re!edin" de 2ude" $n care nu exist astfel de $ntreprinderi, precum !i $nmari centreindustriale, se pot construi depozite de produse metalo-chimicedimensionate 2udicios pentruanumite grupe de mrfuri )ma!ini aragaz, frigidere,

ma!ini de splat etcn vederea reducerii consumului de caruran"i la amplasarea depozitelor demrfuri sevor avea $n vedere !i distan"ele pe care urmeaz s le parcurgautovehiculele. /entrumrfurile de cerere zilnic se recomand ca distan"amaxim de aprovizionare s nudep!easc 6= 'm, iar pentru celelalte grupede mrfuri > 1== 'm.

*. +erinele priind particularitile de dimensionare a depozitelor.

sta#ilirea celor mai scurte i mai rapide ci de e$iculare a mrfurilor-

respectarea principiului teritorial, prin sta#ilirea judicioas a zonei deaproizionare-

localizarea depozitului n zona special amenajat n perimetrul ecrui orasc$iele de

sistematizare teritorial pred o zon distinct, destinat amplasamentelor dedepozite, de o#icei n ecintatea platformelor industriale de la periferialocalitilor) pentru a exista posi#ilitatea racordrii la arterele rutiere i la calea

ferat- /a amplasarea pe teritoriu a depozitelor tre#uie de asemenea s se ai#n edere ca aproizionarea reelei comerciale cu amnuntul s se fac pe o razoptim. Depozitele pentru mrfuri alimentare i unele mrfuri nealimentare decerere zilnic detergeni, spunuri, cosmetice, $rtie igienic, pungi polietilenetc), care se nd prin magazine alimentare sau #cnii, se amplaseaz n oraereedin de jude i au raz de actiitate judeean. De la caz la caz se potconstrui depozite de mrfuri alimentare dimensionate n funcie de necesiti i nalte localiti 0 mari centre de consum 0 cu condiia s se justice din punct deedere economic. "ceste depozite ndeplinesc de regul rolul de cmri ale

oraelor respectie. Depozitele pentru mrfuri textile nclminte seamplaseaz n oraele n care i au sediul ntreprinderile productoare de textilenclminte cu o raz de actiitate cuprinznd 01 judee. Depozitele de mrfuri


11/27

metaloc$imice se amplaseaz n oraele n care i au sediul rmeleproductoare, raza de actiitate cuprinznd 1 judee. 2n oraele reedin dejude n care nu exist astfel de ntreprinderi, precum i n mari centre industriale,se pot construi depozite de produse metaloc$imice dimensionate judicios pentruanumite grupe de mrfuri maini aragaz, frigidere, maini de splat etc). 34entru

unele mrfuri din sectorul metaloc$imice se pot realizarea depozite cu raza deactiitate pe ntreaga ar #ijuterii ga#lonuriceasuri, aparate i articole fotomuzic, articole de sport, piese automoto etc). 2n ederea reducerii consumuluide car#urani la amplasarea depozitelor de mrfuri se or aea n edere idistanele pe care urmeaz s le parcurg autoe$iculele. 4entru mrfurile decerere zilnic se recomand ca distana maxim de aproizionare s nudepeasc 15 'm, iar pentru celelalte grupe de mrfuri 0 655 'm.

30. Cerinele de dotare a depozitului cu moilier !i utila"e

comerciale.

6. Dup natura lor7 mijloace de depozitare7 containere, rafturi de orice fel,tancuri i palete- mijloace te$nice instalaii de transport, de am#alare, desortare etc.

. Dup funciile pe care le ndeplinesc i apartenena lor la diferite procese

te$nologice7 mijloace pentru depozitare7 palete- recipieni- tancuri- silozuri-

mijloace pentru condiionarea mrfurilor7 ec$ipamente pentru dozare,

porionare- mijloace pentru sortarea mrfurilor7 aparate i instalaii de sortare- maini decali#rare- mijloace pentru transport7 aparate de ridicat, umplerea rafturilor-palete- mijloace pentru asigurarea unor sericii materiale7 etic$etare, am#alare.

3. Dup locul lor n (uxul te$nologic al depozitului7 dotri te$nice principale7toate mijloacele de munc ce ndeplinesc o anumit funcie a depozitului- dotrite$nice de completare, acele mijloace ale muncii care susin sau completeazcapacitatea de funcionare a dotrilor te$nice principale7 mijloace de control,

dispozitie care asigur depozitarea rame de susinere, g$idare etc)- mijloacecare ajut la transportul intern.

1. Dup mo#ilitate de care dispun7

mijloace staionare xe)- mijloace mo#ile-

8. Dup modul n care sunt acionate7

mijloace manuale- mijloace acionate de motoare cu ardere intern-

mijloace care utilizeaz energia furnizat de #aterii electric


12/27

3#. Caracteri$tica utila"ului comercial utilizat la dotarea

depozitului.

1. #riterii tehnico - func"ionale4- capacitate )tone9h - puterea motoarelor de ac"ionare )'?9h

- $nl"imea de ridicare )m - distan"a de transport )m - viteza de deplasare pe vertical sau orizontal

)m9s - tipodimensiunile utila2elor - posiilitatea folosirii la ct mai multe genuri de opera"ii

. #riterii economice4 - productivitatea muncii -pre"ul de cumprare a utila2elor4 - costurile exploatriiacestora.

5.(lte criterii de alegere4 - tipul mrfurilor !i modul lor de amalare pe durata transportrii

- mi2loacele de transport $n care sosesc !i pleac mrfurile la !i din depozit - tipul opera"iunilor devehiculare - locul unde au loc aceste opera"iuni - posiilit"ile de procurare, $ntre"inere !i reparare autila2elor - sistemul constructiv al depozitelor !i posiilit"ile de aplicare a tehnologiilor moderne de

depozitare3%. Caracteri$tica moilierului comercial din dotarea depozitului.

Exploatarea ra"ional a volumului util al depozitelor, reducerea timpului necesar formrii comenzilor,u!urarea muncii lucrtorilor, presupune dotarea cu moilier adecvat sistemelor de depozitare modernecare au la az paletizarea !i containerizarea mrfurilor, iar pe de alt parte cu tipuri de utila2ecomerciale care s asigure mecanizarea !i automatizarea proceselor de munc specifice diferitelor fazeale tehnologiei din depozite.

)continuare clasificarea de la intre*area 345

3&. Coninutul te'nologiei altor operaiuni comerciale

de$!urate n cadrul depozitelor.

ntr-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu ; zise4 sortarea,por"ionarea, condi"ionarea, amalare, etichetare, ct !i prestarea de servicii materiale ce pregtescanticipat consumul. Echipamente tehnologice pentru procese adiacente $n depozitele comerciale4 -ma!ini pentru cntrire, tiat, sortat, preamalat - ma!ini de umpletere automate - ma!ini pentruamalare, etichetare - ma!ini pentru legare, sigilare

- ma!ini pentru montare, demontare

- ma!ini pentru diverse testri.

