Fo»% Diecezană -JÍ oficial al eparhiei o r todoxe române a Caransebeşului

/ # _ 1 ' ' _

P r e t u j A ^ /litului: Part icula/ . *> InstitutiA .^ti A b o q / \ ^ ¿rijin . . . 30.000 Le

8000 Lei 16.000 Lei

APARE DUMINECA

MANUSCRISELE SE VOR TRIMITE PE ADRESA CONSILIULUI EPARHIAL, SECŢIA CULTURALĂ.

Inserţiuni: Pent ţu fiecare centimetru păt ra t

câ te !00 Lei

Episcopiaoi ; t . rom. Caransebeş oont. C. E . C. Nr. 89 .676.

conferinţa de pace dela Paris C u m p ă n a vremii înclinată adânc spre fră­

mântăr i le de s b u c i u m ale unei vieţi financiare, economice şi politice, falite, a în lă turat preocu­pările mai înalte de ordin spiri tual, sufletesc. Capetele mari lor diplomaţi şi conducător i de state , se f rământă astăzi mereu , s t răduindu- se cu încheierea de tratate de pace cu statele foste bel igerante , cu enun ţa rea de noi principii şi legi sociale, cău tând astfel a restabili mul t dori tul echil ibru şi a rmon ia dintre popoarele conlocui­toare pe globul pământesc , desor iénta te după cel al doilea războiu mondia l şi a le reaşeza în făgaşele cele fireşti. /

Nădejdile pe cari şi le-a pus o m e ­nirea istovită de atâtea nenorociri cumpl i te , abă tu te a supra ei, într 'o viaţă mai bună , -într 'o l u m e mai ai aproape — deas tâda tă măcar , — de prescriptele Celui ce a s p u s : „Eu sumi calea, adevărul şi viaţa", nu au fost îndeplini te .

Deşi în acest m o m e n t se află în t runi ţ i la olaltă, reprezentanţ i i celor 4 mar i puter i , împre­u n ă cu alţi reprezentanţ i de frunte, ai atâtor alte s ta te , în scopul pecetluiri i une i păci cât ma i durabi le şi î nde lunga te , to tuşi nu par a fi în s i tuaţ ia de a scoate la capăt cu problemele in ternaţ ionale , cari tot mai mu l t e se ivesc pen­tru a fi so lu ţ iona te .

L u m e a stă din nou în a l t e rna t iva -de viaţă şi moar t e şi o povară grea , un coşmar apăsă tor s e lăţeşte şi revarsă peste sufletele obosite şi chinui te de g roazn icu l măcel ce a luat sfârşit după mai bine cinci ani de zile de nimicire şi d is t rugere . Când ura dintre popoare n 'a d ispărut încă, ne­cesitatea întronări i între popoare a evanghel ie i dragostei , p ropovădui tă de Mântu i toru l nos t ru I i sus Hr is tos , necesi ta tea unu i ideal spir i tual su­bl im, este mai ev identă ca or icând.

O m u l nos t ru pă t runzând rând pe rând, to

tainele natur i i , a a juns astăzi să s tăpânească cos­mosu l şi să nu se mai t e amă de necunoscu t . Tr iumful pe care 1-a dobândi t omul prin desco­perirea energiei a tomice , îl amen in ţ ă pe cl î n s u ş i cu nimicirea.

In sufletul nos t ru al fiecăruia însă, trăieşte o dorinţă puternică după Hr is tos şi învă ţă tura Sa şi sufletul nos t ru nu va putea afla od.hnă, . pânăce nu va întră îri s t rânsa legătură cu El şi evanghel ia - I sa lvatoare . Cu toţii c redem a căuta pacea şi bogăţia , dar n o i 4 e - ^ 4 u t â m ,pe ;. T ine , carele eşti s ingurul pacea, mânggerea , lu­mina şi adevărul .

F l ă m â n d u l îşi încriipue că u m b l ă după pâine, dar lui îi este foame de T ine Doamne; , însetatul crede că vrea apă, dar lui îi este sete de T i n e ; bolnavul se m â n g ă e că râvneşte s ă n ă ­tate, dar boala lui nu e decât lipsa T a JUoamne-I isuse Hr is toase , cel ce ne-ai învăţat şă g u s t ă m din adevăra ta fericire.

O pace nedreaptă — o ş t im prea b i n e ; — nu este cu nimic mai b u n ă decât războiul , iar. o pace cu adevăra t durabi lă nu poate fi. clădită? decât n u m a i pe temelii spir i tuale. Toţ i s u n t e m fiii aceluiaşi T a t ă ceresc; cei învinşi t rebue s'ă sufer im pedeapsa ispăşirii pen t ru îndreptarea, noas t ră . Dar în acelaş t imp şi popoarele î n v i n ­gătoare a u astăzi mar i răspunder i în faţa P r o ­niei Cereşti , care nu doreşte moar tea nici ce­lui mai păcă tos frate, ci n u m a i şi n u m a i îndrep­tarea lui . Marile neorânduel i şi s b u c i u m e a u . fost în to tdeauna urmăr i le mari lor rătăcir i .

E g o i s m u l naţ ional este în acelaş t imp şi ' u n păcat împotr iva lui D u m n e z e u , care a creiat toate popoarele şi „pe cele mar i ca şi pe cele mic i " . Nici un popor n u poate să real izeze c e e a -ce D u m n e z e u in ten ţ ionează cu el, dacă poporul

spectiv refuză să r ă spundă chemări i sale la.

colaborarea loială în comuni t a t ea celorlalte nea­m u r i , considerate ca mădu la re ale unei mar i familii.

In ordinea socială şi ^cea internaţ ională exis tă o indepenpenţă rec iprdcă . 1

Deaceia imperat ivul vremii ce se i m p u n e este ca cei mar i să părăsească vechea cale a încrederi i în propria lor putere şi să se s u p u n ă în m o d conşt ient legilor dumnezeeş t i , ale drep­tăţii şi iubirii , căci altfel v o m cont inua a merge tot pe calea nenorocir i lor .

