1  

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE ,,GR. T. POPA” IAŞI

Facultatea de Medicină

ASPECTE ALE STĂRII DE SĂNĂTATE A COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILOR

DIN MUNICIPIUL ŞI JUDEŢUL BOTOŞANI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CODUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, Prof. Univ. Dr. GAVĂT VIORICA

DOCTORAND, BUCŞA DOINA

IAŞI - 2011

2  

CUPRINS

INTRODUCERE STADIUL CUNOAŞTERII CAPITOLUL I. EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ŞI DEZVOLTAREA COPIILOR – INDICATORI AI SITUAŢIEI SOCIOECONOMICE ŞI AI SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI I.1. Situaţia demografică a vârstelor şcolare I.2. Particularităţi morfologice, fiziologice şi de adaptare ale copiilor de diferite vârste CAPITOLUL II. FACTORII DE RISC DIN MEDIU ŞI ÎMBOLNĂVIRILE CE POT APĂREA LA COPII ŞI TINERI II.1. Particularităţi ale morbidităţii la vârsta copilăriei şi adolescenţei II.2. Factorii care condiţionează tabloul şi tendinţa morbidităţii la copii şi adolescenţi CAPITOLUL III ADOLESCENŢA-VÂRSTA CRITICĂ ÎN EVOLUŢIA UMANĂ; PARTICULARITĂŢI ŞI RISCURI III.1. Particularităţi biologice, de adaptare şi de sănătate la adolescenţă III.2. Orientarea şcolară şi profesională a adolescenţilor CAPITOLUL IV. METODE DE EVALUARE A STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI A DETERMINANŢILOR ACESTEIA LA POPULAŢIA ŞCOLARĂ IV.1. Indicatori ai sănătăţii la vârstele şcolare IV.2. Metode de evaluare a dezvoltării fizice şi neuropsihice/ psihointelectuale la copii şi adolescenţi IV.3. Posibilităţi şi metode de cunoaştere a sănătăţii copiilor şi adolescenţilor

IV.3.1. Studii medicale periodice pentru cunoaşterea sănătăţii şcolarilor la nivel comunitar. Examene profilactice de masă IV.3.2. Anchete medicale epidemiologice pentru relaţia între sănătatea copilului şi diverşi factori de risc

CAPITOLUL V. CERINTE ŞI EXIGENŢE ALE PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV V.1. Solicitări ale organismului şcolarului în timpul procesului de

3  

învăţare V.2. Efectele solicitărilor procesului instructiv educativ asupra sănătăţii şi adaptării şcolare V.3. Metode de evaluare a solicitărilor şi efectelor procesului instructiv educativ asupra sănătăţii şi adaptării şcolare V.4. Chestionarul - metoda auxiliară de investigare a adaptării la sarcinile şcolare CAPITOLULVI. RISCURI COMPORTAMENTALE LA VÂRSTA COPILĂRIEI ŞI ADOLESCENŢEI VI.2. Tulburările de comportament şi cauzele acestora VI.3. Comportamente cu risc pentru sănătatea proprie şi a grupului

VI.3.1. Fumatul – frecvenţe şi riscuri la adolescenţi VI.3.2. Consumul de alcool VI.3.3. Consumul de droguri VI.3.4. Comportamente alimentare nesănătoase VI.3.5. Metode de cunoaştere a frecventei şi motivaţiei comportamentelor cu risc la copii şi adolescenţi

VI.4. Studii şi cercetări în România privind comportamentele cu risc la adolescenţi

VI.4.1.Studii şi cercetări ale organizaţiilor omoloage celor din UE VI.4.2. Studii şi cercetări în domeniu ale specialiştilor în sănătate publică şi igienă

CAPITOLUL VII. POSIBILITATI ŞI LIMITE ALE ACTIUNILOR EDUCATIV SANITARE ÎN COLECTIVITĂŢI DE COPII ŞI ADOLESCENŢI VII.1. Prevenirea, scop al medicinii sec. XXI VII.2. Promovarea sănătăţii, obiectiv fundamental OMS VII.3. Educaţia pentru sănătate (EPS) CONTRIBUŢII PERSONALE CAPITOLUL VIII. DATE MONOGRAFICE, DEMOGRAFICE ŞI DE MORBIDITATE ALE JUDEŢULUI BOTOŞANI VIII.1. Introducere VIII. 2. Obiective VIII. 3. Material şi metode VIII. 4. Rezultate şi discuţii

4  

VIII.4.1. Date geo-climatice şi socioeconomice ale judeţului Botoşani VIII.4.2. Date demografice şi principalii indicatori ai sănătăţii populaţiei judeţului

VIII.5. Concluzii CAPITOLUL IX. STUDIUL RETROSPECTIV PRIVIND DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILOR ÎN JUDETUL BOTOŞANI IX.1. Introducere IX.2. Obiective IX.3. Material şi metode IX.4. Rezultate şi discuţii

IX.4.1. Evaluarea dezvoltării fizice a copiilor şi şcolarilor din judeţul Botoşani prin examen medical de bilanţ al sănătăţii

IX.4.2. Studiul longitudinal al dezvoltării fizice a copiilor şi tinerilor - rezultatele secvenţelor transversale 1992 şi 1999 în judeţul Botoşani

IX.4.2.1. Rezultatele etapei 1992 IX.4.2.2. Rezultatele etapei 1999 în judeţul Botoşani

IX.4.3. Evaluarea aspectelor privind maturizarea pubertară la adolescenţi din judeţul Botoşani IX.5. Concluzii CAPITOLUL X. EVALUAREA MORBIDITĂŢII COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILOR DIN JUDEŢUL BOTOŞANI PE BAZA EXAMENELOR MEDICALE PREVENTIVE PERIODICE X.1. Introducere X.2. Obiective X.3. Material şi metode X.4. Rezultate şi discuţii

X.4.1. Rezultatele triajelor epidemiologice – boli transmisibile depistate cu ocazia triajelor în judeţul Botoşani în perioada 2003-2010 X.4.2. Rezultatele examenului medical de bilanţ al sănătăţii – prevalenţa îmbolnăvirilor la copii şi adolescenţi din judeţul Botoşani în perioada 2000-2010

X.5. Concluzii

5  

CAPITOLUL XI. STUDIUL REALIZAT PENTRU APRECIEREA MORBIDITĂŢII LA COPII ÎN RELAŢIE CU FACTORII DE MEDIU: CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC ŞI CALITATEA APEI POTABILE ÎN MEDIUL RURAL XI.1. Introducere XI.2. Obiective XI.3. Material şi metode XI.4. Rezultate şi discuţii

XI.4.1. Rezultatele anchetei de prevalenţă a simptomelor respiratorii la copii în municipiul Botoşani XI.4.2. Rezultatele studiului în mediul rural XI.4.3. Monitorizarea intoxicaţiilor acute cu nitraţi la sugari în judeţul Botoşani în perioada 1989-2009 XI.4.4. Studii epidemiologice pentru cunoaşterea efectelor cronice ale consumului apei cu nitraţi la copii sub 3 ani

XI.5. Concluzii CAPITOLUL XII. STUDIUL PRIVIND EVALUAREA UNOR FACTORI DE RISC DIN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CE POT DETERMINA OBOSEALĂ ŞCOLARĂ XII.1. Introducere XII.2. Obiective XII.3. Material şi metode XII.3.1.Aprecierea igienică a orarului şcolar XII.3.2. Cunoaşterea regimului de activitate şi odihnă extraşcolar XII.3.3. Studiul oboselii şcolare şi a factorilor de risc ai acesteia XII.4. Rezultate şi discuţii XII.4.1. Analiza orarelor în municipiul Botoşani, etapa 1994-1995 XII.4.2. Analiza orarelor în localităţi rurale, etapa 1995-1996

XII.4.3. Aprecierea igienică a orarului şcolar la licee, 2001-2002 XII.4.4. Organizarea regimului de activitate şi odihnă la elevi din licee ale municipiului Botoşani în anul şcolar 2005-2006 XII.4.5. Studiul oboselii şcolare şi a factorilor de risc ai acesteia în anul şcolar 2009-2010 pe eşantion de liceeni din municipiul Botoşani XII.5. Concluzii

6  

CAPITOLUL XIII. STUDIUL PENTRU EVALUAREA NIVELULUI ACTUAL AL DEZVOLTĂRII FIZICE ŞI AL MORBIDITĂŢII LA ADOLESCENŢI DIN 4 LICEE NOMINALIZATE ALE MUNICIPIULUI BOTOŞANI XIII.1. Introducere XIII.2. Obiective XIII.3. Material şi metode XIII.4. Rezultate şi discuţii

XIII.4.1. Prezentarea lotului de studiu XIII.4.2. Evaluarea dezvoltării fizice a elevilor din lotul de

studiu XIII.4.3. Aspecte ale indicatorilor de morbiditate la elevii din

cele 4 licee XIII.5. Concluzii CAPITOLUL XIV. STUDIUL PENTRU CUNOAŞTEREA FRECVENŢEI ŞI MOTIVAŢIEI UNOR COMPORTAMENTE CU RISC LA ADOLESCENŢI DIN MUNICIPIUL BOTOŞANI XIV.1. Introducere XIV.2 Obiective XIV.3. Material şi metodă XIV.4. Rezultate şi discuţii XIV.5. Concluzii PERSPECTIVELE PE CARE LE DESCHIDE TEZA DE DOCTORAT CONCLUZII BIBLIOGRAFIE Lucrari personale comunicate. Lucrări publicate ANEXE 1. Tabel centralizator pe judeţ pentru raportarea rezultatelor examenului medical de bilanţ al sănătăţii la copii şi elevi 2. Fişa pentru înregistrarea dezvoltării fizice a persoanei 0-18 ani la nivel naţional

7  

3. Tabel centralizator pe judeţ pentru raportarea rezultatelor triajului epidemiologic după vacanţe în colectivităţi de copii 4. Chestionarul pentru cunoaşterea prevalenţei simptomelor respiratorii - chestionar standard OMS 5. Fişa de raportare a cazului de intoxicaţie acută cu nitraţi la sugar 6. Fişa de anchetă medico-socială pentru cunoaşterea efectelor cronice ale expunerii copilului 0-3 ani la nitraţii din apa potabilă 7. Chestionar pentru cunoaşterea frecvenţei şi cauzelor oboselii la elevi; instrucţiuni de completare a chestionarului 8. Chestionar pentru cunoaşterea frecvenţei şi motivaţiei unor comportamente cu risc la adolescenţi din municipiul Botoşani 9. Pliant de educaţie sanitară pentru prevenirea oboselii şcolare 10. Lista abrevierilor folosite în text

8  

„Sănătatea este unitatea care dă valoare tuturor zero-urilor vieţii „ B. de Fontenelle

INTRODUCERE Pretutindeni pe glob, copiii şi tinerii se constituie într-un grup

distinct în populaţie, reprezentând colectivitatea de mâine, pentru care, cei de astăzi «investesc» - sau ar trebui s-o facă – nu numai resurse materiale ci şi multă dragoste.

