Stiri 02 aprilie 2021, prima parte

Cursul de schimb 02.04.2021 1 EUR 4.9106

1 USD 4.1684

Alertă ANM în vigoare de astăzi: Ploi, instabilitate atmosferică și ninsori la munte!Angelica Lefter - 2 aprilie 2021

Meteorologii au actualizat avertizarea de vreme instabilă care vizează ploi și răcirea accentuată a vremii. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) de astăzi, vineri – 2 aprilie, ora 13:00 până luni – 5 aprilie, ora 10:00 vor avea loc fenomene precum ploi moderate cantitativ, instabilitate atmosferică, intensificări ale vântului și răcire accentuată.

În intervalul menționat, vor fi perioade în care va ploua în toate regiunile. Vor fi mai ales averse, iar în sudul și sud-estul țării în după-amiaza și în seara zilei de vineri (02 aprilie) vor fi însoțite de frecvente descărcări electrice și izolat va cădea grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși pe arii restrânse 20…25 l/mp, mai ales în sud, sud-est, centru și în zona montană.

1

Totodată, la munte, începând de sâmbătă (03 aprilie), îndeosebi la altitudini de peste 1500 m, vor fi precipitații mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare și se va depune strat de zăpadă. Pe arii restrânse în Maramureș, în Transilvania, cu precădere în noaptea de duminică spre luni (04/05 aprilie), temporar se vor semnala precipitații mixte.

Vântul va avea intensificări, local și temporar, în majoritatea regiunilor, cu viteze în general de 45…55 km/h, iar în zona montană înaltă, mai ales a Carpaților Meridionali și Orientali, cu peste 70…80 km/h și zăpada va fi spulberată.

De asemenea, vremea se va răci accentuat, vineri (02 aprilie) în vestul, centrul și nordul țării, iar sâmbătă (03 aprilie) și în sud și sud-est, devenind deosebit de rece pentru această dată, la sfârșitul săptămânii, în cea mai mare parte a țării.

De mâine, sâmbătă – 3 aprilie, de la ora 18:00 până în data de luni – 5 aprilie, ora 10:00, intră în vigoare o atenționare de Cod galben. Vor fi ninsori local moderate cantitativ și viscol în zona înaltă. Zonele Carpaților Meridionali și Carpaților Orientali vor fi cele mai afectate.

Conform ANM, în intervalul menționat, în zona Carpaților Meridionali și Orientali, la altitudini în general de peste 1500 de metri va ninge, local moderat cantitativ, iar vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 70…80 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată și vizibilitatea redusă sub 100 de metri.

Agrometeo: grad bun de aprovizionare cu apa in sol si vreme calda in urmatoarele zile , aprilie 2, 2021

Gradul de aprovizionare cu apa in sol la cultura graului de toamna va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si optime. De asemenea, in urmatoarea perioada, temperaturile sunt suficient de calde astfel incat

2

plantele sa-si continue starea de vegetatie, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 2-7 aprilie.

Caracteristici meteorologice

Vremea mai calda de la inceputul perioadei va intra intr-un proces de racire, la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii. Temperatura medie diurna a aerului va fi cuprinsa intre 4…16°C in primele zile, abaterile termice pozitive fiind de 1…4°C si 1…11°C in restul intervalului, mai scazute cu 1…4°C comparativ cu normele climatologice, in aproape toate zonele de cultura.

Temperatura maxima a aerului se va situa intre 5…22°C, in cea mai mare parte a tarii. Temperatura minima a aerului se va incadra intre -3…9°C in majoritatea regiunilor, fiind conditii de producere a brumei si inghetului superficial la sol, in special in depresiunile din estul Transilvaniei.

Temperatura medie diurna a solului la adancimea de 5 cm va oscila intre 4…10°C, favorabila pregatirii patului germinativ si efectuarii insamantarilor de primavara din prima epoca (orzoaica, mazare, borceag, ovaz).

Sub aspect pluviometric, se prognozeaza ploi locale, izolat cu caracter de aversa, acestea fiind insotite de descarcari electrice, intensificari ale vantului si local, caderi de grindina, iar cantitatile de apa pot fi semnificative din punct de vedere agricol. Totodata, in nordul si centrul tarii vor fi posibile precipitatii mixte (ploaie, lapovita si ninsoare).

Caracteristici agrometeorologice

Aprovizionarea cu apa accesibila plantelor de grau de toamna pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfacatoare, apropiate de optim si local optime, in majoritatea zonelor de cultura. Local in vestul, centrul si nordul Moldovei, centrul, izolat sud-estul Dobrogei, centrul si estul Transilvaniei, nordul si nord-estul Munteniei, nord-vestul Banatului, se vor mentine deficite moderate de umiditate in sol. In stratul de sol 0-20 cm (ogor), rezerva de apa se va incadra in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime, in cea mai mare parte a regiunilor agricole.

Deficite moderate de umiditate in sol se vor inregistra local in vestul tarii.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Pe fondul regimului hidro-termic din aer si sol favorabil, atat la culturile de toamna, cat si la speciile pomi-viticole, ritmurile vegetative vor evolua in

3

general normal pe aproape intreg teritoriul agricol al tarii, iar in zonele depresionare, procesele de crestere si dezvoltare ale plantelor se vor desfasura usor mai lent.

Cerealierele de toamna (orz si grau) vor parcurge formarea frunzei a treia si infratirea (20-100%), precum si inceputul alungirii paiului (10-30%), cu o stare de vegetatie in general buna si medie. In semanaturile tardive se va definitiva faza de rasarire (100%), continuandu-se de asemenea formarea frunzei a treia (10-100%).

La cultura de rapita va predomina infrunzirea (7-14 frunze) la nivelul intregului teritoriu, plantele prezentand o uniformitate si vigurozitate pe ansamblu medie si buna, iar in sudul, vestul si estul tarii se va inregistra alungirea tulpinii (10-20%).

In majoritatea plantatiilor pomicole, soiurile extratimpurii si timpurii de samburoase (cais, piersic, cires) se vor afla la inflorire, iar semintoasele (mar, par, gutui), la inmugurire si dezmugurire. Vita-de-vie din cea mai mare parte a podgoriilor va parcurge starea de repaus vegetativ, iar in sudul tarii se va semnala faza de „plans”.

La culturile de primavara din prima urgenta, predominante vor fi fazele incipiente de vegetatie (germinare si rasarire), iar la floarea-soarelui si porumb se vor putea efectua lucrarile de pregatire a patului germinativ.

Pe ansamblu, in zilele cu precipitatii, pregatirea patului germinativ, semanatul culturilor de primavara, taieri si tratamente in vii si livezi, fertilizari si erbicidari vor fi intrerupte temporar.

Recomandari de specialitate

Efectuarea rigolelor de scurgere pe terenurile cu un drenaj defectuos; Continuarea semanatului culturilor din prima urgenta (orzoaica,

mazare, borceag, lucerna); Pregatirea patului germinativ in vederea efectuarii lucrarilor de

semanat/plantat la culturile prasitoare (porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar, cartof); indeosebi pe suprafetele unde umiditatea solului permite realizarea unor lucrari de calitate;

Administrarea de ingrasaminte minerale complexe la speciile de toamna;

Efectuarea lucrarilor de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor din culturile de camp;

Aplicarea tratamentelor fitosanitare in vii si livezi

4

Cum va fi vremea de Paște. Prognoza este îmbucurătoare , Sorin Breazu , apr. 2, 2021

Specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie au anunțat prognoza pentru următoarele patru săptămâni.

Dacă în prima parte a lunii aprilie, temperaturile vor fi mai scăzute, vremea se va încălzi până la începutul lunii mai, când are loc Paștele ortodox.

Astfel, în săptămâna 26.04.2021-03.05.2021, mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor deficitară în toate regiunile.

În ceea ce privește săptămâna viitoare, valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice acestei perioade, în cea mai mare parte a țării, dar cu o abatere termică negativă ușor mai accentuată în regiunile intracarpatice și la munte. Regimul pluviometric va fi local deficitar în regiunile extracarpatice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

În săptămânile cuprinse între 12 aprilie și 26 aprilie, temperaturile vor avea valori apropiate de cele normale la nivelul întregii țări, iar precipitațiile vor fi deficitare.

APIA si SUBVENTII

5

6

Legumicultorii, nemulțumiți de noul program de minimis. Ce modificări cer de la MADR , 2 aprilie 2021, Ionuț Fîntînă

Noul program de minimis pentru legume în spații protejate a fost publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), însă legumicultorii români au o serie de nemulțumiri legate de acesta.

Potrivit documentului publicat de MADR, legumele incluse în program sunt ardeiul gras și/sau lung, castraveții, tomatele, varza albă, varza roșie și vinetele, iar valoarea maximă în euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis/cultură/1000 mp/beneficiar este de 2.000 euro.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu mai mulți legumicultori pe marginea acestui ajutor de minimis, pentru a le afla nemulțumirile. Fondatorul Uniunii Salvăm Țăranul Român, Ion Păunel, a precizat că organizația din care face parte a pregătit o adresă pe care o va trimite către oficialii de la MADR, pentru a le cere să facă anumite modificări, atât pentru suplimentarea bugetului destinat programului, cât și pentru aplicarea sa la un număr mai mare de legume.

”Fiind în consultare publică acest proiect, avem câteva aspecte pe care vrem să le sesizăm și vom trimite o adresă către Ministerul Agriculturii. Cred că MADR a omis introducerea ardeiului gogoșar; noi am mai solicitat ca inclusiv legume precum fasolea urcătoare, gulia, legumele verdețuri și conopida să fie introduse. Nu vedem oportunitatea culturii de varză roșie, nu știu de ce s-a ales acest produs, nu cred că este nici măcar specific pentru a fi cultivat în spațiu protejat.

Vom cere suplimentarea bugetului pe care l-a prezentat ministerul de la 31 milioane euro la minimum 45 milioane euro, iar suma per beneficiar să fie tot 3.000 euro. Bineînțeles, se va merge pe aceeași schemă ca la sprijinul cuplat, se împarte la numărul de beneficiari”, a precizat Ion Păunel.

Președintele SPA Olt a mai subliniat că va cere ministerului să permită ca legumicultorii să poată cultiva un mix de legume pe cei 1000 metri pătrați, în condițiile în care mulți dintre aceștia și-au făcut deja planul pentru legumele pe care le vor semăna anul acesta.

”Într-adevăr, avem 5 legume care sunt incluse în program, dar nu putem beneficia pentru fiecare legumă în parte, ci doar pentru un tip de legumă pe care și-l alege producătorul. (…) În acest sens, vom cere să se dea voie ca în acei 1000 mp să poată fi inclus un mix de legume; spre exemplu: 300 mp de

7

ardei, 300 mp de vinete și 400 mp de tomate. (…) Noi sperăm să fim ascultați”, a mai adăugat Ion Păunel.

Legumicultorii se tem de faptul că, având în vedere că numărul de legume a fost extins în noul program de minimis, vor exista mai mulți fermieri înscriși, ceea ce va duce la o reducere considerabilă a alocării financiare per beneficiar.

”Referitor la ajutorul de minimis, avem probleme. Dacă avem 2.000 euro/beneficiar și s-a împărțit deja la cinci culturi, după părerea mea, mai mult de 500 euro/beneficiar n-o să fie. Acesta este un lucru foarte rău. (…) Ați văzut cum a fost la usturoi, unde în loc de 3.000 euro, ne-am pomenit că am primit 1.500 euro”, ne-a spus legumicultorul Mircea Bujor.

APIA a început autorizarea plăţilor pentru măsura privind bunăstarea porcinelor şi păsărilor, A.P. , Miscellanea / 02 aprilie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat procesul de autorizare la plată pentru Măsura 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul "Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor" şi pachetul "Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor", pentru cererile depuse în anul 2020, se menţionează într-un comunicat remis vineri de instituţie, scrie newas.ro.

Suma totală autorizată la plată până la data de 1 aprilie este de 99.085.552,92 euro, respectiv 473.926.199,57 lei, pentru un număr de 465 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 31 decembrie 2019, potrivit APIA.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

APIA anunță astăzi plăți pentru crescătorii de animale: 99.085.552 de euro în conturile fermierilor! Roxana Dobre - 2 aprilie 2021 10:52

Plăți demarate pentru crescătorii de animale! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), a anunțat printr-un comunicat că începând de astăzi, vineri – 2 aprilie, a demarat procesul de autorizare la plată pentru Măsura 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet

8

b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2020.

Conform sursei citate, suma totală autorizată la plată până la data de 1 aprilie este de 99.085.552,92 euro, respectiv 473.926.199,57 lei, pentru un număr de 465 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 31 decembrie 2019.

”Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 – 2020. Misiunea noastră permanentă vizează efectuarea plăților către fermieri, în termenele prevăzute de legislația în vigoare, în mod echitabil și transparent”, mai transmite agenția de plăți.

Măsurile de sprijin și fondurile europene disponibile pentru legumicultori în 2021, 2 aprilie 2021, Ionuț Fîntînă

Legumicultorii români beneficiază anul acesta de o serie de măsuri de sprijin – atât ajutoare de la bugetul de stat, cât și măsuri pe fonduri europene dedicate parțial sau exclusiv sectorului legumicol.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, fermierul Ion Păunel a trecut în revistă toate aceste forme de sprijin de care pot beneficia legumicultorii în 2021, pentru a-i îndemna să acceseze acești bani.

În primul rând, este important de precizat faptul că programul de ajutor de minimis pentru usturoi în spații protejate va continua și anul acesta. Alocare financiară pentru acest an este de 15 milioane lei, o creștere considerabilă față de anul trecut, iar plafonul pentru sprijinul financiar este de 3.000 euro/hectar.

”Avem în consultare publică două scheme de ajutor de minimis pentru legume – una este pentru cultivatorii de usturoi, care continuă în aceleași condiții ca și în anii precedenți, deci cultivatorii de usturoi pot beneficia și anul acesta de ajutorul de minimis; ca noutate, și eu zic că aici Ministerul Agriculturii ne-a ascultat, bugetul pentru acest program este cu 1,6 milioane euro mai mare decât în 2020”, a precizat Ion Păunel.

9

În al doilea rând, legumicultorii mai pot accesa noul ajutor de minims pentru legume în spații protejate, care în acest moment se află în dezbatere publică. În forma actuală, acesta are un plafon de 2.000 euro/1.000 mp/beneficiar.

”De asemenea, tot în consultare publică avem un nou program care înlocuiește programul tomata – vorbim despre ajutorul de minimis pentru legume în spații protejate, unde avem o gamă mai diversificată de legume. (…) Eu am speranța că la acest program vom ajunge la măcar 2.500-2.700 euro/beneficiar, chiar dacă în acest moment este specificat 2.000 euro”, a mai subliniat Ion Păunel.

De asemenea, legumicultorii beneficiază de sprijinul cuplat în sectorul vegetal, schemă care are un buget total de 424 milioane lei, și se va acorda anul acesta pentru soia, lucernă, leguminoase pentru industrializare (mazăre boabe si fasole boabe), cânepă, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate procesare, castraveți procesare, legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete, varză), fructe pentru procesare (prune, mere, cireșe, vișine, caise, zarzăre), cartofi timpurii pentru industrializare.

”Trebuie să mai spun niște lucruri care se întâmplă în legumicultura românească în 2021. Suntem și beneficiari de sprijin cuplat vegetal. Este o sumă potrivită pe care o luăm, trebuie să fim atenți în Planul Național Strategic să cerem o subvenție de 10.000-15.000 euro la hectar. Dacă vom ști să fim organizați, cu siguranță vom primi acești bani, mai ales că Europa pune accentul pentru ferma mică, ferma de familie”, a mai subliniat fondatorul Uniunii Salvăm Țăranul Român.

Este important de precizat că legumicultorii au la dispoziție și fonduri europene consistente pe care le pot accesa anul acesta.

”De asemenea, începând din acest an, din fondurile europene, vom avea pe submăsura 4.1 150 milioane euro doar pentru producătorii de legume și cartof, vom avea încă 75 milioane euro doar pentru tinerii fermieri – achiziții simple de utilaje, vom avea pe submăsura 6.1 120 milioane euro pentru instalarea tinerilor fermieri, vom avea 88 milioane euro pentru fermele mici și mijlocii. Toate aceste programe, dacă le cumulăm, înseamnă dezvoltarea sectorului agricol din România și a legumiculturii”, a mai adăugat Ion Păunel.

Programele „Culturi în spații protejate” și „Usturoiul” au nevoie de un buget mai mare și de adaptare la realitatea din teren , Mihaela Prevenda, vineri, 02 Aprilie 2021 Uniunea „Salvăm Țăranul Român” a transmis Ministerului

10

Agriculturii și Dezvoltării Rurale câteva solicitări și propuneri cu privire la proiectele de hotărâre puse în dezbatere publică referitoare la programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, precum și la schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi în acest an.

