Autoarea Valentina STURZA aduce cele mai profundegi sincere mulfumiri domnului Radu PREDA, Pregedin-tele Executiv al Institutului de Investigare a CrimelorComunismului si Memoria Exilului Romdnesc, pentrusprijinul moral qi material acordat larealizarea acesteiedifii a monografiei BASARABIA DECAPITAT4.

Valentina Sturza

BASARABIADECAPITATA

MONOGRAFIE

Edilie ingrijitd de arh. Alexandru BudiqteanuPrefatd de Tudor Palladi

EDITURAVRBMEABUCURE$TI

2017

Coperta: Silvia ColfescuRedactor: Alexandra CiuciulinTehnoredact or : D an Amza

Copyright O Valentina Stttrza, 2017

Aceastd cat1,e a ap5rut cu sprijinulInstitutului de Investigare a Crimelor Comunismuluigi Memoria Exilului Romdnesc.Conlinutul acestui volum nu reprezintd obligatoriupozilta oficialS a Institutului

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiSTURZA, VALENTINA

Basarabia decapitati / Valentina Sturza; pref.: TudorPalladi. - Bucureqti :Yrenea,2017

rsBN 978-97 3 -64s-823 -1

94

CUPRINS

Un crez nestrdmutat al libertdlii gi al dernnitd{ii nafionale

- prefald de Tndor Palladi ................. ...................7

I. Satul meu natal ............ 15

II. Unirea Basarabiei gi Ion lncule! ......23IlL Buneii Toader qi Vasilisa Ploscaru (p[rinfii tatdlui meu). ........26IV. Bnneii $tefan qi Maria Pojoga (pdrinlii marnei).......................37V. Cele mai frumoase amintiri .............40VI. intAlnirea cu regii......... ................^.72VII. Anii de qcoal5 ..........76VIII. Basarabia decapitatl. ................... 85

IX. Evadarea din pustiuri ................... L02X. Reintoarcerea pe meleagurile strdbune .............. 141

XI. Prima dragoste ........ 160

XII. Familia rrrea.............. .................. 166

XIII. Al doilea val de depofidri qi arest[rile din anul 1949.......... 183

XIV. Sosirea sofului in pustiurile Ka2ahstanului......................... 193

XV. Sosirea tatii in exil ..............XVL Viafa surorii mele maria............ ..................... 218XV[. Via]a fratelui meu Teodor. .......222XVilI. Viala fratelui meu Victor... .....224XIX. Eliberarea din exil.... .................226XX. Studiile me1e............" ..................244XXI. Alte detalii din via{a mea ..........245XXII. Eliberarea na1iona1d................... ...................248XXI[. infiinlarea Asociafiei Fo;tilor Deporlali

qi De{inufi Politici din Moldova (AFDDPM). ................. 253XXIV. Activitatea mea pe parcursul anilor......... .......258XXV. Activitatea mea politicd ...........259XXVI. Amintiri despre oraqele vizitate de-a lungul afiLor..........260

ARBORE GENEALOGTC $r FOTOGRAFII

UN CREZ NBSTRAMUTAT AL LIBERTATII$r AL DEMNTTATTT NATTOT{ALE

(in loc de prefald)

Motto:Nu, nu plecdm nicdieri.

Aici e lara noastrd, aici vom rdmdne.Dragostea te duce unde ili spune inima.

Vila de vie tot invie, dar cea de boz e tot rogoz.

Valentina Sturza

Adunati pic cu pic din oceanul lacrimilor, din drama des-tinului insqi al Jdrii Ei al viefii, al Neamului romdnesc ;i altrdirilor personale tragico-dram atice, cartea B as arab ia decap i-totd a doamnei Valentina Sturza intruneqte in paginile ei atdta

durere qi sete nepotolitS de Om qi omenie, de bine si fiumos, de

necesar qi ideal, inc6t e greu s-o definegti intr-un cuvAnt. Ori-cum, e un ,,strigdt" secular de durere impotriva nedreptS{ii pan-slaviste gi a minciunii ideologice a,,eliberatorilor" pansovietici,a des![ririi qi depersonalizdrii umane a conalionalilor noqtri,de care n-au dus lipsS secole 1a rdnd.

