7/25/2019 balcanism.doc

1/4

Ciocoii Vechi si Noi

Ce naste din pisica, soareci mananca

Romanul lui Nicolae Filimon dezvolta morala populara, aceasta fiind prezentata inca din titlul

dublu al romanului, cu a doua sa parte de natura paremiologica ,,ce naste din pisica soarecimananca, titlu ce anunta concretizarea perceptului moral.

Tema romanului este reprezentata de viata sociala din Tara Romaneasca , societatea din acea

perioada fiind construita pe abuz si corupere, o societate lipsita de principiile morale. Ochiul

scriitorului inregistreaza culori si obiecte specifice acelei perioade, astfel alcatuindu-se un tablou

specific al societatii.

In romanul iocoii !echi si Noi, persona"ele se afla in antiteza, pe baza acestui contrast Nicolae

Filimon vrand sa le evidentieze trasaturile positive si negative si sa concretizeze tensiunea

#bine-rau care apare intre acestea. $ceasta antiteza dintre persona"e este reprezentata de doua

serii antinomice care sunt de neimpacat% &'turic', $ndronache Tuzluc si hera (uduca, pe de o

parte, i )heorghe, *anu ., si +aria, pe de alta. &ersona"ele nu sunt de tip balzacian, insa au

capabilitatea de a consolida literar anumite trasaturi morale. $ceasta va duce la crearea unui

schematism simplist al psihologiilor individuale. chematismul lui Nicolae Filimon nu este de

factura structurala, ci este unul impus de caracterul romanului, persona"ele avand atat defecte cat

si calitati reale, umane. (e eemplu, (inu &aturica este un persona" fara scrupule, rau si vanitos,

insa nu este prost sau incult. +ai mult decat atat, acest persona" poate fi considerat un anti-erou

din cauza trasaturilor sale de caracter si a modului in care este vazut de celelalte persona"e%

,,acest monstru comise fara cea mai mica sfiala toate crimele, #hot perfect. &ersona"ul feminin

al operei, ,, frumoasa +aria, pare a fi un persona" simplu, care nu are dorinta de a evolua, insaare parte de un final fericit in care este rasplatita pentru virtutiile sale. &ersona"ele privesc deseori

in trecutul istoric, amintind ca prezentul nu le ofera posibilitatea dezvoltarii fiintei, a"ungand

pana in punctul in care persona"ele sunt #refuzate de istorie.

umea balcanica, pestrita si aglomerata traieste placerea gestului fara a se pierde in miscari

profunde ale spiritului. $glomerarea detaliilor descriptive si gestuale alcatuind un fel de decadent

oriental.

/ste pastrata tentatia paremilogica, astfel gasim pe tot parcursul romanului proverbe si zicatori,

dimensiunea parodica a romanului avand rolul de a ingrosa cararacterele pana la tragic.

aracterul moralizator este prezent in roman, fiind accentuat in mod deosebit in partea de final.

$stfel, spre sfarsitul operei descoperim faptul ca persona"ele negative, cei bogati si asupritori,

trebuie sa isi primeasca pedeapsa , pentru ca binele iese intodeauna invingator. ele trei

persona"e cu rol negativ% (inu &aturica, $ndronache Tuzbuc si ostea hiorul, dispar

simultan%iata cum isi terminara cariera vietii acesti trei scelerati. $ceasta este, asadar, morala

din sfarsitul romanului. $nti-eroii isi primesc finalul nefericit, in timp ce persona"ele pozitive au

parte de un final fericit, recompensator. 0n bun eemplu poate fi reprezentat de nunta +ariei cu

7/25/2019 balcanism.doc

2/4

eroul pozitiv al romanului, )heorghe. $mbele persona"e isi primesc rasplata pentru calitatile lor

morale, deoarece in momentul in care esti bun si cura"os, vei avea parte de un final pe masura,

precum al lui )heorghe care #va a"unge la marire.

