barierele comunicarii interculturale

8/15/2019 BARIERELE COMUNICARII INTERCULTURALE

1/16

BARIERELE COMUNICARIIINTERCULTURALE

BARIERELE COMUNICARIIINTERCULTURALE 1. Stereotipuri si prejudecati

Este un lucru normal ca modul nostru de a f si stilul nostru de viata sa ni se para fresc si saprivim cu o urma de incertitudine si radicalitate stilurile de viata si comportamentele di erite.

Multimi de re ugiati si imigranti se deplaseaza continuu traversand di erite regiuni ale globului,fe incercand sa evite con icte, fe din cauza saraciei, in cautarea unei vieti mau bune.Ajungand intr-o alta tara, acestia descopera ca nu sunt acceptati cu totul in comunitatea incare isi doresc sa se dezvolte. Asa se intampla, de exemplu, cu multi oameni care vin in Statelenite, acestea find o societate de imigranti! populatia originara. "ndienii americani maialcatuiesc sub #$ din intreaga populatie a tarii. %A.&iddens, '(((, ')'*

Etnicitatea se re era la ,,practicile culturale si atitudinile unei anumite comunitati de persane,care ii di erentiaza de ceilalti++ %A.&iddens, '(((, ')'*.

&rupurile etnice au anumite caracteristici pentru a se deosebi intre ele, precum limba, istoria

stramosilor, religia si portul. "deea de ,,rasa++ a stat la baza multor con icte sociale. Membriiunui grup minoritar sunt ,,dezavantajati++ ata de majoritatea populatiei, acestia creand asa-numita ,,solidaritate de grup++. %A.&iddens, '(((, '))*

rintre tensiunile dintre grupurile etnice, cele mai puternice sunt cele pe motive rasiale. eexemplu, un tip des intalnit, acela de ,,niger++, se presupune ca este il reprezinta persoanele cupielea inc isa la culoare, par negru si cret. Ast el ca din cauza acestor di erente, unii oamneidevin motive pentru discriminarea sociala si pentru prejudecati.

Prejudecatile se re era la ,, opinii sau atitudini mani estate de membrii unui grup ata de altul++,in timp ce discriminarea ace re erire la ,,comportamentul real ata de celalaltgrup '' %A.&iddens, '(((, ')/*. esi prejudecatile stau cel mai adesea la baza discriminarii,acestea pot exista si separat, in conditiile in care oamenii pot avea atitudini marcate deprejudecati, dar carora nu le dau curs.

0piniile preconcepute ale unei persoane sunt adesea bazate pe conventii verbale si suntrezistente la sc imbare c iar si in ata unor in ormatii noi. 0amenii pot mani esta prejudecatiavorabile despre grupurile cu care se identifca si negative despre celelalte.


2/16

Membrii grupurilor minoritare tind sa se considere un popor di erit ata de ceilalti. &rupurileminoritare sunt, de opicei, izolate din punct de vedere social. Minoritatile sunt di erite atatetnic, cat si fzic de restul populatiei. Asa se intampla, de exemplu, cu a ro-americanii, scineziisau alte grupuri din Statele nite. i erentele fzice, cum ar f culoarea pielii, sunt consideratede obicei rasiale.

Rasismul ,, este prejudecata bazata pe distinctiile fzice semnifcative, din punct de vederesocial. 0 persoana rasiala este aceea care crede ca, unii indivizi sunt superiori sau in eriorialtora, ca rezultat al acestor di erente rasiale++%A.&iddens, '(((, ')1*.

rejudecatile isi ac simtita prezenta prin intermediul gandirii stereotipe , ceea ce inseamna ,,agandi in termenii unor norme fxe si in exibile++%A.&iddens, '(((, ')/*. Stereotipia este adesealegata de ideea de substitutie, in care sentimentele de ostilitate si urie sunt indreptate spreobiecte, care nu se a a in realitate la originea acestor sentimente.

"n ormele sale concrete de mani estare, etnocentrismul poate f de doua eluri2 pasiv sau activ .3arianta pasiva cuprinde toate acele prejudecati si stereotipii care le o era multor oameniavantajul de a ace economie de re ectie personala pe tema alteritatii. Mai cu seama dacaexista niste clisee adanc inradacinate in mentalul colectiv, este extrem de comod ca ele sa fepreluate de indivizi ca adevaruri care nu se mai discuta, o data ce sunt impartasite de unnumar semnifcativ de membri ai societatii.