Firile tari, dintr-o bucat[, qi echilibrate, daci nu vizionare,au un dar ceresc, qi anume ca, prin voia Celui de Sus, s6-;iindeplineascdneapdratin rnodul ;i la timpul lor condilia socio-umand din perspectiva Unului biblic qi sapien{ial, solar-selenar,

respectdnd rigorile scrise qi nescrise ale traseului deic. lntuitivqi optativ-prezumtiv, drumul lor trece si prin netrecere, ca qi prinCuv6nt sau prin NecuvAnt. Este cazul criptic pe care il demons-treazd karmic mult-pitimita qi distinsa doamnd a suferin{elornoastre, privind nu numai drama identitdlii nafionale, dar qi pe

cea a demnit5lii socio-umane, etico-civice qi verticale, misio-nare finalmente, pentru cd ghinda, vorba infelepciunii populare,

nu cade departe de stejar. Ea i;i urmeazd legic gi gnostic, dialec_tic qi gnomic calea fiin{ei qi pre-fiinfei, cu strictelea qi acuratefeamoralS intocmai, cu exactitate qi cu acea echitate intraductibil[in cuvinte sau inprecepte, dacd-i vorba de cei qapte ani de_acas5gi de acea bldndele sau plecdciune verbalb de miel, de a suge dela doud oi, paradoxal-proverbiald sau ideal-necesard.

Drumul din satul natal, dinCiuciulenii basarabeni, pdni instepele Kazahstanului sau p6n6 in gulagurile Siberiei d".gheaf5este unul al incercdrilor hagico-dramatice, aldeportirilor sovie-tice, repopuldrii fo4ate a mordovenilor de odinioard, ridicdriide la vatrd a bdqtinagilor qi instrbindrii lor cu fo4a armelor - deplai, neam, istorie, ffadi[ii, obiceiuri, religie qi grai.

Deportdrile in masd, urmate de colectivizarea de aseme-nea fo\atd, desproprietdrirea forfatb a {Xranilor au transfor_mat satele, vetrele moldoveneqti intr-o arend de luptb a noilororgane sovietice de conducere cu talpa fdrii _ cu {dranul, impirl6ndu-l ;i batjocorindu-I, transformAndu-l intr-un rob adevdratal regirnului comunist de ocupafie.

Sdrdcili peste noapte, deposeda{i de pdrn6nt, de case qi detot ce aveau agonisit, ldranii moldoveni au fost strImuta{i cavitele, ?n vagoane murdare, cu de-a sila de pe moqiile lor, fiindforla{i sd populeze qi sd revitalizeze alte regiuni ale ,,imperiu_lui rdului", cum era supranumit in epoc6 in Europa *od"l.rlstatului sovietic, zis ,,IJRSS,,. Mai mult, obligali prin lege sdnu se mai ?ntoarcb la baqtinl vreodatd, li se dicta destul dedur si se supund qi sd impdrtdqeascb modul de viald sovietic,morala comunist-ateistd, lipsa credin{ei ?n Dumnezeu, ido_latrizarea ideii de patriotism sovietic, morala bolqevicr afrate-lui mai mare, apartidului sdu comunist monopolist qi sovinist,totalmente sub orice aspect, dictatorial.

Drama prin care au trecut satele moldovene;ti qi {[raniilor este una epocald qi de neuitat. Au fost stigmatizate atd-tea sute de mii de dbstine: mame qi ta1i, bunei, fra{i qi surori,nepoli etc. Jocul diabolic al marilor conducdtori de la Kremlinn-a linut cont deloc de sufletele vii qi divine ale oamenilor,

acestora ludndu-li-se cel mai elementar drept: acela de a trdiliber pe pdm6ntul qi in casa lor, de a vorbi in limba 1or matern6,

de a-Ei pdstra credinla in Dumnezeu, de a-qi boteza copiii, de

a se cununa la biseric[, de a respecta cu evlavie s[rbdtorilereligioase de peste an.

Barbaria cu care au fost distruse ftliq tradiJiile seculare

ale biqtinagilor, introduse fiind in loc cele ,,get-beget" sovie-

tice, comuniste gi comsomoliste, ura cultivatd fa!6 de alte

na{iuni qi popoare intregi, uniformizarea culfurii lor stribuneintr-una de propagandd Ei de parad6,lozincardd s-au doveditulterior inapte de a supraviefui in noile condilii ale trecerii de

la un sistem social la altul. Colectivizarea stalinistS l-a degra-

dat pe !6ran, i-a luat tot ce a putut, dar nu i-a dat nimic inschimb, nemaivorbind de parlea moral5, umani, care a suferitmult, c5lcatd in picioare cu brutalitatea sistemului oprimant de

comand6. Or, munca in colectiv a fost una lipsilE de respon-

sabilitate, purlAnd un caracter formal, de implinire cazond a

ordinului ;i a planului pe hdrtie, negdnd fundamental calitatea,gustul pentru frumos, satisfaclia sufleteascS, aspiralia spre totce-i mdre! gi demn de numele de Om.

