A1 Bilanţul contabil

Caracterizarea generală a structurii patrimoniale a icircntreprinderii presupune investigarea

elementelor bilanţiere de activ respectiv de pasiv prin prisma dimensiunii şi ponderii lor icircn

patrimoniul icircntreprinderii Bilanţul contabil reflectă cel mai bine acest lucru

A2 Bilanţul financiar

Scopul bilanţului financiar este inventarierea averii şi angajamentelor icircntreprinderii şi

ordonarea lor pe termene de lichiditate respectiv exigibilitate

Utilitatea bilanţului financiar poate fi privită din mai multe perspective

din perspectiva celor cărora li se adresează

--acţionari care doresc să cunoască valoarea patrimoniului lor evolutia mărimii

acestuia durata de lichidare a acestuia icircn eventualitatea unei recuperări de capitaluri

--creditori doresc să cunoască valoarea patrimoniului icircntreprinderii ce reprezintă

garanţia realizării drepturilor lor

din perspectiva modului icircn care satisface cerinţele şi obiectivele analizei financiare

ordonarea bilantului financiar pe termene răspunde mai bine analizei structurii financiare

analizei echilibrului financiar analizei randamentului financiar analizei riscurilor analizei

bonităţii financiare analizei valorii patrimoniale a icircntreprinderii

Bilanţul financiar separă posturile de activ şi de pasiv icircn patru structuri distincte conform

criteriului bdquodurată mai mare sau mai mică de un anrdquo Aceste structuri sunt1

Pentru activ

Active imobilizate nete

- imobilizări necorpoale

- imobilizări corporale

- imobilizări financiare mai mari de un an

- creanţe mai mari de un an

- decontări icircn curs de clarificare

Active circulante

- imobilizări financiare mai mici de un an

1 Aurel Işfănescu Vasile Robu Anca M Hristea Camelia Vsilescu bdquoAnaliză economico-financiarărdquo Ed ASE Bucureşti 2002pag184 Lorant Eros-Stark Ioan Marius Pantea bdquoAnaliza situaţiei financiare a firmeirdquo Ed Economică Bucureşti 2001 pag48

- creanţe mai mici de un an (inclusiv decontări icircn curs de clarificare)

- disponibilităţi băneşti

Pentru pasiv

Capital permanent

- capitaluri proprii

- provizioane mai mari de un an

- icircmprumuturi pe termen mediu şi lung

- decontări icircn curs de clarificare

Datorii pe termen scurt

- icircmprumuturi pe termen scurt

- provizioane mai mici de un an

- obligaţii fiscale şi sociale

- decontări icircn curs de clarificare

O serie de indicatori caracterizeaza bilantul financiar astfel

Indicatorul fondul de rulment FR ndash reflecta modalitatea de realizare a echilibrului

financiar pe termen lung axandu-se pe regula de finantare ce presupune ca nevoile permanente

sa fie finantate din surse durabile iar nevoile temporare din surse ciclice

FR = (CPR + Dat fin) ndash Aimob

Indicatorul nevoia de fond de rulment NFR ndash explica modul de realizare al echilibrului

financiar pe termen scurt

NFR = ( Stocuri + Creante) ndash Dat expl = (Acrt ndash Atrez) ndash (Dat crt ndash Ptrez)

Indicatorul trezoreria neta TN- reprezinta sinteza realizarii echilibrului financiar la

nivelul unei intreprinderi (atat pe termen lung cat si pe termen scurt)

TN = Atrez ndash Ptrez = FR ndash NFR

Ratele de lichiditate Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati

datoriile care au devenit scadente Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o

activitate prin care transforma activele sale in produse si servicii din vanzarea carora va incasa

bani Riscul de lichiditate este in general analizat de banci dar si de alti interesati sa observe

capacitatea de plata a firmei Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate

RATA LICHIDITATII CURENTE = ACRDAT EXPLOATARE

RATA LICHIDITATII RAPIDE = ACR-STOCURI DAT EXPLOATARE

RATA LICHIDITATII IMEDIATA =DISPONIBILITATI DATEXPLOATARE

Ratele de solvabilitate Din punct de vedere al solvabilitatii firma are capacitatea de a

face fata angajamentelor asumate pe termen lung Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de

solvabilitate (rata de indatorare levierul perioada de acoperire prin castig a dobanzilor) care

corespund nivelelor impuse adesea de catre banci

Practic pot fi calculate trei rate de solvabilitate

- rata de solvabilitate globală

- rata de solvabilitate parţială

- rata de solvabilitate imediată

a Rata solvabilităţii globale se defineşte ca fiind gradul de acoperire a obligaţiilor

scadente mai devreme de un an de zile din activele transformate icircn lichidităţi icircn cel mult un an de

zile şi se calculează după relaţia2

RSG=AC

OTS (gt 1) unde

AC = Active circulante

OTS = Obligaţii pe termen scurt

b Rata solvabilităţii parţiale

Pentru a anula influenţa stocurilor se recurge la calculul ratei solvabilităţii parţiale

eliminacircndu-se din cadrul activelor circulante stocurile

Rata solvabilităţii parţiale poate fi calculată icircn două moduri3

RSP1=ACminusSOTS

isin [08minus1 ]

sau

RSP2=C+P+D

OTSisin [08minus1 ]

unde

RSP = Rata solvabilităţii parţiale

AC = Active circulante

S = Stocuri

2 Elena Enache Marius Gust Mihaela Diaconu ndash Analiza economico-financiară Editura Independenţa Economică 1998 pag 1923 Elena Enache Marius Gust Mihaela Diaconu ndash Analiza economico-financiară Editura Independenţa Economică 1998 pag 192

C+P+D = creanţe+plasamente+disponibilităţi

OTS = Obligaţii pe termen scurt

c Rata solvabilităţii imediate

Pentru a anula influenţa acestor creanţe incerte din punctul de vedere al icircncasării se

recurge la calculul ratei solvabilităţii imediate4

RSI 1=ACminusSminusC

OTS (gt 03)

sau

RSI 2=P+DOTS (gt03) unde

RSI = Rata solvabilităţii imediate

AC-S-C = Active circulante-Stocuri-Creanţe

A3 Bilanţul funcţional

Analiza financiară pe baza bilanţului functional este un demers static ce nu permite

evidenţierea legăturilor semnificative dintre resurse şi utilizarea(alocarea) lor

Scopul bilanţului funcţional este identificarea nevoilor icircntreprinderii icircn continuă

schimbare şi modului de alocare a surselor de finanţare pe diferite cicluri răspunzacircnd icircn acest

fel cerinţelor unei analize dinamice

Utilitatea bilanţului funcţional constă icircn

--analiza trezoreriei

--analiza funcţională a riscului pe baza fluxurilor

Bilanţul funcţional oferă o imagine asupra modului de funcţionare economică a

icircntreprinderii punacircnd icircn evidenţă stocurile şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de

funcţionare Analiza funcţională presupune o regrupare peralabilă a diferitelor operaţii realizate

de icircntreprindere icircn raport cu natura destinaţia sau funcţia lor de unde vine şi originea expresiei

bdquoanaliză funcţionalărdquo Funcţiile avute icircn vedere sunt grupate icircn bilanţul funcţional de mai jos

4 Idem

Structura bilanţului funcţional cuprinde trei niveluri fondul de rulment funcţional

nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă

a Fondul de rulment (FRNG)

Majoritatea lucrărilor de specialitate icircn domeniul economic 5 prezintă fondul de rulment

sub accepţiunea de fond de rulment net global (FRNG) calculat pe baza bilanţului funcţional

Fondul de rulment global poate fi determinat prin două metode

a) pornind de la pasivul bilanţului funcţional

FRNG = Resurse durabile - Nevoi stabile

(RD) (NS)

sau FRNG = (Resurse durabile - Amortizări) - Imobilizări nete

Fondul de rulment funcţional sau fondul de rulment net global (FRNG) reprezintă

surplusul resurselor durabile icircn raport cu valorile imobilizate Acest indicator este disponibil

pentru finanţarea operaţiilor ciclului de exploatare

b) pornind de la activul bilanţului funcţional

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) - (Resurse ciclice + Resurse de

trezorerie)

Fondul de rulment net global reflectă partea rămasă nefinanţată a nevoilor ciclice şi a

celor de trezorerie de către resursele ciclice şi de trezorerie

b Nevoia de fond de rulment (NFR)

5 GMeylon JRSulzer bdquoGestion financiegravererdquo Les Editions Foucher Paris 1992 pag84 G Charreaux bdquoGestion financiegravererdquo EdLitecParis 1991

Funcţia de investiţii

Funcţia de exploatare

Functia de exploatare

BILANŢUL FUNCŢIONALNEVOI = ACTIV SURSE = PASIV

NEVOI ACICLICE (STABILE)

SURSE ACICLICE (DURABILE)

Activ imobilizat (Brut)Capitaluri propriiAmortizări şi provizioane Datorii financiare

NEVOI CICLICE SURSE CICLICEActiv circulant de exploatare (brut)

Datorii din exploatare

Activ circulant icircn afara exploatării (brut)

