Stiri 18 -20 aprilie 2020 , prima parte CURSUL DE SCHIMB16.04.2020

1 EUR 4.8360

1 USD 4.4524

Meteorologii ANM au transmis prognoza meteo pentru perioada 20 aprilie - 18 mai:   Săptămâna 20.04.2020 – 27.04.2020  

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în jumătatea nordică a ţării. Regimul pluviometric va fi deficitar în toată ţara, dar mai ales în regiunile intracarpatice, vestice, nord-vestice şi în zona montană aferentă.  

Săptămâna 27.04.2020 – 04.05.2020   Temperatura aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în zonele montane. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în toată ţara, cu posibilitatea unui uşor excedent în regiunile sud-vestice.   Săptămâna 04.05.2020 – 11.05.2020  

Temperaturile medii ale aerului vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, posibil uşor mai ridicate, local în vest şi nord-vest. Regimul pluviometric estimat pentru această săptămână va fi deficitar la nivelul întregii ţări, deficit ce va fi mai accentuat, local, în regiunile intracarpatice, la munte şi în nord-est.  

Săptămâna 11.05.2020 – 18.05.2020   Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această perioadă, în toate regiuniule. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru acest

1

interval, la nivelul întregii ţări.   

Meteo. Vreme capricioasă pentru luna aprilie Lucian Ionescu 20 aprilie 2020

Agenția Națională de Meteorologie (ANM) a prognozat, pentru perioada 20-29 aprilie, o vreme de adevărată primăvară, cu temperaturi ceva mai ridicate decât cele normale, dar și cu precipitații destul de însemnate

Acest lucru se va manifesta mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi deficitare pe întreg teritoriul României.De asemenea, meteorologii anunță că în prima săptămână de prognoză, vremea se va menține rece, urmând ca de la sfârșitul săptămânii să se încălzească.

BANAT. Pe tot parcursul intervalului de prognoză temperatura aerului va crește ușor și treptat, astfel încât maximele diurne se vor situa, în medie, între 14 grade la începutul intervalului și 24 de grade la sfârșitul prognozei. Temperaturile minime vor avea variații în prima săptămână, când se vor încadra între 2 și 5 grade, apoi vor crește treptat, spre 10 grade la finalul celei de a doua săptămâni. Probabilitatea de ploaie va fi ridicată în prima zi a intervalului de prognoză, dar și în perioada 24 – 28 aprilie când pot fi ploi slabe, pe arii restrânse.

CRIŞANA. La începutul intervalului vremea va fi rece, cu valori termice diurne ce se vor situa, în medie, în jurul a 14 grade. Valorile nocturne în prima săptămână vor avea ușoare variații și se vor situa între 0 și 4 grade. În decursul celei de a doua săptămâni vremea se va încălzi de la o zi la alta, iar la finalul intrevalului de prognoză se vor înregistra medii regionale de aproximativ 23 de grade, ziua și de 8 grade, noaptea. Probablitatea de ploaie va fi în general redusă și doar spre sfârșitul intervalului pot fi ploi slabe, pe arii restrânse.

TRANSILVANIA. Vremea se va menține rece în prima săptămână de prognoză, când se vor înregistra medii ale temperaturilor maxime cuprinse, în general, între 12 și 14 grade. Temperaturile minime în acest interval vor avea variații semnificative și se vor încadra, în medie regională, între -4 și 3 grade. În a doua săptămână de prognoză vremea se va încălzi ușor și treptat, iar valorile diurne vor atinge 21 de grade în ultimele zile, iar temperaturile nocturne se vor situa în jurul a 6 grade. Se vor semnala precipitații

2

predominant sub formă de ploaie în primele zile ale intervalului de prognoză, iar spre sfârșitul celei de a doua săptămâni probabilitatea pentru ploi slabe, trecătoare, va fi în creștere.

MARAMUREŞ. Vremea se va menține rece în primele două zile ale prognozei, când media regională a temperaturilor maxime va fi de 12…13 grade, apoi se va încălzi ușor și se vor atinge valori diurne situate între 14 și 16 grade. Temperaturile nocturne în această perioadă nu vor avea variații importante și se vor încadra, în general, între -2 și 2 grade. În cea de a doua săptămână a intervalului de prognoză regimul termic va fi în creștere, iar la finalul celor două săptămâni se vor atinge temperaturi medii de 22 de grade ziua și de 8 grade noaptea. Se vor semnala precipitații, predominant ploi, la începutul intervalului de prognoză, iar spre sfârșitul celei de a doua săptămâni probabilitatea de ploaie va fi din nou în creștere.

MOLDOVA. Vremea se va încălzi treptat astfel încât maximele termice vor crește în medie de la 14 spre 20 de grade, cu cele mai ridicate valori în perioada 26 – 28 aprilie. Media temperaturilor minime va fi cuprinsă în general între 2 și 5 grade, cu tendință de creștere ușoară, în ultimele nopți, spre 6…8 grade. Temporar vor fi precipitații predominant sub formă de ploaie, local moderate cantitativ, iar în restul intervalului doar trecător și pe arii restrânse va ploua slab, cu o probabilitate mai mare după data de 24 aprilie.

DOBROGEA.  Începând cu 20 aprilie maximele termice vor crește ușor și treptat spre o medie de 16…18 grade în intervalul 25 – 28 aprilie, adică valori normale raportate la media regională. Media temperaturilor minime va fi cuprinsă în general între 3 și 7 grade, cu tendință de creștere ușoară, în ultimele nopți, spre 8…9 grade. Temporar va ploua, în general slab cantitativ, cu o probabilitate mai mare în 20 aprilie și după data de 25 aprilie.

MUNTENIA.  În prima săptămână maximele termice se vor situa în medie între 12 și 14 grade și vor caracteriza o vreme rece. Ulterior, din 22 aprilie, media temperaturilor maxime va fi în creștere treptată și va tinde spre 20…21 de grade, în perioada 25 – 28 aprilie, valori apropiate de normele climatologice. Temperaturile minime vor fi cuprinse în medie între 2 și 6 grade, cu tendință de creștere ușoară, în ultimele nopți, spre 7…8 grade.

OLTENIA Până în data de 22 aprilie vremea va fi ușor mai rece decât în mod obișnuit, cu temperaturi maxime medii cuprinse între 14 și 16 grade. Apoi, vremea se va încălzi treptat astfel încât maximele termice vor crește

3

spre o medie de 20…21 de grade, în perioada 25 – 28 aprilie. Media temperaturilor minime va fi cuprinsă în general între 3 și 6 grade, cu tendință de creștere ușoară, în ultimele nopți, spre 7…8 grade. Pe arii restrânse va ploua slab, în timp ce în restul intervalului doar trecător și izolat vor mai fi posibile ploi slabe.

