ŞCOALA CU CLASELE I-IV NR.2 COMUNA RĂCĂCIUNI-BACĂU CLASA a III-a (Inv. Gh, Roşeţ)

CURRICULUM LA DSECIZIA ŞCOLII 2007-2008

DENUMIREA OPŢIONALULUI ,,ÎN LUMEA BASMULUI” ,, O carte cu basme-o lume care,deşi începe cu ,a fost odată”…., este şi va fi mereu…”

Marcela Peneş

ARGUMENT Am considerat că opţionalul ,,În lumea basmului” este oportun şi accesibil copiilor claselor a III-a şi a IV-a,perioda de desfăşurare propusă, contribuind la:

realizarea unei exprimări ,orale şi scrise, cu valenţe artistice; recrearea unei lumi specifice-lumea basmului şi a poveştii; consolidarea şi îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare cu familia,colegii şi alte persoane cu

care elevii vin în contact; recunoaşterea diferenţelor dintre oameni-persoane- şi personajele întâlnite; să aprecieze , să compare şi să evalueze modul de gândire al lor şi al celorlalţi; să-şi pună întrebări privitoare la texte şi personaje şi să desprindă esenţialul dintr-un text

de mai mare întindere; să înveţe să-şi controleze atitudinile şi emoţiile; să manifeste interes pentru lectură şi compunere de texte: povestioare,întâmplări reale sau

imaginare,basme,etc…) Pentru elevii de vârstă şcolară mică este timpul de a intra,prin efort propriu,în relatii cu eroii creaţi de literatura de specialitate,asigurarea posibilităţilor de investigare a universului basmului sau al celui propriu,antrenarea în lumea mirifică a basmului. Activitatea poate contribui , in acelaşi timp, la învăţarea creatoare,prin cooperare şi competiţie,la cultivarea unor atitudini pozitive de caracter, la stabilirea unor programe diferenţiate, funcţie de posibilităţile grupelor de elevi. Ca finalităţi ale activităţilor de învăţare, pe parcursul celor doi ani şcolari-2007-2008 clasa a III-a şi 2008-2009 clasa a IV-a-pot fi: redactare de compuneri tematice,alcătuire de poveşti-povestiri-basm, alcătuire de culegeri cu cele mai reuşite texte,reviste ale clasei cu circuit intern sau în exteriorul şcolii.

Învăţător,Gheorghe Roşeţ

BASMUL Literatura populară (folclorul) este alcătuită din totalitatea creaţiilor literare populare doine,balde,ghicitori,proverbe,basme,legende,etc…care au caracter anonim,trasmise oral,caracter colectiv-rezultatul contributiei mai multor autori şi în care se îmbină mai multe arte:muzică,dans ş.a. Cuvânt împrumutat din limba slavă veche, unde basni înseamnă ,,născocire,scornire”. Unii cercetători consideră că basmul este sinonim cu povestea-,,este un basm ceva mai realist”, cu mai puţine elemente fantastice. Definiţie Specie epică în proză a literaturii populare,de mare întindere şi cu multe personaje înzestrate cu puteri supranaturale, reprezentând binale, care luptă cu forţe ale răului şi le biruie.

C A R A C T E R I S T I C I aparţine literaturii populare;

are dimensioni mari;

acţiune complicată care se petrece atât în timp real,cât şi în cel fantastic;

la acţiune participă personje reale (împăraţi,împărătese, feciori şi fete de împăraţi,oameni de rând etc…),dar şi personaje fantastice (zmei,zâne,vrăjitoare,etc…);

acţiunea basmului se petrece în cele două planari real şi fantastic –element definitoriu al basmului;

personajele sunt împărţite în două categorii:

a) cele ale binelui;

b) cele care reprezintă forţele răului;

conflictul principal este între bine şi rău;

2

personajele au capacitatea de a se trasforma (mertamorfoza)-se pot preface în diferite obiecte,lucruri sau fiinţe;

eroii au de trecut diferite probe ale căror grad de dificultate creşte de fiecare dată;

apar obiecte cu puteri miraculoase ;

timpul şi locul acţiunii sunt nedeterminate ;

sfârşitul basmului aduce întotdeauna izbânda binelui aspra răului.

