UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA “ SIBIU FACULTATEA DE MEDICINĂ

,, VICTOR PAPILIAN “

LUMINIŢA – MIHAELA DUMITRAŞCU

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, Prof. Univ. Dr. DORIN IOSIF BARDAC

2008

UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA “ SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINĂ ,, VICTOR PAPILIAN “

TEZĂ DE DOCTORAT ,, CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE, LA PERSONALUL MEDICO­SANITAR

DINTR­UN SPITAL JUDEŢEAN “

REZUMAT

Ideea cercetării acestui subiect a venit din experienţa activităţii în spital a unui

medic epidemiolog care într­o carieră de peste 15 ani în sănătatea publică, a fost în

strânsă legătură cu toate categoriile de personal medical, din toate sectoarele de

activitate, din public şi privat.

Starea de sănătate a personalului medico­sanitar şi riscurile generate de mediul

de spital, au fost probleme deosebite pentru medicii din sistemul de sănătate publică,

mai ales în condiţiile unui sistem sanitar prea sărac şi gestionat adesea inadecvat.

Scopul studiului a fost de cuantificare a factorilor de risc pe sectore de activitate

medicală şi stabilirea corelaţiei cu îmbolnăvirile personalului medical din spitalul

analizat.

S­au utilizat 4 surse :

1. Date de la medicul personalului sanitar ( medic specialist în medicina muncii );

2. Date rezultate după aplicarea unui chestionar original , pentru toate categoriile de

personal sanitar, din spitalul analizat;

3. Date din evidenţele A.S.P.Teleorman privind bolile profesionale;

4. Date rezultate din aplicarea unui chestionar ergonomic care s­au finalizat într­o analiză ergonomică a locurilor de muncă.

Sectorul sanitar în Europa şi în lume este unul din cele mai mari sectoare de

muncă din Europa, acoperind o gamă largă de profesiuni diverse, în care femeile

reprezintă aproximativ 77%.

Morbiditatea prin boli legate de profesie este mare la personalul medico­ sanitar.

În multe ţări, lipsa medicamentelor, condiţiile igienico­sanitare improprii,

insuficienţa electricităţii, expun cadrele medicale şi pacienţii unor riscuri profesionale,

accidente şi violenţe severe.

Global, lipsa personalului medical, este estimată la 4,25 milioane de persoane

( Raportul stării de sănătate al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii , 2006 ).

România, ţară membră a Uniunii Europene de puţină vreme, se luptă încă cu

probleme de organizare şi lipsuri materiale în sistemul de sănătate iar exodul

personalului sanitar este îngrijorător în unele zone.

Teza de doctorat se compune din două părţi : o parte generală, care conţine 7

capitole şi o parte de cercetări personale, care cuprinde 5 capitole . Capitolul 1 prezintă actualităţi privind sănătatea ocupaţională pe plan european

şi mondial , precum şi date referitoare la mortalitatea şi morbiditatea specifică a

populaţiei pe plan naţional şi european. În acest context este prezentată şi evoluţia

personalului medico­sanitar din România.

Milioane de oameni la nivel mondial lucrează în condiţii nesigure, generatoare de

boli profesionale.

Anual cad victimă bolilor profesionale şi accidentelor de muncă un număr de

aproximativ 1,1 milioane de persoane şi se înregistrează 160 milioane de cazuri noi de

boli profesionale sau legate de profesiune care includ: boli respiratorii, boli ale sistemului

osteo­musculo­articular, boli ale reproducerii şi boli neuropsihice.

Un număr tot mai mare de salariaţi, prezintă simptome legate de stresul psihic al

muncii, prin suprasolicitare.

Factorii de stres neuropsohic ai locului de muncă , determină tulburări ale

somnului, depresie şi constituie un risc crescut de boli cardio­vasculare, în principal hipertensiune arterială.

Doar un procent de 5­10% din salariţii ţărilor în curs de dezvoltare şi 40% din cei

care lucrează în ţările puternic industrializate au servicii adecvate de medicina muncii

asigurate.

Evaluarea numărului de boli profesionale şi accidente de muncă este greu de

realizat, datorită unor piedici şi limitări mari în diagnosticul bolilor profesionale cât şi a

sistemului de raportare.

Afectarea stării de sănătate a salariaţilor, în orice ţară, are consecinţe grave atât

asupra economiei naţionale cât şi la nivel internaţional.

Aproape 30% din angajaţi , în ţările dezvoltate, şi între 50­70% în ţările în curs de

dezvoltare, lucrează în condiţii de muncă fizică grea ( neergonomică ) care duce adesea

la accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale diverse.

Sute de milioane de salariaţi din lume sunt expuşi la factori nocivi de risc: fizici,

chimici, biologici, psiho­sociali, ergonomici şi adesea factorii de risc sunt combinaţi, în

acelaşi loc de muncă.

La nivelul Uniunii Europene România se clasează pe primul loc în ceea ce

priveşte nivelul incidenţei unor boli contagioase.

Tabel nr. 1 Ierarhia statelor membre ale U.E. după nivelul incidenţei unor boli contagioase la 100.000 locuitori

Rang Tuberculoza 2004

Hepatita virală 2003

Sifilis 2005

HIV/SIDA 2005

Ţara Nivel Ţara Nivel Ţara Nivel Ţara Nivel 1 Cipru 3,9 Malta 0,8 Franţa 0,5 Slovacia 0,5 2 Malta 4,5 Portugalia 1,2 Italia 1,1 Cehia 1,0 3 Suedia 4,7 Cipru 2,4 Portugalia 1,2 Bulgaria 1,3 4 Grecia 6,1 Spania 2,5 Spania 1,2 Ungaria 1,4 5 Finlanda 6,2 Italia 2,7 Suedia 1,2 România 1,4 6 Danemarca 6,6 Grecia 3,0 Slovenia 2,0 Polonia 2,1 7 Luxemburg 6,8 Luxemburg 3,1 Danemarca 2,2 Slovenia 2,3 8 Italia 6,9 Lituania 3,5 Polonia 2,2 Finlanda 3,2 9 Germania 7,3 Olanda 4,1 Cipru 2,5 Spania 3,6 10 Olanda 8,1 Polonia 6,6 R.unit 2,6 Germania 3,8 11 Franţa 8,4 Irlanda 7,0 Finlanda 2,7 Lituania 3,8 12 Irlanda 9,5 Ungaria 7,6 Belgia 3,0 Italia 4,4 13 Cehia 10,1 Belgia 8,1 Austria 3,2 Suedia 4,8 14 Austria 11,0 Slovenia 8,7 Slovacia 3,3 Cipru 5,2 15 Belgia 11,1 Danemarca 8,8 Germania 3,9 Malta 5,4 16 Slovacia 11,9 Cehia 9,4 Olanda 4,3 Grecia 5,9 17 R.Unit 11,9 Estonia 12,1 Luxemburg 5,0 Danemarca 6,2 18 Slovenia 12,1 Austria 14,9 Malta 5,0 Austria 6,7 19 Spania 14,2 R.Unit 15,2 Ungaria 5,4 Franţa 7,1 20 Ungaria 21,6 Slovacia 18,0 Cehia 5,5 Olanda 8,7 21 Polonia 22,7 Germania 18,6 Irlanda 5,5 Irlanda 8,9 22 Portugalia 34,4 Finlanda 28,9 Estonia 8,3 Belgia 11,8 23 Estonia 38,7 Suedia 37,3 Lituania 8,7 Luxemburg 15,6 24 Bulgaria 39,9 Letonia 41,5 Letonia 19,3 R.Unit 16,2 25 Lituania 61,4 Bulgaria 45,5 România 31,7 Letonia 16,7 26 Letonia 65,3 România 59,8 Bulgaria 66,6 Portugalia 33,0 27 România 114,3 Estonia 48,1

UE­27 17,6 UE ­27 19,8 UE­27 5,5 UE­27 7,2

UE­15 9,7 UE­15 19,9 UE­15 2,5 UE­15 8,4 UE­25 46,9 UE­25 19,3 UE­25 14,6 UE­25 2,8

În ceea ce priveşte morbiditatea, în ultimii 10 ani în România, trendul este în

creştere, dar ierarhiile s­au modificat, bolile aparatului circulator crescând semnificativ.

