NtHwăro] cotuă 56 kam (1 c*r.)

ARAD, Joi 17 Iunie 1920 Nr. 126 ABONAMENTUL :

iT • an m 70 Lei = 140 Cor. J im. an 36 Lei — 72 Cor. Trei Inn! 18 Lei = 36 Cor Pretai anal număr e ie

25 bani saa 50 Hi. Teleion p. o ra ş şi In

terurban Nr. 7 5 0 . ROMÂNUL R E » A C Ţ I A

Ş I A D M I N I S T R A Ţ I A Strada livra inului Nr. l/a

INSERŢIUNILE se primesc la administratif si se taxează după tarif. MANUSCRIPTELE NU S I

ÎNAPOIAZĂ.

C o m p e t e n ţ a -In primul nostru articol de ieri am ară-

t că natura împrejurărilor prin care trecem J opera ce trebue făcută în vederea unei să-toase reorganizări a forţelor naţionale, ne ikă nevoia de a se căuta să se asigure ac

tualului guvern o stabilitate suficientă, graţie căreia să poată să aibă liniştea necesară a

o operă solidă de guvernământ. Dată fiind popularitatea şefului guvernu-

• şi proporţia destul de însemnată a majorilo r obţinute, se poate ajunge la concluzia actualul guvern primit de opinia publică,

larg sprijinit şi controlat de opoziţie ar pu-1 să se consacre cu succes operei de reface naţională, concentrându-şi energia şi rţările cel puţin în timpul unei legislaţii, Mul cum aceasta este prevăzută în con-uţte.

In primul nostru articol de ieri, accentu-însă că în afară de stabilitate pentru a

t o soWdă operă de guvernare, cabinetul ial mai are nevoe şi de un alt factor de o

"vârşitoare importanţă şi anume de o vastă K netăgăduită „Competenţă".

Or cât de cinstit, de loaial şi de bine in-\iomt ar fi un guvern, or care ar fi credi-îşi popularitatea eşită din alegeri a ace-

el nu va putea nici un moment măcar ifie la înălţimea situaţiei, în cazul când Ax\e,t\x\ m total, şi fiecare membru al aceia, în parte, nu vor avea competenţa ce-

pentru a se ridica şi a rămâne totdeauna înălţimea misiunei ce le-a fost încredinţa-de ţară şi de parlament. De aci reese că fiecare ministru, trebue

"fie un adânc cunoscător al nevoilor depar-omnentuluisău; între cunoştinţele şi concep-ţiiiie unui ministru, şi între bunele intenţii ale acestuia ca şi între ideile-i organizatoare, trabuc să existe o desăvârşită o corelaţie şi o arrmonic de vedere şi înţelegere a probleme-Ipr departamentului, cărora trebue să li se dea o grabnică şi inteligentă rezolvire.

Un ministru, un sfetnic al tronului, nu trabuc să fie numai un caracter, ci şi un créer,

|)o energie, o voinţă şi o largă capacitate de a înţelege şi lucra.

Un ministru, în noua alcătuire socială, nu mai poate fi un om de rând, un temperament comun, sau o inteligenţă ce nu ar putea să înţeleagă şi să sintetizeze nevoile naţionale. Prin activitatea, prin priceperea şi prm lărgimea sa de vederi, un ministru trebui să inspire o încredere deplină, să ridice moralul subalternilor, să creeze directive şi să deschidă orizonturi şi perspective "de ne-

-băruit.

H Când la departamentul său, un ministru va da probe de capacitate, de cultură specială a rezortuilui, de putere de caracter şi de voinţă şi de o largă experienţă a afacerilor publice el va fi făcut în mod suficient pro

ba Competenţei sale şi aceasta va fi cea mai bună garanţie a succesului.

Actualul guvern, alcătuindu-se cu o gr a bă explicabilă, în momentul venirei sale la putere, era foarte natural ca să lase de dorit din multe puncte de vedere, relativ la chestiunea atât de importantă a chestiunei de Competenţă a unora dintre membrii cabinetului.

Astfel în primul rând, era foarte natural că prima lipsă de competenţă ce avea să sară în ochii tutulor avea să fie aceea a dlui ministru Tăslăuanu pe care nimic nu-1 indica să prezideze la îndrumarea pe calea cea adevărată a destinelor industriei şi comerţului român. i

D. Tăslăuanu, prin inclinaţiunile, prin cultura, preocupaţiile şi relaţiunile dsale, era destinat să rămâe un particular, care să trăiască o viaţă tihnită, un reflex al vieţei celorlalţi, fără a fi amenikat vre-odată să fie solicitat de contempi rănii săi să participe la viaţa publică a ţărei.

Războiul însă între alte neajunsuri a a-vut şi pe acela de a aduce la cunoştinţa oamenilor politici din vechiul regat, faptul că d. Tăslăuanu era transilvănean, că dsa părăsise cu oroare şi prin exces de patriotism câmpurile de luptă pentru a pune luminile sale la dispoziţia guvernului din Bucureşti şi că fugile, temerile şi aventurile dsale de pe fronturi, le strecurase într'o cărticică modestă, semănată din cauza emoţiunilor, pe semne, de o mulţime de greşeli, de limbă, de judecată şi de stil. !