STRUCTURA COMPOZIŢIONALĂ A BASMULUI

a) întâmplările se desfăşoară într-o anumită ordine ; b) există mai multe motive: ° împăratul fără urmaşi; ° mama vitregă; ° cenuşăreasa – fata harnică. c) formulele tipice care sunt:

-introductive-,,A fost odată...... ,,Era odată.......-mediane: ,,şi cuvântul din poveste,înainte mult mai este”-finale: ,,Si-am încălecat… ,,Au trăit fericiţi…..

d) folosirea cifrelor simbolice:trei,şapte,doisprezece e) unitate de timp: ,, trei zile şi trei nopţi……. zi de vară până-n seară.....

BASMUL CULT Are caracteristicile basmului popular,dar se deosebeşte prin :

autorul cunoscut ; transmis prin scris ; prelucrat sau creat după model popular ; are o acţiune mai complicată ; unele basme sunt scrise în versuri.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1.Formarea capacităţii de citire/lecturăa) Însuşirea definiţiei basmului şi a caracteristicilor generale ale acestuia:

-dimensiunea mai mare a textului;-acţiunea se petrece în timp real şi imaginar (fantastic);

b) recunoaşterea personajelor:-personaje reale;-personaje fantastice;

c) caracteristic speciale ale basmelor culte în versuri. 2. Formarea capacităţii de comunicare orală şi în scris

a) formulări de idei principale din fragmente-texte-;b) povestirea orală a unor servenţe date (din basamele citite sau audiate);c) motivele basmelor;d) ordinea desfăşurării întâmplărilor;e) interpretare artistică (gestică şi mimică) a unor coluri;f) utilizarea formulelor tipice: -introductive; -mediane; -finale;g) desprinderea realului de fantastic;h) comentarea însuşirilor fizice şi morale ale personajelor;i) utilizarea cifrelor simbolice şi unităţilor de timp ale basmului;j) exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu faptele şi

atitudinile personajelor;k) scrierea imaginativă-compunerea unor texte scurte după plan de idei –

scrierea corectă folosindu-se ortogramele studiate.

UNII AUTORI DE BASME CULTE

ION CREANGĂ –Povestea lui Harap – Alb;IOAN SLAVICI -Doi feţi cu stea în frunte;MIHAI EMINESCU Făt-Frumos din lacrimă; Călin (file de poveste);BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA –Neghiniţă;VASILE ALECSANDRI-Sânziana şi Pepelea;VICTOR EFTIMIU-Înşir’te margarine;VLADIMIR COLIN – Fata de fum

ALGORITMUL INFORMAŢIILOR (de ordin teoretic, estetic şi metodologic) CE TREBUIE SĂ ÎNSOŢEASCĂ

TEXTUL LITERAR

1. OBIECTIVE OPERAŢIONALE2. ELEMENTE DE TEORIE LITERARĂ

încadrarea în gen/specie; definiţia speciei – originea termenului; trăsături caracteristice; exemple de opere din specia respectivă.

3.TEXTUL OPEREI RESPECTIVE 4.ELEMENTE DE COMENTARIU LITERAR

date despre autor şi operă; subiectul;momentele subiectului; tema (idee,conflict); caracterizarea personajelor; semnificaţia titlului; conţinut de idei/sentimente; realizarea artistică; valenţe educative-interpretarea mesajului etic.