3*. Rolul amala"elor n proce$ul te'nologic-comercial din

depozit.

(mala2ul are numeroase roluri, care pot varia in functie de marca si de categorie.(mala2ul indeplineste un rol functional de a acoperi si prote2a continutul produsului atat in magazin,cat si in casa cumparatorului, dar in multe piete, (mala2ul are un rol important ca vehicul


13/27

informational, continand detalii despre ingrediente, modul de folosire, depozitare, aportul nutritiv sipret. Este foarte importat ca de la inceput sa se sulinieze rolul principal pe care il 2oaca amala2ul,acela de a prote2a produsul. ( privi amala2ul in mod izolat este gresit. ( reduce amala2ul in modexcesiv poate conduce la deteriorarea produsului, caz in care eneficiile atat economice cat si de mediusunt cu mult depasite de paguele generate. /e de alta parte supraamalarea unui produs nu face decat

sa genereze costuri suplimentare cu amalarea, transportul, depozitarea , manipularea, precum si cugestionarea acestuia cand amala2ul devine deseu. 3in acest considerent, atunci cand analizamamala2ul pe intregul ciclul de viata si decidem asupra folosirii unui anumit tip de amala2 e necesar saexiste o aordare complexa, iar alegerea indicatorilor relevanati este determinanta.@

-acesta determina nr de operatii de incarcare de descarcare.

-durata operatiilor de manipulare

-durata stocarii.

36. Funciile i importana am*ala7elor n procesul tenologic-comercial din depozit.

a5Functia de protective-(mala2ul treuie sa asigure pastrarea tuturor parametrilor calitativi aiproduselor. 8unctia de protectie se rezuma a trei aspecte particulare dupa cum urmeazaA prote2areaprodusului de actiunea unor factori interni si externiA prote2area mediului incon2urator impotrivacaracterului toxic al unor produseA pastrarea intacta a calitatii marfii la contactul direct produs amala2)evitarea influentarii negative de catre amala2 a calitatii produsului.8unctia de protectie este deoseitde importanta in cazul amala2elor de transport, precum si in situatia in care produsele care fac oiectulamalarii sunt alimente sau produse periculoase pentru sanatatea organismului uman sau pentru mediulincon2urator.*5Functia de rationalizare0ationalizarea si promovarea unor amala2e tipizate,modulare, care sa faciliteze operatiile de manipulare, transport si depozitare, utilizarea unor materialede amortizare si fixare, sunt aspecte care demonstreaza functia de rationalizare a amala2elor.(ceastafunctie devine din ce in ce mai importanta, din mai multe motive4 cresterea volumului marfurilormanipulate si transportate, diversificarea mi2loacelor de transport. (tentia acordata este deoseita atatla nivel de unitatea economice, cat si la nivelul unor organisme internationale. )*rganizatia mondiala

pentru amala2e B./.*. ; *rganizatia internationala de standardizare, 8ederatia europeana pentruamala2e etc.cFunctia de reclama si de promovare a vanzarii 8functia de mar9eting5(mala2ulare o importanta functie de comunicare la prezentarea si desfacerea produselor.Elementele carecontriuie la realizarea functiei de promovare a vanzarilor si informare a consumatorului pe care o auamala2ele sunt4 modul de confectionare, sistemul de marcare si etichetare, dar mai ales esteticaamala2ului, adica aspectele referitoare la forma, culoarea si armonia cromatica, grafica amala2ului.

(mala2ul treuie sa asigure un impact vizual pozitiv.In alegerea amala2ului treuie luate inconsiderare si aspecte ecologice, ceea ce a condus la formarea unor criterii4- sa se staileasca dacaamalarea este necesara sau nu- sa se evite o amalare suprapusa- sa nu se faca exces de amala2- sase foloseasca materialele cele mai rentaile din punct de vedere energetic, in functie de sarcinaurmarita- sa se incerce folosirea unui singur material in intreaga structura a amala2ului- sa se indice

pe amala2e, natura materialului folosit.

8raspuns de la intre*area 305

+0. Cla$i,carea amala"elor utilizate n proce$ul te'nologic-

comercial din depozit.

(in caiet tema amala"ul i$upunctul%)


14/27

+. olitica $ortimental a unitii de comer cu ridicata.

9ntreprinderea care urmareste maximizarea aantajelor pe termen lung tre#uie saadapteze oferta sa de #unuri si sericii la neoile mereu noi ale clientilor."cest proces deadaptare prin dezoltarea de noi produse, innoirea produselor existente sau reorientareaprogramului de productie, in cazul intreprinderilor ce produc #unuri se realizeaza

prin politica de produs a rmei.9n cazul intreprinderilor de comert si al celor de sericiiaceleasi functii se realizeaza prin politica sortimentala($tailirea $ortimentului $au amixului de produ$).&unurile industriale si de consum sunt foarte eterogene, similarneoilor consumatorilor. Ele pot clasicate dupa multe criterii eidentiind anumitecaracteristici ale produselor ezi si +lasicarea produselor si sericiilor). 9ntreprinderileca si consumatorii au comportamente diferentiate fata de categoriile de #unuri si sericii.:amilia de produse cuprinde toate clasele de produse care pot satisface o neoie primaraex. produsele alimentare sunt cele care satisfac neoia de $rana).

+lasa de produse cuprinde o categorie de produse din cadrul familiei care au o anumita

legatura functionala. De exemplu7 #auturile/inia de produse constituie o categorie deproduse din cadrul clasei de produse, a(ate in stransa legatura ca urmare a functionariilor similare, a comercializarii catre aceleasi categorii de consumatori prin acelasi tip deunitati de desfacere sau la preturi asemanatoare ex. #auturile nealcoolice).acele articoledin cadrul liniei de produse, aand una din multiplele forme posi#ile ale acestora ex.#auturile nealcoolice car#ogazoase am#alate la pet de litri). ;tructura sortimentala aunei intreprinderi de comert este determinata de o#iectul de actiitate si marimeaei pelanga multi alti factori). 9n cazul intreprinderilor cu mai multe unitati sortimentul sesta#ileste, pe de o parte, pentru ansam#lul intreprinderii si, pe de alta parte, pentruecare unitate operatia. 4ro#lematica este diferita in cazul intreprinderilor de comert cu

amanuntul fata de cele de comert cu ridicata sau interindustrial, in cazul intreprinderilorde importexport fata de cel al intreprinderilor de comert interior etc.;ortimentul depindede gradul de specializare pentru care opteaza intreprinderea. % specializare pronuntatapresupune concentrarea actiitatii la linii de produse sau c$iar articole permitand largireain acest cadru a gamei de marci de fa#rica, materii prime, marimi, modele, culori, nielede calitate si game de pret.


15/27

1?. %rientri stategice, opiuni tactice i tendine n eoluia politicii sortimentale pe planmondial.