LA MUNTE Vremea va fi rece când se va înregistra o medie a temperaturilor maxime de 2…4 grade, în timp ce valorile nocturne vor fi exclusiv negative și se vor încadra între -6 și -2 grade. Începând cu data de 23 aprilie vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, astfel încât valorile maxime diurne vor atinge 12 grade în intervalul 25 – 28 aprilie, iar cele minime vor deveni pozitive și se vor situa în jurul valorii medii de 3 grade. Se vor semnala precipitații mixte în primele zile ale intervalului de prognoză, iar spre sfârșit probabilitatea pentru ploi slabe.

APIA si SUBVENTII

ANUNȚ OFICIAL! PLĂȚI FERMIERI DE 211 MILIOANE DE EURO! Agroinfo  17 aprilie 2020 BANI ÎN CONTURI! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a transmis către Comisia Europeană declarația de cheltuieli aferentă primului trimestru al acestui an (01 ianuarie 2020 – 31 martie 2020) în valoare de 211.016.820,16 euro. Suma reprezintă plăți făcute către fermieri pentru proiectele de dezvoltare rurală și plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurale, efectuate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a transmis către Comisia Europeană declarația de cheltuieli aferentă primului trimestru al acestui an (01 ianuarie 2020 – 31 martie 2020) în valoare de 211.016.820,16 euro, anunță AFIR într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Acest document este necesar pentru ca suma să fie aprobată și apoi rambursată către România și astfel să intre în bugetul de stat al țării noastre.

Sumele solicitate reprezintă plățile efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020 în valoare de 124.506.370,12 euro, dar și plățile compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA) – 86.510.450,04 euro.

Sumelor menționate în declarația de cheltuieli li se adaugă contribuția financiară de la bugetul național, valoarea totală pentru primul trimestru 2020 fiind de 254.560.173,49 Euro.

4

Facem precizarea că acești bani au fost deja plătiți beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020) de către AFIR.

Rambursarea cheltuielilor efectuate de către un stat membru va certifica, de asemenea, corectitudinea acestor cheltuieli și mai ales faptul că AFIR are toate sistemele de implementare și plată în deplină concordanță cu cerințele regulamentelor europene.

CUM VOR FI SELECTAȚI FERMIERII pentru EȘANTIONUL DE CONTROL SUBVENȚII APIA 2020! Agroinfo 17 aprilie 2020 REGULAMENT PUBLICAT ASTĂZI! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu va mai include în eșantionul de control un procent de 5% din numărul fermierilor care au cerut subvențiile agricole pentru acest an. Procentul a fost scăzut la 3%, anunță REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/532 AL COMISIEI, publicat astăzi, 17 aprilie 2020, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Cum vor fi selectați fermierii pentru eșantionul de control APIA din acest an?

AGROINFO a intrat în posesia Regulamentului Comisiei Europene publicat astăzi în Jurnalul Oficial UE. Regulamentul intră în vigoare de luni, 20 aprilie 2020 și face mai multe derogări pentru anul 2020 de la regulile de până acum privind efectuarea controlului în teren pentru plata subvențiilor agricole și selectarea fermierilor din eșantionul de control APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate să renunțe anul acesta la controlul în teren la fermele care au cerut subvenții. De asemenea, procentul de 5% pentru eșantionul de control a fost scăzut la 3%. Pe de altă parte, suprafețele de teren agricol care nu sunt verificate în acest an, vor fi controlate cu prioritate în anul 2021.

Cum sunt selectați fermierii pentru acest eșantion în funcție de schemele de plată solicitate? AGROINFO vă pune la dispoziție prevederile Regulamentului Comisiei.

Articolul 2

Prin derogare de la articolul 24 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, date fiind măsurile luate pentru combaterea pandemiei de COVID-19, în ceea ce privește controalele care trebuie efectuate pentru anul de cerere 2020 în legătură cu schemele de ajutoare pe suprafață, statele membre pot decide să renunțe complet la inspecțiile fizice care ar fi trebuit efectuate în conformitate cu regulamentul menționat, în special la vizitele pe teren și la controalele la fața locului, înlocuindu-le cu utilizarea fotointerpretării ortoimaginilor prin satelit sau aeriene ori a altor

5

probe relevante, inclusiv a dovezilor furnizate de beneficiar la solicitarea autorității competente, de exemplu a fotografiilor cu etichetare geografică, care ar permite formularea, într-un mod considerat satisfăcător de către autoritatea competentă, a unor concluzii definitive.

Articolul 3

Prin derogare de la articolul 26 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, dacă, din cauza măsurilor luate pentru combaterea pandemiei de COVID-19, statele membre nu sunt în măsură să efectueze controale la fața locului aferente măsurilor din cadrul sistemului integrat de administrare și control pentru a asigura verificarea eficace a îndeplinirii anumitor criterii de eligibilitate, angajamente și alte obligații, verificare ce se poate efectua doar într-o perioadă specifică, statele membre pot decide să efectueze controalele respective pentru anul de cerere 2020 cu ajutorul unor noi tehnologii, inclusiv cu ajutorul fotografiilor cu etichetare geografică sau al altor probe relevante, în completarea posibilității de a utiliza teledetecția.

Articolul 4

(1) Prin derogare de la articolele 30-33 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, dacă, din cauza măsurilor luate pentru combaterea pandemiei de COVID-19, statele membre nu sunt în măsură să efectueze controalele la fața locului în conformitate cu normele prevăzute la articolele menționate, statele membre pot decide să organizeze controalele respective pentru anul de cerere 2020 în conformitate cu normele prevăzute la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.

(2) Eșantioanele de control pentru controalele la fața locului pentru anul de cerere 2020 cuprind cel puțin:

(a) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri în cadrul schemei de plată de bază sau al schemei de plată unică pe suprafață;(b) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata redistributivă;(c) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata pentru zonele cu constrângeri naturale;(d) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata pentru tinerii fermieri;(e) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plățile pe suprafață din cadrul sprijinului cuplat facultativ;(f) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata din cadrul schemei pentru micii fermieri;

6

(g) 10 % din suprafețele declarate pentru producția de cânepă;(h) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri pentru plata specifică pentru cultura de bumbac;(i) 3 % din totalul beneficiarilor care trebuie să respecte practicile agricole benefice pentru climă și mediu;(j) 3 % din totalul beneficiarilor care trebuie să respecte practicile în materie de înverzire și care utilizează schemele de certificare de mediu naționale sau regionale menționate la articolul 43 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;(k) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală;(l)  3 % din totalul colectivelor care depun o cerere colectivă;(m) 3 % din totalul beneficiarilor care depun cereri în cadrul schemelor de ajutoare pentru animale și cuprind cel puțin 3 % dintre animale.

Eșantionul menționat la primul paragraf litera (i) cuprinde, în același timp, cel puțin 3 % din totalul beneficiarilor care dețin suprafețe acoperite cu pășuni permanente sensibile din punct de vedere ecologic.

Statele membre care, în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, au decis deja să reducă la 3 % ratele controalelor în cazul anumitor scheme pot reduce și mai mult, la 1 %, procentajele stabilite pentru schemele respective la alineatul (2) din prezentul articol.