Tabel nr. 2 Incidenţa şi prevalenţa , pe clase de boli în România

Anii Total Boli infecţioase şi parazitare

Boli aparat circulator

Tumori Boli aparat respirator

Boli aparat digestiv

Traumatisme, otrăviri

Incidenţa(Cazuri noi de îmbolnăvire / 100.000 locuitori)

1995 72991,7 3728,6 2262,9 161,7 32797,1 14491,0 2241,4

1996 75258,4 3038,9 2260,7 164,5 35652,5 15563,5 2142,0

1997 71500,1 3163,6 2192,4 157,0 31756,3 16578,3 1944,5

1998 67020,2 3403,6 1901,4 146,9 30719,6 13351,5 1836,9

1999 62565,8 3005,1 1821,5 157,3 29318,3 12685,4 1573,6

2000 60663,0 3330,0 3023,8 181,4 30083,3 6090,0 1668,7

2001 70121,7 4325,9 3376,6 224,1 34146,2 6845,0 1831,8

2002 72455,1 4060,0 3295,6 227,6 35326,9 6528,7 1990,8

2003 71037,1 4262,4 3063,9 210,5 33741,6 7635,1 2040,6

2004 74770,5 4494,6 3299,5 226,6 35263,7 7551,2 2087,5

2005 74726,0 3818,2 3453,4 218,9 36146,4 7196,3 2052,3

2006 70994,5 3424,6 3790,7 234,8 33716,7 6523,8 1911,5

Prevalenţa(cazuri vechi şi noi /la 100.000 locuitori)

1995 17004,2 948,6 2024,8 88A7,1 2633,6 2171,9 1226,4

1996 17622,5 926,0 2081,3 952,2 2903,4 2198,9 1246,9

1997 18032,8 1028,3 2157,0 996,8 2906,4 2185,9 1258,4

1998 17820,8 971,3 2184,6 1051,7 2759,5 2172,6 1219,5

1999 18077,5 991,3 2256,4 1092,1 3011,7 2113,7 1189,4

2000 19181,2 1054,4 2421,5 1220,8 3005,1 2248,6 1284,3

2001 20706,5 1210,7 2741,4 1411,1 3087,4 2418,3 1345,1

2002 22329,3 1291,9 2965,4 1575,4 3426,0 2597,3 1458,0

2003 20878,2 1223,0 2798,3 1476,7 3177,5 2390,7 1384,3

2004 21079,8 1098,6 2881,7 1506,5 3152,7 2387,6 1399,7

2005 19426,7 981,7 2589,4 1275,2 2786,7 2071,8 1279,8

2006 22154,1 1055,5 3159,3 1495,5 3004,8 2335,3 1432,0

Evoluţia personalului medical din România în perioada 1999 – 2006, arată

menţinerea numărului de medici deşi numărul de facultăţi s­a dublat şi o creştere

considerabilă a numărului de farmacişti, datorită dezvoltării sistemului privat.

Tabel nr. 3

Situaţia personalului medico­sanitar la 10.000 locuitori în România

Anul

Categoria

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Medici din

toate

specialităţile

20,6 20,4 20,9 21,0 21,6 22,2 21,9 21,7

Stomatologi 3,4 3,7 3,9 4,1 4,3 4,6 4,7 4,9

Farmacişti 2,9 3,2 3,3 3,4 3,6 4,0 4,3 4,6

Personal sanitar mediu

52,3 53,3 53,7 56,8 55,6 56,1 57,1 58,7

*Sursa I.S.P Bucureşti 2007

Capitolele 2,3 şi 4 prezintă riscurile profesionale legate de mediul de muncă,

ergonomia şi relaţiile psihosociale. Factorii fizici : zgomotul, vibraţiile, radiaţiile ionizante, influenţează sănătatea

forţei de muncă în proporţie de 40% în ţările industrializate şi peste 80% în ţările în curs

de dezvoltare, influentând auzul; determinând necoordonări ale mişcărilor şi gesturilor;

afectări ale sistemului osteo­musculo­articular şi adesea, apariţia unor formaţiuni care

pot degenera în cancer. Factorii chimici ca : praful de cărbune, azbestul, siliciul se asociază cu

fibrozele pulmonare care pot evolua în pneumoconioze iar în cazul azbestului pot

determina mezoteliom sau cancer bronchopulmonar.

Factorii biologici reprezentaţi de aproape 3000 de substanţe alergene şi peste

200 viruşi, bacterii, micete şi paraziţi afectează sănătatea a 15% din muncitorii ţărilor

industrializate şi între 20­50% din cei ai ţărilor în curs de dezvoltare.

Alergiile, astmul, tuberculoza şi maladiile parazitare cronice sunt cele mai

frecvente tipuri de boli profesionale care rezultă din expunerea la factori biologici.

Un risc profesional important pentru personalul medico­sanitar îl reprezintă:

hepatitele virale cu transmitere predominant parenterală ( primul loc în structura

morbidităţii profesionale infecţioase din Europa – după OMS 2005 ) ; infecţia cu HIV şi

boala SIDA, dar şi infecţiile de piele cu streptococ sau infecţiile respiratorii virale

nosocomiale ( în secţiile de pediatrie, boli infecţioase şi medicale ).

Fig. nr. 1 Proporţia agentului cauzal în hepatitele virale profesionale

Riscurile profesionale legate de ergonomia muncii, evaluate în studiu au fost

subsolicitarea , suprasolicitarea şi alternarea acestora.

Factorii de risc mai frecvent întâlniţi în spitalul analizat au fost :

­ suprasolicitări fizice şi neuropsihosenzoriale;

Purtator HBS 19,12%

HAV A 2,94%

Hepatite virale Profesionale %

Infectie multipla 2,94%

HCV C 32,35%

HCV B 39,71%

Virus neprecizat 2,94%

­ poziţii vicioase frecvente, datorate specificului muncii şi efortului fizic

prelungit;

­ suprasolicitarea atenţiei.

Rolul echipei de sănătate ocupaţională şi colaborarea cu Comitetul de

securitate al radiaţiilor şi Comitetul de siguranţă şi control al infecţiilor nosocomiale sunt

de maximă importanţă în orice spital.

Medicii din echipa de sănătate ocupaţională nu au o pregătire de specialitate,

medicii internişti sau de familie pot prelua cu success aces rol.

Au fost elaborate ghiduri pentru serviciile de sănătate ale angajaţilor, de

către Colegiul American de Medicină Ocupaţională şi a Mediului, care au fost adoptate

în multe ţări ale lumii.

Riscurile profesionale ce ţin de relaţiile psiho­sociale, sunt foarte importante într­

o societate modernă unde, în cadrul relaţiilor de muncă apar frecvent, având amploare

destul de mare , nemulţumiri şi conflicte ale salariaţilor cu managerii.

Factorii de risc care se referă la relaţiile interpersonale, la climatul psiho­social,

au importanţă deosebită în asigurarea echilibrului dintre factorii profesionali şi cei

individuali. Relaţiile psiho­sociale în spitalul judeţean public analizat au implicat mai ales : ­ relaţia conducător – colaborator; ­ relaţia şef – subaltern; ­ relaţia între membrii aceluiaşi colectiv. Capitolele 5 şi 6 se referă la problemele de sănătate asociate sistemului sanitar,

făcându­se o analiză exhaustivă a riscurilor profesionale, bolilor profesionale şi bolilor

legate de profesie, precum şi a măsurilor de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă ,

în spitale.

Principalii factori de risc, în legătură cu problemele de sănătate asociate

sistemului sanitar, sintetizaţi din literatura de specialitate:

­ suprasolicitarea neuroemoţională;

­ suprasolicitarea analizatorilor : vizual, auditiv, sensorial;

­ suprasolicitările musculare asociate cu eforturi fizice sau medii;

­ acţiunea agenţilor chimici, fizici şi biologici;

­ regimul de muncă iraţional;

­ schimbul de noapte în program;

­ microclimat alterat, zgomot exagerat;

­ violenţe din partea publicului;

­ accidente de muncă ( căderi , tăieturi, înţepături de ac, şocuri electrice,

etc. );

­ relaţii de muncă încordate, tensionate cu colegii şi şefii.

Factori ergonomici :

­efort neuropsihosenzorial

­efort fizic, ridicare şi transport greutăţi

­poziţii vicioase

­munca în schimburi alternante

­agresiuni in partea pacienţilor,

aparţinătorilor

Factori chimici, alergizanţi ,iritanţi

­formol,oxidul de etilen

­formaldehida

­săruri cuaternare de amoniu

­glutaraldehidele

­antiseptice mercuriale

­acceleratorii de vulcanizare a

cauciucului

­antioxidanţi

­substanţe clorigene

Factori de risc profesional în mediul spitalicesc

Factori toxici şi/sau cancerigeni :

­gaze anestezic( halotan)

­oxid de etilen

­toluen şi xilen

­mercur

­eugenol

­agenţi cancerigeni

(citostatice, protoxid de N)

Factori biologici :

­virusuri

­bacterii

­fungi

­paraziţi

Factori fizici : ­microclimat

­radiaţii

electromagnetice

­radiaţii ionizante

­ultrasunete

­zgomot

­vibraţii

Fig.nr. 2 Factori de risc profesional în mediul spitalicesc

Organizaţia Internaţională a Muncii estimează faptul că stresul ocupaţional

provoacă scăderea pe plan economic cu 10% a produsului intern brut al unei ţări.