@n economia de pia, orice organizaie i An mod deose#it o organizaie cu scop lucratiAi concepe o politic proprie, prin care Ai desemneaz direciile de eoluie An iitor,precum i modalitile concrete de Anfptuire a acesteia, politic ce tre#uie si asigure

permanena pe pia i mai ales dezoltarea de ansam#lu.% component de #az apoliticii Antreprinderii este politica de mar'eting carei ofer posi#ilitatea receptriipromte i reale a semnalelor pieii ii permite adaptarea rapid la modicrile aprutepe pia, cu maxim eficien. "stfel, Antreprinderea poate s ealueze corect parametriipieii i s aloce resursele de care dispune corespunztor cererii reale, poate s sesizezesegmentele neacoperite de pe pia i aantajele comparatie fa de concureni.@ncondiiile actuale, nici o Antreprindere nui permite s actieze fr a aea o perspecticlar, atBt pe termen scurt cBt i pe termen lung, care s i asigure su#zistena, dar iraionalitatea, eficiena An condiiile An care mediul am#iant deine tot mai complex imai dinamic.:a de multiplele sc$im#ri ce apar atBt An micromediul cBt i An

macromediul An care actieaz, Antreprinderea tre#uie s manifeste un anumitcomportament, o anumit atitudine, ce se concretizeaz An delimitarea direciilorstrategice i a modalitilor practice de Anfptuire a acestora, i se reflect An coninutulpoliticii de mar'eting a Antreprinderii. 4olitica de mar'eting re(ect concepiaorganizaiei cu priire la eoluia actiitii sale, opiunile ei de ansam#lu, principiile inormele ce o cluzesc, precum i aciunile concrete prin care se asigur aloricareapotenialului su corespunztor cerinelor pieii. ;e exprim printrun ansam#lu unitar icoerent de7 strategii, tactici i programe specice de aciune, carei asigur iziunea,pentru o anumit perioad de timp i transpunerea An practic a orientrilor generale, aopiunilor i a elementelor ce le definesc. @n politica de mar'eting, strategia deine locul

central, pentru c deri din o#iectiele organizaiei, indicBnd direcia actiitii, iartactica tre#uie s se sincronizeze cu strategia, s corespund acesteia, s se Anscrie pelinia ei, s gseasc permanent mijloacele i formele cele mai potriite, pentru ca An finals se regleze acordul Antre necesitile consumatorului i posi#ilitileorganizaiei.Cactica se afl An raport de su#ordonare fa de strategie, care rmBnesta#il o perioad mai Andelungat de timp, fiind #aza formulrii tacticilor ce se afl Ancontinu sc$im#are, datorit modicrii condiiilor concrete ale perioadei respectie, amediului am#iant.4rin tactica de mar'eting se detaliaz strategia de mar'eting de ctremanagerii din acest compartiment, pe termen scurt, sta#ilinduse aciunile concrete,operatie, urmrinduse soluionarea scopurilor imediate ale Antreprinderii pe fiecarepia i pentru fiecare produs Antro anumit perioad.

1. +ondiiile de formarea i dezoltare a pieei #unurilor de consum.

4iaa creeaz contextul necesar pentru ca protul s dein principalul stimulent pentru arealiza produse competitie Fi la costuri c!t mai mici. 4iaa, prin sistemul li#ereiconcurene, Gpermite o#inerea unei repartiii a resurselor ale cror grad de ecien esteec$ialent cu aceea a unui dictator care are acces la toate datele economice Fi socialeH.I6JEconomia de pia, n concepia lui :r.Kon LaMe' este Go economie a informaiilor, atransmiterii Fi prelucrrii lor rapide n ederea o#inerii unor decizii prompte Fi oportune.4entru a realiza aceast misiune, piat are de partea sa aantajele pe care i le confer

concurena Fi descentralizarea. "ceasta din urm, rezol!nd paradoxul complexitii, lasultima decizie pe seama agentului economic care este cel mai #ine informat n pro#lemarespectiH. 4iaa deine astfel un puternic mijloc de crearea a #ogiei , ea dezluie Fi


16/27

dezolt o economie a informaiei, fr de care omenirea nu ar cunoaFte progresul.4iaaasigur loialitatea tranzaciilor, respectul reciproc dintre participanii la actul de sc$im# Firespectarea regulilor. Diferena de c!Ftig re(ect eciena ecrui juctor n folosireainformaiei. 4iaa ocup locul central n mecanismul de funcionare a economiei de piaFi poate denit prin trsturile sale caracteristice, Fi anume76. loc de nt!lnire a cereriicu oferta. loc de formare a preului3. un contract de !nzarecumprare1. loc de sc$im#

pentru diferitele produse8. loc de manifestare a concurenei

1N. /ocul pieei #unurilor de consum n cadrul economiei de pia.

raspuns intre#area 1)


17/27

+!. Coninutul ofertei de mrfuri i structura acesteia.

*ferta de mrfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulaiei,respectiv, att bunuri i servicii destinate consumului intermediar sau formrii brute a capitalului fix, ct i

bunuri sau servicii care asiur consumul final al populaiei.n cadrul ofertei, se disting dou elementeprincipale4

fondurile de mrfuriaflate $n re"eaua de distriu"ie $n cursul unei perioade spre a fi realizate, respectiv ofertareal sau efectiv

stocurile de mrfuriexistente $n diferite verigi ale circuitului economic, respectiv oferta pasiv.

*ferta de mrfuri se clasific $n func"ie de4

destina"ia produselor $n procesul de consum4 oferta de produse destinate consumului final, consumuluiintermediar !i oferta de produse de echipament.

durata de via" a diferitelor categorii de produse4 oferta de unuri neduraile !i oferta de unuri duraile

criteriul merceologic, avem urmtoarele grupe de produse4 alimentare !i nealimentare

locul produselor $n consumul popula"iei4 oferta de unuri primare de consum, de unuri de necesitatemedie !i oferta de unuri de lux.

3. /i$temul relaiilor de cumprare-nzare generate de ctre$tructurile comerciale cu productorii.

Facand parte din sistemul relatiilor externe al comertului, relatiile cu producatoriireprezinta ansamblulu formelor organizatorice, tehnice si juridice care pregatesc sau insotesc

realizarea actelor de schimb dintre producator si consumator.Necesitatea unor astfel de relatii aparedatorita: caracterului complex al pietei in conditiile economiei contemporane; efortului sustinut alproducatorilor de a se apropia de piata produselor realizate si de a incerca sa o extinda permanent;din necesitatea armonizarii intereselor economice ale partenerilor implicati in relatiile de schimb.