„Am solicitat introducerea în programul de ajutor de minimis pentru cultivatorii de legume în spații protejate și următoarele legume sau o parte dintre acestea, respectiv fasole urcătoare, conopidă, gulii, legume verdețuri. Totodată, la specia ardei s-a omis gogoșarul, pe care am vrea să-l introducem la subvenție în detrimentul verzei roșii, având în vedere că această legumă este deficitară și se regăsește și la SCV (Sprijinul Cuplat în Sectorul Vegetal, n.r.). De asemenea, solicităm ca fermierul să aibă posibilitatea de a merge pe o combinație de minimum două legume incluse în program pe suprafața de 0,1 ha. De exemplu, 0,03 ha cu ardei lung plus 0,07 ha cu tomate; sau orice altă combinație. Cerem acest lucru deoarece proiectul de act normativ a fost pus în dezbatere publică destul de tâirziu iar fermierii și-au făcut deja planurile de cultură sau chiar au plantat”, precizează Ion Păunel, președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, organizație membră a Uniunii „Salvăm Țăranul Român”. 

Legumicultorii mai susțin că perioada de recoltare a speciilor de legume incluse în program nu este conformă cu realizarea acelor producții într-un termen atât de scurt, iar cantitățile cerute spre a fi comercializate se pot realiza pe tot ciclul de vegetație. „Nu trebuie confundată perioda de început de recoltare cu producția totală obținută spre a fi valorificată. Am solicitat să se păstreze aceleași termene de valorificare ca la SCV”, arată Ion Păunel.

O altă solicitare a cultivatorilor de legume este suplimentarea bugetului total alocat cu cel puțin 15.000.000 de euro, deci un buget total de 46.000.000 euro. „Trebuie să se specifice în actele normative că bugetul total va fi

11

împărțit la toți beneficiarii eligibili, pe același principiu ca la SCV”, a adăugat Ion Păunel.

Legumicultorii speră ca MADR să țină cont de solicitările lor, mai ales că cererea de legume proaspete în piață pe tot parcursul anului este tot mai mare.  

Despre proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/horticultura/item/4909-legumele-care-intra-la-subventie-ardei-castraveti-tomate-varza-vinete-cultivate-in-sere-si-solarii.html

Despre proiectul de hotărâre pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4893-usturoiul-o-subventie-de-maximum-3-000-euro-ha-in-2021.html

Măsura 14 - bunăstarea animalelor, 465 de beneficiari autorizați la plată , Revista Fermierului , Vineri, 02 Aprilie 2021

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat procesul de autorizare la plată pentru Măsura 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2020.

Suma totală autorizată la plată până la data de 1 aprilie 2021 este de 99.085.552,92 euro, respectiv 473.926.199,57 lei, pentru un număr de 465 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare. Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 31 decembrie 2019.

12

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.

Măsurile de sprijin și fondurile europene disponibile pentru legumicultori în 2021, 2 aprilie 2021, Autor: Ionuț Fîntînă

Legumicultorii români beneficiază anul acesta de o serie de măsuri de sprijin – atât ajutoare de la bugetul de stat, cât și măsuri pe fonduri europene dedicate parțial sau exclusiv sectorului legumicol.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, fermierul Ion Păunel a trecut în revistă toate aceste forme de sprijin de care pot beneficia legumicultorii în 2021, pentru a-i îndemna să acceseze acești bani.

În primul rând, este important de precizat faptul că programul de ajutor de minimis pentru usturoi în spații protejate va continua și anul acesta. Alocare financiară pentru acest an este de 15 milioane lei, o creștere considerabilă față de anul trecut, iar plafonul pentru sprijinul financiar este de 3.000 euro/hectar.

”Avem în consultare publică două scheme de ajutor de minimis pentru legume – una este pentru cultivatorii de usturoi, care continuă în aceleași condiții ca și în anii precedenți, deci cultivatorii de usturoi pot beneficia și anul acesta de ajutorul de minimis; ca noutate, și eu zic că aici Ministerul Agriculturii ne-a ascultat, bugetul pentru acest program este cu 1,6 milioane euro mai mare decât în 2020”, a precizat Ion Păunel.

În al doilea rând, legumicultorii mai pot accesa noul ajutor de minims pentru legume în spații protejate, care în acest moment se află în dezbatere publică. În forma actuală, acesta are un plafon de 2.000 euro/1.000 mp/beneficiar.

”De asemenea, tot în consultare publică avem un nou program care înlocuiește programul tomata – vorbim despre ajutorul de minimis pentru legume în spații protejate, unde avem o gamă mai diversificată de legume. (…) Eu am speranța că la acest program vom ajunge la măcar 2.500-2.700 euro/beneficiar, chiar dacă în acest moment este specificat 2.000 euro”, a mai subliniat Ion Păunel.

De asemenea, legumicultorii beneficiază de sprijinul cuplat în sectorul vegetal, schemă care are un buget total de 424 milioane lei, și se va acorda anul acesta pentru soia, lucernă, leguminoase pentru industrializare (mazăre boabe si fasole boabe), cânepă, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate procesare, castraveți procesare, legume cultivate în sere și

13

solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete, varză), fructe pentru procesare (prune, mere, cireșe, vișine, caise, zarzăre), cartofi timpurii pentru industrializare.

”Trebuie să mai spun niște lucruri care se întâmplă în legumicultura românească în 2021. Suntem și beneficiari de sprijin cuplat vegetal. Este o sumă potrivită pe care o luăm, trebuie să fim atenți în Planul Național Strategic să cerem o subvenție de 10.000-15.000 euro la hectar. Dacă vom ști să fim organizați, cu siguranță vom primi acești bani, mai ales că Europa pune accentul pentru ferma mică, ferma de familie”, a mai subliniat fondatorul Uniunii Salvăm Țăranul Român.

Este important de precizat că legumicultorii au la dispoziție și fonduri europene consistente pe care le pot accesa anul acesta.

”De asemenea, începând din acest an, din fondurile europene, vom avea pe submăsura 4.1 150 milioane euro doar pentru producătorii de legume și cartof, vom avea încă 75 milioane euro doar pentru tinerii fermieri – achiziții simple de utilaje, vom avea pe submăsura 6.1 120 milioane euro pentru instalarea tinerilor fermieri, vom avea 88 milioane euro pentru fermele mici și mijlocii. Toate aceste programe, dacă le cumulăm, înseamnă dezvoltarea sectorului agricol din România și a legumiculturii”, a mai adăugat Ion Păunel.

LOVITURĂ PENTRU CRESCĂTORII CARE AU ANIMALELE ÎN REGISTRUL GENEALOGIC AL RASELOR! Agroinfo, 02 aprilie 2021 -

OPINIA SPECIALISTULUI. O nouă lovitură pentru crescătorii de animale care au efectivele înregistrate în registrul genealogic al raselor, avertizează specialistul APIA, economistul Dan Sergiu Moroșanu, fost coordonator Serviciu Măsuri Specifice APIA Bacău, actualmente pensionar, într-o scrisoare transmisă astăzi către AGROINFO.

Miercuri, 31 martie 2021, a fost publicat pe site-ul MADR proiectul hotărârii de guvern pentru completarea  art. 19 din  HG nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor.

Prin acest proiect se comunică suma alocată ajutorului de stat pentru semestrul I al anului 2021care este de maximum 20.000 mii lei, din care 8.805. mii lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine, rerspectiv 11.195 mii lei pentru speciile ovine și caprine.

14

Prin această alocare se dă o nouă lovitură crescătorilor de animale care au efectivele înregistrate în registrele genealogice de rasă deoarece suma alocată nu acoperă nici pe departe suma solicitată de asociațiile cresătorilor de animale prin cererile depuse în luna decembrie 2020 la APIA.

Pe de altă parte alocarea din acest an confirmă practica ministerului începută în anul 2019, an din care sumele alocate prin hotărârile de guvern au fost mai mici decât sumele solicitate de asociațiile crescătorilor de animale care efectuează lucrările de   întocmire şi menținere a  registrelor genealogice, precum  și controalele pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al  şeptelului.

2019 -  93 solicitanți, 80.684.713 lei suma solicitată, 72.075.000 lei plafonul alocat, 89,33 %2020 - 103 solicitanți, 83.615.848 lei suma solicitată, 65.000.000 lei plafonul alocat, 77,74 %

Alocarea pentru anul 2021 dovedește ca diminuarea sprijinului alocat prin HG 1179/2014 este menținută și în acest an ( 65.000.000 lei /2 = 32.500.000 lei; 20.000.000 lei reprezintă 61,54% față de 2020 ).

Sumele alocate anual acestei scheme de ajutor au avut următoarea evolutie:

2015      25.000.000 lei2016      32.000.000 lei2017      56.588.945 lei2018      59.900.000 lei2019      72.000.000 lei2020      65.000.000 lei 2021      20.000.000 leiTOTAL  330.488.945 lei

Valoarea totală alocată prin HG 1179/2014 a fost reglementată prin HG 880 din 20.10.2015.

ART. II Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.Articolul 18 va avea următorul cuprins: "ART. 18 Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015 - 2020 este de 759.250 mii lei, din care 238.202,85 mii lei

15

pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 521.047,15 mii lei pentru speciile ovine şi caprine."

Suma alocată până la acest moment, inclusiv suma propusă pentru anul 2021, reprezintă doar 43,53% din suma aprobată în anul 2015, diferența în sumă absolută fiind de 428.761.055 lei.

Trebuie menționat faptul că până în anul 2018 sumele alocate au fost la nivelul solicitărilor, începând cu anul 2019 plățile către asociații fiind tot mai mici procentual.

Această tendință demonstrează faptul că începând cu anul 2019 politica de susținere a activității de ameliorare nu a mai respectat prevederile menționate în Nota de Fundamentare a HG 1179/2014.

,,Beneficiarul final al ameliorării raselor de animale este consumatorul, respectiv societatea, deoarece ameliorarea animalelor duce la creșterea producției, ca urmare, aparent, beneficiarul este fermierul, dar la nivelul economiei naționale creșterea producției se concretizează în creșterea ofertei de produse, iar efectul ei poate fi scăderea prețului de vânzare a acestora.Fermierul este obligat să investească în ameliorare pentru a se menține în competiție cu ceilalți fermieri, dar faptul că el nu este beneficiarul real al investiției, justifică participarea financiară a statului la această investiție, prin care promovează producția animală, și în acest fel asigură siguranța alimentară a populației”

Această tendință este confirmată și de  Nota de Fundamentare a proiectului de hotărâre pentru anul 2021 unde se precizează faptul că alocarea pentru anul acesta trebuie să se încadreze în plafonul alocat prin HG 880/20.10.2015.

,,Luând în considerare că durata de aplicare a schemei de ajutor de stat pentru acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi a costurilor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, s-a prelungit până la data de 30 iunie 2021, este necesar ca pentru semestrul I al anului 2021 să se aprobe valoarea maximă alocată cu încadrarea în plafonul de 759.250 mii lei aprobat pentru perioada 2015 – 30.06.2021. Astfel, prin prezentul proiect se stabileşte valoarea totală maximă a ajutorului de stat pentru semestrul I al anului 2021, de 20.000 mii lei”

Deci se alocă 20.000.000 lei dirt-un disponibil de 428.761.055 lei.

16

Utilitatea schemei de ajutor de stat în sectorulu creșterii animalelor reglementate prin HG 1179/2014 a fost dovedită prin aceea că de la an la an atât numărul solicitanților –  asociații – cât și numărul animalelor înregistrate în registrele genealogice au fost tot mai mari.

Această creștere a fost semnificativă odată cu aplicarea prevederilor din Ordinul 619/2015 care la Art 72, lit g) prevede că:  femelele ovine și/sau berbecii de reproducție pentru care se solicită SCZ, începând cu anul de cerere 2016, trebuie să fie înscriși în Registrul genealogic al rasei;

Înregistrarea animalelor în registrele genealogice conduce la o creștere calitativă a activității de creștere și exploatare a efectivelor ceea ce se regăsește în producția obținută, producție ce ajunge la consumatori, ameliorarea făcând posibilă obținerea de producții superioare atât cantitativ cât și calitativ.

Beneficiul pentru consumatori este acela de putea consuma produse superioare calitativ la un preț mai mic.

În luna februarie a fost publicat Ordinul 44/24 02 2017, ordind prin care au fost modificate criteriile de acordare a SCZ ovine și caprine prevăzute în Ordinul 619/2015.

Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

h) efectivul de femele ovine neînscrise într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine.La articolul 73, după litera g) se introduc două noi litere, literele g^1) şi g^2), cu următorul cuprins:g^2) efectivul de femele caprine neînscrise într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un ţap cu certificat de origine la 35 de femele caprine."

Având în vedere faptul că menținerea animalelor în registru genealogic presupune costuri – 30% din cheltuiala efectuată de asociatia care efectuează controlul – aceste derogări au avut consecințe negative în ceea ce privește activitatea de ameliorare.

Pe de o parte, au scăzut efectivele înregistrate în control, iar pe de altă parte, au generat o ,,industrie de falsificare a certificatelor de orgine a berbecilor”.

Dacă la efectele negative generate de aceste modificări, efecte analizate în articolul ,,ORDINUL MADR CARE  ÎNCURAJEAZĂ  FURTUL” publicat

17

în data de 24 februarie 2021, adăugăm subfinanțarea propusă prin prezentul proiect de hotărâre, subfinanțare care se adaugă celorlalte diminuări,- vezi analiza din data de 21 martie 2021,,TĂIEREA SUMELOR pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA ESTE UN DEZASTRU” ajungem la o singură concluzie:

Politica actuală în ceea ce privește agricultura românescă va avea drept consecință:

- falimentarea unui număr însemnat de fermieri;- creșterea șomajului în rândul lucrătorilor agricoli;- scăderea producțiilor vegetale și zootehnice;- creșterea prețurilor la produsele românești;- scăderea contribuției în PIB a sectorului agricol.

Ec. Dan Sergiu Moroșanu

Plăți APIA de 100 milioane EURO pentru crescătorii de animale, Ionuț Fîntînă , 2 aprilie 2021

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează că a demarat procesul de autorizare la plată pentru Măsura 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2020.

Suma totală autorizată la plată de APIA până la data de 01.04.2021 este de 99.085.552,92 euro, respectiv 473.926.199,57 lei, pentru un număr de 465 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 31 decembrie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 – 2020.

Misiunea noastră permanentă vizează efectuarea plăților către fermieri, în termenele prevăzute de legislația în vigoare, în mod echitabil și transparent.

Apicultorii români refuză ajutorul venit din partea statului , Cristina Ciobanu , 2 aprilie 2021 Apicultorii vasluieni nu au nevoie de bani de la stat! Se pare că aceștia

18

nu s-au grăbit deloc să primească ajutorul de minimis acordat pentru pierderile provocate de condițiile meteo nefavorabile, care au pus stăpânire pe foarte multe zone ale țării anul trecut.

Mai exact, banii veniți prin schema „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”.

Doar 569 de apicultori din cei 861 de vasluieni cu familii de albine înregistrați în baza de date națională apicolă au depus dosarele pentru subvenții.

Valoarea integrală a schemei de ajutor de minimis s-a acordat beneficiarilor într-o singură tranșă, în cuantum de 25 lei/familia de albine, însumând valoarea totală de 1.341.700 lei.

Cei care au beneficiat de subvenție au fost exclusiv persoanele fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale dar și persoanele juridice, pentru un număr total de 53.623 de familii de albine înregistrate pe raza judeţului.

Din păcate, anul precedent a reprezentat o perioadă extrem de nefavorabilă pentru stuparii din județul Vaslui. Seceta pedologică instalată încă din iarna lui 2020 a compromis culesul la rapiță și salcâm și nici culesul la tei nu le-a adus o producție mai îmbucurătoare oamenilor.

”Am discutat cu silvicultori din județ și mi-au spus că la tei sunt florile rare din cauza secetei. Măcar să obținem miere ca să asigure întreținerea famililor de albine. Oricum, apicultorii au intervenit cu siropuri pentru ca albinele să aibă cu ce se hrăni. La rapiță ar fi trebuit să obținem 10 kilograme de miere/familia de albine și nu am realizat nimic. La fel a fost și la salcâm, unde trebuia să avem o producție de 25 kilograme/familia de

19

albine. Pentru apicultori, 2020 este un an foarte prost”, spunea Sorin Braniște, apicultor vasluian.

Aceeși preconizare nefastă o făcea vara trecută și preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

“Anul apicol este unui ciudat. Rapiţa nu a răsărit din cauza secetei din toamnă şi iarna acestui an şi, unde a răsărit, s-a ofilit în timpul înfloritului. În unele zone s-a făcut foarte puţină miere la rapiţă, producţia nu s-a realizat nici în proporţie de 30-35%, undeva la 2-3 kg pe familia de albine, cantitate pe care nici nu merită să o extragi. La salcâm este cam acelaşi lucru.

În zona de vest, la Valea lui Mihai, unde este un bazin melifer foarte mare, 70% a fost îngheţat. La fel la Caracal şi la Vâlcea, iar unde au fost puţine flori nu au secretat. În aceste condiţii, nici aici nu facem mai mult de 30% din producţia anuală. La tei, suprafeţele sunt mici şi mierea nu reprezintă nici 5% din producţia anuală. Nu avem nicio perspectivă, numai dacă ne salvează floarea soarelui, altfel producţia din acest an va fi compromisă şi estimez la această dată că va fi cu vreo 15-20% mai mică decât anul trecut, care nu a fost un an apicol bun”, declara la acea vreme preşedintele ACA.