5. ELEMENTE DE METODICĂ predarea-învăţarea textului; proiectul didactic

6. BIBLIOGRAFIE7. TEME,EXERCIŢII,EVLUARE,AUTOEVALUARE

ANEXELITERATURA PENTRU COPII (SCHEMĂ)

I LITERATURA POPULARĂ I 1. GENUL EPIC cuprinde creaţiile literare în care se narează,în cadrul unei acţiuni, evenimente şi întâmplări,relaţii dintre eroi şi mediu. 1.a) Lîteratura în proză (populară) -snoava -legenda -povestirea -fabula -BASMUL 1.b) Literatura în versuri (populară) -legenda -balada -pluguşorul GENUL EPIC –literatura cultă în proză cuprinde:

schiţa povestirea nuvela romanul basmul cult

literatura cultă în versuri:- fabula- balada- poemul eroic- epopeea

I. 2 GENUL LIRIC:o strigătura- sorcovao doina – colindao cântec de leagăn-cântec de stea

I.3 GENUL DRAMATIC: -religios-Vicleimul ,Irozii; -laic - Jienii (teatru de haiduci), Ursul,Căluţii,Capra. I.4 GENUL AFORISTIC :

proverbe zicători ghicitori

I.5 FOLCLORUL COPIILOR : cântece ricreative,numeratori ludice,păcăleli,frământări de limbă.

BIBLIOGRAFIEAnton Ilica ,,Metodica predării limbii române în invăţământul primar”

Liviu Chiscop ,,Literatura pentru copii’’

X x x ,,Basme populare româneşti ,, Bucureşti 1977

Ovidiu Bârlea ,,Poveştile lui Creangă” Bucureşti 1967

X x x ,,Antologie de poezii pentru copii” Bucureşti 1995

LISTA DE LECTURI RECOMANDATE: PETRE ISPIRESCU:

Tinereţe fără bătrzneţe şi viaţă fără de moarte Prâslea cel voinic şi merele de aur Sarea în bucate Ileana Simziana Greuceanu Fata săracului cea isteaţă Găinăreasa

MIHAI EMINESCU Făt-Frumos-dinLacrimă Călin (file de poveste)ION CREANGĂ

Povestea lui Harap-Alb Povestea Porcului Fata babei şi fata moşneagului Povestea unui om leneş

ION POP RETEGANUL -Măr şi PărG.DEM TEODORESCU-Fata din dafinH. CHR.ANDERSEN – Fetiţa cu chibrituriFRAŢII GRIMM-CenuşăreasaVLADIMIR COLIN –Basme

Autorii şi textele se vor alege în conformitate cu următoarele criterii:1. apartenenţă la literatura română sau străină;2. apartenenţa la literatura populară sau culltă;3. criteriul apartenenţei la diferite categorii de vârstă şi trepte de şcolarizare şi

principiulaccesibilităţii.

CĂRŢILE EXISTENTE ÎN MINIBIBLIOTECA DIN CLASĂ:

1.PETRE ISPIRESCU –Basme 2 buc.2.,,CARŢILE COPILĂRIEI ED.ARAMIS pentru clasa a III-a” 2 buc.3 ,, ,, ,, pentru clasa a II-a” 4.B.ŞT. DELAVRANCEA Basme şi povestiri 3 buc.5. ION CREANGĂ ,,Cele mai frumoase pagini”,Editura Coresi 4 buc.6.MIHAI EMINESCU –Făt-Frumos-din-Lacrimă -Basme7. ION CREANGĂ -,,Amintiri din copilărie”8.CĂLIN GRUIA –Nuieluşa de alun9. BASME ED. ARAMIS10. DIN CELE MAI FRUMOASE BASME ALE LUMII- culegere vol 2-11. Basmul cu soarele şi luna12. OCTAV PANCU-IAŞI- Iedul cu trei capre13. H.CHR. ANDERSEN-Poveşti14.FRAŢII GRIMM-Albă ca Zăpada15. CONTESA DE SEGUR Poveşti cu zâneWILHELM HAUFF – Basme

În colecţia :,,Din cele mai frumoase basme ale lumii: Poveşti africane ,,Povestea cu leul şi taurul” Poveşti braziliene ,,Cerbul cu pene, Cum au furat oamenii focul” Poveşti chineze ,,Păstorul şi Zâna- ţesătoare,Povestea arcaşului Yi şi a zeiţei

