biblioteca antroposofică v

8/18/2019 Biblioteca Antroposofică V

1/12

Biblioteca antroposofică

Corecturi

Rudolf Steiner

CHRISTOS ŞI LUMEA SPIRITUALĂ

GA 149

CONFERINŢA a V-a

Leipzig, 1 ianuarie 1914

V-am vorbit despre forţele Sibilelor, v-am atras atenţia asupra faptului

că le vedem ivindu-se ca umbre ale filosofilor greci în Ionia şi că după

aceasta, timp de secole, au scos la lumina zilei ca prin vrajă, din viaţa

lor sufletească aotică, în parte înţelepciune profundă, în parte numai

aos spiritual! "imp de secole ele au dominat, mult mai mult dec#t vreasă accepte istoria, viaţa spirituală a sudului $uropei şi a ţinuturilor

învecinate! %m vrut să spun că această e&teriorizare ciudată a Sibilelor

face trimitere mai cu seamă la o anumită forţă a sufletului omenesc

care îşi avea semnificaţia ei benefică în timpuri mai veci, în cea de a

treia perioadă culturală postatlanteană! 'ar perioadele culturale se

scimbă în cursul evoluţiei istorice a omenirii! (orţele cu care Sibilele au

scos la lumina zilei uneori adevărate nerozii erau încă, în cea de a treia

epocă postatlanteană, forţe sufleteşti bune, cu totul drepte, într-o

vreme c#nd se practica astrologia, c#nd înţelepciunea stelelor acţiona însufletele umane) tot atunci, prin influenţa înţelepciunii stelare, erau

armonizate forţele care apoi au ieşit la suprafaţă în mod aotic în

prezicerile Sibilelor! 'in acest fapt puteţi deduce că forţele care oricum

domină undeva în *nivers, de e&emplu, cele care c#rmuiesc acum în

sufletele Sibilelor, în sine nu pot fi niciodată bune sau rele, ci că ele sunt

http://www.spiritualrs.net/index.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Corecturi.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Corecturi.htmlhttp://www.spiritualrs.net/index.html


2/12

bune sau rele în funcţie de locul şi timpul în care apar! (orţe care auapărut în sufletele Sibilelor erau întru totul bune, numai că ele nu erau

adecvate evoluţiei sufleteşti a celei de a patra epoci postatlanteene!

%tunci nu trebuiau să domine în sufletele oamenilor forţele care se

ridicau din fundamentele subconştiente, ci cele care vorbeau sufletuluiprin claritatea eului! %ţi aflat ieri cum profeţii evreilor lucrau în sensul

reprimării forţelor sibiline şi a aducerii la suprafaţă a forţelor care

vorbesc prin claritatea eului, ba putem spune că reprimarea forţelor

aotice ale Sibilelor şi aducerea la lumină a ceea ce poate vorbi prin eu

este ciar caracteristica profeţimii veci ebraice!

+mplinirea strădaniilor vecilor profeţi evrei, ceea ce putem numi,

aşadar, a aduce pe făgaşul cel bun forţele Sibilelor, împlinirea acestei

sarcini a venit prin Impulsul cristic! C#nd Impulsul lui Cristos apătruns în modul bine cunoscut nouă în evoluţia păm#ntească a

umanităţii a fost vorba de o reprimare pentru un anumit timp a forţelor

apărute la suprafaţă în mod aotic prin Sibile, asemenea unui r#u care

după ce curge un timp la suprafaţă dispare într-o grotă subterană,

pentru a reapărea mai t#rziu din nou la suprafaţă .în l! rom#nă, izbuc!