Datorii din afara exploatării

Active de trezorerie Pasiv de trezorerie

Functia de finanţare

Desfăşurarea activităţii de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare dar icircn

acelaşi timp presupune şi constituirea icircn contrapartidă a resurselor adecvate finanţării acestor

nevoi Din compararea globală a nevoilor de finanţare ale ciclului de exploatare cu resursele de

finanţare corespunzătoare se naşte nevoia de fond de rulment

Mărimea necesarului de fond de rulment depinde de natura sectorului de activitate şi

durata ciclului de exploatare nivelul de activitate structura exploatării (de ponderea

consumurilor provenind de la terţi icircn cifra de afaceri) durata de rotaţie a activelor şi pasivelor

sezonalitatea activităţii modul de organizare şi asigurare a gestiunii icircntreprinderii

c Trezoreria neta (TN)

Trezoreria netă este evidenţată icircn ultimul nivel al bilanţului funcţional Ea rezultă prin

deducerea din nevoile de trezorerie a resurselor aferente

TN = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

Sau TN = Trezoreria de activ - Trezoreria de pasiv

Nevoile de trezorerie (sau trezoreria de activ) sunt formate din disponibilităţi băneşti din

casă şi din bancă Resursele de trezorerie (sau trezoreia de pasiv) sunt formate din credite de

trezorerie (curente) soldul creditor la bancă şi efecte scontate nejunse la scadenţă (integrate icircn

creanţele de exploatare) Cu cacirct pasivele de trezorerie ale firmei cresc cu atacirct mai mult situaţia

financiară a ei devine mai vulnerabilă

A Contul de rezultate

B1Contul de profit şi pierdere

Dacă bilanţul icircntreprinderii exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns icircn urma

icircncheierii unui exerciţiu financiar contul de profit şi pierdere reflectă cum s-a ajuns la respectiva

stare patrimonială care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli care au determinat traiectoria

evoluţiei icircntreprinderii

Contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra activităţii de producţie comercializare

şi activităţii financiare a firmei şi cuprinde cifra de afaceri venituri şi cheltuieli grupate după

natura lor şi ordonate pe 3 tipuri de activităţi (exploatare financiară şi excepţională) rezultatele

(profit sau pierdere) degajate de cele 3 activităţi rezultatul brut al exerciţiului impozitul pe

profit şi rezultatul net

B2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Soldurile intermediare de gestiune(marje de acumulare) sunt indicatori valorici sub formă

de solduri ce pun icircn evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului adică prezintă contul de

profit şi pierderi icircntr-o altă formă mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt etape succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascada pornind de la cel mai

cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi icircncheind cu cel mai sintetic (rezultatul

net al exerciţiului) Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la

treaptă respectivă de acumulare

Icircntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop

1048707 aprecierea creşterii bogăţiei generate de activitatea icircntreprinderii

1048707 descrierea repartizării bogăţiei create de icircntreprindere icircntre salariaţi şi organismele

sociale stat acţionari icircntreprindere

1048707 icircnţelegerea formării rezultatului net

1048707 studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei icircn timp a

acesteia (de exemplu rata marjei comerciale rata valorii adăugate ponderea exportului etc)

1048707 studiul mijloacelor de exploatare folosind rate precum randamentul forţei de muncă

randamentul echipamentului industrial etc

1048707 analiza rentabilităţii

1048707 analiza evoluţiei icircn timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea dacă este cazul de

măsuri corectoare6

Structurarea contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea

unor solduri de acumulări băneşti potenţiale destinate să icircndeplinească o anumită funcţie de

remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţilor viitoare denumite solduri

intermediare de gestiune (SIG) Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a

contului de profit şi pierdere pentru a pune icircn evidenţă modul de funcţionare şi rentabilitatea

icircntreprinderii ca marjă comercială producţie a exerciţiului Valoarea adăugată excedentul brut

de exploatare rezultat al exploatării rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului

Tabel 11 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune 7

6 Lezeu DN Analiza situaţiilor financiare ale icircntreprinderii Ed Economică Bucureşti 2004 p 1077 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p 81

CHELTUIELI VENITURI SIGCostul de cumpărare a mărfurilor vacircndute

Vacircnzări de mărfuri Marjă comercială

sau variaţia icircn minus (reducerea stocurilor)

Producţia vacircndutăProducţia stocată(Sf-Si)Producţia imobilizată

Producţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terţi

Producţia exerciţiului Marja comercială

Valoarea adăugată (1)

Impozite taxe vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul

Valoarea adăugatăSubvenţii de exploatare

Excedentul brut sau insuficienţa brută de exploatare (2)

sau Insuficienţa brută de exploatareAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

Excedentul brut de exploatareReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) (3)

sau Rezultatul exploatării (Pierdere)Cheltuieli financiare

Rezultatul exploatări (profit)Venituri financiare

Rezultatul curent(profit sau pierdere) (4)

sau Rezultatul curent(Pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

Rezultatul curent (Profit)Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului(profit net sau pierdere) (5)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt palierele succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascadă pornind de la cel mai

cuprinzător( producţia exerciţiului + marja comercială) şi icircncheind cu cel sintetic (rezultatul net

al exerciţiului) Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiuni financiare la treapta

respectivă de acumulare

Fig11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune8

Activitatea comercială Activitatea industrială

8 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p82

Vacircnzări de mărfuri

Marja comercială

Cumpărări de mărfuri ndashvariaţia stocurilor de mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marjacomercială

Producţia vacircndută

Producţia stocată

Producţiaimobilizată

Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subv de exploatare

B3 Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efectefort

Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul brut net din exploatare

curent etc Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente) surselor

consumate activelor totale sau ale unor pǎrţi din acestea veniturilor9

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice si financiare ale

icircntreprinderii permiţacircnd compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora

9 Nisulescu Ileana- bdquoFinantele si reorganizarea intreprinderilorrdquo Editura Info Medica 2000 pag255

Impozite şi taxe

Cheltcupersonalul

Excedentul Brut de

Exploatare

Alte venituri de expl Şi Venit din provizioane

Alte ch de exploAmortizare şi prov calculate

REZULTATUL DIN EXPLO

(Profit)

Venituri financiare

CheltFinanciare

REZULTATULCURENT(Profit)

Venit Excepţionale

Cheltexcepţionale

Impozit pe profit

REZULTATUL

NET(Profit)

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89

- creanţe mai mici de un an (inclusiv decontări icircn curs de clarificare)

- disponibilităţi băneşti

Pentru pasiv

Capital permanent

- capitaluri proprii

- provizioane mai mari de un an

- icircmprumuturi pe termen mediu şi lung

- decontări icircn curs de clarificare

Datorii pe termen scurt

- icircmprumuturi pe termen scurt

- provizioane mai mici de un an

- obligaţii fiscale şi sociale

- decontări icircn curs de clarificare

O serie de indicatori caracterizeaza bilantul financiar astfel

Indicatorul fondul de rulment FR ndash reflecta modalitatea de realizare a echilibrului

financiar pe termen lung axandu-se pe regula de finantare ce presupune ca nevoile permanente

sa fie finantate din surse durabile iar nevoile temporare din surse ciclice

FR = (CPR + Dat fin) ndash Aimob

Indicatorul nevoia de fond de rulment NFR ndash explica modul de realizare al echilibrului

financiar pe termen scurt

NFR = ( Stocuri + Creante) ndash Dat expl = (Acrt ndash Atrez) ndash (Dat crt ndash Ptrez)

Indicatorul trezoreria neta TN- reprezinta sinteza realizarii echilibrului financiar la

nivelul unei intreprinderi (atat pe termen lung cat si pe termen scurt)

TN = Atrez ndash Ptrez = FR ndash NFR

Ratele de lichiditate Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati

datoriile care au devenit scadente Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o

activitate prin care transforma activele sale in produse si servicii din vanzarea carora va incasa

bani Riscul de lichiditate este in general analizat de banci dar si de alti interesati sa observe

capacitatea de plata a firmei Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate

RATA LICHIDITATII CURENTE = ACRDAT EXPLOATARE

RATA LICHIDITATII RAPIDE = ACR-STOCURI DAT EXPLOATARE

RATA LICHIDITATII IMEDIATA =DISPONIBILITATI DATEXPLOATARE

Ratele de solvabilitate Din punct de vedere al solvabilitatii firma are capacitatea de a

face fata angajamentelor asumate pe termen lung Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de

solvabilitate (rata de indatorare levierul perioada de acoperire prin castig a dobanzilor) care

corespund nivelelor impuse adesea de catre banci

Practic pot fi calculate trei rate de solvabilitate

- rata de solvabilitate globală

- rata de solvabilitate parţială

- rata de solvabilitate imediată

a Rata solvabilităţii globale se defineşte ca fiind gradul de acoperire a obligaţiilor

scadente mai devreme de un an de zile din activele transformate icircn lichidităţi icircn cel mult un an de

zile şi se calculează după relaţia2

RSG=AC

OTS (gt 1) unde

AC = Active circulante

OTS = Obligaţii pe termen scurt

b Rata solvabilităţii parţiale

Pentru a anula influenţa stocurilor se recurge la calculul ratei solvabilităţii parţiale

eliminacircndu-se din cadrul activelor circulante stocurile

Rata solvabilităţii parţiale poate fi calculată icircn două moduri3

RSP1=ACminusSOTS

isin [08minus1 ]

sau

RSP2=C+P+D

OTSisin [08minus1 ]

unde

RSP = Rata solvabilităţii parţiale

AC = Active circulante

S = Stocuri

2 Elena Enache Marius Gust Mihaela Diaconu ndash Analiza economico-financiară Editura Independenţa Economică 1998 pag 1923 Elena Enache Marius Gust Mihaela Diaconu ndash Analiza economico-financiară Editura Independenţa Economică 1998 pag 192