Pes te potopul uri i , al patimilor, e necesar să t u r n ă m din ba l samul sfintei învăţătur i a Mân­tu i toru lu i , care a împăcat sufletul tu tu ror d e s -moşteni ţ i lor vremii , în veacuri le de urg ie ale antichităţi i . L u m i n a ce se prăvăleşte din cer şi pă t runde tot sufletul omulu i este s ingura care i sbuteş te în aceste de nepă t runs reg iuni , în cari se manifestă Divinitatea şi nu ra ţ iunea noas t ră s i n g u r ă .

T r e b u e să ai pe Hr is tos veşnic în t ine pen­t ru a te ap-opia de t ronul Său fără a fi n imi ­cit de imensa strălucire, înaintea căreia spiritele cele ma i cura te , cu bucur ie şi c u t r e m u r se prostern.

Principii le creşt ine n u t r ebue să formeze n u m a i nişte broderii , nişte floricele de o r n a m e n ­ta ţ ie pe" pânza vieţii rsociale, la ocazii so lemne , ci ele- să cons t i tu iască fibrele cele mai in t ime din viaţa noast ră , căci toate t ransformări le soci­ale mai impor tan te şi operile de uman i t a r i sm , n u sun t decât nişte fructe natura le ale acestor principii . N u m a i credinţa în Hr is tos poate dina­m i z a spiri tul şi poate întoarce hedon i smu l t ru ­pesc la bucuri i le ascetice şi nesgomotoase ale o m u l u i ce t răeşte d in t r ' un principiu lăuntr ic re l igios-creşt in .

P lecând n u m a i pe calea evanghel ie i care este îngus tă şi g reu de u rma t , ne p u t e m forma sufle­teşte . N u m a i învă ţă tura lui Hris tos poate stabili u n ec r r ' ib ru între cul tura veacu lu i de a c u m şi viaţa noas t ră morală , între t rup şi suflet. In aces te v remur i când în sufletele oameni lor încă mai clocoteşte u ră dintre s emen i s ingură care ar pu tea împăca deplin sufletele, ar fi pacea cea sfântă, lăsată r o u ă de Mântui toru l , care împacă pe o m cu D u m n e z e u şi apoi pe om cu o m . Să nă-z u i m ca viaţa noas t ră 'de aici înainte să o des-b r ă c ă m de mirajul seducător al deşer tăciuni lor şi să sfârşim în a ne odihni în El , căci creşti­n i smul este religia şi filosofia care împreună real cele două mar i cont ras te şi orânduir i ale vieţii şi care le a şează în t r ' un raport l ămur i t

Din mesajul Consiliului mişcării ecumenice pentru înfrăţirea popoarelor prin Ei.erică. Rev. Teologică No, 7-8 1946.

n u prin speculaţ ie ci prin o faptă a voinţei su­preme în care firea se s u p u n e în t ru toate spi r i tu lui .

N u m a i Hr is tos este ins tare să ne scape din acest desechi l ibru, întrucât El ne arată prin viaţa , prin învă ţă tura şi moar tea Sa, ceeace în­s e a m n ă şi c u m e posibil să aparţii pe dean t r e -gu l vieţii şi deant regul lui D u m n e z e u .

Inăl ţând cu toţii credinţa în Hr is tos , pe soclu cel maî înalt şi dându- i cinstea cea d in -tâ iu în toate ramur i le vieţii , v o m vedea apă rând pe pămân t pacea, l iniştea şi fericirea ce o cău­t ă m cu toţii.

P r o t . Petru T o m a secretar eparhial

Cuvinte către ostaşii domnului , din eparhia Caransebeşului

Rândui t -a D o m n u l să p u n ă în inima Ierar­hu lu i vos t ru g â n d u l de a vă aduna cu toţii în schi tul Piatra Scrisă, la 16 ale lunii Iunie a. c

Neuitate vor r ă m â n e clipele când, în tocmai ca nişte râur i vii, ce cu rgeau spre schi tul cel atât de mic , c u m nu va inai fi al tuia 4a noi, poate , şi totuşi atât de m a r e în cupr insul lui de d u h — voi, cu preoţii în frunte, şi a d u m ­briţi de s teagur i , veneaţ i în acea impres ionantă proces iune , să luaţi b inecuvân ta re a ih ierească l

M-ii văd încă, proaspătă , priveliştea aceia, ca în Fapte le Apostolilor, când credincioşii s e î n g r ă m ă d e a u pe uli ţe ca „măca r u m b r a lu i Pe t ru să t reacă peste v reunu i din bolnavii lo r" . ( F . A. 5, 15). Vă văd în faţa schi tu lui , pe d r u ­m u l plin de praf, căzând la pămân t , să t reacă peste voi preoţii în odăjdii sfinte, preoţii ce v e ­n e a u în fruntea litiei, dela mar i depărtăr i , cu sudori le pe fruntea plină de zăduf şi de colbul d r u m u l u i lung , dar cu lacrimile bucur ie i a c e s ­tei întâlniri sf inte! Era ca o cădere la sfintele Darur i pe care u rmaş i i sfinţiţi ai Apostoli lor l e împăr tăşesc chiar prin a t ingerea de ves tmântu l lor!

Vă văd cu steaguri le voas t re dragi , vă v ă d c u m le plecaţi, în s e m n de închinare , în faţa Schi tu lu i şi c u m le plecaţi înaintea Arhiereu lu i vos t ru , ca s e m n de s u p u n e r e fiiască, de d i sc i ­plină os tăşeasca , de iubire sfântă pent ru Şeful Bisericii care vă oblădueş te şi, mai mul t decât atât: vă înţelege osâtdia voastră sivă iubeşte! V ă d apoi pe blajinul Păs to r împăr tăş indu-vă binecu­vân ta re a rh ierească! II văd îrtourat de bucu r i e sfântă. II v ă d mai ales, fericit, când .ochii lui blânzi se od ihnesc pe copiii voş t r i ! T re sa re d e