/!tr!0! +ntr-o altă modalitate, şi anume în cea limpezită prin Impulsul

cristic, în e&presia pe care el o putea da acestor forme după ce a

pătruns în aura 1ăm#ntului, aceste forţe trebuiau să urce din nou la

suprafaţă! 2a fel cum, după ce am dezvoltat timp de o zi forţele noastresufleteşti, trebuie să le cufundăm în subconştientul nopţii pentru a ne

trezi apoi din nou, a fost necesar ca aceste forţe, care au avut

justificarea lor în a treia perioadă de cultură postatlanteană, să curgă

neobservate, puţin parcă sub suprafaţa vieţii sufleteşti, pentru a

reapărea, aşa cum vom vedea! Vom avea aşadar în faţa noastră

fenomenul forţelor care se e&teriorizează at#t de aotic în cazul

Sibilelor, care sunt forţe umane ce trebuie să fie curăţate de Impulsul

cristic, dar care se cufundă în fundamentele vieţii sufleteşti!

*manitatea nu ştie nimic despre faptul că Cristos lucrează mai departe

cu aceste forţe în fundamentele sufletului! "otuşi, aşa stau lucrurile în

fapt!

$ste un spectacol grandios, din punct de vedere al ştiinţei spiritului,

observarea intervenţiei acestui Impuls al lui Cristos, observarea


3/12

modului cum, încep#nd cu Conciliul de la /icea, oamenii se ceartă înconştienţa lor superficială pentru stabilirea dogmelor, cum se înfruntă

cu patimă cu conştienţa lor şi cum ceea ce este mai important pentru

creştinism se petrece în fundamentele subconştiente ale sufletului!

Impulsul cristic nu lucrează la nivelul la care oamenii se ceartă, ci înfundamente) mai sunt unele lucruri care vor trebui să fie dezvăluite de

înţelepciunea umană, lucruri pe care, dacă le e&aminăm numai la

suprafaţă, ne apar ca fiind stranii! *nele aspecte vor mai trebui să fie

dezvăluite pentru că acţionează ca un simptom al lucrării Impulsului

cristic în ad#ncurile vieţii sufleteşti umane! %stfel vom putea vedea

sau înţelege că cele mai importante desfăşurări cu privire la

configurarea curentului creştin în 3ccident nu pot avea loc prin

dezbaterea problemelor pentru care se ceartă episcopii, ci că aspecte

istorice importante se datorează unor decizii care se iau înfundamentele vieţii sufleteşti şi care urcă în conştienţă ca nişte vise)

astfel înc#t oamenii, din ceea ce percep în vis, nu pot să decripteze ce

se înt#mplă în ad#ncuri! 4i e&istă lucruri 5 vreau să numesc numai un

simptom 5 în care parcă urcă oglindiri prin vise a ceea ce Cristos

întreprinde în fundamentele sufleteşti ad#nci, pentru a aduce pe făgaşul

corect forţele sufleteşti umane in cursul dezvoltării istorice a

3ccidentului!

1oate vreun suflet să fie mişcat în aşa fel înc#t să presimtă ceva dinceea ce vreau să spun prin aceste cuvinte, c#nd vedem că la 67

octombrie 896 fiul lui Constantin Clorus, Constantin cel :are, luptă

împotriva lui :a&enţiu din ;oma şi ia o decizie de importanţă capitală

pentru întregul 3ccident, privitor la configuraţia creştinismului) lupta şi

victoria sunt uimitoare! %ceastă bătălie dată în faţa ;omei de

Constantin împotriva oponentului său :a&enţiu nu a fost otăr#tă prin

ordine militare, nici prin perspicacitatea comandanţilor, ci prin vise şi

semne sibilinice< /i se povesteşte ceva semnificativ despre această

bătălie care a avut loc la 67 octombrie 896= că :a&enţiu, atunci c#nd

Constantin se apropia de porţile ;omei, a avut un vis! Cineva îi spunea

5 în timp ce el se afla încă între zidurile oraşului= /u mai sta pe locul pecare te afli< Sub influenţa acestui vis, întărit încă şi de cercetarea

conţinutului profeţiilor Sibilelor, :a&enţiu a comis cea mai mare nerozie

5 privind din afară 5 pe care o putea face= el a părăsit ;oma şi a luptat,


4/12

cu armata sa care era de patru ori mai puternică dec#t cea a luiConstantin, nu apărat de zidurile ;omei, ci în afara acestora! Căci