Stereotipiile se bazeaza pe tendinta general umana de simplifcare si rationalizare, careia iidatoram pe langa unele erori de judecata regretabile, si cele mai mari cuceriri ale stiintei.octrine criminale precum comunismul sau nazismul s-au bazat pe ast el de simplifcari,mentinute in 0ccidentul democratic in zona stereotipurilor 4ino ensive4, dar care, o dataactivate, au dovedit ca pot conduce la tragedii umane de proportii mondiale. Marele pericol alacestor idei consta tocmai in aptul ca, aparent neprimejdioase in conditii de pace sociala, ele

sunt olosite, de indata ce izbucneste un con ict, ca justifcari ale violentei impotriva celorvizati. Ele au asadar o valoare anticipativa, pregatind si prevestind o agresiune viitoare, ca incazul prejudecatilor rasiste.

rivind lucrurile in perspectiva istorica, putem afrma ca geneza rasismului a ost una inocenta.5a inceputurile sale, rasismul s-a prezentat ca o teorie antropologica bazata pe actoriobiectivi2 deosebirile de aspect exterior dintre reprezentantii di eritelor rase umane suntvizibile 4cu oc iul liber4, asadar incontestabile. 6otiunea de rasa nu a ost creatia unor ideologiperversi, interesati in ridicarea unor oameni impotriva altora, ci un concept elaborat destiintele omului si, ca atare, la el de onorabil ca orice alta notiune ve iculata de acestea.6imeni altul decat parintele pozitivismului, Auguste 7omte, evidentia, inca in #8/', ca indivizii

apartinand di eritelor rase nu au acelasi creier, ara a trage insa de aici vreo concluzie care sail aca pasibil astazi macar si de cea mai vaga banuiala de rasism.

6u trebuie sa se inteleaga ca dispretul ata de alte popoare si rase este o ac izitie moderna.&recii si romanii care ii numeau 4barbari4 pe toti strainii practicau si ei un etnocentrism pe carel-am putea numi 4protorasist4, dar avantul ideilor rasiste se leaga de enomene specifcesecolului al 9"9-lea, precum colonialismul, urbanizarea si imigrarea, combinate cu exacerbareanationalismului. 5a elaborarea doctrinei rasiste si-au adus contributia o multime de ganditori


3/16

din cele mai variate domenii2 flosof si teologi, fziologi si anatomisti, istorici si flologi, pentru anu-i mai aminti pe scriitorii, poetii si calatorii in uentati de teoriile biologice la moda in secoluldar:inismului.

"n Anglia, unul dintre parintii gandirii statistice, ;rancis &alton, intemeiat pe ideile lui 7 arles

ar:in, care ii era si ruda, organizeaza in cadrul Societatii de Sociologie din 5ondra dezbateridespre eugenism la care participa nume de prim plan ale stiintei si literaturii vremii printrecare Max 6ordau, ?nnies, &eorge


4/16

rasa ancorata intr-o apartenenta comunitara care poate conduce la actiuni de tipul segregarii,bazate nu pe caracteristici ereditare, ci pe habitus 4. e aceeasi linie, sociologul americanilliam Sumner a atras atentia asupra erorii de a se atribui rasei ceea ce tine de moravuri saude et osul popoarelor %M. eber, '((D, 8'*

Se pleaca de la premisa ca daca exista con icte intre albi si negri, acestea se datoreaza nudi erentei de rasa, ci problemelor sociale, aptului ca unii au ost stapani iar ceilalti sclavi si, caurmare, exclusi apriori din competitia sociala.

upa abolirea sclaviei, s-a creat un sistem de caste in care raporturile interumane erau reglatede o 4etic eta4 specifca, un ansamblu de ritualuri, un protocol social con orm caruia fecareindivid si fecare grup acea exact ceea ce se astepta de la el. 0 data acceptata, noua situatiea asigurat un ec ilibru vremelnic, ceea ce acut ca nici de aceasta data problema concurenteisa nu se puna, intrucat competitorii prezumtivi continuau inca sa alerge pe culoare di erite.ar treptat, aparitia unei paturi de intelectuali negri si migratia masiva a oamenilor de culoaredinspre Sudul rural catre 6ordul industrializat au tins sa dezagrege sistemul castelor,antrenand incercari ale albilor de a-i impiedica pe negri sa intre in concurenta cu ei.