Ch’ange” Poveşti franceze ,,Frumoasa şi monstrul,Griselidis,Catârul fără frâu Poveşti grecesti Făt-Frumos din zahăr,Făt-Frumos cel adormit,Zmeul”

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

*evidenţa în fişe nominale de bibliotecă a textelor parcurse ; *evaluarea prin descriptori a modului de însuşire a caracteristicilor generale ale textului studiat (basm sau poveste) refertoare la : -acţiune în timp ; real si fantastic; -personaje (reale şi fantastice); * verificarea individuală a algoritmului de analizza a unui text: -titlu ; -date destre autor; -însuşirea conţinutului textului :subiectul,momentele acţiunii,conflictul - caracterizare de personaje ;

-conţinutul de idei ;-realizarea artistică ;

-interpretarea mesajului etic. * aflare de răspunsuri la întrebările care-i frământă; * îmbogăţirea experienţei de viaţă (cu cine ai vrea să semeni şi de ce?); * verificarea fişelor de lectură întocmite; *analizarea şi evaluarea (autoevaluarea) în colectiv de texte compuse de către elevi.

OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ

1 D e z v o l t a r e a capacităţii de receptare a mesajului oral al basmului (poveştii)

1.1 să sesizeze sensul global al unui mesaj;1.2 să deducă sensul unui cuvânt necunoscut prin raportarea la mesajul audiat şi să distingă sensul propriu de cel figurat;1.3 să sesizeze corectitudinea unui enunţ oral şi să stabilească legături între text şi faptele de viaţă;1.4 să folosească mijloacele nonverbvale (gesturi,mimică ) în comunicare;1.5 să manifeste atenţie faţă de interlocutor în diferite situaţii de comunicare.

2.D e z v o l t a r e a capacităţii de exprimare literară

2.1 să construiască povestiri orale scurte pe baza unui plan dat,sau a unui plan propriu;2.2 să pronunţe clar şi corect un mesaj şi să interpreteze artistic anumite roluri;2.3 să redea prin cuvinte proprii conţinutul unor fragmente din texte citite sau audiate;2.4 să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii;2.5 să utilizeze corect în exprimarea orală proprie elemente de construcţie a comunicării;2.6 să manifeste cooperare în situaţii diferite.

3. D e z v o l t a r e a capacităţii de receptare a mesajului scris

3.1 să identifice elementele de bază ale organizării textului în pagină;3.2 să desprindă ideile principale ale fragmentelor;3.3 să distingă insuşirile fizice şi morale ale personajelor;3.4 să desprindă realul de fantastic;însuşirile neobişnuite atribuite unor obiecte sau fiinţe;3.5 să identifice şi să explice expresiile poetice si personificările din texte;

4. D e z v o l t a r e a motivaţiei pentru exprimarea în scris a capacităţilor imaginative şi creative

4.1 să cunoască diferite elemente de construcţie a comunicării specifice basmului şi să respecte ortografia şi punctuaţia într-un text propriu;4.2 să povestească în scris fragmente dintr-un text citit şi să caracterizeze personaje;4.3 să redacteze texte proprii de mai mică întindere imaginându-şi întâmplări şi fapte ţinând cont de părţile unei compuneri;4.4 să manifeste interes pentru lectura şi compunerea de texte (povestioare,întâmplări fantastice,basme) şi să respecte regulile grammaticale.

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.1 -exerciţii de explicare a titlului textului ;-formulare de întrebări pentru stabilirea sensului global al mesajului;-ex de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu;

1.2 -ex. de înlocuire a uinor cuvinte cu sinonimele lor ;1.3 -identificarea şi corectarea unor pronunţii greşite sau a unor exprimări greşite ;1.4 -ex. de mim;1.5 -simularea în dialoguri a unor situaţii diferite de comunicare;

-jocuri de rol;

