1. SCOPUL EXPERTIZEI 2. PREZENTAREA GENERALĂ A AMENAJĂRII 3. ANALIZA ÎNCADRĂRII ÎN CLASE ŞI CATEGORII DE IMPORTANŢĂ A

BARAJULUI 4. CRITERII DE PROIECTARE, STANDARDE ŞI NORME UTILIZATE5. ANALIZA ADAPTĂRII SOLUŢIILOR LA CONDIŢIILE DE TEREN 6. CONSIDERAŢII PRIVIND SUFICIENŢA ŞI ACURATEŢEA DATELOR DE

BAZĂ 7. ANALIZA SIGURANŢEI LA APE MARI 8. ANALIZA SIGURANŢEI STRUCTURALE 9. ANALIZA SISTEMULUI DE URMĂRIRE A COMPORTĂRII ÎN TIMP 10.CONCLUZII

C U P R I N SC U P R I N S

PREZENTARE GENERALA A AMENAJARII

Date privind barajul

Corpul barajului este alcătuit din anrocamente cu granulometrie continuă constituite din şisturi sericito-cuarţito-cloritoase. Anrocamentele sunt procurate din excavaţiile din cuveta lacului în sistem cariera deschisă. Volumul total al umpluturii de anrocamente în corpul barajului este de 125400 m3.

Date privind barajul

Zona A – situată pe paramentul amonte sub forma unui strat de 3,50 m grosime pe orizontală, constituie suportul măştii amonte şi preia solicitările date de presiunea apei în timpul exploatării barajului. Fiind alcatuită din anrocamente în domeniul 7÷250 mm poate asigura o deformaţie fără discontinuităţi. Din considerente constructive Zona A se continuă până la coronamentul barajului.

Zona B – constituie prismul de rezistenţă al barajului, cu lăţimea la partea superioară de 5,50 m, panta 1:1,5 amonte şi aval. Anrocamentele din zona B, cuprinse în domeniul granulometric 50÷500 mm, sunt dispuse in straturi de 0.50 m şi compactate prin 8 treceri cu rulou vibrator de 10 t, si udată cu cca 1,0 m3 apa / 1 m3 anrocamente.Datorită pantei accentuate a versantului (>25%) pe toată ampriza barajului se realizează trepte de infrăţire cu lăţimea minimă de 3.50 m (în dreptul zidului de spjin aval) pentru a asigura accesul utilajelor de transport şi vibrocompactare. De asemeni fiecare treaptă de înfrăţire se va executa cu o pantă de 1% spre aval pentru a permite drenarea apei din precipitaţii sau un eventual aport din versanţi, înspre drenul colector de la piciorul paramentului amonte al zidului de sprijin din beton simplu.

pentru a reduce cât mai mult panta generală abruptă a galeriei golirii de fund, radierul prizei s-a coborat cu ≈ 3 m, adică de la cota fund lac C.F.lac = 1550.00 mdM la C.R.priza = 1547.0 mdM

secţiune caracteristică a barajului bine proporţionată sub aspect structural, dar şi din punct de vedere economic, constând dintr-un zid de greutate din beton simplu de marca BcH20, dispus la paramentul aval cu lăţimea la coronament l = 2 m, cu pante amonte si aval 2:1, înălţimea în ax variabilă de la h = 4.0÷11.0 m şi lăţimea la bază variabilă de la b = 6.50÷12 m. Cota coronamentului zidului variază în funcţie de cota locală a terenului. Zidul este parte componentă a paramentului aval, are rol de suţinere a umpluturii de anrocamente şi a fost dimensionat şi verificat la grupele de încărcări specificate la dimensionarea barajului.

ANALIZA ÎNCADRĂRII ÎN CLASE ŞI CATEGORII DE IMPORTANŢĂ

În urma analizei se confirmă încadrarea barajului Surduc în clasa III-a de importanţă.

În urma analizei se confirmă încadrarea barajului Slima în categoria C de importanţă.

ANALIZA ADAPTĂRII SOLUŢIILOR LA CONDIŢIILE DE TEREN

Din analiza proiectului se constată că amplasamentul ales corespunde condiţiilor impuse de folosinţă şi în acelaşi timp este adecvat din punct de vedere a condiţiilor naturale (relief şi geologie).

ANALIZA SIGURANŢEI LA APE MARI

Acumularea nu este situată pe cursul unei văi cu aport permanent de debite (sau eventual din viituri). S-a considerat totuşi că pe o suprafaţă mai restransă limitată strict între cumpăna apelor şi firele de vale direcţionate spre lac există o scurgere de suprafaţă, valoare dictată de intensitatea ploii de calcul aferentă zonei, la asigurarea cerută de clasa de importanţă a amenajării (clasa III).

Ţinand cont că debitul pompat adus de aducţiune este de maxim Qpompat=50 l/s (0,05m3/s) nu se pune problema unei simulări a atenuării aduse în lac de organele de evacuare (golire si preaplin), asta deoarece pe de o parte există un nivel accidental prevăzut, deci un volum de atenuare disponibil, iar pe de altă parte numai preaplinul (descărcătorul de ape mari) poate evacua debite Q > 2m3/s.

1

6

8

24

5

7

5

5

3

4

8

8

5

15

10

15

20

15

30

15

40

15

50

15

60

15

70

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120

ANALIZA SIGURANŢEI STRUCTURALE

55.2087.80

250.80

316.00

stage 8

22.60

Sigma 1kPa

-10.00

55.20

120.40

185.60

250.80

316.00

381.20

446.40

511.60

576.80

642.00

707.20

772.40 805.00

15

10

15

20

15

30

15

40

15

50

15

60

15

70

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120

Calculul stării de eforturi şi deformaţii precum şi stabilitatea la alunecare a taluzului aval s-a făcut în următoarele ipoteze:

1. sfârşitul construcţiei;2. lac plin la NNR;3. seism la NNR.

stage 13

HorizontalDisplacementm

-0.002

0.000

0.002

0.004

0.006

0.008

0.010

0.012

0.014

0.016

0.018

0.020

0.022

15

10

15

20

15

30

15

40

15

50

15

60

15

70

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120

Pe baza verificării calculelor de stabilitate se consideră că siguranţa la alunecare este asigurată.

Pe baza rezultatelor calculelor din proiect se poate concluziona că stabilitatea la cutremur este asigurată.

CONCLUZII

Din analiza proiectului tehnic al barajului Slima rezultă că soluţiile prevăzute în proiect corespund practicii inginereşti din domeniu şi respectă exigenţele de siguranţă prevăzute in reglementările din România şi în recomandările internaţionale din domeniu. În consecinţă, avizez favorabil proiectul barajului Slima şi a uvrajelor aferente şi propun emiterea acordului privind respectarea exigențelor de siguranţă pentru baraj.