Îmbolnăvirile provocate de stresul ocupaţional sunt distribuite pe profesii în

concordanţă cu mai multe publicaţii de actualitate astfel :

­ asistenţa tehnică, socială şi administrativă 48%

­ manageri şi experţi 16%

­ operatori şi laboranţi 15%

­ producţie şi reparaţii 9%

­ bucătari 4%

­ poliţişti şi jandarmi 3%

­ alte profesii 4%

Femeile sunt cu 50% mai expuse la stresul ocupaţional decât bărbaţii.

Medicii ( în special ) dar şi cadrele medii sanitare, lucrează în domenii de

activitate distincte : chirurgie, radiologie, oncologie, boli infecţioase, stomatologie , etc.,

unde factorii de risc care le influenţează starea de sănătate sunt diferiţi.

În România se practică o listă a bolilor profesionale a căror declarare este

obligatorie, care se revizuieşte periodic.

Lista posibilă a bolilor profesionale la personalul medico­sanitar în România

( 2007 ):

­ boli infecţioase şi parazitare;

­ boala de iradiere;

­ boli neurologice;

­ neoplazii;

­ boli psihice; devieri comportamentale;

­ insuficienţa venoasă a membrelor inferioare;

­ boli cardio­vasculare;

­ boli osteo­musculo­articulare;

­ boli alergice;

­ nevroze de suprasolicitare;

­ astenopie acomodativă , vicii de refracţie optică, cataractă, keratite,

conjunctivite, retinite;

­ hemopatii ( anemii );

­ hepatite toxice; hepatite virale;

­ sindroame neuro­cardio­vasculare şi endocrine;

­ boli digestive;

­ sindrom de ,, burn – out “;

­ stresul ocupaţional.

Impactul clauzei îndatoririlor generale, privind Securitatea muncii şi Administraţia

sănătăţii, pentru crearea unui mediu de muncă sănătos şi sigur, rămâne o forţă

importantă pentru încurajarea spitalelor să realizeze siguranţa angajaţilor.

Institutul ,, Matei Balş “ , participant la un proiect internaţional de cercetare

asupra sănătăţii şi securităţii în muncă a personalului sanitar, a propus organizarea

Departamentului de sănătate – securitate în muncă,în toate spitalele.

Fig.nr.3 Organizarea Departamentului de Sănătate – Securitate în muncă

SANATATE SECURITATE

MEDIC DE MEDICINA MUNCII

INGINER DE SECURITATE

RESPONSABIL CU

CIRCUITELE

MEDICUL EPIDEMIOLOG

MEDICUL DE PERSONAL

PERSOANE CALIFICATE INVITATE DIN INTERIOR SAU

EXTERIOR

In CSSM

In legatura cu In legatura cu

Lenjerie deseuri Probe biologice Masa

Capitolul 7 prezintă un model de anchetă prospectivă precum şi calculul riscului

relativ şi fracţiei etiologice profesionale.

Studiul de cohortă prospectiv stabileşte existenţa unei relaţii de la cauză la efect,

între factorul de risc şi boală, cu un minim de erori posibile.

La acest tip de studiu – anchetă analitică prospectivă – calculul riscului relativ se

face după interpretarea orizontală a tabelului 2 x 2. Tabel nr. 4

Calculul Riscului Relativ ( RR )

Bolnavi Non­ bolnavi

Expuşi a b a+b

Ne­expuşi c d c+d

a+c b+d a+b+c+d

Incidenţa la expuşi

RR = ­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­ Incidenţa la neexpuşi

a x d RR = ­­­­­­ unde :

b x c

­ a = persoanele bolnave din cei expuşi;

­ b = persoanele nonbolnave din cei expuşi ;

­ c = persoanele bolnave din cei neexpuşi;

­ d = persoanele nonbolnave din cei neexpuşi, iar a+b – reprezintă suma

expuşilor şi c+d – suma neexpuşilor.

Calcularea valorii riscului relativ exprimă de câte ori este mai mare riscul de

expunere în rândul bolnavilor, faţă de riscul de expunere al celor sănătoşi.

Tabel nr. 5 Valoarea Riscului Relativ în studiul de cohortă prospectiv

STUDIU DE COHORTĂ PROSPECTIV

RISC RELATIV FACTOR X

RR > 1 Factor de risc

RR= 1 Factor indiferent

RR< 1 Factor de protecţie

Prin fracţia etiologică profesională se cuantifică forţa de pătrundere a

factorilor de risc profesional în bolile legate de profesie, care creşte direct proporţional

cu expunerea profesională.

FEP se validează la valori mai mari de 20% Partea de cercetări personale începe cu capitolul 8 în care se prezintă ipoteza

de lucru, materialul şi metodologia de studiu.

S­a pornit de la premiza că expunerea la numeroşi factori de risc profesional a

personalului sanitar din spitale, influenţează negativ starea de sănătate a acestuia prin

creşterea morbidităţii profesionale şi prin boli legate de profesie.

Morbiditatea prin afecţiunile menţionate este subevaluată, neexistând în prezent

o echipă de specialişti interdisciplinară, care să permită recunoaşterea, semnalizarea şi

declararea bolilor profesionale şi nici cercetarea şi evidenţa bolilor legate de profesie.

Un program coerent de intervenţie – prevenţie poate constitui un instrument util

pentru limitarea sau eliminarea acţiunii factorilor de risc profesional. Materialul de studiu este constituit din 259 subiecţi, angajaţi ai spitalului

judeţean , din care s­au selecţionat : lotul de studiu având 131 subiecţi ( grupaţi în 6

loturi mai mici, corespunzător secţiilor de spital analizate ) şi lotul martor format din 128

subiecţi ( grupaţi în 6 loturi mai mici din cadrul compartimentului contabilitate – finanţe –

informatică ).

Caracterizarea loturilor s­a făcut în funcţie de vârstă, sex, vechime în muncă şi

nivelul de pregătire. Metodologia de lucru a constat în : caracterizarea spitalului analizat ; analiza

unor indicatori demografici şi de sănătate a populaţiei din judeţul Teleorman ;

determinarea unor indicatori fizici, chimici, fizico­chimici şi biologici din mediul de muncă

al spitalului analizat ; analiza ergonomică a locurilor de muncă ; chestionar de

investigare a problemelor legate de activitatea desfăşurată de personalul medico­

sanitar; calcularea Riscului relativ şi a fracţiei etiologice profesionale.

Prelucrarea statistică a datelor s­a făcut cu programele EXCELL şi EPIINFO

2002 şi 2007. S­a procedat deasemenea la calculul probabilităţii şi a pragului de

semnificaţie statistică. Capitolul 9 prezintă rezultatele obţinute .

Caracterizarea spitalului judeţean analizat, descoperă un spital cu o vechime de

32 ani, construit monobloc , cu instalaţii sanitare la capătul holului principal al fiecărei

secţii, care deşi la inaugurare era extravilan, actualmente a ajuns intravilan, expus

poluanţilor urbani fizici şi chimici ( vibraţii, zgomot, gaze eşapament, etc.).

În anul 2007, a existat un aport masiv de fonduri bugetare de la Ministerul

Sănătăţii Publice, pentru echipamente medicale iar aparatura veche a fost în bună parte

înlocuită.

Reabilitarea hotelieră s­a făcut parţial, în ultimii 4 ani şi numai o parte din

mobilier a fost înlocuită.

Situaţia încadrării cu personal s­a îmbunătăţit în ultimii ani şi deşi este nevoie de

specialişti, majoritatea specialităţilor sunt bine reprezentate.

Spitalul are 646 de paturi şi în afară de corpul principal prezentat, are 5 secţii

exterioare care funcţionează în clădiri pavilionare la 2 km de clădirea principală.

Spitalul are un ambulatoriu integrat care are 16 cabinete medicale de specialitate

şi este amplasat la distanţă de 2,5 km de spital ( deocamdată ).

În ceea ce priveşte structura pe profesii în spitalul analizat funcţionează: 68 de

medici ( 9,4 %) , 6 farmacişti ( 4,3 % ), alt personal cu studii superioare 11 ( 7,9% ),

asistenţi medicali 327 ( 45,4 %), personal sanitar auxiliar 191 ( 25,5%), personal TESA

42 ( 5,8%), muncitori 74 ( 10,3 %).

Fig. nr.4 Cauze de deces în perioada 2002 – 2007, în judeţul Teleorman

Analiza indicatorilor demografici şi de sănătate a populaţiei din judeţul Teleorman

( 414.000 locuitori ) arată o mortalitate generală cu evoluţie ascendentă în perioada

2002 – 2007, cu predominanţa bolilor aparatului circulator, accidentelor vasculare

cerebrale şi cancerelor , 80% din cazuri fiind reprezentate de persoane peste 65 ani.