C+P+D = creanţe+plasamente+disponibilităţi

OTS = Obligaţii pe termen scurt

c Rata solvabilităţii imediate

Pentru a anula influenţa acestor creanţe incerte din punctul de vedere al icircncasării se

recurge la calculul ratei solvabilităţii imediate4

RSI 1=ACminusSminusC

OTS (gt 03)

sau

RSI 2=P+DOTS (gt03) unde

RSI = Rata solvabilităţii imediate

AC-S-C = Active circulante-Stocuri-Creanţe

A3 Bilanţul funcţional

Analiza financiară pe baza bilanţului functional este un demers static ce nu permite

evidenţierea legăturilor semnificative dintre resurse şi utilizarea(alocarea) lor

Scopul bilanţului funcţional este identificarea nevoilor icircntreprinderii icircn continuă

schimbare şi modului de alocare a surselor de finanţare pe diferite cicluri răspunzacircnd icircn acest

fel cerinţelor unei analize dinamice

Utilitatea bilanţului funcţional constă icircn

--analiza trezoreriei

--analiza funcţională a riscului pe baza fluxurilor

Bilanţul funcţional oferă o imagine asupra modului de funcţionare economică a

icircntreprinderii punacircnd icircn evidenţă stocurile şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de

funcţionare Analiza funcţională presupune o regrupare peralabilă a diferitelor operaţii realizate

de icircntreprindere icircn raport cu natura destinaţia sau funcţia lor de unde vine şi originea expresiei

bdquoanaliză funcţionalărdquo Funcţiile avute icircn vedere sunt grupate icircn bilanţul funcţional de mai jos

4 Idem

Structura bilanţului funcţional cuprinde trei niveluri fondul de rulment funcţional

nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă

a Fondul de rulment (FRNG)

Majoritatea lucrărilor de specialitate icircn domeniul economic 5 prezintă fondul de rulment

sub accepţiunea de fond de rulment net global (FRNG) calculat pe baza bilanţului funcţional

Fondul de rulment global poate fi determinat prin două metode

a) pornind de la pasivul bilanţului funcţional

FRNG = Resurse durabile - Nevoi stabile

(RD) (NS)

sau FRNG = (Resurse durabile - Amortizări) - Imobilizări nete

Fondul de rulment funcţional sau fondul de rulment net global (FRNG) reprezintă

surplusul resurselor durabile icircn raport cu valorile imobilizate Acest indicator este disponibil

pentru finanţarea operaţiilor ciclului de exploatare

b) pornind de la activul bilanţului funcţional

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) - (Resurse ciclice + Resurse de

trezorerie)

Fondul de rulment net global reflectă partea rămasă nefinanţată a nevoilor ciclice şi a

celor de trezorerie de către resursele ciclice şi de trezorerie

b Nevoia de fond de rulment (NFR)

5 GMeylon JRSulzer bdquoGestion financiegravererdquo Les Editions Foucher Paris 1992 pag84 G Charreaux bdquoGestion financiegravererdquo EdLitecParis 1991

Funcţia de investiţii

Funcţia de exploatare

Functia de exploatare

BILANŢUL FUNCŢIONALNEVOI = ACTIV SURSE = PASIV

NEVOI ACICLICE (STABILE)

SURSE ACICLICE (DURABILE)

Activ imobilizat (Brut)Capitaluri propriiAmortizări şi provizioane Datorii financiare

NEVOI CICLICE SURSE CICLICEActiv circulant de exploatare (brut)

Datorii din exploatare

Activ circulant icircn afara exploatării (brut)

Datorii din afara exploatării

Active de trezorerie Pasiv de trezorerie

Functia de finanţare

Desfăşurarea activităţii de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare dar icircn

acelaşi timp presupune şi constituirea icircn contrapartidă a resurselor adecvate finanţării acestor

nevoi Din compararea globală a nevoilor de finanţare ale ciclului de exploatare cu resursele de

finanţare corespunzătoare se naşte nevoia de fond de rulment

Mărimea necesarului de fond de rulment depinde de natura sectorului de activitate şi

durata ciclului de exploatare nivelul de activitate structura exploatării (de ponderea

consumurilor provenind de la terţi icircn cifra de afaceri) durata de rotaţie a activelor şi pasivelor

sezonalitatea activităţii modul de organizare şi asigurare a gestiunii icircntreprinderii

c Trezoreria neta (TN)

Trezoreria netă este evidenţată icircn ultimul nivel al bilanţului funcţional Ea rezultă prin

deducerea din nevoile de trezorerie a resurselor aferente

TN = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

Sau TN = Trezoreria de activ - Trezoreria de pasiv

Nevoile de trezorerie (sau trezoreria de activ) sunt formate din disponibilităţi băneşti din

casă şi din bancă Resursele de trezorerie (sau trezoreia de pasiv) sunt formate din credite de

trezorerie (curente) soldul creditor la bancă şi efecte scontate nejunse la scadenţă (integrate icircn

creanţele de exploatare) Cu cacirct pasivele de trezorerie ale firmei cresc cu atacirct mai mult situaţia

financiară a ei devine mai vulnerabilă

A Contul de rezultate

B1Contul de profit şi pierdere

Dacă bilanţul icircntreprinderii exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns icircn urma

icircncheierii unui exerciţiu financiar contul de profit şi pierdere reflectă cum s-a ajuns la respectiva

stare patrimonială care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli care au determinat traiectoria

evoluţiei icircntreprinderii

Contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra activităţii de producţie comercializare

şi activităţii financiare a firmei şi cuprinde cifra de afaceri venituri şi cheltuieli grupate după

natura lor şi ordonate pe 3 tipuri de activităţi (exploatare financiară şi excepţională) rezultatele

(profit sau pierdere) degajate de cele 3 activităţi rezultatul brut al exerciţiului impozitul pe

profit şi rezultatul net

B2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Soldurile intermediare de gestiune(marje de acumulare) sunt indicatori valorici sub formă

de solduri ce pun icircn evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului adică prezintă contul de

profit şi pierderi icircntr-o altă formă mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt etape succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascada pornind de la cel mai

cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi icircncheind cu cel mai sintetic (rezultatul

net al exerciţiului) Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la

treaptă respectivă de acumulare

Icircntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop

1048707 aprecierea creşterii bogăţiei generate de activitatea icircntreprinderii

1048707 descrierea repartizării bogăţiei create de icircntreprindere icircntre salariaţi şi organismele

sociale stat acţionari icircntreprindere

1048707 icircnţelegerea formării rezultatului net

1048707 studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei icircn timp a

acesteia (de exemplu rata marjei comerciale rata valorii adăugate ponderea exportului etc)

1048707 studiul mijloacelor de exploatare folosind rate precum randamentul forţei de muncă

randamentul echipamentului industrial etc

1048707 analiza rentabilităţii

1048707 analiza evoluţiei icircn timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea dacă este cazul de

măsuri corectoare6

Structurarea contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea

unor solduri de acumulări băneşti potenţiale destinate să icircndeplinească o anumită funcţie de

remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţilor viitoare denumite solduri

intermediare de gestiune (SIG) Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a

contului de profit şi pierdere pentru a pune icircn evidenţă modul de funcţionare şi rentabilitatea

icircntreprinderii ca marjă comercială producţie a exerciţiului Valoarea adăugată excedentul brut

de exploatare rezultat al exploatării rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului

Tabel 11 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune 7

6 Lezeu DN Analiza situaţiilor financiare ale icircntreprinderii Ed Economică Bucureşti 2004 p 1077 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p 81

CHELTUIELI VENITURI SIGCostul de cumpărare a mărfurilor vacircndute

Vacircnzări de mărfuri Marjă comercială

sau variaţia icircn minus (reducerea stocurilor)

Producţia vacircndutăProducţia stocată(Sf-Si)Producţia imobilizată

Producţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terţi

Producţia exerciţiului Marja comercială

Valoarea adăugată (1)

Impozite taxe vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul

Valoarea adăugatăSubvenţii de exploatare

Excedentul brut sau insuficienţa brută de exploatare (2)

sau Insuficienţa brută de exploatareAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

Excedentul brut de exploatareReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) (3)

sau Rezultatul exploatării (Pierdere)Cheltuieli financiare

Rezultatul exploatări (profit)Venituri financiare

Rezultatul curent(profit sau pierdere) (4)

sau Rezultatul curent(Pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

Rezultatul curent (Profit)Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului(profit net sau pierdere) (5)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt palierele succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascadă pornind de la cel mai

cuprinzător( producţia exerciţiului + marja comercială) şi icircncheind cu cel sintetic (rezultatul net

al exerciţiului) Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiuni financiare la treapta

respectivă de acumulare

Fig11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune8

Activitatea comercială Activitatea industrială

8 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p82

Vacircnzări de mărfuri

Marja comercială

Cumpărări de mărfuri ndashvariaţia stocurilor de mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marjacomercială