fericire când se opreşte la aceste „ho lde" ale ale v i i torulu i ! In ima L u i sânge ra t ă de t ragedia cea mare a -lipsei de copii în Bana tu l cel m â n ­dru — se odihneşte , se înseninează , se v indecă chiar — la vederea copiilor! Nici odată n ' a m v ă z u t parcă mai du ioasă b inecuvân ta re de Ierarh şi n ' am auzi t m a i dulce chemare de p ă s t o r : , „Lăsaţ i copiii să vină la m i n e " ca a aici la Piatra Scrisă! II pr ivesc c u m tresare în faţa copiilor, c u m scoate din sân, pent ru ei, -o ico­niţă, o broşur ică , o cruciul i ţă , u n d a r ! II văd însenina t la priveliştea aaeas ta pe care o oferă „Oastea D o m n u l u i " . A m cunoscu t şi eu , între voi, părinţi cu 4-5 şi 6 copii! In t imp ce Bănă­ţenii fug, îndeobşte , de povara copiilor, voi o s ­taşii vă mângâia ţ i Ierarhul oferind Bana tu lu i o satisfacţie mora lă prin aceia că daţi Ţăr i i copii, că daţi lui D u m n e z e u ostaşi , că aduceţi B seri­cii pr inos de închinător i n o u i ! Niciodată n ' a m c u n o s c u t o m u l ţ u m i r e sufletească ma i adâncă d e cât a Ierarhului care privea la copiii voştr i i s u b mun te l e dela Piatra Scrisă.

A m fost mar tor Ia sfintele î ndemnur i ce v 'a dat Pree Sfinţitul Ven iamin , în z iua celei dintâi mari adunăr i de organizare a „Oaste i D o m n u l u i " pe Eparh ie !

,...."> ,sNu!(y.0Â xiita^iiiciadaiă, .apelul ^la^ smerenia ostăşească şi la a rma cea mare a biruinţei : dra­gostea ! Că fără dragos te , orice aţi face .— este o va t ră de cenuşă , o vat ră pus t i e !

Fiţi plinitori întru totul ai acestor poveţe m i n u n a t e ! Iar legătura voastră cu Biserica şi cu sfinţiţii ei slujitori, să fie lozinca" voastră de fiecare •clipă! Căci al tminteri ori ce os teneală b u n ă e z a d a r n i c ă !

Instruiţi-vă la şcoala mis ionară , în caza rma Domnu lu i , c u m s'a hotâr î t la Piatra Scrisă, ca să puteţ i , cu adevărat , lupta cu folos.

Agonisi ţ i î nvă ţă tu ră sănă toasă despre t ră i ­nicia temeiuri lor pe care s tăm şi despre şubre­zen ia temeiur i lor pe care se află fraţii noştrii , bieţii noştrii fraţi cei dinafară Corăbiei Mântu i r i i !

Faceţ i -Vă educaţie ostăşească la şcoala sme­reniei şi iubirii, la şcoala faptei de mi lă ! Dealt­fel eu văd în Casa Oastei la Pia t ra Scrisă, care s'a pus la cale a se ridica fără zăbavă , tocmai aceas tă peceţ ie : a iubirii voas t re care curge ne­stăvilită spre Biserică şi a Iubirii Ierarhului , Şe­ful sup rem al Bisericii , care curge putern ic că­tre v o i !

Şi D o m n u l mari lor iubiri va răsplăti v o u ă la a r ă t a r e !

Al vos t ru , întru ostăşia cea sfântă a D o m n u l u i , frate şi î m p r e u n ă osteni tor în biserica ostă'şească

I. G, Oprişan

RECENZIE Prof. Simion Radu: EVAMGHE-LIA ŞI DEMOCRAŢIA. încercare

de critică şi orientare socială Sibiu. Tip. Astra Culturală 1945, Pre{ul 15P0 Lei, pag. 9 4

Sub och ' i noştri s 'a nărui t o l u m e şi din ruinele ei se va ridica o l u m e nouă . Se ridică a c u m întocmai ca pasărea Phoen ix lumea iubi­toare de pace şi l ibertate şi omul capabil de jertfă şi e ro ism.

In istoria omenire i războiul total ce a t re­cut , v a 1 fi o pag ină de doliu, dar plină de învă­ţ ămin te .

Va învăţa în plus că pacea înarmată e pro­vizorie şi că a rmonia socială nu se poate ins taura fără l ibertate şi echi tate . Raportur i le dintre p o ­poare să fie paşnice şi de reciproci tate . V a în­văţa lumea că viaţa în libertate e cel mai m a r e bun al o m u l u i .

Când zorii păcii nujesc pe firmamentul is-toriei omeneş t i , se cade ca viaţa democraţ ie i să fie ancorată în a rmonie şi spiri tuali tate. Pr inc i ­piile democraţ iei autent ice ca : l ibertate, egal i ta te şi fraternitate i ş r ' g ă s e s c ^ corefrvui-şi~-etfaa -creş­t ină. Ele sun t inspirate şi potenţ ial izate de Evanghe l i e .

In v remur i de f rământare socială şi clocot politic, e necesar ca omeni rea să fie or ienta tă spre abso lu tu l vieţii şi ancora tă în principiile Evanghel ie i .

P rogresu l Umani tă ţ i i şi pacea universa lă în l ume , nu se poate realiza decât prin respec­tul omulu i şi a munci i s a l e ; cât şi prin drep­tul la viaţă şi l ibertatea tu tu ro r popoarelor .

Nu specularea omulu i de către o m ; ci iu­birea o m u l u i de către om până la s u p r e m a jertfă.