Continutul relatiilor comertului cu producatorii este influentat de tipul de piata pe care au loc relatiile de

schimb si are la baza, in general, elemente ca:

-studiul ofertantilor prezenti pe piata in vederea definirii cadrului posibilei colaborari viitoare;

-studiul cererii si a ofertei de marfuri, deoarece contureaza obiectul relatiilor care se vor stabili intre

potentiali parteneri la actele de schimb;

-stabilirea structurii si volumului achizitiilor care se vor realiza;

-negocierea conditiilor de cumparare-vanzare;

- stabilirea si efectuarea la anumite intervale de timp a unor analize asupra modului in care cei doiparteneri isi indeplinesc responsabilitatile stabilite si asumate.

+. /i$temul relaiilor de cumprare-nzare generate de ctre$tructurile comerciale cu clienii.
http://www.scritub.com/economie/comert/RELATIILE-COMERTULUI-CU-PRODUC11868.php#_ftn1http://www.scritub.com/economie/comert/RELATIILE-COMERTULUI-CU-PRODUC11868.php#_ftn1


18/27

Sistemul de legaturi organizat de comert, in calitatea sa de intermediar intre producatori si consumatori,

cuprinde 2 categorii de relatii: prima categorie are in vedere sistemul raporturilor interne, in cadrul carora se

evidentiaza legaturile succesive dintre activitati, problemele de personal, organizare, salarizare, etc.; a 2-a

categorie cuprinde relatiile externe, pe care comertul le angaeaza cu diferiti colaboratori, furnizori, unitati detransport, organe financiare, de credit, ale administratiei, precum si cu beneficiarii ! intreprinderi de stat, private saucooperatiste, populatie.

Sistemul de relatii ale comertului cu consumatorii poate fi descompus in " domenii principale:

#. organizarea unui cadru propice de dialog cu consumatorii

2. crearea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzare-cumparare

". asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si cumparator

Ca forme structuraleale cadrului dialogului cu consumatorii, pot fi folosite:

consultarea! concretizata in alcatuirea unor organisme de consultare $independente sau pe langa anumite

institutii social-administrative%;

realizarea unor intalniri periodice cu consumatorii! intr-un cadru organizat de discutii;

organizarea unor paneluri de consumatoriin profil macroeconomic sau pe zone de consum, ca instrumente de

stabilire a volumului si structurii cererii de marfuri;

realizarea unor actiuni de testare a produselor noi;

crearea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzare-cumparare . &n acest domeniu se are in vederefaptul ca informarea larga, cuprinzatoare si operativa a cumparatorilor, educarea gusturilor acestora si orientareaconsumului, precum si satisfacerea complexa a nevoilor populatiei devin elemente de baza ale complexului derelatii pe care comertul il intretine cu consumatorii.

3.$olul ntreprinderii de comer cu amnuntul n activitatea de asigurare a securitii generalea produselor plasate pe piaa de consum a $epu*licii %oldova.lasarea pe piata a produselor-actiunea de a face disponiile produsele pe piata, inclusiv pastrarea lorin scopul distriuirii, oferirii prin vinzare sau prin oricare alta forma de transmitere cu titlu oneros saugratuit.#omer"ul cu amnuntul se desf!oar prin intermediul unit"ilor comerciale fixe )magazine,

moile)pavilioane,chio!curi,gherete, aparate comerciale, rulote, standuri sau prin alte modalit"iprevzute de legisla"ia $n vigoare0egulile specifice de desf!urare a comer"ului cu amnuntul se apro de Cuvern, fiind respectateurmtoarele principii generale4a asigurarea unui sortiment de mrfuri $n func"ie de tipul unit"ii comerciale

gestionarea stocurilor de mrfuri ; solu"ionarea prolemelor tehnice specifice profilului de comer")metode de stoca2, dispuneri spa"iale, expunerea mrfurilorccunoa!terea formelor !i metodelor de comercializare a mrfurilordasigurarea condi"iilor specifice de pstrare !i comercializare a unor mrfurieprestarea serviciilor aferente comer"ului cu amnuntul.D$nztorul este oligat4

a s se asigure c produsele oferite spre comercializare s$nt inofensive !i corespund cerin"elor prescrisesau declarate


19/27

s nu comercializeze produse despre care de"ine informa"ii c s$nt periculoase sau care se considerpericuloasec s anun"e, imediat, autorit"ile competente, precum !i productorul respectiv, despre existen"a pe

pia" a oricrui produs de care are cuno!tin" c este periculos !i9sau falsificat )contrafcutd s retrag din comercializare produsele la care organele de control sau speciali!tii proprii auconstatat ne$ndeplinirea cerin"elor prescrise sau declarate sau care ar putea afecta via"a, sntatea,

ereditatea !i securitatea consumatorilor, dac aceast msur constituie singurul mi2loc prin care pot fieliminate neconformit"ile respectivee s asigure respectarea condi"iilor tehnice stailite de productor pentru produsf s $nm$neze on de cas sau un alt document, care confirm faptul cumprrii produsului, conformunui regulament aproat de Cuverng s $nregistreze reclama"iile consumatorilor conform unui regulament aproat de Cuverng s de"in registrul de reclama"ii la un loc viziil !i s $nregistreze reclama"iile consumatorilorconform unui regulament aproat de Cuvernh s asigure respectarea condi"iilor igienico-sanitarei s rspund pentru pre2udiciul cauzat de produsul necorespunztor, pe toat durata de func"ionare saua termenului de valailitate stailite, cu condi"ia respectrii de ctre consumator a regulilor de

transport, depozitare, pstrare, utilizare !i consum.

". Constituirea i nregistrarea 7uridic a ntreprinderilor de comer n $epu*lica %oldova.(ntreprenoriat este activitatea de faricare a produc"iei, executare a lucrrilor !i prestare a serviciilor,desf!urat de cet"eni !i de asocia"iile acestora $n mod independent, din proprie ini"iativ, $n numelelor, pe riscul propriu !i su rspunderea lor patrimonial cu scopul de a-!i asigura o surs permanentde venituri.ntreprinderea poate fi constituit de ctre titularul )titularii patrimoniului, din proprie ini"iativ ori dectre persoanele 2uridice sau persoanele fizice $mputernicite de acesta. ntreprinztorul este oligat s$nregistreze $ntreprinderea, filialele !i reprezentan"ele )denumite $n continuare $ntreprinderi, $nfiin"atede ctre acesta pe teritoriul 0epulicii +oldova, p$n la $nceperea activit"ii lor economice. Denitul

provenit din activitatea $ntreprinderii ne$nregistrate se percepe prin hotr$re 2udectoreasc !i se vars laugetul de stat. ntreprinderea se $nregistreaz de #amera nregistrrii de %tat a +inisterului3ezvoltrii Informa"ionale la locul unde se afl sediul $ntreprinderii.3ocumentele de constituire treuie s con"in urmtoarele informa"ii4 firma, sediul, data constituirii,genurile de activitate, rspunderea antreprenorului pentru oliga"iile $ntreprinderii, condi"iile dereorganizare !i lichidare a $ntreprinderii, firmele )numele de familie !i sediul )domiciliul fondatorilor,iar $n cazurile prevzute de legisla"ie, !i ale asocia"ilor, precum !i alte condi"ii de fondare !i activitate a$ntreprinderii prevzute de legisla"ia $n vigoare.