Fiecare țară din UE poate stabili propriu program național de apicultură, iar acesta va beneficia de sprijin din partea Uniunii europene. Acest program acoperă o perioadă de trei ani. Programele apicole naționale pentru perioada 2020-2022 au fost aprobate în toate țările UE prin decizia de punere în aplicare a UE 2019/974.

În cadrul acestor programe, 8 măsuri specifice sunt eligibile pentru finanțare:

asistența tehnică: de exemplu, formarea apicultorilor și a grupurilor de apicultori pe teme precum creșterea sau prevenirea bolilor, extracția, depozitarea, ambalarea mierii etc.

combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei (varrooza este un parazit endemic, care slăbește sistemul imunitar al albinelor și, dacă nu se aplică niciun tratament, duce la dispariția coloniilor de albine)

raționalizarea transhumanței, care este importantă pentru polenizare, dar și pentru alimentația albinelor

analizele efectuate asupra produselor apicole: mierea, lăptișorul de matcă, polenul, propolisul și ceara de albine.

20

repopularea stocurilor de albine

cercetarea aplicată

monitorizarea pieței

îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piață.

La fiecare trei ani, Comisia Europeană prezintă un raport către Parlamentul European și Consiliul UE cu privire la punerea în aplicare a măsurilor în sectorul apicol.

S-au aprobat plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, aprilie 2, 2021 agrimanet

S-au aprobat plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal  pentru anul de cerere 2020.

Se aprobă plafonul financiar de 87.097,030 mii euro, în echivalent 424.380,279 mii lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2021 și plafoanele fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru culturile prevăzute la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020.

Plafoanele financiare aferente fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal notificate Comisiei Europene sunt:

33.892,000 mii euro pentru soia; 17.215,000 mii euro pentru lucernă;

21

450,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

200,760 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră; 4.953,000 mii euro pentru orez; 844,200 mii euro pentru sămânţă de cartof; 132,980 mii euro pentru hamei; 18.898,500 mii euro pentru sfeclă de zahăr; 1.445,000 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în

câmp; 54,500 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în

câmp; 3.464,840 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate

pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

517,500 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

5.028,750 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Măsurile de sprijin cuplat implicate în transferul de fonduri sunt:

măsuri de la care se transferă fonduri: soia, orez și cartof timpuriu pentru industrializare;

măsura care beneficiază de fonduri transferate: legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă.

Se aprobă următoarele plafoane financiare aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, incluzând sumele rezultate în urma transferului de fonduri:

30.800,000 mii euro pentru soia; 17.215,000 mii euro pentru lucernă; 450,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru

industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe; 200,760 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră; 4.200,000 mii euro pentru orez; 844,200 mii euro pentru sămânţă de cartof; 132,980 mii euro pentru hamei; 18.898,500 mii euro pentru sfeclă de zahăr; 1.445,000 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în

câmp;

22

54,500 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

8.908,590 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

517,500 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

3.430,000 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 339 din 1 octombrie 2020.

Mai jos puteti descarca Hotararea de Guvern: HG-SCV-2020 Descarcă

Solicitare Adeverințe necesară la APIA pentru SCZ 2021, aprilie 2, 2021 agrimanet

Solicitare Adeverințe necesară la APIA pentru SCZ 2021

Asociația Aberdeen Angus România  informează crescătorii de animale care depun în acest an cererea unică la APIA că trebuie să trimită până la 15 aprilie 2021 solicitarea pentru eliberarea de la asociație a adeverinței obligatorii pentru subvenții.

“Vă readucem la cunoștiință că trebuie trimisă solicitarea pentru adeverință necesară la APIA pentru SCZ 2021.

Având în vedere incertitudinile din ultima perioadă și pentru a evita eventualele întârzieri ale Adeverințelor pentru APIA 2021, vă rugăm să

23

trimiteți Solicitarea pentru adeverință până cel târziu în data de 15.04.2021, pe adresa de e-mail office@aberdeenangus.ro.

Această solicitare trebuie să fie obligatoriu semnată și ștampilată, în caz contrar nu se ia în considerare.

Condiții obligatorii pentru eliberarea adeverinței:

– La data eliberării adeverinței pentru SCZ, fermierul are obligația de a avea toate facturile achitate la zi.

– Adeverințele eliberate de Asociația Aberdeen Angus România nu mai trebuie vizate de către Oficiile Județene de Zootehnie.

– La S.C.Z. sunt eligibile vacile din secțiunea principală , vacile din secțiunea suplimentară și taurii din secțiunea principală.”

APIA efectuează plata beneficiarilor Măsurii 14, aprilie 2, 2021 agrimanet

APIA efectuează plata beneficiarilor Măsurii 14 – bunăstarea animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează că a demarat procesul de autorizare la plată pentru Măsura 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2020.

Suma totală autorizată la plată până la data de 01.04.2021 este de 99.085.552,92 euro, respectiv 473.926.199,57 lei, pentru un număr de 465 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 31 decembrie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 – 2020.

24

Misiunea noastră permanentă vizează efectuarea plăților către fermieri, în termenele prevăzute de legislația în vigoare, în mod echitabil și transparent.

APIA, MEREU ALĂTURI DE FERMIERI!

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE APIA

AFIR si FINANTARI

CLAUDIU NĂSUI: "Am început şi plăţile pentru Start-Up Nation", S.B. , Politică / 02 aprilie

Plăţile pentru programul Start-Up Nation au început, într-o singură săptămână fiind plătite 422 de deconturi, în valoare totală de 82,1 milioane de lei, a anunţat, vineri, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, informează Agerpres.

"Am început şi plăţile pentru programul Start-Up Nation. Subliniez că e vorba de o măsură de ajutor a statului român, care s-a făcut după ureche şi astfel s-a ajuns la situaţia în care plăţile sunt întârziate cu mai bine de 2 ani. Am decis să plătim datoriile celorlalte guvernări, care în loc să trateze just o măsură pentru antreprenoriat, doar au mimat deschiderea către mediul de afaceri, în scopuri pur de imagine politică. Într-o singură săptămână (29.03.2021-02.04.2021), au fost plătite 422 de deconturi, în valoare totală de 82,1 milioane de lei", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Acesta a subliniat că bugetul alocat anul acesta "reparării programului" este de 642 milioane de lei.

"Continuăm să plătim promisiunile statului către mediul de afaceri", a punctat Năsui, potrivit Agerpres.

ALTELE

Ludovic Orban s-a întâlnit cu reprezentanţii societăţilor din industria alimentară: S-a conturat şi necesitatea combaterii evaziunii fiscale, , Ana Petrescu | astăzi, 14:42

25

Preşedintele Camerei Deputaţilor Ludovic Orban s-a întâlnit vineri cu reprezentanţii societăţilor din industria alimentară, iar discuţiile au fost axate pe transpuenrea directivelor UE în legislaţia românească, cât şi efectul crizei pandemiei asupra acestei industrii. De asemenea, un subiect abordat a fost necesitatea combaterii evaziunii fiscale.

„M-am întâlnit astăzi, la Parlament, cu reprezentanţii societăţilor din industria alimentară, cu care am avut o discuţie constructivă despre transpunerea directivelor europene în legislaţia naţională, precum şi despre efectul crizei pandemiei de coronavirus asupra acestei industrii vitale pentru economia României.

 Pe lângă susţinerea producătorilor autohtoni, este necesară şi protejarea societăţilor din industria alimentară, pentru că vorbim despre o industrie care generează aproximativ 5% din PIB.

Sursa foto: Ludovic Orban Facebook

 De asemenea, s-a conturat şi necesitatea combaterii evaziunii fiscale, care generează efecte nocive în piaţă, prin concurenţa neloială”, a scris Ludovic Orban vineri pe Facebook. 

Întâlnire de lucru cu reprezentanți ai Ambasadei Franței în România, la sediul MADR , Joi, 01 Aprilie 2021

26

Secretarul de stat Marius Mihai Micu a primit astăzi, 01 aprilie, la sediul MADR, o delegație a Ambasadei Franței la București, condusă de doamna Marie-Luce Ghib, consilier regional pentru afaceri agricole.

Temele discutate au vizat schimbul de informații privind formarea profesională în domeniul agricol, cercetarea, instrumentele de gestionare a riscului și inițiativa AMIS.

În ceea ce privește colaborarea pe domeniul învățământului liceal agricol, s-a analizat posibilitatea de a aborda subiecte legate de curricula de specialitate a liceelor, în funcție de nevoile liceelor agricole din România și posibilitățile de sprijin din partea părții franceze privind modernizarea curriculei, în sensul creșterii rolului stagiilor de practică în formarea profesională a elevilor, pornind de la experiența franceză.

Un alt subiect dezbătut s-a referit la eficientizarea activității de formare profesională a tinerilor fermieri, prin inițierea unor măsuri privind implicarea cadrelor didactice de specialitate din liceele agricole în activitatea de formare profesională cu susținere financiară din Planul Național Strategic.

Secretarul de stat Micu a transmis că MADR are în vedere analiza posibilității de a iniția parteneriate pe model triunghiular, sub forma: licee – agenți economici – administrație publică centrală și locală și va iniția discuții cu cele două ministere cu responsabilități în domeniu și cu inspectoratele școlare județene.

De asemenea, oficialul MADR a subliniat că au fost demarate măsuri de organizare a celor 57 de licee agricole într-o asociație cu statut juridic cu scopul de a avea un partener de discuție unitar și coerent la nivel național.

În condițiile impuse de pandemie, implementarea măsurilor de colaborare între cele două părți va avea loc, într-o primă fază, în format online, iar în cadrul discuțiilor cu partea franceză va fi elaborat un calendar al activităților.

27

În ceea ce privește colaborarea în domeniul cercetării, s-a agreat ca partea franceză să transmită către Minister propunerile sale.

La finalul discuțiilor, secretarul de stat Micu și-a exprimat aprecierea pentru interesul acordat subiectelor dezbătute și încrederea că tradiționala colaborarare între România și Franța va continua în cei mai buni termeni, în beneficiul fiecăreia.

De asemenea, partea franceză și-a exprimat disponibilitatea de a identifica modalitățile pentru rezolvarea priorităților comune.  

  Oros: Romania pierde 1 miliard de euro pe an din cauza PSD, Agroromania.ro , 01 Apr. 2021

Adrian Oros, seful MADR, spune ca Romania pierde 1 miliard de euro pe an in agricultura din cauza PSD."Oamenii, fermierii, au inteles demult ca PSD minte, invrajbeste, dezinformeaza si manipuleaza. Ati calarit agricultura Romaniei timp de 22 de ani distrugand aproape tot. Acum, precum lupii imbracati in blana de oaie, vorbiti despre problemele agriculturii acumulate in ultimii 30 de ani, agricultura pe care PSD a pus-o pe butuci, si asteapta ca eu, ca noi, sa facem minuni intr-un an si jumatate, an de criza sanitara, lovit de fenomene meteo nevaforabile. 

 Politicile "agrare" promovate in timpul PSD au condus la urmatoarele rezultate notabile. Doua sunt: in ani de crestere economica si ani cu conditii climatice favorabile ati ajuns la contraperformanta ca, incepand din 2015, tara aceasta sa intre intr-un deficit al balantei comerciale, iar in 2019 ati adus-o la 1,3 miliarde de euro. De asemenea, in 2019, Comisia Europeana a solicitat Romaniei reevaluarea raportarilor, pentru ca ati dat date falsificate intr-un mod grosolan care au perturbat pretul la bursa si implicit, au scazut

28

veniturile fermierilor romani afectand, totodata, si credibilitatea Romaniei fata de partenerii europeni. Din cauza modului bolnavicios in care a fost pastorita agricultura, Romania pierde anual, timp de zece ani, un miliard de euro. Aceasta este esecul guvernarii PSD in agricultura", a sustinut Oros.

 Conform datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), transmise la solicitarea Agerpres, Romania a incheiat anul 2020 cu un deficit de aproape doua miliarde de euro in comertul cu produse agroalimentare, in conditiile in care importurile au urcat pana la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat pana la 6,9 miliarde de euro.

 Numai cu statele Uniunii Europene (UE), deficitul a depasit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro, in 2019), in timp ce excedentul inregistrat cu tarile extracomunitare a coborat la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro, cu un an in urma. De asemenea, valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9%, in 2020, insumand 6,99 miliarde de euro, iar importurile au crescut din punct de vedere valoric cu 6%, pana la 8,92 miliarde de euro.

 Exporturile in tarile UE s-au cifrat la 4,4 miliarde euro (4,57 miliarde euro, in 2019) si cele din in tarile terte au totalizat 2,58 miliarde euro (2,62 miliarde euro, in 2019). In ceea ce priveste valoarea importurilor din spatiul comunitar, aceasta a urcat la 7,58 miliarde de euro, fata de 7,22 miliarde de euro in anul precedent, in timp ce pe zona non-UE a fost consemnata o suma de 1,346 miliarde de euro, in crestere cu 12,1% comparativ cu anul 2019 (1,2 miliarde euro).

 Printre grupele de produse care inclina cel mai mult balanta comerciala spre deficit se regasesc: carnea de porc si animale vii din specia porcine, produse de brutarie, patiserie si biscuiti, ciocolata si alte preparate alimentare care contin cacao, lapte, smantana, unt, branzeturi si alte produse lactate, preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, zahar, bauturi alcoolice, preparate si conserve din peste si inghetata.

Pierderile cauzate de secetă s-au triplat în ultimii 50 de ani , aprilie 2, 2021 agrimanet , sursa EURACTIV

29

Pierderile cauzate de secetă s-au triplat în ultimii 50 de ani

Gravitatea pierderilor din agricultură cauzate de valurile de căldură și secetă s-au triplat în ultimii cincizeci de ani în Europa, potrivit unui studiu care evidențiază vulnerabilitatea sistemelor alimentare la schimbările climatice.

Cercetările publicate recent în revista Environmental Research Letters au analizat producția agricolă din 28 de țări europene – actuala Uniune Europeană și Regatul Unit – din 1961 până în 2018.

Aceștia au comparat acest lucru cu datele privind evenimentele meteorologice extreme – secete, valuri de căldură, inundații și ger – și au găsit dovezi care sugerează că „schimbările climatice conduc deja la pierderi tot mai mari de culturi”.

„Severitatea valurilor de căldură și impactul secetei asupra producției agricole s-au triplat”, de la pierderile de 2,2% între 1964 și 1990 la 7,3% din 1991 până în 2015.

Studiul a constatat că seceta în special, care devine din ce în ce mai frecventă, este, de asemenea, din ce în ce mai intensă: „cele mai severe evenimente devin disproporționat mai severe”.

În ansamblu, producțiile europene agricole au crescut în această perioadă, cu aproape 150% între 1964-1990 și 1991-2015, a spus autorul principal Teresa Bras, de la Nova School of Science and Technology din Lisabona.

Pierderile legate de vremea extremă au fost diferite în funcție de cultură.

„Cerealele, un aliment de bază care ocupă aproape 65% din suprafața cultivată a UE și utilizate în principal pentru hrana animalelor, sunt cultura cel mai grav afectată”, a spus Bras.

30

Cercetătorii au spus că acest lucru ar putea fi explicat prin irigarea mai răspândită a altor culturi, cum ar fi legumele, vița de vie și fructele.

Studiul a arătat că valul de căldură și seceta din 2018 din Europa a provocat o scădere a producției de cereale cu 8% comparativ cu media din ultimii cinci ani, „ceea ce a provocat lipsa furajelor pentru animale și a declanșat creșteri bruste ale prețului mărfurilor”.

De la acordul climatic de la Paris din 2015, lumea a cunoscut cei cinci ani mai buni ai săi.

Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură a avertizat că producția de alimente este „extrem de sensibilă” la schimbările climatice.

La începutul acestei luni, un studiu publicat în revista Nature Geoscience a constatat că recentele secete din Europa au fost cele mai severe înregistrate de regiune în ultimii 2.110 ani și a observat o intensificare bruscă din 2015.

În 2019, un raport din Nature Climate Change a avertizat că modificările climatice au crescut brusc riscul valurilor de căldură în regiunile responsabile de până la un sfert din producția globală de alimente – vestul Americii de Nord, Europa de Vest, Rusia de Vest și Ucraina.

Record trist! Cât a ajuns să valoreze terenul arabil din România, 2 aprilie 2021, Autor: Cristina Ciobanu

Ţara noastră a atins un record extrem de trist! În România, terenul agricol este de până la 13 ori mai ieftin faţă de cel al olandezilor care conform cotaţiilor, au cea mai scumpă suprafaţă arabilă din Europa cu prețuri ce pot atinge şi până la 70.000 euro/ha.

Potrivit datelor Eurostat, în 2019 olandezii vindeau un hectar de teren agricol şi cu 60.000 de euro. La polul opus se află Croația care îşi valorifică pământul cu doar 3.395 euro/ha.