previziunea cărţilor sibiline spunea= 'acă vei lupta împotriva lui

Constantin în afara zidurilor ;omei îl vei distruge pe cel mai mare

inamic al ;omei! %ceasta era una dintre spusele oraculare sibiline<+ncrezător, :a&enţiu a ieşit în faţa porţilor ;omei! %şa cum, odinioară,

un alt oracol l-a condus pe Cressus, la fel şi acesta l-a condus pe

:a&enţiu! 1rin întreprinderea sa el a distrus pe cel mai mare duşman al

;omei, pe sine însuşi!

Constantin a avut un alt vis în care i se spunea= 1une în faţa armatei

tale 5 ea nu era at#t de mare, ci de patru ori mai mică dec#t cea a lui

:a&enţiu 5 semnul lui Cristos< $l a arborat semnul şi a obţinut

victoria! 3 decizie importantă pentru configuraţia $uropei a fostotăr#tă prin vise şi sentinţe sibilinice< %ici izbucneşte la suprafaţă ceea

ce se petrece în străfundurile vieţii sufleteşti a omului european! Cu

adevăiat, ca un fluviu care a dispărut în cavernele munţilor, astfel înc#t

nu-l vezi şi poţi presupune lucrul cel mai ciudat, aşa continuă să curgă

curentul Impulsului cristic în ad#ncurile sufletelor oamenilor europeni,

acţion#nd mai înt#i ca un fapt ocult!

'ragii mei prieteni, permiteţi-mi să fac acum mărturisirea că în

cercetarea mea în cadrul ştiinţei spiritului, în urmărirea acestui curent,i-am pierdut adeseori urma) deci trebuia să caut locul unde el va

reapărea! %m presupus că r#ul Impulsului cristic apare încet, că nici

astăzi nu se manifestă pe deplin! 'ar unde apare el> %ceasta era

întrebarea! Cum reapare el> 'acă urmăriţi, dragi prieteni, e&punerile

mele din cărţi şi din ciclurile de conferinţe şi dacă vi se va înt#mpla să

simţiţi ca şi mine, veţi găsi că ceea ce eu am spus în legătură cu Sf#ntul

?raal nu vă satisface! %şa cum am mărturisit, aşa mi se înt#mplă şi

mie) nu pentru că aş fi spus ceva care nu stă în picioare, dar tocmai

c#nd stabileam un lucru mă simteam nemulţumit! %deseori, c#ndurmăream curentul despre care am vorbit mai înainte în înaintarea sa,

c#nd urmăream evoluţia creştină ocultă a 3ccidentului în faţa sufletului

îmi apărea avertismentul= "rebuie să afli mai înt#i unde se află scris

numele lui 1arsifal! 4i a trebuit să aflu, dragi prieteni, că cercetările

oculte sunt conduse într-un mod uimitor! 1entru a nu fi ispitiţi să facem


5/12

speculaţii şi să ne deplasăm în domenii de unde împreună cu adevărulocult ar putea foarte uşor să-şi ia zborul fantezia, suntem conduşi cu

încetul şi din aproape în aproape pentru a aduce la lumină adevărul,

pentru a ne convinge despre corectitudinea lui! %stfel, a trebuit să mă

resemnez în aşteptarea răspunsului la întrebarea= Caută unde se aflăscris numele lui 1arsifal<

'ragi prieteni, eu preluasem ceea ce cunoaşteţi cu toţii din legenda lui

1arsifal, şi anume că, după ce 1arsifal se întoarce vindecat de erorile

sale şi regăseşte calea spre Sf#ntul ?raal, i se vesteşte că pe cupa

sf#ntă ar fi apărut numele său! 'ar unde se află, unde poate fi găsită

cupa sf#ntă> %stfel de cercetări oculte te ţin adeseori în loc, astfel înc#t

nu poţi face mare lucru) pentru a nu fi scos în afara problemei prin

speculaţii asupra adevărului, eşti ţinut în loc! %par jaloane în activitateade cercetare! %şa mi-au apărut şi mie, în cursul multor ani, momente în

care căutam răspuns la întrebarea= *nde găseşti cupa pe care e scris

numele lui 1arsifal>

4tiam că ar e&ista unele semnificaţii ale cupei sfinte, în care se afla

ostia, aşadar un disc .de azimă, folosit la împărtăşania catolicilor, /!tr!0!