Cu acelaş prilej, oamenii politici au mai putut sa afle că d. Tăslăuanu era gata să facă ţârei concesia de a trăi din fondurile ce i se ofereau în calitate de transilvănean şi că dsa nu s'ar fi simţit jicnit dacă vre-odată, în lipsă de or ce altă ocupaţie, i s'ar fi dat şi un portofoliu de ministru.

Intru cât însă d. Tăslăuanu care a primit din modestie să ajungă în cabinetul Averescu, a făcut proba definitivă că nu are decât competenţa netăgăduită a acordărei de permise, ar fi fost prilejul ca şeful guvernului să dea colaboratorului său dela industrie ocazia unui repaoz bine meritat, numind la acel departament un om care să aibă deplina competenţă a problemelor de ordin economic.

Şeful guvernului remaniind însă cabinetul cu elemente de o altă importanţă nu a găsit încă energia necesară pentru a retrimite pe d. Tăslăuanu în sânul vieţei de familie.

Este aceasta o greşeală în contra ideei de competenţă şi asemenea greşeli sunt menite să apese greu asupra activităţei cabinetului.

O altă greşeală făcută contra ideei de competenţă ni se pare că s'a săvârşit atunci

când împărţindu-se ministerul de instrucţie în două, s'a păstrat instrucţia publică pentru d. Negulescu, trecându-se noul portofoliu al cultelor şi artelor dlui Octaviajn Goga.

Strânsa legătură şi corelaţia armonică ce domneşte între toate problemele şi nevoile noastre culturale şi unitatea de vedere şi concepţie ce se impune în domeniul nevoilor intelectuale, morale educative şi- religioase ale unei naţiuni, ar fi făcut indispensabilă rămânerea ministerului de culte şi instrucţiune sub forma în care s'a găsit până acum.

In primul rând ar fi fost nevoe de aceasta, dacă se ţine seamă de greutăţile ce le o-feră problema bisericească, acuma când trebue să se procedeze la unificarea definitivă a bisericei naţionale, când trebue să se dea o soluţie chestiei şcolilor confesionale şi când biserica naţională ortodoxă trebueşte ridicată la înălţimea ei definitivă mai ales din punctul de vedere al unei ireproşabile organizări.

Prin educaţia, prin felul culturei sale, prin simpatiile şi predilecţiile sale ca şi prin mediul în care a trăit, d. Octavian Goga, poet naţionalist prin excelenţă, şi care trece la ministerul cultelor şi artelor, ar fi fost cel mai puţin indicat să i se încredinţeze sarcina de a căuta soluţia problemelor bisericeşti.

Sub ministeriatul şi oblăduirea dsale, se poate spune din nainte cu o matematică pre-ciziune că soluţia problemelor bisericeşti, nu va fi nici cea mai grabnică, nici cea mai bună şi nici cea mai conformă intereselor naţionale, de oare ce asupra activităţei acestui bard al Transilvaniei, apasă cu puteri covârşitoare incompetenţa dsale în problemele religioase. I

Deşi lucru pare a fi făcut, noi vom continua să cerem suprimarea tristei experienţe a sciziunei ministerului instrucţiei, încredinţarea acestui portofoliu unui bărbat de largă Competenţă, mai ales religioasă sau crearea cel mult a doi secretari generáli sub conducerea aceluiaş ministru, la instrucţie pe de o parte, la culte şi arte pe de alia.

Pentru ca avantajul de stabilitate să nu se piardă în zadar, trebueşte aceeaşi „Competenţă" la toate celelalte ministere de oare ce înaintea ţărei întregi, stau ca un uriaş punct de întrebare, afară de problema bisericească, problemele agrară, muncitorească^ financiară şi întreaga mare taină a adevăratei reorganizări naţionale.

Federaţia şi Partidul poporului.

Bucureşti. — Parlamentarii „Federaţiei democratiei-naţionale", s'au întrunit Luni sub preşedinţia dlui N. lorga. D. larga, 'după ce a făcut un larg expozeu al ingerinţelor guvernului în cursul actualelor alegeri parlamentare mai cu seamă în Ardeal, a declarat în numele „Federaţiei", că deşi „Federaţia" este împotriva guvernului actual, totuşi nu va face guvernului dificultăţi, fiindcă astfel pretind actualele interese superioare ale patriei.

(Agenţia „Damian".)

Pag. 2 . „ R O M Â N U L "

Atitudinea muncitorimii ro-i t i m i r d i n v a t e a - j i u i u i :

Mr'uitut'í&n numcriie ïrecuïe am anüfttsff şF'tioî f£fi& tul, înfiintăxei la Petroşeni a unei subseCţii a sindicatului naţional muncitoresc român.

In Iegâtiiră'cu aceasta, preşedintergcnouei s$bseám\' sindicaliste naţionalei d. Alexandru BicK| i ; ne trîmlterg" scrisoare lungă, în care ne relälBäza, că^rifiinţafea sitt-dfcattiTüi românesc national a fdst neééiftàta didutfrîï cifeteă' atititdmèi tovarăşilor Idf muripîţofi, sMini de* idealul si menirea muncitorimii "aôëstef :ţârţ.

Muncitorimea din valea Jiufiif, ni"rn^törttateá' ef^af-cătnită din maghiari si germani, numără numai 7000 de români.