Rezultatele controalelor efectuate nu sunt luate în calcul pentru anul de cerere următor în scopurile articolelor 35 și 36 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014. Totuși, majorarea ratelor controalelor care ar fi trebuit să fie aplicată în anul de cerere 2020 în conformitate cu articolul 35 din regulamentul menționat se aplică printr-o majorare corespunzătoare în anul de cerere 2021.

În scopul aplicării ratelor controalelor prevăzute la alineatul (2) primul paragraf literele (a), (e), (i) și (j), statele membre acordă prioritate altor suprafețe decât celor cu pășuni permanente și/sau culturi permanente.

Suprafețele care nu fac obiectul unor controale pentru anul de cerere 2020 sunt gestionate cu prioritate în anii următori în cadrul actualizării sistemului de identificare a parcelelor agricole.

APIA. Stadiul depunerii Cererilor Unice de Plata in cadrul Campaniei 2020 In apr. 19, 2020 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la acest moment, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2020, s-au depus un număr

7

total de 255.655 cereri, pentru o suprafaţă de 1.384.367,79 hectare. Reamintim faptul că primirea Cererilor s-a mutat, începând din data de 6 aprilie 2020 în mediul online, pentru a respecta prevederile privind distanțarea socială și a preveni răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus.

Astfel, APIA face precizarea că 117.348 de cereri au fost depuse prin mijloace electronice, în perioada 06 aprilie –15 aprilie, pentru o suprafață de 845.934,85 hectare. Completarea Cererii unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găseste în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență.

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice către Centrele județene/locale APIA de care aparțin fermierii.

Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 iunie 2020, în conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plată aferente anului 2020.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Mai multi bani pentru apicultori! De cand ar putea intra in vigoare decizia In apr. 20, 2020

Vești bune pentru apicultori! Comisia Europeana ia în calcul majorarea cu 50% a finanțării acordate  programelor apicole, notează Euractiv. Cum numărul apicultorilor a crescut, s-a mărit proporțional și producția de miere, potrivit raportului privind punerea în aplicare a programelor apicole din Uniune.

”Sectorul apicol este crucial pentru agricultură și pentru biodiversitate în general. Trebuie să încurajăm apicultorii din întreaga UE, motiv pentru care susțin ferm sporirea de la 120 de milioane de euro la 180 de milioane de euro a finanțării din partea UE pentru programele apicole pentru următorii 3

8

ani, ca parte a propunerii Comisiei privind următorul buget alocat agriculturii”, a declarat comisarul pentru agricultura, Janusz Wojciechowski.

La nivelul Uniunii Europene, exista 17,5 milioane de stupi și 650.000 de apicultori, cu o producție de 280.000 de tone, de miere ceea ce face ca UE să fie al doilea producător  din lume, după China. Cofinanțarea  programelor apicole are drept scop îmbunătățirea condițiilor pentru sectorul respectiv și a comercializării produselor acestuia. Programele se desfășoară pe parcursul unor perioade de câte trei ani, în perioada 2017-2019 fiind pusă la dispoziție o contribuție anuală din partea UE de 36 de milioane de euro, dublată de fonduri naționale. Fiecare stat membru va avea un buget alocat în concordanță cu numărul de stupi notificat către Uniune, prin urmare  contribuția anuală a UE va ajunge la 40 milioane pentru perioada 2020-2022.

AFIR si FINANTARI

Parcurgerea etapelor de implementare ale proiectelor PNDR se poate realiza exclusiv on-line :   Fonduri europene agricultura 17 Aprilie 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) are capacitatea institutionala de a aplica prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea inscrisurilor in forma electronica la nivelul autoritatilor si institutiilor publice, fara ca beneficiarii Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) sa fie obligati sa schimbe modalitatea de lucru si de comunicare cu AFIR.

Acest lucru este posibil ca urmare a faptului ca AFIR a dezvoltat, incepand din anul 2018, o serie de mecanisme electronice on-line de preluare si de procesare a documentatiilor necesare accesarii fondurilor europene si implementarii proiectelor de investitii finantate prin PDNR.

In acest sens, precizam ca pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnaturii electronice din etapa de contractare si pana la ultima transa de plata este obligatorie, incepand din august 2018. De asemenea, in ceea ce

9

priveste intocmirea proiectului, o serie de documente sunt obtinute direct de catre AFIR prin interogarea bazelor de date ale institutiilor publice abilitate in emiterea acestora – Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) pentru verificarea inscrisurilor fermierilor, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatatiile zootehnice prin Registrul National al Exploatatiilor (RNE), Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) pentru extrasul de carte funciara, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Roman (ROCRIS). Mai mult, incepand cu luna martie 2020, corespondenta interna si externa a Agentiei este complet digitalizata si semnata electronic la toate palierele de decizie.

In urma acestor masuri aplicate de AFIR, la nivelul PNDR s-a observat un impact direct cuantificabil prin reducerea deplasarilor beneficiarilor PNDR la sediile AFIR, precum si prin scaderea cheltuielilor legate de consum de hartie si de toner, mentenanta echipamente, reducerea timpului necesar pentru semnarea olografa pe flux a acestora si arhivarea ulterioara a celor aproximativ 172.000 de documente semnate electronic pana acum.

Avand in vedere cele de mai sus, respectiv faptul ca s-au reduse costurile cu materiale, consumabile si cheltuielile legate de serviciile postale, majoritatea documentelor fiind transmise prin e-mail (economie de aproximativ 60.000 euro), ca s-a redus considerabil timpul pentru gestionarea si avizarea documentelor (economie de aproximativ 1,2 milioane de euro, calculata la timpul alocat celor 172.000 documente), se poate spune ca AFIR a realizat economii financiare de peste 1,2 milioane de euro din 2018 pana in prezent.

Inca de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitantilor folosirea semnaturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hartiei si de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. In contextul actual, utilizarea semnaturii electronice este vitala, cu atat mai mult cu cat, aceasta are forta juridica a inscrisurilor autentice atat ca reprezentare institutionala, cat si sub semnatura privata.  

10

Activitatea AFIR se desfasoara la capacitate normala in situatia starii de urgenta si permite implementarea fara sincope a proiectelor finantate prin PNDR 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale functioneaza la capacitatea normala atat la nivel central, cat si la nivel regional si judetean, in conditiile prelungirii starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, fiind la dispozitia solicitantilor si beneficiarilor finantarilor acordate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020), prin intermediul mijloacelor de comunciare electronica, pentru a asigura implementarea proiectelor si efectuarea platilor.

Sistemul informatic al AFIR permite parcurgerea tuturor etapelor procedurale, de la depunerea on-line a cererii de finantare, la contractarea proiectului, la solicitarea de informatii suplimentare, la depunerea contestatiilor, la avizarea dosarelor de achizitii si pana la autorizarea cererilor de plata depuse de beneficiari. Nivelul de digitalizare al AFIR asigura derularea fara sincope a tuturor fluxurilor de lucru in mediul online. Totodata, sistemul informatic utilizeaza semnatura electronica pe toate documentele solicitate, semnatura electronica pe care AFIR o foloseste in relatia cu beneficiarii sai inca din 2018.