Iar pe cupa sf#ntă trebuia să fie scris 1arsifal! %m conştientizat c#t de

profund semnificativ este un pasaj ca cel din $vangelia după :arcu,

cap! @, versetele 99-96, 88 şi 8@ unde se spune că 'omnul indică multelucruri în parabole, pe care numai treptat le lămureşte! +n cercetarea

ocultă adeseori eşti condus, treptat şi încet, în direcţia indicată de

Aarma) şi c#nd îţi vine în înt#mpinare ceva care pare să se refere la un

anumit lucru nu ştii ce trebuie să preiei din acesta în sufletul tău, sub

influenţa forţelor care vin din lumile spirituale! %deseori nici nu ştii că

ceea ce se obţine din ad#ncurile lumii oculte se referă la o problemă pe

care o urmăreşti timp de mulţi ani! %stfel, eu nu am ştiut ce să fac cu

ceea ce mi-a spus spiritul poporului norvegian, spiritul poporului nordic,

despre 1arsifal= +nvaţă să înţelegi cuv#ntul care a curs prin puterea mea în legenda nordică a lui 1arsifal= ?anganda greida 5 consolarea sau

m#ng#ierea rătăcitoare< 'e asemenea nu am ştiut ce să fac cu impresia

primită c#nd am mers o dată în biserica Sf#ntul 1etru din ;oma, sub

influenţa lucrării lui :icelangelo Mama cu Iisus, care o înfăţişează pe

Sf#nta (ecioară cu o figură încă at#t t#nără ţin#nd pe genunci pe Iisus


6/12

mort! 4i contempl#nd această operă de artă 5 aceasta este o astfel dedirijare 5 mi-a apărut din lumea spirituală, nu ca o viziune, ci ca o

imaginaţie adevărată, reprezentarea din Cronica %Aasa care ne arată

cum 1arsifal atunci c#nd pleacă pentru prima oară din cetatea ?raalului,

necunosc#nd nimic despre tainele care guvernează acolo, înt#lneşte înpădure o femeie t#nără care-şi ţine pe genunci mirele mort pe care-9

pl#nge! 'ar eu ştiam că imaginea, fie că este vorba de :amă sau de

:ireasa căreia i-a fost luat :irele prin moarte 5 Cristos este numit

adeseori :irele 5, are o mare importanţă şi că ansamblul care mi s-a

înfăţişat fără contribuţia mea are o semnificaţie aparte!

%ş putea să vă mai înşir asemenea semne care mi-au apărut în cursul

căutării răspunsului la întrebarea= *nde se află scris numele lui 1arsifal

pe Sf#ntul ?raal> Că el trebuia să se afle scris, aceasta ne-o spuneciar legenda! Să ne reamintim trăsăturile cele mai importante ale

legendei lui 1arsifal!

4tim că 1arsifal este născut de mama sa Berzeleide, după ce tatăl

plecase cu armata şi că aceasta l-a născut în dureri mari, şi în mod

ciudat, însoţite de apariţii asemănătoare viselor! 4tim că ea a vrut să-l

ferească de e&erciţiile cavalereşti şi de virtuţile cavalereşti, că a lăsat pe

alţii să-i administreze proprietăţile şi s-a retras în singurătate pentru a-

şi creşte copilul în aşa fel înc#t să răm#nă departe de ceea ce putea să ise înt#mple) copilul nu trebuia să fie e&pus pericolelor la care fusese