Aceştia sunt denumiţi cu termenul general de «şcolari», pentru că «şcolirea» le este preocuparea de bază – în şcoală şi înafara ei. Prin această «şcolire» – de la o şesime la o treime din viaţa unei persoane – se formează calităţile individuale şi ale colectivităţilor viitoare.

De aceea, şcolarului, deci şi dascălului, li se pretinde astăzi din ce în ce mai mult.

Alături de dascăl, medicina şi medicul trebuie să însoţească şcolarul în toate treptele şi formele instrucţiei sale, în toate manifestările ei; pentru aceasta, medicina şi medicul trebuie să cunoască şcoala – cu solicitările şi riscurile ei -, să cunoască şcolarul – fiecare unic în felul său - şi să facă astfel încât sănătatea lui să fie participantă, dar şi beneficiară a instrucţiei, care, altfel, ar deveni o constrângere cu efecte multiple şi nedorite.

Cu aceste gânduri şi motivaţii, s-a realizat lucrarea de faţă, care încearcă o prezentare a unor aspecte ale sănătăţii copiilor şi adolescenţilor din municipiul Botoşani, capitală a unui judeţ din Moldova, care nu reprezintă model de reuşită socială în teritoriul României din mai multe motive : prezintă grad mare de ruralizare, cu condiţii modeste de viaţă, cu migraţie ocupaţională a populaţiei, mai ales în ultimul deceniu, cu

9  

nerealizări profesionale şi sociale ale tinerilor, absolvenţi ai diferitelor cicluri de învăţământ.

Aspecte ale stării de sănătate cunoscute prin studii recente - dezvoltare fizică, morbiditate, adaptare şcolară – sunt prezentate într-un cadru mai larg, ce cuprinde investigaţiile retrospective pentru cunoaşterea sănătăţii copiilor şi adolescenţilor în judeţ, într-o perioadă de peste 25 de ani.

Am considerat oportună realizarea acestui studiu cu atât mai mult cu cât ,,Evaluarea sănătăţii în colectivităţi de copii şi tineri” reprezintă în prezent un obiectiv important al programului de medicină preventivă al Ministerului Sănătăţii: ,,Programul Naţional de Sănătate în relaţie cu Mediul”, obiectiv complex, întrucât, în cazul copiilor şi adolescenţilor, este vorba deopotrivă de mediul de viaţă în centrul populat, privind calitatea aerului, a apei, a alimentului şi alimentaţiei, cu efectele asupra sănătăţii organismului expus, dar şi de mediul şi modul de viaţă şi activitate şcolară (2).

Desigur că aceste aspecte nu pot fi abordate exhaustiv, sănătatea fiind un fenomen tridimensional, cu o condiţionare multifactorială şi evaluată cu o multitudine de indicatori; de aceea, lucrarea are două componente ale cercetărilor personale: investigaţiile realizate de-a lungul timpului, într-o perioadă anterioară de peste 25 de ani şi studiile recente, în permanentă intricare şi de asemenea evaluări comparative între acestea.

Valorificarea rezultatelor - ştiinţifică şi practică - a constat în prezentarea rezultatelor parţiale sau finale prin comunicări şi publicaţii, prin comunicarea riscurilor privind sănătatea copiilor şi adolescenţilor către toate autorităţile implicate – familie, şcoală, administraţie locală, minister, aspectele sănătăţii acestor vârste constituindu-se anual în capitol al Raportului judeţean al sănătăţii populaţiei. Nu în ultimul rând, recomandările pentru limitarea riscurilor s-au adresat şcolarilor înşişi, inclusiv prin elaborarea unui material educativ sanitar.

Lucrarea conţine 344 pagini, 114 tabele şi 239 grafice, 10 anexe cu detalii şi 281 referinţe bibliografice, la care se adaugă 5 lucrări personale publicate.

* * *

10  

Mulţumesc pe această cale, conducerii şcolilor şi cadrelor didactice, care, interesate în mod deosebit de starea de sănătate a elevilor, de efectele cerinţelor şi exigenţelor procesului de învăţământ asupra sănătăţii şi adaptării şcolare, ca şi de posibilităţile reale de ameliorare, mi-au înlesnit accesul în colectivitate; de asemenea, mulţumesc elevilor care au acceptat participarea la investigaţii şi care vor fi, totodată beneficiarii concluziilor şi recomandărilor pe care rezultatele obţinute le impun pentru limitarea sau eliminarea riscurilor pentru sănătatea lor.

* *

*

11  

Doamnei profesor dr. Gavăt Viorica, conducătorul ştiinţific al tezei, care mi-a fost îndrumător constant şi competent în realizarea lucrării, îi adresez pe această cale, alese mulţumiri şi recunoştinţă.

Domnilor profesori care au întocmit referate, alese mulţumiri pentru bunăvoinţa de a accepta participarea în comisie şi de a analiza lucrarea, ca şi pentru efortul deplasării şi participării la susţinerea lucrării.

Mulţumesc colectivului de specialişti în igienă şcolară din Institutul de Sănătate Publică Iaşi a căror coordonare metodologică a condus la realizarea unor investigaţii în teritoriul Moldovei, în care se regăseşte şi contribuţia personală din cei 25 de ani de activitate în compartimentul de igienă şcolară din Direcţia de Sănătate Publică Botoşani; totodată, mulţumesc colaboratorilor din compartiment ca şi celor din cabinetele medicale şcolare pentru contribuţii în cunoaşterea sănătăţii copiilor şi adolescenţilor din judeţ.

Mulţumesc de asemenea, familiei, care mi-a oferit înţelegerea şi cadrul necesar realizării acestei lucrări.

12  

STADIUL CUNOASTERII

Capitolul I Copiii reprezintă un grup distinct în populaţie, prin particularităţile

lor demografice, biologice de vârstă, de activitate şi de sănătate sau de morbiditate. Ei reprezintă în orice teritoriu de pe glob, de la un sfert până la o treime din populaţia teritorială, în relaţie cu populaţia totală şi situaţia socio-economică inclusiv politica demografică a ţării (4), cu tendinţă de scădere ca pondere în ţări dezvoltate şi inclusiv în România, cu o situaţie mai favorabilă în Moldova (18).

Copilăria şi adolescenţa reprezintă o etapă în evoluţia umană, ce se întinde pe o durată apreciabilă de timp, de aproximativ 2 decenii după naştere, fiind dominată de două procese importante: creşterea şi dezvoltarea şi modificările care caracterizează cele două procese, determină etapizarea vârstelor pe criterii morfofuncţionale şi psihopedagogice (20 ).

Dintre aceste etape, vârsta şcolară este perioada în care procesul instructiv educativ domină viaţa copilului, solicită sistemul nervos, funcţiile cunoaşterii, sistemele senzoriale, prin stimuli benefici dezvoltării, dar şi cu exigenţe şi cerinţe care, incorect dozate, pot determina suprasolicitare, inadaptare, eşec şcolar.

Capitolul II La vârstele şcolare, sănătatea are situaţia cea mai favorabilă faţă de

vârstele adulte şi avansate dar şi vulnerabilităţi specifice încât sănătatea acestor vârste poate fi considerată un indicator al sănătăţii colectivităţilor, un «barometru» pentru situaţia de la vârstele următoare.

În tabloul incidenţei anuale la vârstele şcolare predomină afecţiunile respiratorii acute, bolile de piele, anginele, hepatitele virale, conjunctivitele, traumatismele şi intoxicaţiile. La vârstele şcolare, nivelul prevalenţei cazurilor de boală este redus şi tabloul cuprinde în principal: tulburări de acomodare oculară, disfuncţii endocrine, deformaţii necongenitale ale coloanei vertebrale, tulburări de comportament ş.a. (20,23).

Mortalitatea generală are nivelul cel mai mic la aceste vârste.

13  

Starea de sănătate a populaţiei (colectivităţii), deci şi a populaţiei de vârsta tânără este un fenomen complex, biologico-social, fiind condiţionată multifactorial (45): factori endogeni, inevitabili, dar şi factori externi, de mediu (63) sau comportament (74).

În prezent, dată fiind orientarea de abordare a asistenţei de sănătate publică prin programe (81), Programul Naţional de Sănătate în relaţie cu Mediul al MS a înscris şi obiectivul privind Protejarea sănătăţii în colectivităţi de copii şi principalele acţiuni în colectivităţi de copii sunt îndreptate anual spre următoarele direcţii de studii şi cercetări: dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor; indicatorii morbidităţii, în relaţie cu factori de risc din mediu); investigarea unor aspecte ale inadaptării şcolare (oboseala sau eşecul şcolar) în relaţie cu condiţii din mediul de viaţă şcolar; monitorizarea unor comportamente cu risc (2).

Capitolul III Adolescenţa este perioada caracterizată prin modificări ce conduc la

maturizarea pubertară; de asemenea, funcţiile de cunoaştere cunosc acum dezvoltarea unor domenii mai particulare, viaţa afectivă devine în această perioadă mai complexă; structurarea personalităţii se face lent în această perioadă, dar nu fără aspecte contradictorii (85).

Adolescenţa se asociază cu o prevalenţă relativ mică a bolilor infecţioase acute sau cu boli cronice, însă, se menţionează risc crescut de toxicomanii, boli transmise pe cale sexuală, sarcini nedorite, accidente, tulburări comportamentale până la tendinţe suicidare, iar principalii factori etiologici sunt lipsa de supraveghere educaţională sau greşeli grave de educaţie, mediu familial dezorganizat, condiţii economico sociale deficitare, etc..