Reamintim ca pentru a veni in intampinarea beneficiarilor PNDR 2020 si pentru a evita cele cateva situatii in care nu era posibila incarcarea online a documentelor, AFIR a implementat o solutie alternativa de transmitere a documentelor bazata pe tehnologia Cloud. Astfel, niciun beneficiar al unei investitii PNDR nu mai trebuie sa se deplaseze la sediile structurilor teritoriale ale AFIR, eliminand un risc sanitar inerent acestei perioade deosebite pe care o traversam.

In conditiile prelungirii starii de urgenta din tara, comunicarea Agentiei si relatiile cu publicul continua sa se desfasoare exclusiv in mediul on-line prin intermediul adreselor de e-mail relatii.publice@afir.info (petitii generale/ solicitanti PNDR) si cabinet@afir.info (pentru comunicare institutionala), prin intermediul telefonului 031 – 860 27 47 (sau la numerele de telefon ale structurilor teritoriale ale AFIR), prin servicii de curierat la adresa Str. Stirbei Voda, nr. 43, Sector 1, Bucuresti (sau la adresele postale ale structurilor teritoriale ale AFIR) si prin pagina oficiala de Facebook a Agentiei. Datele de contact ale Oficiilor Judetene si ale Centrelor Regionale ale AFIR sunt disponibile pe pagina web a AFIR, www.afir.info, la sectiunea Structuri Teritoriale.

11

AFIR

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale Platforma on-line dedicata produselor montane certificateProduse traditionale 17 Aprilie 2020

Agentia Nationala a Zonei Montane (ANZM) a creat platforma www.produsmontan.ro dedicata producatorilor care au obtinut dreptul de utilizare a mentiunii de calitate facultative "produs montan", in vederea promovarii produselor montane. Prin aceasta initiativa, ANZM doreste sa informeze consumatorii din Romania ca, pe langa produsele certificate pe schemele de calitate, cum ar fi: produs traditional, ecologic, DOP, IGP, STG, exista si produsele montane.

Mentiunea de calitate „produs montan” are recunoastere la nivel european si vine atat in sprijinul producatorilor, pentru a-i ajuta sa comunice pe piata caracteristicile si proprietatile, care ofera valoare adaugata propriilor produse agricole, cat si in sprijinul consumatorilor, pentru a le facilita identificarea produselor de calitate.

De asemenea, Comisia Europeana doreste sa se evite folosirea termenului „munte” intr-un mod abuziv si sa reglementeze faptul ca produsul care a obtinut dreptul de utilizare a acestei mentiuni este verificat si certificat ca fiind din zona montana.

In Romania, autoritatea competenta cu verificarea datelor cuprinse in caietul de sarcini in vederea acordarii dreptului de utilizare a mentiunii de calitate facultative „produs montan” este Agentia Nationala a Zonei Montane din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Cumparatorul trebuie sa aiba siguranta ca atunci cand ia de pe raft un produs cu logo-ul produs montan, acesta este intr-adevar un produs facut la munte, din materie prima din zona montana.

12

Un produs montan va fi privit de catre cumparator ca un produs de calitate superioara, cu o origine recunoscuta, obtinut dintr-o zona cu un grad redus de poluare.

Site-ul www.produsmontan.ro are o structura simpla, astfel incat producatorii sa fie identificati usor. Prin urmare, pe prima pagina sunt prezentate categoriile de produse si cu un singur click vor fi redati toti producatorii din categoria respectiva. De asemenea, exista optiunea de a cauta un producator dupa judetul de provenienta.

Fiecare producator are afisate datele de contact, iar unii dintre acestia au si site propriu de prezentare. Astfel, consumatorii au posibilitatea sa contacteze direct producatorii pentru a achizitiona produsele de care sunt interesati.

Pana in prezent, exista un numar de 165 de producatori care detin dreptul de utilizare a mentiunii de calitate facultative "produs montan" pentru 579 de produse montane. Aceste date se regasesc si in Registrul National al Produselor Montane.

Producatorii sunt inregistrati pe site-ul www.produsmontan.ro de catre reprezentantii agentiei dupa ce au primit Decizia de acordare a dreptului de utilizare a mentiunii de calitate facultative “produs montan”.

Potentialul pentru dezvoltarea produselor alimentare din zona de munte este foarte ridicat, deoarece acestea au calitati deosebite legate de locul de origine, precum si de metodele traditionale de productie si procesare.

Informatii despre Cum se obtine mentiunea de calitate facultativa „produs montan” sunt disponibile aici: www.produsmontan.ro/despre-produs-montan/. 

Reamintim ca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin AFIR, a mai creat o platforma, sub forma unei aplicatii denumita CPAC - Catalogul Produselor Alimentare Certificate, care va duce direct la producatorii autentici din Romania, fie ca sunt montani, traditionali sau certificati pe o alta schema de calitate.

Prin intermediul acestei aplicatii, aveti acces la toate produsele din Romania atestate printr-o schema de calitate, vizualizare pe harta GPS a tuturor producatorilor de produse alimentare atestate cu posibilitate de accesare si contact direct din aplicatie, cautare in lista de atestate a producatorilor dupa diverse criterii, filtrare produse intr-un anumit judet sau pe o anumita raza, in functie de tipul atestatului si categoria de produs, precum si posibilitatea

13

de citire QR Code de pe orice eticheta pentru aflare detalii despre produse.

Consumand produse montane, contribuim la mentinerea activitatilor agricole traditionale in zona montana, la dezvoltarea gospodariilor montane, precum si la mentinerea populatiei in zonele de munte.

Aflandu-ne in apropierea Sfintelor Pasti, Agentia Nationala a Zonei Montane ureaza fermierilor, producatorilor agricoli si tuturor consumatorilor, sanatate, liniste sufleteasca si buna intelegere!MADRMinisterul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale 

ALTELE

AJUTOR pentru FERMIERI DIN REZERVA AGRICOLĂ DE CRIZĂ! Agroinfo 17 aprilie 2020 - OFICIAL! În rezerva agricolă pentru situații de criză sunt 478 de milioane de euro. Fermieri și europarlamentari i-au cerut comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz deblocarea acestei sume și acordarea de ajutor financiar fermierilor în aceste momente când ne confruntăm cu criza COVID 19. Care este răspunsul comisarului european?

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, a participat pe 15 aprilie 2020 la ședința Comisiei AGRI din Parlamentul European. Oficialul Comisiei Europene a dezvăluit că fermierii solicită deblocarea celor 478 de milioane de euro din rezerva agricolă pentru situații de criză și acordarea de ajutoare fermierilor care se confruntă cu criza sanitară.

Unele persoane solicită deblocarea imediată a rezervei de criză, pentru care sunt disponibile 478 milioane euro în buget. Cu toate acestea, suntem cu toții conștienți că eliberarea rezervei de criză înseamnă în cele din urmă mai puțini bani pentru plăți directe, adică banii pe care fermierii noștri se bazează în mod constant. Aceasta nu pare să fie o mișcare bună în actuala criză.

