Chiferiuc Roxana-Ioana

Masterat Limba si Literatura Romana

Anul I

Aspecte ale influentei engleze in romana actuala

In timp,limba romana a suferit anumite modificari ,fapt ce a dus la imbogatirea vocabularului,aceasta din urma realizandu-se fie prin mijloace interne-derivare,compunere,schimbarea valorii gramaticale- fie prin mijloace externe-imprumuturi si neologisme.

Asadar,limba romana contine cuvinte mostenite din limba latina,cuvinte formate in interiorul limbii sau cuvinte imprumutate din alte limbi.

Unele imprumuturi sunt mai vechi,precum cele din slava,maghiara,turca,greaca,altele sunt mai noi,precum cele din italiana,germane,franceza,engleza.

Factorii care faciliteaza imprumuturile sunt vecinatatea geografica,convietuirea mai multor popoare,relatiile economice,politice,cultural.

Orice cuvant nou aparut intr-o limba,fie acesta imprumutat sau creat in interiorul limbii,reprezinta un neologism.

In privinta cuvintelor imprumutate din late limbi,intervine problema adaptarii acestora la sistemul fonetic romanesc.Din cauza anumitor diferente articulatorii intre limbi,adaptarea noilor cuvinte nu se poate produce fara anumite dificultati care se refera la forma ortografica dar si la forma ortoepica a cuvantului in cauza.

Spre exemplu,imprumuturile din limba engleza tind a fi pastrate cat mai asemanator de limba sursa.Exista si situatii cand cuvintele sunt pastrate in forma originala,cum ar fi cazul specialistilor care comunica cu ajutorul acestor termini cu diferiti specialist de diferite nationalitati(ex:hardware,software,designer,mass-media,dealer,broker,etc).

Influenta limbii engleze s-a transformat intr-un fenomen international dupa cel de-al doilea razboi mondial,cand s-a manifestat imprumutul masiv de anglicisme in majoritatea limbilor,in special in cele europene.

Anglicismele sunt considerate imprumuturi din limba engleza si cea Americana,incomplete sau deloc adaptate,ceea ce inseamna ca se scriu si se rostesc in romana intr-un mod asemanator sau identic cu cel din limba de origine.

Termenu de Anglicism este destul de raspandit in lingvistica romaneasca si a fost definit in mai multe lucrari.Potrivit DEX,anglicismul reprezinta “o expresie specifica limbii engleze,cuvant de origine engleza,imprumutat fara necessitate,de o alta limba si neintegrat in aceasta”.Mioara Avram spune ca “anglicismul este un tip de strainism sau xenism,care nu se restrange la imprumuturile neadaptate si /sau inutile si este definit ca:unitate lingvistica(nu numai cuvant,ci si formant,expresie frazeologica,sens sau constructive gramaticala)si chiar tip de pronuntare sau/si de scriere(inclusive de punctuatie) de origine engleza,indifferent de varietatea teritoriala a englezei,deci inclusive din engleza americana,nu doar din cea britanica”.Adriana Stoichitoiu Ichim,foloseste termenul “anglicism” pentru “imprumuturi recente din engleza britanica si americana,incomplete sau deloc adaptate(ca atare,ele se scriu si se rostesc in romana intr-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de origine)”Tot ea realizeaza o delimitare precisa intre anglicisme (cuvinte in curs de asimilare):supermarket,racket,master,etc si xenisme(cuvinte neadaptate,numite si barbarisme):cash,jogging,show,summit,trend,etc. Calificarea de anglicism,conform Adrianei Stoichitoiu Ichim,este nepotrivita in cazul unor imprumuturi déjà assimilate si frecvent utilizate,inclusive in limba vorbita,precum:fan,job,hit,star,stres,sort,top.Carmen Vlad,considera anglicismele “cele mai recente imprumuturi care se disting prin slaba adaptare la sistemul

morphologic si fonologic al limbii romane si care prezinta fluctuatii in grafie si pronuntare”.In majoritatea lor,acesti termini de origine engleza nu au echivalente in limba romana,fiind imprumutati odata cu realitatile pe care le denumesc.In studiul de fata vom exemplifica doar o parte din anglicismele care circula in limba romana;numarul lor fiind foarte mare in toate domeniile.

Domeniile in care ele se utilizeaza sunt diferite:

Terminologia economica,financiara,comercialasi a profesorilorStaff-grup de personae cu o anumita misiuneManagement-arta de a conduceLobby-sala de asteptare a cladirii unei banci,unde se fac operatii bancareDiscount-reducere de prêt care se acorda unui anumit clientDumping-vanzare a marfurilor pe piata externa la preturi mai scazute decat acelea de pe piata interna si de pe piata mondiala,practicata de unele tari pentru a elimina concurentaBrand-marcaBroker-agent care vinde sau cumpara pe commissionDealer-distribuitor

Terminologia de informaticaSite-spatiu de internet,spatiu in care sunt situate informatii pe reteaua de internetMouse-dispozitiv la computer,calculator,periferic cu care se poate deplasa cursorul pe ercanul unui computerChat-discutie amicala,o discutie care se face prin schimbarea mesajelor electroniceDisplay-dispozitiv de vizualizare folosit ca periferic la calculatoare

Terminologia din muzicaPlay-back – redare a unei inregistrari pe banda eletromagnetica sau pe disc

Single-cand se vorbeste despre un disc de muzica,avand cate o singura melodie pe fiecare fataHit-cantec de success