#amera nregistrrii de %tat, $n termen de 1 zile de la data $nregistrrii $ntreprinderii, va expediaautorit"ii administra"iei pulice locale respective, organului fiscal, organului de statistic, %erviciuluide %tat de (rhiv !i organului de asigurare social c$te o copie de pe hotr$rea de $nregistrare a$ntreprinderii, iar $n cazul $nregistrrii $ntreprinderii $n al crei capital social statul de"ine o cot-parte -!i organului central de specialitate respectiv.

+. $eorganizarea i sistarea activitii ntreprinderilor de comer $n $epu*lica %oldova.ntreprinderea, la decizia fondatorului9adunrii generale, poate s $!i suspende temporar activitatea, peo perioad care s nu dep!easc 5 ani, $n cazul $n care nu are datorii fa" de ugetul pulic na"ional,

precum !i fa" de al"i creditori. /entru confirmarea lipsei restan"ei fa" de ugetul pulic na"ional,$ntreprinderea va prezenta un certificat care se eliereaz dup efectuarea controlului fiscal de ctreorganele ailitate cu administrare fiscal.3ecizia fondatorului9adunrii generale privind suspendarea activit"ii $ntreprinderii, cu indicarea

termenului suspendrii, se pulic $n +onitorul *ficial al 0epulicii +oldova. /ersoanele responsailede suspendarea activit"ii $ntreprinderii s$nt oligate, cu o lun $nainte de pulicarea avizului, sinformeze $n scris despre aceasta creditorii $ntreprinderii. n termen de luni de la data pulicrii


20/27

avizului de suspendare a activit"ii, creditorii vor $nainta $ntreprinderii !i oficiului teritorial al #amereinregistrrii de %tat crean"ele lor.%uspendarea9reluarea activit"ii $ntreprinderii urmeaz a fi $nregistrat, $n aza cereriifondatorului9adunrii generale, la oficiul teritorial al #amerei nregistrrii de %tat, cu $nscriereamen"iunii respective $n 0egistrul de stat al $ntreprinderilor !i cu $n!tiin"area despre aceasta ainspectoratului fiscal de stat teritorial de ctre oficiul teritorial al #amerei nregistrrii de %tat.

nregistrarea suspendrii activit"ii se va efectua cu condi"ia4 1 prezentrii de ctre fondator9adunarea general a certificatelor de la institu"iile financiare privind$nchiderea conven"ional a conturilor predrii !tampilelor spre pstrare oficiului teritorial al #amerei nregistrrii de %tat 5 expirrii termenului de $naintare a crean"elor de ctre creditori.* dat cu $nscrierea $n 0egistrul de stat al $ntreprinderilor a men"iunii privind suspendarea9reluareaactivit"ii de $ntreprinztor, pe documentele de constituire ale $ntreprinderii se aplic men"iuneaF(ctivitatea este suspendat de laGGGGGGGp$n laGGGGGGGGGGF9F(ctivitatea este reluat de laGGGGGGG .F

e $ntreaga perioad de suspendare a activit"ii, $ntreprinderea este scutit de prezentarea drilor deseam financiare !i fiscale, precum !i de plata taxelor !i impozitelor, cu excep"ia impozitului pe

unurile imoiliare )dac exist astfel de unuri, care se achit !i pentru care se prezint dare deseam. n acest caz, pl"ile se achit din mi2loacele $ntreprinderii imediat dup expirarea termenului desuspendare. 8ondatorul9adunarea general poate oric$nd anula decizia de suspendare a activit"ii, solicit$ndorganului $nregistrrii de stat s introduc $n 0egistrul de stat al $ntreprinderilor men"iunea privindreluarea activit"ii $ntreprinderii. /e perioada suspendrii activit"ii $ntreprinderii este interzis desf!urarea oricror activit"i de$ntreprinztor. 3esf!urarea activit"ii de $ntreprinztor $n perioada de suspendare a activit"ii $ntreprinderii, fr$nregistrarea relurii acestei activit"i, atrage, potrivit legisla"iei $n vigoare, rspunderea pentru

practicarea ilegal a activit"ii de $ntreprinztor.0eorganizarea $ntreprinderii se efectueaz prin fuziune, asociere, divizare, separare, transformare. &a fuziunea $ntreprinderilor, toate drepturile patrimoniale !i oliga"iile fiecreia din ele trec, potrivitactului de transfer, la $ntreprinderea $nfiin"at $n urma fuziunii. &a asocierea unei $ntreprinderi cu alta, la cea din urm trec, $n conformitate cu actul de transfer, toatedrepturile patrimoniale !i oliga"iile $ntreprinderii asociate. &a divizarea $ntreprinderii, la $ntreprinderile $nfiin"ate $n urma divizrii trec, potrivit actului)ilan"ului divizrii, drepturile patrimoniale !i oliga"iile $ntreprinderii reorganizate. &a separarea din $ntreprindere a unei sau a c$torva $ntreprinderi, la fiecare din acestea trec, potrivitactului )ilan"ului divizrii, pr"ile respective din repturile patrimoniale !i oliga"iile $ntreprinderiireorganizate.

&a transformarea $ntreprinderii $n $ntreprindere cu alt form 2uridic de rganizare, la$ntreprinderea recent $nfiin"at trec toate drepturile patrimoniale !i oliga"iile $ntreprinderiitransformate. 0eorganizarea $ntreprinderii se efectueaz la decizia fondatorilor )asocia"ilor ei.

.;emnificaia i coninutul activitii de comer cu ridicata.Comertul cu ridicata-activitatea de comert desfasurata in exclusivitate de catre persoane 2uridice si

prevede achizitionarea marfurilor in loturi mari cu scopul revinderii altor agenti economici care larindul lor pot sa le revinda consumatorilor finali sau sa le prelucreze in alte produse.Intreprinderile de comert angro revind marfurile numai persoanelor 2uridice.

rasaturile comertului cu ridicata4

1.tranzactiile de vinzare-cumparare se desfasoara intre persoane 2uridice si se reglementeaza princontracte perfectate conform prevederilor codului civil.8inalitatea vinzarii se confirma prin factura delivrare


21/27

.loturile marfare sunt de volume mari si mai putin diversificate in corelare cu domeniul despecializare a intreprinderii de comert5.comertul cu ridicata nu inchie circuitul tehnico-economic al marfurilor.

#aracteriticile intrepriderii de comert cu ridicata41.intreprinderea treuie sa dispuna de resurse financiare mari.specificul organizarii activitatii presupune specializarea pe anumite grupe sau sugrupe de produse

5.in cadrul intreprinderii se lucreaza cu un numar restrins de furnizori, datorita achizitiilor in cantitatimari6.personalul in cadrul intreprinderii treuie sa aia cunostinte, competente, ailitati, sa cunoasca si saaia permis de ghidare a mi2loacelor de transport din depozit.