Asta înseamnă că trebuie să lăsăm fermierii să se descurce singuri? Absolut nu. Nu abandonăm fermierii și nu îi vom abandona.Statele membre pot acorda până la sumele menționate anterior de 100.000 EUR pe fermă și 800.000 EUR pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul procesării și Comisia va accepta acest lucru. Nu se va întâmpina

14

nicio dificultate în acest sens, deoarece suntem conștienți de faptul că aceasta este o situație excepțională.

Unii vor spune că ajutorul de stat nu este în niciun caz o favoare din partea UE și acest lucru este adevărat. Cu toate acestea, bugetul UE este ceea ce este. Este ceea ce au aprobat statele membre în urmă cu șapte ani prin consens politic și nu mai există bani în el. S-ar putea să existe mai mulți bani în cadrul financiar următor pentru următorii șapte ani, dar aceasta este o problemă pentru o altă zi și, desigur, este supusă unui acord. Deocamdată, avem ce avem și nu vom mai primi, a spus comisarul european pentru Agricultură.

Janusz Wojciechowski a propus să fie acordate ajutoare fermierilor din fondurile rămase neutilizate pentru Pilonul 2 al politicii agricole comune, dezvoltare rurală.

Dar mai avem încă o sursă de intervenție și ajutor pentru fermieri, pe care o consider foarte importantă, și anume fondurile încă neutilizate din cel de-al doilea pilon, din Fondul european de dezvoltare rurală.

În opinia mea, aceste fonduri ar trebui utilizate în cea mai mare măsură posibilă pentru a sprijini fermierii în timpul crizei și trebuie transferați la un astfel de ajutor.

Nu este momentul să planificăm și să programăm noi investiții în dezvoltare agricolă, care ar putea fi realizate mai târziu.Acum trebuie să protejăm fermele, potențialul lor de producție, să salvăm piața agricolă, să protejăm fermierii și să asigurăm securitatea alimentară pentru cetățenii noștri. Această securitate există încă, dar trebuie să o protejăm și să o consolidăm.

Doamnelor și domnilor, această criză are multe lecții pentru viitor. Lecții despre cum ar trebui să funcționeze agricultura în viitor, cum să crească securitatea alimentară și, în același timp, securitatea economică pentru fermierii înșiși și cum să facă fermele mai rezistente la crize.

Dar acestea sunt probleme pentru mai târziu, când vom începe să ieșim din această criză, sperăm să fie cât mai curând posibil. Deocamdată, să ne concentrăm asupra modului de a salva fermierii și de a-i susține prin această criză, astfel încât să nu rămânem doar cu echipamente medicale, ci și cu alimente pentru mesele noastre, a spus comisarul european pentru Agricultură, în discursul său, ținut în fața europarlamentarilor din Comisia AGRI.

 

15

Secretul bobului de grâu Sorin Roşca Stănescu Miscellanea / 20 aprilie

Guvernul Orban ne propune un pariu dramatic. Un pariu pe bobul de grâu. Pare un fleac. Dar este vorba nici mai mult nici mai puţin decât despre supravieţuirea noastră. La modul concret. Avem sau nu avem o rezervă strategică de grâu? Suntem sau nu suntem asiguraţi până la recolta viitoare? Suntem cumva în pericol? Se joacă cineva de-a alba-neagra pe bursa grâului?

În urmă cu câteva zile, o ordonanţă militară a interzis cu desăvârşire exportul de grâu. Cei care au emis ordonanţa, respectiv reprezentanţii Executivului au avut în vedere câteva premize, care păreau extrem de raţionale. Cea mai dramatică componentă a crizei economice este criza alimentară. Care cu certitudine va lovi planeta. Şi nici România nu va fi ocolită. Dacă ne referim la criza alimentară, atunci vom avea în vedere în primul şi în primul rând criza grâului.

Este un an prost. Seceta a lovit năprasnic toate culturile de grâu, cu excepţia celor nu prea multe la număr care beneficiază de sisteme de irigaţii. Prin urmare, vom avea o recoltă slabă. O parte din această recoltă este reprezentată de terenuri care aparţin unor societăţi cu capital străin. Întreaga recoltă obţinută din aceste culturi este exportată. Nouă din cei zece traderi cei mai importanţi care se ocupă de exportul de cereale din România sunt societăţi americane. Nu ştiu care a fost situaţia anul în 2019, dar anterior aceste societăţi au raportat profituri insignifiante sau chiar pierderi, astfel încât nu au plătit mai deloc impozite la bugetul statului. Dacă cumva lucrurile stau altfel şi mă înşel eu, îi solicit ministrului Finanţelor să informeze opinia publică asupra situaţiei reale.

Ei bine, ştiind că ne vom confrunta cu o criză a cerealelor, Guvernul a interzis exporturile. O zi mai târziu, a revenit asupra deciziei. Ludovic Orban a dat liber la exporturi, anunţând că, sub aspectul cerealelor, rezerva de stat a plină. Cum s-a umplut rezerva de stat peste noapte?

Fiindcă este vorba despre unul dintre cele mai dramatice pariuri, un pariu pe care, dacă îl pierdem, rămânem cu burţile goale, eu cred că Guvernul are obligaţia să se prezinte în faţa Parlamentului şi să ofere câteva explicaţii elementare.

16

1). Să prezinte un bilanţ al exporturilor de grâu din ultimii ani, din care să reiasă câte milioane de tone au fost produse în această ţară, şi câte milioane de tone au fost exportate an de an. Şi la ce preţuri, comparativ cu preţurile vehiculate pe bursele de grâu.

2). Cine a plătit impozite statului român şi la ce valoare din banii câştigaţi din comerţul cu grâu?

3). Care este prognoza pentru acest an, din perspectiva recoltei care va fi obţinută în condiţii de secetă?

4). Care este cantitatea de grâu achiziţionată pe parcursul unei singure nopţi şi existentă în prezent în rezerva de stat? Pentru ce perioadă este acoperitoare această cantitate?

5). Cum au reuşit exportatorii de grâu românesc ca, pe parcursul unei singure nopţi, să schimbe decizia Guvernului? Cine şi la ce nivel a intervenit?

Până când opinia publică nu va obţine prin intermediul Parlamentului un răspuns concludent la întrebările de mai sus, vom avea toate motivele să ne punem întrebări, fără a fi acuzaţi în vreun fel că intenţionăm să generăm o stare de nelinişte şi de panică.

P.S.: Atunci când Guvernul a dat ordonanţa vizând interzicerea exporturilor de grâu, pe piaţă a circulat în mod peristent un zvon. Şi anume că ordonanţa a sosit prea târziu, întrucât, până în urmă cu câteva zile, 90% din producţia de grâu existentă fusese vândută. Care a fost situaţia reală? În al doilea rând, am auzit că au fost generate nemulţumiri chiar şi în rândul fermierilor români, care, în eventualitatea blocării exporturilor, urmau să înregistreze pierderi. S-a gândit vreun moment Executivul de la Bucureşti să compenseze aceste eventuale pierderi?