În ceea ce priveşte morbiditatea în perioada 2002 – 2007, a fost dominată de

bolile aparatului respirator, al căror trend s­a menţionat pe întreaga perioadă, la valori

mari, urmate de bolile aparatului digestiv, ale sistemului nervos şi afecţiunile aparatului

genital.

Fig.nr. 5 Cazuri noi de îmbolnăvire în perioada 2002 – 2007, în judeţul Teleorman

Fig. nr. 6 Morbiditatea specifică la 100.000 de locuitori în România, comparativ cu judeţul Teleorman.

Determinările de factori fizici ( microclimat, zgomot ) arată unele depăşiri de

microclimat la staţia de sterilizare şi la staţia de aer comprimat.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

1 2

2004 2008

Temperatura (G

rade

celsius

)

Valoare determinata CMA

Fig. nr.7 Evoluţia determinărilor de microclimat ( TU ) în Staţia sterilizare ( 2004 – 2008 )

S­au constatat depăşiri la pulberile de gips ( sala de gips ) şi valori mari ale

monoxidului de carbon ( la centrala termică ).

2005

2008

VM

VA

0

2

4

6

8

10

12

14

16

VM VA

Fig. nr.8 Reprezentarea grafică a determinărilor de pulberi gips la secţia Ortopedie din spitalul analizat ( 2008 ).

Fig.nr. 9 Determinarea monoxidului de carbon la centrala termică , lângă cazan

Nu s­au constatat în general depăşiri de aeromicrofloră în secţiile de spital unde

s­au făcut determinări.

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

­ nivel paviment spaţiu sterilizare

­ nivel pervaz spaţiu sterilizare

­ nivel masă instrumentar

­ nivel canapea consultaţii

­ nivel dulap

­ nivel instrumentar

­ nivel masă ginecologie 1

­ nivel masă ginecologie 2

­ nivel masă instrumentar

­ nivel masă instrumentar

­ nivel masă operaţii 1

­ nivel masă operaţii 2

­ nivel canapea consultaţii 1

­ nivel canapea consultaţii 2

­ nivel centru sală tratamente

­ nivel masă de lucru 1

­ nivel masă de lucru 2

­ nivel birou 1

­ nivel birou 2

­ nivel birou 3

Sterilizare PEDIATRIE OBSTETRICĂ ­ GINECOLOGIE

CHIRURGIE – SALĂ OPERAŢII

CHIRURGIE – SALĂ

TRATAMENTE

LABORATOR ANATOMIE

PATOLOGICĂ

LABORATOR BACTERIOLOGIE

2007 2008 LMA

Figura nr. 10 Determinări de Aeromicrofloră în unele secţii de spital în 2007 şi 2008

0 10 20 30 40

50 60 70 80 90

1 2

2003 2008

CO(m

g/m3)

Valoare determinata

CMA

Dintre factorii de risc depistaţi, cu relevanţă în producerea morbidităţii,

menţionăm: stresul ( în cazul hipertensiunii arteriale , cardiopatiei ischemice cronice şi

bolilor digestive cronice ) şi factorii biologici ( virusuri hepatice, bacilul tuberculos,

streptococ, stafilococ β hemolitic, etc.) cu relevanţă în producerea unor boli profesionale.

Analiza ergonomică a locurilor de muncă din spitalul analizat s­a axat pe

investigarea spaţiului fizic şi a cuprins trei faze :

1. analiza activităţii personalului sanitar;

2. analiza modului de lucru în spital;

3. analiza spaţiului fizic ( ambientul ).

În studiu s­a luat în consideraţie concepţia ergonomică a personalului sanitar

investigat, modul în care acesta respectă normele şi standardele în vigoare.

Au fost analizate activităţi desfăşurate zilnic ( de cadrele medicale şi auxiliare )

care necesită efort fizic, prin aplicarea unui chestionar ergonomic la care au răspuns 16

persoane, personalul medico­sanitar.

Rezultatele au arătat influenţa condiţiilor generale de muncă asupra activităţii

cadrelor medicale asupra activităţii asistentelor medicale şi asupra stării lor de sănătate

în strânsă legătură cu modul de organizare a muncii. Tabel nr.6

Influenţa condiţiilor generale de muncă asupra activităţii cadrelor medicale în spitalul analizat

A. Organizarea muncii ­ responsabilităţi supranumerare date de medici pentru asistente şi infirmiere;

­ proceduri complementare încarcă numărul de activităţi; ­ întoarcerea la dimensiunea muncii este necesară,

pentru ca responsabilitatea să crească pentru activitatea desfăşurată;

­ activitătile supranumerare duc la tensiuni între şefi şi echipă.

B. Activitatea asistentelor şi auxiliarilor

­ responsabilităţi prea multe ; ­ posturi vicioase; ­ dislocări, dureri lombare; ­ solicitarea excesivă a atenţiei.

C. Spaţiu fizic ­ spaţiile sunt greşit dimensionate , în special în secţiile cu risc şi adesea nemodernizate ( zone insalubre )

­ numărul auxiliarilor este prea mic, cauzele ţin şi de normativele de personal

­ libera circulaţie a cadrelor medicale este o problemă , poate duce la lipsă acută de personal (salarii mici )

Pentru toate problemele identificate s­au diagnosticat nevoile de remediere şi s­

au stabilit unele strategii de influenţare a unor reglementări şi prin negocieri:

­ crearea postului de asistentă şefă ;

­ camere de preparare a medicamentelor existente dotate corect pentru a se elimina

efectul toxic al unor medicamente;

­ reabilitarea saloanelor cu materiale moderne, uşor de igienizat care să aibă grupuri

sanitare proprii;

­ spaţiile de spitalizare trebuie să fie climatizate asigurându­se o temperatură

constantă pe toată perioada de lucru;

­ să existe spaţii de relaxare şi igienă;

­ birourile funcţionarilor să beneficieze de condiţii bune şi grupuri sanitare cu duş;

­ spaţiile pentru activităţile conexe actului medical să fie modificate pentru a respecta

normele sanitare şi să fie construite din materiale uşor de întreţinut şi igienizat.

Analiza stării de sănătate prin boli cronice a personalului medico­sanitar, a scos în

evidenţă situaţia bolilor cronice la personalul medico­sanitar, consemnate de medicul de

medicina muncii în fişele de consult periodic, parte a dosarului medical personal.

S­au investigat 458 fişe de consult periodic din anul 2007 ale personalului medical

din secţiile : UPU, laborator, boli infecţioase, medicină legală, medicină internă,

anatomie patologică, diabet şi boli de nutriţie, balneofizioterapie, recuperare, dermato­

venerologie, chirurgie.

Rezultatele au arătat că în toate secţiile analizate predomină bolile cardio­vasculare

( HTA şi CIC ) ; bolile respiratorii şi traumatismele musculo­articulare diverse.

13%

13%

13% 0% 0%

18% 0% 0% 6% 6%

6% 0%

6%

19%

UPU Laborator Boli infectioase Medicina legala Medicina interna Anatomie­patologica Dializa Balneofizioterapie Psihiatrie Neurologie Hemodializa Recuperare Dermato­venerologie Chirurgie

Fig. nr. 11 Structura bolilor cronice la personalul sanitar analizat în 2007

Analiza statistică realizată comparativ la lotul de studiu şi lotul martor pentru

hipertensiune arterială , cardiopatie ischemică cronică şi boli digestive cronice a luat în

calcul stresul ca factor de risc propriu mediului spitalicesc şi frecvent invocat de

personalul medico­sanitar din toate categoriile analizate. Stresul psihoemoţional nu a fost invocat de personalul financiar – contabil,

investigat în cadrul lotului martor.

Analiza riscului de îmbolnăvire prin hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică

cronică şi boli digestive cronice, arată un risc relativ cu valori mari, în general peste 4.

Riscul prin aceste boli în rândul expuşilor la stres ( lot studiu) este mare faţă de cel al

bolnavilor neexpuşi la stres ( lot martor ).

Grupa de vârstă de 31­ 40 ani şi sexul feminin au avut un risc relativ mai mare în

rândul expuşilor la stres ( lotul de studiu).

Pentru HTA , CIC şi bolile digestive, FEP depăşeşte 60% indicând că,sunt

indiscutabil legate de profesie.

Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi a pragului de semnificaţie statistică în cazul

personalului medical la risc de îmbolnăvire cu cardiopatie ischemică cronică cu vechime

de peste 30 ani arată o probabilitate de îmbolnăvire de 16% la lotul de studiu faţă de 2%

la lotul martor.

În cazul riscului de îmbolnăvire pe secţii de spital, probabilitatea de îmbolnăvire este

mare în secţiile neurologie şi interne, fiind de 60% la lotul de studiu, faţă de 30% la lotul

martor.