În adolescenţă, tinerii sunt şi în proces de formare profesională de aceea, în alegerea profesiunii procesul de orientare şcolara şi profesională (OSP) impune implicare a mai multor factori: adolescentul însuşi care trebuie să aibă convingerea că alegerea unei anumite profesii îi aparţine, şcoala, cu aport decisiv pentru o corectă orientare, factorul medical, pentru realizarea concordanţei cu capacităţile fiziologice de a face faţă profesiunii alese, familia, cu influenţa favorabilă, dar adeseori cu tentă vădit subiectivă prin supraevaluarea copilului şi ultimul factor – societatea,

14  

pentru necesităţile de acoperire cu forţă de muncă, pentru realizarea dezideratului „omul potrivit la locul potrivit şi necesar” (42).

Capitolul IV Sănătatea populaţiei are un conţinut cu multiple componente şi

aprecierea ei se realizează prin mai mulţi indicatori, aplicabili şi în populaţia /colectivitatea şcolară (23, 45):

I. Indicatori pozitivi: natalitatea; durata medie de viaţă, ponderea persoanelor sănătoase într-o populaţie, dezvoltarea fizică şi psihointelectuală a copiilor, etc.;

II. Indicatori negativi (indirecţi): morbiditatea (incidenţa prevalenţa), mortalitatea.

În utilizarea acestor indicatori pentru evaluarea/ diagnosticul stării de sănătate a unei colectivităţi de copii, se pot utiliza atât date colectate curent prin sistemul de statistică al teritoriului cât şi date obţinute prin examene medicale adecvate scopului (examene profilactice de masă, anchete epidemiologice de diferite tipuri, fiecare cu valoare dar şi limitele de informare).

Capitolul V Aptitudinea şcolară este o structură complexă şi dinamică de funcţii

psihice, spirit de observaţie, organizare perceptiv motorie, atenţie, memorie, imaginaţie, gândire care, alături de motivaţie şi alte aspecte ale personalităţii determină reuşita şcolară.

Accesul în şcoală îi cere copilului o anumită «maturizare pentru şcoală» privind dezvoltarea fizică, intelectuală şi afectivă, a limbajului, a orientării şi structurii spaţiale; a normalităţii în percepţia vizuală şi auditivă, etc. (139).

Există două categorii distincte de copii, a căror instruire pune probleme deosebite – copilul deficient mintal şi copilul dotat şi supradotat.

Modificările funcţionale ale sistemului nervos în timpul activităţii intelectuale ca şi capacitatea de muncă nu sunt uniforme şi constante, fiind legate de ritmul biologic nichtemeral al organismului (151), precum şi de factori biologici, de dezvoltarea fizică a copilului, de starea lui de sănătate, de condiţiile în care se desfăşoară activitatea (20).

15  

Reuşita şcolară este o temă complexă a psihopedagogiei şi succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte şi exigenţele şcolare, pe de altă parte, dar este întotdeauna multicauzal (139, 153).

Oboseala şcolară (20), subiect controversat în literatura de specialitate este rezultatul dezechilibrului între muncă şi repaus şi atât simptomatologia cât şi cauzele sunt numeroase: efortul impus de adaptarea la cerinţele procesului de învăţământ, muncă în condiţii nefavorabile de microclimat, de sănătate deficitară, etc. (165, 167).

Capitolul VI Perioadă caracterizată printr-un ansamblu de transformări evolutive

de natură biopsihosocială, prin respingerea modelelor culturale şi a normelor morale propuse de adulţi, adolescenţii îşi găsesc adeseori refugiul prin adoptarea unor comportamente care reprezintă risc pentru sănătatea proprie sau a grupului din care fac parte (176, 190, 199).

Investigarea comportamentelor cu risc este realizată atât de organisme corespondente organizaţiilor de monitorizare din CE (217) cât şi de medici cu specialitate în domeniul igienei, epidemiologiei şi sănătăţii publice (218). Se apreciază că există o configuraţie hexagonală comportamentală: fumatul, consumul de alcool-droguri, obiceiuri alimentare nesănătoase, sedentarismul, comportamente sexuale cu risc sănătate şi reproducere şi comportamentul agresiv (218).

În România, acţiunea de monitorizare a comportamentelor cu risc se realizează anual şi exemplificăm cu unele rezultate ale acesteia privind fumatul la adolescenţi; menţionam că şi alte comportamente au aceeaşi tendinţă şi predicţie (218):

16  

Figura 18. Tendinţe şi predicţii ale fumatului la liceeni în România

Capitolul VII Factorii comportamentali se încadrează în grupa factorilor de risc

numiţi „influenţabili” putând fi, teoretic, cel mai uşor de prevenit şi combătut; în realitate, ei sunt parte a stilului de viaţă şi în combaterea lor, cooperarea populaţiei este greu de obţinut.

Prevenţia devine un important scop al medicinii secolului, ca măsură pentru reducerea factorilor de risc pentru sănătate. Educaţia pentru Sănătate intervine ca un proces care favorizează decizii proprii, în cunoştinţă de cauză, benefice sănătăţii individului şi grupului.

Conform normelor OMS, EPS trebuie integrată în sistemul de educaţie generală al elevilor pentru a oferi cunoştinţe în materie de sănătate, a dezvolta o atitudine pozitivă faţă de sănătate, a menţine interesul elevilor prin repetiţie şi introducere de noi informaţii şi pentru ca aceştia să profite de cunoştinţele primite (234).

Cu toate constrângerile şi eşecurile, deşi nu există soluţii miracol, EPS în mediul şcolar se justifică, întrucât ,,şcoala nu instruieşte, dacă nu educă” (237) şi trebuie desfăşurată cu modestie, răbdare, prudenţă şi disponibilitate (234).

CONTRIBUŢII PERSONALE Datele teoretice prezentate au fost selectate în măsura în care au

reprezentat suportul activităţii de cunoaştere şi evaluare a sănătăţii copiilor şi adolescenţilor din diferite colectivităţi de copii din municipiul şi judeţul Botoşani.

17  

Sănătatea fiind tridimensională, cauzalitatea ei fiind multifactorială şi evoluţia fiind neîntreruptă de la naştere până la fazele ei terminale, evaluarea ei nu poate fi niciodată cunoscută în totalitate; de asemenea, sănătatea actuală a adolescenţilor din municipiu nu poate fi separată total de sănătatea vârstelor anterioare sau de sănătatea copiilor din restul judeţului. Totodată, ea se integrează în cadrul mai larg al sănătăţii la nivel loco-regional, judeţele Moldovei, dar şi în cadrul situaţiei la nivel naţional, ca element de predicţie pentru sănătatea vârstelor ce urmează.

Studiile de evaluare a sănătăţii, prezentate în partea a doua a lucrării, au următoarele caracteristici generale: au fost de tipul anchetelor transversale de prevalenţă, a studiilor

longitudinale, a studiilor de epidemiologie descriptivă şi analitică, utilizând seturi de date colectate sau metode de studiu anamnestice, clinice, paraclinice sau pe bază de chestionar (209, 214); s-au realizat pe colectivităţi în întregul lor sau pe eşantioane

reprezentative; au prezentat date retrospective ale sănătăţii la nivelul populaţiei

şcolare din judeţ sau date obţinute prin studii recente la adolescenţi din municipiul Botoşani; s-au referit la aspecte diverse ale sănătăţii cu factorii de risc posibil

de investigat şi anume: - dezvoltarea fizică şi morbiditatea la diferite vârste şi în diferite perioade de timp; - îmbolnăvirile copiilor în relaţie cu factori de risc din mediul de viaţă în colectivitatea teritorială (poluarea atmosferică şi a apei potabile); - oboseala şcolară şi factorii ei cauzali şi de risc la adolescenţi din colectivităţi selectate din municipiul Botoşani; - frecvenţa şi motivaţia unor comportamente cu risc pentru sănătate la loturi de adolescenţi din municipiu.

1. Date monografice, demografice si de morbiditate ale judeţului

Botoşani (Cap. VIII) Judeţul Botoşani are câteva particularităţi geo-climatice şi

socioeconomice (18), din care cele mai relevante se referă la: pondere importantă a populaţiei tinere, dar în scădere în timp, grad mare de

18  

ruralizare al localităţilor şi al populaţiei, reţea de unităţi de învăţământ diversificată ca număr şi ca profile liceale, reţea de unităţi sanitare cu deficit al numărului de medici, natalitate în scădere, mai ales după schimbarea politicii demografice a ţării în 1990, mortalitate infantilă în scădere, tendinţa de creştere a mortalităţii generale, deficit natural.

Tabloul incidenţei este dominat de bolile respiratorii care reprezintă 44 % din totalul cazurilor noi la adult şi peste 65 % la copii, prevalenţa, cu tendinţă de creştere în timp, este dominată de HTA şi cardiopatia ischemică.

2. Studiul retrospectiv privind dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor în judeţul Botoşani (Cap. IX)

Cu 3 componente distincte, studiul a avut următoarele obiective: cercetarea unor aspecte ale dezvoltării fizice ale copiilor şi

adolescenţilor prin examenele medicale de bilanţ al sănătăţii realizate anual, în retrospectiva ultimelor decenii;

prezentarea rezultatelor studiului longitudinal al dezvoltării fizice realizat în localităţile judeţului în cadrul etapelor din 1992 şi 1999;

prezentarea rezultatelor investigării realizate pentru evaluarea stadiilor maturizării pubertare la un lot de adolescenţi din diferite colectivităţi teritoriale urbane şi rurale;

Principalele aspecte metodologice pentru examenul medical de bilanţ precizează vârstele selectate (preşcolarul de 5-6 ani, elevul de clasa I, IV, VIII, X, anul II profesional şi clasa XII), metodele şi indicatorii somatometrici pentru stabilirea diagnosticului de dezvoltare fizică, modul de raportare a datele de la fiecare colectivitate şcolară.

- Studiul longitudinal al dezvoltării fizice s-a derulat la nivel naţional după metodologie unică, constând în principal din examinarea unui eşantion (empiric) de 4400 subiecţi 0-18 ani din 2 centre rurale nominalizate, cu rezultate incluse în sinteza pe Moldova realizată de colectivul de specialitate din ISP Iaşi, cu scopul elaborării standardelor de dezvoltare loco-regionale (250).

