INTREBARI BACALAUREAT, SUBIECTE TIP I, PROBA ORALA

INTREBARI BACALAUREAT, SUBIECTE TIP I, PROBA ORALA

1. Prezinta doua dintre calitatile generale sau particulare ale stilului:

Claritate: inlantuirea logica a ideilor; accesibilitate; formularea si exprimarea limpede a gandurilor; preferinta pt. cuvintele cu sens denotativ etc.

Proprietate: folosirea celor mai potrivite cuvinte, structuri, sensuri pentru a exprima o anumita ide sau un anumit sentiment.

Corectitudinea: respectarea normelor limbii literare.

Precizia: organizarea clara a mesajului; fara explicatii suplimentare- scurt si la subiect.

Variatie stilistica: utilizarea unor procedee stilistice diferite apartinand unor stiluri functionale diverse sau unor registre stilistice variate.

Eufonia: imbinarea armonioasa a sunetelor, astfel incat ele sa creeze o impresie muzicala; se realizeaza in general in stilul beletristic( literar-artistic), in genul liric- trasatura a poeziei simboliste; proces special de alegere a cuvintelor- preferinta pt structuri lexicale bogate in vocale, in special cele de tipul lui a, o, u care creeaza o ambianta armonioasa, mai ales alaturi de consoane nazale sau lichide( l,r).

-Concizia: utilizarea mijloacelor lingvistice strict necesare comunicarii; eliminarea pauzelor sau explicatiilor suplimentare; astfel comunicarea devine clara , scurta , precisa.

Naturaletea: exprimarea fireasca, spontana.

Finetea: subtilitatea exprimarii, rafinamentul ei; exprimarea poetica sau aforistica.

Oralitatea: dialogul; expresii si locutiuni; proverbe si zicatori; regionalisme; arhaisme; limbajul popular; abundenta exclamatiilor si interogatiilor; adresarea directa; diminutive si augmentative; anacolutul; si copulativetc.

2. Precizeaza tema si scopul comunicarii:

tema: ideea generala a textului;

scopul comunicarii: informativ; persuasiv sau convingator; cognitiv sau de cunoastere; predictiv; argumentativ, afectiv, satiric(critic), ironic3. Motiveaza incadrarea fragmentului dat in categoria textelor nonliterare:

textul nonliterar sau nonfictional se caracterizeza prin urmatoarele elemente: prezinta un eveniment sau o situatie din realitate; utilizeaza un lexic compus din cuvinte monosematice, sens denotativ; neologisme specializate domeniului descris; claritate si precizie; scop informativ, persuasiv si cognitiv; se adreseaza intelectului; presupune un cititor avizat sau initiat.

4. Identifica doua informatii pe care le consideri importante

In opinia mea informatiile importante ale textului sunt./Consider drept informatii relevante./ si selectezi fragmentul sau enunturile pe care le consideri mai importante argumentandu-ti alegerea.

5. Mentioneaza doua argumente pentru incadrarea textului intr-un anumit stil functional:

cele cinci stiluri functionale sunt:

a) Stilul tehnico-stiintific: Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitive.CUPRINDE:articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale. CARACTERISTICI: are functie exclusiv referentiala; trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive, argumentate; respecta proprietatea termenilor; se folosesc multe neologisme; conform tipului de discurs:nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicative; conform relatiei E-R(emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimist, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata.Folosirea cuvintelor monosemantice; claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei), precizie, corectitudine; utilizarea sensului propriu al cuvantului; un grad mare de tranzitivitate; fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.).Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul. PARTICULARITATI LINGVISTICE:Lexicale:terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului;Sintactice:Coordonarea si subordonarea;Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.Tot de stilul stiintific tine silimbajul tehnic(terminologie cu caracter orientat practic),limbajul religios(terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva),limbajul poetic(terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv). Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.b) Stilul oficial sau administrativ-juridic: se foloseste in domeniul relatiilor oficiale.CUPRINDE:domeniul legislativ (articole de lege, Constituia, Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de organul judiciar, domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrative. CARACTERISTICI ALE STILULUI:funcie referenial; enunuri cu form impersonal; coninut normativ; enunuri clare, lipsite de ambiguitate;folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii;folosirea clieelor formale;utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se completeaz cu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va complete, se scrie cu litere de tipar etc);respect proprietatea termenilor; folosete terminologia de specialitate; folosete neologisme; n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ; conform relaiei E-R(emitator-receptor)beneficiar. Emitor - specializat, adic organul legislativ; n acest tip de text, emitorul d receptorului instruciuni n legtur cu modul n care trebuie neles textul. Instruciunile sunt realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau prin mijloace formale (art. 1,2).Receptoruleste de obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea, dar i nespecializat - cel care vrea s cunoasc legea. PARTICULARITI LINGVISTICE:Lexicale:terminologie specifica;Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; Substantive abstracte; Verbul "a trebui", verbul "a putea"; Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii;Forme impersonale; Expresii verbale impersonale;Sintactice:Coordonare sisubordonare;constructii infinitivale;fraze coordonate;Stilistice:clisee; elipsa, verbele copulative; fara figuri de stil si digresiuni.c) Stilul publicistic sau jurnalistic: Stilulpublicisticeste propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris);include ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUNDA, STIREA, ANUNTUL PUBLICITAR. Caracteristici: are funcie de mediatizare a evenimentelor; conine informaii economice, politice, sociale; influeneaz opinia public (discurs persuasiv); n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa raiunii sau afectivitii; are funcie conativ; exprim atitudini; orientat spre maxim accesibilitate i actualitate; utilizeaza limba literara, dar si formulari tipice limbajului cotidian;

e receptiv la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocupare pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizeaza procedee menite a starni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative .Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiinific, prin faptul c mbin informaia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit implicare subiectiv a autorului.Coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie, caricatur, hart, schem, statistic, tabel.PARTICULARII LINGVISTICE : Lexicale:Este evitat limbajul profesional (el se folosete n publicaiile de specialitate). Termenii noi sunt explicai prin analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou sau mai multe obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut. Morfologice:Folosete preponderent diateza activ Sintactice:Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i mai simple. Formulri eliptice care s impresioneze i s atrag atenia.Stilistice:Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaie. Se utilizeaza uneori procedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).

d) Stilul beletristic sau literar-artistic: e utilizat in operele literare; porneste de la un eveniment real pe care il tranforma prin intermediul imaginatiei; CARACTERISTICI: lexicul este bogat utilizand atat cuvinte mono/polisemantice, registre stilistice variate; arhaic, regional, neologic, popular etc; ambiguitate; se adreseaza afectului emotionand; accepta orice tip de cititor; expresivitate- procedee artistice; functie poetica si expresiva; libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu normele limbii literare; contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin modul neobinuit n care se folosesc cuvintele); caracterul individualizat al stilului; unicitate i inovarea expresiei; sensuri multiple ale aceluiai cuvnt; nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale, dar i din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon); mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui, asigurndu-i acestuia o structur care l face perceptibil la nivelul formei i adesea uor de fixat n memorie. Prin funcia poetic, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaie, ci un text interesant n sine: plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana mesajului e produs de simetrii, repetiii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur n poezie, dar nu numai n ea; e prezent n vorbirea curent, n expresii i locuiuni populare, n sloganuri, proverbe etc.; bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc); extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termini. PARTICULARITI LINGVISTICE : Lexicale:Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical; Morfologice:Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile subiectivitii; Sintactice:Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, dislocri topice; Stilistice:Prezena procedeelor artistice