Studiul statistic a continuat cu investigarea îmbolnăvirilor legate de factorii de risc

biologici depistaţi ( virusuri hepatice şi HIV , bacilul Koch, stafilococul , streptococul β

hemolytic, paraziţi, micete etc. ).

În cazul riscului biologic, probabilitatea de îmbolnăvire a fost de 60% la lotul de

studiu şi doar 16% la lotul martor.

Bolile legate de prezenţa agenţilor biologici investigaţi în studiul statistic au fost:

­ Hepatitele acute virale B şi C;

­ Infecţia HIV / SIDA;

­ Purtătorii cronici naso­faringieni de streptococ hemolytic şi stafilococus aureus.

Riscul relativ calculat în cazul celor 3 boli, a arătat valori crescute în cazul hepatitelor

virale acute de tip B şi C şi a purtătorilor cronici de streptococ şi stafilococ, dovedind

legătură între factorul biologic şi boală.

FR=Stres

107

85

131 128

0

20

40

60

80

100

120

140

Li Lm

Nr. cazu

ri E

Nt

E 107 85

Nt 131 128

1 2

Fig. nr. 12 Riscul de îmbolnăvire datorat STRESULUI la lotul de studiu comparativ cu lotul martor

FR biologic

41 30

91 87

0

50

100

Li Lm

Nr.

cazu

ri

E

Nt

E 41 30

Nt 91 87

1 2

Fig.nr. 13 Portajul cronic de streptococ şi stafilococ în secţii ale spitalului analizat

Capitolul 10 este rezervat discuţiilor .

Studiul efectuat s­a referit strict la cercetarea unor factori de risc din mediul

spitalicesc şi influenţa acestora asupra stării de sănătate a personalului medico­sanitar.

În cadrul studiului de cohortă prospectiv efectuat s­au calculate unii indicatori

specifici : riscul relativ şi fracţia etiologică profesională pentru a evidenţia bolile legate de

profesie.

Analiza ergonomică s­a axat pe investigarea spaţiilor de lucru din spital şi a

cuprins: activităţile personalului sanitar, modul de lucru şi spaţiul fizic , fiind o anchetă

explorativă de natură descriptivă – tip studiu de caz.

S­au evidenţiat deficienţe privind spaţiile de lucru, mobilierul, echipamentele şi

activitatea personalului medical şi auxiliar, identificându­se nevoi de remediere, costuri umane şi materiale.

Cercetarea a abordat riscurile profesionale care ţin de relaţiile psiho­sociale,

respectiv conflicte între salariaţi şi şefii direcţi dar şi între salariaţi şi manageri. Stresul psiho­emoţional a fost identificat ca unul din factorii principali în apariţia

îmbolnăvirilor luate în studiu: HTA, CIC şi Boli digestive.

Studiul statistic , prin calculul indicatorilor propuşi: Riscul Relativ şi Fracţia

etiologică profesională , dar şi prin calculul probabilităţilor , a dovedit că riscul apariţiei

HTA , CIC şi Boli digestive este mai mare la lotul studiat comparativ cu lotul martor. Capitolul 11 prezintă concluziile generale.

Bolile infecţioase, de multe ori posibil profesionale sunt reprezentate de

tuberculoză şi hepatita acută virală.

Bolile legate de profesie, mai frecvent întâlnite la lotul de studiu, sunt

reprezentate de HTA, CIC , afecţiuni digestive cronice, în timp ce la lotul martor,

predomină afecţiunile datorate suprasolicitării vizuale şi afecţiunile osteo­musculo­

articulare.

Aceste aspecte au fost demonstrate prin studiul statistic efectuat care relevă

faptul că, îmbolnăvirile legate de distres sunt de 2,2 ori mai frecvente iar îmbolnăvirile

datorate riscului biologic de 8 ori , la lotul studiat.

Îmbolnăvirile legate de distres sunt mai frecvente la Unitatea de Primiri Urgenţe

şi ATI , precum şi la personalul care efectuează gărzi.

Riscul de îmbolnăvire la factori biologici este mai mare în secţiile : boli

infecţioase, chirurgie, ginecologie, pediatrie, nou­născuţi.

Se demonstrează fără echivoc, prin datele statistice, că expunerea la stres şi factori biologici este responsabilă de apariţia unor boli profesionale sau legate de profesie.

Studiul militează pentru înfiinţarea, în toate spitalele , a unor structuri adecvate

de monitorizare a factorilor de risc şi stării de sănătate a personalului medico­sanitar.

Rezultatele studiului propun implementarea unor măsuri importante pentru

protecţia personalului medical şi a pacienţilor:

­ adoptarea politicii managementului integrat;

­ implementarea sistemului de calitate a actului medical;

­ implementarea unor măsuri ergonomice;

­ formarea personalului şi supravegherea stării de sănătate a acestuia.

Comitetul de Securitate şi Sănătate în muncă trebuie să aibă un loc bine definit,

pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în toate instituţiile care acordă îngrijiri

medicale.

­ măsuri de protecţie a mediului.

În final am propus implementarea Programului naţional de acţiune pentru

îmbunătăţirea condiţiilor de muncă , parte a programului ,, Înfrăţirea Phare RO 99/IB/OT

01 “ România – Franţa.

Drd.Luminiţa­Mihaela Dumitraşcu

OPIS TABELE Tabel nr. 1 Ierarhia statelor membre ale U.E. după nivelul incidenţei unor boli contagioase la 100.000 locuitori Tabel nr. 2 Incidenţa şi prevalenţa , pe clase de boli în România Tabel nr. 3 Situaţia personalului medico­sanitar la 10.000 locuitori în România Tabel nr. 4 Calculul Riscului Relativ ( RR ) Tabel nr. 5 Valoarea Riscului Relativ în studiul de cohortă prospectiv Tabel nr. 6 Influenţa condiţiilor generale de muncă asupra activităţii cadrelor medicale în spitalul analizat

OPIS FIGURI

Fig. nr. 1 Proporţia agentului cauzal în hepatitele virale profesionale Fig.nr. 2 Factori de risc profesional în mediul spitalicesc Fig. nr. 3 Organizarea Departamentului de Sănătate – Securitate în muncă Fig. nr.4 Cauze de deces în perioada 2002 – 2007, în judeţul Teleorman Fig.nr. 5 Cazuri noi de îmbolnăvire în perioada 2002 – 2007, în judeţul Teleorman ( cifre absolute ). Fig. nr. 6 Morbiditatea specifică la 100.000 de locuitori în România, comparativ cu judeţul Teleorman Fig. nr.7 Evoluţia determinărilor de microclimat ( TU ) în Secţia sterilizare ( 2004 – 2008 ) Fig. nr.8 Reprezentarea grafică a determinărilor de pulberi gips la secţia Ortopedie din spitalul analizat ( 2008 ) Fig.nr. 9 Determinarea monoxidului de carbon la centrala termică , lângă cazan Figura nr. 10 Determinări de Aeromicrofloră în unele secţii de spital în 2007 şi 2008 Fig. nr. 11 Distribuţia bolilor cronice la personalul sanitar analizat în 2007 Fig. nr. 12 Riscul de îmbolnăvire datorat STRESULUI la lotul de studiu comparativ cu lotul martor Fig.nr. 13 Portajul cronic de streptococ şi stafilococ în secţii ale spitalului analizat

CUPRINS

INTRODUCERE LISTĂ ABREVIERI A. PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL 1 Actualităţi în sănătatea ocupaţională. Date generale privind starea de sănătate a populaţiei. 1.1. Actualităţi privind sănătatea ocupaţională pe plan european şi mondial. 1.2. Date privind mortalitatea şi morbiditatea specifică , pe plan naţional şi european. 1.3. Evoluţia personalului medico ­ sanitar în România

CAPITOLUL 2. Riscuri profesionale legate de mediul de muncă 2.1. Factori fizici 2.2. Factori chimici 2.3. Factori biologici

CAPITOLUL 3. Riscuri profesionale legate de ergonomia muncii CAPITOLUL 4. Riscuri profesionale ce ţin de relaţiile psihosociale. CAPITOLUL 5 Probleme de sănătate asociate sistemului sanitar CAPITOLUL 6 . Riscuri profesionale întâlnite la personalul medical din unităţile sanitare cu paturi 6.1. Riscuri profesionale legate de factorii constitutivi ai condiţiei de muncă 6.2. Clasificarea factorilor de risc profesional din domeniul medico­sanitar 6.3. Boli profesionale şi boli legate de profesie la personalul medico­sanitar 6.4. Măsuri de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă în spitale

CAPITOLUL 7. Ancheta analitică prospectivă . Calculul riscului relativ şi a fracţiei etiologice profesionale. B. PARTEA DE CERCETĂRI PERSONALE CAPITOLUL 8 Ipoteza de lucru , materialul şi metodologia de studiu. 8.1. Ipoteza de lucru 8.2. Material de studiu 8.2.1. Caracterizarea loturilor studiate 8.3. Metodologie de lucru 8.3.1. Caracterizarea spitalului judeţean analizat 8.3.2. Analiza unor indicatori demografici şi de sănătate a populaţiei din judeţul Teleorman . 8.3.3. Determinarea unor factori fizici şi chimici din mediul de muncă al spitalului analizat 8.3.3.1. Determinarea microclimatului