- Studiul privind maturizarea pubertară, cu metodologie de lucru unitară la nivel naţional elaborată de colectivul de specialitate din ISP Timişoara, s-a realizat pe aproximativ 240 elevi de şcolari de 10-18 ani,

19  

din municipiu şi două localităţi rurale; s-a cunoscut astfel evoluţia caracterelor sexuale secundare în relaţie cu factorii de influenţă (85).

Rezultatele examenului medical de bilanţ a relevat în judeţ un număr de 15000-25000 subiecţi examinaţi anual (11-13 % din totalul celor investigaţi în Moldova), o tendinţă de scădere în timp (1980-2010) a frecvenţei dezvoltării armonice în Moldova şi pe acest fond, nivele constant mai mici în judeţ, în jurul proporţiei de 72-75 % şi cu scădere sub 60 % începând cu anul 2001. (y = 84,87 – 1,04 x) (fig. 54).

În toate secvenţele anuale, frecvenţa dezvoltării armonice este mai mica in mediul urban şi scade cu vârsta, atât în judeţul Botoşani cât şi în Moldova. Astfel, în anul 2010: proporţia dezvoltării fizice armonice este: la preşcolari 60,5 %, în cl. I: 58,9 %, cl. IV: 55,5 %, cl. VIII: 52,6%, an II profesională 48,8 % şi cl. XII - 43,0 %.

Aceste nivele situează judeţul Botoşani pe ultimul loc în Moldova, având cea mai redusă frecvenţă a dezvoltării armonice.

Figura 54. Evoluţia frecvenţei dezvoltării armonice în judeţul Botoşani

în perioada 1980-2010 (% din examinaţi) şi tendinţa fenomenului

În etapa 1992 a studiul longitudinal al dezvoltării fizice a copiilor si

tinerilor au fost investigaţi 3427 subiecţi, reprezentând o realizare a 77,88 % din necesarul calculat; din aceasta secvenţă, nu deţinem date explicite

20  

privind judeţul Botoşani, existând doar evaluarea pentru toate centrele rurale din Moldova şi se constată (250): rata medie lunară/anuală de creştere în scădere cu vârsta şi cu salt

statural şi ponderal prepubertar, între 11-13 ani la fete şi 11-15 ani la băieţi; frecvenţa dezvoltării armonice – 73,5 % pe Moldova.

În secvenţa 1999, în judeţul Botoşani s-au examinat 3497 subiecţi, ceea ce reprezintă un procent de cuprindere de 83,53 %, mai mic la grupa de vârstă (44,4 %).

Diagnosticul de dezvoltare fizică arată o proporţie de aproximativ 68 % subiecţi armonic dezvoltaţi, cu predominanţă a indicatorilor mijlocii; proporţia este mai mare pentru sexul masculin (69,3 %) iar dintre dizarmonii predomină uşor cele cu plus greutate (fig. 60)

Frecvenţa dezvoltării armonice creşte ce vârsta (y = 61,00 + 1,86 x), mai intens la sexul masculin şi mai modest la sexul feminin (fig. 62).

M F

M + F

Figura 60. Distribuţia subiecţilor după diagnosticul de dezvoltare fizică pe sexe în judeţul Botoşani în anul 1999 (% din total examinaţi)

21  

M F y = 62,21 + 1,96 x y = 59,46 + 1,88 x

Figura 62. Nivelul şi tendinţa dezvoltării armonice cu vârsta la subiecţii din mediul rural judeţul Botoşani - 1999 (% din total

examinaţi) Proporţia dezvoltării armonice a fost mai redusă în judeţ (67,95 %) faţă de situaţia generală a mediului rural al Moldovei (71,6%).

Investigarea maturizării pubertare a adolescenţilor a inclus un număr total de 381 şcolari şi a relevat următoarele constatări: frecvenţa dezvoltării armonice este comparabilă cu cea din alte studii

în municipiu, dar se caracterizează printr-o frecvenţă mare a dezvoltării dizarmonice cu minus de greutate în una din colectivităţile rurale luate în studiu; evaluarea maturizării pubertare relevă rezultate în concordanţă cu

aspectele fiziologice ale dezvoltării pe sexe sau condiţionate de diverşi factori şi anume:

- este mai precoce la fete şi în urban (fig. 65);

22  

Mun. Botoşani Vorona

Ripiceni

Figura 65. Distribuţia elevilor din cele 3 loturi după stadializarea

Tanner, pe sexe (% din total examinaţi)

- mai precoce faţă de generaţia anterioară (mama elevei investigate) - vârsta medie a primului ciclu a fost semnificativ statistic mai mică decât la generaţia anterioară, mai ales în urban (test t student 5,18, GL = 196, p<0,001).

3. Evaluarea morbidităţii copiilor şi adolescenţilor din judeţul

Botoşani pe baza examenelor medicale preventive periodice (Cap. X) Triajele epidemiologice după vacanţe, realizate de 3 ori în cursul

unui an şcolar arată că în structura bolilor depistate o pondere însemnată o are pediculoza urmată de angine; există o oarecare dominare a pediculozei după vacanţa de vară (fig. 72) şi a anginelor în sezoanele reci, atât în judeţ cât şi în întreg teritoriul Moldovei.

23  

Botoşani Moldova

Figura 72. Indicatori de structură a principalelor boli transmisibile depistate la triajele după vacanţa de vară în jud. Botoşani comparativ

cu Moldova în perioada 2003 – 2010

Examenul de bilanţ relevă prevalenţa îmbolnăvirilor, prezentate pe 54 clase de boli.

Principalele constatări pentru perioada 2000-2010 au fost următoarele:

- o prevalenţă la nivel judeţean sub media Moldovei în primii ani, cu egalizare sau chiar depăşire în ultimii ani ai intervalului (fig. 73);

- o prevalenţă dominată în special de vicii de refracţie, dar cu o tendinţă de creştere a frecvenţei sindroamelor carenţiale, mai ales în mediul rural;

- tendinţa de creştere a frecvenţei bolilor cu vârsta este constantă la viciile de refracţie şi deformaţiile de coloană atât în Moldova cât şi în judeţul Botoşani.

24  

2000 2010

Figura 73. Distribuţia judeţelor după prevalenţa generală comparativ

cu media Moldovei în anii 2000-2001 şi 2009-2010

4. Studiul realizat pentru aprecierea morbidităţii la copii în relaţie cu factorii de mediu: calitatea aerului atmosferic şi calitatea apei potabile în mediul rural (Cap. XI)

Studiul complex al relaţiei sănătăţii copiilor cu factori de mediu ambiental a avut 3 componente distincte, cu metodologii adecvate obiectivului.

Studiul privind relaţia între starea de sănătate a şcolarilor mici şi poluarea atmosferică, coordonat la nivel naţional de ISP Iaşi (255) s-a proiectat ca o anchetă de prevalenţă a simptomelor respiratorii, pe baza chestionarului standard OMS, într-o singură secvenţă transversală pe eşantion probabilist de copii 7-11 ani, în municipiul Botoşani şi în localitatea rurală, Bucecea, în paralel cu cunoaşterea dimensiunii poluării atmosferice în teritoriu.

Monitorizarea cazurilor de intoxicaţii acute la sugar s-a realizat prin colectarea datelor privind cazurile de intoxicaţii acute spitalizate şi expertiza calităţii apei consumate.

25  

Prelucrarea datelor s-a realizat anual ca număr şi incidenţă a cazurilor, ca distribuţie în teritoriu şi ca evaluare în dinamică, rezultatele fiind incluse în sintezele pe Moldova (263) şi în baza de date la nivel naţional.

Pentru cunoaşterea efectelor cronice ale consumului apei cu nitraţi la copii sub 3 ani studiul s-a realizat în anul 2000 în colectivităţi teritoriale rurale cu risc crescut ale judeţului Botoşani (Flămânzi şi Vorona); metodologia de lucru, unitară la nivelul Moldovei (266) s-a aplicat pe eşantion probabilist de 105 copii repartizat proporţional în cele două localităţi.

Examinarea medicosocială complexă a cuprins: date privind expunerea: calitatea apei de fântână în perioade

anterioare şi în momentul studiului precum şi aportul suplimentar de nitriţi/nitraţi prin alimente de origine vegetală cultivate în grădini individuale; date privind starea de sănătate a copiilor nominalizaţi: date

anamnestice (fiziologice şi patologice); date clinice şi paraclinice (dozarea cantităţii de hemoglobină, methemoglobină, unii indicatori ai apărării antioxidante).

Pentru prelucrarea datelor s-au utilizat indicatori statistici (media aritmetică, proporţia, abaterea standard, indicatori de comparare statistică: chi 2 şi t Student) şi indicatori de analiză epidemiologică (Risc Relativ şi Risc Atribuibil) (273).

Valorificarea rezultatelor s-a realizat imediat prin informarea consumatorilor casnici privind calitatea apei din fântână şi a mamelor privind starea de sănătate a copilului investigat; când a fost cazul, medicul de familie a instituit tratamentul adecvat. Totodată, studiile au fost suportul implementării unui program complex de evaluare a calităţii apei în mediul rural cu ajutorul unor teste rapide şi s-au realizat acţiuni de comunicare de risc şi educare a populaţiei expuse.

Cele 3 tipuri de studii nu au ridicat probleme de etică profesională, părinţii au fost informaţi privind scopul studiului şi şi-au dat acordul; examinările s-au efectuat în cabinetul medical, recoltările de probe biologice s-au realizat de personal specializat, cu respectarea regulilor de antisepsie, s-a asigurat confidenţialitatea rezultatelor, datele au fost

26  

utilizate în scopul cercetării şi s-au comunicat doar medicului de familie şi părinţilor.

Ancheta de prevalenţă a simptomelor respiratorii la copii s-a realizat pe un număr total de 213 copii 7-11 ani (123 în municipiu şi 90 în comuna Bucecea).

Pe fondul unor nivele reduse şi în scădere ale poluanţilor atmosferici în perioada 1993-2002, chestionarul de simptome relevă că aproximativ 17 % din copii nu au prezentat niciodată simptome sau boli respiratorii până la vârsta examinării; peste 3/4 au avut cel puţin odată nas înfundat / rinoree, iar celelalte simptome s-au întâlnit cu frecvenţe variabile. Importantă este proporţia de 25 % până la 1/3 din copii care tuşesc frecvent, dimineaţa sau în cursul zilei/nopţii şi din aceştia cei aproape 8 % care pot fi consideraţi tuşitori cronic, cu peste 3 luni tuse în ultimii 2 ani (fig. 89).