România, din nefericire, face și ea parte din rândul țărilor cu cele mai mici prețuri , mai exact 5.339 euro/ha. Nivelul este aproape similar cu cel înregistrat la vecinii noştri bulgari și cu aproximativ 600 de euro/ha mai mare față de Ungaria.

Cele mai ieftine terenuri se vând în Europa de Est dar în topul nu foarte fericit mai intră Estonia cu 3.361 euro/ha și Letonia cu 3.922 euro/ha. La un calcul extrem de simplu ne dăm seama că putem vorbi de prețuri de până la

31

zece ori mai mici, prin comparaţie cu Italia care cere pe un hectar de pământ 34.156 euro sau Irlanda – 28.068 euro/ha.

Dacă vorbim despre terenul agricol din România, se cunoaşte printre fermieri faptul că este unul foarte fărâmițat, mulți dintre aceştia reclamând lipsa unei legi care să corecteze problemă. În acest sens, la începutul anului 2021 Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a venit cu o propunere de lege pentru comasarea terenurilor, prin care țara noastră ar putea câștiga cel puțin 8 miliarde de euro în fiecare an.

“Cred că avem peste 800.000 de hectare de teren lăsat de izbeliște. Ministerul are acum proiectul cu 50 de hectare de teren pentru tinerii fermieri, dar nu au efectiv aceste suprafețe. De ce să nu vină statul român să cumpere acest teren și să ajutăm acești oameni mai în vârstă ca să dea terenul, să facem acele comasări? Prin această propunere de lege pe care noi o lansăm, România va face economii de cel puțin 8 miliarde de euro anual, bani cu care putem să ajutăm mediul agricol și economia”, declara pentru AGRO TV la acea vreme Nicu Vasile.

Deşi proiectul de lege al LAPAR a fost foarte bine structurat, nu ştim să se fi luat anumite decizii concrete în acest sens.

În acest timp, cele mai scumpe terenuri din România se află în zona de Centru cu aproximativ 6.895 euro/ha, urmată apoi de Macroregiunea Trei – 5.887 euro/ha, Sud-Muntenia cu 5.883 euro/ha, Sud – Vest Oltenia în jur de 5.770 euro/ha și regiunea Unu 5.681 euro/ha, potrivit datelor centralizate de Eurostat.

Din cele 10 milioane de hectare de teren arabil ale României, străinii dețin undeva la 40% iar cei mai mulţi provin din Italia, Germania, Franța, Austria, Olanda sau Spania.

Creșterea continuă din ultimii ani a prețului deja foarte mare din țara lalelelor s-a produs din cauza ofertei extrem de reduse de pe piață, care a atras după sine o presiune greu de ignorat. Spre exemplu, în trei ani de zile, a fost înregistrat în 2016 un avans de 7.000 euro/ha, de la 63.000 euro/ha și până la cca 70.000 euro, în 2019. Nu este de ignorat nici faptul că Olanda se numără printre țările unde valoare adăugată ce se poate obține pe fiecare metru pătrat de pământ este foarte mare. Cât despre tradiția acestora în cultura florilor și legumicultură nici nu trebuie să mai amintim.

Pe de altă parte, dacă ne gândim şi la normele foarte stricte privind respectarea mediului și imposibilitatea crescătorilor de vaci de a-și extinde

32

exploataţiile este de înţeles ce i-a determinat pe mulți agricultori să-și reloce activitatea în Estul Europei, şi implicit în România.

Olandezii administrează la ora actuală cele mai mari ferme de vaci din ţara noastră şi au în proprietate mii de hectare de teren agricol.

Agricultura pandemică: circ ieftin şi pâine scumpă!Nicoleta Dragomir, 02 aprilie 2021

Este o vorbă în popor: „când doi oameni îţi spun că eşti beat, du-te şi te culcă”. Nu mai zăbovi la taclale şi nu mai încerca să dregi busuiocul, că în final tot în şanţ vei zăbovi pentru o vreme.

Parafrazând, cam aşa se aruncă unii şi în groapa istoriei, fără să-i împingă nimeni de la spate. „Ajutaţi” de euforia puterii ca de aburii de alcool, uită că poziţiile lor în scaunele Statului sunt efemere şi că socoteala pentru fapte o vor da, în cele din urmă, în faţa mulţimii pe care au promis, prin jurământ, să o protejeze prin legi corecte şi măsuri concrete. Aş putea spune că acest articol este un pamflet şi că orice asemănare cu personajele din viaţa reală e o pură întâmplare. Dar nu este deloc aşa.

Chiar nu putem ignora faptul că la Ministerul Agriculturii s-a instaurat incompetenţa, în cea mai pură formă. Comunicarea este unilaterală şi defectuoasă, avem secretari de stat mai mult pe hârtie, chiar dacă retribuţia lunară ar obliga la niscaiva activitate măcar. Şi să nu-mi spună cineva că se lucrează din greu, dar în tăcere, că voi invoca instantaneu transparenţa instituţională şi decizională în ceea ce priveşte agricultura, mai ales în aceste vremuri dificile.

Într-un comunicat trimis redacţiei, preşedintele LAPAR, Nicu Vasile, în nume propriu, de fermier, şi în numele organizaţiei pe care o reprezintă, spune: „pământul trebuie tratat ca un bun naţional strategic şi nu ca o marfă”. Total de acord, dar chiar trebuie să le reamintim decidenţilor că strategiile se fac pentru popor şi glie? Nu îi alegem şi îi plătim pentru asta, fără ca nimeni să-i tragă la răspundere pentru derapajele devenite literă de lege?! Liderul LAPAR îndeamnă la calm, soluţii şi negocieri, blamând circul ieftin, mai exact „scandalul în stradă” pentru care au optat unii fermieri, sătui de promisiunile neonorate ale Minstrului Agriculturii.

Ca om de comunicare sunt total de acord că „vorba bună” poate rezolva mai multe decât „pumnul în gură”. Ca observator al agriculturii zilelor noastre, cred că nici „pumnul” şi nici vorba nu prea mai au efect. Schimbările trebuie să fie profunde iar deciziile trebuie luate şi asumate de oameni competenţi care să găsească soluţii imediate şi realiste şi, mai mult decât atât, să

33

valorifice eficient resursele şi instrumentele bugetare şi pe cele oferite de terţi (în speţă, Comisia Europeană). Este total neproductiv să invoci scuze şi să oferi pretexte atâta timp cât întreg mapamondul se confruntă cu aceeaşi pandemie, cu aceleaşi fenomene meteo extreme, cu aceleaşi provocări care ţin de mediu şi de vulnerabilităţile pieţei.

Prinşi în acelaşi cerc interminabil de probleme fără soluţii, unii protestează, alţii negociază iar ceilalţi promit. Între timp, costurile la hectar cresc necontrolat, laptele şi carnea se ieftinesc (doar la producător, că pe raft e jale!) iar pâinea ni se scumpeşte, că nu ne mai ajunge grâul. Servim circ pe pita scumpă, dezorganizaţi şi încruntaţi, în loc să strângem rândurile şi să generăm la unison schimbarea pe care o pretindem de la alţii!

NICOLETA DRAGOMIR, Senior editor , Ferma Media Grup , nicoleta@revista-ferma.ro

Dobrogea va avea prioritate la irigații , aprilie 2, 2021 agrimanet

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) a înregistrat un prim succes major de la constituirea sa recentă, în urma protestelor de anul trecut. Astfel, la invitația APAD, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, s-a deplasat, ieri, 1 aprilie, la Constanța, unde a avut o discuție cu reprezentanți ai mediului asociativ și ai autorităților locale, la Prefectura județului.

În urma întâlnirii, ministrul s-a angajat să intermedieze o întâlnire între asociațiile profesionale, pe de o parte, și conducerea ASF și reprezentanți ai asiguratorilor, pentru a se discuta despre produsele de asigurare la secetă.

O altă promisiune a lui Oros este ca reprezentanți ai asociațiilor profesionale să fie incluși în consiliile de administrare ale filialelor ANIF din toată țara.

34

S-a mai promis, de asemenea, reprezentarea APAD în comisia de elaborare a regulamentelor pentru noul PNDR.

„Mai important, am reușit să actualizăm percepția conducerii MADR asupra problemelor din Dobrogea, zona cu cele mai mari constrângeri din punctul de vedere al apei pentru irigații. Ni s-a promis că o sumă importantă din PNRR și chiar și din PNI va fi alocată pentru refacerea sistemului de irigații din Dobrogea”, spune Theodor Ichim, președintele APAD, care conchide, glumind: „Dacă ar fi să facem abstracție de faptul că azi a fost 1 aprilie, discuțiile au decurs foarte bine”, citat de Profitul Agricol.

Sistemele de irigații Galeșu și Poarta Albă

În cadrul vizitei ministrului agriculturii, Adrian Oros, în județul Constanța, au fost vizitate sistemele de irigații Galeșu și Poarta Albă.

Suprafața netă deservită de SP Bază Galeşu este de 4.755 ha. Staţia de pompare pentru irigaţii SP Baza Galeşu face parte din amenajarea Carasu – Galeşu și se află pe malul drept al canalului navigabil Poarta Albă – Midia – Năvodari, la Km 20 + 800.

Amenajarea Carasu – Galeșu este localizată în partea de nord-est a Amenajării complexe Carasu Galeșu și cuprinde lucrările de îmbunătăţiri funciare de pe o suprafaţă de 4.726 ha. Sursa de alimentare cu apă a amenajării o reprezintă Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari din care, prin intermediul staţiei de pompare SP Bază Galeşu, este prelevat debitul necesar funcţionării amenajării de irigaţii.

A avut loc și o întâlnire cu fermierii din județul Constanța, cei mai afectați de seceta pedologică de anul trecut. Expunerea lor la acest risc climatic crește în fiecare an.

“Dacă în 2020 s-au găsit fonduri din bugetul național pentru a sprijini, parțial, fermierii afectați, suntem conștienți că o astfel de abordare nu poate fi sustenabilă și trebuie să fim proactivi în ceea ce privește combaterea secetei. Din păcate, niciun guvern din ultimii 30 de ani nu a avut o astfel de abordare ba chiar, prin pasivitate, a încurajat degradarea sistemului național de irigatii, inclusiv în județul Constanța.

Fermierii constănțeni au subliniat necesitatea refacerii urgente a sistemului de irigații și au venit cu foarte multe propuneri atât pentru a facilita această reconstrucție a sistemului principal cât si în ceea ce privește viitoarea utilizare efectivă. Toate sugestiile vor fi atent analizate iar cele viabile vor fi implementate. Totodată, am transmis celor prezenți că România are o șansă

35

istorică, pe care nu o va irosi, ca prin Planul Național de Redresare și Reziliență să rezolve această problemă majoră”, a afirmat domnul Oros.

Legea kurzarbeit a fost promulgată. Angajatorii pot reduce timpul de muncă al salariaților cu până la 80% , 02.04.2021

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea care prevede posibilitatea reducerii timpului de lucru pe durata pandemiei cu până la 80%. Potrivit legii, în perioada stării de urgenţă sau de alertă, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă, de alertă sau asediu, companiile aflate în dificultate pot reduce programul de lucru, iar angajații primesc cu 25% mai puțini bani. Angajatorii trebuie să obțină acordul scris al reprezentantului salariaților pentru această reducere de program și, implicit, de venituri.

Actul normativ a fost adoptat la începutul lunii martie de Parlament. În raportul Comisiei de muncă se preciza că este necesară extinderea măsurii de reducere a activităţii de la 50% până la cel mult 80%, deoarece s-a constatat că în perioada stării de alertă sau de urgenţă activităţile entităţilor economice au fost reduse cu mai mult de 50%.

Concret, angajatorii aflați în situații excepționale pot reduce durata de muncă cu până la 80%, iar Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus. Nu va fi acoperit de către stat tot salariul angajatului, ci până la valoarea salariului mediu brut pe economie.

Pe perioada de aplicare a programului „kurzarbeit” sunt interzise angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus.

Legea poate fi consultată AICI.

Monitorul Oficial este disponibil de astăzi și online , Sorin Breazu , apr. 2, 2021

Documentul în care sunt publicate toate deciziile oficiale ale statului va putea fi descărcat și în format PDF, după ce Klaus Iohannis a promulgat o lege în acest sens.

36

Astfel, Partea I și a II-a a Monitorului Oficial devin gratuite la publicare, copiere și reproducere.

”Este un pas înainte pentru transparență și digitalizare. Este o victorie pentru toți cei care se chinuiau până acum la publicarea actelor normative să le folosească textul oficial. Legea făcea parte din pachetul de legi pentru debirocratizare și transparentizare depus în vara anului trecut. Ultima lege care mai rămâne de adoptat din pachet este cea referitoare la transparentizare”, a scris pe Facebookministrul Economiei, Claudiu Năsui.

”Lupta pentru transparentizarea statului român este una grea. Ultima lege din pachet ar crea un registru public al transparenței, ar da sancțiuni la răspunsurile în bătaie de joc, și ar obliga instituțiile să dea datele în format electronic. Adică să nu mai primim sute de pagini de tabele scanate, ci fișierul electronic simplu”, a adăugat Năsui.

Legile publicate în Monitorul Oficial vor putea fi consultate, începând de azi, direct de pe calculator sau de pe telefonul mobil.

„Prin Legea 57, care a apărut astăzi, Monitorul Oficial devine gratuit la publicare, copiere, reproducere. Deci toate legile vor putea fi citite pe calculatorul dumneavoastră într-un PDF portabil gratuit de pe site-ul nostru”, a explicat Liviu Moraru, directorul Monitorului Oficial.

……………………….

LEGISLATIV

Proiecte de acte normative , Vineri, 02 Aprilie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

HOTĂRÂRE pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal  pentru anul de cerere 2020. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării, la adresa de email: politici.agricole@madr.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

37

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Legislaţie românească

Decretul nr. 256/2021 pentru promulgarea Legii privind suplimentele alimentare, Preşedintele României Publicat în Mof I nr. 332 din 01.04.2021. A intrat în vigoare la 01.04.2021

Legea nr. 56/2021 privind suplimentele alimentare, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 332 din 01.04.2021. Va intra în vigoare la 04.04.2021

Ordinul nr. 48/2021 pentru aprobarea documentaţiei de atribuire a contractelor de concesiune prevăzute la art. 15alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinareşi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004,cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde condiţiile, criteriile,regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă,corectă şi explicită cu privire la solicitările autorităţii contractante sau la elementele concesiunii,obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiiletehnice sau documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formateleşi modul de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiileprivind obligaţiile generale aplicabile candidaţilor/ofertanţilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 336 din 02.04.2021. A intrat în vigoare la 02.04.2021

Ordinul nr. 6826/2021 privind prelungirea măsurii de carantină zonală pentru oraşul Otopeni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 334 din 01.04.2021. A intrat în vigoare la 01.04.2021

Ordinul nr. 6827/2021 privind prelungirea carantinei zonale pentru comuna Berceni, cu satul aparţinător Berceni, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 334 din 01.04.2021. A intrat în vigoare la 01.04.2021

Ordinul nr. 6828/2021 privind prelungirea carantinei zonale pentru comuna Brăneşti,cu satele aparţinătoare Brăneşti, Islaz, Pasărea şi Vadu Anei, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 334 din 01.04.2021. A intrat în vigoare la 01.04.2021

Ordinul nr. 6829/2021 privind instituirea măsurii de carantină zonală pentru comuna Cernica,cu satele aparţinătoare Cernica, Bălăceanca, Căldăraru, Poşta şi Tânganu, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii

38

de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 334 din 01.04.2021. A intrat în vigoare la 01.04.2021

Ordinul nr. 6837/2021 privind prelungirea măsurii carantinei zonale pentru comuna Sânpetru, judeţul Braşov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 336 din 02.04.2021. A intrat în vigoare la 02.04.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 447/2021 de stabilire a valorilor de referinţă revizuite pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii pentru perioada 2021-2025, în temeiul articolului 10a alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 04.04.2021

………………….

INTERNE

Cum a fost relaţia companiilor cu băncile în pandemie? Ovidiu Bucătaru, Grup Şerban Holding, cu afaceri în agricultură: Băncile au înţeles impactul pandemiei asupra companiei , Florentina Niţu 01.04.2021,

Ovidiu Bucătaru, director financiar al Grupului Şerban Holding

„Pentru anii 2020-2021 avem proiecte de investiţii bugetate pentru care am regăsit un real interes din partea băncilor“.

Ovidiu Bucătaru, director financiar în cadrul Grupului Şerban Holding, care are peste 13.000 de hectare cultivate cu cereale şi oleaginoase, 400 de hectare dedicate legumiculturii, trei ferme de creştere a puilor şi cinci bă-

39

cănii, spune că băncile au devenit parteneri ai companiei în 2020, înţelegând impactul pandemiei de COVID-19 asupra activităţii.

„Pentru anii 2020-2021 avem proiecte de investiţii bugetate pentru care am regăsit un real interes din partea băncilor, cu care ne aflăm într-o relaţie bilaterală, exprimându-şi intenţia de a creşte expunerile pe Grup Şerban Holding“, a spus Ovidiu Bucătaru, director financiar în cadrul Grupului Şerban Holding, cu afaceri de 74 de milioane de euro în 2020.