2.1 -construcţii de texte orale pe baza unui plan dat, sau planuri proprii ; -povestire de fapte şi întâmplări reale sau imaginare pe teme diverse ;2.2 -ex. de rostire corectă a diverselor mesate ale textelor; -ex . de ortoepie ;de reglare a vitezei de vorbire ; -ex . de dicţie ;2.3 -ex de clarificare a unor fapte ; - povestiri individuale -exprimare de păreri proprii;2.4 -ex de dialog ; -conversaţii pe tema terxtului ; -simulare de situaţii de comunicare; -ex de folosire a intonaţiei;2.5 –construire de enunţuri; -acordul gramatical; -recunoasterea momentelor acţiunii;2.6 –exerciţii de dezvoltare a iniţiativei personale în comunicare; -exprimarea propriei opinii,gânduri,sentimente în legătură cu faptele întâlnite; -dialoguri imaginare,jocuri de rol;

3.1 –recunoaştere de ilustraţii-momente din desfăşurarea acţiunii;3.2 –exerciţii dce citire explicativa,desprinderea ideilor principale;3.3 -identificarea personajelor însuşiri fizice şi morale;3.4 -exerciţii de desprindere a unor fapte sau întâmplări reale de cele fantastice;3.5 -identificarea expresiilor si a formulelor tipice basmului;

4.1 –exerciţii de aplicare a regulilor ortografice şi de punctuaţie în texte date sau proprii ; -lucru şi corectare sau autocorectare în echipă ; 4.2 –să povestească în scris fragmente determinate din basme ; -să analizeze trăirile interioare ale personajelor şi să aşeze corect în pagina caietului4.3 –redactare de texte de mică întindere cu fapte şi întâmplări proprii; -redactare de texte imaginare personale ; -creare de dialoguri pe diverse teme ;4.4 –exerciţii de consolidare de deprinderi şi atitudini pozitive faţă de lectură ; -folosirea dicţionarelor sau altor surse de informare; -organizarea unei minibiblioteci; -exerciţii de planificare a lecturii suplimentare.

OPŢIONAL ,,ÎN LUMEA BASMULUI”

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

2007-2008 CLASA a III-a

NR.crt.

Unitatela de învăţare Ob.deref.

Conţinuturi Perioa-da

Săpt. Obs.

1

2

3

4

NE DOCUMENTĂM ÎN BIBLIOTECĂ

CE TREBUIE SĂ ŞTIM DESPRE BASM ?

DRAMATIZĂRI

SCRIERE IMAGINATIVĂ

1.52.63.1

4.11.11.21.31.41.52.12.22.32.42.52.63.13.23.33.43.54.24.34.4

1.11.31.42.22.42.6

3.33.43.54.14.34.4

-rolul bibliotecii- vizită la cea comunală;-cartea diversă din biblioteca;-minibiblioteca din clasă-listă cu basme populare şi culte;-bibliografie.

Definiţie,dimensiuni Caracteristici a) dimensiunea mare a textului;b)formule tipice; Timpul şi spaţiul -timp şi spaţiu reale şi fantastice;-unitate de timp nedeterminată;-cifre simbolice; Recunoaşterea personajelor -personaje reale bune şi rele;-personaje fantastice-imaginare-bune şi rele

-relatii dintre personale; -caracteristici ale basmelor culte în versuri;

-conflictul între bine şi rău;-metamorfozarea-transformarea-personajelor în diferite obiecte sau fiinţe;-probele pe care trebuie să le treacă au grade din ce în ce mai mari de dificultate ;-obiecte cu puteri miraculoase.

-selectarea fragmentelor- textelor- care să permită dramatizarea ; -tehnici de interpretare (gestica,mimica,intonaţia); -memorizări; -costume,scenografie; -punere în scenă-ex de schimbare a unor finaluri;-corectare şi autocorectare în echipe;-creare de dialoguri-concurs-;redactare de texte, aşezarea lor în pagină,reguli de ortografie,alcătuire de culegeri de texte-revista clasei

PLANIFICAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Nr.Crt/Data

Conţinuturidetalieri

Obref.

Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

1

2

3

4

Cărţile din bibliotecă

Biblioteca din clasă

BASMUL-definiţie,dimensioni

Caracteristici ale basmului:a)-dimensiuni

b)motivul basmului

1.11.41.52.2.42.63.1

1.4;2.12.3;2.42.5263.1

1.11.32.33.24.14.24.4

1.11.31.4

1.5

2.6

1.11.21.3

-vizită la bibl. din comună;-prezentarea cărţilor;-stimularea dialogurilor tematice;-diferite situaţii de comunicare;-recunoaşetre de ilustraţii;

-prezentarea listei de lectură ;-colecţionarea în clasă a unor cărţi folosite de către fiecare dintre elevi,pe rând ;-basme populare;-basme culte-basme ale lumii-selectiv ;-însuşirea definiţiei basmului ;-dimensiunea-câteva noţiuni destre basmul cult;ex de simulare a diferitelor situaţii de comunicare;-povestiri indipendente;-citire esplicativa a unor fragmente semnificative;-reguli de ortografie-folosirea dic-însuşirea definiţiei basmului ;-dimensiunea-câteva noţiuni destre basmul cult;ex de simulare a diferitelor situaţii de comunicare;-povestiri indipendente;-citire esplicativa a unor fragmente semnificative;-reguli de ortografie-folosirea dicţionarului

-text de mare întindere;-stabilirea unor sensuri ale unor cuvinte;-povestire de fapte şi calificarea lor;-planul acţiunii-ral;fantastic;--ex de citare a basmelor-dicţie-formule tipice (introductive,mediane şi finale);-conflict-bine-rău;-morala

-impăraţi fără urmaşi;-mama vitregă;-fata leneşă şi fata arnica;

-observaţia-conversaţia-lectură-memorare-activitate frontală-fişe standard de la bibliotecă

-texte, ilustraţii, secvente din diverse basme

-conversaţia, explicaţia.povestirea, activităţi frontale şi individuale

fişe

dicţionare

-conversaţia

observareasistematică-temă de lucru

Teme de lucru în clasă şi acasă

Evaluarea fişelor de lucru

Autoevaluare

c)Timpul şi spaţiul

d)Personajele basmului

e) Sfârşitul basmului

DRAMATIZĂRI

SCRIERE IMAGINATIVĂ

1.41.52.12.22.32.42.52.63.13.23.33.43.54.14.24.34.4

1.11.31.42.22.42.6

3.33.43.54.14.34.4

-acţiunea sze petrewce în timp real şi fantastic;-unităţile de 6timp nedeterminate-folosirea cifrelor simbolice;-unităti de timp (zi de vară ,până-n seară, trei zile şi trei nopţi,etc…);

-personaje reale:împăraţi împărătese,oameni de rând;-personaje fantastice:zmei,zâne,vrăjitoare…;-forţe ale binelui;-forţe ale răului;-capacitatea lor de a se trasforma-metamorfoza- în obiecte,lucruri, fiinţe;-eroii au de trecut diferite probe cu grad de dificultate crescător;

-acţiunea se desf. într-o anumită ordine;întotdeauna binale învinge;-ex de exprimare a acordului sau dezacordului în legătură cu sfârşitul, găsirea unui alt sfârşit

-activităti de selectare de texte pentru dramatizare;-prezentarea şi însuşirea diverselor tecnici de interpretare-memorizări-pregătirea costumelor şi scenografiei;-punere în scenă;

-creare de dialoguri –CONCURS;-redactare de compuneri;-redactare de texte proprii pe diferite teme date sau alese de către elevi;-ex de ortografie;-aşezare în pagină-apariţii în diverse ocazii şi citerea-interpretarea textelor compuse;-stimularea compunerii de texte-alcătuirea unei minireviste a clasei.

manuale cu basme în forme prescurtate,ilustraţii DVD-uri

activităţi indiv.sau pe echipe

Conversaţia,Exerciţiul,Munca în echipă,

-activitate independenta şi în echipe

Fişe simple de eveluare

Evaluări în echipe –prin povestiri în continuare

Organizzare de serbare-spectacol

Alcătuirea resistei clasei