La lotul de copii din mediul rural, pentru majoritatea simptomelor/ bolilor, frecvenţele sunt mai mici faţă de mediul urban (fig. 89).

Distribuţia copiilor după numărul de simptome este mai favorabilă în mediul rural, aproape 21% au avut 3 şi peste 3 simptome în antecedente, mai puţin decât în municipiu (fig. 90).

Figura 89. Frecvenţa simptomelor respiratorii la lotul de copii din Bucecea comparativ cu lotul din municipiul Botoşani (% din

examinaţi)

27  

Figura 90. Distribuţia copiilor din Bucecea după numărul de simptome/ boli declarate comparativ cu copiii din municipiu (% din

exam.) Monitorizarea intoxicaţiilor acute cu nitraţi la sugari în judeţul Botoşani în perioada 1989-2009

Judeţul Botoşani este cunoscut ca un teritoriu cu risc crescut (cu incidenţe ale methemoglobinemiei acute de peste 10 ‰) (263). Pentru perioada analizată, (1989-2009), numărul de cazuri a fost de 484, ceea ce reprezintă o rată medie anuală de 23,04 cazuri; tendinţa este în aceşti ani de scădere (y = 29,12 – 0,55x) (fig. 91); situaţia se înscrie în aspectul general al teritoriului Moldovei.

În totalul cazurilor pe Moldova (8 judeţe), cazurile înregistrate în judeţul Botoşani au o pondere însemnată (15 %), variabilă în acest ultim deceniu (1,6 – 28 % din total cazuri) şi cu tendinţa de scădere în perioada 2000-2009 (y = 23,57-1,35x) (263).

Distribuţia teritorială a cazurilor conturează zonele cu risc ale judeţului (fig. 94).

28  

Figura 91. Numărul de cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi în judeţul

Botoşani în perioada 1989-2009 şi tendinţa acestora

1996 - 2000 2000 – 2009 tendinţa: y = 148,2 + 13,6x tendinţa: y = 198,13 – 17,19x

1996 – 2009, tendinţa: y = 223,03 – 12,81x

Figura 92. Numărul de cazuri şi tendinţa acestora în Moldova în două perioade (263)

29  

Figura 94. Distribuţia teritorială a cazurilor de intoxicaţii acute cu

nitraţi în localităţile judeţului Botoşani în perioada 2000-2009 (număr cazuri în 10 ani)

Descrierea cazurilor după caracteristicile personale ale acestora nu aduce elemente particulare faţă de ceea ce se cunoaşte din literatură: 53,4 % din copii erau de sex masculin, 87,8 % din cazuri s-au produs în primele 3 luni de viaţă ale sugarului, predomină alimentaţia artificială; remarcăm evoluţia uşoară şi gravă şi din 8 decese în Moldova, 2 au fost în judeţ.

Expertiza fântânilor şi a calităţii apei acestora, incriminate în producerea intoxicaţiei arată mai multe deficienţe (amplasare necorespunzătoare în apropierea latrinei, lipsa de protecţie sanitară, utilizare necorespunzătoare a îngrăşămintelor naturale ş.a.) ceea ce explică impurificarea apei cu nitraţi cu cantităţi de nitraţi peste 150 mg/l, la 66 % din cazuri.

Studii epidemiologice pentru cunoaşterea efectelor cronice ale consumului apei cu nitraţi la copii sub 3 ani

30  

Studii de specialitate în lume dar şi în ţara noastră (266) menţionează existenţa unor efecte cronice, cel mai adesea subclinice (modificarea unor biomarkeri la vârstele vulnerabile).

De aceea, judeţul Botoşani, aflat pe primele locuri în ierarhia teritoriilor ţării cu cel mai mare risc (263) a fost inclus într-un program de cercetare în anii 1998-1999, coordonat de specialiştii din ISP Iaşi, cu scopul de a evidenţia aceste posibile efecte cronice la copii din localităţile Vorona şi Flămânzi.

Calitatea apei pentru perioade anterioare (1989-1999) arată pe număr mare de probe de apă (1363 din 118 localităţi rurale) concentraţii de nitraţi mult peste CMA în 84,4 % din probe (laborator de chimie sanitară DSP Botoşani).

În momentul studiilor noastre, din lotul examinat doar 22 % erau neexpuşi, restul având o expunere la cantităţi diferite, cei mai mulţi, la concentraţii de 101-150 mg/l (fig. 97); această distribuţie creează unele dificultăţi de evaluare comparativă a sănătăţii la expuşi/neexpuşi.

Figura 97. Distribuţia copiilor din lotul de studiu după cantitatea de nitraţi din apa consumată (% din total examinaţi)

Constatăm totuşi că există unele aspecte mai nefavorabile la expuşi:

o incidenţă a îmbolnăvirilor de peste 2 ori mai mare prin boli respiratorii

31  

acute, enterocolite, 3 cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi şi 3 de anemie în antecedentele celor expuşi.

Biomarkerii analizaţi pentru posibile efecte subclinice ale expunerii la nitraţi arată valori medii ale hemoglobinei uşor mai mici la expuşi, dar fără diferenţe statistice, valori medii ale methemoglobinei semnificativ statistic mai mari la expuşi (p<0,0027); alterări ale indicatorilor de apărare antioxidantă (glutation redus GR-µmol/mg hgl), peroxizi lipidici PL-micromol/litru, glutation peroxidaza GPx- U/l) chiar la modificări mai mici ale methemoglobinei (tab. XXXIV); numărul copiilor cu valori patologice ale methemoglobinei este, la expuşi: 33 (cca. 40 %) şi la neexpuşi: 8 (aproximativ 1/3).

Tehnicile analitice adecvate tipului de studiu epidemiologic realizat au confirmat ipoteza; frecvenţa copiilor cu valori patologice ale methemoglobinei la expuşii din localităţile Vorona şi Flămânzi este semnificativ statistic mai mare faţă de loturi de copii neexpuse (test chi2 – 25,88, p< 0,001, RR=2,21 şi RA % = 54,8%).

Tabel XXXIV. Valori medii ale bioindicatorilor de apărare antioxidantă la copii expuşi/ neexpuşi la nitraţii din apă (268)

Bioindicatori GR PL GPx Loturi (micromol/mg hgl) (micromol/l) (U/l) Expuşi

6,67 +/- 1,26 7,85 +/- 2,05 40,45 +/-

5,10 Neexpuşi

8,26 +/- 1,71 4,03 +/- 1,64 35,96 +/-

3,13 Test t Student t = 3,11 t = 8,66 t = 4,79 p < 0,0027 p < 0,001 p = 0,001

Studii ale ISP Iaşi (266) au stabilit că judeţul Botoşani se situează pe

primele locuri în Moldova privind: rata medie a incidenţei prin methemoglobinemie la sugari, proporţia probelor de apă necorespunzătoare din punct de vedere al concentraţiilor de nitraţi, frecvenţa copiilor sub 3 ani cu valori patologice ale methemoglobinei în lipsa semnelor clinice de boală.

32  

5. Studiul privind evaluarea unor factori de risc din procesul instructiv educativ ce pot determina oboseala şcolară (Cap. XII)

În noile condiţii de desfăşurare ale procesului instructiv educativ, fără a se renunţa la unele aspecte clasice, de tradiţie ale învăţământului, în prezent se adaugă noi cerinţe, noi exigenţe, alte motivaţii, dar şi condiţii precare privind construcţia, dotarea şi igiena unităţilor şcolare, existenţa a 2-3 ture în aceeaşi şcoală, profesori navetişti sau necalificaţi în rural.

În aceste condiţii putem presupune posibilitatea apariţiei fenomenelor de oboseală la elevi, fenomen a cărui natură complexă nu este încă suficient cunoscută.

Pentru cunoaşterea frecvenţei şi cauzalităţii fenomenului, s-au realizat în judeţ studii de specialitate, în contextul general al studiilor în Moldova sau la nivel naţional (165, 167, 270).

Cunoaşterea regimului de activitate şi odihnă extraşcolar a utilizat un chestionar anonim, semi-structurat, elaborat de coordonator, prin care s-a cunoscut timpul alocat zilnic diferitelor componente ale regimului extraşcolar de către elevii luaţi în studiu: teme pentru acasă, activităţi în timpul liber, timp pentru odihnă prin somn, timp pentru deplasare la şcoală.

Aprecierea igienică a orarului şcolar s-a realizat în 2 etape: anii 1994-1996 şi 2001-2002 pe eşantion empiric de clase gimnaziale şi de liceu în mediul urban şi rural şi a utilizat scala de rang de dificultate a obiectelor de învăţământ prezentată în literatură.

Studiul oboselii şcolare şi a factorilor de risc ai acesteia s-a realizat într-o singură secvenţă transversală în cursul anului şcolar 2009-2010 respectând următoarele etape metodologice:

1. delimitarea cercetării în spaţiu şi volum; 2. delimitarea cercetării în timp; 3. stabilirea datelor de colectat şi a instrumentului de lucru; 4. stabilirea metodelor şi tehnicilor de prelucrare a datelor; 5. stabilirea resurselor pentru studiu; 6. respectarea aspectelor de etică profesională.

Din cele 13 licee cu un efectiv de 8569 elevi din municipiu am selectat câteva următoarele criterii stabilite: - Colegiul Mihail Eminescu, cu profile teoretice - matematică-informatică şi socio-uman, cu un număr de 886 elevi, cu performanţe şcolare recunoscute ale majorităţii elevilor;

33  

- Liceul de Artă Ştefan Luchian, liceu vocaţional, cu selecţie riguroasă la admitere, cu un număr de 223 elevi; - Colegiul administrativ – liceu de profil, solicitat de elevi, în actualele condiţii oferind o anumită siguranţă privind calificarea şi locul de muncă viitor, cu număr de 863 elevi; - Grupul şcolar de Industrie uşoară, liceu cu profil practic, dar şi cu clase profil teoretic cu structura dominată de sexul feminin, rezultate modeste ca reuşite şcolare, cu 645 elevi.