MULȚUMIM COMISARULUI pentru AGRICULTURĂ CĂ A DEBLOCAT PORTUL CONSTANȚA! Agroinfo 17 aprilie 2020 - LIBER LA EXPORT! Unul dintre traderii de cereale importanți din Europa, COCERAL, îi mulțumește public astăzi comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltarea Rurală, Janusz Wojciechowski, că a luat măsuri imediate pentru ridicarea interdicției la exportul de cereale din România.

17

Traderul COCERAL a postat vineri, 17 aprilie 2020, un mesaj de mulțumire pe contul twitter al comisarului european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Mesajului i-a fost atașată o fotografie din Portul Constanța.

Interdicția română la exportul de produse agro a fost ridicată ieri! Întrucât Constanța este cel mai mare port din UE pentru tranzitul de materii prime agricole, această interdicție a fost o perturbare comercială majoră. Vă mulțumim, domnule comisar, că ați luat măsuri imediate pentru a pune capăt acestei interdicții.

Interzicerea exportului extracomunitar de cereale din România a fost una dintre măsurile stabilite prin Ordonanță Militară 8 din 10 aprilie 2020. Imediat după luarea acestei decizii, în Portul Constanța au rămas blocate cantități însemnate de cereale, deja plătite de partenerii comerciali ai fermierilor români."Comisia nu dispune de niciun fel de informaţii care să arate că România se confruntă sau se va confrunta în scurt timp cu deficienţe în aprovizionarea de produse agricole destinate consumului uman. Măsurile par să fie disproporţionate", a criticat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, decizia României de a interzice exportul de cereale în țări din afara Uniunii Europene, citat de economica.net.

După criticile aspre venite din UE și după reacția vehementă a fermierilor români care acuzau că prețul grâului a scăzut cu circa 30 de euro pe tonă și că agricultorii români riscă să-și piardă contractele, partenerii comerciali și, implicit, piețele de desfacere, joi, 16 aprilie 2020, la doar o săptămână de la interzicerea exportului, s-a revenit asupra deciziei prin Ordonanța militară 9. Interdicția a fost ridicată!

18

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională determinată de infecţia cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Ordin 629/2020 la 16.04.2020

Ordonanţa militară nr. 9/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, Ministerul Afacerilor Interne - MAI Va intra în vigoare la 19.04.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 531/2020 de derogare, pentru anul 2020, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale, precum şi de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce priveşte plăţile directe, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 119 din 17.04.2020. Va intra în vigoare la 20.04.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 532/2020 de derogare, pentru anul 2020, de la Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, (UE) nr. 180/2014, (UE) nr. 181/2014, (UE) 2017/892, (UE) 2016/1150, (UE) 2018/274, (UE) 2017/39, (UE) 2015/1368 şi (UE) 2016/1240 în ceea ce priveşte anumite controale administrative şi la faţa locului aplicabile în cadrul politicii agricole comune, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 119 din 17.04.2020. Va intra în vigoare la 20.04.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 464/2020 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte documentele necesare pentru recunoaşterea retroactivă a perioadelor în scopul conversiei, producţia de produse ecologice şi informaţiile care trebuie furnizate de către statele membre (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 20.04.2020

19

Ordinul MADR pentru despăgubirile de secetă – în vigoare! Termen de 3 zile pentru a sesiza primăriile! agrointeligenta.ro - 17 aprilie 2020

Ordin pentru despăgubirea fermierilor, publicat în Monitorul Oficial. Documentul care prevede regulamentul care va fi pus în aplicare pentru compensarea pagubelor produse de seceta pedologică instalată în această primăvară este deja în vigoare astfel că fermierii pot sesiza Primăriile cu privire la nivelul de calamitate din culturile proprii. Aceștia au termen 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute!

Astfel, Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, prevede că deținătorii de terenuri agricole ale căror suprafețe cu culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale depun înștiințări scrise la unitatea administrativ teritorială pe a căror rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloce electronice de transmitere la distanță, în termen de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute.

Înștiințările scrise cuprind datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată, suprafața calamitată estimativ pe fiecare din culturile calamitate, cu specificarea dacă suprafața calamitată se află în zonă irigabilă.

Mai departe, în baza înștiințărilor Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă întocmește un raport operativ  în termen de maxim 24 de ore de la înregistrarea înștiințărilor, pe care îl transmite către Centrul Operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi către Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din judeţ.

După primirea rapoartelor  Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice din judeţ întocmește centralizatorul rapoartelor operative cu pagubele la culturile agricole asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, pe care

20

înaintează Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În funcţie de pagubele înregistrate şi raportate de Grupul de Suport Tehnic, prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, numește, prin ordin, comisia de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole.

Din cadrul comisiei de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole fac parte reprezentanţi ai administrației publice locale, un reprezentant al centrului județean/local al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și un reprezentant al direcției pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Atenție! Promovarea şi finanţarea acţiunilor şi măsurilor urgente de intervenţie în vederea înlăturării efectelor manifestării fenomenului de secetă pedologică vor avea la bază procesele-verbale pentru constatarea şi evaluarea pagubelor la culturile agricole.

………………….

INTERNE

Deciziile strâmbe de la Bruxelles i-au scos în câmp pe fermierii români și în Sâmbăta Mare! agrointeligenta.ro - 18 aprilie 2020

În timp ce majoritatea românilor urmăreau cum Lumina Învierii era adusă de la Ierusalim, pe câmp fermierii au tras tare pentru ca Noaptea Sfântă să o petreacă în familie, și nu în tractor sau în mașina de stropit. După ce au sesizat un atac puternic al dăunătorilor la floarea-soarelui abia răsărită, la una dintre fermele Agromad Crops, în Bulbucata, județul Giurgiu, s-a luat decizia unui tratament cu insecticid, de urgență, chiar în Sâmbăta Mare.

”Acesta este rezultatul interzicerii neonicotineidelor. Agricultura românească are alte particularități față de cea din vest super-chimizată în trecut, unde nu mai găsești dăunători. Am îndeplinit ordinele celor de la Bruxelles, șefii noștri supremi, în Sâmbăta Paștelui suntem pe câmp și ne uităm cu durere și amărăciune ce înseamnă această decizie dezastruoasă”, a

21

scris pe Facebook fermierul Ion Olteanu, administratorul grupului Agromad Crops .

La câteva ore distanță de la mesajul îngrijorător, Ion Olteanu a revenit cu un ton mai optimist, însă în continuare îngrijorat: ”Băieții mei, oameni de mare caracter, la ora 17, au luat decizia să vină să stropească floarea-soarelui atacată. Acum e aproape gata. Vedeți sentimentul de bucurie al lucrului bine făcut! Echipa minunată, îți mulțumesc. Agricultura nu știe de sărbătoare și oamenii mei știu. Ar trebui să știe și cei care au luat decizia nefondată de interzicere a neonicotineidelor. Dar să fim buni azi. E și sărbătoare și este și o zi în care băieții mei m-au făcut mândru de ei„, a scris fermierul pe Facebook.