=asismul se naste din dorinta albilor de a-si mentine anumite privilegii de ordin social, pe careeste insa inevitabil sa le piarda cu trecerea timpului, ceea ce va antrena o reducere aimportantei deosebirilor rasiale in viata societatii americane.

Anii +)( ai secolului al 99-lea marc eaza inceputul unei noi orientari, evidente mai ales incercetarile lui o n ollard. Acesta, dupa mai multe luni de locuire intr-un oras american dinSudul indepartat, desemnat conventional prin numele fctiv de 4Sout to:n4, elaboreaza unstudiu extrem de amplu si amanuntit al vietii economice, politice si private din aceastalocalitate, incercand sa evidentieze mecanismele psi ologice care stau la baza prejudecatilorrasiale. 7oncluzia sa este ca atitudinile albilor ata de negri nu decurg din contactul cu ei, ci din

contactul cu atitudinea predominanta ata de ei. rejudecatile par sa se reproduca ara unmotiv obiectiv si, de aceea, ollard considera ca pentru a le intelege este necesar sa seanalizeze ormarea personalitatii celor ce sunt purtatorii si transmitatorii mai departe aiacestor prejudecati. %5..5ucBman, #CCC, '#D*

reocuparile lui ollard pentru substratul psi ic al prejudecatilor rasiste au ost reluate, intr-onoua orma, de > eodor Adorno. Acesta a analizat rasismul in general si antisemitismul inparticular ca produse ale unui anumit tip de personalitate2 autoritara, conservatoare,antidemocratica, etnocentrista. =eprezentant al scolii de la ;ranB urt, amestec paradoxal demarxism si reudism, Adorno sustinea ca un atare tip psi ologic nu poate f decat produsul uneicopilarii rustrante, rod al educatiei religioase care ar impune supunerea neconditionata ata de

parinti, dar o supunere lipsita de dragoste, un el de identifcare superfciala cu modelulpaternal, grevata de un la el de puternic resentiment ata de opresiunea exercitata de acestia.=ezultatul ar f o combinatie exploziva de con ormism si dorinta de a distruge stalpii autoritatiitraditionale a institutiilor consacrate. Adaugandu-se la aceste tendinte si aceea a trans erariipropriilor slabiciuni si de ecte asupra altora se obtine portretul caricatural al nazistului a caruidistrugere in efgie constituia un obiectiv de baza al neo-marxistilor din Scoala de la ;ranB urt.%S.7 elcea, '((F, F'*


5/16


6/16

sc imbata, rezulta ca nu i se o era nici o alternativa, iar condamnarea sa este una ara dreptde apel.

upa Mic el ieviorBa, rasismul cunoaste patru niveluri, progresiv tot mai bine consolidate, pemasura organizarii sale intr-o ideologie coerenta2

#. Infrarasismul apare ca un enomen minor si dezarticulat. El se prezinta suborma unor prejudecati si opinii personale, mai degraba xeno obe decat rasiste,care nu sunt impartasite de marea masa a populatiei. e aceea tentativele dediscriminare bazate pe ele si actele izolate de violenta carora le dau nasteresunt repede stigmatizate de societate, neajungand sa ia proportii.

'. Rasismul fragmentat se exprima cu claritate sub orma unei doctrinedi uzate prin publicatii si prin vocea unor lideri de opinie sau a unor grupuri dein uenta. 6ivelul sau poate f evaluat obiectiv cu ajutorul sondajelor. Actele deviolenta se inmultesc. >endintele de segregare si discriminare sunt tot maimarcate.

). Rasismul politic presupune aparitia unei miscari, a unui partid care sa si-linscrie ca principiu in programul sau de actiune. Aceasta orta politica vacapitaliza si orienta prejudecatile rasiale, mobilizand si antrenand segmenteimportante ale populatiei. n numar de intelectuali autentici vor f atrasi inmiscare, pe care o vor legitima din punct de vedere teoretic, 4demonstrand4totodata ca ea se inscrie intr-o traditie nationala respectabila. Miscarea vasolicita imperativ adoptarea de masuri politice discriminatorii si va elabora unproiect de segregare rasiala popularizat prin dezbateri publice.