N u rob i r ea popoarelor mici şi pr igonirea lor; ci l ibertate pen t ru toţi şi dreptate pen t ru . toată lume.a. . ^

Pe cenuşa regimuri lor dictatoriale, t r ebue să se afirme a c u m viaţa democra t ică şi progre­sistă. O m u l vrea să respire ş i să se afirme; iar umani ta tea doreşte linişte şi s iguran ţă . A c u m se se p lămădeş te o n o u ă ordine politică şi socială 1. In noua aşezare a păcii dintre neamur i , nu t re­bue ignorată doctr ina lui I isus, „căci salvarea omenirei o va aduce n u m a i spiri tuali tatea creş­tină, care or ientează către umani t a r i sm şi pace mondia lă prin iubirea revelată lumii de I i sus , •care ieri şi azi şi în veci este acelaşi , „Calea, Adevăru l şi V ia ţ a " . \

In lumina acestor c o m a n d a m e n t e etice şi sociale, cartea Păr. Radu const i tue o reuşi tă încercare de or ientare socială şi creşt ină. /

In d rama cosmică a veaculu i nost ru , au to­ru l a reuşit să d o c u m e n t e z e pe realităţi şi cu o logică de maes t ru pe rmanen ta valabili tate a fer-m e n t u i u i creştin în d inamica vieţii sociale.

Profund cunoscă to r al doctrinei creşt ine şi dotat cu spirit de s inteză, Păr . Radu expune critic erorile fascismului şi în acelaş t imp arată raportul genet ic ce există între democraţ ie şi Evanghe l i e .

T a o t ă l umea ştie erorile şi absurdi tăţ i le fasc i smulu i , care a tor turat l umea şi a asupri t atâtea popoare . Doctr ina fascistă e fondată pe egoism şi violenţă, pe ură şi crimă; pe teroare şi specularea o m u l u i . Cu orice s is tem totalitar fasc ismul ge rman e an t i uman , e antispir i tualist şi an t idemocra t ic . Ras i smul şi spaţ iul vital al p a n g e r m a n i s m u l u i a declanşat războiul , ce a lă­sat atâtea lipsuri şi dureri . F a s c i s m u l în doc­tr ina sa biologică, loveşte în concepţia creşt ină despre om, l u m e şi viaţă . Fasc i smul e a teu şi din cr imă şi m inc iună şi-a făcut me todă de nimicire a umani tă ţ i i . Prin deficienţele sale me­tafizice şi etice, fascismul g e r m a n s'a prăbuşi t cu un ceas mai de v reme , doved indu-se „o con­cepţie greş i tă despre lume şi viaţă, o doctr ină negat ivă şi mizant ropras ia lă , o ideologie incapa­bilă să niveleze diferenţele şi să c imenteze soli­dar i ta tea dintre o a m e n i " , (p. 26 ) .

Apoi au toru l trece şi anal izează democra ­ţ ia şi profilul ei spir i tual creştin şi a junge la concluzia că Evanghelia constitue principiul de viaţă democratică.

Evident , demofilia creşt ină r ă m â n e idealul sup rem al năzuinţe lor democra t ice . Creş t in i smul î n s e a m n ă convert i rea omulu i , renaş terea şi î n o -ireă lui . Sufletul omulu i e comoara pe care o aduce Iisias şi mân tu i r ea omulu i , e idealul Evan­gheliei .

Iubirea d e ' o m , echitatea, ne conduc în v ia ţă la egali tatea spiri tuală, care ne dă certitu­dinea solidarităţii universa le . Deaceia „ E v a n g h e ­lia deschide d r u m u l tu tu ror revendicăr i lor j u s t e pe care marea m a s ă a omenirei sărace şi mi ­zere , le va cere dea lungu l istoriei, în nume le drepturi lor omulu i şi în n u m e l e dreptă ţ i i ' ' s f in te" . <p. 40) .

Cari tatea creşt ină n ivelează inegalităţi le so­ciale şi îndulceşte aspiri tăţi le de clasă. Dreptatea şi iubirea evanghel ică , proc lamă principiul ier­tării şi al împăcăr i i ; al colaborării şi al a r m o ­nie i ; al milei şi al asis tenţei act ive.

De aici rezul tă că: „Democra ţ ia îşi t rage seva de viaţă din Evanghe l ie , iar la rândul său

viaţa după Evanghe l ie , ac t ivează şi desăvârşeşe în democra ţ ie , atât ca regim politic de servirea aproa­pelui şi a poporului , ca mişcare socială z.ditâ pe jus t i ţ ie , dar mai ales ca o concepţ ie t r ans ­cendentală despre om şi sensu l major al vieţii lu i" , (p. 54 ) .

In t recutul n e a m u l u i Biserica noas t ră a fost şi este a poporului şi prin organizaţ ia ei e de­mocra t ică . Ea a fost o m a m ă b u n ă ce a parti­cipat la> toate dureri le şi bucuri i le poporulu i .

Iată u n mot iv în plus pentru tânăra demo­craţie românească t rebue să se conver tească şi să se inspire din iubirea lui I isus .

In opera de formare şi educare a generaţ ie i t inere în spirit creştin şi uman i t a r v o m afla ideal şi model tot în Evanghe l ie .

In pragul convertit ii la democraţie şi în pe r ­spectiva păcii mondiale, n e a m u l nos t ru afirmă dreptul la viaţă al tu tu rora şi luptă pentru pa ­cea şi progresul lumii .

Lec tu ra acestui s tudiu e plăcută şi ins t ruc­tivă. Autoru l a izbuti t să ne dea o s inteză creş­tină şi un p rogram de or ientare socială şi poli­tică. In migala şi osteneala sa a făcut operă de apostolat şi mis ionar i sm.

Cartea „Evanghe l ia şi' Democra ţ i a " , e un îndreptar în problema socială şi un ghid în câm­pul democraţ ie i creşt ine. Atât in te lectualul , cât şi munc i to ru l va r ă m â n e din lectura acestei cărţi cu ferma convingere , că principiile d e m o ­cratice nu sun t în u l t ima anal iză decât prin­cipiile şi normele vieţuirii creşt ine. Pen t ru preoţ ime mai ales cartea e plină de sugest i i pent ru pastorala vremii ac tuale .

Fel ici tăm pin in imă pe autor pent ru m u n c a depusă şi dorim din osteneala sa să rodească în l u m e înţelegere .faţă de Evanghe l ie şi o to ­tală apropiere şi dăruire a omu lu i lui I i sus .

Proî . I. Bulea

dreptate şi SPace Dreptate, dreptate, Tu sfântă dreptate, O lume te caută Din vremi depărtate.

