Audit subiecte proba orala an 3, sem 1

Audit subiecte proba orala an 3, sem 1

1) Definiti auditul statutar si enumarati elementele de baza ale conceptului de audit

Raspuns:

Prin audit statutar se nelege examinarea profesional efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti, n ansamblul lor, n vederea emiterii unei opinii motivate n legtur cu imaginea fidel, clar i complet a poziiei, situaiei i performanelor financiare nregistrate de entitate prin raportare la standardele naionale/internaionale de audit.

Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:

examinarea profesional

obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n funcie de referenialul contabil aplicabil;

profesionistul contabil competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic;

scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat. Cu alte cuvinte, scopul auditului statutar l reprezint verificarea celor 3 fideliti: patrimoniul, starea de sntate i performanele financiare.

criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele naionale/internaionale de audit.

2) Ce presupune abordarea pe faze si etape a misiunii de audit statutar?

Raspuns:

Abordarea pe faze si etape cuprinde 3 faze

Faza initiala

Faza controlului propriu-zis(executarii lucrarilor)

Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului

FazeEtape

Faza I (iniial)1.acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit

2.orientarea i planificarea auditului

Faza II (a lucrrilor n teren)3.evaluarea controlului intern a firmei

4.controlul conturilor

5.examenul situaiilor financiare

Faza III (final/de nchidere a misiunii)6.evenimente posterioare nchiderii exerciiului

7.utilizarea lucrrilor altor profesioniti

8.alte lucrri necesare nchiderii misiunii

9. raportul de audit

10.documentarea lucrrilor de audit

3) Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

Raspuns:

Obiectivele auditului intern sunt:

1. protejarea activelor ntreprinderii;

2. asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile;

3. asigurarea respectrii dispoziiilor ntreprinderii;

4. promovarea eficacitii exploatrii.

a) verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale;

b) evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii;

c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate:

d) protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel.

4) Ce rol are raportul de audit si care sunt elementele obligatorii pe care trebuie sa le contina acesta?

Raspuns:

Raportul de audit are un triplu rol:

instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice;

instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare prezentate de o entitate;

instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.

Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz:

Titlul:Raport de auditor independent,

Destinatarul: Consiliul de administraie/supraveghere,

paragraful introductiv,

paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit,

paragraful opiniei,

semntura poate fi personal sau social i personal,

adresa i data raportului.5) Definiti si clasificati normele de audit. Dati 3 exemple de astfel de norme

Raspuns:

Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale.

Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.

Acestea pot fi:

Standardele Internaionale de Audit (ISA), Practicile Internaionale de Audit (IAPS), Standardele Internaionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internaionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internaionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit i Asigurri (IAASB) din cadrul Federaiei Internaionale a Contabililor (IFAC);

normele naionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.

Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:

norme profesionale de lucru;

norme de raportare;

norme generale de comportament.

6) Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

Raspuns:

Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale.

Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici

7) Definiti pragul de semnificatie. Cum se determina pragul de semnificatie?

Raspuns:

n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii.

Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a societii.

Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.

8) Ce este riscul legat de control?

Raspuns:

Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare.

El se divide in trei: riscul inerent, riscul legat de control si riscul de nedetectare.

Riscul legat de control - const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate;

9) Ce este riscul inerent?

Raspuns:

Riscul inerent - const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insuficient;

10) Ce este riscul de nedetectare?

Raspuns:

Riscul de nedetectare - const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni.

11) Definiti auditul intern si cotrolul intern

Raspuns:

Sistemul de control intern reprezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.

Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor entitatii economice n scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia.

12) Care sunt etapele aprecierii controlului intern?

Raspuns:

Etapele aprecierii controlului intern:

1. evaluarea iniial care const n tehnici precum:

a) nelegerea i descrierea sistemelor semnificative;

b) confirmarea nelegerii sistemului; testele de conformitate;

c) evaluarea riscurilor de eroare;

d) verificarea funcionrii controlului intern;

e) evaluarea preliminar; teste de permanen;

f) studiul funciilor incompatibile: activitile de decizie i control, activitile de gestiune i activitile de reflectare

2. Evaluarea final i incidena asupra misiunii n care auditorul trebuie sa concluzioneze dac

a) sistemul de control intern poate constitui o baz c n situaiile financiare nu sunt erori semnificative, caz n care el va reface planul de audit, elabornd un plan de audit restrns;

b) sistemul de control intern lipsete sau prezint lacune grave, caz n care el va revizui planul de audit elabornd un plan de audit extins.