Aceşti 7000 mii de muncitori români, sau convins, că tovarăşii lor unguri şi nemţi, erau numai atunci so-•raHşfl* şl internaţonallşti, când era vorba, ca printr'o grevă, declarată fără motive întemeiate, să cauzeze tarei daúrié materiale si morate. Ei au dovedit însă ca cef măi radicali şovinişfi unguri şi maghiarofili, tct de atâtea ori, de câte ori, comploturile organizate in Banat contra sigüranfgf imperiului român, făceau să se introducă posibilitatea reîntregirii Ungariei imperialiste şi subjugarea din nou a românilor şi celorlalte popoare, sub sceptrul celor din Budapesta.

Acesta fiind adevărul şiaceasta fiind atitudinea muncitorimii străine deia uzinele din valea Jiului, muncitorimea română, din proprie voinţă şi din propriul său îndemn, călăuzită fiind în opera de organizare de d. inginer Teodor Salcă, a rupt orice solidaritate politică cu muncitorimea streină, de aspiraţiunile muncitoreşti române şi constituindu-se în sindicat separat, anunţă că azi numără peste 7000 de membri.

Scrisoarea ce ne-a fost trimisă închee cu convingerea că hotărârea bărbătească şi patriotică a conştiinţei noastre muncitorimi din Valea Jiului, de sigur îşi va arăta în cel mai apropiat viitor roadele sale binefăcătoare.

COMANDAMENTUL TRUPELOR DE VEST.

O r d o n a n ţ a N r . 3 7 'din 30 Aprilie 1920.

Noi, Comandantul Trupelor de Vest, pe baza art. 32 şi 57 din titlul 2 adiţional, Codul de Justiţie Militară, în interesul siguranţei armatei si ordinei publice

ORDONAM: Pentru întreg cuprinsul Transilvifhiei şi Banatului

considerate zone de operaţiuni, următoarele: Art. 1. Ministerul de război fiind informat că s'a

anunţat o convocare la o întrunire sau congres al voluntarilor ardeleni, se face cunoscut că nu se admite nici o întrunire de cetăţeni grupaţi sub orice titulatură militară, întrucât întrunirile militarilor sau acelea ce se fac în numele unei organizaţii militare sunt complect interzise de legile şî regulamentele militare.

Ar i 2. Voluntarii fostului corp al voluntarilor ardeleni şi bucovineni, corp care nu mai există în prezent sünt invitaţi să rămână liniştiţi la casele lor şi să nv dea ascultare celor ce i-ar convoca ia întruniri făcute sub această denumire, întrucât convocatorii nu pot fi decât nişte rătăciţi, cari au uitat că instituirea acestui corp de voluntari, a avut o misiune cu nmlt mai înaltă şi mai măreaţă pentru interesele neamului, decât aceea de a se deda la lupte politice interne.

Biecare cetăţean este liber să facă politica, însă manifestaţiuni politice ale unei mulţimi purtând o titulatură militară, sunt oprite.

Art. 3. Acei ce se vor dovedi că prin: viu graiu, publicaţiuni în ziare, manifeste, afişe sau prin scris, vor învita sau îndemna pe cetăţeni să se adune în numele unei organizaţii militare, vor fi dati în judecată Curţilor Marţiale şi pedepsiţi cu delà 3 luni până la 2 ani închisorae.

Acei ce se vor dovedi că cu bună ştiinţă s'au întrunit sub titulatura unei organizaţii militare, vor fi dease-menea trimeşi în judecata Curţei Marţiale şi pedepsiţi cu delà 1 lună până la 1 an închisoare.

Ar i 5. Constatarea acestor infracţiuni, se va face de fcree organ de poliţie civil sau autoritate militară.

Art. 6. Ordonanţa de faţă se va publica pe cât cu putinţă în ziare, se va afişa în toate comunele, ia sediul curţilor marţiale, pretoratelor, Ia comenduirile de piaţă şi la locurile de jandermerie, aducându-se la cunoştinţă obştească şi prin bătaie de tob-ă.

Ar i 7. Această ordonanţă devine executorie trei zile delà afişarea ei şi se aplică numai celor deveniţi culpabili în urma expirărei acestui termen.

Dat de comandamnetul nostru din Sibiu astăzi 30 Aprilie 1920. Comandamentul Trupelor de Vest

General de corp de armată: VÄITOIANU.

Şef de stat major: Colonel ST . POPESCU.

DISOLVAREA CAMEREI GRECEŞTI.

ATHENA. —. Camera greacă va mai vota câteva legi, şi se va declara apoi disolvată în vederea alegerilor electorale, cari se vor tine în luna Septemvrie, — în Grecia veche. Noile teritorii vor alege parlamentarii, la un termen ce se va fixa numai după deschiderea nou- ţ lui parlament. \ Ş

(Agenţia „Damian".} í

f — Ú&Wtür stitWé'lansate affî'fcrnÉIPrâditë

grafic M^mscvtâxûmre Jamt#&isè>fàte#f

rum sWaŞăts la'u&aèWd, în cfieWÜtäfr rétro* ceMm^sMiei, şmteoUcîoasfraWjimm a* nuÊffî că Siberiei rmàWam •eslf aëiM'conP plëWotupWi dê^tfspdtJapomîÊ WhràaH<spf& apmmaflê^BWm. PWai&d&oimf&annaï .intării tmoelor Japoneze nu este fixat, deci între Japonia şi bolşevici nu poate fi vorba de un acord prietenesc.