Producţia vacircndută

Producţia stocată

Producţiaimobilizată

Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subv de exploatare

B3 Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efectefort

Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul brut net din exploatare

curent etc Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente) surselor

consumate activelor totale sau ale unor pǎrţi din acestea veniturilor9

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice si financiare ale

icircntreprinderii permiţacircnd compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora

9 Nisulescu Ileana- bdquoFinantele si reorganizarea intreprinderilorrdquo Editura Info Medica 2000 pag255

Impozite şi taxe

Cheltcupersonalul

Excedentul Brut de

Exploatare

Alte venituri de expl Şi Venit din provizioane

Alte ch de exploAmortizare şi prov calculate

REZULTATUL DIN EXPLO

(Profit)

Venituri financiare

CheltFinanciare

REZULTATULCURENT(Profit)

Venit Excepţionale

Cheltexcepţionale

Impozit pe profit

REZULTATUL

NET(Profit)

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89

RATA LICHIDITATII IMEDIATA =DISPONIBILITATI DATEXPLOATARE

Ratele de solvabilitate Din punct de vedere al solvabilitatii firma are capacitatea de a

face fata angajamentelor asumate pe termen lung Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de

solvabilitate (rata de indatorare levierul perioada de acoperire prin castig a dobanzilor) care

corespund nivelelor impuse adesea de catre banci

Practic pot fi calculate trei rate de solvabilitate

- rata de solvabilitate globală

- rata de solvabilitate parţială

- rata de solvabilitate imediată

a Rata solvabilităţii globale se defineşte ca fiind gradul de acoperire a obligaţiilor

scadente mai devreme de un an de zile din activele transformate icircn lichidităţi icircn cel mult un an de

zile şi se calculează după relaţia2

RSG=AC

OTS (gt 1) unde

AC = Active circulante

OTS = Obligaţii pe termen scurt

b Rata solvabilităţii parţiale

Pentru a anula influenţa stocurilor se recurge la calculul ratei solvabilităţii parţiale

eliminacircndu-se din cadrul activelor circulante stocurile

Rata solvabilităţii parţiale poate fi calculată icircn două moduri3

RSP1=ACminusSOTS

isin [08minus1 ]

sau

RSP2=C+P+D

OTSisin [08minus1 ]

unde

RSP = Rata solvabilităţii parţiale

AC = Active circulante

S = Stocuri

2 Elena Enache Marius Gust Mihaela Diaconu ndash Analiza economico-financiară Editura Independenţa Economică 1998 pag 1923 Elena Enache Marius Gust Mihaela Diaconu ndash Analiza economico-financiară Editura Independenţa Economică 1998 pag 192

C+P+D = creanţe+plasamente+disponibilităţi

OTS = Obligaţii pe termen scurt

c Rata solvabilităţii imediate

Pentru a anula influenţa acestor creanţe incerte din punctul de vedere al icircncasării se

recurge la calculul ratei solvabilităţii imediate4

RSI 1=ACminusSminusC

OTS (gt 03)

sau

RSI 2=P+DOTS (gt03) unde

RSI = Rata solvabilităţii imediate

AC-S-C = Active circulante-Stocuri-Creanţe

A3 Bilanţul funcţional

Analiza financiară pe baza bilanţului functional este un demers static ce nu permite

evidenţierea legăturilor semnificative dintre resurse şi utilizarea(alocarea) lor

Scopul bilanţului funcţional este identificarea nevoilor icircntreprinderii icircn continuă

schimbare şi modului de alocare a surselor de finanţare pe diferite cicluri răspunzacircnd icircn acest

fel cerinţelor unei analize dinamice

Utilitatea bilanţului funcţional constă icircn

--analiza trezoreriei

--analiza funcţională a riscului pe baza fluxurilor

Bilanţul funcţional oferă o imagine asupra modului de funcţionare economică a

icircntreprinderii punacircnd icircn evidenţă stocurile şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de

funcţionare Analiza funcţională presupune o regrupare peralabilă a diferitelor operaţii realizate

de icircntreprindere icircn raport cu natura destinaţia sau funcţia lor de unde vine şi originea expresiei

bdquoanaliză funcţionalărdquo Funcţiile avute icircn vedere sunt grupate icircn bilanţul funcţional de mai jos

4 Idem

Structura bilanţului funcţional cuprinde trei niveluri fondul de rulment funcţional

nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă

a Fondul de rulment (FRNG)

Majoritatea lucrărilor de specialitate icircn domeniul economic 5 prezintă fondul de rulment

sub accepţiunea de fond de rulment net global (FRNG) calculat pe baza bilanţului funcţional

Fondul de rulment global poate fi determinat prin două metode

a) pornind de la pasivul bilanţului funcţional

FRNG = Resurse durabile - Nevoi stabile

(RD) (NS)

sau FRNG = (Resurse durabile - Amortizări) - Imobilizări nete

Fondul de rulment funcţional sau fondul de rulment net global (FRNG) reprezintă

surplusul resurselor durabile icircn raport cu valorile imobilizate Acest indicator este disponibil

pentru finanţarea operaţiilor ciclului de exploatare

b) pornind de la activul bilanţului funcţional

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) - (Resurse ciclice + Resurse de

trezorerie)

Fondul de rulment net global reflectă partea rămasă nefinanţată a nevoilor ciclice şi a

celor de trezorerie de către resursele ciclice şi de trezorerie

b Nevoia de fond de rulment (NFR)

5 GMeylon JRSulzer bdquoGestion financiegravererdquo Les Editions Foucher Paris 1992 pag84 G Charreaux bdquoGestion financiegravererdquo EdLitecParis 1991

Funcţia de investiţii

Funcţia de exploatare

Functia de exploatare

BILANŢUL FUNCŢIONALNEVOI = ACTIV SURSE = PASIV

NEVOI ACICLICE (STABILE)

SURSE ACICLICE (DURABILE)

Activ imobilizat (Brut)Capitaluri propriiAmortizări şi provizioane Datorii financiare

NEVOI CICLICE SURSE CICLICEActiv circulant de exploatare (brut)

Datorii din exploatare

Activ circulant icircn afara exploatării (brut)

Datorii din afara exploatării

Active de trezorerie Pasiv de trezorerie

Functia de finanţare

Desfăşurarea activităţii de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare dar icircn

acelaşi timp presupune şi constituirea icircn contrapartidă a resurselor adecvate finanţării acestor

nevoi Din compararea globală a nevoilor de finanţare ale ciclului de exploatare cu resursele de

finanţare corespunzătoare se naşte nevoia de fond de rulment

Mărimea necesarului de fond de rulment depinde de natura sectorului de activitate şi

durata ciclului de exploatare nivelul de activitate structura exploatării (de ponderea

consumurilor provenind de la terţi icircn cifra de afaceri) durata de rotaţie a activelor şi pasivelor

sezonalitatea activităţii modul de organizare şi asigurare a gestiunii icircntreprinderii

c Trezoreria neta (TN)

Trezoreria netă este evidenţată icircn ultimul nivel al bilanţului funcţional Ea rezultă prin

deducerea din nevoile de trezorerie a resurselor aferente

TN = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

Sau TN = Trezoreria de activ - Trezoreria de pasiv

Nevoile de trezorerie (sau trezoreria de activ) sunt formate din disponibilităţi băneşti din

casă şi din bancă Resursele de trezorerie (sau trezoreia de pasiv) sunt formate din credite de

trezorerie (curente) soldul creditor la bancă şi efecte scontate nejunse la scadenţă (integrate icircn

creanţele de exploatare) Cu cacirct pasivele de trezorerie ale firmei cresc cu atacirct mai mult situaţia

financiară a ei devine mai vulnerabilă

A Contul de rezultate

B1Contul de profit şi pierdere

Dacă bilanţul icircntreprinderii exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns icircn urma

icircncheierii unui exerciţiu financiar contul de profit şi pierdere reflectă cum s-a ajuns la respectiva

stare patrimonială care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli care au determinat traiectoria

evoluţiei icircntreprinderii

Contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra activităţii de producţie comercializare

şi activităţii financiare a firmei şi cuprinde cifra de afaceri venituri şi cheltuieli grupate după

natura lor şi ordonate pe 3 tipuri de activităţi (exploatare financiară şi excepţională) rezultatele

(profit sau pierdere) degajate de cele 3 activităţi rezultatul brut al exerciţiului impozitul pe

profit şi rezultatul net

B2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Soldurile intermediare de gestiune(marje de acumulare) sunt indicatori valorici sub formă

de solduri ce pun icircn evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului adică prezintă contul de

profit şi pierderi icircntr-o altă formă mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt etape succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascada pornind de la cel mai

cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi icircncheind cu cel mai sintetic (rezultatul

net al exerciţiului) Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la

treaptă respectivă de acumulare

Icircntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop

1048707 aprecierea creşterii bogăţiei generate de activitatea icircntreprinderii

1048707 descrierea repartizării bogăţiei create de icircntreprindere icircntre salariaţi şi organismele

sociale stat acţionari icircntreprindere

1048707 icircnţelegerea formării rezultatului net

1048707 studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei icircn timp a

acesteia (de exemplu rata marjei comerciale rata valorii adăugate ponderea exportului etc)