8.3.3.2. Determinarea zgomotului 8.3.3.3. Determinarea pulberilor de gips 8.3.3.4. Determinarea monoxidului de carbon 8.3.3.5. Determinarea aeromicroflorei . 8.3.4. Analiza ergonomică a locurilor de muncă 8.3.4.1. Aplicarea unui chestionar ergonomic 8.3.4.2. Analiza datelor cu privire la starea de sănătate a personalului medico­ sanitar din spitalul analizat. 8.3.5. Chestionar de investigare a problemelor legate de activitatea desfăşurată de personalul medical şi auxiliar.Variabile ce caracterizează graficul activităţii. 8.3.6. Calcularea unor indicatori specifici 8.3.7. Prelucrarea statistică a datelor ( programe, metode folosite) 8.3.7.1. Analiza statistică 8.3.7.1.1. Calculul probabilităţii şi a pragului de semnificaţie statistică

CAPITOLUL 9. REZULTATE 9.1.Caracterizarea spitalului judeţean analizat 9.1.1. Scurt istoric şi prezentarea unităţii. 9.1.2. Comentarea organigramei la spitalul judeţean analizat 9.1.3. Ambient şi condiţii de muncă 9.2. Analiza unor indicatori demografici şi de sănătate a populaţiei din judeţul Teleorman 9.2.1. Mortalitatea generală şi specifică 9.2.2. Morbiditatea specifică în judeţul Teleorman 9.3 Rezultatele determinărilor unor factori fizici, chimici şi biologici din mediul de muncă al spitalului analizat 9.3.1. Determinarea unor factori fizici 9.3.1.1. Determinarea microclimatului ( temperatură uscată, umiditate relativă) 9.3.1.2. Determinarea zgomotului 9.3.2. Determinarea unor factori fizico­chimici (pulberi) şi chimici (monoxid de carbon). 9.3.2.1. Determinarea pulberilor de gips 9.3.2.2. Determinarea monoxidului de carbon 9.3.3. Determinarea unor factori biologici 9.3.3.1. Determinarea Aeromicroflorei 9.4. Riscuri legate de specificul activităţii în unele secţii de spital 9.5. Descrierea unor riscuri profesionale care aparţin de relaţiile psihosociale în spitalul analizat 9.6. Analiza ergonomică a locurilor de muncă din spitalul analizat prin anchetă explorativă descriptivă 9.6.1. Analiza activităţilor personalului medico­sanitar 9.6.2. Analiza modului de lucru în spital 9.6.3. Analiza spaţiului fizic 9.6.4. Diagnosticul final şi planificarea ameliorărilor 9.6.5. Strategii de implementare a unor reglementări şi prin negocieri

9.7. Analiza datelor cu privire la starea de sănătate a personalului din spitalul analizat. 9.7.1 Analiza stării de sănătate prin boli cronice a personalului medico­sanitar din spitalul analizat în anul 2007 9.7.1.1. Distribuţia personalului medico­sanitar examinat pe grupe de vârstă şi sexe 9.7.1.2. Distribuţia bolilor cronice la personalul medico­sanitar examinat în 2007, pe secţii 9.7.1.3. Distribuţia pe sexe a afecţiunilor cronice depistate la personalul medico­sanitar examinat în anul 2007 9.7.2. Morbiditatea prin boli profesionale 9.7.3. Morbiditatea prin boli legate de profesie în spitalul analizat 9.7.4. Studiu comparativ la lotul de cercetat şi lotul martor. Calculul RR şi FEP. 9.8. Rezultatele analizei statistice 9.8.1. Stresul ca factor profesional cauzal a unor boli legate de profesie : HTA, Cardiopatia ischemică cronică (CIC) şi bolile digestive cronice 9.8.2. Analiza riscului de îmbolnăvire prin HTA. 9.8.2.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire ,, p ’’ şi al pragului de semnificaţie statistică prin HTA 9.8.3. Analiza riscului de îmbolnăvire prin CIC 9.8.4. Analiza riscului de îmbolnăvire prin boli digestive cronice. 9.8.4.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.5. Analiza riscului de îmbolnăvire pe sexe 9.8.5.1. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin HTA pe sexe la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.5.2. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin CIC pe sexe la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.5.2.1.Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.5.3. Analiza statistică pe sexe a riscului apariţiei unor boli digestive cronice ca urmare a stresului la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.5.3.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică prin boli digestive cronice 9.8.6. Analiza riscului de îmbolnăvire pe grupe de vârstă 9.8.6.1. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin HTA pe grupe de vârstă la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.6.2. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin CIC pe grupe de vârstă la lotul de studiu comparativ cu lotul martor 9.8.6.3. Analiza pe grupe de vârstă a riscului apariţiei bolilor digestive la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.6.3.1.Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.7. Analiza riscului de îmbolnăvire pe grupe de vechime în muncă

9.8.7.1. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin HTA pe grupe de vechime la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.7.2. Analiza statistică a riscului de îmbolnăvire prin CIC pe grupe de vechime la lotul de studiu comparativ cu lotul martor 9.8.7.2.1. Calcularea probabilităţii de îmbolnăvire şi a pragului de semnificaţie statistică. 9.8.7.3. Analiza pe grupe de vechime în muncă a riscului apariţiei bolilor digestive la lotul de studiu comparativ cu lotul martor. 9.8.8. Analiza riscului de îmbolnăvire global pe secţii 9.8.8.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.9. Analiza riscului de îmbolnăvire pe tipuri de risc (neuropsihic, biologic, fizico­chimic ). 9.8.9.1. Calculul probabilităţii de îmbolnăvire şi al pragului de semnificaţie statistică. 9.8.10. Reprezentarea grafică a riscurilor de îmbolnăvire 9.9. Agenţii biologici în mediul de spital 9.9.1. Consideraţii generale. 9.9.2. Factorii de risc investigaţi şi principalele boli legate de prezenţa acestora. 9.9.2.1. Hepatita acută virală B şi C 9.9.2.1.1. Reprezentarea grafică a riscurilor de îmbolnăvire prin hepatită acută virală 9.9.2.2. Infecţia HIV/SIDA. 9.9.2.3. Purtători cronici de streptococ şi stafilococ. 9.9.2.3.1. Reprezentarea grafică a portajului cronic de streptococ şi stafilococ.

CAPITOLUL 10 DISCUŢII CAPITOLUL 11 CONCLUZII GENERALE 11.1. Referitor la spitalul judeţean analizat 11.2. Referitor la aspecte de interes general

CAPITOLUL 12 PLAN DE INTERVENŢIE ­ PREVENŢIE 12.1. Adoptarea politicii managementului integrat. Stadiul actual şi perspective 12.2. Implementarea sistemului de calitate a actului medical. 12.3. Implementarea unor măsuri ergonomice 12.4 Formarea personalului şi supravegherea stării de sănătate a acestuia 12.4.1. Formarea personalului 12.4.2. Supravegherea sănătăţii angajaţilor din sectorul sanitar cu paturi. 12.4.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie 12.4.4. Circuitul deşeurilor 12.4.5. Circuitul lenjeriei 12.4.6. Transportul probelor biologice 12.4.7. Dezinfecţia şi igiena 12.4.8. Dotări specifice

12.4.9. Alte măsuri de securitate 12.5. Măsuri de protecţie a mediului 12.6. Implementarea Programului naţional de acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, parte a programului ,, Înfrăţirea Phare RO99/IB/OT 01’’ România – Franţa, care se desfăşoară în prezent la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,, Matei Balş ’’Bucureşti.

ANEXE OPIS TABELE OPIS FIGURI OPIS ANEXE INDEX NOMINUM BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Baranski B. şi Pierre Biemas ( 1998 ) ,, Guidelines on Quality Management in

Multidisciplinary Occupational Health Services Worl Health Organization ’’ in

Regional Office for Europe, f.ed., p.110 – 115.

2. Bardac, Dorin Iosif ( 2004 ) Medicina muncii şi boli profesionale, Sibiu, Ed.

Universitaria.

3. Enăchescu, Dan ( 1995 ) Sănătate publică şi management sanitar Bucuresti, Ed.All.

4. Garcia Gomez M. şi M. Kogevinas ( mai – iunie 1996 )

,, Estimate of mortality from occupational cancer and carcinogen exposure in the

workplace ’’ in Gaceta Sanitaria, vol.10­54. p.143 ­151.

5. Hoghstedt, Christer ( 1993 ) ,, Work Health and Environment in an International

Perspective ’’, UFA Bulletin ; no 7 , p. 17 – 23.