— Guvernul jugo-sîav printr'o ordonanţă a-părută de curând, a'interzts scoaterea din Sétálna a monedei romaneşti (lei Bănea Nutiortäffl. Acest fapt serveşte ca document, că statul iugoslav apreciază în mod deosebit moneda noastră, în vederea reluării apropiate si intensive a schimbului comercial dintre cele două state.

' i • — Lipsa de hârtie cu care se luptă presa din

tară de luni de zile, a luat în timpul din urmă proporţii mari. Stocul minimal de hârtie, asigurat prin scrisori speciale ilarelor, lipseşte în Ardeal din fabrici, iar în Capitală din centrul de vânzare. Nici preturile de speculă cu care trebue plătită hârtia oferită prin intermediatori, nici continua urcare a creţurilor ziarelor 'pare a nu mai asigura apariţia organelor noastre de publicitate. Întreagă presa din Capitală se plânge în fiecare zi şi cere să se ia măsuri.

*

— Autorităţile din Sofia, (Bulgaria) au descoperit o mare bandă de falsificatori de monede de argint româneşti. Monedele de 1 si 2 lei, e-rau fabricate dintr'un amalgam de aluminiu şi nichel. Membru bandei şi un mare comerciant care finanţa această întreprindere, au fost a-restaţi.

* — După lungi disouţiuni, 'Consiliul ide mini

ştri al .Bulgariei, a liotărît contractarea unui împrumut intern forţat, Coimisiuni speciale stu- ! diază modalităţile încasării noului împrumut, j

* I I

— Agitaţiunile turcilor naţionalişti, continuă j cu furie şi ia Constantkiopol. Telegraful anunţă » acum din Constantinopol, un mou atentat cu re- ! volverul, îndreptat confia aictualului ministru ! de război, Damad Feri paşa, care nu a luat po- j ziţie contra semnării tratatului. Marele vizir a j scăpat neatins, iar atentatorul a fost deţinut, j Valurile revoluţionare pot Insă aduce zilnic I nőni surprize. i

* f — Doctorul Posrednisky, unul diurte asa- j

sinii fostului ţar Nicolae II-lea, arestat la Var- j şovia şi extrădat apoi Rusiei, a fost executat i acüm în urmă de bolşevici.

* — întreagă studenţimea din Sofia, capitala

Bulgariei, a participat la o mare demonstraţie contra Greciei, care a refuzat să repatrieze prizonierii bulgari din Grecia'.

— Consiliul de miniştri a aprobat în forma definitivă regulamentul comisiunei pentru export. Lucrările acestei comisiuni se vor relua în curând. Prin noua reglementare se prevede fin fi întărea mar multor sufocomisíunf 'Speciale, în cari vor întră şi reprezentanţi din nouile ţinuturi, i

Aceste comisiuni se vor ocupa deocamdată numai cu exportul întreprins de particulari, — exportului iniţiat de stat, rămâind a fi reglementat mai târziu.

— Academia română a ţinut Duminecă ultima şedinţă ordinară a sesiunei de primăvară. Ou acea ocaziune, s'au decernut mai multe premii.

* - - Dr. P. Robescu, specialist de boli interne

şi copii, ordonează delà 8—9 şi delà 2—4 în Bulevardul Regina Maria (Andrássy-u.) No. 25, palatul Neuman.

x SALON ARTISTIC. Bulev^dul P<vina Marsa No 21 Et. I.

Se vor vinde: Ceşti, picturi, pahare, figuri antice, mobile şi covoare. Vo 1139

— d t e r A ţ i i din localitate voi* ţine DaMttedr*diinlfl&ţa la orele 10, o mare a»

IduHlfe f # s M# j0 tmăr le i pentru a discuţi totfè^héittonî#cari ating comerţul în tefă-

UuflHcu stftfrmrJHtWoanelor. I tfra*pÉWetr*cíÉBerei corrferdaré şl indo striate din A r a é s e va f a c e - propunerea ca*-dunărea să se adreseze guvernului în sensul ca schimbul coroanelor să se facă în propor* ţie de 1:1.

Athhfàrea se v * ocupa' şl cu situaţia ere. ată pfin*nWciirs af lettét fixat pentru Căi Ferate, şi va cere ridicarea acestui curs.

— Azi va pleca din Arad un nou tren cu re> patriabili cuprinzând 75 familii, dintre cari 11 dm judeţ, iar celelalte din oraşul Arad. In total cam la 500 persoane. Pentru a se ocoli reţinerea prea mult timp la frontieră a acesta tren, vămuirea se va face în Arad. înainte plecare.

In 'urma unei telegrame sosite azi dek secretariatul general de interne din Cluj, la biroul de repatriare, în viitor se va face repatrierea numai a acelor streini, cari se vor anunţi benevol.

• — Expoziţia de lucru de mână şi dese:

la liceul de fete din localitate, str. Bariţiu, nr. :26, este deschisă în 17—18 Iunie dek ora 9—12 şi 3—7 d. a. Părinţii şi prietenii şcoalei sunt invitaţi să viziteze .această frumoasă expoziţie.

— Comandamentul trupelor interaliate d' Sofia, a cerut guvernului grecesc, restituire imediată a întregului material rulant bulgar' capturai in provincia Tracia.

* — 'Guvernul bulgar a prezintat o notă co

mandamentului armatei 'aliate din Sofia, protestând contra guvernului grecesc, cu a cărnii cunoştinţă, bande greceşti fac incursiuni în Bulgaria, jefuind şi maltratând populaţia. .Guvernul bulgar cere încetarea acestor agresiuni, considerând că perpetuarea lor ar constitui w pericol pentru viitoarele relaţii dintre Bulgarii şi Grecia.

