Introducere Importanţa cercetării ca prim pas în demersurile practice destinate diminuării efectelor psihologice negative a şomajului Odată cu trecerea de la sistemul economic centralizat ,propriu economiilor de tip socialist, la o economie de piaţă liberă , societatea românească se confrunta , la începutul anului 1990 cu un fenomen necunoscut până în acel moment : apariţia şomajului. Şomajul reprezintă un efect normal al reglării balanţei cerere - ofertă pe piaţa forţei de muncă şi este prezent în toate sistemele economice caracterizate de prezenţa unei economii de piaţă. În fostele ţări ale blocului socialist şomajul prezintă anumite particularităţi care îl individualizează şi îl diferenţiază de cel prezent pe pieţele forţei de muncă având o lungă existenţă a sistemului economic de piaţă liberă. Caracterul unic al şomajului de pe piaţa forţei de muncă românească rezidă în apariţia bruscă a acestuia , ca fenomen de masă şi de lungă durată .El este efect al transformărilor complexe proprii tranziţiei şi în mod special al dispariţiei relativ bruşte a marilor întreprinderi de stat ,care concentrau cea mai mare parte a forţei de muncă active, şi al emergenţei lente a sistemului economic privat incapabil de a absorbi rapid forţa de muncă eliberată. Caracteristicile anterior menţionate ale şomajului din România transpar în efectul psihologic al acestuia asupra forţei de muncă active. Dacă până în această perioadă responsabilitatea traiectoriei profesionale a unei persoane era majoritar exterior asumată , prin sistemul repartiţiei de stat, în perioada anilor 1990 are loc un fenomen de realocare a acesteia de la stat la persoană .Persoana activă pe piaţa forţei de muncă are acum posibilitatea şi responsabilitatea de a decide singură asupra desfăşurării carierei sale profesionale. Dreptul de a decide asupra evoluţiei profesionale personale nu a fost însă acompaniat ,în mod automat, de cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a activa cu succes după noile reguli ale pieţei forţei de muncă. Lipsa cunoştinţelor de marketing personal ,absolut necesare unei persoane active pe piaţa forţei de muncă , cum ar fi întocmirea rezumatului activităţii profesionale, prezentarea la interviuri, candidatura spontană, solicitarea suportului intermediarilor instituţionali privaţi şi de stat ( agenţii de recrutare şi mediere a forţei de muncă ) s-a adăugat condiţiilor economice obiectiv dificile ale tranziţiei , făcând ca găsirea şi păstrarea unui loc de muncă să fie un obiectiv adesea greu de atins. Caracterul cronic, de lungă durată, al şomajului conduce la diminuarea competenţelor profesionale ale persoanei care, la rândul său ,scade dezirabilitatea acesteia pe piaţa forţei de muncă şi face mai improbabilă angajarea . Odată ajunse în şomaj ,numeroase persoane se găsesc prizoniere ale acestui cerc vicios, care duce, adesea la retragerea de pe piaţa forţei de muncă în momentul în care resursele economice destinate căutării unui loc de muncă sunt epuizate. Distresului generat de acumularea greutăţilor economice ca urmare a prelungirii şomajului i se adaugă distresul generat de perceperea stigmatului social asociat statutului de şomer. Blamul social perceput este o reminescenţă ,pe de o parte , a puternicei valorizări a statutului de angajat şi eticii protestante a muncii în sistemul economic socialist şi ,pe de altă parte ,al faptului că şomajul era considerat un fenomen parazitar, datorat nu condiţiilor economice ci lipsei dorinţei de a muncii . Distresul cauzat de căutarea unui loc de muncă şi prelungirea perioadei de şomaj este adesea citat de studiile de specialitate ca factor principal în