1. Rasismul de stat reprezinta ultimul nivel al spiralei rasiste. El marc eaza

momentul in care statul insusi se organizeaza pe principii rasiste, punand inaplicare programe de excludere, discriminare masiva si sistematica si c iardistrugere fzica a grupurilor socotite indezirabile. Se poate vorbi de un rasismtotal din clipa in care toate institutiile statului sunt mobilizate in scopulindeplinirii acestui program, care cuprinde componente sociale, economice,

juridice, militare, etc. Stiinta insasi este pusa in slujba ideologiei rasiste si easu era, in consecinta, un proces de degradare si discreditare intrucat renuntala obiectivitate si isi subordoneaza cercetarile intereselor actorului politic.%Mic el ieviorBa, Spatiul #CC1, pp.FD-FC.*

Aceasta segmentare a enomenului in patru 4rasisme4 relativ autonome pune sub semnul

indoielii unitatea enomenului rasist si sustinerile potrivit carora ar exista o continuitateper ecta de la cea mai vaga aluzie antisemita pana la camerele de gazare. e apt, pastrand

justa masura a lucrurilor, nu este cazul sa se absolutizeze nici autonomia ipostazelorrasismului si nici interdependenta lor, intrucat e la el de exagerat sa se afrme ca istorisireaunor anecdote cu evrei %ei sunt, de altminteri, primii care le apreciaza, atunci cand nu suntc iar autorii lor* ar conduce direct la Ausc :itz, dar, totodata, si ca ve icularea insistenta prinliteratura si presa a unor teze rasiste nu ar avea consecinte periculoase.


7/16

Exista, de apt, doua tipuri de rasism, mai intotdeauna impletite, primul generand discriminaresi cel de al doilea excludere. 7el dintai porneste de la ideea ca singura perspectiva justaasupra lucrurilor este cea a rasei dominante, posesoare a unui sistem de criterii si principii devaloare universala. Aceasta era pozitia majoritatii conc istadorilor la care ne-am re eritanterior si a continuat sa fe aceea a tuturor colonialistilor. in punctul lor de vedere, nu existaalternativa la obligativitatea ca celelalte grupuri umane sa se supuna rasei 4superioare4%SepGlveda invoca, precum s-a vazut, autoritatea lui Aristotel pentru a argumenta ca aceastasupunere constituie o cerinta naturala*.

A doua pozitie pare mai obiectiva, mai rationala si toleranta. Se accepta existenta unor criteriidi erite, corespunzand pluralitatii culturilor, dar se considera ca existenta acestora reprezinta oamenintare pentru identitatea culturala a grupului propriu. e aici o logica a omogenitatiiculturale, a puritatii rasiale si apeluri la expulzarea elementelor alogene. aca prima viziunestimuleaza in eriorizarea alteritatii si discriminarea pe criterii de rasa, cea de a douaincurajeaza respingerea si segregarea, ambele dovedindu-se la el de nocive, mai cu seamaatunci cand se combina intre ele, cum s-a intamplat, de exemplu, in A rica de Sud in vremeaapart eidului2 autoritatile practicau simultan si discriminarea rasiala %in institutiile de stat,transporturi, scoli, spitale, etc.*, dar si segregarea %prin gruparea in bantustane a bastinasilor*.5agarele de concentrare naziste au constituit cazul limita al segregarii duse pana la ormaextrema care este nimicirea celor segregati.

7at priveste etiologia violentei rasiste, i s-au propus acesteia mai multe explicatii si anume2

Sc imbarea de comportament a indivizilor atunci cand acestia se a a inmultime. si ologia maselor, asa cum a ost ea caracterizata de &ustave 5e


8/16

2. Perspective di erite asupra co!cepte"or decu"tura si civi"i#atie

Cand vorbim despre o civilizatie, oricare ar fi aceea, vorbim desprecomportamentul uman si stilu de comunicare, religie, limba, evolutie culturala si nu inultimul timp perceptia asupra timpului.

Ipoteza conform careia ar exista cineva care sa cunoasca totul despre o anumita culturasau civilizatie este total eronata . Indiferent ca este vorba despre o persoana pasionatacare isi dedica in intregime timpul acestei activitati sau unui om de afaceri care intra incontact cu multe culturi datorita jobului sau . Ar fi imposibil !In schimb , o solutie

pertinenta ar fi studierea punctelor comune ce influenteaza comunicarea la nivelinternational. Cunoasterea caracteristicilor unei civilizatii ar facilita cu mult legaturile

dintre un francez si un brazilian, spre exemplu .