1048707 studiul mijloacelor de exploatare folosind rate precum randamentul forţei de muncă

randamentul echipamentului industrial etc

1048707 analiza rentabilităţii

1048707 analiza evoluţiei icircn timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea dacă este cazul de

măsuri corectoare6

Structurarea contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea

unor solduri de acumulări băneşti potenţiale destinate să icircndeplinească o anumită funcţie de

remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţilor viitoare denumite solduri

intermediare de gestiune (SIG) Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a

contului de profit şi pierdere pentru a pune icircn evidenţă modul de funcţionare şi rentabilitatea

icircntreprinderii ca marjă comercială producţie a exerciţiului Valoarea adăugată excedentul brut

de exploatare rezultat al exploatării rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului

Tabel 11 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune 7

6 Lezeu DN Analiza situaţiilor financiare ale icircntreprinderii Ed Economică Bucureşti 2004 p 1077 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p 81

CHELTUIELI VENITURI SIGCostul de cumpărare a mărfurilor vacircndute

Vacircnzări de mărfuri Marjă comercială

sau variaţia icircn minus (reducerea stocurilor)

Producţia vacircndutăProducţia stocată(Sf-Si)Producţia imobilizată

Producţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terţi

Producţia exerciţiului Marja comercială

Valoarea adăugată (1)

Impozite taxe vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul

Valoarea adăugatăSubvenţii de exploatare

Excedentul brut sau insuficienţa brută de exploatare (2)

sau Insuficienţa brută de exploatareAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

Excedentul brut de exploatareReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) (3)

sau Rezultatul exploatării (Pierdere)Cheltuieli financiare

Rezultatul exploatări (profit)Venituri financiare

Rezultatul curent(profit sau pierdere) (4)

sau Rezultatul curent(Pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

Rezultatul curent (Profit)Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului(profit net sau pierdere) (5)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt palierele succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascadă pornind de la cel mai

cuprinzător( producţia exerciţiului + marja comercială) şi icircncheind cu cel sintetic (rezultatul net

al exerciţiului) Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiuni financiare la treapta

respectivă de acumulare

Fig11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune8

Activitatea comercială Activitatea industrială

8 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p82

Vacircnzări de mărfuri

Marja comercială

Cumpărări de mărfuri ndashvariaţia stocurilor de mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marjacomercială

Producţia vacircndută

Producţia stocată

Producţiaimobilizată

Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subv de exploatare

B3 Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efectefort

Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul brut net din exploatare

curent etc Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente) surselor

consumate activelor totale sau ale unor pǎrţi din acestea veniturilor9

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice si financiare ale

icircntreprinderii permiţacircnd compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora

9 Nisulescu Ileana- bdquoFinantele si reorganizarea intreprinderilorrdquo Editura Info Medica 2000 pag255

Impozite şi taxe

Cheltcupersonalul

Excedentul Brut de

Exploatare

Alte venituri de expl Şi Venit din provizioane

Alte ch de exploAmortizare şi prov calculate

REZULTATUL DIN EXPLO

(Profit)

Venituri financiare

CheltFinanciare

REZULTATULCURENT(Profit)

Venit Excepţionale

Cheltexcepţionale

Impozit pe profit

REZULTATUL

NET(Profit)

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89

C+P+D = creanţe+plasamente+disponibilităţi

OTS = Obligaţii pe termen scurt

c Rata solvabilităţii imediate

Pentru a anula influenţa acestor creanţe incerte din punctul de vedere al icircncasării se

recurge la calculul ratei solvabilităţii imediate4

RSI 1=ACminusSminusC

OTS (gt 03)

sau

RSI 2=P+DOTS (gt03) unde

RSI = Rata solvabilităţii imediate

AC-S-C = Active circulante-Stocuri-Creanţe

A3 Bilanţul funcţional

Analiza financiară pe baza bilanţului functional este un demers static ce nu permite

evidenţierea legăturilor semnificative dintre resurse şi utilizarea(alocarea) lor

Scopul bilanţului funcţional este identificarea nevoilor icircntreprinderii icircn continuă

schimbare şi modului de alocare a surselor de finanţare pe diferite cicluri răspunzacircnd icircn acest

fel cerinţelor unei analize dinamice

Utilitatea bilanţului funcţional constă icircn

--analiza trezoreriei

--analiza funcţională a riscului pe baza fluxurilor

Bilanţul funcţional oferă o imagine asupra modului de funcţionare economică a

icircntreprinderii punacircnd icircn evidenţă stocurile şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de

funcţionare Analiza funcţională presupune o regrupare peralabilă a diferitelor operaţii realizate

de icircntreprindere icircn raport cu natura destinaţia sau funcţia lor de unde vine şi originea expresiei

bdquoanaliză funcţionalărdquo Funcţiile avute icircn vedere sunt grupate icircn bilanţul funcţional de mai jos

4 Idem

Structura bilanţului funcţional cuprinde trei niveluri fondul de rulment funcţional

nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă

a Fondul de rulment (FRNG)

Majoritatea lucrărilor de specialitate icircn domeniul economic 5 prezintă fondul de rulment

sub accepţiunea de fond de rulment net global (FRNG) calculat pe baza bilanţului funcţional

Fondul de rulment global poate fi determinat prin două metode

a) pornind de la pasivul bilanţului funcţional

FRNG = Resurse durabile - Nevoi stabile

(RD) (NS)

sau FRNG = (Resurse durabile - Amortizări) - Imobilizări nete

Fondul de rulment funcţional sau fondul de rulment net global (FRNG) reprezintă

surplusul resurselor durabile icircn raport cu valorile imobilizate Acest indicator este disponibil

pentru finanţarea operaţiilor ciclului de exploatare

b) pornind de la activul bilanţului funcţional

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) - (Resurse ciclice + Resurse de

trezorerie)

Fondul de rulment net global reflectă partea rămasă nefinanţată a nevoilor ciclice şi a

celor de trezorerie de către resursele ciclice şi de trezorerie

b Nevoia de fond de rulment (NFR)

5 GMeylon JRSulzer bdquoGestion financiegravererdquo Les Editions Foucher Paris 1992 pag84 G Charreaux bdquoGestion financiegravererdquo EdLitecParis 1991

Funcţia de investiţii

Funcţia de exploatare

Functia de exploatare

BILANŢUL FUNCŢIONALNEVOI = ACTIV SURSE = PASIV

NEVOI ACICLICE (STABILE)

SURSE ACICLICE (DURABILE)

Activ imobilizat (Brut)Capitaluri propriiAmortizări şi provizioane Datorii financiare

NEVOI CICLICE SURSE CICLICEActiv circulant de exploatare (brut)

Datorii din exploatare

Activ circulant icircn afara exploatării (brut)

Datorii din afara exploatării

Active de trezorerie Pasiv de trezorerie

Functia de finanţare

Desfăşurarea activităţii de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare dar icircn

acelaşi timp presupune şi constituirea icircn contrapartidă a resurselor adecvate finanţării acestor

nevoi Din compararea globală a nevoilor de finanţare ale ciclului de exploatare cu resursele de

finanţare corespunzătoare se naşte nevoia de fond de rulment

Mărimea necesarului de fond de rulment depinde de natura sectorului de activitate şi

durata ciclului de exploatare nivelul de activitate structura exploatării (de ponderea

consumurilor provenind de la terţi icircn cifra de afaceri) durata de rotaţie a activelor şi pasivelor

sezonalitatea activităţii modul de organizare şi asigurare a gestiunii icircntreprinderii

c Trezoreria neta (TN)

Trezoreria netă este evidenţată icircn ultimul nivel al bilanţului funcţional Ea rezultă prin

deducerea din nevoile de trezorerie a resurselor aferente

TN = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

Sau TN = Trezoreria de activ - Trezoreria de pasiv

Nevoile de trezorerie (sau trezoreria de activ) sunt formate din disponibilităţi băneşti din

casă şi din bancă Resursele de trezorerie (sau trezoreia de pasiv) sunt formate din credite de

trezorerie (curente) soldul creditor la bancă şi efecte scontate nejunse la scadenţă (integrate icircn

creanţele de exploatare) Cu cacirct pasivele de trezorerie ale firmei cresc cu atacirct mai mult situaţia

financiară a ei devine mai vulnerabilă

A Contul de rezultate

B1Contul de profit şi pierdere

Dacă bilanţul icircntreprinderii exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns icircn urma

icircncheierii unui exerciţiu financiar contul de profit şi pierdere reflectă cum s-a ajuns la respectiva

stare patrimonială care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli care au determinat traiectoria

evoluţiei icircntreprinderii

Contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra activităţii de producţie comercializare

şi activităţii financiare a firmei şi cuprinde cifra de afaceri venituri şi cheltuieli grupate după

natura lor şi ordonate pe 3 tipuri de activităţi (exploatare financiară şi excepţională) rezultatele

(profit sau pierdere) degajate de cele 3 activităţi rezultatul brut al exerciţiului impozitul pe

profit şi rezultatul net

B2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Soldurile intermediare de gestiune(marje de acumulare) sunt indicatori valorici sub formă

de solduri ce pun icircn evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului adică prezintă contul de

profit şi pierderi icircntr-o altă formă mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt etape succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascada pornind de la cel mai

cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi icircncheind cu cel mai sintetic (rezultatul

net al exerciţiului) Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la

treaptă respectivă de acumulare

Icircntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop

1048707 aprecierea creşterii bogăţiei generate de activitatea icircntreprinderii

1048707 descrierea repartizării bogăţiei create de icircntreprindere icircntre salariaţi şi organismele

sociale stat acţionari icircntreprindere

1048707 icircnţelegerea formării rezultatului net

1048707 studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei icircn timp a

acesteia (de exemplu rata marjei comerciale rata valorii adăugate ponderea exportului etc)