Regimul de ocupafie n-a dat nimic nou pe acest piciorde plai, in afarS de lacrimi gi durere, de demol[rile directe qi

irrdirecte, umane qi materiale. S6rdcia groaznicd qi foametea

organizatd, odatl cu introducerea noii ordnduiri comuniste, de

colectivizare a fbranilor, au pus vdrf la toate. Tragedia r6zboiu-lui, a doua conflagrafie mondiald, suprapusd pe ,,schimbSrile"economice dictatoriale, iqi va spune cuv6nful, oamenii munciidovedindu-se intr-adevbr,,sub vremi", vorba cronicarului.

Valentina Shrza, pe ahrnci in primul val de deport[ri, ca

orice copil, avea sd suporte greul qi lipsurile acelor vremurj de

restriqte pentru conafionalii noqtri, la propriu qi la figurat, trecAnd

prin urechile acului ale acelui regim barbar, pansovietic. Primarde Ciuciuleni qi secretar al Partidului Liberal, Grigore Scafari,

preEedinte fiind Ion Incule!, minishul de interne al RomAniei,

tatil Valentinei (Vasilisei) Scafari va fi desigur pentm inceput

separat de familia deportatd,, ca mai lesne s6 fie nimicit prinimpuqcare, precum procedau organele executive ale NKVD_uluisovietic. Dar destinul i-a surds, qi se vor revedea ulterior, le vaface o vizit6-s'rpri zd ?n exil. Grozdviile prin care vor fl:ece cei-lal1i membri ai farniliei, a buneilor, amamei,a fralilor (Teodor qiVctor) qi a surorii Maria, sunt aproape indescriptibile.

Prima evadare din deportare, cu toate peripefiile, inclusivopdrirea fatald' a capului qi a felei in tren, dramanefericirii trd-ite in drum spre casi, spre lara de origine qi de vis, durereasuferinlelor interminabile sunt descrise cu un ochi de pictor qicu o exactitate de economist, fapt care-i diwlgb cu asupra dembsurd vocalia qi profesia. Oricum, povestea vielii lor este unaplini de peripelii, pAnditd la orice pas de capcane dintre celemai neaqteptate Ei potrivnice, de punere la incercare. Este undat al sorlii pe care fiecare dintre cei suferinzi il pldteqte cu v6rfEi indesat din orice perspectivd. intoarcerea la ba;tind este qi eauna dureroasS, cdci unii bdqtina;i le ?ntorc spatele, nu-i primesccrestine;te, considerAndu-i,,duqmani ai poporului,,, precurni-a condamnat regimul de ocupafie. lJrmeazd, qi cea de_a douadeportare, pentru cd au evadat din locul unde fuseserl deporlaliprima oard. Sd vezi qi sd nu crezi! Unde s-a mai alu:it sd_tiba[ijoc in halul acesta de om, de oamenii care-qi iubesc plaiul, deoamenii pirnantului, lega{i prin credinlb qi aspiraliire lor de binela un frai nrai bun, fburit prin propria lor ddruire qi printr-un efoncontinuu, transmis din neam in neam, din genera{ie in generalie!

Cititd cLr rdbdare Ei aplecare de la un capdtla altul, car_tea doamnei valentina sturza este rura a inimii care s-a scris ovia{b de om - din copildrie pdnd la senectute. Mai mult, eanu trece niciodati peste momentele vitale dilematice, difi_cile sau de impas. De o sinceritate dezarmanti, paginile eirelevd pe de-a-ntregul tragedia qi drama moldoveniroi ru

"ur"au fost supugi de cbtre fo(ele oculte ale balaurului roqu de laRdsdrit, care s-a l[!it peste partea noastrb de !ar6, peste Moldovainter-riverand a lui $tefan cel Mare Ei Sfhnt, frr-i nici'n dreptlegitim. Fire deschisd, de o profunzime psihologicb indubitabila,