*

DACA D O R E Ş T I SÄ CUMPERI MOBILE Să nu-ţi pară rău de cheltuekle unui drumpâ la Târgul-Mureş şi sd vezi uriaşele, spléhd aranjatele saloane de mobile atui 2 ::

S Z É K E L Y ş i RÉT! Fabrică de mobila transilvăneană S. p.l

Se 10

Alegerile de balotaj în Banat.

Circumscripţia Făget: Constantin Savu partidul po porului 5514 voturi, N. Petruţoni partidul ţărănist 221 voturi, ales Constantin Savu.

Circumscripţia Recita: Dr. Trifoii Laţia partidul pt porului 4314 voturi, f. Mayer partidul iocialist 4274 vj turi, ales Dr. Triton Laţia.

Circumscripţia Gataia: Dr. Nicolae Popoviciu pari du! poporului 1569 voturi, Patrichie Râmneanţn part dul naţional 2305 voturi, ales Patrichie Râmneanţu.

Circumscripţia Belinţ-Btuiaş: Panait Bobeş ţarid poporului 2694 voturi, Iosif Br^ştin partidul ţărănist # voturi, ales Iosif Breştin.

Circumscripţia Sâniniclâuşutinare: Dr. Vasilie O roiu partidul naţional 3444 voturi, Dr. Emerich M şvab autonomist 2823 voturi, ales Dr. Vasile Chirn

Circumscripţia Vinga. Dr. Ion VSnătu partidul pi porului 4578 voturi, Dr. l'rancisc Adres şvab autori mist 2768 voturi, ales Dr. Ion Vânătu.

Circumscripţia Teregova: Inginer Simeon Simii ps tidul poporului 2685 voturi, Capii Popeséu partidul | rănist 1530 voturi, ales Simeon Simu.

Circumscripţia Bozovlci: Dr. George Vercescu pi tidul poporului 4906 voturi, N. Buciuman partidul i cialjst 2947 voturi, ales Dr. George Vercescu.

In Circumscripţia Sasca-mo ntană, alegerea a foşti dărnicită.

lier 1920 .

F . R : ş! coroanele: •WmoM a autôrîfalffi*dfif AfOêàT. —

$faea'despre fixareavfkiàtaa cursului leus-ffitreiVoroane treizeci fWeri de către Dir eo-

gvmratä a CFR. a proám irr întreg oratio mWfr nWtûstë si agitálté. &zie&că grettţăfite financiare dvtetCFR.

TaSa de mari Wcât a trebuit să se recurgă Tmsuri prin cari să se echUiWeze btlanţăt'de

jasura la care s'a recurs e Uisă de aşa rm-Îtàttàjrrodàte un rău si mat mare si fixu-

\oHäam'a'cursutàfclèulut urcat de speiuMh Hi de valută, va servi acum ca motiv pentru

\farea preturilor atât în industrie cât şi în ramurile comerţului. Scumpetea va atin-

\e în scurtă vreme cifre pe cari nimeni nu le mai putea suporta. In rândurile producătorilor de lemne, după

se anunţă s'a şi pornit o mişcare de a Vca preţul lemnelor cu 300—400 procente. O

xenea mişcare se observă de altcum şi în \waurile comercianţilor.

Măsura, CFR. e de altfel şi o nerespectare i ordonanţei încă în vigoare a fostului Consi-

Dirigent şi conform căreia se face şi azi Khimbul leilor în coroane de guvern mtru cumpărări în teritoriul Ardealului, fyasemenea se calculează după acest curs de i:2 în teritoriul Ardealului plata funcţionarilor ţxată în lei, dar care în lipsă de lei se face în mane.

Neliniştea populaţiei e deci foarte motivată 'măsura luată de Direcţiunea CFR. credem

\î izvoreşte numai din necunoaşterea stărilor Ardeal.

Autorităţile din Ardeal credem că ar trebui '• considere drept o datorie să lămurească încă

iin vreme guvernul şi să atragă atenţiunea n-fastuia asupra situaţiei în care se aduce popu-Mia Ardealului prin astfel de măsuri, revăr-wndu-se urmările nefaste asupra întregei ţări.

Turneul teatrului Naţional din Iaşi.

In folosul Societăţii „Mormintele Eroilor".

I 4n seara de 17, 18, 19 şi 20 Iunie crt. trupa weatrului Naţional din laşi, în turfteul său în fmtreg Ardealul, va da o serie de patru repre-hentatii în folosul soăetăţii „Mormintele eroi-wr căzuţi în război" fără deosebire ide naţiona-[State, sub înalta ocrotire a M. S. Regina 'Maria.

In seara de 17 Iunie se va juca „Banii" drain trei acte de Octav Mirbeau.

In seara de 18 Iunie: „Zile vesele după razii" comedie în 3 acte de M. Sadoveanu. In scara de 19 Iunie: „Moartea civilă" dra-

M în 4 acte de Giacomette. In scara de 20 Iunie: „Zorile'' dramă în 2

%Kte de St. 0. Iosif şi „Doi surû" comedie înclin act.