1048707 studiul mijloacelor de exploatare folosind rate precum randamentul forţei de muncă

randamentul echipamentului industrial etc

1048707 analiza rentabilităţii

1048707 analiza evoluţiei icircn timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea dacă este cazul de

măsuri corectoare6

Structurarea contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea

unor solduri de acumulări băneşti potenţiale destinate să icircndeplinească o anumită funcţie de

remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţilor viitoare denumite solduri

intermediare de gestiune (SIG) Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a

contului de profit şi pierdere pentru a pune icircn evidenţă modul de funcţionare şi rentabilitatea

icircntreprinderii ca marjă comercială producţie a exerciţiului Valoarea adăugată excedentul brut

de exploatare rezultat al exploatării rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului

Tabel 11 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune 7

6 Lezeu DN Analiza situaţiilor financiare ale icircntreprinderii Ed Economică Bucureşti 2004 p 1077 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p 81

CHELTUIELI VENITURI SIGCostul de cumpărare a mărfurilor vacircndute

Vacircnzări de mărfuri Marjă comercială

sau variaţia icircn minus (reducerea stocurilor)

Producţia vacircndutăProducţia stocată(Sf-Si)Producţia imobilizată

Producţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terţi

Producţia exerciţiului Marja comercială

Valoarea adăugată (1)

Impozite taxe vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul

Valoarea adăugatăSubvenţii de exploatare

Excedentul brut sau insuficienţa brută de exploatare (2)

sau Insuficienţa brută de exploatareAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

Excedentul brut de exploatareReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) (3)

sau Rezultatul exploatării (Pierdere)Cheltuieli financiare

Rezultatul exploatări (profit)Venituri financiare

Rezultatul curent(profit sau pierdere) (4)

sau Rezultatul curent(Pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

Rezultatul curent (Profit)Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului(profit net sau pierdere) (5)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt palierele succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascadă pornind de la cel mai

cuprinzător( producţia exerciţiului + marja comercială) şi icircncheind cu cel sintetic (rezultatul net

al exerciţiului) Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiuni financiare la treapta

respectivă de acumulare

Fig11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune8

Activitatea comercială Activitatea industrială

8 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p82

Vacircnzări de mărfuri

Marja comercială

Cumpărări de mărfuri ndashvariaţia stocurilor de mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marjacomercială

Producţia vacircndută

Producţia stocată

Producţiaimobilizată

Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subv de exploatare

B3 Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efectefort

Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul brut net din exploatare

curent etc Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente) surselor

consumate activelor totale sau ale unor pǎrţi din acestea veniturilor9

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice si financiare ale

icircntreprinderii permiţacircnd compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora

9 Nisulescu Ileana- bdquoFinantele si reorganizarea intreprinderilorrdquo Editura Info Medica 2000 pag255

Impozite şi taxe

Cheltcupersonalul

Excedentul Brut de

Exploatare

Alte venituri de expl Şi Venit din provizioane

Alte ch de exploAmortizare şi prov calculate

REZULTATUL DIN EXPLO

(Profit)

Venituri financiare

CheltFinanciare

REZULTATULCURENT(Profit)

Venit Excepţionale

Cheltexcepţionale

Impozit pe profit

REZULTATUL

NET(Profit)

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89

Structura bilanţului funcţional cuprinde trei niveluri fondul de rulment funcţional

nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă

a Fondul de rulment (FRNG)

Majoritatea lucrărilor de specialitate icircn domeniul economic 5 prezintă fondul de rulment

sub accepţiunea de fond de rulment net global (FRNG) calculat pe baza bilanţului funcţional

Fondul de rulment global poate fi determinat prin două metode

a) pornind de la pasivul bilanţului funcţional

FRNG = Resurse durabile - Nevoi stabile

(RD) (NS)

sau FRNG = (Resurse durabile - Amortizări) - Imobilizări nete

Fondul de rulment funcţional sau fondul de rulment net global (FRNG) reprezintă

surplusul resurselor durabile icircn raport cu valorile imobilizate Acest indicator este disponibil

pentru finanţarea operaţiilor ciclului de exploatare

b) pornind de la activul bilanţului funcţional

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) - (Resurse ciclice + Resurse de

trezorerie)

Fondul de rulment net global reflectă partea rămasă nefinanţată a nevoilor ciclice şi a

celor de trezorerie de către resursele ciclice şi de trezorerie

b Nevoia de fond de rulment (NFR)

5 GMeylon JRSulzer bdquoGestion financiegravererdquo Les Editions Foucher Paris 1992 pag84 G Charreaux bdquoGestion financiegravererdquo EdLitecParis 1991

Funcţia de investiţii

Funcţia de exploatare

Functia de exploatare

BILANŢUL FUNCŢIONALNEVOI = ACTIV SURSE = PASIV

NEVOI ACICLICE (STABILE)

SURSE ACICLICE (DURABILE)

Activ imobilizat (Brut)Capitaluri propriiAmortizări şi provizioane Datorii financiare

NEVOI CICLICE SURSE CICLICEActiv circulant de exploatare (brut)

Datorii din exploatare

Activ circulant icircn afara exploatării (brut)

Datorii din afara exploatării

Active de trezorerie Pasiv de trezorerie

Functia de finanţare

Desfăşurarea activităţii de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare dar icircn

acelaşi timp presupune şi constituirea icircn contrapartidă a resurselor adecvate finanţării acestor

nevoi Din compararea globală a nevoilor de finanţare ale ciclului de exploatare cu resursele de

finanţare corespunzătoare se naşte nevoia de fond de rulment

Mărimea necesarului de fond de rulment depinde de natura sectorului de activitate şi

durata ciclului de exploatare nivelul de activitate structura exploatării (de ponderea

consumurilor provenind de la terţi icircn cifra de afaceri) durata de rotaţie a activelor şi pasivelor

sezonalitatea activităţii modul de organizare şi asigurare a gestiunii icircntreprinderii

c Trezoreria neta (TN)

Trezoreria netă este evidenţată icircn ultimul nivel al bilanţului funcţional Ea rezultă prin

deducerea din nevoile de trezorerie a resurselor aferente

TN = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

Sau TN = Trezoreria de activ - Trezoreria de pasiv

Nevoile de trezorerie (sau trezoreria de activ) sunt formate din disponibilităţi băneşti din

casă şi din bancă Resursele de trezorerie (sau trezoreia de pasiv) sunt formate din credite de

trezorerie (curente) soldul creditor la bancă şi efecte scontate nejunse la scadenţă (integrate icircn

creanţele de exploatare) Cu cacirct pasivele de trezorerie ale firmei cresc cu atacirct mai mult situaţia

financiară a ei devine mai vulnerabilă

A Contul de rezultate

B1Contul de profit şi pierdere

Dacă bilanţul icircntreprinderii exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns icircn urma

icircncheierii unui exerciţiu financiar contul de profit şi pierdere reflectă cum s-a ajuns la respectiva

stare patrimonială care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli care au determinat traiectoria

evoluţiei icircntreprinderii

Contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra activităţii de producţie comercializare

şi activităţii financiare a firmei şi cuprinde cifra de afaceri venituri şi cheltuieli grupate după

natura lor şi ordonate pe 3 tipuri de activităţi (exploatare financiară şi excepţională) rezultatele

(profit sau pierdere) degajate de cele 3 activităţi rezultatul brut al exerciţiului impozitul pe

profit şi rezultatul net

B2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Soldurile intermediare de gestiune(marje de acumulare) sunt indicatori valorici sub formă

de solduri ce pun icircn evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului adică prezintă contul de

profit şi pierderi icircntr-o altă formă mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt etape succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascada pornind de la cel mai

cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi icircncheind cu cel mai sintetic (rezultatul

net al exerciţiului) Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la

treaptă respectivă de acumulare

Icircntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop

1048707 aprecierea creşterii bogăţiei generate de activitatea icircntreprinderii

1048707 descrierea repartizării bogăţiei create de icircntreprindere icircntre salariaţi şi organismele

sociale stat acţionari icircntreprindere

1048707 icircnţelegerea formării rezultatului net

1048707 studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei icircn timp a

acesteia (de exemplu rata marjei comerciale rata valorii adăugate ponderea exportului etc)

1048707 studiul mijloacelor de exploatare folosind rate precum randamentul forţei de muncă

randamentul echipamentului industrial etc

1048707 analiza rentabilităţii

1048707 analiza evoluţiei icircn timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea dacă este cazul de

măsuri corectoare6

Structurarea contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea

unor solduri de acumulări băneşti potenţiale destinate să icircndeplinească o anumită funcţie de

remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţilor viitoare denumite solduri

intermediare de gestiune (SIG) Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a

contului de profit şi pierdere pentru a pune icircn evidenţă modul de funcţionare şi rentabilitatea

icircntreprinderii ca marjă comercială producţie a exerciţiului Valoarea adăugată excedentul brut

de exploatare rezultat al exploatării rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului

Tabel 11 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune 7

6 Lezeu DN Analiza situaţiilor financiare ale icircntreprinderii Ed Economică Bucureşti 2004 p 1077 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p 81

CHELTUIELI VENITURI SIGCostul de cumpărare a mărfurilor vacircndute

Vacircnzări de mărfuri Marjă comercială

sau variaţia icircn minus (reducerea stocurilor)

Producţia vacircndutăProducţia stocată(Sf-Si)Producţia imobilizată

Producţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terţi

Producţia exerciţiului Marja comercială

Valoarea adăugată (1)

Impozite taxe vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul

Valoarea adăugatăSubvenţii de exploatare

Excedentul brut sau insuficienţa brută de exploatare (2)

sau Insuficienţa brută de exploatareAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

Excedentul brut de exploatareReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) (3)

sau Rezultatul exploatării (Pierdere)Cheltuieli financiare

Rezultatul exploatări (profit)Venituri financiare

Rezultatul curent(profit sau pierdere) (4)

sau Rezultatul curent(Pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

Rezultatul curent (Profit)Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului(profit net sau pierdere) (5)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt palierele succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascadă pornind de la cel mai

cuprinzător( producţia exerciţiului + marja comercială) şi icircncheind cu cel sintetic (rezultatul net

al exerciţiului) Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiuni financiare la treapta

respectivă de acumulare

Fig11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune8

Activitatea comercială Activitatea industrială

8 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p82

Vacircnzări de mărfuri

Marja comercială

Cumpărări de mărfuri ndashvariaţia stocurilor de mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marjacomercială

Producţia vacircndută

Producţia stocată

Producţiaimobilizată

Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subv de exploatare

B3 Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efectefort

Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul brut net din exploatare

curent etc Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente) surselor

consumate activelor totale sau ale unor pǎrţi din acestea veniturilor9

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice si financiare ale

icircntreprinderii permiţacircnd compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora

9 Nisulescu Ileana- bdquoFinantele si reorganizarea intreprinderilorrdquo Editura Info Medica 2000 pag255

Impozite şi taxe

Cheltcupersonalul

Excedentul Brut de

Exploatare

Alte venituri de expl Şi Venit din provizioane

Alte ch de exploAmortizare şi prov calculate

REZULTATUL DIN EXPLO

(Profit)

Venituri financiare

CheltFinanciare

REZULTATULCURENT(Profit)

Venit Excepţionale

Cheltexcepţionale

Impozit pe profit

REZULTATUL

NET(Profit)

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89

Desfăşurarea activităţii de exploatare antrenează formarea nevoilor de finanţare dar icircn

acelaşi timp presupune şi constituirea icircn contrapartidă a resurselor adecvate finanţării acestor

nevoi Din compararea globală a nevoilor de finanţare ale ciclului de exploatare cu resursele de

finanţare corespunzătoare se naşte nevoia de fond de rulment

Mărimea necesarului de fond de rulment depinde de natura sectorului de activitate şi

durata ciclului de exploatare nivelul de activitate structura exploatării (de ponderea

consumurilor provenind de la terţi icircn cifra de afaceri) durata de rotaţie a activelor şi pasivelor

sezonalitatea activităţii modul de organizare şi asigurare a gestiunii icircntreprinderii

c Trezoreria neta (TN)

Trezoreria netă este evidenţată icircn ultimul nivel al bilanţului funcţional Ea rezultă prin

deducerea din nevoile de trezorerie a resurselor aferente

TN = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

Sau TN = Trezoreria de activ - Trezoreria de pasiv

Nevoile de trezorerie (sau trezoreria de activ) sunt formate din disponibilităţi băneşti din

casă şi din bancă Resursele de trezorerie (sau trezoreia de pasiv) sunt formate din credite de

trezorerie (curente) soldul creditor la bancă şi efecte scontate nejunse la scadenţă (integrate icircn

creanţele de exploatare) Cu cacirct pasivele de trezorerie ale firmei cresc cu atacirct mai mult situaţia

financiară a ei devine mai vulnerabilă

A Contul de rezultate

B1Contul de profit şi pierdere

Dacă bilanţul icircntreprinderii exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns icircn urma

icircncheierii unui exerciţiu financiar contul de profit şi pierdere reflectă cum s-a ajuns la respectiva

stare patrimonială care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli care au determinat traiectoria

evoluţiei icircntreprinderii

Contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra activităţii de producţie comercializare

şi activităţii financiare a firmei şi cuprinde cifra de afaceri venituri şi cheltuieli grupate după

natura lor şi ordonate pe 3 tipuri de activităţi (exploatare financiară şi excepţională) rezultatele

(profit sau pierdere) degajate de cele 3 activităţi rezultatul brut al exerciţiului impozitul pe

profit şi rezultatul net

B2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Soldurile intermediare de gestiune(marje de acumulare) sunt indicatori valorici sub formă

de solduri ce pun icircn evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului adică prezintă contul de

profit şi pierderi icircntr-o altă formă mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt etape succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascada pornind de la cel mai

cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi icircncheind cu cel mai sintetic (rezultatul

net al exerciţiului) Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la

treaptă respectivă de acumulare

Icircntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop

1048707 aprecierea creşterii bogăţiei generate de activitatea icircntreprinderii

1048707 descrierea repartizării bogăţiei create de icircntreprindere icircntre salariaţi şi organismele

sociale stat acţionari icircntreprindere

1048707 icircnţelegerea formării rezultatului net

1048707 studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei icircn timp a

acesteia (de exemplu rata marjei comerciale rata valorii adăugate ponderea exportului etc)

1048707 studiul mijloacelor de exploatare folosind rate precum randamentul forţei de muncă

randamentul echipamentului industrial etc

1048707 analiza rentabilităţii

1048707 analiza evoluţiei icircn timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea dacă este cazul de

măsuri corectoare6

Structurarea contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea

unor solduri de acumulări băneşti potenţiale destinate să icircndeplinească o anumită funcţie de

remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţilor viitoare denumite solduri

intermediare de gestiune (SIG) Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a

contului de profit şi pierdere pentru a pune icircn evidenţă modul de funcţionare şi rentabilitatea

icircntreprinderii ca marjă comercială producţie a exerciţiului Valoarea adăugată excedentul brut

de exploatare rezultat al exploatării rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului

Tabel 11 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune 7

6 Lezeu DN Analiza situaţiilor financiare ale icircntreprinderii Ed Economică Bucureşti 2004 p 1077 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p 81

CHELTUIELI VENITURI SIGCostul de cumpărare a mărfurilor vacircndute

Vacircnzări de mărfuri Marjă comercială

sau variaţia icircn minus (reducerea stocurilor)

Producţia vacircndutăProducţia stocată(Sf-Si)Producţia imobilizată

Producţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terţi

Producţia exerciţiului Marja comercială

Valoarea adăugată (1)

Impozite taxe vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul

Valoarea adăugatăSubvenţii de exploatare

Excedentul brut sau insuficienţa brută de exploatare (2)

sau Insuficienţa brută de exploatareAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

Excedentul brut de exploatareReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) (3)

sau Rezultatul exploatării (Pierdere)Cheltuieli financiare

Rezultatul exploatări (profit)Venituri financiare

Rezultatul curent(profit sau pierdere) (4)

sau Rezultatul curent(Pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

Rezultatul curent (Profit)Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului(profit net sau pierdere) (5)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt palierele succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascadă pornind de la cel mai

cuprinzător( producţia exerciţiului + marja comercială) şi icircncheind cu cel sintetic (rezultatul net

al exerciţiului) Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiuni financiare la treapta

respectivă de acumulare

Fig11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune8

Activitatea comercială Activitatea industrială

8 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p82

Vacircnzări de mărfuri

Marja comercială

Cumpărări de mărfuri ndashvariaţia stocurilor de mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marjacomercială

Producţia vacircndută

Producţia stocată

Producţiaimobilizată

Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subv de exploatare

B3 Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efectefort

Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul brut net din exploatare

curent etc Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente) surselor

consumate activelor totale sau ale unor pǎrţi din acestea veniturilor9

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice si financiare ale

icircntreprinderii permiţacircnd compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora

9 Nisulescu Ileana- bdquoFinantele si reorganizarea intreprinderilorrdquo Editura Info Medica 2000 pag255

Impozite şi taxe

Cheltcupersonalul

Excedentul Brut de

Exploatare

Alte venituri de expl Şi Venit din provizioane

Alte ch de exploAmortizare şi prov calculate

REZULTATUL DIN EXPLO

(Profit)

Venituri financiare

CheltFinanciare

REZULTATULCURENT(Profit)

Venit Excepţionale

Cheltexcepţionale

Impozit pe profit

REZULTATUL

NET(Profit)

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89

B2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Soldurile intermediare de gestiune(marje de acumulare) sunt indicatori valorici sub formă

de solduri ce pun icircn evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului adică prezintă contul de

profit şi pierderi icircntr-o altă formă mai aproape de cerinţele şi obiectivele analizei financiare