10

autoarca iqi descrie cu lux de am[nrurte inheaga istorie de pd!a-

nii;i ?ntAmpl6ri, accidente conflictuale qi de viafd din mai toate

perioadele, cu mult umor qi ironie, adesea demonstrAnd o vocaliede povestitor oral inzestrat cu mult har, care, dacdar fi perseverat

irr acest sens, ar fi putut lesne s5 clevin[ o prozatoare forle. Dreptci e n6scuf[ itzodiaarmoniei, chiar in apogeul ei aproape (1a20

octombrie...). Te cuceresc atAt istorioarele din copilirie, cAt qi

celelalte, care intr-ur fel demonstreazd qi stofa ei artisticd popu-

lar6, orald, qcolitd la filosofia qi morala viefii mirene.Prin conceplie qi viziune, prin atitudine gi compozilie, prin

fabuld Ei narafiune, povestea vielii doarnnei Valentina Sturzanu le repetb pe ale multor altor autori care au scris ?n dome-niul dat lucr5ri nelipsite de interes istoric etc., ea Jindnd maimult de o deschidere cdtre lumea veche-moderni, de o ordineinstauratd pe morald qi echitate socia15, cum a fost aceea dinperioada de dupd Marea Unire, din deceniile doi qi trei ale vea-cului al XX-lea. Apoi este vorba de o generafie a marilor aspi-ralii istorice qi socioculturale, socioumane, de o generalie care

a cimentat legdtura cu neamul, cu conaJionalii noqtri din intre-gul spa{iu rom6nesc. Lucrarea prezintl interes gi sub aspect

istoric, economic, agricol, r'eligios, educativ etc. Autoarea a

cdutat si recreeze un tablou complex/sintetic al vielii socialede odinioarL, fficdnd sondaje in toate aceste domenii de refe-rint6, dezvdluind cu lux de amdnunte intregul efort al societSliiin drum spre europenizarea Ei modernizarea modului de vialbal predecesorilor noqtri pe aceste meleaguri. Bine informatd,ea nu se complace in descrieri publicistice, ci cautd intot-deauna s[ dea viali adevdrului din prima surs6. Toate lucmrilesunt relevante, palpabile, conlin doza necesard de viali qi de

adevir, de ceva int6mplat, vdzut qi triit pe viu.Detaliile care incrusteaz\/infrumttseleazd ansamblul enci-

clopedic al lucririi se asociazd acelor ozoate dlltuite in lemlde meqterii-fauri, in fond dintr-o chemare interioarb ori ca

ordinea cuvintelor intr-o rug6, unde fiecare cuvdnt qi son

are greutatea Ei locul lui menit din cer inhu cristalizarea qi

li

consolidarea intregului, armoniei lui cuvdntdtoare, prin rele_varea sublim6 qi divind a adevfu-ului privit din interior. Ca qistropii de loud pictali de noapte pe firele pldpdnde de iarbdintnr deqteptarea qi reflectarea razelor solare mijind stelelorcdrora le redau sclipirea netrecitoare a continuit[lii etern-ma-tern-patemului sentiment de meleag gi de Tari, de Om qi deNeam, de frate Ei sor6 intr-u Christos. pasajele privind via{ainterioar5, cresterea si suprapunerea varstelor ulterior, dintr-opersp ectivb meditativ-m ozaicald, p ichral -opf ionall

$ i atitudi_nal-verlicald, au o func{ie a lor de Acasd, care amestecd melo_dios qi generos, ritmic qi irnnic partea cu intregul, pauzele qicauzele, intreb6rile retorice gi durerile etico-civice, pentru ane conecta direct qi indirect la armonia autumnali a impliniriicondiliei umane dinspre metaforl si revelalie, dinspre ideafieqi meditalie, dinspre verticalitate si responsabilitate.