e&pus tatăl său! 'ar ştim că băiatul a început de timpuriu să privească

tot ce poate fi admirat în natură şi că nu a învăţat nimic prin educaţia

dată de mamă, dec#t că domneşte un 'umnezeu, că apoi a manifestat

tendinţa de a sluji acestui 'umnezeu! 'ar el nu ştia nimic despre

'umnezeu, şi, o dată, c#nd a înt#lnit cavaleri, i-a luat drept 'umnezeu

şi a îngenunceat în faţa lor! C#nd copilul i-a spus mamei că a văzut

cavaleri şi că ar vrea să devină şi el cavaler, mama îl îmbrăcă în aine

de bufon şi-l lăsă să meargă în lume! 4tim că băiatul a plecat în lume, atrăit unele aventuri şi5 ceea ce are o semnificaţie foarte profundă 5

ştim că, mai t#rziu, mama sa a murit de inimă rea datorită dispariţiei

fiului, care nici nu şi-a întors capul pentru a-şi lua rămas bun şi a plecat

în lume pentru a trăi aventuri cavalereşti! 4tim că, după unele

peregrinări, în care a aflat c#te ceva despre esenţa cavalerismului şi


7/12

virtutea cavalerului, ajunge la Cetatea ?raalului! %m amintit cu alt prilejcum aflăm din legendă cea mai bună variantă a sosirii lui 1arsifal în

Cetatea ?raalului, la Crtien de "roDes) cum ne este prezent faptul că,

după ce a făcut lungi călătorii, 1arsifal ajunge într-un ţinut izolat, unde

înt#lneşte doi oameni= unul v#sleşte, conduc#nd o barcă, celălaltpescuieşte din barcă) cum, întreb#nd lumea, el este îndrumat spre

regele pescar) cum înt#lneşte apoi pe regele pescar în Cetatea

?raalului) cum regele pescar, deja slăbit de v#rstă, trebuind să stea, din

această cauză, în patul de odină, îi înm#nează în cursul convorbirii

paloşul primit în dar de la nepoata sa) cum apoi, intră în sală un scutier

ţin#nd în m#nă o suliţă din care curge s#nge pe m#na scutierului 5

acum apare o fecioară cu Sf#ntul ?raal care este un fel de cupă! 'in

ceea ce se află în ?raal radiază o asemenea strălucire înc#t toate

luminile din sală pălesc, aşa cum lumina stelelor este estompată deSoare şi de 2ună! %flăm apoi că în acest Sf#nt ?raal se află ceea ce

constituie rana specială a bătr#nului tată al regelui pescar, care este

diferită de ceea ce se serveşte din abundenţă la cina la care participă

regele pescar şi 1arsifal! %ceştia se rănesc cu alimente obişnuite! 'e

c#te ori se aduce un nou fel de m#ncare, Sf#ntul ?raal este dus în

camera tatălui regelui pescar care primeşte rană din ceea ce se află în

?raal! 1arsifal, căruia pe drumul care-l adusese aici îi fusese sugerat să

nu pună prea multe întrebări, nu întreabă de ce s#ngerează suliţa, nici

ce reprezintă ?raalul 5 bineînţeles, el nu ştia numele acestuia! %şa cum

aflăm de la Crtien de "roDes, 1arsifal este găzduit peste noapte în

acelaşi spaţiu în care avusese loc tot ce am povestit! % doua zi găsi

întregul castel gol! $l strigă să vină cineva! /imeni nu se afla în

preajmă! Se îmbrăcă singur! /umai calul şi-l găsi jos, pregătit de drum!

$l crezu că toţi erau la v#nătoare, şi dori să plece călare după ei pentrua întreba despre minunea ?raalului! 'ar după ce trecu călare peste

puntea basculantă aceasta s-a ridicat cu o viteză at#t de mare înc#t

calul trebui să sară pentru a nu cădea în şanţul cetăţii! +n jur nu aflănimic din societatea pe care o găsise cu o zi înainte în cetate! %poi,

Crtien de "roDes povesteşte cum 1arsifal înt#lneşte într-o regiune

împădurită o femeie cu un bărbat mort pe genunci, pe care-l pl#nge!