Terminologia sportiveBody building-culturismBadminton-joc sportive asemanator cu tenisulBungee-jumping – denumeste un sport extreme;saritura cu coardaFitness-conditie fizica buna,sanatateDerby-intrecere sportive de mare importanta

Terminologia produselor alimentare si a bauturilorHamburgerFast-food – local in care se serveste mancarea standardizata,preparata si servita rapidBrandy-bautura alcoolica,coniac

Terminologia din moda si produselor cosmeticLook-infatisareLifting-operatie estetica care consta intr-o incizie ce scurteaza pielea pentru a face ridurile invizibileMake-up – machiajFashion-moda

Anglicismele din categoria imprumuturilor stilistice isi pastreaza aspectul din limba de origine datorita fortei lor de sugestie,ceea ce inseamna ca acestea denumesc mai bine noutatile (ex:job,staff,master,trend,deal,clip,banner,speech , high-life).

Anglicismele de lux sunt imprumuturi inutile,care tin de tendinta de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic in acest mod.Asemenea termini nu fac decat sa dedubleze cuvinte romanesti,fara a adduce informatii suplimentare.Singurul motiv pentru care se pastreaza neadaptati si sunt folositi in limba este reprezentat de prestigiul si sonoritatea cuvantului englezesc(ex:advertising,training,casting,fashion,etc).

Anglicismele romanizate contin un morfem romanesc(sufixe verbale,un component al compuselor,etc)si,la prima vedere,adaptarea acestor unitati se face pornind fie de la aspectul graphic(familia lexical a cuvantului brand,manageria,marketizare),fie de la aspectul fonetic(tour-operator=tur operator).In privinta ortoepiei,majoritatea anglicismelor inregistrate de noi isi pastreaza accentuarea si pronuntia din limba engleza,pentru ca sunt intrate de prea putin timp ,pentru a se adapta legilor fonetice ale limbii romane.In plus,vorbitorii care le folosesc sunt in majoritate cunoscatori ai limbii engleze si actioneaza ca un fel de “frana” in calea adaptarii.Aceste anglicisme apartin si unor zone de argou socio-profesional si sunt utilizate si intelese cu precadere de specialistii din domeniul respective.La nivel semantic notam numeroase campuri lexico-gramaticale care se pot forma.

In utilizarea anglicismelor apar nenumarate problem si greseli datorate mai multor factori:snobismul lingvistic(ex:leades,meeting,interview),imitarea manierei anglo-americane de scriere cu majuscule a tuturor cuvintelor din component titlurilor,scrierea compuselor englezesti cu sau fara cratima(week-end/weekend,work-shop/workshop),asocierea anglicismelor cu character denotative cu conotatiile contextuale de tip ironic,peiorativ(Se crede un biznismen.)

In ceea ce priveste pronuntarea anglicismelor,se observa doua noi tendinte:prima se refera la modificarile de accent care se petrec cu usurinta in cazul omografelor,astfel anglicismele ajungand sa fie accentuate ca si echivalentele sale in romana,iar cea de-a doua vizeaza confuzii generatoare de omofone(Mall-zona comerciala/mal-tarm).

Din punct de vedere morphologic,dificultatile de adaptare a anglicismelor la sistemul flexionar romanesc apar ca urmare a diferentelor de origine a celor doua limbi si totusi asimilarea morfologica a anglicismelor o devanseaza pe cea grafica si fonetica.

In privinta genului la substantive(acestea fiind cele mai numeroase parti de vorbire imprumutate),majoritatea anglicismelor care desemneaza inanimate se incadreaza in categoria neutrului romanesc(ex:star-staruri,cocteil-

cocteiluri,weekend-weekenduri,etc).Un singur inanimate a trecut la feminine si e acceptat in varianta literara:giaca,prin analogie cu jacheta,oricum ambele provenite din englezescul jacket(in DEX apare si variant geaca).

Utilizarea unor cuvinte englezesti se explica pe de o parte prin dorinta vorbitorului de a impresiona,de a arata ca este cunoscator al unei limbi straine,dar sip e de alta parte,pentru a atrage atentia,pentru a da colorit mesajului.Snobismul unor astfel de utilizari nu ar trebui incurajat,intrucat,de cele mai dese ori,in astfel de cazuri,mesajul si,implicit,comunicarea,sunt serios afectate si,in ultima instant,ineficiente.

Bibliografie

DEX = Dicţionarul explicativ al limbii române, Bucureşti, Editura Academiei, 1975.

DN = Florin Marcu, Maneca Constant, Dicţionar de neologisme, ediţia a III-a, Bucureşti,

Editura Academiei, 1978.

DOOM2

= Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,

Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a revăzută

şi adăugită, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005.

Avram 1997: Mioara Avram, Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, Editura

Academiei

Pitiriciu 2006: Silvia Pitiriciu, Neutrele atematice cu pluralul în -e / -uri în limba română

actuală, în Studii de gramatică şi de formare a cuvintelor în memoria Mioarei Avram

(coord. acad. Marius Sala), Bucureşti, Editura Academiei Române.

Stoichiţiu Ichim 2001: Adriana Stoichiţiu Ichim, Vocabularul limbii române actuale:

dinamică, influenţă, creativitate, Bucureşti, Editura ALL.

Vlad 1974: Carmen Vlad, Limba română contemporană. Lexicologie (curs), Cluj,

Universitatea Babeş-Bolyai.