Religia

Religia este un aspect foarte important care poate fi altfel de la un stat la altul.Desi aparent ar putea parea cumva bizara legatura dintre incheierea unei afaceri intre doioameni din doua tari diferite, care incheie o afacere si cultul religios al carui adept estefiecare . otusi nu este deloc asa . ste adevarat ca in majoritatea tarilor exista odelimitare clara intre religie , politica si stat , fiecare fiind liber sa adere la ce religiedoreste . Aici religia nu are nimic a face cu politica sau cu incheierea afacerilor. Darexista si tari unde religia, economia si politica sunt intr"o perfecta concordanta si atunci

este un aspect cat se poate de important ,destul de greu de evitat, sa zicem, data fiindaceasta legatura atat de stransa. De exemplu daca se incheie o afacere cu musulmani , arfi o gafa imensa sa li se faca o invitatie la vanatoare sau sa li se ofere la o masa carne de

porc . #a fel de importante sunt si sarbatorile, care difera si ele de la o religie la alta.

$iecare are dreptul sa faca alegerea pe care o considera potrivita pentru el, la fel cumfiecare are obligatia sa respecte alegerea celuilalt.

Limba

Cea mai utilizata limba a devenit engleza , probabil cea mai importanta limba de

circulatie internationala. Aceasta pozitie porneste de la faptul ca America, asemeniAngliei in secolul al %I% lea ,detine primul loc in tehnologie, cercetare, economie simass"media. &ineinteles ca orice limba cunoscuta contituie un avantaj .

'u putem afirma cu precizie ca necunoasterea limbii engleze este de neingaduit, darlucrurile s"ar complica putin.


9/16

In ajutorul acestei afirmatii voi veni cu un exemplu concret. ( prietena a fost in urma cuceva timp in vacanta in urcia, fara a cunoaste nici o limba straina si a avut nefericitasurpriza de a realiza ca i s"a furat din camera de hotel geanta cu bani, acte, carduri.Datorita faptului ca nimeni nu stia limba romana acolo iar ea nu cunostea la randul ei nicilimba engleza,nici turca a intampinat mari dificultati in a"i face pe cei de acolo sa o

inteleaga. Intr"un final a reusit sa se intoarca acasa fara bani,fara acte si profunddezamagita intrucat vacanta ei a costat de trei ori mai mult decat era planificata si pentruca in locul relaxarii pentru care mersese a avut parte de nenumarate neintelegeri, dureride cap si drumuri la Ambasada Romaniei doar pentru a reusi sa se inteleaga cu bastinasii.

De asemeni, intamplari stanjenitoare pot avea loc si atunci cand este vorba despreintalniri oficiale,traduse de un intermediar. )e pot crea situatii absolut dificile care ar

putea fi cu usurinta evitate daca ambii parteneri de afacere ar cunoaste o limba decirculatie internationala. ste destul de greu de gasit un translator care sa cunoasca atat deamanuntit un domeniu incat sa traduca perfect absolut fiecare cuvant si de aici se pot iscaadevarate neintelegeri.

Ar mai putea fi vorba si despre lipsa traducerii motamo a anumitor cuvinte sau expresiidintr"o limba in alta.

Timpul

impul este o resursa limitata, o secunda trecuta este o secunda pierduta definitiv 'u putem produce timpul, trecerea sa fiind ireversibila. *ulte studii ne"au aratat cat deimportant este timpul, cat de valoroasa este aceasta resursa care nu se defineste ci se

percepe prin simturi, fiind o notiune primara si corelata cu cea de eveniment.

+roverbul american ime is mone- este preluat pe zi ce trece demulte tari, intelegand cat de important este timpul pentru finalizarea afacerilor. Dacaamericanii lasa diplomatia la o parte si accepta comportamentele nepotrivite in afaceridoar pentru a respecta termenele limita, profesionisti de alta nationalitate pun accent maimult pe aspectele sociale si pe protocol. Intotdeauna americanii doresc sa treaca direct lasubiect, fiind de multe ori grabiti si nepoliticosi pentru a respecta acele termene limita.De exemplu, o importanta companie americana a ofensat o firma din urcia impunandu"le data si ora cand avea sa se desfasoare intalnirea, acestia din urma considerandcomportamentul americanilor lipsit de bun simt.