eparat de subiect, un fel de mini-rezumat care mi s-a parut bun%

Totul ncepe ntr-o diminea de toamn a anului 1814, cnd Dinu Pturic,

ful unui modest boier, se preint cu umilin n aa marelui postelnic Andronace

Tu!luc, cruia i nmnea! o scrisoare coninnd ru"mintea de a i se ncredina o

slu#b ct de mrunt$ Primit pentru nceput ciubucciu n casa boierului anariot,

tnrul aspirant se %i pune imediat pe treab, dndu-%i silina s-%i complete!e ct

de repede educaia ciocoiasc %i, prin &rbdare %i n%ciu!urlc&, s ruine!e n

scurt 'reme toat a'erea ctorului su de bine$ (rcnd cu o stupefant iueal

treptele ierariei sociale a timpului, Pturic %tie s-%i ac prieten nu doar norocul

ci %i nai'itatea postelnicului, urnd n deplin complicitate cu 'enala Duduca %i

bo"asierul )ostea )iorul$ *mas lipit pmntului, Andronace Tu!luc se 'ede peste

noapte deposedat %i de nurii ostei sale &iitoare&, de'enit soia ciocoiului$ Astapare prea mult %i anariotul nnebune%te$ +ostul ciubucciu, 'n!torul lui Tudor

ladimirescu cci suntem n 18.1/, a#uns, prin bun'oina lui 0psilanti, ispra'nic

peste dou #udee, nu 'a ntr!ia s-%i primesc %i el pedeapsa$ uccesorul lui

)ara"ea, noul domnitor 2ri"ore 2ica, %i pleac urecea la pln"erile ranilor,

sosii la curte cu alba-n proap&%i a3nd "ro!'iile spoliatoare ale demonicului

par'enit, l trimite pentru totdeauna la ocna prsit$

Dincolo de aceast tram principal eist %i un plan secund %i paralel al

crii, n care un "rup de persona#e &an"elice& e'oluea potri'it scemei morale a

binelui care trium asupra rului$ 0ncoruptibilul 2eor"e, ostul 'ta de curte al

lui Tu!luc, se cstore%te cu inocenta 5aria, fica banului )$, spre marea mulumire

a boierului$ Proiectul autorului usese mai ambiios6 alturi de romanul lui Dinu

Pturic, &ciocoiul cu anteriu %i cu clmrile la bru al timpilor anariotici&, s ne

pre!inte %i f!ionomia &ciocoiului cu rac %i cu mnu%i albe din !ilele noastre&$

Proiectul nu s-a reali!at dect pe #umtate$ 7 o parabol a relaiilor %i con3ictelor

sociale, "ndit din perspecti'a unei mentaliti binare specifc basmului$ Aparena

'ieii persona#elor este reali!at prin sumara notaie a "esturilor, prin reproducerea

unor replici strict orientate de interesele imediate, mai ales prin lectura f!ionomiilor$

Accesul direct la trirea psiolo"ic i este inter!is pentru c autorul lucrea! cu

ni%te marionete ale ideilor sale, obra!ul de'ine n orice circumstan o epresie a

ipoteticului caracter ascuns$ Tot ceea ce "ndesc %i simt persona#ele li se cite%te pea$ imularea, n acest el, a 'ieii interioare este in"enioas, n%eltoare pentru

cititorul nai'dar de la un moment dat mecanismul de'ine pre'i!ibil$Astel,

tipolo"icul prime%te concretee, eroii prnd a-%i nscrie destinul n ilu!ia realist$

Ade'rata atitudine a autorului a de actanii si se 'ede din epitetele

discriminatorii sau dimpotri'/$ (nii prota"oni%ti sunt #udecai cu 'i!ibil prtinire,

alii pu%i de cte ori se poate la stlpul inamiei )ir )ostea )iorul o pe%te la

7/25/2019 balcanism.doc

3/4

propriu/$ De aici retorismul, epresiile de etracie olcloric, "ustul alu!iei culturale$

Apare %i ironia,parodia, turnurile satirice$ tlul lui +ilimon pare ibrid, dar poate c

tocmai etero"enitatea procedeelor pe care le amestec n pa"in creea! sa'oarea

scrisului su$

Panait Istrati

&anait Istrati reface in literatura sa fascinatia mediteranei, a spatiilor deschise deoarece omul

balcanic este omul aventurii, al c'l'toriei, precum este si tavru din tetul lui &anait Istrati.