CopilSria si tineretea, scoala qi munca, activitatea zilnjcd,socio-umand, se impletesc mdiestrit in universul enciclope_dic al acestei c54i despre Domnia Sa gi despre contemporaniisii, despre destinul personal qi cel nalional, de legendb qi dedram6, de poveste gi de tragedie. Este in paginile volumuluimult6 amdrdciune ;i nedreptate socio-umand apisitoare, des_pre care pana gi inima autoarei-protagoniste nu tac, altfel nune-ar spune nimic despre cei cu pdinea gi culitul in m6nd, des-pre cei ce i-au pricinuit nu o dati mari qi necrutdtoare durerisufleteqti (fie ?n propria Jard de origine, fie in necuprinsul ste-pelor kazahe, unde a fost deporlat6 etc.). Dar este si un sen_timent sublim de bucurie care rdzbate dinspre verticalitate qiresp ons abilitate, pe care distinsa doamnd-per sonaj I cdlluzd lecinste;te cu o mdr"inimie gi cumsecddenie pioasd Ei omenoasd,dintr-un imbold omenesc-dumnezeiesc, pentru care luptd p6nbin pdnzele albe, ca o conqtiinli demni de destinul ce-a ales-o qide povara acestuia cu addnci rldlcini in karrna lhrii, abaEtinei;i alor s5i, de-o fiinli qi de-o credinld.

Oricum, ,,Basarabia decapitatd', a Valentinei Sturza (pre_gedinte al Asocialiei Fogtilor Deportali si De{inu}i politici din

t2 13

l{cpublica Moldova, din 2000) este o carte a neuit5rii de noitlirrspre trecut, prezent gi viitoq privitd prin lacrima calharticdir clestinului, a logosului qi a ethosului. Remarcabild prin mainrrlte momente cardinale qi originale in fond, prin firnclia lorsocio-uman6, psihologicd qi cripticS, aceastd lucrare cu carac-

tcr istoric ;i sociocultural se impune con;tiin{ei cititorului/contemporanului prin adev[rul trdirii de sine qi de noi, dinspre

cthos qi necesar, dinspre Jard qi Neam. RecapitulAnd ideatic

1i imaginar ins[gi forma mozaical-atitudinal-pictulal5 a intre-gului, pe care o capdt[ la finele nara{iunii auctoriale a lucrdrii,vorl vedea atAt eforturile de a-gi descrie cu de la sine putere

,,Satul. . . natal",,,IJnirea Basarabiei",,,Buneii (pbrinlii tatbluilureu), ,,Buneii (pdrinfii mamei), ,,Cele mai frumoase amintiri",

,,intdlnirea cu regii", ,,Anii de Ecoal6",,,Basarabia decapitatS",

,,Evadarea",,,Prima dragoste", ,,Deport6rile din 1949", cdt qi

irnpdrtdqirea unor trdiri aparte, de destin, relevate in ,,Sosi-rea solului", ,,Sosirea tatiiin exil", ,,Chinurile surorii mele qi

ale frajilor",,,Eliberarea din exil",,,Reintoarcerea",,,Studiilernele", ,,Alte detalii din viala ffie&", ,,Eliberarea nalionald",

,,infiinfarea Asocialiei Foqtilor Deportali qi De{inufi Politicidin Moldova", ,,Activitatea mea pe parcursul anilor", ,,Activi-tatea politicd" gi ,,Amintiri din oragele vizitale".

Oric6t de intortocheatd ar fi calea vielii unui om, dacd ea

trece ,,prin inimd", ,prin !ara" lui ;i prin ,,vi1a dc vie" a aces-

teia, figurat vorbind in chiar metafora sturziani finalmente, ea

duce spre LuminS, spre Dumnezeu, pentru c[ ca trccc trlt'in sufc-

rinld qi prin credinfd, prin durerile proprii qi prirr cclc alor s[i,pldtind toate vdmile cristice ale devenirii, alc itnplittil'ii utttanc.

Or, faptul cd a al'ut atdteaviziuni cu Maica Dornnului cslc ttttul

mai mult decAt elocvent, vorbind in tennenii zrutoarci-protagtt-

ni ste, aproape intotdeauna optimiste qi inainte-nr c tgit toa t'c t I t I ; rit

Lun6 gi Soare, dup6 steaua cdliluzd a neamului, ncltrttritttitt'c.