Avându-se în vedere scopul măreţ ce se ur-Imareşte prin aceste reprezentaţiuni ca prin fontául adunat să se înfrumuseţe mormintele eroi-mr căzuţi în război fără deosebire de naţionalitate, e \dc datoria fiecăruia ca recunoştinţă şi Metate faţă de mucenicii cari au murit la dato-\w, să contribue cu obolul său.

Credem că populaţia arădană şi de prin împrejurimi, faţă de această mare operă pornită

lin iniţiativă celei mai mare inimi nobile, a [Scumpei noastre Regine Maria, va da tot con-ţcarsul ca aceste reprezentaţii să aibă un carac-ţkr cât mai măreţ şi înălţător.

Biletele se faflă la Librăria Diecesană şi la IfComenăuirea PieţU. 't '

AUR şi ARCUIT l tn orice cantitate cumpără

ÎtNivaergiu, casa centrală {le schimb » aoraini. arad, 'ful.Reg. Ferdinand (lozsef FSIierceg) IZ.

ko 1261—30

Acuzaţ iM* s a u * miiich»-n f t l F h * Jê% « « S i ' .

. Ziarul „Uj Világ" din Cluâ, se distingeîn-;tre celelalte ziare ale minorităţilor, prin virulenţa atacurilor sale ou privire la situatiuwea. actuală şi printr'o infinită serie de acuzaiţi! de o extremă;'gravitate la adresa; administraţiiânei ronrárabstá.

Aşa de exemplu, dmtr'unuilîin imimerile trecute ale ilui „Uj Világ" extragem rândurile de mat jos:

Jn săcuţfne ca şi în alte ţinuturi, aflăm în rândurile mgurimu mä de bărbaţi, femei şi copii, cari au fost supuşi \supEciuor peăepsei cu bâta. Izvoarele iredentismului maghiar mai sunt apoi steagurile nationale maghiare, târâte în ană — (la Arad, au fost târâte chiar în sânge românesc. — N. R.) — firmele ungureşti rupte şi sparte, monumentele marilor înaintaşi unguri dărîmate (In Arad sunt 14 monumente maghiare intacte <— N. R.) şi toată seria ăe procedee brutale şi ilegale, care caracterisează administraţia românească din Ardeal".

Oricine ar (citi rândurile de mai sus, îşi închipuie pe bună dreptate că 'maghiarii din Ardeal sunt supuşi unui regim de icontinuă teroare şi că drepturile minorităţilor sunt obiectul celor mai înverşunate violente.

Faţă de răul-ce ar putea să decurgă de pe urma unor asemenea atacuri, socotim că cercurile conducătoare ar trebui să deschidă o anchetă serioasă pentru a se da pedepse exemplare acelora cari s'ar îi făcut vinovaţi de a-buzurile săvârşite de ziarul maghiar.

In caz însă când, aşa după cum este probabil, toate cele spuse Ide „Uj Világ" ar fi simple calomnii şi minciuni nedemne, atunci credem că acest ziar ar trebui închis pentru totdeauna-şi aceia cari scriu 'minciunile daţi eu toţii în judecată.

Fără a se ţine seamă de greutăţile momentelor, şi de situaţia excepţională, „Uj 'Világ" reproduce zilnic în. coloanele sale toate bârfe-lile ungureşti din Pesta la adresa României, bârfeli ce adesea sunt publicate de presa din capitala Ungariei, după ştirile ziarelor din Cluj.

In Cluj, mai există încă o .cenzură care îşi înţelege încă în mod de tot ciudat obligaţiile sale.

E o datorie a acelora cari au .calitatea de a interveni, să facă aceasta şi ordonând o anchetă, să stabilească sau abuzul, sau să desfiinţeze pe calomniatori.

Inundaţia din Oltenia. Câteva zile Simplonul schimbându-si direc

ţia obişnuită, a trecut spre'Bucureşti, prin ga~a Arad. Cauza acestei schimbări se datoreşte u-riaşelor vărsări yde apă, din regiunea Oltului, unde ploile torenţiale au inundat în mai multe locuri terasamentul liniei ferate, distrugând podurile şi cauzând statului şi populaţiei din acele ţinuturi pagube enorme. Ploile, după cum se anunţă telegrafic, continuă, fără vânt si fără curenţi electrici. Nu s'a mai pomenit o umilare atât de primejdioasă a apelor, şi nici odată pagubele nu au fost atât de mari. Din judeţele Vâlcea, 'Dolj şi Argeş, ştirile sunt tot mai alarmante.

Pacea şi refugiaţii turci din Germania. Paris. — Personalităţile politice otomane,

refugiate in Germania, s'au întrunit Luni la Berlin, pentru discutarea situaţiunei politice otomane. S'a luat notărirea că în cazul când actualul guvern ar semna pacea în eondiţiunile cunoscute, se va proclama ca •alcătuit si singur recunoscut proectaM guvern din Asia-minoră, sub preşedinţia generalului Talaat.

Dacă actualul guvern ar semna pacea, a-•ceasta nu va putea fi recunoscută de Islam, fiind semnată doar de prizonieri turci ai comandamentului engtez din iConstatinopofl. Noul guvern s'ar compune astfel: Tailaat bey, mare vizir, Giavid bey, finanţe, Ethim bey (?) externe* Giiaimil bey. război, Azis! bey, interne,

Abis Germa bey, aprovizionare, iMustafa Ke-, mal paşa, generalissimul armatei, Enver paşa • ataşatul Turciei la cartierul armatei bolşeviste

ruse. (Ag. „Damian".)