Eşantionul calculat a stabilit un volum de 377 elevi de liceu (4,40 % din totalul liceenilor din oraş), cu un număr comparabil pe licee şi ca distribuţie pe ani de studiu.

Pentru nominalizarea elevilor în lotul de studiu, nu au existat criterii de includere sau excludere a elevilor din lot, singura condiţie fiind ca elevul să fi acceptat participarea.

Investigarea s-a realizat utilizând ca instrument de lucru un chestionar, anonim, elaborat în acest scop şi pilotat în prealabil pentru unele rectificări.

Datele obţinute prin chestionar au fost prelucrate cu ajutorul funcţiilor statistice din EXCEL, EPIINFO şi SPSS, utilizând următorii indicatori:

- indicatori de frecvenţă şi de structură – proporţia variabilelor prezente/absente; - indicatori de tendinţă centrală pentru caracteristici cantitative – media aritmetică;

- indicatori de dispersie – abaterea standard; - indicatori pentru semnificaţia statistică a diferenţelor: testul 2, testul t-Student pentru pragul de semnificaţie de 95%, tendinţa, ş.a.; - indicatori de analiză epidemiologică: OR, CI 95 %; -evaluarea oboselii privită ca reper al calităţii vieţii şcolarului conform unei proceduri modulare standard OMS: Quality Life Questionaire (QLQ).

Rezultatele acestor studii au evidenţiat câteva aspecte relevante pentru ipotezele noastre.

Aprecierea igienică a orarului şcolar a cuprins în municipiu în prima etapă un număr total de 245 curbe zilnice de efort şi anume 80 la gimnaziu şi 165 la liceu.

34  

Distribuţia acestora după tipul de orar a arătat următoarele: la gimnaziu, doar 1/5 din curbe au fost corecte, iar la liceu şi mai puţine; a dominat aspectul oscilant la peste 60 % din orare; în aceeaşi etapă, în Moldova, la 328 clase de gimnaziu (1640 curbe) şi 342 clase de liceu (1710 curbe) a rezultat aproape aceleaşi proporţii a orarelor corecte (fig. 99).

În localităţi rurale, au fost analizate 110 curbe zilnice la clase de gimnaziu în localităţi apropiate şi 120 în cele 4 localităţi îndepărtate, şi s-a constatat o proporţie a orarelor corecte în localităţi apropiate de municipiu, mai mare în judeţ faţă de Moldova. Alcătuirea orarului este mai bine supravegheată în urban, atât în judeţul Botoşani cât şi în Moldova; în mediul rural îndepărtat, în judeţ, situaţia este mai nefavorabilă, atât faţă de celelalte colectivităţi teritoriale cât şi faţă de Moldova (fig. 102)

Municipiul Botoşani Mediul urban, Moldova

Figura 99. Distribuţia orarelor după tipul curbei la gimnaziu în

municipiul Botoşani şi mediul urban, Moldova (% din total curbe zilnice analizate)

35  

Judeţul Botoşani Moldova

Figura 102. Frecvenţa orarelor corecte în clase gimnaziale pe tipuri de

colectivităţi teritoriale în judeţ şi în Moldova (% din total orare analizate)

În anul şcolar 2001-2002, în municipiu au fost investigate în total 99 de clase, din 12 licee/ grupuri şcolare; numărul de ore/săptămână este cuprins între 30-34 ore, revenind în medie peste 6 ore/zi.

În acestea, orarul a respectat curba fiziologică de efort săptămânal doar în 22,2 % din cazuri şi aproape 70 % orarul săptămânal a fost de tip oscilant.

Ca aspecte ale orarului zilnic, menţionăm următoarele frecvenţe ale diferitelor tipuri de orare: > orare corecte: 53- 10,7 %; (la nivel naţional: 7850 curbe analizate, 9,5 % orare corecte); > orare inversate: 55 - 11,1 %; > orare descendente: 15 - 3,0 %; > orare ascendente: 11 - 2,2 %; > orare oscilante: 361 - 72,9 %.

Exemplificăm în figura 103 câteva astfel de tipuri de alcătuire a orarului:

36  

Orar corect Orar inversat Grup Şcolar Gh. Asachi – cl. X F- luni Grup Şcolar Constr. Maşini – cl. XI E-luni

Orar ascendent Orar oscilant Şcoala Normală – cl. X A- miercuri Şcoala Normală – cl. IX B- luni

Figura 103. Tipuri de orare zilnice în clase de liceu din municipiul Botoşani, în anul şcolar 2000-2001

În ceea ce priveşte organizarea regimului de activitate şi odihnă la elevi de liceu din municipiul Botoşani în anul şcolar 2005-2006 la lotul format din 118 elevi, rezultatele chestionarului au evidenţiat că un procent mare de elevi de liceu - peste 40 % - din Botoşani alocă peste jumătate de oră drumului spre şi dinspre şcoală şi 17 % chiar peste o oră, durata pregătirii temelor depăşeşte 4 ore pe zi pentru aproximativ un sfert din elevi, peste 1/3 din toţi elevii investigaţi dorm mai puţin de 7 ore /noapte şi mai puţin de jumătate din elevii din Botoşani fac sport constant; în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber, în ordine descrescătoare în Botoşani sunt:

37  

vizionare tv, petreceri, sport, lectură, calculator, iar în lotul din Moldova, ordinea este uşor modificată: sport, calculator, petreceri, vizionare tv, lectură.

Studiul oboselii şcolare şi a factorilor de risc ai acesteia la lotul de 377 liceeni investigaţi a relevat frecvenţe diferite ale oboselii la elevi, pe vârste, sexe sau profile de studiu, iar ca factori cauzali ai acesteia se constată: - orare incorect întocmite în aproximativ 84 % din cazuri, cu diferenţieri între licee: situaţia este mai nefavorabilă la Colegiul Eminescu şi are particularităţi adecvate profilului în Liceul de Artă (orare monotone, cu 4-6 ore cu acelaşi obiect de studiu, de specialitate; - ca elemente ale regimului extraşcolar, notăm: volum mare al temelor (73 % din elevi), somn insuficient (chiar sub 7 ore/noapte), distanţe de parcurs până la şcoală şi lipsa de implicare a părinţilor în organizarea timpului extraşcolar.

Aceste aspecte se întâlnesc cu frecvenţe mai mari la şcolarii la care prin chestionar s-a conturat diagnosticul de oboseală şcolară comparativ cu ,,martorii“ (studiul epidemiologic de tip caz-control realizat cu datele existente); astfel unii factori de risc au fost confirmaţi statistic şi ierarhizaţi în funcţie de frecvenţa lor (tab. LXXIV şi fig. 156).

Figura 156. Diferenţe de frecvenţe ale cauzelor oboselii la cele două

loturi de liceeni din cadrul studiului caz - control (% din elevii investigaţi)

38  

Tabelul LXXIV. Ierarhizarea cauzelor oboselii după frecvenţa acestora la elevii din lotul de studiu („elevi obosiţi”) din cele 4 licee

din municipiul Botoşani Factori de risc Elevi

obosiţi Martor Semnif. stat

Elevul nu învaţă cu plăcere 81,7 70,0 semn. stat. Teme cu un conţinut dificil şi volum mare

79,3 70,0 semn. stat.

Lipsa camerei separate pentru studiu acasă

57,9 62,0 nesemnif.

Lipsa micului dejun 46,3 30,0 semn. stat. Nu beneficiază de ajutorul părintelui la pregătirea temelor

41,5 30,0 semn. stat.

Somn insuficient noaptea 31,7 28,2 nesemnif. Nu beneficiază de ajutorul părintelui în organizarea timpului liber

31,1 37,1 nesemnif.

Tulburări de vedere 26,8 21,6 nesemnif. Drum lung de la domiciliu la şcoală şi retur

15,9 4,2 semn. stat.

Prezenţa conflictelor în familie 12,8 4,7 semn. stat. Tulburări de auz 6,7 2,3 nesemnif.

Studiul pentru evaluarea nivelului actual al dezvoltării fizice şi al

morbidităţii la adolescenţii din cele 4 licee nominalizate ale municipiului Botoşani (Cap. XIII)

Complexul de studii realizat în perioada 2009-2010 la adolescenţii din cele 4 licee nominalizate în municipiu a avut mai multe componente, din care în acest capitol ne referim la dezvoltarea fizică şi morbiditatea acută şi cronică.

Dezvoltarea fizică cunoscută prin investigarea somatoscopică şi somatometrică (20), pe baza diagnosticului individual de dezvoltare fizică prin raportare la standardele locoregionale de dezvoltare (250) precum şi utilizând IMC, raportat la nomogramele OMS pentru vârsta şi sexul respectiv (110).

Totodată, examinarea clinică a elevilor din lot a depistat atât cazurile noi de îmbolnăvire pentru evaluarea incidenţei generale şi pe clase de boli

39  

cât şi bolile existente pentru calculul prevalenţei generale şi pe clase de boli. În ceea ce priveşte dezvoltarea fizică, principalele constatări sunt următoarele:

- valorile medii ale indicatorilor antropometrici sunt în creştere cu vârsta şi mai mari la sexul masculin la toate vârstele (fig. 157);

- valorile medii ale indicatorilor sunt mai favorabile la vârstele mai mici la elevii Colegiului Mihai Eminescu şi mai reduse la Colegiul Administrativ (fig.158);

- dezvoltarea fizică armonică se întâlneşte la aproximativ 60 % din elevi, dominând indicatorii mijlocii (50%) (fig. 161).

Valori medii ale greutăţii Valori medii ale înălţimii

Figura 157. Valori medii ale indicatorilor antropometrici la lotul examinat pe sexe şi vârste

40  

Fig. 158 Valori medii ale greutăţii la fete pe vârste şi colectivităţi

Figura 161. Distribuţia elevilor din cele 4 colectivităţi şcolare după

diagnosticul de dezvoltare fizică (% din total)

- frecvenţa dezvoltării armonice este mai mare la Colegiul Mihai Eminescu (diferenţe nesemnificative statistic între colectivităţi); dintre dizarmonii, predomină cele cu plus de greutate, cu excepţia Liceului de Artă unde sunt mai frecvente cele cu minus greutate;

- distribuţia elevilor după diagnosticul de dezvoltare fizică este uşor mai favorabilă la fete, cu diferenţa la limita semnificaţiei statistice (chi2 calculat = 12,502, chi2 tabelar = 12,59, GL = 6, p = 0,05);

41  

- distribuţia elevilor după diagnosticul de dezvoltare fizică pe vârste

arată creşterea frecvenţei armonicilor cu vârsta, aspect mai deosebit faţă de alte evaluări.