13) Care sunt componentele riscului de audit si ce relatie exista intre acestea?Raspuns:

Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative exist n situaiile financiare.

El se divide n trei:

1. riscul inerent (RI),

2. riscul legat de control (RC) i

3. riscul de nedetectare (RN).

Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare:

RA = Ri x RC x RN

Atunci cnd se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul consider evaluarea preliminar a riscului de control (mpreun cu evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea aseriunilor privind situaiile financiare i pentru a determina natura, durata i ntinderea procedurilor de fond n cazul unor astfel de aseriuni

14) Prezentati relatia dintre pragul de semnificatie si riscul de audit (nu am gasit raspunsul complet)Raspuns:

Pragul de semnificatie poate fi considerat nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea conturilor anuale cat si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii

15) Prezentati pe scurt metodele bazate pe goodwill pentru determinarea valorii patrimoniale a unei intreprinderi

Raspuns;

1) Metoda remunerarii valorii substantiale brute (VSB)

Valoarea substantiala bruta reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii angajate si organizate pentru a realiza obiectul sau de activitate fara a tine cont de modul de finantare al acestora .

VSB este egala cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuala a bunurilor pe care intreprinderea le foloseste fara a fi proprietara (imprumutate, inchiriate, leasing) minus valoarea actuala a elementelor corporale care , desi sunt inregistrate in patrimoniu, nu se gasesc in intreprindere .

Evaluarea se face in 2 etape:

evaluarea elementelor corporale

evaluarea elementelor necorporale

2) Metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii (CPNE)

Valoarea globala a unei intreprinderi este egala cu capitalurile necesare pentru a crea o intreprindere avand aceleasi caracteristici cu intreprinderea evaluate; mijloacele utilizate de catre o intreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR) , denumite capitaluri permanente necesare exploatarii.

Capitalurile permanente ale intreprinderii trebuie sa fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Cu alte cuvinte, capitalurile permanente trebuie sa finanteze activul fix net si NFR pentru ca intreprinderea sa se afle in echilibru financiar.

16) Ce este si cum se determina activul net corijat?

Raspuns

b) activul net contabil trebuie corectat in functie de uzantele fiscale si contabile , care se indeparteaza de realitatea economica si mai ales de factorii care produc distorsiuni intre bilantul contabil si bilantul economic al intreprinderii, dintre care cei mai importanti sunt: eroziunea monetarea

raportul de schimb al monedei nationale

evolutia preturilor

sitemul de amortizare

Se procedeaza la eliminarea non valorilor, la ajustarea provizioanelor, la reevaluarea titlurilor de participare, a creantelor si obligatiilor in devize , precum si la corectarea valorilor din activ in functie de criteriul utilitatii.

Daca se iau in calcul influentelele tuturor factorilor care au produs distorsiuni intre bilantul contabil si bilantul economic care tine cont de exigentele pitei, obtinem ACTIVUL NET CORIJAT (ANC).

ACTIVUL NET CORIJAT (ANC)- se obtine pornind de la valorile contabile ale bunurilor din bilant prin corectarea acestora, corectare ce se poate face in functie de 3 moduri de abordare, obtinundu-se 3 valori distincte ale ANC:

in functie de valoarea lor probabila de negociere

in functie de valoarea lor de utilizare

in functie de valoarea lor de lichidare

ANC se poate obtine prin 2 metode:

1) metoda substractiva:

ANC = ANR (activ net reevaluat corijat)- TOTAL DATORII

2) metoda aditiva:

ANC= CAP PROPRII+ INFLUENTE REZULTATE DIN INLOC VAL CONTAB CU VAL EC ALE ELEM DIN BILANT

17) Cum se determina activul net de lichidare?

Raspuns:

In cazul unei intreprinderi aflate in dificultate in care se estimeaza reducerea sau oprirea activitatii, ANC se inlocuieste cu ANL .