— Aftentki „Damm' — STARE DE ASEDIU IN GRECIA

AíHená; -— InuJtîmwi timpterttörfflte e-IMe, dé curâhd eliberate, an fost năpădire de agenţi bolşevici ruşi; turci şi bulgari, cari hi cran pe o seară întinsă pentru răspmdfeea idettor- borsevice. Guvernul *eBfy constrâns* de snttptomefe tot mai accentuate aie nètâ^pff» me}dR, a decretat dto n o u aplicarea lector de război, pe întreg Nteritorul ocupat de armata grecească. Starea de asediu fusese suspendată în Grecia, la Mai a. c.

Tratative între d. Averescu şi T. Ionescu.

— Bucureşti. — D. general Averescu, a în-j ceput tratative cu d. Tache Ionescu, pentru fm-i ziwtea partidului conservator-democrat, \eu-par-\ tidul poporului. Tratativele întâmpină difiéül* ! lăţi, deoarece organizaţiumle provinciale ale I Partidului poporului se opun. S I Comisia de unificare a valutei. i ! Bucureşti. — Mercuri s'a întrunit la minis-; terul ăe finanţe, comisiunea instituită pentru \ operaţia retragerii din circulaţie a coroanelor \şi

rublelor.

Monopolizarea produselor petrolifere.

Bucureşti. — Prin decret regal, s'a monopolizat desfacerea produselor petrolifere, » necesare consumaţiei interne şi desfăcute până acum prin societăţi particulare. Desfacerea în viitor a acestor produse se va face de „Societatea industrială română <de (petrol" sub controlul statului, admiţându-se participarea capitalului particular în mod egal cu capitalul angajat la către stat. • -

Greva sindicatelor petrolifere.

Bucureşti. — Muncitorii din regiunea petroliferă, din cauza neînţelegerilor dintre sindicatele roşii şi galbene, au declarat greva. Direcţiunea societăţilor petrolifere, a publicat un a-viz, prin care se pune în vedere sindicaliştilor galbeni $i tuturor acelora, cari vor relua lucrul, că ili-se va spori salarul cu 50 la sută.

Revoluţia din Albania.

.Belgrad. — In Albania a izbucnit o nouă şi violentă revoluţie. Trupe revoluţionare au atacat cu forţe însemnate oraşul Valona, dar au fost respinse. Luptele din faţa oraşului continuă. Albanezii aşteaptă sosirea a noui ajutoare de trupe revoluţionare.

Guvernatorul Albaniei ucis.

Valona. — Comitetul / evolutionär albanez din Valona, a încercat o serie dejatentate contra vieţii guvernatorului Esad paşa. Scăpat în atâtea rânduri, Esad paşa a fost ucis cu un foc de revolver, Duminecă, ăe către 'un student revoluţionar turc.

Situaţia guvernului japonez.

Tokio. — 'Guvernul a obţinut în actualele alegeri 256 mandate din totalul de 432.

Apropierea sârbo-bulgară. Belgrad. — Ministrul externelor d. Trum-

bici, interviewât d& ziarişti, a declarat, că o a-propiere sârbo-bulgară este posibilă numai ; în cazul, când Bulgaria va renunţa pentru totăech ima la Macedonia.

EXPULZAREA STRĂINILOR DIN BULGARIA.

SOFIA. — Guvernul bulgar a decretat expulsarea tuturor streinilor din Bulgaria, aşezaţi acolo după anul 1915. Tot asemenea vor fi trecuţi peste graniţă toii indivizii fără ocupaţie precum şi toţi refugiaţii ruşi, suferiţi până acuma în teritorul bulgar.

Cenzurat: Alex. T. Staraatiad.

P t g . *•

R A M A M T JAMMHI. n AMI, STIABA WATIANU HT. 9.

P V I L I C A Ţ I U M E .

PuWiclm spre cunoştinţă generală a amatorilor, că îa ziua de 26 Iwie ora 9 dim. se va tine licitaţie publică, la reşediiţa regimentului Serv. Aprevizionarei pentru confecţionarea şi furnizarea mobilierului pentru care se va prezenta oferte închise până la data de mai sus arătată. Ori ce ofertă nesosită până la acea dată, 26 Iunie ora 9, se va considera ca flevenită. Ofertele vor fi însoţite de 10 procente garanţie la suma totală a mobilierului mai j o s notat :

1. 363 Dulapuri archiva. 2. 411 Dulapuri efecte. 3. 360 Mese de birou. 4. 434 Scaune. 5. 411 Cuiere. 6. 411 Rastele. Gonditiunile în care se va construi mo

bilierul sunt prevăzute în caetul de sarcini care se poate vedea în ori ce zi de lucru dela ora 9—11 a. m. şi dela ora 3—6 după amiazi la Regimentul 9 Jandarmi.

p. Comandantul Rtgt . 9 Jand. Re 1425-3 Locol Colonel, Dobo.

% N U N T. Şef tontabil cunoscând şi corespondenţa

germană se caută la o mare întreprindere industrială Craiova, de preferat român, german sau Bdtă naţionalitate, de religie creştină, doritorii vor adresa ofertele însoţite die pretenţii domnului Leoveanu, stradă Sfinţii Apostoli1 no. 6 Craiova. Du 1412—5

Cărbune de lemn destilat fnmare şi mic, transportat la domiciliu precum şi

Var de prima calitate în orice cantitate de vânzare în prăvălia Iui

ŞTEFAN HENRIK ARAD, Bulevardul Carol I . (Erzsébet-körut) Numărul 2.

