Intr-o zi, două picături de apă, Cristalina şi Albastrica, curioase să exploreze labirintele lemnoase ale teiului lui Eminescu, s-au hotărât să cadă din norii gri şi să ajungă la rădăcinile frumosului arbore.

Acolo am fost absorbite de către perii sugători şi, formând seva brută alături de sărurile minerale, am fost conduse prin fasciculele de vase lemnoase din rădăcina.

După un drum lung şi obositor, am ajuns într-un sfârşit la inima teiului eminescian, unde am descoperit iubirea celor doi îndrăgostiţi: Veronica Micle şi Mihai Eminescu. Acolo, se auzeau rar câteva versuri melancolice care-i inundau liniştea interioară.

“Tu mă privești cu marii ochi, cuminte;Te văd mișcând încet a tale buze,Șoptind ca-n vis la triste, dulci cuvinte.

Urechea mea pândește să le-auzăAbia-nțelese, pline de-nțeles Cum ascultau poeții vechi de muză.”

Inima teiului pulsa pe ritmul cuvintelor de dragoste, trimiţându-ne din ce în ce mai departe de vibraţiile iubirii dintre cei doi îndrăgostiţi, de-a lungul vaselor lemnoase, ajungând astfel în frunza teiului.

Stând în şezlongul verde la lumina şi căldura Soarelui, clorofila din cloroplastele frunzelor a absorbit energia luminoasă de la Soare, iar noi împreună cu surorile noastre, sărurile minerale, în prezenţa dioxidului de carbon, am format substanţele organice- seva elaborată şi oxigenul, care este eliminat prin stomate. Acesta este miraculosul proces al fotosintezei!

Acum, prin procesul de transpiraţie, ne-am evaporat, ieşind prin stomatele frunzei, dansând graţios prin cer, sub formă de vapori.

În urma noastră, am urmărit activitatea frunzei, văzând cum intră oxigenul prin stomate şi eliminând dioxidul de carbon, prin respiraţia teiului rezultând energia necesară desfăşurării activităţii tuturor celulelor vii.

De asemenea, albinele nu îşi făceau lipsită prezenţa, culegând nectarul şi adunând grăuncioarele de polen ale florilor de tei pentru a face mierea şi a hrăni larvele mătcii.

Totodată, fluturii şi bondarii contribuiau la polenizarea teiului, zumzăitul tuturor insectelor auzindu-se ca un ecou al rapsodiilor de primavară.

Deşi teiul era îndurerat de plecarea noastră, prietenele lui necuvântătoare i-au insuflat o stare de fericire, conştientizând că prin florile sale este util naturii.

Cele două prietene, Cristalina şi Albastrica, au urmat drumul circuitului apei formând norii, fiind purtate prin atmosferă, deasupra Pământului, pe deasupra oraşelor, pădurilor, câmpiilor.

Acolo s-au întâlnit cu alte picături care le-au povestit despre

îmbolnăvirea arborilor datorită intoxicării lor cu pesticide, detergenţi, vapori de acizi, parfumuri şi gaze de

eşapament datorate neglijenţei omului şi a supraexploatării naturii.

După o lungă călătorie prin atmosferă ne-am întors din nou în parcul Copou, la teiul nostru de suflet, pentru a vedea cum se mai simte. L-am găsit mai bătrân decât acum 100 de ani, însă plin de viaţă datorită prietenelor zburătoare: vrăbiuţele jucăuşe, cucul care îi cântă în fiecare dimineaţă, guguştiucii care îşi strigă numele, pupezele crestate, ciocănitoarele doctorite care îl curaţă de omizi.

Insă, am putut observa şi duşmanii teiului:

Omizile şi galele, care sunt nişte umflături generate de acţiunea insectelor parazite care îşi depun ouăle în ţesutul frunzelor, deterioarau ‘’bucătăria’’ arborelui, slăbindu-l de puteri.

Pe trunchiul acestuia se găseau alge şi licheni, iar sub scoarţa lui erau carii, rozătorii lemnului său.

În inima teiului îşi dezvoltă hifele ciuperca Putregaiul Galben.

În interiorul frunzelor, erau trei specii de insecte parazite care îi sugeau sucul hrănitor.

În ultimul timp, adolescenţii clasei a VIII-a D au contribuit la protejarea lui. Ei au înfiinţat un grup intitulat ‘’Iubim teiul lui Eminescu’’ care a adoptat acest copac secular. Astfel îl îngrijesc săpându-i pământul din jurul trunchiului, punându-i îngrăşăminte naturale, îi curaţă buruienile din jurul acestuia, îi taie crengile moarte, îl văruie ca să împiedice insectele dăunatoare să-I atace şi îi dăruiesc bucurie şi afecţiune.

Pe lângă toate acestea, autorităţile au intervenit şi ele. Au elaborat o serie de hotărâri: cea a CJ nr. 8 din 1994, completată prin HCJ nr. 174 din 2011 care prevede trei tratamente majore atât în privinţa cancerului teiului, provenit de la ciuperca ‘’Putregaiul galben’’, cât şi celor trei insecte parazite. Totodată, trunchiul teiului este consolidat cu manşoane sau cercuri de metal, iar ramurile sale sunt prinse cu console.

Conservarea biodiversităţiiDe ce este important teiul lui Eminescu ?

Pe langă valoarea sa istorică, acest copac reprezintă o comoară, deoarece orice specie conservată îmbogăţeşte patrimoniul biodiversităţii României. Acest tei face parte din specia Tillia tomentosa, adică teiul argintiu, el fiind pe poziţia a III-a în lista arborilor protejaţi din ţara noastră.

Orice plantă, prin schimbul permanent de substanţe şi energii cu mediul, contribuie la păstrarea circuitului normal biotop-biocenoza, astfel încât nu se perturbă legile naturale ale ecosistemelor şi deci clima normală.

Ştim că astăzi, schimbările climatice se datorează în primul rând distrugerii echilibrului ecosistemelor naturale prin tăierile şi defrişările masive ale pădurilor şi prin poluările excesive.

Ecologiştii din grupul “Iubim teiul lui Eminescu” şi-au propus ca pe 5 iunie, Ziua Internaţională a Protecţiei Mediului, să organizeze un flashmob în faţa teiului, pe care sa il popularizeze pe retelele de socializare. Prin aceasta manifestare, ei doresc să atragă atenţia autorităţilor române asupra distrugerii pădurilor şi a poluării mediului, pentru ca ele să ia masurile necesare prevenirii acţiunilor umane distructive.

Vazând implicarea tinerilor în protecţia mediului, Albastrica şi Cristalina s-au reîntors în norii Cumulus, urmând circuitul apei în natură, fiind împăcate cu ideea că teiul eminescian

este în siguranţă!

Surse din care am realizat acest proiect:• Manual clasa a V-a, editura “ALL”• Manual clasa a VIII-a, editura “Humanitas Educational” • Manual clasa a V-a, editura “Sigma”• Manual clasa a VIII-a, editura “ALL”• Atlas de ecologie, editura “ALL”• Atlas de biologie, “Editura Didactica si Pedagogica, R.A.”• Creează-ţi mediul ! - ghid metodologic pentru personalul didactic – M.E.C. şi

Holcim România.• www.wikipedia.org

• Imaginaţia şi simţul artistic ale echipajului.

Va multumim pentru atentie!