Referitor la riscul pe care tratamentul semințelor cu neonicotinoide l-ar reprezenta pentru albine, Ion Olteanu spune că în fiecare an a avut apicultori care și-au adus albinele la rapița și floarea care a beneficiat de acest tratament. ”Să spuneți că mureau albinele…nu, este o minciună ordinară. Aceiași albinari vin de 9 ani, an de an, și ne roagă să stea lângă lanurile de rapiță și floare. Oare erau nebuni să mai vină dacă le murea o singură albina? Când or să vină voi face un reportaj cu toți să vă convingeți! Acum trebuie să facem mai multe treceri cu insecticide. Efectul este mai rău asupra solului, poluare șamd. Este atâta ipocrizie. Este valabilă în multe decizii: uitați-vă la soia OMG, nu o cultivăm, nu este voie, dar o importăm. Cine o să mai pună floarea-soarelui? Nu-i problema, importăm ulei!”, mai spus fermierul. 

Un fermier a dat statul în judecată pentru că, din cauza carantinei, nu-și poate lucra pământul! agrointeligenta.ro - 17 aprilie 2020

22

Fermierul Cătălin Niculae a dat statul în judecată pentru că, din cauza carantinei, nu își poate lucra terenurile agricole, mai exact nu poate ieși din localitatea ialomițeană Tăndărei pentru a semăna și trata culturile. Așa cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO  a scris AICI, fermierul Niculae este unul dintre agricultorii care produc sămânță de porumb, iar întârzierea lucrărilor din câmp înseamnă un contract nerespectat, dar și riscul ca anul viitor, pe piață să fie 300.000 de hectare ce nu vor mai fi semănate cu semințe produse în România.

Cătălin Niculae a solicitat, printr-o acțiune în instanță, dreptul de a părăsi locuința astfel încât să-și lucreze suprafețele pe care le deține. Procesul, desfășurat în premieră în România, s-a judecat la Tribunalul Ialomița, instanță care a respins solicitarea fermierului. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel București, iar judecarea cauzei urmează să fie reluată. Fermierul speră ca magistrații din Capitală să-i dea câștig de cauză.

Potrivit www.independentonline.ro, agricultorul din Țăndărei a solicitat Tribunalului Ialomița dreptul de a-și lucra terenurile în baza unei Ordonanțe Președințiale. A apelat la acest mijloc de a-și cere drepturile deoarece Ordonanțele Președințiale au un caracter urgent de judecată. Urgența în cazul său emană din faptul că trebuie să-și lucreze terenurile pentru a înlătura riscul de compromitere a culturilor înființate. În solicitarea înaintată instanței, fermierul Cătălin Niculae a cerut judecătorilor să admită intrarea și ieșirea din orașul Țăndărei pentru o singură persoană care are atât studiile necesare, cât și experiența profesională, pentru a supraveghea culturile agricole. Judecătorii Tribunalului Ialomița au respins însă demersul fermierului, invocând că acțiunea este «inadmisibilă».

În motivarea cauzei, magistrații au precizat faptul că «aparența de drept nu este în favoarea reclamantei, cererea acesteia promovată pe calea Ordonaței Președințiale apare ca fiind inadmisibilă». Mai concret, judecătorii au stabilit

23

că, având în vedere carantina impusă la Țăndărei și starea de urgență, fermierul nu are dreptul de a face astfel de solicitări. Totuși, Constituția României, la art. 53, alin. 2, prevede faptul că unele drepturi pot fi restrânse, în niciun caz anulate. «Potrivit legii fundamentale, anumite drepturi pot fi restrânse în mod proporțional. Ori decizia magistraților anihilează complet drepturile!» explică Cristina Niculae, avocatul acestei cauze. Decizia magistraților Tribunalului Ialomița nu este însă definitivă și a fost atacată cu apel la Curtea de Apel București. Potrivit estimărilor oficiale, la Țăndărei, există aproximativ 10 mii de hectare cultivate cu cereale care trebuie lucrate de fermierii care le administrează.

Măsuri ignorate de autorități Chiar dacă România se află în stare de urgență, iar Țăndăreiul în carantină, activitățile din industria agro-alimentară ar fi trebuit susținute de autorități, nu blocate. Cel puțin acestea sunt recomandările experților din cadrul Academiei de Științe Agricole «Gheorghe Ionescu Sitești» din București. Într-un studiu aprofundat, postat pe site-ul instituției, specialiștii le recomandă autorităților publice și măsurile pe care trebuie să le adopte pentru a sprijini industria agro-alimentară.

«Se ia măsura securizării sistemului agricol și alimentar național, (…) fermele familiale sunt și trebuie să fie o verigă importantă a producției de alimente și în susținerea durabilă a Securității Alimentare a României. Este dovedit că astfel de exploatații agricole pot contribui sustenabil la securitatea alimentară, (…) este foarte important ca să fie luate toate măsurile posibile pentru a ține în funcțiune unitățile de producție agro-alimentare.

La sediul acestor unități nu trebuie redusă activitate și cu atât mai mult suspendată sau oprită» se arată în studiul specialiștilor Academiei de Științe Agricole «Gheorghe Ionescu Sitești» din București. Din păcate, măsurile au fost ignorate de autoritățile din Ialomița. Mai mult, avocatul Cristina Nicolae susține faptul că a făcut numeroase petiții către reprezentanții Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ialomița la care nu a primit încă niciun răspuns. «Le-am solicitat sprijinul și le-am recomandat să gestioneze situația astfel încât să nu existe pericol de contaminare. Le-am explicat că se pot amenaja culoare de trecere sau puncte pentru verificarea stării de sănătate a celor care trebuie să intre și să iasă din oraș. Din păcate nu au răspus acestor demersuri…» a precizat Cristina Niculae.

Micii fermieri: ”Noi producem și aruncăm marfa! Primarii nu știu ce au de făcut!” agrointeligenta.ro - 18 aprilie 2020 Piețele sunt în continuare închise, i-a comunicat un mic producător ministrului

24

Agriculturii Adrian Oros. Aura Ioana din județul Olt i-a scris șefului de la MADR că la nivelul comunelor din județul Olt, piețele locale au fost închise și închise au rămas, în ciuda Ordonanțelor Militare care permit redeschiderea acestor spații unde își comercializează legumele mai ales fermierii din zonă.

”O parte din micii producători nu am avut unde vinde marfa deoarece piețele la nivel de comună sunt tot închise. Pe județul Olt, nicio piață la nivel de comună nu este deschisă – Șerbănești, Tufeni, Văleni și multe altele. Noi micii producători nu am avut unde vinde marfa, o parte din noi au aruncat ceapă de solar pentru a planta roșii, alții au aruncat salata, ridichiile, răsadurile care în perioada aceasta trebuiau plantate demult. Ce primar de comună întrebăm când se deschid, toți ridică din umeri, nimeni nu știe ce are de făcut. Dacă vrem să mâncăm produse românești trebuie să ne ajutați, altfel noi producem și aruncăm marfa. În scurt timp nu vom mai avea banii pentru investiții”, i-a scris Aura Ioana ministrului Agriculturii pe Facebook.