6. Rosenman Kenneth, Marthe, J. Stanbury si Mary Jo Relly ( 1995),

,,Mortality among persons with silicosis reported to disease surveillance systems in

Michigan and New Jersey , United States’’ in Work Environ Health Revue no. 21 ,

f.ed. , Chicago p.72 – 73.

7. Kraut , A. ( 1994 ) ,, Estimates of the Extent of Morbidity and Mortality Due to

Occupational Diseases in Canada ’’ in American Journal of Industrial Medicine no.

25 , p. 267 – 278.

8. WHO ( 2001 ) ,, Occupational and Environmental Health Team , Departament of

Protection of the Human Environment Occupational Health ’’ in Globnet Newsletter,

25.03.2006.

9. Păuncu , Ana Elena ( 2000 ) ,, Bolile profesionale la personalul medical ’’ Revista

Română de Medicina Muncii – vol. 50 , nr. 1­2 , p. 24 – 31.

10. Lazia, Dumitru ( 2006 ) Stresul la locul de muncă – Tehnica Radiantă, Timişoara,

Ed. Orizonturi Universitare.

11. Todea, Adriana ( 2006 ) Morbiditatea profesională în România faţă în faţă cu cea

europeană , Bucureşti , Ed. Fundaţiei România de mâine.

12. Amiel, R. ( 1985 ) Entreprise sante. Manual de psychopatologie du travail et de La

sante mentale de la personne. Paris. SA – editeur , 276, rue de l`Ecole.

13. Caplan, R.D. si altii ( 2005 ) Job and worker health in NIOSH Research of Health,

New York, f.ed.

14. Chandron, B. ( 1990 ) Psychopathologies de stress, Paris, f.ed..

15. Wisner, A. ( 2005 ) Ergonomie et psychopatologie du travail Paris, f.ed..

16. XXX ( 2006 ) Le stress dans le monde du travail Paris, Ed. BIT.

17. Commision europeenne ( 1996 – 2000 ) ,, Programme C.E. ­ les lieux du travail

dans le monde ’’ , vol.25, f.ed. p. 21­50.

18. Răşcanu, Ruxandra ( 2003 ) Psihologie şi comunicare, Bucureşti, Ed. Universitaria.

19. Bardac, Dorin Iosif ( 2005 ) Elemente de medicina muncii şi boli profesionale, Sibiu,

Ed. Eranoss.

20. Niculescu, Toma ( 1985 ) Manual de patologie profesională, Bucureşti, Ed.Medicala ,

Vol.1.

21. Cocîrlă, Aristotel ( 2003 ) Manual de medicina muncii, Bucureşti, f.ed.

22. Silion, Ion ( 2001 ) Bazele medicinii muncii, Iaşi, Ed. Alma Mater.

23. Caiman, D. şi P. Ţurcan ( 1999) Medicina muncii practică, Iaşi, Ed. Eurobit.

24. Toma, Ion ( 1992 ) Medicina muncii, Craiova, Ed. MEDMUN.

25. Niculescu, Toma ( 2003 ) Manual de medicina muncii, Bucureşti, Ed. MEDMUN.

26. Toma, Ion ( 2006) Practica medicinii muncii , Craiova, Ed. Sitech.

27. Ţurcan , Petre ( 1981 ) Medicina Muncii Iaşi, Ed. Facla.

28. Ştefănescu , T. ( 2005 ) Dreptul muncii , Editia a­II­a revizuită şi adăugită ,

Bucureşti, Ed. Lumina Lex.

29. Todea, Adriana ( 2000 ) Boli profesionale în actualitate ,Bucureşti, Ed. Viaţa

Medicală Românească.

30. Todea, A. ( 2007 ) Ghidul medicului de medicina muncii­ privind stabilirea aptitudinii

în muncă , Bucureşti, Ed. Universitaria.

31. Surcel , Didi ( 2000) Priorităţi şi tendinţe în medicina muncii, Bucureşti, Ed. Alma

Mater .

32. Raşcu, A. şi alţii ( 2004 ) SILICOZA , Bucureşti, Ed. Universitaria.

33. Moldoveanu , L. ( 2008 ) Sănătatea decizionarilor , Cluj – Napoca, Ed. Herald.

34. Constantin, B., C. Mihalache şi V. Oprea ( 2008 ) ,, Studiu clinico­epidemiologic

privind astmul bronşic într­o clinică de medicina muncii’’ Revista de medicina muncii

Bucureşti, no.2, p. 30 – 35.

35. Popescu , S.F. ( 2002 ) Radiopatologie , Bucureşti, Ed. Universitaria.

36. Ţurcan, P. ( 1981 ) Medicina muncii în mediul cu solvenţi organici, Iaşi, Ed. Facla .

37. Toma, I. şi M.D. Bunescu ( 2008 ) Practica medicinii muncii Craiova , Ed.

Universitaria Craiova.

38. Uniunea Europeană , Japonia şi Statele Unite ( 2006 ),, Stresul la locul de muncă

şi sănătatea ’’ , UFA Bulletin, no.3, p. 22 – 30.

39. Păuncu, E.A. ( 2000) ,, Aspecte de suprasolicitare musculo­scheletală la personalul

medico­sanitar ’’ Revista Română de medicina muncii , Timişoara, Ed. Orizonturi

universitare, vol.50 no.1­2, p. 15 – 21.

40. Ivan, A. ( 2002/ 2008) Tratat de epidemiologie al bolilor transmisibile , Iaşi , Ed.

Polirom.

41. Manolescu M. şi altii ( 2001 ) Consideraţii epidemiologice asupra tulpinilor de

Pseudomonas aeruginosa izolate în probele bacteriologice recoltate în spital ,

Craiova , Ed. Universitaria Craiova.

42. Ivan, A. ( 1996 ) Epidemiologie generală , Iaşi, Ed. Polirom.

43. Melinte , V. ( 2007 ) Epidemiologie, Craiova, Ed. Universitaria Craiova.

44. Kindon, A. ( 1987 ) Hepatita virală C , Bucureşti, f.ed.

45. Marieş, M. şi altii ( 2006 ) ,, Aspecte epidemiologice privind incidenţa cazurilor de

astm bronşic internate în compartimentul boli profesionale al Spitalului Judeţean

Sibiu în perioada 1995 – 2004 ’’ in Astmul bronsic în judeţul Sibiu , coord. D.I.

Bardac, Sibiu, Ed. Universitaria, p. 182 – 204.

46. Olteanu, M. ( 2005 ) Renaşterea sistemului sanitar printr­o reformă bazată pe dovezi,

Bucureşti, Ed. Tehnică şi pedagogică.

47. Manu, P. şi altii ( 1983 ) Medicina muncii, Bucureşti, f.ed.

48. Voicu, Victor ( 2007 ) Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului, Bucureşti, Ed.

Tehnică.

49. PHARE şi Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,, Matei Balş ’’ ( 2005 – 2008 )

,,Proiect RO 99/ IB/ OT 01 România – Franţa ’’, Bucureşti , http://www.mateibals.ro,

15.02.2008.

50. Wook, Lee Jong , OMS ( 2006 ) ,, Sănătatea omenirii şi dezvoltarea profesiei

medicale ’’ cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, NEWSLETTER, 20.05.2007.

51. Minulescu, M. ( 1996 ) Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică ,

Bucureşti, Ed. Garell Publishing Haus .

52. Dallaire, Claude ( 2006 ) ,, Elaborarea unui program de evaluare continuă a

randamentului în munca lucrătorilor sanitari în Quebec , Bucureşti, Ed. Universitaria.

53. Parlamentul Romaniei ( 2003 ) Codul muncii , Bucureşti, M.OF. nr.72 din

05.02.2003.

54. Ciobanu, Gh. şi altii ( 2003 ) ,, Despre morbiditatea angajaţilor din serviciul de

asistenţă medicală de urgenţă ,, la Congresul de Igienă şi Epidemiologie din

Republica Moldova, Chişinau, f.ed .

55. Ioachim,V. ( 2005 ) Medicina preventivă, strategie oportună a sistemelor de

sănătate, Chişinău, Ed. HYPERION.

56. Bebih , V. şi V. Iachim ( 2006 ) ,, Probleme actuale privind munca şi sănătatea

lucrătorilor medicali ’’ in Buletinul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,

Chişinău , Ed. Ştiinţa.

57. Surcel , D. ( 2007 ) Elemente cheie în abordarea politicii de abordare a riscurilor

profesionale şi prevenire a afecţiunilor musculo­scheletale, Bucureşti, Ed. Alma

Mater.

58. Enăchescu , D. ( 2001 ) Studii analitice prospective şi retrospective, Bucureşti, Ed.

Universitaria.