$a este prima care-i spune ce el ar fi trebuit să întrebe despre marile

taine care i se revelaseră! 4tim, conform celor povestite de Crtien de

"roDes, că el a mai făcut c#teva călătorii, şi că în ziua Vinerei :ari a


8/12

ajuns la un pustnic care se numea "revericent) ştim cum acesta îi aratăcă este blestemat pentru că a pierdut prilejul de a acţiona într-un mod

care ar fi fost ca o tămăduire a regelui pescar, şi anume să întrebe

despre minunile cetăţii! %tunci primeşte o anumită învăţătură!

%cum, c#nd am încercat să-l însoţesc pe 1arsifal la pustnic, mi s-a

dezvăluit un cuv#nt care, aşa cum trebuie să-l e&prim potrivitcercetărilor de ştiinţă a spiritului, nu este comunicat nicăieri, dar cred

că-l pot afirma cu deplin temei! *n cuv#nt rostit de bătr#nul pustnic m-

a impresionat profund, după ce îl făcu atent asupra :isteriului de pe

?olgota despre care 1arsifal ştia puţine lucruri, în ciuda faptului că

sosise aici într-o zi de Vinerea :are! Eătr#nul i-a spus lui 1arsifal 5

folosesc cuvinte care au circulaţie în prezent, care sunt fidele numai

prin sensul lor= ?#ndeşte-te ce s-a înt#mplat cu prilejul :isteriului depe ?olgota< +ndreaptă-ţi privirea spre Cristos răstignit pe cruce, care i-

a spus lui Ioan= 'e acum, aceasta este :ama ta, şi Ioan nu o mai

părăsi! "u însă 5 grăi bătr#nul către 1arsifal 5, tu ai părăsit-o pe maica

ta, Berzeleide! 'in cauza ta, ea a plecat din lume< 1arsifal nu înţelese

întregul conte&t, dar erau cuvinte spuse cu o intenţie spirituală, ca să

acţioneze mai departe în sufletul său ca imagine, pentru ca el să-şi afle

ecilibrarea Aarmică pentru faptul că îşi părăsise mama în ciar

imaginea lui Ioan care nu-şi părăseşte mama! %cest fapt trebuia să aibă

un ecou în sufletul său! 1arsifal răm#ne un timp la pustnic, apoi căutădin nou drumul spre Sf#ntul ?raal! $l găseşte ?raalul cu puţin înainte

sau ciar înainte de moartea bătr#nului %mfortas, regele pescar! %tunci

este momentul în care îi vine în înt#mpinare cavaleria Sf#ntului ?raal,

cavaleria sf#ntă, spun#ndu-i= /umele tău străluceşte pe ?raal< "u eşti

viitorul stăp#n, regele ?raalului, căci numele tău a apărut strălucitor pe

cupa sf#ntă< 1arsifal devine rege al ?raalului! %şadar, numele 1arsifal

este scris pe cupa sf#ntă, strălucitoare ca aurul, în care se află o ostie!

1e această cupă este scris numele său!

4i acum era necesar să găsesc cupa! :i s-a părut întotdeauna necesar,

în cazul unei cercetări oculte, să iau în seamă nu numai ceea ce rezultă

nemijlocit din sursele oculte, ci, atunci c#nd este în joc o problemă

importantă, să am în vedere şi ceea ce a adus la lumină cercetarea

e&terioară! Cred că nu este bine să neglijezi ceea ce erudiţia e&terioară


9/12

are de spus, pentru a răm#ne cu picioarele pe păm#nt şi să nu te pierzi în nori, în utopie! %ici a fost momentul în care eruditia e&oterică m-a

indus în eroare! 1rin ceea ce ea a scos la lumină, m-a deviat mult timp

de la cărarea cea dreaptă) căci din această cercetare e&oterică am

putut afla că, atunci c#nd a început să-şi scrie Parsifalul său, Folframvon $scenbac 5 aşa spune cercetarea e&oterică 5 a folosit, după

propriile sale cuvinte, pe Crtien de "roDes şi pe un anume GDot!