Tu eşti temelia Vieţii creştine, Martirii şi astăzi Visează de tine.

Biserica noastră In cărţile sfinte, Dreptatea şi Pacea Ne-o pun înainte.

Coboară din ceruri Dreptate odată — Popoarele lumii Să nu se mai bată!

Vizitaţii canonice La Reşiţa-română

S â m b ă t ă în 3 A u g u s t , a. c. P . S. Sa Epis­copul nos t ru Veniamin a-cont inuat vizitaţiile ca­nonice, începute în vara aceasta . însoţi t de Prot . Dr. M. Bănescu consilier referent şi Diac. D" Băloni , P . S. Sa, în trecere spre T â r n o v a , u n -de-şi a n u n ţ a s e vizita so lemnă pent ru a doua zi , s 'a oprit S â m b ă t ă seara în fruntaşa parohie Re-c i ţa- română, unde a săvârş i t Vecernia .

Pe înserate , când clopotele bisericii ves teau Vecernia , buni i creştini din această parohie , ie­şiţi din fabrici s au întorşi dela lucrul c âmpu­lui , a le rgau să în tâmpine , cu toată căldura su­fletului lor, pe b lândul nos t ru Arhipăs tor . In f runtea lor, cu epitropii şi membr i i Consi l iului parohial , Păr . I. Vida rosteşte un emoţ ionan t c u v â n t de b ineventare . Două coruri , unu l con­d u s de Dl Iliaşa şi al tul , al Oastei D o m n u l u i , c o n d u s de Dl Boboeseu , in tonează al ternativ im­nu l „Pe S t ăpânu l " . . .

Înconjurat de un sobor de preoţi, c o m p u s din : Prot . Dr. Nic. Iorgovan, Prot . Dr. M. Bă­nescu consilier refereiit, Pr . I. Vida, L e o v e a n u , refugiat . P. Albeanu , I. U z u m şi Diac. D. Băloni . P . S. Sa săvârşeş te Vecernia , rost ind o subs tan­ţială predică despre valoarea iubirii creşt ine. Bi­serica a fost arhiplină-

In această parohie, alături de uriaşele fur­nale ale fabricilor, se păs t rează sufletul genu in al poporului nos t ru , datori tă păstoriri i vigi lente a Pâr . Vida. Oas tea D o m n u l u i este bine organi ­zată şi activă, des tăşurând o en tuz ias tă activitate mis ionară şi în afară de parohie . Corul Oastei D o m n u l u i — cel mai b u n cor al Oastei din eparhie — dă aproape regula t r ăspunsur i l e la serviciile divine. Dar ceea ce este vrednic de men ţ iona t este faptul că aici „ toată suflarea" laudă pe D o m n u l . Toţ i credincioşii care asistă la servicii , iau parte activă, cân tând în „corul m a r e " ai tu tu ror creştinilor şi în mijlocul lor, se găseş te to tdeauna „Maica preo teasă" , venera­bila soţie a Păr . Vida. A m menţ iona t acest lu­cru, pen t rucă poate servi de model şi în alte parohi i .

La Târnova

Duniinică d iminea ţa în 4 A u g u s t , P. S. Sa , însoţit de consil ierul Dr. M. Bănescu , a pornit spre T â r n o v a , cu o t răsură din Reci ţa - română. D r u m u l este g reu şi spart . Pe alocuri este

aproape inpracticabil . Sub arşiţa soarelui e l d e -vine şi mai g reu T r ă s u r a de abia se u rneş te printre bolovani sau gropi . Pr int re dealuri nicio adier (e de vânt . Răsuflul înfierbântat al p ă m â n ­tului devine înăbuşi tor .

Şi to tuş i , P? S. Sa nu face caz de aceste greută ţ i . Alte gândur i îi într is tează suf le tu l : se pârjoleşte pămân tu l . Cu câtă t rudă au arat şi semănat , oameni i aceştia, toate dealurile şi ce rod vor culege ?

Gândur i le acestea vor forma obiectul une i părţi din predica P . S. Sale, rosti tă în biserica din T â r n o v a , după un d r u m obositor şi l ung .

T r e c e m printre sălaşele Târnoveni lpr . A m întrat parcă în sat şi to tuşi nu mai a j u n g e m la dest inaţ ie . !

In sfârşit, u n g rup de călăreţi , î n tâmpină pe P . Sf. Sa cu salutul „vătafului" Pe t ru Cuzraa . , Mai m e r g e m t o t u ş i : vreo 4 K m .

De pe dealur i , tineri şi bătrâni în ha ine albe, cobor spre sat .

In faţa u n u i arc de verdeaţa, în centrul sa tu lu i , P . S. Sa este salutat de Dl notar Pe t ru F râncu , de Preotu l greco-cat . ilie Constant in şi înv . dir. Dim. Ianculovici . P r imind apoi rapor­tul Păr . L. Topa l ă , P . S. Sa a r ă s p u n s tu tu ro ra şi a întrat în biserică, săvârş ind Sf. L i t u rgh i e .

Soborul a fost c o m p u s din Prot . Dr. N. Iorgovan, Prot. Dr. M. Bănescu , Pr. P . A lbeanu , L . Topa lă , I. Terfă loagă, I. Meilă şi Diaconul D. Băloni . x

In predica pe care a rosti t-o P . S. Sa şi-a împletit sfaturile de viaţă mora lă cu sfaturi pen­tru viaţa religioasă, cul turală , socială şi econo­mică .

P . S. Sa a subl iniat mu l t e din calităţile târnoveni lor , dar le-a a t ras atenţia şi a supra unor scăderi şi negli jenţe. I-a îndemnat să-şi z i ­dească o biserică nouă , căci cea pe care o a u a c u m este aproape ruinată . I-a îndemnat apo i ' să-şi repare d rumur i l e pen t ru a-şi u şu ra m u n c a şi t ranspor tur i le , scut ind vitele şi carele lor de ru ină , etc.