59. Păuncu, E.A. ( 2004) Medicina muncii , Timişoara , Ed. Orizonturi Universitare.

60. Agenţia Europeană pentru sănătate şi securitate în muncă Spania ( 2006 ) ,,Bune

practici privind sănătatea şi securitatea în muncă din sectorul sanitar’’ , Buletin

informativ în limba română/ Fişa informativă nr. 29.

61. XXX ( 2002 ) ,, Cercetări epidemiologice privind hepatitele profesionale la personalul

din spitale ’’, Revista Română de medicina muncii, vol.52, no.1 , p. 46 – 61.

62. Chaves C. , Mauro ( 2006 ) ,, Ergonomia şi arhitectura spitalicească ’’ in Interfaţa şi

analiza ergonomică a proiectului arhitectonic al unei clinici medicale, Rio de Janeiro,

Ed. Univers, p. 212 – 280.

63. Roberge D. şi alţii ( 2006 ) ,, Cercetarea aplicată în contextul restructurării

serviciilor medicale de prima linie ’’ in Buletin Congres CALASS Milano, p. 201 –

210, f.ed.

64. Bird, Jr. F.E. ( 1974 ) Management guide to loss control, Loganville Canada , Ed.

G.A. Institute Publishing.

65. Burduş, E. ( 2001) Management comparat internaţional, Bucureşti, Ed. Economică.

66. Burloiu, P. ( 1997 ) Managementul resurselor umane , Bucureşti, Ed. Lumina Lex .

67. Burloiu, P. ( 1990 ) Ergonomia şi organizarea erogonomică a muncii, Bucureşti, Ed.

Didactică şi Pedagogică .

68. Chauvet, A. ( 1997) Methodes de management, les Editions d`organisation, Paris,

Ed. Univers.

69. Dărăbonţ, Al. ( 1994 ) ,, Managementul protecţiei muncii ’’ in Risc şi Securitate în

Muncă nr. 3­4, Bucureşti, p. 32 – 40.

70. Dărăbonţ, Al. şi Şt. Pece ( 1996 ) Protecţia muncii ( Manual pentru învăţământul

universitar ), Bucureşti, Ed. didactică şi pedagogică.

71. Darabonţ Al., Şt. Pece şi A. Dăscălescu ( 2001 ) Managementul Securităţii şi

Sănătăţii în Muncă, vol. I – II, Bucureşti, Ed. AGIR.

72. Dăscălescu, A. ( 1991 ) Efecte economice ale accidentelor de muncă, Bucureşti,

Ed. INID.

73. Dinares, J.A. si M.U. Lopez ( 1997 ) ,, Reglamento de los servicios de prevencion ’’ in

Editorial Medica Europea, Ed. Valladolid, p. 4 – 5.

74. Grandjean, E. ( 1972 ) Principii de ergonomie. Organizarea fiziologică a muncii,

Bucureşti, Ed. Ştiinţifică .

75. Hoffman , B. ( coord. ), ( 1996 ),, Health and safety at work : system and statistics ’’,

Sankt Augustin , Ed. HVBC.

76. Moldoveanu, G. ( 2000 ) Analiza organizaţională, Bucureşti, Ed. Economică.

77. Nath, R. ( 1988) Comparative management, a regional view, Cambridge,

Massachusetts, Bellinger Publishing Company.

78. Nicolescu, O. ( 2001 ) Managementul comparat, ed. a­II­a, Bucureşti, Ed.

Economică.

79. Pece, Şt. ( 1993 ) Termeni uzuali în domeniul protecţiei muncii – mic dictionar

explicativ , Bucureşti, Ed. INID.

80. Răboacă , Gh. şi S. Perţ ( 1973 ) Pregătirea şi folosirea raţională a forţei de muncă,

Bucureşti, Ed. Politică.

81. Surcel, D. ( 2000 ) Medicina Muncii, Bucureşti, Ed. Alma Mater.

82. Toaje, E.M. şi M.O. Vînturache ( 2006 ) ,, Modele economice de analiză a

investiţiilor în securitate şi sănătate la locul de muncă (I) ’’ in Univers Ingineresc no.1

, Bucureşti, Ed. AGIR , p. 3.

83. Toaje, E.M. ( 2004 ) Profesionalizacion del empleo publico. Como afrontar la

incorporacion a la Union Europea ,Spania Alcala de Henares , f.ed.

84. Vogel, L. ( 1994 ) ,, L`organisation de la prevention sur les lieux de travail. Un

premier bilan de la mise en oevre de la Directive – cadre communitaire de 1989 ’’ in

Bureau Technique Syndical Europeen pour la Sante et la Securite, Geneva, f.ed,

p.21.

85. Comisia Europeană ( 1993 ) ,, Document COM ( 93) 560 ’’ in Cadrul general de

acţiune a Comisiei U.E. în domeniul securităţii, igienei şi protecţiei sănătăţii,

Bruxelles, p. 5 – 7.

86. Jeszenszky , F. ( 1999 ) Drepturile fundamentale ale pacienţilor şi medicilor,

Bucureşti, Ed. Universitaria.

87. Todea, A. ( 2007 ) ,, Munca în ture ,, Bucureşti, http://www.

sanatate.jurnalul.ro/articole , 28.03.2007 .

88. Niculescu, Toma, I. Toma şi A . Pavel ( 1999) Medicina muncii, Bucureşti, Ed.

MEDMUN.

89. Pece, Şt. şi A. Dăscălescu ( 2007 ) DEX Securitate şi sănătate în muncă , Bucureşti,

Ed. Universitaria.

90. Ioachim, Vasile şi alţii ( 2005 ) ,, Ameliorarea condiţiilor de muncă şi profilaxia

morbidităţii lucrătorilor medicali din chirurgia de urgenţă ’’, Chişinău , CMP EDINET,

30.05.2008.

91. Naghi , Eugenia (2002 ) Pneumoconiozele – curs ,Bucureşti, Ed. Punct.

92. Cocîrlă , Aristotel ( 2008 ) Medicina ocupaţională ,Bucureşti, Ed. Universitaria.

93. Naghi, Eugenia ( 2001 )Patologia alergică profesională , Bucureşti, Ed.

MOLDOGRUP.

94. Surcel, D. ( 2006 ) ,, BPOC profesional ’’ in Revista Română de medicina muncii,

ISSN 1220­6067 ; vol.57, no.2, p. 8 ­15.

95. Naghi, Eugenia , A. Pavel şi A.Raşcu ( 1997) ,, Metodologia de elaborare a unui

program de medicina muncii ’’ in Managementul riscului profesional ; poster,

vol.rezum., p.193 .

96. Caiman, Delia, L. Filimon şi P. Ţurcan ( 1997 ) Medicina muncii practică , Bucureşti,

Ed. Mirton.

97. Bardac, D.I. ( 2002 ) Medicina muncii – trecut, prezent şi viitor,Sibiu, Ed. Mira D.

98. Martinez , A.M.M. ( 1991 ) Criterii economice privind investitiile in domeniul protectiei

muncii ,Mapfre Seguridad , Spania, no.41.

99. Pece , Şt. şi alţii ( 1999) Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, Bucureşti, ICSPM .

100. Pece , Şt. şi A. Dăscălescu ( 1992 ) Organizarea activităţii de protecţia muncii în

diverse ţări , Bucureşti, Ed. Didactică şi pedagogică.

101. Pece , Şt. şi A. Dăscălescu ( 1994 ) Protecţia muncii ( învăţământ preuniversitar )

, Bucureşti, Ed. Didactică şi pedagogică.

102. Răboacă, Gh. şi alţii ( 1988 ) Ocuparea deplină şi folosirea eficientă a forţei de

muncă, Bucureşti, f.ed.

103. Grandjean , E. (1972 ) Principii de ergonomie. Organizarea fiziologică a muncii ,

Bucureşti, Ed. Ştiinţifică.

104. Răboacă , Gh. şi S. Perţ ( 1973 ) Pregătirea şi folosirea raţională a forţei de

muncă ,Bucureşti, Ed. Politică.

105. Bardac, D.I., E. Gurzău şi M. Stoia ( 2007 ) Introducere în igiena industrială,

Sibiu , Ed. Universitară Lucian Blaga.

106. Raport statistic ISP Bucureşti din 2003, 2004, 2005 şi 2006 , publicate de

Imprimeria Română.

107. Astărăstoaie, Vasile şi Gheorghe Scripcaru ( 2007 ) De la etică la biodrept , Iaşi,

Ed. Lumina Lex.

108. Astărăstoaie , V şi B.A. Trif ( 2000 ) Esenţialul în bioetică , Iaşi, Ed. Polirom.

109. Toma, I şi T. Niculescu ( 1999 ) ,, Metode de apreciere a aptitudinii în muncă cu

expunere la microclimat excesiv de cald ,, Revista Română de medicina muncii ,

Vol.49 no.1­2, p. 1121 – 1124.