Cercetarea e&oterică nu poate să-l identifice pe acest GDot, şi din

această cauză îl consideră ca pe o invenţie a lui Folfram von

$scenbac, ca şi cum acesta, pentru multele lucruri pe care le adaugă

la ceea ce găseşte la Crtien de "roDes, ar mai fi vrut să găsească şi o

altă sursă! 4tiinţa e&terioară accepta un singur lucru, că GDot ar fi

copiat operele lui Crtien de "roDes şi că Folfram von $scenbac ar fi

prelucrat acest fapt într-un mod plin de fantezie!

Cercetarea actuală trebuie să-l determine pe om să facă abstracţie de

calea care trece prin GDot, căci cercetarea e&terioară îl consideră ca

fiind o invenţie a lui Folfram von $scenbac! "otodată 5 şi acestea

sunt combinaţii Aarmice 5, în timp ce eu eram indus în eroare în

această privinţă, epocile postatlanteene, aşa cum s-au desfăşurat

înaintea :isteriului de pe ?olgota, înaintea epocii a patra

postatlanteană, reapar, într-un anumit fel, după această epocă! %stfel,

epoca a treia reapare abia în epoca noastră, a cincea, a doua în cea dea şasea şi prima epocă, aceea a sfinţilor ;isi va reapărea în epoca a

şaptea în modul pe care l-am prezentat de mai multe ori! :i s-a arătat

5 acesta este rezultatul unei cercetări de mulţi ani 5 din ce în ce mai

clar că, efectiv, în epoca noastră e&istă ceva care este ca o înviere a

astrologiei epocii a treia postatlanteene străbătură de Impulsul cristic!

'e fapt, astăzi trebuie să cercetăm în stele altfel dec#t se cerceta

atunci, dar scrierea stelară trebuie să aibă din nou importanţă pentru

noi, să ne spună ceva! 4i iată că într-un mod uimitor s-au asociat, s-au

combinat acest g#nd al reapariţiei scrierii stelare şi acela al tainei lui

1arsifal! %stfel înc#t nu am mai avut altă posibilitate dec#t să cred că

sunt legate una de cealaltă! %tunci s-a înfăţişat sufletului meu oimagine! Imaginea mi-a fost dată c#nd am încercat să-l însoţesc pe

1arsifal în drumnul său de la "revericent spre Cetatea ?raalului!

Crtien de "roDes ne-a descris într-un mod care vorbeşte inimii


10/12

înt#lnirea cu acest pustnic! %ş vrea să vă prezint un mic fragment dinacest episod, în care se povesteşte cum ajunge 1arsifal la bătr#n=

$l dă pinteni calului

4i din ad#ncul inimii oftează1entru că vinovat se simte faţă de 'umnezeu,

Căinţa îi sfredeleşe pieptul!1l#ng#nd el străbate pădurea

+n faţa ciliei totuşi se opreşte

Coboară din şa,

%rmele la păm#nt le pune

4i-ntr-o mică bisericuţă

?ăseşte cucernicul om!

+n suferinţa saSe lasă-n genunci în faţa lui!

2acrimi ce-i curg din oci

Coboară neîncetat pe bărbia sa,

+n timp ce cu simplitate de copil

+şi împreună m#inile în faţa lui!

Voi care dăruiţi m#ng#ierea,

%scultaţi mărturisirea-mi plină de căinţă=

Cinci ani am fost orbit de-amăgiri,

(ără credinţă am trăit4i năzuiam într-una spre rău!

Spune-mi de ce-ai făcut aceasta

4i roagă-l pe 'omnul să te lase

Să te mai apropii o dată

'e fericita ceată!