NOU ORDIN ANSVSA! REGULI LA EXPORTUL ANIMALELOR VII! OBLIGAȚIILE CRESCĂTORILOR! Agroinfo , 01 aprilie 2021

RESPONSABILITĂȚILE CRESCĂTORILOR DE ANIMALE! Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, ANSVSA, a publicat în dezbatere un Ordin care stabilește noi reguli la transportul animalelor vii, exportul animalelor vii în țări terțe. O noutate este că acest Ordin ANSVSA stabilește obligații și pentru crescătorii de animale care vând pentru export.

Ordin ANSVSA pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 150/2020 privind protecţia animalelor destinate exportului în ţări terţe și pentru completarea Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar - veterinar şi pentru siguranţa alimentelor:

Potrivit Ordinului ANSVSA, pot desfăşura operaţiuni de transport animale vii în vederea exportului numai transportatorii care sunt autorizaţi sanitar-veterinar într-un stat membru al Uniunii Europene.

În funcţie de durata călătoriei, responsabilitatea privind protecţia animalelor pe durata călătoriei intră în sarcina:

a) reprezentantului centrului de colectare animale vii/exploataţiei de origine, în cazul călătoriilor de scurtă durată;b) organizatorului călătoriei, în cazul călătoriilor de lungă durată.

În cazul călătoriilor de scurtă durată, reprezentantul centrului de colectare animale vii/exploataţiei de origine are obligaţia de a completa şi de a transmite către autoritatea competentă de la locul de plecare formularul prevăzut în anexa nr. 1, în termen de 30 de zile de la finalizarea călătoriei.

40

„Călătoria de scurtă durată” este explicată astfel de către ANSVSA: transportul animalelor vii, în scopuri comerciale, într-o călătorie de până la 8 ore, începând cu momentul în care este încărcat primul animal şi până la descărcarea ultimului animal.

În cazul călătoriilor de lungă durată, înainte ca animalele să fie încărcate de la locul de origine în mijloacele de transport rutier, organizatorul are următoarele obligaţii:

a) întocmirea secţiunii 1 a jurnalului de călătorie, conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1/2005;b) transmiterea către autoritatea competentă de la locul de plecare, cu 48 de ore înainte de încărcarea animalelor de la locul de origine, a secţiunii 1 a jurnalului de calatorie, cu toate rubricile completate, cu excepţia pct. 5.3; c) transmiterea de fotocopii după dovada achitării serviciilor pentru descărcarea, cazarea în vederea odihnei, furajării şi adăpării animalelor transportate, precum şi asistenţa veterinară acordată în diferite locaţii de pe teritoriul ţărilor terţe sau în puncte de control, în cazul în care acestea există, atunci când durata călătoriei depăşeşte limitele prevăzute la pct.1.4 din cap. V al anexei I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2005;d) transmiterea de fotografii, precum şi coordonatele GIS ale locaţiei sau punctului de control utilizat pentru descărcarea, cazarea în vederea odihnei, furajarea şi adăparea animalelor transportate, precum şi asistenţa veterinară acordată în diferite locaţii de pe teritoriul ţărilor terţe sau în puncte de control;e) întocmirea unui plan de urgenţă pentru călătoria de lungă durată

41

planificată, care trebuie să conţină planuri de remediere a situaţiilor care ar putea afecta bunăstarea animalelor;

La finalul călătoriei rutiere de lungă durată, organizatorul transmite autorităţii competente de la locul de plecare datele stocate de sistemul de navigaţie, înregistrările privind temperatura şi o declaraţie.

„Călătorie de lungă durată” - o călătorie care depăşeşte 8 ore, începând cu momentul în care este mutat primul animal din lot.

Autoritatea competentă de la locul de plecare autorizează călătoria de lungă durată numai după ce se asigură că toate prevederile Regulamentului (CE) nr.1/2005 şi ale prezentelor norme sunt respectate, prin verificarea următoarelor:

a) datele înscrise în secţiunea 1 a jurnalului de călătorie;b) mijlocului de transport şi a densităţii animalelor în mijlocul de transport, ţinând cont de specia, categoria şi starea fiziologică a animalelor, în funcţie de temperatura prognozată pe perioada călătoriei;c) asigurării unor cantităţi adecvate de apă, furaje şi aşternut, ţinând cont de durata călătoriei;d) asigurării creşterii cu 15% a suprafeţei alocate pe cap de animal, în condiţii de temperatură ridicată.

Jurnalul de călătorie se întocmeşte în 3 exemplare: un exemplar rămâne la centrul de colectare animale vii/exploataţia de origine, un exemplar rămâne la medicul veterinar oficial din punctul de ieşire/punctul de inspecţie la frontieră de pe teritoriul Uniunii Europene, iar un exemplar bilingv, în română și engleză, însoţeşte transportul de animale vii până la destinaţia finală din ţara terţă, unde este completată secţiunea 4 a acestuia, de către cei 2 conducători / însoţitori de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii.

Prin grija organizatorului, o copie a exemplarului care a ajuns la destinaţia finală din ţara terţă se transmite autorităţii competente de la locul de plecare, în termen de 30 de zile de la finalizarea călătoriei, împreună cu declaraţia.

Transportul rutier al animalelor pe teritoriul naţional, de la centrul de colectare/exploataţia de origine până la portul de îmbarcare, se face cu respectarea prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1/2005 şi ale capitolului I din prezentele norme.

Responsabilitatea privind protecţia animalelor, pe durata transportului, intră în sarcina:

42

a) organizatorului călătoriei, pe durata transportului rutier, atât pe teritoriul naţional, cât şi pe teritoriul ţării terţe, de la debarcarea în port şi până la destinaţia finală;b) comandantului navei de transport animale vii, pe durata transportului naval.

Organizatorul călătoriei are următoarele obligaţii:

a) completează şi transmite la autoritatea competentă de la locul de plecare o declaraţie;b) asigură servicii de asistenţă medicală veterinară la bordul navei de transport animale vii, pe toată durata călătoriei, în cazul călătoriilor maritime care depăşesc 10 zile, efectuate în perioadele în care temperatura exterioară la îmbarcare este de 35 grade Celsius;c) transmite către autoritatea competentă de la punctul de ieşire copia certificatului de avizare a competenţelor medicului veterinar care va însoţi transportul de animale.

Reprezentantul centrului de colectare animale vii/exploataţiei de origine are următoarele obligaţii:

a) să transmită următoarele documente către autoritatea competentă din punctul de ieşire:

(i) notificarea privind intenţia de îmbarcare a animalelor vii cu 4 zile lucrătoare anterior sosirii animalelor în punctul de ieşire;

43

(ii) copia certificatului de avizare a competenţelor medicului veterinar care va însoţi transportul, în cazul în care exportatorul este organizator, respectiv reprezentantul centrului de colectare animale vii/exploataţiei de origine;(iii) o listă cu numărul de femele gestante şi stadiul gestaţiei acestora, după caz.

b) asigură creşterea suprafeţei alocate fiecărui animal cu minimum 15%, atunci când temperatura exterioară la îmbarcare este de 35 grade Celsius;

c) asigură creşterea suprafeţei alocate fiecărui animal cu 7%, atunci când se transportă animale cu coarne, pentru a preveni rănirea animalelor la contactul cu celelalte animale aflate în boxă.

Comandantul navei maritime de transport animale vii are următoarele obligaţii:

a) pune la dispoziţia medicului veterinar din punctul de ieşire declaraţia pe proprie răspundere privind echipamentele și echipajul care manipulează și

44

îngrijește animalele pe durata transportului maritim;b) semnează documentul privind necesarul minim zilnic de apă și hrană pe nava de transport animale vii, elaborat de către medicul veterinar oficial din punctul de ieşire;c) atunci când la bordul navei de transport animale vii sunt asigurate servicii de asistenţă medicală veterinară, semnează raportul zilnic privind protecția animalelor transportate completat de către medicul veterinar care însoţește transportul de animale vii şi îl transmite medicului veterinar oficial din punctul de ieşire;d) atunci când la bordul navei de transport animale vii nu sunt asigurate servicii de asistenţă medicală veterinară, completează şi semnează raportul zilnic privind protecția animalelor transportate şi îl transmite medicului veterinar oficial din punctul de ieşire;e) întocmeşte raportul final privind călătoriaşi îl transmite medicului veterinar oficial din punctul de ieşire;f) întocmeşte un plan de urgenţă referitor la gestionarea situaţiilor care ar putea afecta bunăstarea animalelor.

Certificarea oficială pentru exportul animalelor vii din România către ţări terţe:

Certificatele de sănătate care însoţesc mijloacele de transport şi certificatul centralizator de sănătate pentru exportul animalelor vii din România către ţări terţe se eliberează de către medicul veterinar oficial din centrul de colectare sau din exploataţia de origine, în urma efectuării controlului oficial.

Tabelul centralizator în care sunt înscrise seriile crotaliilor cu care animalele sunt identificate, emis de către operatorul economic, este verificat şi avizat de către medicul veterinar oficial din centrul de colectare sau din exploataţia de origine.

Certificatul de sănătate pentru exportul animalelor vii din România către ţări terţe se eliberează de către medicul veterinar oficial din punctul de ieşire, în baza certificatului centralizator oficial eliberat şi a tabelului centralizator în care sunt înscrise seriile crotaliilor identificate avizat de către reprezentantul desemnat al autorităţii competente.

Eliberarea certificatului de sănătate pentru exportul animalelor vii din România către ţări terţe de catre medicul veterinar oficial din punctul de ieşire se face numai după verificarea aleatorie a identităţii animalelor în proporţie de până la 10% şi a conformităţii prevederilor prezentului ordin.

45

Prezentele norme metodologice se aplică fără a aduce atingere cerinţelor specifice în materie de certificare prevăzute în alte acte emise de către Uniunea Europeană sau Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor sau în acorduri încheiate de către Uniunea Europeană sau Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu ţările terţe.

Măsurile în cazul constatării de neconformităţi

În cazul identificării de neconformităţi faţă de prevederile prezentei norme metodologice, se iau măsuri cu privire la respingerea sau interzicerea exportului animalelor, după caz, cu expedierea animalelor către locul de origine, cu respectarea prevederilor relevante ale Regulamentului (CE) nr. 1/2005 şi a legislaţiei în vigoare privind sănătatea animalelor.

Atunci când medicul veterinar oficial consideră că animalele nu sunt apte pentru a fi transportate până la locul de origine, acesta dispune ca animalele să fie descărcate în facilităţile existente la posturile de inspecţie la frontieră/punctele de ieşire, unde sunt adăpate, hrănite și beneficiază de repaus, sau în facilităţile unor centre de colectare situate în apropierea posturilor de inspecţie la frontieră/punctelor de ieşire cu care administratorul punctului de ieşire a încheiat contracte de prestări servicii în acest sens.

Costurile aferente ce decurg în cazul aplicării dispoziţiilor sunt suportate de către exportator.

ANSVSA: 43 de focare de pestă porcină, active la nivel naţional S.B. Miscellanea / 02 aprilie

Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a transmis, vineri, că 409 focare de pestă porcină sunt active la nivel national la data de 1 aprilie 2021, în scădere faţă de situaţia raportată în februarie când 409 focare erau active, în schimb numărul de animale afectate a crescut cu aproape 14%, la 104.387 de porcine, informează news.ro.

"În data de 1 aprilie 2021 sunt active un număr de 409 focare PPA (n.r.- pestă porcină africană), din care 7 focare în exploataţii comerciale şi 6 focare în exploataţii comerciale de tip A (n.r- exploataţie deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii), fiind afectate un număr de 104.387 de porcine (animale afectate din focarele active)", se arată în comunicatul transmis de ANSVSA.

46

În intervalul 26 martie - 1 aprilie 2021 au fost înregistrate 21 de focare noi PPA şi au fost stinse 19 focare PPA.

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până la 1 aprilie 2021, au fost diagnosticate 5.402 cazuri la mistreţi în 41 de judeţe, potrivit ANSVSA.

"În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor", a transmis instituţia.

În data de 25 februarie erau active un număr de 443 de focare PPA, fiind afectate un număr de 91.584 de porcine, transmitea ANSVSA la sfârşitul lunii februarie.

ANSVSA, în colaborare cu Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor, a lansat o nouă campanie de conştientizare în rândul populaţiei asupra pericolului răspândirii pestei porcine africane. Această campanie s-a materializat prin realizarea unui clip video.

Pesta porcină africană este o problemă gravă care produce anual un deficit de peste 600 de milioane de euro, în condiţiile în care fermele de porci autohtone produc doar 25% din carnea de porc consumată, a declarat ,săptâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

"Pesta porcină africană este o pandemie.(...) Este o problemă gravă care produce anual un deficit de peste 600 de milioane de euro, în condiţiile în care noi producem doar 25% din carnea de porc consumată. Din cele 3,6 milioane de locuri de cazare la porc de îngrăşat sunt ocupate peste 900.000, restul sunt locuri de cazare goale în ferme falimentate, iar Guvernul şi noi, fiecare, din bugetul naţional, plătim sute de milioane anual despăgubiri", a declarat ministrul Agriculturii.

Acesta a mai spus că din cauza acestei boli există riscul de a avea restricţii mai multe pentru exporturi.

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoşi, a declarat săptămâna trecută că fermele autohtone nu asigură mai mult de 30% din cererea de carne de porc din România, faţă de 60% cât asigurau în 2017, înaintea de apariţia pestei porcine.

Ladoşi a mai spus că în 2020 au fost sacrificaţi 3,7 milioane de porci, în scădere cu 12% faţă de 2019, când 4,2 milioane de porci au ajuns la abatoare, potrivit news.ro.

47

Pilis din Călăraşi, producătorul brandului Pui de Bărăgan, vrea să investească 750.000 de euro într-o fabrică de conserve de legume, Florentina Niţu 02.04.2021,

Compania va crea 30 de noi locuri de muncă.

Paul Ilisei, antreprenorul din spatele companiei Pilis din judeţul Călăraşi, care creşte în jur de 650.000 de păsări pe an şi produce carne de pui sub brandul Pui de Bărăgan, vrea să investească 750.000 de euro într-o fabrică de conserve de legume. Jumătate din sumă provine din fonduri europene, iar materia primă folosită va fi realizată de către companie în culturi de câmp sau în solarii.

„Noi cultivăm legume în câmp, dar şi în solarii, pe o suprafaţă de 1,5 hectare, şi avem şi o ciupercărie, iar o parte din materia primă o aruncăm, pentru că este perisabilă, şi ne-am gândit că am putea să o procesăm, să facem zacuscă, de exemplu. În plus, în zona noastră, în Dichiseni, pe vremuri se cultivau 4.000 de hectare cu legume, deci există potenţial“, a spus Paul Ilisei, proprietarul Pilis.

Agroserv Măriuţa, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, are aprobare pentru derularea unui plasament privat de acţiuni. BT Capital Partners, desemnat consultant şi intermediar, Tibi Oprea 01.04.2021,

Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul de lactate Lăptăria cu Caimac, a anunţat joi seară la Bursa de Valori Bucureşti că a primit pe 15 martie aprobarea acţionarilor pentru

48

majorarea capitalului social cu suma de 43.100 de lei, până la 173.100 de lei, prin emiterea unui număr de 431.020 de acţiuni noi, respective derularea unei oferte de vânzare de tipul plasamentului privat

“Derularea unei oferte de vânzare a Acţiunilor, de tipul plasamentului privat (o ofertă care va fi adresată unui număr mai mic de 150 de persoane fizice sau juridice, indiferent de calitatea acestora de investitori calificaţi”, este una din hotărârile AGA publicate joi seară la BVB.

În cadrul ofertei de vânzare acţiuni vor avea drept de subscriere atât acţionarii existenţi, cât şi orice altă persoană interesată. Acţiunile nou emise şi rămase nesubscrise urmează a fi anulate, prin intermediul unei Decizii a Administratorului Societăţii. Dreptul de preferinţă al tuturor acţionarilor Societăţii a fost ridicat.

Totodată, a fost aprobată “desemnarea BT Capital Partners (…) în calitate de Consultant Autorizat şi Intermediar, în vederea prestării serviciilor specifice pieţei de capital”.

„Încă nu ştim ce cotă vom vinde. Noi pregătim realizarea unei staţii de spălare sticle şi borcane cu sistem de recuperare. Am aplicat pentru un grant de fonduri norvegiene pentru că este o investiţie foarte mare, în total sunt 9 milioane de euro, iar pentru un IMM în România este un fel de muntele Everest. În funcţie de răspunsul de acolo, de cifrele pe care le putem obţine sau dacă ne dau ceva, pentru că nu e garantat şi nici ca la fondurile europene, unde dacă îndeplineşti condiţiile şi ai scor suficient de mare primeşti, free float-ul va fi mai mic sau mai mare, începând de la 15% până poate pe la 20%-25%. Cu acest grant şi cu emisiunea de acţiuni am vrea să avem un mix ca să putem face partea cea mai grea a investiţiei, staţia care costă în jur de 5-5,5 milioane de euro. Este o investiţie foarte mare şi nu o putem porni până nu suntem siguri că avem 100% acoperită această primă etapă“, a declarat Adrian Cocan pentru ZF la finele anului 2020.