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt etape succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascada pornind de la cel mai

cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comerciala) şi icircncheind cu cel mai sintetic (rezultatul

net al exerciţiului) Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la

treaptă respectivă de acumulare

Icircntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are ca scop

1048707 aprecierea creşterii bogăţiei generate de activitatea icircntreprinderii

1048707 descrierea repartizării bogăţiei create de icircntreprindere icircntre salariaţi şi organismele

sociale stat acţionari icircntreprindere

1048707 icircnţelegerea formării rezultatului net

1048707 studiul structurii activităţii cu ajutorul unor rate care permit analiza evoluţiei icircn timp a

acesteia (de exemplu rata marjei comerciale rata valorii adăugate ponderea exportului etc)

1048707 studiul mijloacelor de exploatare folosind rate precum randamentul forţei de muncă

randamentul echipamentului industrial etc

1048707 analiza rentabilităţii

1048707 analiza evoluţiei icircn timp prin calcularea variaţiei procentuale a principalelor solduri

intermediare de gestiune identificarea cauzelor acestor variaţii şi stabilirea dacă este cazul de

măsuri corectoare6

Structurarea contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea

unor solduri de acumulări băneşti potenţiale destinate să icircndeplinească o anumită funcţie de

remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţilor viitoare denumite solduri

intermediare de gestiune (SIG) Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a

contului de profit şi pierdere pentru a pune icircn evidenţă modul de funcţionare şi rentabilitatea

icircntreprinderii ca marjă comercială producţie a exerciţiului Valoarea adăugată excedentul brut

de exploatare rezultat al exploatării rezultat curent şi rezultat net al exerciţiului

Tabel 11 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune 7

6 Lezeu DN Analiza situaţiilor financiare ale icircntreprinderii Ed Economică Bucureşti 2004 p 1077 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p 81

CHELTUIELI VENITURI SIGCostul de cumpărare a mărfurilor vacircndute

Vacircnzări de mărfuri Marjă comercială

sau variaţia icircn minus (reducerea stocurilor)

Producţia vacircndutăProducţia stocată(Sf-Si)Producţia imobilizată

Producţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terţi

Producţia exerciţiului Marja comercială

Valoarea adăugată (1)

Impozite taxe vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul

Valoarea adăugatăSubvenţii de exploatare

Excedentul brut sau insuficienţa brută de exploatare (2)

sau Insuficienţa brută de exploatareAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

Excedentul brut de exploatareReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) (3)

sau Rezultatul exploatării (Pierdere)Cheltuieli financiare

Rezultatul exploatări (profit)Venituri financiare

Rezultatul curent(profit sau pierdere) (4)

sau Rezultatul curent(Pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

Rezultatul curent (Profit)Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului(profit net sau pierdere) (5)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt palierele succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascadă pornind de la cel mai

cuprinzător( producţia exerciţiului + marja comercială) şi icircncheind cu cel sintetic (rezultatul net

al exerciţiului) Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiuni financiare la treapta

respectivă de acumulare

Fig11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune8

Activitatea comercială Activitatea industrială

8 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p82

Vacircnzări de mărfuri

Marja comercială

Cumpărări de mărfuri ndashvariaţia stocurilor de mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marjacomercială

Producţia vacircndută

Producţia stocată

Producţiaimobilizată

Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subv de exploatare

B3 Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efectefort

Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul brut net din exploatare

curent etc Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente) surselor

consumate activelor totale sau ale unor pǎrţi din acestea veniturilor9

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice si financiare ale

icircntreprinderii permiţacircnd compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora

9 Nisulescu Ileana- bdquoFinantele si reorganizarea intreprinderilorrdquo Editura Info Medica 2000 pag255

Impozite şi taxe

Cheltcupersonalul

Excedentul Brut de

Exploatare

Alte venituri de expl Şi Venit din provizioane

Alte ch de exploAmortizare şi prov calculate

REZULTATUL DIN EXPLO

(Profit)

Venituri financiare

CheltFinanciare

REZULTATULCURENT(Profit)

Venit Excepţionale

Cheltexcepţionale

Impozit pe profit

REZULTATUL

NET(Profit)

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89

CHELTUIELI VENITURI SIGCostul de cumpărare a mărfurilor vacircndute

Vacircnzări de mărfuri Marjă comercială

sau variaţia icircn minus (reducerea stocurilor)

Producţia vacircndutăProducţia stocată(Sf-Si)Producţia imobilizată

Producţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terţi

Producţia exerciţiului Marja comercială

Valoarea adăugată (1)

Impozite taxe vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul

Valoarea adăugatăSubvenţii de exploatare

Excedentul brut sau insuficienţa brută de exploatare (2)

sau Insuficienţa brută de exploatareAmortizări şi provizioane calculateAlte cheltuieli de exploatare

Excedentul brut de exploatareReluări asupra provizioanelorAlte venituri din exploatare

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) (3)

sau Rezultatul exploatării (Pierdere)Cheltuieli financiare

Rezultatul exploatări (profit)Venituri financiare

Rezultatul curent(profit sau pierdere) (4)

sau Rezultatul curent(Pierdere)Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

Rezultatul curent (Profit)Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului(profit net sau pierdere) (5)

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt palierele succesive icircn formarea

rezultatului final Construcţia indicatorilor se realizează icircn cascadă pornind de la cel mai

cuprinzător( producţia exerciţiului + marja comercială) şi icircncheind cu cel sintetic (rezultatul net

al exerciţiului) Fiecare sold intermediar reflectă rezultatul gestiuni financiare la treapta

respectivă de acumulare

Fig11 Cascada soldurilor intermediare de gestiune8

Activitatea comercială Activitatea industrială

8 Georgeta Vintilă ndash Gestiunea Financiară a Icircntrepriderii Ed Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2005 p82

Vacircnzări de mărfuri

Marja comercială

Cumpărări de mărfuri ndashvariaţia stocurilor de mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marjacomercială

Producţia vacircndută

Producţia stocată

Producţiaimobilizată

Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subv de exploatare

B3 Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efectefort

Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul brut net din exploatare

curent etc Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente) surselor

consumate activelor totale sau ale unor pǎrţi din acestea veniturilor9

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice si financiare ale

icircntreprinderii permiţacircnd compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora

9 Nisulescu Ileana- bdquoFinantele si reorganizarea intreprinderilorrdquo Editura Info Medica 2000 pag255

Impozite şi taxe

Cheltcupersonalul

Excedentul Brut de

Exploatare

Alte venituri de expl Şi Venit din provizioane

Alte ch de exploAmortizare şi prov calculate

REZULTATUL DIN EXPLO

(Profit)

Venituri financiare

CheltFinanciare

REZULTATULCURENT(Profit)

Venit Excepţionale

Cheltexcepţionale

Impozit pe profit

REZULTATUL

NET(Profit)

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89

Vacircnzări de mărfuri

Marja comercială

Cumpărări de mărfuri ndashvariaţia stocurilor de mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marjacomercială

Producţia vacircndută

Producţia stocată

Producţiaimobilizată

Consumuri de la terţi VALOAREA ADĂUGATĂ

Subv de exploatare

B3 Ratele de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efectefort

Efectul este exprimat prin profit sub diversele sale forme de calcul brut net din exploatare

curent etc Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii si permanente) surselor

consumate activelor totale sau ale unor pǎrţi din acestea veniturilor9

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice si financiare ale

icircntreprinderii permiţacircnd compararea performantelor industriale si comerciale ale acestora

9 Nisulescu Ileana- bdquoFinantele si reorganizarea intreprinderilorrdquo Editura Info Medica 2000 pag255

Impozite şi taxe

Cheltcupersonalul

Excedentul Brut de

Exploatare

Alte venituri de expl Şi Venit din provizioane

Alte ch de exploAmortizare şi prov calculate

REZULTATUL DIN EXPLO

(Profit)

Venituri financiare

CheltFinanciare

REZULTATULCURENT(Profit)

Venit Excepţionale

Cheltexcepţionale

Impozit pe profit

REZULTATUL

NET(Profit)

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89

Rata de rentabilitate comerciala măsoară eficienta activităţii desfăşurate de firma pe

perioada unui exerciţiu financiar Rata rentabilităţii comerciale arata rezultatul brut din

exploatare aferent cifrei de afaceri

Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a icircntreprinderii

analizate

RMC =

MCVenituri din vanzarea marfurilor

lowast100

Rata marjei brute de exploatare indica aptitudinea proprie a activităţii de exploatare

de a degaja profit

RMBE =

EBECA

lowast100

Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activităţii de exploatare sub

toate aspectele industrial administrativ si comercial10

RMNE =

Re z Extr CA

lowast100

Rata marjei nete exprima eficienta globala a icircntreprinderii respectiv capacitatea sa de

a realiza profit si de a rezista concurentei

RMN =

Re z netCA 100

Rata marjei brute de autofinantare măsoară surplusul de resurse de care dispune

icircntreprinderea pentru a-si dezvolta sisau remunerarea acţionarilor săi

RMBA =

CAFCA 100

Rata marjei asupra valorii adaugate măsoară rezultatul brut de care dispune

icircntreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si cheltuieli de personal)

pentru 100 lei bogăţia creata (daca se exprima procentual)

RMVA =

EBEVA

lowast100

10 Bistriceanu Gh D Demetrescu C G Macovei EI- laquo Lexicon de finante-credit contabilitate si informatica financiar contabila raquo Vol I Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 p 89