in linia altor lucrdri de la noi despre deportdri q;i tlcs[irrirri,

desple excomuniciri ;i reabilitdri, cartea doamnci VtlctttitrirSturza,,Basarabia decapitatd" se evidenliazd nu nutnai prittIt'rr

serie de tr5iri tragico-dramatice, carc trag mult in fa{a Adevd-rului pus pe cdntar de istorie, de insugi destinul care n_a cru_!at-o defel, punAnd-o la mare incercare. Contopirea totald cudragostea fa{5 de Domnul, de Adevir si de Neam, de baqtinlqi de Jar5, de pdrin{i qi de tradi}ii, de familie qi de naturd etc.,i-au insuflat acea fofid, de rezistenfd neatzitdinaintea tuturorvicisitudinilor ce-au urmirit-o insistent, la tot pasul, spre a_icunna zilele, spre a-i stinge suflarea. ingerul ei pdzitor insd asalvat-o de fiecare datd din ghearele celei nedorite, intbrind-oin pr"rterile ei, spre a confirma cu demnitate Ei cu fruntea susdreptul la nume sub soare, dreptul la via!6 qi la partea sa de!ari, chiar dacd dupd revenirea din lin,turile strbine nu erauacceptali sd triiasci in Patria lor de origine.

in ciuda tuturor relelor qi railofValentina Sturza Ei-acucerit numele sdu de glorie, de fiicd demnd a meleaguluimoldovenesc, a piciorului de plai mioritic, cLntat celebru inbalad5' invrednicindu-se de stima Ei de preluirea inalti a con-temporanilor, care-au ales-o preqedinte al Asocialiei FoqtilorDeporta{i qi De{inu}i Politici din Republica Moldova. Acestvolum este cartea de vrzitd a distinsei noastre doamne care aluptat toatb viafa qi a invins minciuna qi nedreptatea celor cene-au ocupat Ei ne-au desldrat f6r6 a ne intreba, celor ce-austat in capul mesei o viafd de om. Neamul nostru trebuie si semdndreascd legitim cu asemenea fiice, cu asemenea luptdtoarepc viafd qi pe moarle intru Credinlb gi Adevdr, intru Dreptate qiLumin6: ,,Nu, nu pleclm niciieri. Aici e tara noastrl, aici vomriunAne. Dragostea te duce unde ili spune inima. Vila de vie totinvie, dar cea de boz e tot togoz',. Este un crez istoric qi deic,nestrdmutat qi solar, care face oricui qi oricdnd cinste, mai alesunei inimi iubitoare de Jard gi de Neam, de necesar gi ideal, delibertate qi demnitate national6.

14

Tudor Palladi

15

I. SATUL MEU NATAL

Prins intre culmea a doui dealuri, pe coastele cdrora se

irqterneau vii necuprinse, satul se intindea cale de.vreo optliilornetri de-a lungul vSii qi vreo patru kilometri in l6firne,

scmdndndu-gi casele ce zdmbeau vesel la soare, in mijloculgrddinilor qi livezilor. Pe culmea dealului erau ?nqirate c6teva

nrori de vdnt, iar in suta2 lI se afla o moard de foc. in sat erau

doud biserici, dintre care una, Sf. Gheorghe, se afla in suta a

IV-a gi alta, Sf. Nicolae, in suta aII-a.Oamenii din sat, cump[tali la vorbd ca qi la patirni, mun-

citori, increzdtotiin puterile lor, sobri la gusturi Ei rdbddtori,clar toluqi plini de vioiciune qi de o energie fErb de margini,lnunceau din zori pAnd in noapte pe lanurile semdnate cu cere-

ale, in grddini, vii qi livezi, oblinAnd roade bogate.Dupb o s6ptdmdnd de muncd pe cAmpii, s6mbbta se intor-

ceau mai devreme, ca sd se pregiteasci pentru a doua zi de a

l.nerge la bisericS, unde urmau sd se roage lui Dumnezeu pen-

tru sbndtate qi pace in farnilie qi !ard, pentru roadd.

Dacd cercetdm intreaga istorie a bisericilor basarabene,

constatim c5 in fruntea acestora, din 1812, cdnd de fapt incepe

ocupaJiaruseascd, p6niin 1918, din 11 episcopi care le-au con-

dus, toli au fost ruqi, cu exceplia lui Gavriil Bbnulescu-Bodoni,care era romAn transilvdnean. Totuqi Ei el a fost cAqtigat de

cbtre ruqi, devenind exalh al ambelor mitropolii din Princi-pate. Unii preofi basarabeni refuzaupomenirea larnilici rcgale

romdne la slujbele religioase, pomenindu-i in schirnb pc mcln-brii familiei imperiale ruse.

I Din cotnuna Ciuciuleni, judegul Chigin6u, a fost cel tnai tttttt'c sitl

din Basarabia.2 Suti - sector.