17. Rolul economic al comerului cu ridicata.

0olul economic al comer"ului cu ridicata poate fi privit su aspecte41n raport cu productorii4

(chizi"ioneaz cantit"i mari de mrfuri, le asigur stocarea, depozitarea pe o

perioad $ndelungat $n condi"ii reglementate. (sigur traseul logistic cu toate elementele componente )&a moment $n 0epulica

+oldova nu sunt companii de acestea. (sigur rela"ia de parteneriat $ntre productori !i comer"ul cu amnuntul

)reglementat de &egea 6. /articip la procesul de promovare $n diverse companii !i ac"ii promo"ionale.

n raport cu comeul cu amnuntul :

Informarea detaili!tilor despre ofertele sale. (sigurarea unui sortiment diversificat dup productori $n aza contractelor delivrare)$! asum responsailitatea pentru formarea sortimentului comercial aldetaili!tilor.

*fer detaili!tilor anumite reduceri avanta2oase)$n aza experien"ei departeneriat.

18. Funciile comerului cu ridicata

#omer"ul cu ridicata $ntrune!te 6 func"ii acestea fiind41. (chizi"ia mrfurilor $n cantit"i mari pentru formarea sortimentului comercial. *rganizarea procesului de pstrare $n perioada dintre v$nzri cu scopul

aprovizionrii ritmice a $ntreprinderilor cu amnuntul !i al"i agen"i economici5. %tudierea permanent a cererii la partenerii $ntreprinderilor cu amnuntul !i al"i

agen"i economici.6. 8ormarea loturilor diversificate !i de cantit"i mai mici pentru livrarea $n comer"ul

cu amnuntul.

n aza acestor studii se stailesc prognozele pentru activit"ile viitoare.


22/27

19. Tendinele n evoluia comerului cu ridicata pe plan mondial

#ele mai principale tendin"e $n evolu"ia comer"ului cu ridicata pe plan mondial sunt4

1. #onsolidarea pozi"iei angrosi!tilor $n veriga de comunicare dintre productori !i

comercian"i cu amnuntul)asigur o prote2are a pie"ei contra produselor falsificate,contrafcute !i provenite din contraand. #rearea unor re"ele de $ntreprinderi angro mari diversificate dup profil care

asigur tot procesul tehnologic comercial !i lan"ul logistic5. /erfec"ionarea con"inutului procesului tehnologic comercial cu includerea

elementelor inova"ionale !i a tehnologiilor informa"ionale.

24. Nomenclatorul unitilor de comer ce de!"#oar comer cu ridicatape teritoriul Repu$licii %oldova

1omenclatorul unitilor ce de$!oar comerul cu ridicata

1. 3esf!urarea comer"ului cu ridicata presupune existen"a unor edificii !i mi2loace detransport $n cadrul 9 prin intermediul crora acest tip de activitate comercial esterealizat. :nit"ile de comer" cu ridicata se clasific $n dependen" de serviciile prestate,sortimentul mrfurilor comercializate9pstrate, particularit"ile de dotare cu utila2tehnologic !i formele organizatorice de exploatare.

2. &nitile de comer cu ridicata !e cla!i"ic n:a&epozit; unitate comercial $n care se desf!oar procese tehnico-economice legatede recep"ionarea, depozitarea, pstrarea !i livrarea mrfurilor $n partide mari. ndependen" de natura mrfurilor cu care opereaz, depozitele se clasific $n depozitealimentare, nealimentare !i universale )mixte.

&epozit al productorului ' unitate de comer" cu ridicata care apar"ineproductorului, amplasat $n aceea!i unitate administrativ teritorial $n care activeazproductorul !i care opereaz exclusiv cu produsele proprii ale acestuia. n alte unit"iadministrative teritoriale pot fi $nfiin"ate filiale )reprezentan"e de v$nzri.c %agazin cas and carr(; unitate de comer" cu ridicata, clien"ii cruia ; s$nt miciidetaili!ti ori firme industriale, $n unele cazuri !i consumatori finali de produse. ipul dat

de $ntreprindere este o form de autodeservire $n comercializarea cu ridicata amrfurilor.d /gent de e2pediie; intermediarul care negociaz cu furnizorii $n ordinea procurriimrfurilor, acesta $ns, niciodat nu manipuleaz fizic produsele. El trimite

productorilor comenzi ale unit"ilor de comer" cu amnuntul, cumprtorilor industrialisau ale altor angrosi!ti !i apoi organizeaz ca mrfurile comandate s a2ung direct de la

productor ctre clien"i. 3e asemenea, agentul de expedi"ie $!i asum toate riscurileprivind mrfurile $ncepnd din momentul acceptrii comenzii !i pn la livrarea ctre

client. (cest tip de comerciant efectueaz tranzac"ii numai cu cteva categorii de


23/27

produse care se vnd $n mod oi!nuit $n cantit"i foarte mari, cum ar fi crune,cherestea, materiale de construc"ii.

e $eprezentant al productorului 8dealer5 ; intermediar independent care vindeprodusele unuia sau mai multor productori. (cesta nu este anga2at al productorilor, !i

totodat, nu de"ine controlul asupra pre"urilor sau condi"iilor de vnzare, care suntstailite de fiecare productor $n parte. *iectul tranzac"iilor comerciale realizate deacast tip de comerciant $l constituie vnzarea accesoriilor, ma!inilor, moilei, articolelorelectronice etc.

f )nitate de comer cu ridicata care lucreaz pe *az de comenzi trimise prinpot ' folose!te cataloguri pentru a vinde produsele detaili!tilor, productorilor saucumprtorilor institu"ionali care, la r$ndul lor, fac comanda dup aceste cataloguri prinintermediul oficiilor po!tale ori alte metode asemntoare. (cest tip de comerciant se

ocup $n general cu vnzarea produselor cosmetice, a specialit"ilor alimentare,articolelor sportive, a i2uteriilor etc. /lata se face cu ani numerar sau cu cartea decredit.g Camionagier ' intermediarul care comercializeaz un sortiment redus de produse !i

pe care le transport direct la sediul clien"ilor. (cesta dispune de propriile camioane !i2oac un rol important $n aprovizionarea cu produse perisaile, cum ar fi fructele !ilegumele, pe care le vnd structurilor comerciale cu amnuntul, serviciile $n alimenta"ia

pulic, hotelurilor, spitalelor etc.