Intreaga sa literatura pare sa se caracterizeze prin inventive si fabulous, intelese ca manifestari

ale eotismului balcanic.

&ersona"ele lui &anait Istrati nu sunt analizate din punct de vedere emotional, in compleitatea

lor interioara, ci sunt privite mai mult din prisma descriptivismului de tip oriental. +ai mult

decat atat, persona"ele sale pare ca lasa lumea sa le traiasca, si nu traiesc lumea.

(in perspectiva lui /ugen ovinescu, lumea lui &anait Istrati poate sa fie redusa la #mahalauapestrita a *railei, accentuand-se diversitatea in unitate, multimea de popoare ce se contopesc in

spatiul balcanic, persona"ele sale fiind caracterizate de o vointa puternica ce determina si

dinamismul epic. criitorul insusi asaza acest fapt sub influenta orientului% #dintre toate

neamurile de povestitori, orientalul este cel care se revarsa ca un torent.

Romanul hira hiralina propune in incipitul sau motivul calatoriei # ce bine trebuie sa fie sa te

gasesti pe unul dintre aceste vapoare care aluneca pe mari si descopera alte tarmuri, alte lumi.

alatoria din hira hiralina are o finalitate sapientiala, fiind presarata cu opriri la hanuri,

calatorii fiind dependenti nu doar fizic, ci si metafizic de spatial inchis al hanului. ocurile in

care se desfasoara actiunea sunt eotice, pline de balcanism, locuri ce asteapta sa fie descoperite.Fie ca este vorba de *raila sau Instambul, balcanismul este prezent datorita diversitatii in unitate,

a societatii si a individului care subsumeaza doua stari contrastante 1homo duble2. $tunci cand

nu calatoreste, homo-balcanicus iese in comunitate unde se lasa prada vorbei gratuite unde gestul

ironic este prezent intodeauna. &rins in mi"locul lumii, individul isi accepta poreclele si se va

identifica cu acestea.

Important pentru literatura balcanica este caracteristica fundamentala a persona"elor, acea

trasatura fundamentala de caracter care le individualizeaza. &ersona"ele din hira hiralina au o

slabiciune pentru vicii, copilaria lui (ragomir si a hirei fiind plina de vicii si desfatari.

ea mai mare pasiune a lui &anait Istrati este femeia, seualitatea avand un rol important in

opera acestuia, astfel persona"ele feminine din opera lui &anait Istrati seduc voluntar, cazand de

cele mai multe ori in depravare.

&anait Istrati creeaza o eroina magica, senzuala, de o frumusete de nedescris. (in modul in care

hira este descrisa, pare o femeie plina de calitati insa cu o inclinatie spre prostitutie, o copie

fidela a mamei sale, de o frumusete naucitoare% ,, +ama si hira erau frumoase de te-

7/25/2019 balcanism.doc

4/4

nnebuneau, asa cum sustine (ragomir. Ritualul de infrumusetare al hirei si al mamei sale pare

a fi descris intr-un mod balcanic %3(intr-o cutie de filde4, am5ndou' 6naintea oglinzii, 64i f'ceau

genele cu chinoroz 6nmuiat 6n untdelemn, spr5ncenele cu un t'ciune de lemn de busuioc, iar pe

buze, pe obra"i, ca 4i pe unghii d'deau cu ro4u de c5rm5z.

&ersona"ul masculin al operei, (ragomir, care pe parcurs devine tavru, este #aruncat intr-olume noua, in care este nevoit sa isi formeze propriile pareri despre viata, moarte si iubire. $cest

persona" cunoaste lasitatea, trandavia si tradarea, avand totusi o tendinta catre victimizare, acesta

considerand ca toate calitatile sale negative si le-a insusit datorita faptului ca viata l-a impins sa

faca anumite alegeri. /senta prozei este cea a confesiunii, persona"ele cautand sa povesteasca, ca

si in cazul lui tavru, care este naratorul evenimentelor din hira hiralina.

In operele lui &anait Istrati este prezenta placerea vietii, atat in hira hiralina cat si in

Nerantula, persona"ele nu I se pot sustrage, iar acest lucru se datoreaza faptului ca in fata

destinului implacabil individul isi cauta clipa de nebunie, oricat de scurta, dar de intensitate

maima.