După sf. L i tu rgh ie P . S. a a făcut o vizi tă la biserica uni tă care este în const rucţ ie . Pâr . I- Constant in a rostit o ectenie apoi a b i n e v e n - . tat pe P. Sf. Sa, care i-a r ă spuns , vorb ind des ­pre necesi tatea de a colabora cele două biserici şi a trăi în raportur i cu adevărat frăţeşti.

In ambele parohii P . St . Sa la ieşire din biserică s'a întreţ inut cu credincioşii , împărţ ind-îndeosebi copiilor iconiţe, cruciuli ţe şi cărţi de rugăc iun i .

După m a s ă P . Ş. Sa, fiind invitat de Soc . U . D. R. a vizitat o parte din aceste f rumoase domeni i , pană L u n i d. a. când a urca t însoţit de consilierul Dr. M. Bănescu , la Munte le Se-m e n i c .

Rap.

OCKX>COOOCOO<XXX»OOOOOOCK30pOO^

.— INFORMAŢII — j P. Sfinţia Sa Episcopul Veniamin a călă­

torit în interes de serviciu la sediul Mitropo­liei noastre în Sibiu.

Târnoslrea sf. Mănăstiri Voivodate din ţara Făgăraşului . La Praznicul Adormirii Maicii Domnu­lui 15 Aug. a. c. va avea loc târnosirea sf. mănăstiri brâncoveneşti dela Sâmbăta de sus, refăcută prin stră­duinţele I. P. Sf. Mitropolit Nicolae.

Târnosirea va avea loc într'nn cadru festiv fiind invitat şi P. S. 5a Episcopul Veniamin la această so­lemnitate..

Tineri credincioşi . Soc 'etatea Tinerimei adulte „Sf. Ghebrghe w din comuna For'otfc,: de sub conducerea neobositului preot M. Ciorei a dăruit sf. biserici u rmă­toarele obiecte bisericeşti: Una Sf. Evanghelie, vase pentru sfânta cuminicătură argintate şi o minunată can­delă argintată cu trei braţe de "lumini. Aceste obiecte s ' au cumpărat pe banii încasaţ'i cu ocazia serbărilor date 'de Societate în decursul acestui an.

Tot atât de vrednica pent ru amintire şi mulţumire fapta aredinoioşilor acestei comuni, cari prin colecta des­chisă între dânşii au cumpărat al doilea clopot, care în dimineaţa învierii Domnului a chemat pentru prima oa ră pe bunii credincioşi la Sfânta rugăciune.

Mul ţumir i . Parohia Agadici prin parohul său G Mâţău, aduce mulţumiri tuturor donatorilor pt. reparara-re£<|*P0i sf: Bis. din Agadic i :

'h'~C. M,âţeu Lei 50.000 I. Beică Lei 25.000 I. Itu Lei 15.000; G. Itu Lei 15.000; I. Bălan Lei 15.000; M. Bălan Lei 15 .000; Buză Lei 10.000; I. Miclău Lei 10.000, I. Buză Lei 10.000; P. Beică Lei 10.000; I. Făinoş; Lei 5.000; I, Goiţi Lei 5.000. • • .

Deasemenea, mulţumeşte Dlui I. Moarcheş, director la U. D. R, Orâvi ţa , ca unui mare binefăcător, care a dat var-pastă sf. Biserici, lui I, Bălan care a cărat nisip gratuit, şi maeştrilor M. Petcu şi T. Rocica. .

.Parohia Zlagna, prin preotul A. Lazăr aduce calde mulţumiri Dlui Perceptor N. Rusu din Caransebeş, care a donat ps seama sf. Biserici o cădelniţă nouă în valoare de 120.000 Lei.

La fel se aduc mulţumiri tuturor credincioşilor pa­rohiei Zlagna în frunte cu Dl dir. şcolar S. Murariu, care a colectat până în prezent suma de 600.000 lei pentru zugrăvirea sf. Biserici în interior şi exterior.

Precum şi următorilor credincioşi pentru icoane plătite spre a fi zugrăvite :

G. Negrei 500.000 lei, M. Lazăr 700.000 Lei, N. Negrei, primarul comunei şi cântăreţ al sf. Biserici, 400,000 Lei, J. Peia 1,000.000 Lei, N. Negreî, agent agricol, 400 000 lei, I. Negrei, 1 perdea la uşile împă­răteşti în valoare de 200.000 lei, — precum şi 3 covoa­re de lână lucrate cu motive româneşti în valoare de 100.000 lei.

Icoanele au fost pietate de către pictorul diplomat al Academiei de arte frumoase Bucureşti Petre Lazăr.

Parohia Armeniş, prin preotul său O. Costescu mulţumeşte credincipsului V. Ghera şi soţiei sale Anas­tasia pentru darul pe seama sf. biserici constatator din 2 sfeşnice de fier, în valoare de 200.000 Lei, precum şi credincioasei Ana Nicu'escu, Nr. 77, care a donat suma de 20t).000 Lei, spre pomenirea soţului ei răposat Ilie, tot dânsa purtând grijă de procurarea fainei şi fa­cerea prescurilor. \

Filia Cănicea, prin Comitetul său mulţumeşte ur­mătorilor donatori ai sf. biserici de acolo: Văd. B. Izba-şa, 5000 lei, C. Izbaşa, 5000 lei, M, Nicoară, 5000 Lei, I. Nicoară 2000 lei, I. Bijan 2000 lei," P Paulescu 1000 lei.

Apoi tuturor donatorilor colectei de 494.000 lei, dintre cari menţionează pe A. Nicoară cu .25 .000 lei C. Lorinţ, P. Ianculescu, Văd. B. Izbaşa, cu câte 20.000 lei şi S, Stanilescu, P. Lorinţ, C. Micşescu şi D. Izbaşa cu câte 20.000 lei. \ .. . , . . ./ La fel dnei preotese V. M. BozovJci, care a lucrat per­delele la sf. Altar în val. de 50.000 Lei.

Dumnezeu să răsplătească tuturor din milele sale cele bogate.

Hramul bisericii la Sasca-montană. Vechiul obiceiu de a serba hramul bisericii cu naş s'a păstrat şi în acest an.