Comportamentul uman

Comportamentul reflecta atitudinile indivizilor iar reactiile celorlalti indivizi suntinfluentate de comportamentele acestora. ste o afirmatie universal valabila in toateculturile,diferentele constand atitudini. Acestea variaza de la o cultura la alta si fiindfoarte diferite unele de celelalte de pot parea lipsite de sens, deplasate, socante (ricemesaj nonverbal, gestica, mimica, pot strica intr"un singur moment tot demersul facut

pentru eforturile depuse pana in acel moment pentru a crea o apropiere. Cele mai simplesau banale lucruri pot fi considerate comunicarea interculturala sau internationala, de


10/16

exemplu expunerea anumitor parti ale corpului utilizarea numerelor sau culorilor. $iecaretara are astfel de numere aducatoare de noroc sau ghinion. 'eluarea in calcul asemnificatiei cifrelor poate cauza de asemenea confuzii comunicationale. In unele culturicifra / este ghinionista in timp ce numerele 0 sau / sunt considerate sacre.

Aceste lucruri aparent nesemnificative pot crea situatii stanjenitoare. le pot fievitate printr"o documentare prealabila, prin studierea semnificatiilor mesajelornonverbale dintr"o anumita cultura, inainte de interactiunea cu membrii acelei culturi.xista multe exemple in acest sens , unul dintre ele se refera la o firma americana

producatoare de pantofi a trebuit sa reia o intreaga campanie publicitara desfasurata inunele tari arabe, deoarece a folosit imagini in care erau expuse picioare desculte, iaracest lucru este considerat drept o insulta in aceste tari.

Stiluri de comunicare

Din pacate, foarte multe tari au adoptat stilul american de comunicare scrisa in

afaceri, in parte datorita utilizarii raspandite a cartilor si textelor americane in multedintre universitatile si bibliotecile din intreaga lume si, de asemenea, datorita utilizarii pescara larga a practicilor de afaceri americane. #ipsa alineatelor la inceputul randului,utilizarea stilului american de scriere a datei 1luna2zi2an3, utilizarea celor doua puncte lasfarsitul formulei de adresare (Stimate Domnule: 3, stilul informal si uneori prea"

personal utilizat in majoritatea comunicarilor. $iecare tara doreste sa isi pastreze uneletrasaturi specifice legate de traditia in comunicare 1stil, tonalitate3, iar aceste lucruri,apartinand fiecarei culturi ltrebuie apreciate deoarece le definesc cultura.

$ %i ere!te cu"tura"e i! "u&e# i eritele moduri de gandire,

sentimente, comportament si gesturi

4esturile si comportamentele umane au o semnificatie arbitrara si poate fi diferitade la o cultura la alta sau chiar de la o perioada la alta in cadrul aceleiasi culturi. Acelasigest poate avea o semnificatie intr"o cultura si o cu totul alta conotatie intr"o alta. Ceea ceeste nornal intr"o societate poate fi anormal intr"o alta.

Vestimentatia , de pilda, difera de la o cultura la alta, de la un popor la altul

fiecare avand un port traditional ce ii reprezinta identitatea nationala. ocmai de aceea,cand analizam vestimentatia in contextul comunicarii, trebuie sa luam in consideraredeterminarile geografice, culturale si istorice. De la +olul 'ord la cuator, oamneii isi

protejeaza corpul impotriva gerului sau a caldurii excesive5 imbraca haine adecvate,diferite in ceea ce priveste materialele 1blanuri, stofe, voaluri3, culoarea 1reflectanta sauabsorbanta a razelor solare3, croiala 1stransa pe corp sau lejera3. 1).Chelcea, 6778, 9:3Istoria, isi spune si ea cuvantul, imbracamintea din uropa (ccidentala de azi, adia daca


11/16

mai aminteste de cea din vul *ediu, cand majoritatea populatiei se multumea cu unminim de vesminte.

Diferentele vestimentare intre culturi sunt evidente , femeile din culturaoccidentala isi arata buricul, pe care il impodobesc cu diverse pietre pretioase sau

semipretioase in timp ce in tarile arabe, femeile nu lasa privirii nici macar glezna,capul sifata le sunt acoperite de un val iar corpul, de vesminte lungi si largi; in caz contrarfemeile sunt judecate drept imorale si pedepsite aspru.