e) Stilulcolocvial(familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.Include relaii interpersonale n planul vieii cotidiene. Utilizeaza elemente nonverbal si paraverbale (ton, gestic, mimic);are o mare ncrctur afectiv; regulile gramaticale pot fi nclcate; pot fi folosite elemente de argou sau jargon;sunt folosite particulariti regionale sau socio-profesionale; se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii ; foloseste formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului. Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze; folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ; simplitate, degajare si naturalete.Scopul e cel de Informare,Educare, Divertisment, Publicitar. CALITILE GENERALE ALE STILULUI: Claritate, Proprietate, Corectitudine, Precizia, Puritatea.PARTICULARITI LINGVISTICE:Lexicale:Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri; Morfo-sintactice:Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale si substantive. Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni, elipse. Digresiuni, paranteze; Stilistice:Diminutive. Augumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive. Vocative, interjectii,imperative. Zicale.6. Evidentiaza constructia discursului argumentativ: argumentarea presupune trei etape ipoteza, argumentarea propriu-zisa si concluzia; scop persuasiv si cognitiv; prezenta conectorilor: prepozitii, conjunctii, locutiuni, pron si adj relative, adverbe relative, : intaiapoi, pe scurt, intr-un cuvant, deci, asadar etc; tehnicile argumentative constau in folosirae anumitor mijloace de realizare a argumentarii: de ex. utilizarea la inc sau la finalul discursului persoanei I plural, urmata de trecerea la persoan a treia, verbe sau structuri impersonale, prezentarea argumentelor prin enumeratie, iar sublinierea lor prin repetitii, exemplificarea, citatul, antiteza etc.

7. Precizeza elementele situatiei de comunicare:

-emitatorul: cel care comunica;

-receptorul: cel care primeste/citeste informatia;

-mesajul: informatia care se transmite;

-codul: limba romana;

-canalul: scriptic;

- contextual(referentul) : realitatea despre care se relateaza.8. Precizeaza registrul stilistic utilizat: arhaic, argotic, regional, neologic, gnomic, oral, cult, popular, colocvial, specializat etc. 16. Prezinta particularitati ale comunicarii orale existente in textul dat: dialogul; succesiunea intrebare-raspuns; interogatii; propozitii exclamative sau interjectii- exprimari ale afectivitatii; formule de adresare catre interlocutor; vocativele; elemente paralingvistice- pauzele afective; spontaneitatea; registre stlistice diverse etc.

17. Precizeaza functiile comunicarii:

a. functia emotiva sau expresiva: focalizata asupra emitatorului prin forme verbale si pronominale la pers. I, dar si prin marcile subiectivitatii.b. functia conativa sau persuasiva: orienteaza discursul catre receptor prin indici ai persoanei a II-a, formule de adresare, enunturi interogative, exclamative;

c. functia poetica: centrata asupra mesajului; urmareste limbajul poetic utilizat;

d. functia metalingvistica : orientata asupra codului, asupra limbii utilizate;

e. functia fatica: vizeaza canalul de comunicare; mentine relatia de comunicare intre emitator si receptor;

f. functia referentiala: centrata asupra contextului; mesajul se intelege direct din context.

18. Exprima-ti opinia despre rolul propozitiilor interogative in textul dat: ele pot sa stabileasca inca din incipit aspectele sau situatiile pe care le va dezbate in text, intrebarile la care va raspunde avand astfel rol de captare a atentiei; poate sa marcheze o reactie subiectiva; o pauza afectiva; o intrebare retorica etc.

19. Rezuma oral textul dat: selectarea ideilor importante; impersonal; obiectiv; fara procedee artistice; fara citate.

20. Mentioneaza receptorul textului: in functie de tematica textului descoperim categoriile sociale interesate- elevi, studenti, profesori, clienti etc; totodata lectorul sau cititorul initiat( in cazul textelor tehnico-stiintifice) , respectiv cel neofit, neinitiat in cazul textelor accesibile care accepta ipostaze variate ale varstei cititorului : adolescent, matur, persoana ajunsa la varsta senectutii pasionata de subiect sau curioasa.21. Identifica, in fragmentul dat, doua particularitati ale redactarii jurnalului(textului diaristic): datarea, caracterul subiectiv si autobiografic, statutul confesiv si reflexiv.22. Mentioneaza mijloacele lingvistice de realizare a subiectivitatii: forme verbale si pronominele sau adjective pronominale la persoana I sg/pl sau a II-a: mie, noi, imi, simt, cred etc.