h


24/27

cumprarea de produse !i concentrarea fondurilor de mrfuri de la un numr mare !i divers deproductori din cadrul pie"ei interne sau de pe diverse pie"e externe, $n vederea aprovizionrii fr $ntrerupere!i $n sortiment variat a comer"ului cu amnuntul precum !i a altor categorii de cumprtori cu excep"iaconsumatorilor finali de pe teritoriul 0epulicii +oldova

stocarea unor cantit"i mari de mrfuri $n vederea asigurrii unei e!alonri normale pe pia a autohton,

a fluxului de produse ctre detaili!ti !i, $n continuare a fluidit"ii v$nzrilor ctre consumatori, prin eliminareasuspendrilor intervenite $n procesul de aprovizionare ca urmare a sezonalit"ii produc"iei, lipseiinforma"iilor, diverselor situa"ii con2uncturale, loca2e financiare $n cadrul $ntreprinderilor productoare etc.

sortarea mrfurilor industriale, )mrime, culoare, model etc. livrate de productori, $n sortimentcomercial, corespunztor variet"ii cererii popula"iei de pe teritoriul 0epulicii +oldova

rev$nzarea mrfurilor $n cantit"i mai mici ctre comercian"ii cu amnuntul de pe teritoriul 0epulicii+oldova. #oncomitent cu transformarea sortimentului industrial $n sortiment comercial, comercian"ii curidicata frac"ioneaz partidele mari de mrfuri primite de la productori sau pe cele stocate $n partide mici pecare le distriuie pe az de comenzi ctre detaili!ti, indiferent de raza de activitate

cercetarea permanent a pie"ei na ionale !i studierea evolu"iei cererii de produse a popula"iei autohtone

!i a utilizatorilor industriali de pe teritoriul 0epulicii +oldova, $n vederea informrii productorilorna ionali i strini, orientrii fluxurilor de mrfuri, $munt"irii structurii distriu"iei, a mi2loacelor de

promovare, precum !i pentru realizarea unor previziuni pentru propria activitate $n viitor.

Coninutul desfurrii activitii de comer cu ridicata n $epu*lica %oldova.

#on"inutul desf!urrii activit"ii de comer" cu ridicata $n 0epulica +oldova se azeaz pe cerin elegenerale ale (rt. H din legea 1= din 15.=5.==5 privind protec ia consumatorilor.

(sigurarea cu mrfuri a unit"ilor de comer" cu ridicata se realizeaz prin $ncheierea de contracte $ncest sens, $ntre acestea !i productorii9importatorii de mrfuri $n condi"iile prevederilor legisla"iei $n vigoare#odul #ivil al 0epulicii +oldova, &egea v$nzrii de mrfuri nr. 156-III )+onitorul *ficial al 0epulicii

+oldova, 1JJ6, nr. 1K, art. 1KK. 0ecep"ionarea mrfurilor se realizeaz at$t su aspectul cantit"ii, precum !i al calit"ii acestora.

/rocedura recep"ionrii mrfurilor de ctre unit"ile de comer" cu ridicata se va realiza $n strict confomitate curevederile Lotr$rii Cuvernului nr. 1=MH din =.1=.=== despre aproarea 0egulamentului cu privire laecep"ionarea mrfurilor conform cantit"ii !i calit"ii $n 0epulica +oldova )+onitorul *ficial al 0epulicii

+oldova, ===, nr. 15K./strarea mrfurilor se va asigura prin existen"a unor $ncperi de depozitare dimensionate !i dotate

ehnic, corespunztoare volumului !i naturii produselor stocate. n cazul depozitrii-comercializrii produselorlimentare u!or alteraile, unitatea comercial dispune, oligatoriu, de utila2 frigorific, unit"ile de comer" cuidicata au oliga"ia, s asigure condi"iile necesare pentru pstrarea fiecrui tip de marf $n parte )temperatura,

umiditatea relativ a aerului, condi"iile sanitare, regulile antiincendiare, de amplasare $n raport cu alte categoriede marf.

:nit"ile de comer" cu ridicata, $n dependen" de complexitatea serviciilor pe care le ofer, pot efectuaurmtoarele opera"iuni $n raport cu marfa recep"ionat4 elierarea de amala2, sortarea, marcarea, reamalarea,

ermutarea mrfurilor pentru optimizarea procesului descrcare9$ncrcare, amplasarea $n sala !i pe standurile dexpozi"ie. n cazul activit"ii de procesare a mrfurilor ; unitatea are oliga"ia s asigure existen"a !i

unc"ionarea adecvat a utila2ului corespunztor acestor activit"i.:nit"ile de comer" cu ridicata se vor ghida !i vor respecta, $n activitatea lor de manipulare !iomercializare a produselor recep"ionate, prevederile reglementrilor tehnice aproate de Cuvern pentru diferite


25/27

ategorii de produse aparte, $n conformitate cu &egea nr. 6= din . 1. ==M privind activitatea deeglementarea tehnic )+onitorul *ficial al 0epulicii +oldova, ==K, nr. 5M-5H.

onitorul %cial al =epu#licii >oldoa, 553, nr. 6?636, art. 85) sasigure cumprtorul cu informaie complet, eridic i corect despre produsele oferite

preul produsului, denumirea produsului, denumirea i marca productorului saudenumirea importatorului), s indice adresa acestuia numrul de telefon, dup caz),masa P olumul, principalele caracteristici calitatie, compoziia, aditiii folosii,eentualele riscuri, modul de utilizare, de manipulare, de depozitare, de conserare saude pstrare, contraindicaiile, precum i aloarea energetic la produsele alimentarepream#alate, ara productoare, termenul de garanie, durata de funcionare, termenulde ala#ilitate i data fa#ricrii, n conformitate cu reglementrile te$nice i standardelenaionale n igoare, date despre certicare) i cu documentaia de nsoire cu indicarean ea, sau pe etic$et, sau prin alte modaliti, a regulilor de utilizare, depozitare iransport n siguran a produselor oferite. 4rodusele de folosin ndelungat tre#uie s

e nsoite de certicatul de garanie, precum i de cartea te$nic ori de instruciunile deolosire, instalare, exploatare, ntreinere, ela#orate de ctre productorul nemijlocit.

Coate informaiile, inclusi cele er#ale, referitoare la marf, documentaia de nsoire,precum i contractele nc$eiate, tre#uie s e prezentate n lim#a de stat sau n lim#ilede stat i una din lim#ile de circulaie internaional.