Agroserv Măriuţa a listat pe 8 decembrie prima emisiune de obligaţiuni a societăţii la Bursa de Valori Bucureşti (SMT), fondurile de 3 milioane de euro urmând a fi folosite pentru dezvoltarea fabricii, extinerii secţiei de producţie şi construcţia unui depozit nou. Obligaţiunile MILK25E sunt denominate în euro, au scadenţa în noiembrie 2025 şi o dobândă de 5,25% pe an.

Producătorul de lactate are în plan investiţii de 16 milioane euro în următorii ani, printre obiectivele vizate regăsindu-se şi construirea unei staţii de biogaz şi a unui sistem de recuperare şi de refolosire a sticlei.

49

Agroserv Măriuţa a încheiat anul 2019 cu venituri de 63,2 milioane lei, în creştere cu 30% faţă de anul precedent. În primul semestru al anului curent, veniturile au însumat 37,6 milioane lei, cu 40% peste nivelul din perioada similară din 2019.

Managementul societăţii estimează că veniturile vor totaliza aproape 70 milioane lei în 2020, urmând ca acest indicator să crească şi în următorii ani, astfel că pentru 2025 estimările indică venituri totale de aproape 142 milioane lei.

Compania a fost înfiinţată în anul 1994 şi până în 2018 a avut exclusiv activităţi agricole, cultură mare (grâu, orz, rapiţă, triticale, porumb, lucernă şi altele, pe o suprafaţă de 3000 ha) şi fermă de vaci de lapte (cu peste 2700 animale). Începând cu anul 2018 a pus în funcţiune o fabrică de lactate şi a lansat brandul Lăptăria cu Caimac. Compania are propria fermă, iar fabrica de procesare a presupus o investiţie de peste 5 milioane euro.

Agroserv Măriuţa este controlată integral de familia Cocan – respectiv 98% de Cocan Mădălina Oana (manager marketing al companiei), iar restul de 2% revin lui şerban Nicuşor (tatăl Mădălinei Cocan) şi lui Adrian Cocan (soţul Mădălinei Cocan).

Grafic ZF: Topul celor mai mari producători de cereale din UE în 2020

ZF Agropower 2021. Antonio Stoean, director divizia agri, TTS: Portul Constanţa poate face faţă unor volume mult mai mari , 02.04.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-agropower-2021-antonio-stoean-director-divizia-agri-tts-portul-20009766

50

♦ TTS (Transport Trade Services) este un grup de firme de logistică al cărui core-business constă în  transport fluvial şi operare portuară ♦ Grupul are o capacitate de transport de circa 800.000 tone şi transportă anual 9-10 mil. tone de mărfuri vrac (cereale, minereuri, îngrăşăminte chimice).

Antonio Stoean, director divizia agri în cadrul TTS, cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre, controlat de antreprenorul Mircea Mihăilescu, consideră că volumul de marfă din portul Constanţa are potenţial major de creştere, însă este nevoie de investiţii în infrastructura din România care conduce către port.

„Constanţa este un colector de marfă din tot bazinul Dunării, care, pentru cereale, este format din Ungaria, Serbia, Bulgaria şi România. Avantajul portului Constanţa este că poate consolida toate aceste volume de marfă. Ungaria este o ţară închisă şi Serbia, la fel, iar Constanţa este portul natural al acestora. Bulgaria are porturile Varna şi Burgas, însă nu poate opera nave Panamax şi post-Panamax, cu o capacitate de peste 70.000 de tone. Potenţial de creştere în portul Constanţa este major datorită potenţialului de dezvoltare a infrastructurii în România. Portul Constanţa poate face faţă unor volume mult mai mari”, a spus Antonio Stoean în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al Ziarului Financiar şi Băncii Transilvania.

El a adăugat că în prezent portul Constanţa are o capacitate de depozitare a cerealelor în silozuri de 1,2 milioane de tone, plus o capacitate 200-300.000 de tone de depozitare în orizontală (magazii), faţă de un siloz, cât avea acum 20 de ani. „Portul Constanţa s-a dezvoltat, infrastructura care duce la port a rămas în urmă.”

Anual, prin portul Constanţa sunt transportate circa 25 de milioane de tone de cereale din Bazinul Dunării, dintre care 10-12 milioane sunt româneşti. Cei mai mari cinci traderi de cereale, în frunte cu chinezii de la Cofco, au în principal silozuri în apropierea portului. Ei au o capacitate de stocare a cerealelor de 1,7 milioane de tone, adică 4,4% din capacitatea totală a României, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, aferente anului 2019. De asemenea, TTS deţine în Constanţa un siloz cu o capacitate de stocare de 110.000 tone.

„În contextul lanţului logistic pentru agricultură vorbim şi de infrastructura care este legată de porturile dunărene. Câteva dintre porturile dunărene, care au fost conectate la cale ferată, sunt nefuncţionale în momentul de faţă. Aprovizionarea porturilor dunărene se face în special cu camioane şi este o pierdere majoră, vizavi de capacitatea feroviară care ar putea fi folosită. Mai mult, folosirea preponderentă a camioanelor duce la blocaje de trafic, având

51

în vedere că avem o singură autostradă care serveşte portul Constanţa”, a afirmat Stoean.

El a adăugat că în prezent un voiaj de la Constanţa la Curtici durează între 7-8 zile, pe când un tren de la Hamburg la Budapesta face 24 de ore. „Timpul nostru de tranzit şi costurile sunt incomparabil mai mari.”

Antonio Stoean susţine că fermierii şi-au făcut treaba, aproape toţi având silozuri „în curte”, iar operatorii portuari au construit în ultimii zece ani silozuri de-a lungul Dunării – la fiecare 70 km pe partea românească a Dunării fiind câte un siloz. 

„Investiţiile făcute de sectorul privat au atras volume mari de marfă. În acelaşi timp operatorii şi-au dorit optimizarea fluxurilor de marfă, pentru eficientizare şi reducerea costurilor. În acest sens, complementar transportului de cereale (pe aval) operăm îngăşăminte, care vin de peste mări, asigurăm operaţiuni de însăcuire, le transportăm pe Dunăre în terminalele noastre din Brăila, Olteniţa, Giurgiu, Becheţ şi Turnu Severin, acestea fiind apoi distribuite către fermieri. Reuşim astfel să optimizăm fluxurile, dar şi să oferim un serviciu mai sofisticat pentru cei piaţă”, a explicat reprezentantul TTS.

Acum, Antonio Stoean consideră că este momentul ca şi autorităţile române, dar şi europene să intervină şi să privească complexul logistic integrat, şi nu fracţionat. „Dacă vorbim de agricultură, avem nevoie de un concept care include infrastructura rutieră, feroviară, fluvială şi portuară.”

Pe Dunăre, el a precizat că principala problemă este navigabilitatea, deşi există o strategie a Dunării care îşi propune să asigure senalul navigabil cu adâncime de 2,5 metri pe toată durata anului. „Este un diziderat frumos, un vis în momentul actual, dar pentru noi asigurarea cotelor minime de navigaţie, în special la praguri, este esenţială. În transportul fluvial, colectăm marfă din tot bazinul Dunării, iar o întârziere în zona noastră de operare provoacă întârzieri pe tot lanţul logistic. În afară de preţ şi calitate, clientul are nevoie de predictibilitate”, a întărit el. 

Totuşi, Stoean menţionează că există o soluţie la îndemână pentru agricultură, infrastructura pe care lucrează este funcţională, însă perfectibilă. „Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce aşteaptă clientul de la noi. Cuvântul cheie este predictibilitatea este ce aşteaptă, într-un domeniu volatil, meteodependent ca agricultura şi transportul pe apă. Clientul are nevoie de o ancoră stabilitate”, a completat el.

Cum a fost 2020 şi care sunt premisele pentru 2021?

52

„Anul 2020 a fost provocator, pentru că ne-am confruntat cu cea mai mică recoltă din România din ultimii zece ani din cauza secetei, lucru care nu ne-a speriat, dar ne-a dat peste cap planurile. Totuşi, am reuşit să transformăm această provocare în oportunitate, iar la sfârşitul anului am avut rezultate peste aşteptări şi volume transportate mai mari decât cele din 2019, datorită cerealelor preluate din serbia şi Ungaria, unde nu a fost secetă”, a afirmat Antonio Stoean.

El a precizat că provocările de anul trecut au fost pandemia şi seceta, care au avut un impact major asupra transportului agricol, dar situaţia cu care s-a confruntat compania TTS a împins-o să caute soluţii de dezvoltare pentru viitor, astfel încât să optimizeze costurile.

„Perspectivele pentru anul acesta sunt foarte bune, dacă ne uităm pe câmp şi la ploile din ultimele zile. Sezonul a început puternic, prima jumătate de an arată bine şi ne aşteptăm ca 2021 să fie un an bun”, a mai spus Stoean.

 

PSD: Din "Grânarul Europei", România a ajuns să importe porumb și grâu , Mirela Dădăcuș , 02 Aprilie 2021

Datele INS ne arată conturarea unui adevărat dezastru în agricultura României, care, din grânarul Europei, a ajuns să importe porumb și grâu de peste 540 de milioane de euro într-un singur an, acuză social-democrații.

„În anii 2018 și 2019, agricultura României ocupa locul I la producția de porumb și floarea soarelui în Uniunea Europeană. Iată, însă, că numai după 17 luni de guvernare liberală, datele INS ne arată conturarea unui adevărat dezastru în agricultura României”, spune președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, citat de Mediafax. 

53

Social-democratul precizează că deficitul de balanță comercială pe produse agroalimentare aproape s-a dublat în 2020.„România, din grânarul Europei, a ajuns să importe porumb și grâu de peste 540 de milioane de euro într-un singur an. Lipsa programelor de sprijin, a plății despăgubirilor pentru calamitățile de secetă, dar și noi programe de susținere a fermierilor români, conduc către un dezastru accelerat al agriculturii românești. Este clar pentru oricune că actuala coaliție de guvernare USR-PLN servește oricui și interesele oricăror state, mai puțin pe cele ale fermierilor români”, conchide Chesnoiu. 

54

55

56

Marius Mureşan a ales Antti-Teollisuus pentru a spori productivitatea fermei sale, agrointeligenta.ro - 1 aprilie 2021

57

Fermierul Marius Mureşan, din comuna Peciu Nou (judeţul Timiş), a ales să investească în tehnologia de uscare a cerealelor pusă la dispoziţie de Antti-Teollisuus din două motive demne de luat în calcul de orice agricultor: se amortizează într-un timp scurt şi cresc profitabilitatea fermei.

Marius Mureşan cultivă orz, grâu, rapiţă, floarea soarelui, porumb şi soia pe o suprafaţă ce depăşeşte o mie de hectare.

”Pentru ferma noastră, achiziţionarea acestui echipament de uscare a cerealelor reprezintă un pas înainte. Acum avem o siguranţă mai mare în depozitarea produselor pe care le avem. În plus, datorită unei colaborări pe care o avem cu cei care fac comerţ cu cereale în zona noastră, putem usca şi produsele lor, care pot fi depozitate ulterior în condiţii mai bune”, a declarat Marius Mureşan.

Un uscător Antti Wagon C410 şi patru silozuri cu bază conică având o capacitate de depozitare totală de două mii de tone a achiziţionat fermierul Marius Mureşan de la compania noastră.

Echipamentul instalat la ferma din Peciu Nou este unul foarte potrivit pentru Marius Mureşan.

https://youtu.be/pXpDRFLiIQU

Pentru o afacere de succes, acesta trebuie să usuce cerealele, este partea finală a întregului proces şi este totodată vitală pentru obţinerea unui profit mai mare.

58

”Am considerat alegerea acestei configuraţii de echipamente potrivită nevoilor fermei mele, iar în prezent plănuiesc să investesc în alte patru sau cinci celule de silozuri de la compania Antti-Teollisuus”, a mai completat Marius Mureşan.

Antti-Teollisuus, un partener de încredere pentru Marius Mureşan

Antti-Teollisuus este un partener de încredere pentru Marius Mureşan şi pentru toţi producătorii de cereale din România. Compania noastră dezvoltă şi produce soluţii profitabile şi fiabile pentru uscarea şi prelucrarea cerealelor.

Dorim să vedem culturile partenerilor noştri ajungând pe piaţă în cele mai bune condiţii posibile, indiferent de capriciile vremii.

Apelaţi cu încredere la noi!

– Antti-Teollisuus Country manager, Dorin Berke, Mobil: +40 742 200 201

– Contactele vânzătorilor (Timișoara, Oradea, Iași) pot fi regăsite aici.

– Puteți contacta direct fabrica din Finlanda completând formularul aici.

Ascultăm cu atenţie nevoile clienţilor noştri şi ne apucăm urgent de treabă! Mai multe informații pe pagina Antti-Teollisuus.

59

Focar de Pestă Porcină Africană la Smithfield! 5.700 de porci vor fi omorâți! Ramona Dascălu - 1 aprilie 2021

Una dintre fermele din grupul Smithfield (www.smithfield.ro)

Focar de pestă porcină africană în grupul Smithfield, cel mai mare proprietar de ferme de porci din România. Virusul de PPA a fost depistat într-o exploatație din județul Arad, ferma având o capacitate de 5.700 de porcine.

După ce la începutul lunii martie, Pesta Porcină Africană (PPA) a lovit în ferma de porci de la Macea, din județul Arad, care aparține fermierului Dimitrie Muscă, iată că la nicio lună de zile, virusul a fost descoperit într-o altă mare exploatație de creștere a porcilor din același județ, mai exact în una din fermele Smithfield.

Focarul de PPA a fost confirmat la ferma deținută de Smithfield în localitatea Satu Nou, comuna Mișca, județul Arad, unde există 5.700 de porci, care urmează să fie sacrificați.

”Astăzi, 1 aprilie, a fost confirmat un focar de PPA la ferma deținută de această companie în localitatea Satu Nou, comuna Mișca. Este vorba de 5.700 de capete de porci, în greutate medie de 120 de kilograme pe unitate, care vor fi ecarisate în cel mai scurt timp. Compania dispune de un număr de patru incineratoare mobile și vor nai fi aduse încă trei. Întreaga operațiune de neutralizare va dura circa o săptămână”, a declarat Marcel Roșu, director

60

executiv la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Arad, potrivit glsa.ro.

În urma confirmării focarului, Centrul Local de Combatere a Bolilor Arad a decis instituirea unei zone de protecție pe o rază de 3 km în jurul focarului, pe raza localităților Satu Nou și Apateu, și a unei zone de supraveghere pe o rază de 10 km în jurul focarului, pe raza localităților: Berechiu, Moțiori, Șomoșcheș, Șepreuș, Mișca, Vânători, Zerindu Mic din județul Arad, respectiv Talpoș din județul Bihor.

Smithfield România deține 47 de ferme, dintre care cinci ferme de reproducție și 41 de îngrășătorii.

Prețul mieilor de Paște crește – vânzările scad considerabil, 2 aprilie 2021, Raluca Daria Diaconiuc Prețul mieilor de Paște din acest an este de 25 de lei pentru un kilogram, mai mare cu 3 lei decât anul trecut pentru că prețul la nutreț a crescut cu 25%. Crescătorii de ovine susțin că Paștele Ortodox este șansa lor de profitabilitate, pentru că, susțin aceștia, la Paștele Catolic consumul de carne de miel este unul mic. La această dată mieii cântăresc între 8 și 14 kg și se vor vinde către familiile cu mai mulți membrii, asta pentru că mulți ieșeni, individual, nu își vor permite să cumpere.

Numai la ferma familiei Milica și Petrică Omușoru, anul trecut, s-au înregistrat vânzări cu 30 la sută mai mici. În ceea ce privește anul acesta, pierderile vor ajunge, poate, și la 40 la sută, asta pentru că ieșenii nu mai au bani să cumpere carne de miel pentru masa de Paște.

Producția de miei este una generoasă, însă vânzarea lor, de Paște, este pusă sub semnul întrebării. La stâna lui Petrică Omușoru sunt 700 de efective, oi și miei și doar familia se implică pentru că nu a găsit forță de muncă în altă parte.

“Un miel acum, de Paștele Catolic, cântărește undeva la 9- 10 kg, pentru Paștele Ortodox, o să depășească, în medie, 12-14 kg. Acum să vedem cine o să-i cumpere. Aici este problema.” explică Petrică Omușoru. 

61

Din cauza majorării prețului la nutreț, crescătorii de ovine au mărit prețul mieilor de Paște, în încercarea de a amortiza investiția, că de profit nu poate fi vorba, nici în acest an.

Întrebat cum va reuși să vândă, crescătorul de oi spune că “Dacă vine lumea de la domiciliu, aici acasă, ca să îi sacrificăm, da. Dar nu putem să umblăm cu miei, că nu este posibil. Dacă sunt mai mari, pot fi cumpărați de o familie mai mare, să spunem mama, copil, cum se practică și în cazul porcilor, ca să reușiți totuși să îi vindeți. Da, dau și la familii depinde cum vrea. Dacă vine o familie și vrea o miel de 14 kilograme îl tai în patru și îi dau omului carnea ca să aibă la Paște, să mănânce. “

VIDEO: Riscurile nedezvoltării răsadurilor, 2 aprilie 2021

Nedezvoltarea răsadurilor depinde de mulți factori.