Anul acesta a fost naş dna şi dl notar Ştefan Moise, un eminent notar^ bun român şi pe care 1-â ca­racterizat în slujba lui bunătatea şi mila faţă de cei ne­voiaşi şi necăjiţi.

A dăruit sf. biserici suma de lei 200.000.

Tineretul a organizat o frumoasă serbare cu pro­gram artistic. S'a jucat piesa : „Moştenire dela răposata". Dşoarele; S. Popescu, M. Manescu, I, Craiovan şi Dnii s tudenţ i : V. Retezan, I. Manescu şi I. Popescu au ară­tat un real talent artistic revista: „Ca la Sasca" inter­pretată de studenţi i : V. Retezan şi Popescu a plăcut mult întregului public.

Rezultutul material a fost de 300.000 Lei destinaţi reparării bisericii.

AVIZ Direcţiunea Liceului bugetar teoretic de fete Caransebeş primeşte înscrieri pentru toate clasele (I-VUI-a) începând dela 20 August—31 August 1946.

Taxa anuală este 200.000 lei, plătibilă în 2 rate.

Pentru salariaţi se fac înlesniri de plată.

Alte informaţiuni la Direcţiunea Liceului. Direcţiunea.

PARTEA OFICIALĂ —, 1 • — B Î — I

NOTE OFICIALE

Nr. 3 8 1 6 B. 1946 Inst i tutul Central de Stat is t ică din Preşedin­

ţia Consil iului de Miniştri , de c o m u n acord cu Ministerul Cultelor, a luat iniţiativa efectuării unei statistici a Cultelor ş i , Asociaţi i lor religi­oase din Român ia , lucrare a cărei lips$ a fost a d â n c s imţi tă la noi şi care este deosebit de fo­lositoare şi necesară mai ales în vremur i le de as tăzi .

Având în vedere impor tan ţa şi necesi tatea acestei lucrări de d o c u m e n t a r e stat is t ică a ţării şi a Minis terului Cultelor, ce rem tu tu ro r preo­ţilor să colaboreze cu organele stat ist ice c o m u ­nicând date exacte , complecte şi la t e rmenele fixate de aceste o rgane .

Caransebeş , la 24 Iulie 1946. Episcop: Consilier referent:

f VENIAMIN Prot Dr. Marcu Bănescu

Nr, 3 8 3 8 E. C. 1946

Spre strictă conformare , se aduce la cunoş ­t inţă u rmă to ru l ordin al O n . Minister al Cul te­lo r : Nr. 4 6 6 / 1 9 4 4 .

COM1SIUNEA M O N U M E N T E L O R I S T O R I C E

Episcopiei Caransebeşu lu i

A v e m onoare a Vă aduce la cunoş t in ţă că, potrivit art. 5 cl, 7 din legea Nr. 62 din 29 Iulie 1919 pen t ru conservarea m o n u m e n t e l o r istorice nici o clădire n u se va pu tea ridica în imediat apropiere a u n u i m o n u m e n t istoric fără aprobarea Comisiuni i m o n u m e n t e l o r istorice.

Caransebeş , la 24 Iulie 1946 . Episcop. Consilier referent

f VENIAMIN Prot . Dr. Iacob Creţlu

Nr. 3811 B. S. 1946

Din partea Spi talului de Stat L o g o j , Ser­viciul ant irabic p r imim u rmă toa rea a d r e s ă :

Comisia Subcen t ru lu i Ant i rabic , în şedinţa ţ inută în z iua de 21 Iunie 1946, cons ta tând că n u m ă r u l muşca ţ i lo r de câini, ma i ales în ult i­mele trei luni a crescut e n o r m faţă de anii an­teriori , având chiar cazur i de tu rbare mor ta le , a v e m onoare a Vă ruga să binevoiţi a d i spune

Secretar eparhial: Prot . P e t r u T o m a

preoţilor din comune le Jud . Severin să a n u n ţ e cu ocazia oficierii s lujbelor divine, u rmătoare le :

1. S ă se ţină câinii de casă legaţi , pen t ru a-i scuti de a avea contact cu1 câinii t u rba ţ i

2. Câinii găsiţi vagabonz i să fie omort ţL 1 Ceeace se c o m u n i c ă C. noştri preoţi s p r e

a fi aduse la cunoş t in ţa credincioşilor noş t r i .

Caransebeş , la 2 3 Iulie 1946. ' Episcop:

f VENIAMIN

Nr. 4 1 4 8 Pres . 1946.

A v â n d în vedere faptul că tot ma i dese ob -vin cazuri le că credincioşii noştri se prez in tă personal la Consi l iul epaihia l , fie cu o cerere făcută direct de dânşii fie fără nimic, solici tant! l -dispense de vârs tă , g rade de ru lenie, t imp o p r h y etc. d i s p u n e m pen t ru u l t ima dată , că pe viitor; nu se vor mai acorda s u b nici un mot iv dacii nu vor obse rva dispozi ţ iuni le noas t re date î n acest s ens în circularele anter ioare , fapt csmcş li-se va comun ica ş i 'n sf. biserică credincioşi lor noştr i .

Ori decâte ori se va ivi un atare caz î n parohiile noas t re , credinciosul interesat va îna in ta raport d ia t imp la oficiul parohial iar acesta la -rându l său cu raport oficiului protopopesc. ,

Ex t rase de naş tere se vor anexa n u m a i î n cazuri le când se solicită d ispense de vârsta ca1- . nonicâ . L a g rade de ruden ie se va anexa schi ţa a rbore lu i genea logic . •

Actele complecte se vor t r imite prin curier n u m a i în cazur i u rgen te , dealtfel se vor t r imi te prin poştă . Pe vii tor nu se vor mai solicita d i s ­pense la telefon.

Caransebeş , la 14 A u g . 1946. Episcop: Secretar eparhial:

f VENIAMIN _ _ = _ _ Prot. Petru Toma

Concurse No. 3608 B. 1946.

Pentru primirea studenţilor la Academia noastră teologică din Caransebeş, pe a. şcolar 1946-47, se cer următoarele condiţiuni:

Cererile de primire se înaintează Co&sJliului eparhial, prin oficiile protopopeşti. până ia loŞeptem-vrie a. c.