23. Comenteaza unul dintre aforismele (cugetarile, maximele) date: Consider ca aceasta afirmatie reflecta sau sugereaza.

24. Prezinta conventiile de redactare a unei scrisori, asa cum apar in textul dat: o scrisoare trebuie sa contina- data si localitatea in partea dreapta a scrisorii separate prin virgula, formula de adresare, cele trei parti ale scrisorii: incipit, cuprins si incheiere, formula de incheiere.

25. Releva (prezinta) diferenta dintre sensul conotativ si cel denotativ al cuvintelor: sensul denotativ- sensul propriu al cuvintelor, ofera claritate textului si devine accesibil; sensurile conotative- sensurile secundare sau figurate, ambiguizeaza mesajul, cuvantul devine polisemantic, poetizeaza textul si cititorul trebuie sa demonstreze capacitate interpretativa si de descoperire a profunzimii mesajului.

26. Prezinta particularitati ale vorbirii directe: liniuta de dialog; doua puncte; semnul intrebarii sau exclamarii; adresarea directa; verbe de declaratie; substantive in vocativ; adverbe de apropiere sau departare.

27. Exprima-ti opinia despre relatia dintre emitator si receptor: se urmareste modul de adresare descoperindu-se o relatie de afectiune/prietenie/respect/ dispret/indiferenta/solemnitate etc. Ex. dragul meu- afectiune, prietenie, apropiere; stimate domn-respect; domnilor si fratilor- relatie dubla-atat de afectiune, cat si de respect etc.

28. Evidentiaza carcteristicile descrierii : abundenta substantivelor si adjectivelor; procedeele artistice- figuri de stil/imagini artistice; verbe de stare; campuri lexico-semantice care ofera unitate tematica textului; prezentul descriptiv si imperfectul; tehnica detaliului .Descriere este de tip tablou, portret sau interior , subiectiva sau obiectiva, literara sau stiintifica.29. Precizeaza doua modalitati de realizare a expresivitatii in textele date: procedeele artistice; cuvintele cu sens conotativ; modurile verbale; semnele de punctuatie; adresarea directa; scrierea cu majuscula a anumitor cuvinte; persoana la care e scris textul toate elementele care transmit sentimentele sau ideile autorului.

30.Niveluri de constituire a mesajului. Fapte de limb

Nivelul fonetic

pronunii corecte / incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;

cacofonia; hipercorectitudinea

pronunare nuanat a enunurilor (ton, pauz, intonaie)

Nivelul lexico-semantic

variante lexicale; cmpuri semantice

erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimic

derivate i compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale

relaii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)

sensul corect al cuvintelor (n special al neologismelor)

uniti frazeologice

etimologia popular, hipercorectitudinea

sensul cuvintelor n context; sens denotativ i sens conotativ

Nivelul morfosintactic

forme flexionare ale prilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului, adjective fr grade de comparaie, numerale etc.); valori expresive ale prilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivitii vorbitorului

elemente de acord gramatical; (ntre predicat i subiect acordul logic, acordul prin atracie; acordul atributului cu partea de vorbire determinat);

elemente de relaie (prepoziii, conjuncii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative)

anacolutul

Nivelul ortografic i de punctuaie

norme ortografice i de punctuaie n constituirea mesajului scris (scrierea corect a cuvintelor, scrierea cu majuscul, desprirea cuvintelor n silabe, folosirea corect a semnelor de ortografie i de punctuaie)

rolul semnelor ortografice i de punctuaie n nelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual

registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaiei de comunicare

coeren i coeziune n exprimarea oral i scris

tipuri de texte i structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

stiluri funcionale adecvate situaiei de comunicare

limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

stil direct, stil indirect, stil indirect liber

rolul figurilor de stil i al procedeelor artistice n constituirea sensului

30. Tipologia textului:A.

a) Literar

b) Nonliterar

c) De granita: textele memorialistice( Memorii, Amintiri, Jurnalul sau textul diaristic, autobiografia); literatura de calatorie( reportaje, note de calatorie); textul epistolar( scrisoarea).Acestea sunt si texte confesive si reflexive.B.