Conform evaluării dezvoltării fizice pe baza IMC, distribuţia adolescenţilor arată frecvenţe ale normoponderii de aproape 75 %, (fig. 166) (70 % la Liceul de Artă şi aproape 80 % din elevi la Grupul şcolar Industrial); frecvenţa subponderalilor este mai mare decât a supraponderalilor şi este cea mai mare la Liceul de Artă.

Figura 166. Distribuţia elevilor din lotul de studiu după diagnosticul de dezvoltare fizică conform valorii IMC (% din total)

Între cele două tipuri de evaluări există concordanţe dar şi nepotriviri (tab. LXXXXII).

42  

Tabelul LXXXXII. Distribuţii comparative ale elevilor după diagnosticul de dezvoltare fizică (% din total)

Conf. standarde regionale (media+/-AS)

Conform IMC

o Armonici

- foarte mici 0,3 - mici 5,6 - mijlocii 49,9 - mari 3,4 - foarte mari 0,5

Total armonici 59,7 Normoponderali 74,5

Dizarmonici cu plus greut. 22,5

o Suprapondere 7,7 o Obezitate 1,1 Total

suprapondere 8,8

Dizarmonici cu minus greut. 17,8 o Subpondere severă 0,5 o Subpondere 16,2 Total subpondere 16,7

Pentru clarificare, s-au calculat indicatori de validare considerând

metoda IMC ca test de referinţă; utilizarea standardelor regionale are cei mai favorabili indicatori de specificitate şi sensibilitate când se utilizează pentru depistarea dizarmoniilor cu plus greutate, urmată de depistarea armoniilor; în cazul depistării dizarmoniilor cu minus de greutate, specificitatea este mai bună decât sensibilitatea, se obţin doar 9 % rezultate fals negative. Rezultatele validării pledează pentru necesitatea revizuirii metodologiei studiului longitudinal al dezvoltării fizice în ceea ce priveşte calculul eşantionului de studiu.

În ceea ce priveşte morbiditatea în aceste colectivităţi în decurs de 3 luni, prevalenţa bolilor care au determinat consum medical a avut valori diferite: Liceu Artă: 22,8 %, Administrativ: 77,7%, M. Eminescu: 158,6 % şi Grupul şcolar 257,2 %; în toate cazurile, prevalenţa a fost în creştere cu vârsta elevilor.

43  

În structura pe boli, au dominat bolile respiratorii la toate colectivităţile, cu ponderi de peste 60 %, cu excepţia Liceului de Artă, unde bolile respiratorii au reprezentat aproximativ 36 % din totalul îmbolnăvirilor care au solicitat îngrijiri medicale (fig. 168).

Figura 168. Ponderea diferitelor îmbolnăviri în totalul bolilor cu adresabilitate la cabinet la Colegiul Mihai Eminescu (% din total boli)

Studiul pentru cunoaşterea frecvenţei şi motivaţiei unor

comportamente cu risc la adolescenţii din municipiul Botoşani (Cap. XV) Reprezentând unul din factorii de condiţionare a sănătăţii,

comportamentele sanogene dar mai ales cele cu risc se instalează treptat, se consolidează în timp şi devin ulterior greu de combătut, făcând parte din stilul de viaţă al individului.

Investigarea acestora are importanţă tocmai datorită acestor aspecte şi a reprezentat unul din obiectivele studiului realizat la cei 377 liceeni din cele 4 licee ale municipiului fiind realizat pe bază de chestionar cu 46 întrebări pentru 6 arii comportamentale.

În ceea ce privesc comportamentele legate de violenţă, chestionarul a relevat o frecvenţă mare – 85 % - de adolescenţi care a purtat măcar odată o armă asupra sa; aceştia sunt în special băieţi, (2=10,92; GL=1; p=0,0007, OR=7,71; IC95%: 1,92 3,81 ), la 15 ani (distribuţie nesemnificativă statistic -2=1,27; GL=3; p=0,737) şi la Liceul de Industrie

44  

uşoară (distribuţia pe colectivităţi nesemnificativ statistic (2=2,30; GL=3; p=0,513). În rare cazuri (mai frecvente la fete), elevii s-au simţit în nesiguranţă la şcoală sau în drum spre şcoală. Mai frecvent la băieţi se reclamă existenţa furtului şi a bătăii între elevi.

Comportamentul legat de consumul de produse de tutun relevă că 68 % au încercat măcar odată fumatul de ţigarete, mai frecvent la băieţi, la Liceul Industrial şi la vârste între 13-16 ani. 8 % dintre adolescenţi consumă zilnic, de asemenea mai mulţi băieţi şi de la aceeaşi colectivitate şcolară. Unii elevi au fumat mai multe zile, câte 2-5 ţigări pe zi, inclusiv în incinta şcolii; de remarcat uşurinţa cu care minorii îşi procură ţigări

Au încercat să fumeze, chiar şi măcar 1-2 fumuri 66,3% dintre elevii chestionaţi de la Liceul de Industrie uşoară; 55% de la Liceul Economic; 50,5% dintre elevii de la Liceul Mihai Eminescu şi 60,7% dintre elevii de la Liceul Ştefan Luchian (2=5,55; GL=3; p=0,136).

Consumul de alcool, măcar o singură dată până la această investigaţie a fost recunoscut de circa 69 % elevi iar 10 % din ei recunosc că au consumat alcool chiar şi peste 100 de zile, mai mulţi băieţi, mai mulţi de la Liceul Economic. Vârsta la care au început consumul este în principal 15-16 ani, dar 3,4 % recunosc o vârstă chiar mai mică de 8 ani (fig. 207).

Distribuţia a fost semnificativă statistic pe sexe, în favoarea băieţilor (OR=5,43; IC95%: 2,98 9,99): 86,8% dintre băieţi şi 54,8% dintre fete (2=37,16; GL=1; p<0,001), dar nesemnificativa pe grupe de vârstă (2=6,24; GL=3; p=0,101).

45  

Figura 207. Distribuţia copiilor din lotul investigat în funcţie de răspunsul la întrebarea „ce vârstă aveai când ai consumat prima dată

alcool?” Aproape 6 % din adolescenţi au încercat măcar odată consum de

marijuana, mai mulţi băieţi, cu o vârstă de debut la 13 ani şi cu cea mai mare frecvenţă (până la 10 %) la Liceul de Artă, la care se adaugă 22 elevi care au încercat şi alte droguri, unii chiar de mai multe ori (până la de 19 ori în intervalul etalon), precum şi faptul că aproximativ un sfert din ei şi-au procurat drogul la şcoală, rezultă că deja şi acest comportament nu este de neglijat.

În ceea ce priveşte comportamentul sexual, remarcăm că peste 33 % din adolescenţi şi-au început viaţa sexuală, mai mulţi băieţi, mai mulţi din cei de 18 ani de la Liceul Industrial şi Economic. Băieţii au început viaţa sexuală semnificativ statistic mai devreme decât fetele şi circa 10 % recunosc un număr de parteneri de peste 6; 11 % au consumat alcool sau droguri înainte de a avea relaţii sexuale şi din aceştia aproximativ 70 % s-au protejat prin utilizarea prezervativului, mai mulţi băieţi (83%) şi cel mai puţin cei de la Liceul de Artă.

Ca în orice anchetă pe baza de chestionar, aceste răspunsuri pot avea doza lor de subiectivism, de exagerare sau dimpotrivă, de negare. Cu toate

46  

aceste, această investigaţie şi constatările ei, inclusiv referitoare de unele cazuri de asociere de comportamente cu risc, reprezintă un semnal de alarmă pentru toate autorităţile implicate în supravegherea şi educaţia adolescenţilor. Rezultă nevoia şi importanţa educaţiei în şcoli şi în familie pentru informaţii corecte privind riscurile acestor comportamente pentru sănătate.

PERSPECTIVELE PE CARE LE DESCHIDE TEZA DE DOCTORAT

Evaluarea sănătăţii la nivelul unei comunităţi nu reprezintă niciodată

un scop în sine ci este punctul de plecare al ierarhizării problemelor de sănătate şi al stabilirii de priorităţi pentru rezolvarea acestora, nevoie firească, dat fiind aspectul recunoscut în orice societate, oricât de dezvoltată economic ar fi, nevoile de sănătate sunt întotdeauna dinamice şi nelimitate, în timp ce resursele – umane, financiare, materiale – vor fi întotdeauna limitate.

În cazul copiilor şi tinerilor, sănătatea acestora este motiv de preocupare pentru managerii de sănătate pentru că asigurarea sănătăţii la aceste vârste reprezintă garanţia unui nivel de sănătate acceptabil la generaţiile următoare.

Recomandările care au ca scop ameliorarea indicatorilor de sănătate la vârstele tinere se adresează tuturor acestor factori implicaţi în condiţionarea sănătăţii/bolii la aceste vârste.

1. În ceea ce privesc riscurile din mediul de viaţă, liniile strategice sunt cuprinse în noul Plan de Acţiune pentru Sănătatea Copiilor în relaţie cu Mediul CEHAPE (Childern Environmental Health Action Plan for Europe), cu precizări privind acţiuni în situaţii de risc de mediu dovedite, acţiuni destinate copiilor defavorizaţi sau cu vulnerabilitate mai mare, privind abordarea integrată a expunerii la toţi factorii de mediu din perioada prenatală până la adolescenţă, se reafirmă rolul cercetării în completarea cunoştinţelor privind legăturile cauzale între factorii de mediu şi sănătate, precum şi necesitatea abordări multisectoriale, cu implicarea comunităţii, a părinţilor şi a tinerilor înşişi (281).

Aceste acţiuni sunt grupate în aşa numitele Obiective Regionale Principale (RPG) şi trebuiau implementate până în anul 2007 cu condiţia

47  

întăririi capacităţii instituţionale şi profesionale a sistemului propriu de supraveghere şi control al sănătăţii în relaţie cu mediul; acestea continuă în România şi în prezent, inclusiv prin acţiunile incluse în PNSM.