La cereri se anexează următoarele doeuojfnte:-1. Extrasele botez. r* i, 2. Extras tfe naşterfijiela oficiul stării civile. 3. Diplorriă de bailfâureat sau de absolvire a

seminarului teologic. 4. Certificat de moralitate dela Oficiul parohial

vizat şi de Oficiul protopopesc. ^ 5. Certificat medical despre starea sănătăţii dela \

medicul de circumscripţie.

6. Declaraţia părinţilor sau a tutorelui că vor suporta toate cheltuielile reclamate cu întreţinerea patentului în Internatul diecezan.

7. Studenţii a. 1. vor prezenta la înscriere o declaraţie subscrisă şi de părinţi, sau tutore Ia Oficiul parohial, că dupa terminarea studiilor teologice vor servi în eparhia noastră cel puţin 5 ani, iar la caz contrar vor restitui toate beneficiile avute.

8. Studenţii din altă eparhie vor prezenta carte canonică delà chiriarhul respectiv.

Toţi studenţii ai căror părinţi nu locuiesc în Caransebeş, sunt obligaţi să locuiască în Internatul -diecezan. Sunt obligaţi apoi, ca până cel mult la 31 Octomvrie 1946, să-şi'procure uniforma, sau cel puţin vesta preoţească.

Studenţii săraci, cari dovedesc purtare morală bună şi progres la studii, vor beneficia de bursă. Pentru studenţii înscrişi stau la dispoziţie 20 burse de câte Lei 30.000 lunar. Toţi studenţii se vor bucura de asistenţă medicală gratuită şi medicamente.

Studenţii care vor fi primiţi în a. I. se vor pre­zenta în ziua de 28 Septemvrie a. e. la ora 9 a. m., la Rectorat, pentru examenul medical şi de aptitudini muzicale, care examen este eliminatoriu, aceia cari nu se vor prezenta la înscriere, se vor considera retraşi din Academia teologică.

Taxa de întreţinere în Internatei diecezan este: 1. Fiecare student al Academiei teologice, va

aduce în două rate şi anume la înscriere şi după vacanţa de Crăciun 1/2 — 1/2 din următoarele alimente:

a. făină de grâu bună . . . . . 200 kgr. b. făină de porumb, sau porumb 100 „ c. cartofi . . . . . . . . . . . 200 „ d. fasole 20 „ e. untură cărată 20 „ f. brânză 10 „

g. ouă proaspete 50 buc.

h. ceapă 16 kgr.

In afară de aceste alimente fiecare student, va : mai plăti trei-lunar şi anticipativ pe lunile Octomvrie

1956 Iunie 1947 pe 9 luni câte 80.000 (opt zeci mii) lei lunar.

Pe lângă aceste taxe va solvi fiecare student l a * înscriere suma de 45.000 Lei drept didactru, baie medic etc. * . ,

Consiliul eparhial îşi rezervă dreptul de a majora sau a scădea această sumă după împrejurări.

P. Cuc. Păr. Protopopi şi Cuc. Preoţi şi profe­sori de religie sunt invitaţi să comunice cele mat sus tinerilor absolvenţi de liceu şi de seminar, arătându-le sublimitatea chemării preoţeşti şi îndemnâhdu-i să se dedice acestei chemări. Să se depună apoi stăruinţă "pe lângă tinerii silitori la carte şi cu vădite aptitudini pentru chemarea preoţească.

Caransebeş, la 5 Iulie 1946.

• Episcop:, ! Consilier referent: ' f Veniamin ssi Romul O. Ancuşa

No. 3610 B. 1946.

Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi, că pr i ­mirea de elevi la şcoala eparhială de cântăreţi biseri­ceşti pe anul.şcolar 1946-47 se face până la 1 S e p ­temvrie 1946. • . p

Condiţiunile de primire sunt următoarele:

Cererile de primire se înaintează până la 1 Septemvrie 1946, Consiliului eparhial din Caransebeş^ prin oficiile protopopeşti.

La cereri se anexează: 1. Extrasul de naştere

2. Extrasul de botez 3. Certificatul şcolar

4. Certificat de moralitate dela Oficiul parohial 5. Certificat medical.

In această şcoală se primesc absolvenţi a cel puţin 4 clase primare, având vârsta de 14-18 ani, care au voce bună şi aptitudini muzicale.

Toţi elevii sunt obligaţi să locuiască în interna­tul şcoalei.

La înscriere elevii, vor avea să plătească, pe lângă taxa de înscriere, si o taxă pentru uzajul m o b i ­lierului din internat. Pentru întreţinere elevii vor avea. să achite următoarele taxe:

1. Fiecare elev al şcoalei de cântăreţi va aduce în două rate şi anume la înscriere şi după vacanţa d e Crăciun 1/2 din următoarele aliment:

a. făină de grâu bună . . . . . 200 kg.

b. „ de porumb sau porumb . 1 0 0 „ c. cartofi 200 „

d. fasole 20 „

e. Untură curată - . 20 „

f. brânză . . 10 „

g. ouă proaspete 50 „ h. ceapă . 16 „

In afară de aceste alimente fiecare elev va mat plăti trei lunar şi anticipativ pe lunile Octomvrie 1946 Iunie 1947 pe 9 luni câte 80.000 (opt zeci mii) Lei lunar.

Pe lângă aceste taxe va solvi fiecare elev la înscriere suma de 45.000 Lei drept didactru, baie, medic etc.

Consiliul eparhial îşi rezervă dreptul de a majora sau a scădea această sumă după împrejurări.

Cuc. Preoţi voi aduce aceste dispoziţii la c u n o ş ­tinţa enoriaşilor, vorbindu-le despre frumuseţea şi importanţa serviciului de cântăreţ bisericesc şi îndem­nând tinerii iubitori de strană ş i ' cu bună creştere, s ă se înscrie la această şcoală.

Caransebeş, la 5 Iulie 1946.

Episcop: Consilier referent: t Veniamin ss . Romul O. Ancuşa