ANL se det pe baza ANC care se corecteaza astfel:

se adauga plusvaloarea asupra elementelor de activ corporale si necorporale

se scade minusvaloarea elementelor de activ corporale si necorporale determ pe baza de valori lichidative

se scad costurile de lichidare

se scade eventualul impozit sau obligatii fiscale asupra plusvalorii

18) Factei o scurta prezentare a metodelor bazate pe rentabilitate utilizate in evaluarea intreprinderilor

Raspuns:

Pentru a evalua prin rentabilitate o intreprindere, sunt necesare trei elemente de calcul care intra in logica lucrarilor:

indicatorul de performanta financiara (profitul net, dividentul sau fluxul de trezorerie)

rata de capitalizare sau actualizare determinata de experti

peritada de referinta exprimata in numar de ani

Valorile ce se pot determina prin abordarea performantelor financiare in evaluarea intreprinderilor sunt:

a) Valoarea de rentabilitate este cunoscuta si sub denumirea de Medota capitalizarii si se determina prin aplicarea la capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profitul net, a unui multiplicador capitalistic y

V= CB*y

b) Valoarea de randament propriu- zisa

Aceasta metoda se bazeaza pe randamentul investitiei facuta de cumparator , exprimata prin dividentele pe care intreprinderea i le varsa .

Potrivit acestei metode valoarea intreprinderii este direct proportionala cu capacitatea beneficiara a sa exprimata prin disidente(CB(D)) si invers proportionala cu randamentul actiunilor pe piata (r):

V= CB(D)/r

c) Metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate

Cash flow inseamna fluxul de trezorerie disponibila pe care-l degajeaza un activ sau o societate. In determinarea marimii acestuia se porneste de la capacitatea beneficiara exprimata prin profitul net (pn) la care se adauga toate celelalte fluxuri create de agentul economic (amortismente (am) si provizioane cu carcter de rezerva (pr)) si se scad nevoile de finantare a activitatii curente (investitiile pentru mentinerea potentialului actual al agentului economic (Ir) si variatia fondului de rulment normativ Variatia NFR).

CF= pn+am+pr-Ir- Variatia NFR

19) Precizati cinci domenii de control utilizate in auditarea conturilor de imobilizari corporale si necorporale/ imobiliz financ/stocuri/conturi de datorii si cheltuieli de exploatare

Raspuns:

Domenii de control si diligente utilizate in auditarea imobilizarilor corporale:

1) tabloul variatiilor anuale ale imobilizarilor corporale si necorporale

se verif soldurile de deschidere si inchidere cu cele din bilant si se confrunta amortizarea inreg pe conturi cu amortizarea din bilant

se apreciaza ponderea activului net imobilizat in totalul activului bilantier si in totalul capit proprii ale intreprinderii

se analizeaza varsta medie a echipamentelor intreprinderii si consecintele asupra structurii financiare a intreprinderii2) inventarul fizic al imobilizarilor corporale si necorporale cel putin o data pe an intreprinderea tr sa procedeze la inventarierea generala si totala a imobilizarilor Se analizeaza documentele de sinteza ale inventarierii si se confrunta cu evidenta contabila

3) verificarea achizitiilor de imobilizari corporale

se identifica achizitiile exercitiului

se verifica daca contabilizarea s-a facut efectiv la data receptiei

se verifica facturile furnizorului pt a vedea dc intreprinderea este proprietara activului cumparat si ca valoarea a fost bine determinata

4) verificarea imobilizarilor corporale produse de intreprindere

se identifica imobilizarile produse de intreprindere

se verif dc valoarea bruta a acestora corespunde efectiv costului de productie

se identifica imobilizarile aferente productiei in curs la sf exercitiului

5) verificarea cheltuielior ulterioare

se verif daca cheltuielile care duc la cresterea valorii activului imobilizat au fost inregistrate in activ se verif dc cheltuielile de intretinere au fost inregistrate ca si cheltuieli ale peioadei

se verifica dc cheltuielile de reparatii avand ca scop mentinerea bunului in stare de utilizare sunt contabilizate in cheltuielile exercitiului Domenii de control si diligente utilizate in auditarea imobilizarilor financiare:

1) imprumuturile acordate

obtineti o situatie nominala a imprumuturilor acordate personalului si confruntati suma totala cu cele inscrise in bilant

stabiliti un tablou de miscari ale imprumuturilor in timpul exercitiului , verificati soldurile de deschidere , analizati noile imprumuturi acordate in timpul exercitiului , rambursarile si soldurile la sfarsitul exercitiului. Controlati, prin sondaj, corecta reflectare in contabilitate a clauzelor din contractele de imprumut .2)depozitele de garantii si cautiunile acordate tertilor

identificati contractele de depozit si cautiune inscrise in activul imobilizat la inchiderea exercitiului;

asigurati-va ca acele contracte aferente depozitelor sau cautiunilor din bilant sunt inca in vigoare si ca nu sunt probleme privind recuperarea acestora .

daca unele active au facut obiectul unei rambursari, dar ele figureaza in continuare in activul imobilizat , cerecetati daca trebuia constituit un provizion pt depreciere sau era necesara soldarea acelor active printr-un cont de cheltuieli

3)titlurile de participare si creante in societati legate

a) diligente cu caracter general:

sintetizati intr.-un tablou portofoliul de titluri de participare ale societatii auditate si scoateti in evidenta miscarile din timpul exercitiului

elaborati un tablou al miscarii provizioanelor pentru deprecierea fiecarei categorii de titluri

pentru fiecare participatie inscrisa in bilant, obtineti ultimele situatii financiare si rapoartele auditorilor , care nu trebuie sa fie mai vechi de 90 de zile

b) achizitia de titluri imobilizate in cursul exercitiului

identificati noile achizitii ale exercitiului ; pt fiecare achizitie obtineti documente juridice care valideaza transferul de proprietate

asigurati-va ca nu este vorba de valori mobiliare , deci titluri care nu trebuie imobilizate

pentru fiecare achizitie de titluri de participare , efectuati diferentele intre pretul platit vanzatorului si cota parte din capitalurile proprii ale intreprinderii in care ati investit

c) valoarea de inventar stabilita prin metoda evaluarii patrimoniale

identificati categoriile de titluri de participare pentru care valoarea de inventar face referire la situatia neta contabila a intreprinderii emitente.

Comparati valoarea contabila a titlurilor din bilant cu cota parte a situatiei nete corectate

Verificati ca titlurile de participare sa nu faca obiectul unei reevaluari contabile (valoarea bruta a titlurilor trebuie sa corespunda cu costul lor istoric)

d) valoarea de inventar stabilita prin metoda de randament

identificati categoriile de titluri pentru care metoada de evaluare de invenatr face referire la valoarea de randament a intreprinderii in care s-a investit

pentru fiecare categorie de titluri, analizati principiile retinute de societate pentru calcularea valorii de randament a societatii in participatie

pentru fiecare categorie de titluri controlate , de indata ce valoarea de randament a titlurilor este inferioara valorii contabile din bilant , societatea trebuie sa constituie un provizion de depreciere a titlurilor

e) valoarea de inventar stabilita pe baza evaluarii bursiere

identificati categoriile de titluri de participare pentru care societatea a decis sa ia in calcul valorile bursiere pentru evaluare

apreciati daca este sufcicienta folosirea numai a metodelor bursiere de evaluare

verificati, pentru fiecare categorie de titluri, ca in cazul in care valoarea de inventar este inferiaoara valrii din bilant, un provizion pentru depreciere a fost constituit la inchiderea exercitiului

f) valoarea de inventar stabilita priun alte metode de evaluare

Societatea poate decide sa evalueze titlurile prin alte metode decat cele prezentate anterior sau sa determine o valoare medie obtinuta prin folosirea mai multor metode de evaluare . In toate cazurile trebuie sa:

analizati principiile de evaluare folosite de intreprindere

apreciati coerenta metodelor folosite tinand cont de natura titlurilor

verificati respectarea principiului permanentei metodelor de la un exercitiu la altul

Domenii de control si diligente utilizate in auditarea stocurilor

Auditul stocurilor propune o abordare cantitativa si una calitativa. Prima abordare consta in principal in participarea la inventarul anual si in analiza procedurilor existente si a celor aplicate . abordarea calitativa se refera la analiza costurilor de productie si a costurilor de achizitie a bunurilor din stoc.