2. Procesul de instruire, care începe la vârste foarte mici şi continuă pe toată durata adolescenţei, trebuie atent supravegheat pentru a-şi atinge scopul de stimulare a dezvoltării şi pregătirii tânărului pentru profesie şi adaptare socială; în acest scop, sunt indispensabile colaborarea inter-instituţională, relaţiile permanente între profesioniştii învăţământului şi cei ai sănătăţii pentru reglementări privind condiţiile de mediu fizic în colectivităţi de copii şi şcolari, precum şi cerinţele, solicitările, exigenţele procesului de învăţământ.

Succesul şcolar, ca premisă şi factor de predicţie al adaptării şi succesului profesional şi social trebuie asigurat de toţi factorii implicaţi şi început prin acţiuni coerente, corecte de orientare şcolară şi profesională, inclusiv a tinerilor cu nevoi speciale.

3. În acelaşi context, se înscriu şi acţiunile de promovare a sănătăţii, de combatere a comportamentelor nesanogene la vârstele copilăriei şi adolescenţei, fiind necesar ca EPS să se integreze în procesul de învăţământ, pentru că „şcoala nu instruieşte, dacă nu educă”.

EPS este un totodată şi un exemplu de complementaritate între părinţi şi instituţia şcolar, familia fiind prioritara iar EPS în şcoală va merge CU şi NU CONTRA părinţilor.

CONCLUZII 1. Evaluarea sănătăţii la nivel populaţional impune diferite tipuri de

studii, anumite metode şi tehnici, numeroşi indicatori şi nu poate fi realizată niciodată în totalitate.

2. Cunoaşterea unor aspecte de sănătate ale copiilor şi adolescenţilor în judeţul Botoşani este preocupare constantă de peste 20 de ani şi este continuată prin investigaţii de dată recentă (2009-2010) care s-au realizat printr-un complex de studii şi cercetări care s-au referit la diverse aspecte ale sănătăţii investigate in paralel cu factorii de risc:

- dezvoltarea fizică şi morbiditatea la diferite vârste şi în dinamica unor perioade îndelungate de timp;

48  

- îmbolnăvirile copiilor în relaţie cu factori de risc din mediul ambiant;

- oboseala şcolară şi factorii ei de risc la adolescenţi din colectivităţi selectate din municipiul Botoşani;

- frecvenţa şi motivaţia unor comportamente cu risc pentru sănătate la loturi de adolescenţi din municipiu.

3. În realizarea acestor obiective, abordarea a fost diversificată şi cu metodologii riguroase prin care s-au verificat ipoteze, s-au fundamentat concluzii:

- s-au folosit diferite tipuri de studii populaţionale, utilizând date colectate curent s-au metode de studiu anamnestice, clinice, paraclinice sau chestionar;

- s-au prezentat date retrospective ale sănătăţii copiilor sau date obţinute prin studii recente la adolescenţi din municipiul Botoşani;

- s-au realizat studii pe colectivităţi în întregime sau pe eşantioane reprezentative.

4. Toate investigaţiile realizate în timp au fost valorificate la nivel local, reprezentând contribuţii la cunoaşterea şi promovarea sănătăţii unui important segment populaţional (inclusiv prin elaborarea şi difuzarea în populaţia şcolară din judeţ a unui pliant de educaţie sanitară pentru prevenirea şi combaterea oboselii şcolare) sau au fost parte a bazei de date sau sintezelor la nivel naţional.

5. Aceste rezultate sunt suportul unor recomandări pe termen scurt sau de perspectivă pentru protejarea şi promovarea sănătăţii acestor vârste, ca element de predicţie pentru sănătatea viitoare, recomandări care privesc: ameliorarea expunerilor la factori de mediu, în lumina direcţiilor strategice ale Planului european CEHAPE, asigurarea condiţiilor de mediu fizic în colectivităţi, supravegherea specializată a procesului instructiv educativ, prin acţiuni comune ale profesioniştilor în educaţie şi în sănătate, prevenirea unor forme de inadaptare şcolară, cu valoare predictivă pentru viitoarea adaptare profesională şi socială, măsuri educative interdisciplinare în vederea preîntâmpinării instalării comportamentelor cu risc pentru sănătate, în acord cu afirmaţia potrivit căreia: ,,societatea are tipul de adolescent pe care îl merită” (Ajuriguerra).

49  

BIBLIOGRAFIE (selectivă):

2. Planul Naţional de Sănătate în relaţie cu Mediul MS. 2000-2010 4. Grant J: La situation des enfants dans le monde. Sommet

mondial pour les enfants. 1990 18. Anuarul statistic al jud. Botoşani. 2009

20. Tănăsescu G: Igiena copilului şi adolescentului. Curs IMF, Bucureşti. 1979

23.

Vasilov M, Damaschin F: Sănătatea copiilor, indicator de sănătate al comunităţii. Edit. COMANDOR, Constanţa. 1999

42. Georgescu A: OSP între deziderat şi realitate. În volum FICE - Casa de copii, factor responsabil în procesul de pregătire pentru integrare socio-profesională. Edit. SINCRON, Cluj Napoca. 1993: 80-91

45. Enăchescu D, Marcu Gr: Sănătate publică şi management sanitar. Edit. ALL Bucureşti. 1995

63. Gavăt V, Albu A: Alimentaţia şi mediul de viaţă în relaţie cu dezvoltarea copiilor şi tinerilor. Edit. Gr. T. Popa. UMF Iasi. 2006

74. Conferinţa privind problemele de sănătate de interes comun pentru România şi UE. Bucureşti, 2000

81. Marcu A: Ghid pentru managementul programelor de sănătate. Edit. ISP Bucureşti. 2000

85. Vlaicu B. Vasilov M: Adolescenţa, particularităţi antropometrice în Banat şi Moldova. Edit. EUROBIT, Timişoara. 1998

110. BMI for age, GIRLS/BOYS . WHO Reference 2007 139. Kulcsar T: Factorii psihologici ai reuşitei şcolare. Edit.

Pedagogică. 1976 151. IGEN: Organisation du temps scolaire dans le premier degre:

les effets de la semaine de quatre jours. Rapport 2002

50  

153. Gilly M: Elev bun, elev slab. Edit. Pedag., Bucureşti. 1976 165.

Vasilov M: Oboseala şcolară şi unii factori de risc la elevi de diferite vâarste/colectivităţi. Jurn. de Med. prev. 1993; I (1): 25-31.

167.

Cordeanu A, Iosif I, s.c.: Există suprasolicitare în învăţământul gimnazial? Rev. de Ig. şi Săn. Publ. 2006; 56 (2): 25-29

176 Baban A: Comportament şi sănătate. Rev. Cogniţie, Creier, Comportament, Cluj Napoca, 1997: I (1)

190. Ciobanu DT: Fumatul şi adolescenţa. Ed. Pim, Iaşi. 2008 199. Ferrwol G: Adolescenţii şi toxicomania. Ed. Polirom,

Collegium, Iaşi. 2000 209. Rotariu T, Iluţ P: Ancheta sociologică şi sondajul de opinie,

Edit. Polirom, Iaşi. 1997 214. Foddy W: Constructing Questions for Interview and

Questionnaires. Cambridge Univ. Press, 1993 217. ESPAD: Raport final 1999, 2004 218. Mireştean I: Monitorizarea comportamentelor cu risc pentru

sănătate la elevii din România, ISP Cluj, 2003 (volum intern) 234. Boegli JD: Cours de jouvenance pour l’ecole de l’an 2000. Edit.

LABOR LEP, Loisirs et Pedagogie, 1990 237. Niculescu C, Rotaru L: EPS în şcoală - principii, obiective,

conţinut. volum FICE 46-52 250.

Vasilov M: Dezvoltarea fizică a copiilor şi tinerilor din judeţele Moldovei. Rezultatele anchetei medicale pe eşantion, 1999. Edit. Fundaţiei Altius Academi, Iaşi. 2001

255. Vasilov M: Frecvenţa simptomelor respiratorii la copii de 7-11 ani în relaţie cu poluarea atmosferică iritantă - Ancheta descriptivă pe eşantion naţional. Edit. Cermi, 2004-2005

263.

Vasilov M: Trend of methemoglobinemia cases în Eastern România, J. of. Prev. Med. 2001; 9 (2): 11-19

266.

Vasilov M, Mancaş G: Epidemiological studies highlighting the relationship between environmental pollution with nitrogenoust compounds and the health of children –J. Med. Prev, 2002; (2): 12 10

270. Vasilov M: Aprecierea igienică a orarului şcolar. Sinteză naţională. Edit. Cermi, Iaşi. 2002

51  

273. Văleanu I, Hîncu M: Elemente de statistică generală. Edit. Litera, Bucureşti. 1990

281. Cucu A: Coordonate şi priorităţi strategice ale domeniului sănătăţii în relaţie cu mediul. Rev. de Ig. şi Săn. Publ. 2006; 56 (1): 56-62

LUCRARI PERSONALE PUBLICATE:

1. Vasilov M, Abiţei L, Bucşa Doina, s.c.: Prevalenţa simptomelor respiratorii la copii 7-11 ani în oraşe cu diferite grade de poluare atmosferică din Moldova. Al VIII-lea Congres Naţional de Igienă, Focşani, 13-15 octombrie, 1999

2. Bucşa Doina, Vasilov M, Seciu B, s.a.: Nivele ale dezvoltării puberale în condiţiile unor oraşe mijlocii ale Moldovei. Al VIII-lea Congres Naţional de Igienă, Focsani, 13-15 octombrie, 1999

3. Bucşa Doina, Vasilov M, Barbu M, s.c.: Comportamentul sexual la adolescenţi în Moldova cunoscut prin metoda chestionarului. Al VIII-lea Congres Naţional de Igienă, Focşani, 13-15 octombrie, 1999

4. Bucşa Doina, Straticiuc A: Aspecte privind ancheta alimentară în unităţile de preşcolari şi şcolari din judeţul Botoşani în ultimii 5 ani. Al VIII-lea Congres Naţional de Igienăa, Focşani, 13-15 octombrie, 1999

5. Bucşa Doina, Vasilov M: ,,O Europă fără tutun”. Conf.: ,,75 de ani de sănătate publică la Iaşi”, Iaşi, 21-24 septembrie, 2005

 

52  

ANEXE: Pliant OBOSEALA ŞCOLARĂ