He 1426-5

B i c i c l e t e gumă interioară şi exterioară, casete de fier pentru păstrarea banilor, în toate dimensiu-

• nile, candelabre în permanenţă de vânzare. — Cumpără metal îa orice cantitate. —

DANILĂ KOCH ARAD, strada Emlnescu (Deák Ferenc) Nrul 43.

Ko 1423-20

Sucesorul lui

SAMUIL VEISZBERGER producent de vin şi rachiu de fructe. Mare negustorie de rachiu. Fabrică de rum şl licheruri. Vân

zare în mare şl mic.

A R A D , Buf. Regina Mar ia (Andrássy- té r . ) Ve 1 2 2 2 - 1 0

IGNATIE E. S T R A S S E R PRĂVĂLIE DE ARTICOLE DE MODĂ,

A R Á D , Bu ! . Râgâie Ferdinand I. ( J ó z s e f f. ut) in faţă cu biserica luterană. Mare asortiment de pânzeturi, :: carton, batist şi grenadin. :J

Vânzare en gros şi detaliu. Sa 1223—10

fe M M « Q M T M M H Qmi. Arne • >• a îtrtactoali. cm MtfrMta, BUT, «re* mm «I fca-tk*. marfă st ou toate aranjaiMtitete.

Adresa : Oetarhui Ispravnic "m Cherecffia (ud. Arad) Ia 1373-10

Scoarţă de sălcie în cantităţi mari şi mici, precum şi totfelu! de corfe: de călătorie, pentru păstrarea rufăriei, pentru cumpărări în piaţă se capătă la

ROZA WEISZ fabrică de corfe Arad, strada Bariţiu (Rákóczi) nr. 14

Wo 1197-10.

Au sosi! mofJeiiirile de vară! Mare asortiment de haine de casă, bluze şi haine pentru copii. Toalete, croi elegant, după cea mai nouă modă.

GEORGE REINER Prăvălie de artî-U L U n U L n u H l t n cole de modeluri ARAD. Str. Emlnescu (Deák Ferenc).

Re l ? 2 9 - 2 0

ii Cornul Vânătorului Otel, restaurant şi Cafenea.

Culină excelentă, în cafenea mâncări şi heuturi alese. Serviciu prompt. Ku 1 3 4 3 - 2 0

Piele ăe talpă potrivită pentru curele de maşini cu preţuri favorabile devansare, întreprindere eomercială

M IU VOI RADOVAN Arad, piaţa luptei (Szent Péter-tér) Nr. 6.

Ra 1518—10

Saaten cumpărător pentru öe«re eaotüatt ée

OASE şi PIELE, de ulelu in udi sau In uscatt c»ndiţiune. FFTBMCFL D E UCID S U L F U R I C B R I Ş O Y , He 1413-1

FRAŢII DEUTSCH MAGAZIN CENTRAL DE MODA PROPRIETAR: I. WINTERNITZ.

Trusouri de mirească, coniec-ţiuni pentru dame, ştofe de lână şi mătasă. De 1 3 2 2 - 6

B O G A T ASORTIMENT DE PARFUMURI FRANCEZE ŞI ARTICOLE DE :: COZMETICl, LA ::

DROGÉRIA F E K E T E T Â R G U L - M U R E Ş .

Prima fabrica braşoyeană, proyăzută cu Instala-ţluni mecanice, pentru producerea obiectelor de lax din marmora şi granit, monumente do mor

minte şi mobile de marmură este

Instalaţiunea pentru I F L C I I T I 1 1 I P V industria de piatră I U d I R 1 1 I I Ü I Fabrica şi biroul : BRAŞOV, Str. Fântânei 50. Maşrazin asortat cu cruci de piatră, obiecte de granit şi marmora, calităţi din ţară şi străinătate. Ia în antrepriza orice lucrări de zidire, cripte şi moucmente, mobile din marmură, ins-talalinni de liotei şi cafenele, portaluri, puţine de b'ae, plăci pentru acoperirea păreţilor, plăci comemorative, din table de grani t sau marmură,

de ori ce grosime. No 1099

• •

Important pentru Domnii

Farmacişti * Droguisti ANUNŢĂM CĂ N E A SOSIT UN MARE TRANSPORT DE CHIMICALE, DROGURI CA : Acid Boric, Butyr Cacao, Creolina, Reroina, Phenacetina,

LanoHna, Morfina, Salipirina, etc. Oleum Citri, Oleum Mirbane, Oleum Hicinü, Oleum Vase

lina, Albiss Francez, Glycerina Bura, Lysol, Oleum Therpenthin, Bfsrectificat

Albiss, etc. EXPEDIŢIO SE FACE ÎN COLETE POŞTALE; SE EXECUTĂ ORICE COMANDĂ, DE

DROGUERI, CHIMICALE, ULEIURI ETHERICE, PANSAMENTE, CAUCIUCĂRIE, PROMPT ŞI CONSTIENŢIOS CU PREŢ DE CONCURENŢĂ,

Droftueria D. NESTOR & COM „Universală"

B U C U R E Ş T I , C A L E A M O Ş I L E R N u m ă r u l W.

ii • mm • mm

Tipăriri t l R O a P A F m i ^NQORDIA, , , A®AD