1. Textul argumentativ - are o ipotez/ tez - propoziie care exprim ideea de baz cu valoare de adevr( prezinta opinia ce urmeaza a fi sustinuta). In coninutul textului se afl argumentul/ argumentele( argumentarea propriu-zisa) in care sunt oferite exemplul/ exemplele comparate cu alte situatii. Discursul argumentativ conine indicatori de argumentare ( conectori): pentru c, deoarece, de aceea, ntruct, deci, aadar; apar tehnici argumentative: exemplificarea, enumeratia, exemplul, explicatia, interogatiile, ingrosarea unui cuvant etc. Se ncheie printr-o propoziie cu rol de concluzie.

Textul argumentativ poate fi folosit n urmtoarele tipuri de texte:

a. texte specifice: eseuri, articole, discursuri, pamflete, polemici, scrieri filosofice;

b. texte unde poate aprea argumentaia: expuneri, prezentri de carte, prezentarea unei lucrri, editoriale, cronici, comentarii de pres, dezbateri, mese rotunde etc.

Scopul textului argumentativ este de a convinge/ a persuada.

Poziia lectorului/ a receptorului: reflexivitate i spirit critic sau receptare afectiv, complicitatea receptorului cu emitorul (acceptarea opiniilor).

2. Textul narativ (literar) presupune o succesiune de evenimente desfurate n timp i spaiu.

-categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru c indic o cronologie a evenimentelor.

-timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul simplu, perfectul compus

- prezenta actiunii, naratorului si personajelor

- moduri de expunere

- momentele subiectului

- tehnici narrative

3. Textul descriptiv (literar i nonliterar) evoc scene, persoane, obiecte, emoii i se concentreaz asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv de ctre autor.

- este un text n care sunt prezentate informaii despre obiecte, personaje, locuri, fenomene ale naturii etc.

- descrierea poate aprea att n texte literare (tabloul descrierea unui peisaj, a unor scene din viaa social, a unui interior sau a unui obiect etc.;portetul descrierea fizic i/ sau moral a unui personaj), ct i n texte nonliterare (ghiduri turistice, texte tiinifice, prezentarea unor produse etc.);

- categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemneaz obiectul descrierii i prile acestuia; adjectivele care au rolul de a indica felul n care sunt percepute proprietile obiectului descris; adverbele care precizeaz coordonatele spaiale ale obiectului descries sau ale perspective din care acesta este descris;

- procedee artistice

- tehnica detaliului

- campuri semantice

- timpurile verbale folosite sunt: prezentul i imperfectul.

-folosit n textele narative, descrierea are rolul unei pauze timpul naraiunii avanseaz, n timp ce timpul aciunii st pe loc.

4. Textul informativ (nonliterar) transmite cititorilor idei, modeleaz nelegerea, ofer explicaii n legtur cu diverse obiecte, fenomene, situaii, atitudini ale unor persoane, demonstreaz cum se face un lucru, cum funcioneaz un aparat, cum se fac obiectele etc.;

- are ca scop transmiterea unor informaii ce privesc date, fapte, fenomene, din realitate ( scop informativ)

- texte informative sunt considerate tirile, articolele de ziare, textele tiinifice, textele de tip utilitar (modul de folosirea a unor aparate, reete culinare, reclamele publicitare, anunurile, buletinul meteo etc.);

Mrcile lingvistice ntlnite des:

estomparea complet a emitorului - ton neutru;

folosirea cu preponderen a timpului prezent;

- cuvintele sunt folosite cu sens denotativ, textul fiind accesibil unui public larg

- concizie, obiectivitate, claritate

lexic specific domeniului tematic;

prezena unor articulaii care introduc cronologia (mai nti, apoi, pe urm).

Tipuri de texte: articole de pres, anunuri, manuale.

- ntrebrile care ghideaz lectura textului informativ sunt: Despre ce suntem informai?, Cum suntem informai?; De ce? (n ce scop este transmis informaia)?

- n textele informative, emitorul este o prezen discret, estompat.

9