apariţia neîncrederii în forţele proprii, a unei perspective pesimiste asupra traiectoriei profesionale personale ,a tulburărilor de sănătate mentală( frustrare, depresie , anxietate,scăderea stimei de sine , agresivitate şi uneori chiar tentative suicidare), a apariţiei unor comportamente distructive ( refugiul în alcoolism ) , a violenţei şi disfuncţionalităţii în interacţiunile familiale, a unor comportamente deviante sau criminale. Riscurile potenţiale asociate şomajului, atât din punct de vedere al persoanei care se confruntă cu acest fenomen, cât şi din punct de vedere social apar astfel ca evidente. Necesitatea cunoaşterii complete şi detaliate a diferitelor faţete ale fenomenului, ca un prim pas în instrumentalizarea demersurilor profilactice şi a intervenţiilor menite să sprijine reinserţia profesională şi să reducă impactul negativ al şomajului asupra funcţionalităţii optime a persoanei în plan individual şi social devine şi ea clară.. Importanţa cercetării în planul cunoaşterii ştiinţifice a fenomenologiei psihologice şi psihosociale apărute în şomaj Caracterul nou al şomajului pentru piaţa forţei de muncă din România se traduce, în planul cunoaşterii teoretice ,prin numărul redus de lucrări destinate studiului empiric sau teoretic al fenomenului, printr-un număr redus de paradigme explicative propuse şi prin abordări relativ înguste , unilaterale , centrate doar pe reliefarea unor aspecte punctuale ale acestuia , fără a oferi o explicaţie satisfăcătoare pentru gradul său ridicat de complexitate . Pe de altă parte, caracterul unic şi distinct al şomajului de pe pieţele forţei de muncă din economiile aflate în tranziţie face riscantă şi chiar inoperantă adoptarea necritică a concluziilor unor studii de specialitate din străinătate. Deşi mai bogată sub aspectul numărului de studii psihologice şi psihosociale destinate descrierii şi explicării fenomenelor psihologice care acompaniază şomajul , literatura de specialitate străină poate fi considerată şi ea lacunară sub aspectul gradului de acoperire a diverselor aspecte ale şomajului. În timp ce anumite faţete sunt extensiv şi minuţios abordate (în special cele legate de sănătatea mentală şi satisfacţia de viaţă a persoanei aflate în şomaj) ,alte aspecte foarte importante care reflectă adaptarea cu succes a persoanei şi asigură sănătatea şi funcţionalitatea sa optima în plan personal şi social, cum ar fi comportamentul de căutare a unui loc de muncă, sunt relativ neglijate. Chiar şi puţinele studii existente abordează doar fragmentar comportamentul de căutare al unui loc de muncă ,concentrându-se asupra efortului depus în căutare, a intenţiei de căutare şi dinamicii comportamentului de căutare, în timp ce alte aspecte cum sunt flexibilitatea căutării sau alegerea canalelor de căutare sunt fie complet neglijate ,fie foarte superficial abordate. Un alt aspect al studiilor de specialitate din străinătate îl constituie faptul că cea mai mare pare a lor este reprezentată de lucrări care abordează fenomenele psihologice şi sociale ce acompaniază şomajul în perioada decadelor 1970-1980, când criza economică din ţările din vest dusese la o creştere rapidă şi îngrijorătoare a numărului de şomeri. Realităţile pieţei forţei de muncă din prezent caracterizate de fenomene de globalizare şi informatizare, diferă în mod esenţial de condiţiile economice şi sociale proprii anilor 70-80 ,determinând modalităţi adaptative psihologice şi sociale diferite, ceea ce face inoportună adoptarea directă a concluziilor şi sugestiilor oferite de studiile anterior menţionate . Totodată ,studiile consacrate şomajului din perioada anilor 70-80 sunt caracterizate de o abordare intradisciplinară a tuturor aspectelor abordate asociate şomajului , făcând abstracţie de informaţiile oferite de vasta literatură din domeniul

ştiinţelor economice dedicată fenomenului şomajului, în timp ce tendinţa din cercetarea modernă este de a îmbina şi sintetiza informaţiile oferite prin concluziile studiilor din mai multe ramuri ale cunoaşterii ştiinţifice ,ceea ce conduce la o reflectare mai completă şi adecvată a fenomenului studiat. Lucrarea de faţă reprezintă un prim pas în încercarea de a oferi o descriere şi explicare detaliate, într-un cadru paradigmatic modern, diferitelor aspectelor psihopatologice asociate traversării de către persoană a unei perioade de şomaj. Structura lucrării Primul capitol al lucrării reprezintă o sistematizare şi categorizare a principalelor

direcţii teoretice cu privire la prefacerile psihologice care apar la persoana aflată în şomaj. Expunerea urmăreşte atât cronologia apariţiei paradigmelor menţionate cât şi încadrarea lor sub concepte umbrelă explicative , cum ar fi cele de ciclu tranziţional pentru teoriile stadiale ale şomajului, valoare a muncii şi semnificaţie conferită statutului de şomer respectiv de angajat pentru teoriile bazate pe rolul şi semnificaţia personală acordată muncii, şi rolul eticii protestante a muncii , respectiv noii etici a muncii în dinamica identitară pentru teoriile culturale ale şomajului. Cel de-al doilea capitol sumarizează informaţia referitoare la relaţia dintre şomaj şi