Timpul de germinare al semințelor din diferite culturi variază. De exemplu, legumele răsar destul de repede, având nevoie de cinci zile sau o săptămână. Însă, pentru rezultate rapide, substratul trebuie să aibă o temperatură între 22-26 grade Celsius.

Dacă substratul are o temperatură scăzută, timpul de germinare se va prelungi chiar și cu două săptămâni. De asemenea, germinarea semințelor de legume trebuie să se petreacă fără lumină, iar umiditatea trebuie să fie de 100% spun specialiștii de la USAMV Iași.

https://youtu.be/__R-TS_DGWo

Programul care te învață să faci agricultură BIO: Cum te poți înscrie, 2 Aprilie 2021 16:28, Agricultură

62

Carrefour lansează cea de-a treia ediție a programului „Creștem România BIO”, o mișcare națională de susținere a agriculturii sustenabile și de încurajare a obiceiurilor sănătoase de consum, având la bază produsele bio. Programul este implementat în parteneriat cu Ecocert, organism care asigură serviciile de certificare a producției agricole, atestând conformitatea produselor cu standardele ecologice.

În acest an, producătorii interesați de conversia la agricultura ecologică sau care au început deja procesul de conversie se pot înscrie în program în intervalul 1-30 aprilie.

Ambiția Comisiei Europene este ca până în 2030 suprafețele ocupate de culturi organice să reprezinte cel puțin 25% din totalul celor aflate în exploatare la nivelul întregii Uniuni. În România, doar 1,53% din suprafețele destinate agriculturii sunt astăzi exploatate ecologic, alte 1,33% fiind în proces de conversie, potrivit Eurostat.

„Este un context european și național care ne dă toate motivele să continuăm „Creștem România BIO” ca demers strategic prin care punem umărul la crearea unor noi standarde în agricultură și la întărirea ecosistemului de producători, organisme de certificare și consumatori”, spune Anca Damour, Executive Board Member Carrefour România.

Citește și Program pentru fermierii la început de drum: cum poți învăța să faci business în agricultură regenerativă.

Ce avantaje au fermierii care participă în program

Cei care vor face parte din program vor obține un contract ferm pe o perioadă de conversie (1-3 ani) și încă 2 ani după momentul în care devin producători bio, precum și garanția că își vor putea vinde recolta la prețuri corecte în rețeaua magazinelor Carrefour.

Costurile de certificare pe toată perioada de conversie, atât în cazul agricultorilor care urmează să își certifice pentru prima oară culturile, cât și

63

în cazul celor care sunt deja în proces de conversie, vor fi preluate de Carrefour.

De asemenea, participanții vor avea parte de consiliere pentru procesul de conversie la bio, în ceea ce privește procedura de elaborare a dosarului, în parteneriat cu organismul de certificare Ecocert, precum și susținere și consiliere pentru dezvoltarea afacerii, oferind inclusiv suport de marketing și promovare pentru produsele ecologice rezultate din aceste parteneriate.

Cum sunt aleși participanții

Pentru a putea fi selectați în programul„Creștem România BIO”, participanții trebuie să îndeplinească o serie de condiții:

Să producă legume sau fructe proaspete (cerealele și produsele procesate se exclud).

Să aibă o suprafață minimă cultivată de 2000 mp (pentru spații protejate, precum sere sau solarii) sau de 2 ha (pentru culturi în câmp deschis).

Să dețină în proprietate suprafața minimă pe care dorește să o treacă în conversie.

Este persoană juridică, poate înființa o firmă sau este deja în procesul de înființare a unei firme (PFA, II, SRL, IF etc.).

Deține, închiriază sau dezvoltă pe perioada conversiei un spațiu de depozitare/ambalare autorizat sanitar-veterinar de către ANSVSA.

Poate ambala articolele la condiționări diverse (ex. gramaj 100 g, 250 g, 1 kg etc.).

Deține sau poate închiria un mijloc de transport conform cerințelor (frigorific, termodiagramă electronică etc.) pentru a transporta produsele până la magazinele/depozitele Carrefour, în funcție de standardul produsului.

64

Programul este deschis inclusiv producătorilor care au început deja procesul de conversie. În funcție de tipul de cultură agricolă, conversia poate dura între 1 și 3 ani.

În primii doi ani de funcționare (2019 și 2020), în program s-au înscris peste 600 de fermieri locali. O parte din ei au început încă de anul trecut să le ofere clienților magazinelor Carrefour produse proaspete – legume și fructe – provenite din culturi aflate în proces de conversie.

Și în acest an, în funcție de sezon, clienții vor găsi pe rafturi: salată verde, ceapă, roșii, dovlecei, zucchini, ardei, castraveți, zmeură, mure, pepene verde și galben, morcovi, cartofi albi și mov, alune de pădure, mere, verdeață, usturoi verde, plante aromatice, toate purtând eticheta unică de la Carrefour „în conversie la BIO”.

Femeia manager de fermă care a primit cea mai mare finanțare de la UE pentru proiectul său. Va investi 1,8 milioane de euro într-un complex zootehnic cu tehnologie de ultimă generație; Alina Stanciu - vin, 02 apr. 2021,

Maria Codrea, o tânără de 29 de ani din județul Satu Mare, parte a unei familii de fermieri cu activități în cultivarea căpșunilor și cerealelor, este managerul femeie care a primt anul trecut cea mai mare sumă din fonduri europene nerambursabilă pentru a-și pune în aplicare un proiect de investiții. Ea va primi 1,8 milioane de euro pentru a-și construi un complex zootehnic pentru creșterea de vite pentru carne în sistem ecologic. La ferma Codrea, animalele vor fi hrănite de roboți, iar gunoiul va fi evacuat prin sisteme automate.

Are 29 de ani, urmează să fie Doctor în horticultură și are deja în spate aproximativ opt ani de antreprenoriat timp în care a continuat să dezvolte, alături de familia sa, un brand recunoscut în zona Satu Mare – ferma Codrea, specializată cu precădere pe cultivarea căpșunilor. Maria Codrea este managerul femeie care va pune pe picioare cel mai mare proiect finanțat prin PNDR 2020, în

65

valoare de peste 1,8 milioane de euro (valoarea publică contractată), după cum reiese dintr-un clasament realizat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la solicitarea Economica. Prin Întreprinderea Individuală pe care a creat-o și o conduce, managerul vrea să construiască până în 2023 un complex zootehnic prin care va produce și va comercializa carne de vită.

“Vreau o fermă ca afară”

“Eu și sora mea am crescut odată cu ferma părinților”, spune Maria Codrea, educată în spiritul antreprenorial încă din 2004 când familia a demarat un business cu căpșuni și nu numai în Drăgușeni, județul  Satu Mare. Familia sa lucrează acum aproximativ 400 de hectare pe care cultivă cereale, lucernă ecologică și căpșuni, o parte din cele 2 hectare cultivate cu acest fruct fiind în perioada de conversie către agricultura ecologică. În plus, familia mai deține împreună 200 de capete de vite,  de lapte și carne, acesta fiind și motivul pentru care Maria Codrea și-a creat un proiect finanțat prin PNDR prin care vrea să investească într-un complex zootehnic.

“Acum câțiva ani am fost la Bruxelles într-o program de schimb de experiență și am văzut acolo, în Belgia, o fermă care mi-a plăcut extrem de mult. Am mers în costum și nu am mirosit a vacă. Atunci m-am gândit că mi-aș dori și eu să am o fermă modernă, prin care să merg îmbrăcată în costum. Însă decizia de a face o fermă zootehnică a fost una grea, dar acum doi ani am hotărât că este momentul pentru acea fermă modernă pe care am văzut-o în Europa. Avem cultura ecologică de lucernă, ne doream o construcție nouă, iar din cercetările pe care le-am efectuat a reieșit că există o cerere pentru carnea de vită ecologică. În plus, vacile de carne sunt mai ușor de îngrijit decât cele pentru lapte. Așa am decis pentru acest tip de fermă ce se va întinde pe 1,4 ha  și în care vom crește vaci de carne în sistem ecologic” povestește Maria Codrea, pentru Economica.

66

De la furcă la furculiță. Un proiect de 1,8 milioane de euro

Proiectul mai include și un abator modular pentru bovine precum și un magazin la poarta fermei prin care vor fi comercializate propriile produse zootehnice. “Estimez că vom avea construcția gata în 2022. Va fi un grajd pentru văcuțe , unul pentru taurii puși la îngrășat, un atelier pentru utilaje, un punct de sacrificare, un magazinul și clădirea administrativă. Pentru amenajări lucrăm cu firmă din Germania astfel ca grajdurile să aibă tot ce este mai modernă- de la ventilatoare, la mecanisme prin care gunoiul este evacuat singur, la roboți care vor hrăni animalele. De asemenea, după ce construcția va fi gata, vom cumpăra și mai multe animale”, mai explică antreprenoarea aflată la al treilea proiect pe bani europeni. “Am depus primul proiect în 2013, atunci când am înființat și propria Întreprindere Individuală și voiam să înființez o cultură nouă de căpșuni. Dar nu am reușit. A urmat însă imediat un al doilea proiect, pentru achiziții utilaje, pe care l-am accesat și ne-am dotat ferma cu utilaje”, mai explică antreprenoarea care a decis împreună cu familia că nu are rost să extindă business-ul cu căpșuni, deși este unul de succes.

Problema cultivatorilor de căpșuni: nu au forță de muncă

Ferma Codrea a produs anul trecut, un an slab pentru această cultură, în jur de 50 de tone de căpșune pe care le-a comercializat în mare parte prin lanțul Carrefour. O parte din producție este ecologică, Codrea fiind primul agricultor certificat eco în cadrul Programului Carrefour „Creștem România BIO”.

Ferma vinde însă și direct, clienții având posibilitatrea de a-și culege singuri. “De patru ani colaborăm cu Carrefour, iar anul trecut am intrat și în programul lor Creștem România Bio. Am început cu Carrefour Cluj, după care ne-am extins în Satu Mare, Zalău, Baia Mare. Anul acesta o să vedem, depidem de producție pentru că noi nu cultivăm în spații protejate”, mai spune antreprenoarea căreia i-a fost ușor să se listeze în hipermarket. “Cu căpșunile nu vrem să ne extindem pentru că nu avem forță de muncă. Noroc că suntem o familie numeroasă și lucrăm și cu zilieri”, mai spune managerul care și-a completat cunoștiințele  lucrând ca voluntar. “Am fost într-un program de internship la Guvernul României și am fost repartizată la AFIR, dar am lucrat și la MADR. A fost una dintre cele mai frumoase experiențe profesionale. Imi place însă mai mult în privat”, conchide aceasta.

Peste 8.600 de fermieri femei au primit de la UE 360 de milioane de euro

Din datele Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR),  8.610 de femei, manageri de ferme, au dezvoltat proiecte finanțate din fonduri

67

europene nerambursabile, pin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Acestea au de administrat în total aporximativ 360 de milioane de euro. Cele mai multe investiții, ale căror reprezentanți legali sunt femeile, sunt finanțate prin intermediul submăsurii 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri). Astfel, 164 de milioane de euro au fost acordate către 4.000 de femei care s-au instalat ca tineri fermieri. Pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3), AFIR a acordat finanțare în valoare totală de aproximativ 58 milioane de euro pentru 3.857 de beneficiari femei, iar  pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole și pomicole, AFIR a finanțat investiții realizate de 275 de femei. Valoarea totală a proiectelor finanțate în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a este de 92 de milioane de euro.

De la demararea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 în martie 2015 și până în prezent, AFIR a primit 73.990 de cereri de finanțare a investițiilor în agricultură și în mediul rural în valoare de peste 9,7 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 66.505 de contracte de finanțare cu beneficiarii PNDR, cu o valoare de 5,67 miliarde de euro. Plățile efectuate de AFIR se ridică la 7,12 miliarde de euro, ceea ce duce gradul de absorbție a PNDR 2020 la peste 75% din fondurile alocate de Uniunea Europeană.

Avertisment: Saltul prețurilor mărfurilor poate fi resimțit de consumatori. Prețurile la porumb și soia, aproape de vârful ultimilor 7-8 ani Economie Avertisment: Saltul prețurilor mărfurilor poate fi resimțit de consumatori. Profit.ro scris astăzi, Saltul prețurilor mărfurilor poate fi resimțit de consumatori în perioada următoare printr-o scumpire a bunurilor esențiale, porumbul fiind, de exemplu, în Europa, cu peste 35% mai scump față de finele lunii martie 2020.

La rândul său, grâul este mai scump cu peste 22% raportat la același interval. Miercuri, pe bursa de materii prime de la Chicago (CME), porumbul și soia au crescut cu limita maximă permisă față de sesiunea anterioară. În termeni procentuali, saltul a

68

fost de 5,1% pentru soia și 4,6% pentru porumb. Grâul a fost impulsionat cu 2,9%, la rândul său (fiind deseori corelat parțial cu porumbul).

Variații pozitive a înregistrat porumbul, miercuri, și la Matif, bursa europeană, avansând cu 2,7%, la 216,75 euro/tonă. Raportul USDA a fost catalizatorul, aducând o surpriză majoră în privința suprafețelor plantate: 91,1 milioane de acri (aproximativ 0.4 hectare) față de 93,2 milioane potrivit estimărilor, pentru porumb, și 87,6 milioane de acri pentru soia, cu 2,3 milioane sub estimări. Față de anul precedent, o creștere de 1%, respectiv 5% a suprafețelor este considerată insuficientă în raport cu cererea. "Reținem totuși că, în special în agricultură, estimările sunt supuse unor masive incertitudini date de variabilele numeroase implicate, de la vreme și factori naturali până la ritmul piețelor internaționale", explică, într-o analiză de piață, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

Trendul porumbului pe piața futures americană este, însă, în ultimele luni, unul ascendent. Prețurile sunt aproape de vârful ultimilor 8 ani, după o creștere de peste 60% de la minimele din august (pentru contractul cu scadența mai). Boabele de soia se află la sub 2% de vârful ultimilor 7 ani.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Producătorul de croissante Derpan din Galaţi, deţinut de fraţii Ancuţa, vrea o creştere de 30% a cifrei de afaceri în 2021. Veniturile ar depăşi 50 mil. lei, Florentina Niţu, 02.04.2021, Producătorul de croissante Derpan din judeţul Galaţi, controlat de fraţii Valentin şi Emil Ancuţa, a terminat anul 2020 cu o cifră de afaceri de circa 42 de milioane de lei, similară cu cea din 2019, resimţindu-se uşor efectele pandemiei de COVID-19. Pentru 2021, antreprenorii îşi doresc o creştere de 30%, ceea ce ar însemna venituri de peste 50 de milioane de lei.

„În 2020 am reuşit să ne menţinem cifra de afaceri la nivelul anului anterior. Deşi a fost un an dificil, criza se va resimţi abia anul acesta. Spre exemplu, în luna ianuarie a scăzut numărul de

69

clienţi, iar în luna martie, preţul materiei prime a crescut cu minimum 10% la toate categoriile de produse, la margarină creşterea a fost de 40%. Noi în 2021 vrem o creştere de 30%, dar anul a început greu“, a spus pentru ZF Emil Ancuţa, coproprietar al Derpan.

Reprezentantul companiei cu 20 de ani de experienţă pe piaţă, o capacitate de producţie de 250.000 de croissante pe zi şi peste 270 de angajaţi, a mai spus că îşi doreşte ca în acest an să investească 1 milion de euro în automatizarea fabricii, deoarece găseşte tot mai greu forţă de muncă. În plus, investiţia este făcută cu fonduri europene.

Piaţa croissantelor ambalate este dominată de grupul grec Chipita, care are „n portofoliu brandul cu acelaşi nume, dar şi 7Days. Piaţa locală a croissantelor este estimată de ZF la peste 250-300 mil. lei, iar pe piaţă mai activează şi nume precum Boromir şi Măgura.

România Funcționează? Food Biz La apr. 2, 2021, EVENIMENT & CARTE ȘTIRI

Lăptăria cu Caimac, Stațiunea Valea Călugărească și Jidvei – într-un workshop de elită – distanțați fizic, pregătesc FoodIntelForum, ediția a IV-a 2021, care promovează produse de excepție în serie.

În perteneriat cu FoodIntelFoum Ediția a IV a, se lansează România Funcționează, o platformă de comunicare care are ca obiectiv promovarea afacerilor și produselor premium de orice fel în contextul actual extrem de dificil. Vorbim despre antreprenori de succes și branduri de notorietate, “premianții” zilei.

“Indiferent de crize și pandemie, economia, încet sau repede, merge mai departe prin proiecte de business care Funcționează” spune Bogdan Popovici, inițiatorul proiectului.

Trebuie să descoperim oameni și afaceri noi, care transformă dificultățile generate de pandemie într-o oportunitate și nu o piedică, oameni pentru care

70

nu există cuvântul nu se poate. Iar într-o economie de piață, în care motto-ul zilei este “scapă cine poate”, România Funcționează se impune.