D$nzarea mrfurilor $n unit"ile de comer" cu ridicata. nainte de ora deschiderii la unitatea respectivreuie s fie efectuate toate lucrrile de pregtire a mrfurilor pentru v$nzare conform comenzilor efectuatenterior. #oncomitent, lucrrile $n desf!urare care asigur procesul tehnologic de v$nzare a mrfurilor nureuie s creeze incomodit"i eventualilor cumprtori.

n sala cu mostre se expun numai mostrele de mrfuri care s$nt $n v$nzare. +odelele mrfurilor din salau mostre urmeaz a fi v$ndute cumprtorului, la solicitarea acestuia, doar la expirarea stocului produselorolicitate, dup ce a fost verificat calitatea lor. +ostrele de mrfuri, folosite ca elemente ale aran2amentului

vitrinei sau care fac parte din inventar nu se v$nd.+rfurile se comercializeaz numai $n prezen"a documentelor confirmative a calit"ii, inofensivit"ii !i

riginii produselor.n documentele de $nso"ire ale mrfurilor alimentare u!or alteraile treuie s fie indicate data !i ora

roducerii, temperatura de pstrare, termenul limit de consum sau termenul de valailitate a acestora./rodusele alimentare se pun $n v$nzare imediat dup recep"ionarea lor su aspectul cantit"ii !i calit"ii. :nitatea

de comer" cu ridicata nu poate s recep"ioneze mrfuri cu termenul de valailitate )garan"ie expirate, precum !iroduse alimentare ale cror termene de pstrare )comercializare au expirat la circa 95 din durat.+rfurile s$nt v$ndute de unit"ile de comer" cu ridicata $n greutate neto !i $n exclusivitate prin

virament, cu utilizarea mi2loacelor ancare prevzute de legisla"ia $n vigoare.&a $ntreprinderile cu ridicata de tip cash O carrPQ, cu autoservire, cumprtorii $!i depun mrfurile

lese $n co!uri sau crucioare speciale. Intrarea cumprtorilor $n sala comercial cu autoservire fr inventarulnominalizat nu se admite. +arfa selectat se prezint spre achitare numai $n inventarul susnumit.

ntreprinderile de acest tip treuie s fie asigurate cu o cantitate suficient de inventar necesar pentrulegerea mrfurilor de ctre cumprtori.

Este interzis v$nzarea mrfurilor nemarcate, de calitate proast, care nu au aspectul corespunztor, cuermenul de valailitate expirat, precum !i a celor fr documente de $nso"ire, care confirm cantitatea !ialitatea acestora.


26/27

&a elierarea mrfurilor $ntreprinderea treuie s utilizeze mi2loace de msurare legalizate )incluse $n0egistrul de stat al mi2loacelor de msurare din 0epulica +oldova, adecvate, verificate metrologic periodic $nonformitate cu prevederile &egii metrologiei nr. M6K-DIII din 1K.11.1JJ )+onitorul *ficial al 0epulicii

+oldova nr. 15916 din J.=.1JJM3up achitarea mrfurilor procurate, cumprtorului i se eliereaz tot setul de documente )factur de

xpedi"ie, certificat de conformitate sau declara"ie de conformitate, certificat igienic, veterinar etc., careonfirm c marfa $n cauz a fost cumprat la $ntreprinderea respectiv. n cazul c$nd marfa are un anumitermen de deservire garantat, $ntreprinderea aplic !tampila $ntreprinderii !i consemneaz data v$nzrii $na!aportul articolului, unitatea comercial !i termenul de garan"ie.

n cazul $n care comerciantul cu ridicata solicit s comercializeze marf cu amnuntul, acesta treuie $nfiin"eze o unitate de comer" cu amnuntul aparte pentru care s de"in autoriza"ie de func"ionare.

Cerinele generale a desfurrii activitii de comer cu ridicata n $epu*lica%oldova.

#omercian"ii care desf!oar comer" cu ridicata dispun de depozite, organizeaz pstrarea !i prelucrareaproduselor, completeaz stocurile de marf, asigur asisten" informa"ional, presteaz servicii de transport,dup caz, !i alte servicii aferente comer"ului.

0egulile specifice de desf!urare a comer"ului cu ridicata se apro de ctre Cuvern, respect$ndu-se condi"iile)cerin"ele generale de exercitare a func"iilor comer"ului cu ridicata4

a existen"a unor $ncperi pentru depozitare dimensionate !i dotate tehnic, corespunztoare volumului !inaturii produselor stocate. n cazul comercializrii produselor alimentare, unitatea comercial dispune, $nmod oligatoriu, de utila2 frigorific, $n cazul activit"ii de prelucrare )amalare a produselor ; de utila2ulcorespunztor acestei activit"i

dotarea unit"ii comerciale cu sistem de eviden" computerizatc utilizarea mi2loacelor de msurare !i control verificate metrologicd respectarea cerin"elor tehnice privind vecintatea depozitrii !i expunerii mrfurilore achitarea pentru marfa procurat numai prin virament, cu unele excep"ii pentru forma specific de comer"cu ridicata tip Scash and carrPQ.f respectarea normelor igieno-sanitare $n comercializarea produselor !i serviciilorg respectarea cerin"elor tehnologiei comerciale !i a documenta"iei normativ-tehnologice la prelucrarea,

pstrarea !i comercializarea produselor9serviciilor' protec"ia drepturilor !i intereselor consumatorilorl adaptarea comerciantului la o politic de produs9serviciu ine definit )$n func"ie de natura

produsului9serviciului !i clientela determinat8ormele de desf!urare a comer"ului cu ridicata !i Nomenclatorul unit"ilor comerciale respective se stailesc!i se apro de Cuvern/reluat din4/roiect de &ECE cu privire la comer"ul interior al 0epulicii +oldova.

=ntreprinderea de comer verig principal n circuitul tenico-economic al

mrfurilor.


27/27

Comerulcuprinde, $n sensul de rela"ii economice, actele decumparare !i vnzare de mrfuri, $n scopul o"inerii

unui profit prin satisfacerea cererii de pia la un un sau serviciu, iar ntreprinderile de comer reprezint intruchiparea

acestei func ii cu eneficii pentru $ntreaga societate, productorii $ i realizeaz marfa, consumatorii $ i satisfac nevoile av$nd

posiilitatea de a allege din sortimentul de produse propus de $ntreprinderile de comer , iar $ns i $ntreprinderile se ucur de

profitul pe care $l o in $n urma activit ii economice pe care o desf oar. ntreprinderea de comer" este astfel asociat, prin natura actelor sale economice, ca concept de distriu"ie a mrfurilor

!i reprezinta ansamlul opera"iunilor economice !i tehnice care asigur trecerea unurilor din sfera produc"iei $n ceaa

consumului.

ntreprinderea de comer" se $nscrie $n distriu"ia mrfurilor, att prin actele sale decumprare !i revnzare a mrfurilor,

ct !i prin opera"iunile tehnico-economice pe care le efectueaz $n deplasarea fizic a mrfurilor, formarea stocurilor, crearea

rezervelor i sortimentului de mrfuri precum i formarea loturilor conform cerin ei utilizatorilor sau clientelei. %istemul

economic na"ional cuprinde un ansamlu de activit"i de produc"ie, repartizare, distriu"ie !i consum, generate de diviziunea

muncii. 3istriu"ia mrfurilor, ca moment al reproduc"iei lrgite, al crui oiective $l reprezinta transferul unurilor materiale

din sfera produc"iei $ncea a consumului, cuprinde4

-distriu"ia mi2loacelor de produc"ie, destinate consumului productiv )comer angro

- distriu"ia unurilor de consum, destinate consumului individual )comer cu amnuntul

comert angro.[conspecte.md]

Documents