sănătatea mentală a persoanei , prezentând aspectele cognitive ale sănătăţii metale, satisfacţia de viaţă curentă şi cea expectată, aspectele de dinamică afectivă , aspectele de dinamică identitară ca şi aspectele psihopatologice cel mai frecvent asociate şomajului. Prezentarea s-a realizat atât sub raportul categoriilor de determinanţi identificabili pentru fiecare aspect al sănătăţii mentale menţionat anterior, cât şi pentru dinamica acestora pe parcursul unei perioade de şomaj. Cel de-al treilea capitol al lucrării prezintă într-o manieră detaliată şi interdisciplinară conceptul de strategie de căutarea a unui loc de muncă , sistematizând informaţia oferită atât de ştiinţele sociale cât şi de cele economice asupra celor trei componente ale strategiei de căutare: efortul depus şi intenţionat a fi depus în comportamentul de căutare a unui loc de muncă, flexibilitatea comportamentului de căutare în raport cu condiţiile concrete oferite de piaţa forţei de muncă , canalele sau mijloacele de căutare a locului de muncă. În încercarea de a oferi o imagine cât mai completă asupra principalelor modele explicative şi predictive propuse pentru comportamentul de căutare a unui loc de muncă s-a realizat o prezentare comparativă şi sintetică a acestora, în raport cu un set de criterii personal selectate , pe care le-am considerat ca esenţiale pentru reliefarea capacităţii descriptive şi explicative a unui model de predicţie a comportamentului de căutare. Cel de-al patrulea capitol al lucrării este destinat prezentării designului şi metodologiei

studiului prezent. Este evidenţiat caracterul original al instrumentarului folosit, în special al chestionarului omnibuz ,pe care l-am conceput pentru a acoperi o paletă foarte diversă a aspectelor psihologice care apar în şomaj, dar şi al unei baterii de teste care să satisfacă simultan cerinţele de eficienţă ( în ceea ce priveşte gradul de acoperire al fenomenelor

studiate şi de adecvare la caracteristicile eşantionului )şi economie (în ceea ce priveşte durata necesară aplicării bateriei ) În cel de-al cincilea capitol al lucrării sunt prezentate, discutate şi interpretate

rezultatele obţinute într-o primă încercare de confirmare empirică (după

cunoştiinţa noastră ) a capacităţii predictive a unui model de predicţie modern al satisfacţie de viaţă ,realizat în urma unui studiu metaanalitic de mare întindere. Complexitatea modelului, structura multifaţetată a acestuia care include opt categorii de predictori cu rol potenţial asupra satisfacţiei de viaţă a persoanei aflate de şomaj m-a determinat să studiez nu numai comportamentul său în predicţia satisfacţie de viaţă curente a persoanei aflate în şomaj, ci şi posibilitatea de extindere a ariei sale de aplicabilitate la celelalte dimensiuni ale sănătăţii mentale ( satisfacţia de viaţă expectată, stima de sine,dinamica afectivă şi tulburările psihopatologice care apar în şomaj), dat fiind faptul că în structura lui se regăsesc determinanţii citaţi de cele mai multe surse teoretice ca esenţial pentru dinamica aspectelor sănătăţii mentale anterior menţionate. În cel de-al şaselea capitol sunt prezentate, discutate şi interpretate rezultatele

obţinute în urma comparării puterii predictive cu privire la intenţia şomerului de a se angaja într-un comportament activ de căutare (efortul planificat a fi depus în căutare ) , cât şi la dorinţa acestuia de a-şi modifica cerinţele faţă de un potenţial loc de muncă în raport cu condiţiile concrete ale pieţei ( flexibilitatea comportamentului de căutare) a trei modele de predicţie a comportamentului de căutare a unui loc de muncă . Modelele de predicţie au fost realizate prin operaţionalizarea conceptelor explicative furnizate de modelele paradigmatice prezentate în al doilea capitol al lucrării :, modelele atitudinale (Ajzen şi Feather), modelul factorilor economici subiectiv percepuţi (Schwab), şi modelul Vinokur , care îmbină atât factori proprii teoriei comportamentului planificat, factori economici şi factori de percepţie a interacţiunilor familiale . De asemenea sunt prezentate şi interpretate rezultatele obţinute pentru predicţia a doi factori de natură psihologică, eficienţa personală autopercepută în comportamentul de căutare şi atitudinea avută faţă de comportamentul de căutare a unui loc de muncă . Ambii factori sunt consideraţi ca având un rol central în structurarea strategie de căutare sub toate cele trei dimensiuni ale acesteia, flexibilitatea căutării, intenţia de căutare şi alegerea mijloacelor de căutare Ultimul capitol al lucrării este destinat prezentării concluziilor şi contribuţiilor

personale Trebuie menţionat că elaborarea acestei lucrări s-a făcut pe o perioadă lungă de timp, deoarece ,pe de o parte, s-a urmărit evoluţia în timp a fenomenului şomajului şi pe de altă parte s-a dorit o documentare largă şi multidisciplinară. În acest scop au fost contactaţi profesori de la universităţi din alte ţări care fie că au elaborat studii pe problematica şomajului, fie că sunt autorii unor noi tehnici de cercetare în domeniul dat.

Pe această cale doresc să le aduc mulţumiri pentru bunăvoinţa pe care mi-au acordat-o şi pentru interesul manifestat faţă de activitatea mea legată de elaborarea tezei .În mod deosebit doresc să aduc mulţumiri din suflet conducătorului meu ştiinţific ,Prof. Univ. Doctor Mihai Golu pentru răbdarea şi încrederea avute faţă de mine şi pentru sprijinul competent şi permanent pe care mi l-a acordat.