2a regele pescar fost-am o dată)

%m văzut lancea de pe al cărui

3ţel s#nge picura! %m văzut ?raalul

4i n-am întrebat

Ce vrea să spună acel s#nge,

4i ce-nsemna ?raalul!'in acea zi p#nă azi

+n grea suferinţă a sufletului am fost!

:ai bună mi-ar fi moartea


11/12

4i-acolo-am uitat de 'omnul nostru4i am rămas departe de arul său!

Spune-mi dar cum eşti numit!

Sunt cunoscut ca 1arsifal!

'in ad#ncul pieptului suspină bătr#nul=/umele îi este bine cunoscut!

?răieşte el= "e-a unit cu suferinţa

?reşeala ce fără ştiinţă ai făcut!

4i-atunci au loc convorbirile dintre pustnic şi 1arsifal de care am vorbit

mai înainte! C#nd am încercat apoi să-l însotesc în spirit pe 1arsifal,

care, după ce a făcut popasul la eremit, s-a îndreptat din nou spre

?raal, adeseori am avut o trăire ca şi cum mi s-ar lumina în suflet

imaginea drumului lui pe timp de zi şi de noapte şi faptul că în timpulzilei el era dăruit naturii, iar noaptea stelelor, ca şi cum în inconştientul

său ar fi vorbit scrierea stelară! 4i era ca şi cum scrierea stelară ar fi

fost numai o prevestire a ceea ce cavaleria sf#ntă, care-l înt#mpina din

partea ?raalului, i-ar spune= 'in Sf#ntul ?raal străluceşte numele tău,

lumin#nd


12/12

ştiam că nu trebuie renunţat la GDot, că el ne oferă ciar un indiciuimportant, c#nd cercetezi de pe poziţia ştiinţei spiritului= că el, cel

puţin, a văzut ?raalul!

*nde este, deci, de găsit ?raalul care are înscris pe el numele lui1arsifal> +n cursul cercetării mele mi-a fost dat să aflu că el trebuie

căutat 5 numele 5 în scrierea stelară! 4i apoi, în altă zi, pe care trebuies-o consider ca una foarte importantă pentru mine, a rezultat unde

poate fi găsită cupa de aur) prin ea 5 se e&primă prin simbolul său din

scrierea stelară 5 suntem conduşi la taina ?raalului! +n scrierea stelară

am văzut, ceea ce oricine poate vedea - fără a afla însă taina

problemei! +ntr-o zi, pe c#nd urmăream cu privirea interioară secera

aurie a Craiului /ou, care apare pe cer în aşa fel înc#t 2una întunecată

este slab vizibilă, mi-a apărut, aşezată în ea ca o rondelă mare slabvizibilă, astfel înc#t se vede fizic-e&terior 2una aurie, ?anganda greida

5 provizia de drum rătăcitoare 5 şi în ea marea ostie, rondela

întunecată, ceea ce nu se vede pe 2ună dacă o priveşti superficial, ci

numai dacă o observi cu atenţie= Căci atunci vezi rondela întunecată şi

5 înscris în minunatele litere ale scrierii oculte pe secera Craiului /ou 5

numele 1arsifal< %ceasta, dragi prieteni, a fost scrierea stelară! 'in

citirea scrierii stelare rezultă pentru inima şi pentru mintea noastră

ceva 5 ciar dacă poate încă nu totul 5 din taina lui 1arsifal, din taina

Sf#ntului ?raal! Ceea ce mai am să spun în legătură cu acestea, o voiface m#ine!

%casă 2ucrari 3nline Inde& ?%9@H 1recedenta *rmătoarea
http://www.spiritualrs.net/index.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Online_alf.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA149/GA149_index.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA149/GA149_CF4.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA149/GA149_CF6.htmlhttp://www.spiritualrs.net/index.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Online_alf.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA149/GA149_index.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA149/GA149_CF4.htmlhttp://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA149/GA149_CF6.html

biblioteca antroposofică v

Documents