In imonoul se cere a fi incheiatneaparat cu partea stanga peste partea dreapta, invers simbolizand ofensa adusa gazdeiintrucat numai mortiilor li se leaga =imonoul cu partea dreapta peste partea stanga.

4esturi comune precum contactul vizual pot ridica adevarate bariere incomunicarea interculturala. De pilda, in cultura americana, a nu privi in ochii

celuilalt cind vorbeste poate genera suspiciune si deasemenea, a vorbi cu cineva care poarta ochelari de soare poate crea un disconfort psihic. In alte culturi insa a privi in ochiiinterlocutorului este considerat o lipsa de respect, mai ales fata de persoane cu pozitiisociale superioare.In 'igeria, +orto Rico, hailanda sau


12/16

salut, prin miros, persoanele in cauza se identifica si se recunosc unele pe celelalte cafacand parte din acelasi grup.

In cultura musulmana, adesea ducerea mainii drepte la piept , reprezinta tot oforma de salut.

Tiparul frumusetii feminine este perceput diferit in culturi, in cea europeana, ofemeie frumoasa este slaba si se apropie de tiparul :7" 7":7, pe cand in culturamusulmana, cu cat o femeie este mai voluptoasa, cu atat este mai apreciata.

)emnificatia semnului cunoscut sub numele de "OK", este diferita de la o culturala alta. Atingerea varfului degetului mare cu carful degetului aratator,formand un cerc,

pastrand celelalte degete drepte si palma orientata spre spectator, traduce cuvintele allcorrect 1este in regula3. (>"initialele transcrierii gresitea cuvintelor all correct s"araspandit in toata lumea. Aceasta este o expresie mcdonalizarii comunicarii nonverbale.Acelasi gest, inseamna nimic , zero . In


13/16

Daca in culturile europene barbatilor le este permis sa poarte podoabe, acest faptfiind considerat normal, in lumea araba este interzis barbatilor sa poarte lanturi. Daca un

barbat este observat pe strada purtand lant, este arestat, fie el si un simplu turist.

'. 7aracteristicile culturale ale unor tari europene

e baza cercetarilor sale, S. =onen a o erit o scurta descriere a caracteristicilor culturale aletarilor studiate de @o stede.

Belgia . Accentul este pe indeplinirea datoriei, dar toleranta ata de risc este scazuta."mportant este sa fi descurcaret! este mai putin important sa fi tolerant sau ganditor.


14/16


15/16

• Evitati sa va afsati nerabdarea. Asteptati si acceptati perioadele in care nu sediscuta nimic concret pe parcursul negocierilor. Americanii, find in mod specialpreocupati de orizonturi scurte de timp, se asteapta ca negocierile sa dureze operioada minima de timp. Acest spirit de graba i i dezavantajeaza comparativ cupartenerii mai putin grabiti din culturi cu orientare pe termen lung, cum ar fai:an. e exemplu, o companie braziliana a invitat un grupde negociatori americani pentru a discuta reinnoirea unui contract cu o saptamanainainte de expirarea acestuia, stiind ca americanii vor ace mai multe concesiiintrucat se vor grabi.

• Acordati mai mult timp relatiilor interpersonale pe parcursul negocierii. 0ameniiproveniti din culturi cu orientare pe termen lung deseori au incredere in prietenie sirespect personal, mai degraba decat in sistemul legislativ atunci cand este vorbade adoptarea unui contract. Ei pun accent pe relatia dintre oameni, nu peintelegerile scrise. e aceea, ganditi-va la propunerea dumneavoastra inperspectiva unei relatii pe termen lung cu cealalta parte.

• =eciprocitatea salutului, cadourilor si avorurilor personale este un ritual socialoarte important in culturile cu orientare spre viitor. reocuparile legate de costuri,castig si salvarea aparentelor sunt in general subordonate mentinerii relatiilorinterpersonale.

Culturi orientate spre evitarea incertitudinii

• 6ativii din tarile cu puternica orientare spre evitarea incertitudinii %cum ar f&ermania, ocmeala este obisnuita si este asteptata ca find o parte esentiala a

jocului.


16/16

barierele comunicarii interculturale

Documents