a) diligente prealabile asistarii la inventar:

identificati diferitele categorii de stocuri in functie de activitatea intreprinderii: marfuri, materii prime, in curs de fabricatie, produse finite

precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri, in integralitatea lor sau prin sondaj

verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual.

b) asistarea la inventarul fizic anual si analiza procedurilor

asigurati-va ca in timpul inventarului fizic nu au avut loc miscari de stocuri care inseamna cantitati inventariate eronat

pentru activitatile de productie apreciati stocurile in curs

analizati unitatile de masura retinute de intreprindere pentru inventariere: grutate , cantitae, lungime.

c) controlul cantitatilor in stoc

daca intreprinderea utilizeaza metoda inveentarului permanent , obtineti stocul teoretic existent la finele exercitiului pentru stocurile cu valori mai importante si comparati-l cu cel obtinut prin inventarierea fizica

daca intreprinderea utilizeaza metoda inventarului intermitent, comparatia se face intre tocul obtinut la inventarul fizic si cel obtinut pe baza stocului existent la inventarul fizic de la inchiderea exercitiului precedent si rulajele de intrari si iesiri din cursul exercitiului auditat: Si+I+IE= Sf

in cazul inventarului fizic, procedati la renumararea unor articole dinainte selectionate

identificati stocurile depreciate sau fara miscare

d) evaluarea miscarii stocurilor:

precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere (LIFO, FIFO, CMP) si verificati respectarea principiului permanentei metodelor

daca a fost schimbata metoda se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe

e) evaluarea costurilor de achizitie si a costurilor de productie

Verificarea valorii stocurilor la inchiderea exercitiului contabil presupune validarea prealabila a costurilor unitare de achizitie si de productie retinute de intreprindere.

verificati ansamblul cheltuielilor constitutive ale costului de achizitie a materiilor prime, materialelor si produselor

analizati modul de stabilire a costurilor de productie unitare

verificati respectarea principiului permanentei metodelor.

Domenii de control si diligente utilizate in auditarea conturilor de datorii si cheltuieli de exploatare:

a) analiza soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de furnizori

Obiectivele sunt verificarea corectei inregistrari in bilant a datoriilor si creantelor vis a vis de furnizori si asigurarea ca societatea a respectat principiul separarii exercitiilor contabile si se realizeaza astfel :

identificati ansamblul creantelor si datoriilor legate de conturile de furnizori care figureaza in activul si pasivul bilantului ; faceti un tablou comparativ al soldurilor contabile de la un exercitiu la altul; verificati concordanta soldurilor cu cele din balanta generala

asigurati-va ca prezentarea in bilant a soldurilor de furnizori nu se face compensand soldurile debitoare si creditoare

verificati daca se inregistreaza in conturi distincte operatiile care se refera la furnizorii din exploatare, furnizorii din imobilizari si la eventualele retineri in contul garantiilor

b) analiza modului de inchidere a contului de furnizori

pornind de la balanta analitica, identificati conturile nde furnizori fara miscare in timpul exercitiului (nici o cheltuiala, nici o plata); acest lucru se realizeaza prin analiza rulajelor sau prin compararea cu balanta analitica anterioara

verificati daca plata furnizorilor nu este motivata printr-un litigiu, care poate sa genereze riscuri de aprovizionare

studiati termenele de plata ale furnizorilor pe baza contractelor comerciale

c) analiza cheltuielilor aferente cumpararilor si prestatiilor externe

- identificati principalele postura de cheltuieli din exploatare referitoare la : cumparari de materia prime, de marfuri, cheltuieli externe

- in cazul activitatilor de productie, determinati cheltuielile cuprinse in costul de productie si identificati conturile in care s-au inregistrat

- identificati cheltuielile pe baza de abonament (a caror suma este predeterminata ) si periodice (chirii, energie, anumite onorarii) si identificati conturile in care s-au inregistrat ; verificati atat corecta lor raportare la exercitiu, cat si exhaustivitatea

20) Pentru fiecare dintre domeniile de la punctul 19 dati trei exemple de proceduri (diligente) ale auditorului. (vezi rezolvarea de mai sus)