Sunt alături de noi Nicușor Șerban, fermierul care deține una dintre cele mai moderne ferme de vaci din România, și ginerele său, Adrian Cocan, cel care a dus afacerea familiei la nivelul următor – procesare. Producătorii români își doresc ca valoarea și calitatea produselor să stabilească locul în piață și nu interesele și aranjamentele de tot felul.

“Vrem să punem accentul pe ceea ce funcționează și funcționează bine în România”, declară Dinu Dinulescu – FoodIntelForum, moderatorul evenimentului.

România are nevoie de exemple pozitive, iar dacă agricultura merge bine, siguranța și securitatea tuturor se consolidează.

71

“Toți avem nevoie de exemple pozitive și de opinii, mai ales că în prezent putem spune cu gura plină că România funcționează. Din păcate, criza sanitară se prelungește și asta implică și restricții, unele de înțeles, altele mai puțin. Vom vedea ce va fi, lucruri bune anul are, avem deja un început bun de an, apă în sol, cum spunea Nicușor Șerban, semne bune pentru agricultură. Dacă agricultura merge și restul ar trebui să funcționeze din ce în ce mai bine”, afirmă Gabriel Biriș, partener fondator Casa de Avocatură Biriș-Goran, unul dintre partenerii tradiționali ai FoodIntelForum.

Răzvan Teodorescu, rectorul USAMV București completează cu intensitateȘ “Trăim niște momente mai complicate, dar vrem să le depășim. Vrem să atragem și din fericire atragem studenți în continuare. În alte domenii de activitate numărul de studenților scade, la noi este în creștere ușoară. Ne bucurăm, aceasta înseamnă că România funcționează și are nevoie de specialiști. Fără specialiști o să fie mai greu să facem ca România să funcționeze. Îndemnul meu din partea academică este să ne așezăm toți la o masă, să ne gândim care este abordarea cea mai corectă și împreună să facem ca dezvoltarea de business din România să aducă plusvaloare pentru noi toți, a precizat Răzvan Teodorescu, rectorul USAMV București.

De ce are nevoie business-ul să funcționeze? De încredere, de predictibilitate și de stabilitate.

“Dacă rolul unui om politic este acela de a acorda încredere, predictibilitate și stabilitate celor cărora li se adresează, atunci datoria lui este împlinită, și mai cred, am văzut exemplul cu oameni premiați din diferite domenii, că și în această sferă a politicii este nevoie de oameni care să se ridice la nivelul așteptărilor celor care își îndreaptă atenția către ei, pentru că sunt lideri de urmat de către cei care vor cu adevărat să facă ceva”,

72

a declarat Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

Seara a continuat cu un dialog al cărților, Petre Roman, Membru – World Leadership Alliance Club de Madrid versus Octavian Radu – Diverta – “Unpredictibility” in “My Way”, un moment inedit, plin de verbă și culoare, mai ales că cei doi autori, unul politician de anvergură internațională, celelălat un antreprenor călit, trecut prin mai multe business-uri, și-au aruncat unul altuia mingea la fileu.

Petre Roman despre cartea lui Octavian Radu – “My way”:

“Am început să o citesc cu un oarecare interes și vă mărturisesc că am început să citesc cu un interes crescând până când cartea pur si simplu m-a prins. Ocavian Radu, autorul ei este un om de afaceri de mare succes, inclusiv în agribusiness. Aceste povestiri autografice sunt de fapt o confesiune pe care Octavian a simțit nevoia să o facă”.

Octavian Radu despre cartea lui Petre Roman – “Neprăvăzut și decizie”:

“Eu iubesc cărțile. Cred în a citi lent, în a te opri, a reflecta și vreau să spun că sunt nenumărate pasaje în cartea ta care te îndeamnă să faci acest lucru. Există un număr mare de citate care nu sunt aruncate așa la întâmplare, sunt foarte bine alese și ajută exact înțelegerea a ceea ce urmează să descrie, adică să exemplifice cu situații concrete”.

Seara a continuat cu o degustare de produse autentice românești  – brânzeturile excepționale de la Lăptăria cu Caimac, puse în valoare de vinurile de la Jidvei și Stațiunea Valea Călugărească (ASAS) într-un cadru

73

de excepție – Terasa The Grill.

Am apreciat intervențiile pertinente și la obiect ale lui Valeriu Tabără, președintele ASAS, și ne-am bucurat de prezența multor prieteni dragi ai noștri, alături de care continuăm să mergem mai departe.

Ediția a IV-a 2021, cel mai mare și important eveniment internațional al primăverii din România în agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa, va avea loc în perioada 27 aprilie – 3 iunie 2021.

Temele din acest eveniment vor aborda probleme legate de managementul apei în agricultură, asigurarea culturilor, învățământul agricol, finanțare, urgan tehnologic etc.

Forumul este organizat în parteneriat cu: Academia de Studii Economice București. #RomâniaFuncționează, FoodBiz, Kaufland, AgriSo, CEC Bank, HORA, USAMV, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, Agrostandard și Economistul.

Casa Berarilor Artizani lansează un nou concept de magazin modular, 01 Apr 2021 Alina Dragomir

Casa Berarilor Artizani, un concept nou de magazine beer-to-go (bere pentru acasă) cu peste 200 de tipuri de bere artizanală, lansează un nou concept de magazin modular pentru zonele comerciale cu trafic ridicat și anunță deschiderea unei noi locații în centrul comercial Coresi Shopping Resort din Braşov.

74

Rețeaua Casa Berarilor Artizani ajunge astfel la 10 locații la nivel național, acesta fiind primul magazin din Brașov. Investiția totală în magazin se ridică la 35.000 de euro. Magazinul este deschis în zona comercială exterioară a centrului comercial Coresi Shopping Resort și este operat de un francizat local, o antreprenoare aflată la prima experiență de afaceri.

“Brașovul este un pariu strategic pentru brandul Casa Berarilor Artizani prin dezvoltarea rețelei într-un oraș puternic economic, dar și simbolic pentru că ne lansăm într-o comunitate cu tradiție în industria berii datorită atât marilor unități de producție cu peste 100 de ani de experiență, cât și prin microberăriile artizanale locale lansate în ultimii ani. Consumatorii din Brașov au o cultură a berii dezvoltată”, a declarat Florin Mîndru, CEO Casa Berarilor Artizani.

Magazinul Casa Berarilor Artizani din Brașov are 30 de metri pătrați și este dotat cu instalații de refrigerare pentru a păstra berea în cele mai bune condiții, și folosește un sistem revoluționar de îmbuteliere, pentru păstrarea prospețimii berii. În locația Casa Berarilor Artizani din Coresi Shopping Resort sunt listați peste 70 de mici producători români cu produse artizanale.

Proiectul de magazine beer-to-go Casa Berarilor Artizani își propune să aducă berea artizanală românească mai aproape de consumatorul de bere. Conceptul de bere pentru acasă include peste 31 de sortimente proaspete, direct îmbuteliate în magazine, și pe lângă acestea încă 150 de sortimente la doză și sticlă, gustări artizanale de la mici producători locali, snacks-uri și mai multe băuturi răcoritoare.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cum arată viitorul retailului în contextul pandemiei? Magazinul viitorului e un mix de online şi offline, iar tehnologia joacă un rol tot mai important în domeniu. Consumatorii s-au adaptat la noul stil de

75

viaţă impus de pandemie, dar aşteaptă revenirea la normalitatea anterioară, Cristina Roşca , 02.04.2021,

Formatele de proximitate şi discount, alături de online, au câştigat teren în comerţul alimentar în perioada pandemiei de COVID-19. Comerţul nealimentar a fost mai puternic lovit decât cel alimentar. Digitalizarea a devenit o necesitate pe toate planurile. Retailerii privesc 2021 cu optimism. Acestea sunt principalele concluzii ale emisiunii ZF Retail - Ce a însemnat primul an de pandemie pentru piaţa de retail?

„Dacă vorbim de comerţul modern, câştigătoare au fost formatele de soft-discount, supermarket şi minimarket. Totodată, a fost şi un suflu bun pentru comerţul tradiţional această perioadă. S-au închis restaurantele, terasele, şi atunci ocazia de consum s-a mutat acasă“, spune Cătălina Aldea, consultant şi managing partner la Aldea Consulting.

Consumatorii şi-au schimbat comportamentul la cumpărături în ultimul an, însă oficialii din comerţ spun că lumea aşteaptă să se întoarcă la normal, iar în a doua parte din 2021 lucrurile ar putea să înceapă să meargă în această direcţie.

„Dacă ne referim strict la momentul actual, asistăm la un concept hibrid de shopping, în care online-ul este pe un trend ascendent, deşi nu a ajuns la cotele din Europa. Suntem convinşi că online-ul nu poate suplini experienţa consumatorului, mai exact ceea ce ne-a lipsit acut încă de la începutul pandemiei“, spune Oana Diaconescu, head of leasing în cadrul grupului Iulius, deţinut de Iulian Dascălu.

Astfel, pe măsură ce se va reinstaura o anumită siguranţă şi stabilitate din punct de vedere medical, accentul va fi pus din nou pe experienţa socială şi pe experienţa de shopping.

Dezvoltatorii de malluri şi parcuri de retail cuceresc şi ultimele „redute”, judeţele care nu aveau proiecte de retail modern. Alexandria şi Giurgiu, ultimele oraşe fără malluri, Bogdan Alecu , 02.04.2021,

Harta de retail modern a României se completează judeţ cu judeţ, dezvoltatorii imobiliari livrând în ultimul an primele proiecte de retail modern în patru judeţe care nu erau acoperite, şi anume Dâmboviţa, Covasna, Harghita şi Călăraşi. Mai mult, în următoarea perioadă urmează a fi bifate şi judeţele Vaslui, Caraş-Severin şi Olt, astfel că ultimele „redute” necucerite de către dezvoltatorii de centre comerciale vor rămâne Teleorman şi Giurgiu, potrivit raportului Retail Regional Cities realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

76

Prin centru comercial modern, Cushman & Wakefield Echinox descrie proiectele noi sau care au trecut printr-o renovare semnificativă de-a lungul ultimilor 20 de ani şi a căror suprafaţă închiriabilă depăşeşte 5.000 de metri pătraţi. Alexandria, reşedinţa judeţului Teleorman, şi Giurgiu, au în prezent galerii comerciale, dar acestea sunt sub pragul de 5.000 de metri pătraţi.

Dezvoltatorii imobiliari sunt activi în special pe segmentul parcurilor de retail în care accesul în magazinele mari este realizat direct din exterior, acestea fiind preferate mallurilor care cuprind mai multe spaţii comune, implică investiţii mai ridicate şi sunt supuse mai multor restricţii în situaţii medicale delicate. Astfel, cu excepţia Dâmboviţa Mall, centru comercial de tip mall deschis de Prime Kapital şi MAS Real Estate la Târgovişte, în celelalte judeţe recent acoperite de dezvoltatori au fost inaugurate parcuri de retail, respectiv Sepsi Value Center la Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna), NEST Retail Park la Miercurea Ciuc (judeţul Harghita) şi Catex Retail Park în Călăraşi.

Mai există în prezent cinci judeţe fără centre de retail modern, judeţe cu o populaţie totală de circa 1,8 milioane de locuitori. Reşiţa, cu o populaţie de circa 73.000 de locuitori, este cel mai mare oraş fără un proiect de retail modern, aici fiind planificat de către Ceetrus un proiect major de regenerare urbană ce va cuprinde şi un centru comercial de aproximativ 35.000 de metri pătraţi. În Slatina, dezvoltatorul belgian Mitiska REIM plănuieşte atât extinderea proiectului existent, cât şi dezvoltarea unui nou parc de retail cu o suprafaţă de circa 10.000 de metri pătraţi. Nu în ultimul rând, în judeţul Vaslui Prime Kapital va dezvolta Bârlad Value Centre (16.500 de metri pătraţi închiriabili), în timp ce grupul polonez Scallier plănuieşte un parc de retail Funshop în reşedinţa judeţului.

„Faptul că dezvoltatorii de retail îşi îndreaptă atenţia şi către o serie de oraşe terţiare, considerate mai puţin ofertante până în prezent, denotă faptul că

77

piaţa de retail modern din România rămâne în continuare atractivă, oferind un potenţial semnificativ de dezvoltare. Iminenta întregire a ofertei de spaţii comerciale la nivel naţional nu va face decât să aducă România aproape de nivelul ţărilor mai dezvoltate din centrul şi vestul Europei, ţări în care fiecare comunitate beneficiază de opţiuni de retail modern adecvate puterii de cumpărare şi obiceiurilor de consum”, a spus Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

Pe de altă parte, viitoarea ofertă de spaţii comerciale din Bucureşti este limitată, cele mai importante proiecte aflate în acest moment în construcţie şi a căror livrare este planificată în 2021 fiind extinderea centrului comercial Colosseum din zona de nord-vest a Capitalei, prima fază a centrului comercial de tip outlet Fashion House Pallady şi Greenfield Plaza, componanta de retail a ansamblului rezidenţial Greenfield din Băneasa. Aceste trei dezvoltări însumează o suprafaţă de aproximativ 30.000 de metri pătraţi, potrivit raportului Bucharest Retail Market.

Cu un stoc de retail de doar 65.000 de metri pătraţi şi o densitate de 171 de metri pătraţi / 1.000 de locuitori, sectorul 5 al Capitalei este cel mai slab deservit de proiecte de retail modern, cele mai importante dezvoltări din această zonă fiind Vulcan Value Center şi Liberty Center.

Fermierii pot primi asistență gratuită pentru certificarea producției lor ecologice. Carrefour continuă programul „Creștem România BIO”, Alina Stanciu - vin, 02 apr. 2021, 14:23

Producătorii care dețin în proprietate o suprafață minimă cultivată de 2000 mp de sere sau solarii, sau de 2 ha pentru culturi în câmp deschis, se pot înscrie în programul „Creștem România BIO” al Carrefour, pentru a putea primi gratuit asistență pentru certificare Ecocert. Înscrierile durează până pe 30 aprilie.

Retailerul francez Carrefour a lansat cea de-a treia ediție a programului „Creștem România BIO”, prin care sprijină financiar producătorii locali de produse bio cu scopul de a-și asigura o parte din necesarul de produse bio de la raft. Astfel, în perioada 1 și 30 aprilie, producătorii care dețin în proprietate o suprafață cultivată de cel puțin 2000 mp de sere sau solarii, sau de 2 ha pentru culturi în câmp deschis și sunt interesați de conversia la agricultura ecologică ori au început deja procesul de conversie, se pot înscrie în program pe https://crestemromaniabio.ro .

78

Formularul, precum și criteriile de eligibilitate pentru ediția 2021 sunt disponibile pe pagina https://crestemromaniabio.ro/aplica-acum.

Ce pot obține fermieri

Fermierii selectați în Programul Carrefour și implementat de Ecocert, organism care asigură serviciile de certificare a producției agricole, voi primi asistență pentru certificare Ecocert, costurile fiind suportate integral de Carrefour pe toată durata procesului. Beneficiarii au, de asemenea, garanția unor contracte ferme pentru desfacerea producției în hipermarketurile Carrefour, inclusiv pe perioada conversiei ( de 1-3 ani) și timp de doi ani după obținerea certificării. Totodată, produsele producătorilor vor fi promovate  din al doilea an, sub eticheta „în conversie la BIO”, la un preț superior produselor din agricultura convențională, vor primi susținere și consiliere pentru dezvoltarea afacerii,  inclusiv suport de marketing și promovare pentru produsele ecologice rezultate din aceste parteneriate.

„Carrefour este primul retailer care a introdus această etichetă prin care sprijină agricultorii în procesul de conversie și, totodată, desfășoară acțiuni de educare a consumatorilor cu privire la beneficiile produselor organice”, anunță compania.

„Ambiția Comisiei Europene este ca până în 2030 suprafețele ocupate de culturi organice să reprezinte cel puțin 25% din totalul celor aflate în exploatare la nivelul întregii Uniuni. În România, doar 1,53% din suprafețele destinate agriculturii sunt astăzi exploatate ecologic, alte 1,33% fiind în proces de conversie, potrivit Eurostat. Este un context european și național care ne dă toate motivele să continuăm «Creștem România BIO» ca demers strategic prin care punem umărul la crearea unor noi standarde în agricultură și la întărirea ecosistemului de producători, organisme de certificare și consumatori”, spune Anca Damour, Executive Board Member Carrefour România.

În primii doi ani de funcționare, 2019 și 2020, în program s-au înscris peste 600 de fermieri locali, o parte dintre ei punîmdu-și produsele pe raft încă de anul trecut. Și în acest an, în funcție de sezon, Carrefour va comercializa  salată verde, ceapă, roșii, dovlecei, zucchini, ardei, castraveți, zmeură, mure, pepene verde și galben, morcovi, cartofi albi și mov, alune de pădure, mere, verdeață, usturoi verde, plante aromatice, toate purtând eticheta “în conversie la BIO”.

Carrefour România operează peste 360 de magazine la nivel național.

... citeste si partea a doua, te rog ...

79