bic raluca

Download Bic Raluca

If you can't read please download the document

Upload: madalina-mada

Post on 19-Dec-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Bic RalucaMaster an IITradus pag.9-10

Intervievatorii trebuie sa se intrebe cu ar reactiona daca copilul lor ar fi rapit si apoi uscis.Desigur nu asa cum au facut acesti parinti.In anumite situatii cu toate acestea, aceasta ezitare nu este deloc neobisnuita.In cazul in care parintii au mai avut numeroase incidente cu legea sau in mod repetat au fost pusi sub semnul intrebarii, in cazul anumitor infractiuni in care au fost implicati ,acestia ar putea fi in mod legitim reticenti in a vorbi cu politia sau in a coopera in cadrul anchetei.Cand un parinte nu a avut nici un incident anterior cu legea,actioneaza diferit de ceea ce majoritatea dintre noi ar considera un comportamnet normal,intervievatorul ar trebuii sa suspecteze acesta inselaciune.Propria norma comportamentala a individului ar trebuii sa aiba prioritate acum fata de raspunsurile populatiei medie.Un alt exemplu ,corpul unei femei ascuns in niste tufisuri a fost descoperit de un om care isi plimba cainele.Ofiterii au raspuns cum ca: femeia a fost violata si ucisa probabil.Scena crimei a fost localizata in spatele unei case.Ofiterii au decis sa intervieveze locuitorii si au mers la usa din spatele casei si au batut.Le-a deschis un sot si o sotie care au spus ca victima crimei a fost ascunsa acolo.Stand in sufragerie la o scurta distanta de usa a fost fiul adolescent al cuplului.Investigatorii au remarcat faptul ca elnu a aratat nici un interes in conversatia ofiterilorcu parintii lui,el facandu-si de lucru uitandu-se la televizor.Dupa marturisirea lui de viol si ucidere ,lipsa lui de interes a devenit de inteles ca el a fost cel care a pus corpul acolo.Evaluarea comportamentului in contextul situatieiIndicele comportamentale prenetate de o persoana pot fi citite numai in contextul situatiei.De exemplu ,contactul vizual cu prietenii mai vechi ai parintilor ar putea fi oarecum limitata.Aceasta lipsa de contact vizual ,dupa toate probabilitatiile, datorita timiditatii se simte mai accentuata in fata adultiilor mai in varsta.Cu toate acestea ,intr-o alta situatie ar putea insemna ca a ramas totusi marcat de ceea ce a facut.O alta rasucire a acestui scenariu ar putea fi faptul ca , cu o zi inainte el a fost prins ca a fugit la usa prietenului sau.Lipsa baiatului,lipsa contactului vizual,ar putea fi din mai multe motive.Astfel exact aceleasiindici comportamentale pot fi judecate diferit in functie di circumstante.Comportamentul care se observa in timpul unui interviu sau in timpul unui interogatoriu sunt mai succesibile in a fi valabil atunci cand apar grupuri de comportamente.De exemplu ,intr-un individ mincinos,inselator, intervievatoul ar putea observa lipsa contactului vizual- mimica si gestica- aratand ingrijorare.In acelas timp pot exista comportamente cum ar fi cel verbal inselator, cu intarzieri , in modul de vorbire.Gruparea de comportamente similare,atunci cand este evaluat global duce intervievatorul in a incheia cu un ,,verdict,, enuntand ,daca persoana este veridica sau inselatoare.Rareori este suficient un singur comportament pentru a putea face diferenta dintre adevar si insalaciune.Precizia de decizie este sporita atunci cand comportamentul poate fi citit in grupuri care sustin fiecare altul , ceea ce duce la concluzia de adevar.La fel ca si inselaciunea , comportamentul sincer poate fi citit cu ajutorul grupelor de comportamente, cum ar fi : raspunsurile directe spontane, bun contact vizual ,postura deschisa, miscarifluide si aferente.Intervievatorul ar trebuii sa recunoasca faptul ca ocazional, o persoaa nevinovata poate face sau poate spune ceva care ar putea fi mai probabil sa vina de la o persoana inselatoare.I n acelas mod ,individul inselator poate ocazional raspunde intr-un mod in care pare a fi un adevar .Grupele de comportament care apar in cursul interviului ,vor forma un model care va sporii probabilitatea unei decizii corecte in vederea suspectului.Comportamentul intervievatorului

Intervievatorul trebuie sa fie ,de asemenea atent ,la faptul ca nu trebuie in nici un fel sa proiecteze asupra suspectului.Prin proiectarea sa , a sentimentelor sale,asupra suspectului, intervievatorul poate afecta verdictul final, al interogatoriului.De exmplu ,suspectii care se tem ca intervievatorul nu-i crede din cauza indicii comportamentale. Intervievatorul poate afisa un comportament incongruent.Teama de a fi crezut vinovat s-ar putea de fapt face pe oamenii nevinovati modificandu-si comportamentul din cauza acestui stres.In schimb suspectii vinovati isi pot reduce teama lor pur si simplu pentru ca ei percep ca facand asta isi pot induce in eroare intervievatorul.Intervievatorul trebuie sa fie atent in a evita presiuni nejustificate asupra suspectului.Acest lucru ar putea duce suspectul sa se simt inconfortabil si sa-si modifice comportamentul.Acest discomfort ar putea fi din cauza proximitatii intervievatorului, mai degraba decat orice tip de inselaciune.In acelas mod in care intervievatorul il evalueaza pe suspect ,la fel si suspectul isi evalueaza intervievatorul.In conversatiile normale contactul vizual intre cele doua parti variaza intre 40% si 60%.Cand un interviu pare prea mult la un suspect ,suspectul poate recunoaste ca intervievatorul actioneaza dincolo de normal si acuza anchetatorul de neincredere.In fiecare din situatiile mentionate anterior, pozitionarea si comportamentul intervievatorului pot modifica indicile comportamentale date de suspect,in aceste situatii comportamentul nu este legat direct de incidentul care face obiectul anchetei ci mai de graba la interactiunea dintre intervievator si suspect.

Bic Raluca MadalinaMaster an IITradus pag 9-10