Răspunsul ministrului Adrian Oros a venit promt: ”Mulțumesc pentru informații. Vom lua măsuri!”.

"Coşul verde de Buzău", o iniţiativă unică în România   Ana Felea Miscellanea / 19 aprilie

25

Produse româneşti, aduse direct din gospodăriile producătorilor locali, vor ajunge direct pe mesele buzoienilor, printr-un serviciu de livrare la domiciliu ca urmare a unei initiative unice în România. Concret este vorba despre un serviciu de livrare la domiciliu, denumit sugestiv "Cosul verde de Buzău", fiind de fapt aprovizionarea director a buzoienilor cu produse din gospodăriile ţărăneşti şi microfermele locale. Iniţiativa aparţine Cooperativei Agricole "Unirea Gospodarilor din Mihăileşti" în parteneriat cu Primăria Buzău şi cu o societate care deţine ample capacităţi de stocare dar şi un serviciu de livrare la domiciliu. Scopul este acela de a aproviziona cu produse sănătoase pe toţi cei care stau în case, fiind în acelaţi timp un ajutor enorm pentru agricultorii locali care în această perioadă se confruntă cu scăderi mari în vânzarea mărfurilor.

"Coşul Verde de Buzău"- prima acţiune de aprovizionare directă a buzoienilor cu produse din gospodăriile ţărăneşti şi microfermele locale. A trebuit să vină această criză sanitară majoră care a declanşat deja şi o criză economică pentru a ne da seama că trebuie schimbat radical actualul mod de aprovizionare din import a populaţiei cu produse alimentare de multe ori de slabă calitate! Primăria Municipiului Buzău, prin lansarea platformei "Coşul Verde de Buzău", face primul pas în realizarea celui mai scurt drum de aprovizionare cu produse proaspete şi sănătoase a consumatorilor buzoieni de la producătorii buzoieni - din gospodăriile ţărăneşti şi microferme pe modelul Casei Române de Comerţ Agroalimentar "Unirea", care trebuia să funcţioneze la nivel naţional, gestionat de Guvernul României", a declarant Constantin Toma, primar municipiu Buzau.

Toate produsele provin din gospodăriile membrilor Cooperativei Agricole Unirea Gospodarilor din Mihăileşti care deţine deja un număr de 21 de membri.

"Această iniţiativă de vânzare a produselor proaspete, în regim online, care va funcţiona conform schiţei de mai jos se doreşte a fi un prim modul de parteneriat între Primăria Municipiului Buzău, producătorii buzoieni şi consumatorii finali. Pentru început au fost aleşi doi parteneri deja cu rezultate notabile pe piaţa buzoiană: - Cooperativa Agricolă "Unirea Gospodarilor" din Mihăileşti, singura din judeţul Buzău care se bazează pe asocierea a 21 de gospodării ţărăneşti, având ca iniţiator pe domnul Dan Ivaşcu creatorul "Fermelor Ivaşcu" şi Grupul "COMFORTUNA 93" care deţine o mulţime de facilităţi de stocare şi vânzare alimente en-detail, inclusiv de vânzare la domiciliu", a declarant primarul Constantin Toma. - poza e in mail cu schita)

26

Pasul doi va însemna realizarea fizică de magazine alimentare care să vândă exclusiv produse realizate în gospodăriile ţărăneşti şi microfermele buzoiene. Iar pasul trei va însemna realizarea unui mare centru en-gross, cu toate facilităţile de depozitare, ambalare şi procesare care să vândă exclusiv produsele producătorilor buzoieni.

"Pasul doi va însemna realizarea fizică de magazine alimentare care să vândă exclusiv produse realizate în gospodăriile ţărăneşti şi microfermele buzoiene. Iar pasul trei va însemna realizarea unui mare centru en-gross, cu toate facilităţile de depozitare, ambalare şi procesare care să vândă exclusiv produsele producătorilor buzoieni. Cu această ocazie invit cât mai mulţi producători buzoieni pentru a ni se alătura, ori fiind parteneri ai Cooperativei Agricole "Unirea Gospodarilor", ori asociindu-se după modelul lor pentru a-şi vinde produsele direct către consumatorii buzoieni. Primăria Municipiului Buzău doreşte să fie un partener onest şi disponibil pentru toţi cei interesaţi pentru a dezvolta o economie de tip circular pe această zonă vitală, cea a alimentaţiei sănătoase şi sigure", a spus primarul Buzaului.

Acest sistem funcţionează chiar de astăzi, prin trimiterea a 1500 de pachete cu alimente de bază proaspete, într-un gest de solidaritate cu familiile neajutorate cu mulţi copii şi pensionarii singuri cu venituri minime.

SUNTEM AMENDAȚI DACĂ NE LUCRĂM GRĂDINILE! LA TOAMNĂ, O SĂ MÂNCĂM MĂȘTILE CHINEZEȘTI ALE BĂIEȚILOR DEȘTEPȚI! Agroinfo  18 aprilie 2020 - AMENZI CU DUIUMUL SĂ-ȘI FACĂ POLIȚIȘTII NORMA! Mulți dintre români au grădini la țară și vor să-și lucreze pământul, vor să mănânce un cartof, o varză din grădina lor. Putem să mergem să ne lucrăm pământul pe care-l avem sau riscăm la toamnă să mâncăm măștile chinezești ale băieților deștepți? A fost întrebat ministrul agriculturii de unul dintre cei care au grădini la țară. Ce spune ministrul Adrian Oros?

La mesajul ministrului agriculturii, Adrian Oros, publicat vineri seara pe pagina sa Facebook, prin care îndeamnă românii să cumpere produse de la țăranii noștri, Ioan Vidican, care are grădină la țară și nu vrea să o lase în paragină, l-a întrebat pe șeful de la Agricultură dacă riscă amenzi pentru că-și va lucra pământul. Ministerul Afacerilor Interne a precizat, pe pagina sa Facebook, că doar agricultorii, fermierii au voie să lucreze pământul. Dar cu românii care au grădini și nu vor să le lase în paragină, ce facem?

27

Ioan Vidican: După Paști se va încălzi și oamenii trebuie să înceapă lucrările agricole și cam toată lumea are pământ și grădină la țară. Dumnevoastra spuneați că nu e voie să mergem, doar producătorii agricoli cu certificat și domnul Vela spune că ne încurajează  să mergem să lucrăm pământul și gradinile, însă milițianul e posibil să ne amendeze. Până la urmă putem sau riscăm la toamnă să mâncăm măștile chinezești ale băieților deștepți? Ar fi utilă o clarificare in presă ca să nu mai poata milițienii să abuzeze cu norma de amenzi ca să fie promovat șeful lor, cum e in Timișoara sau acela care l-a amendat pe cel care a mers la spălătorie pentru că i se rupe de ce zice Vela...

Răspunsul ministrului agriculturii, Adrian Oros: Bună seara. Vă puteți deplasa la muncile agricole, pe baza declarației pe propria răspundere (punctul 6). Doar dacă distanța este mare e nevoie de acte doveditoare!

Dar atunci când ieșiți pe post spuneți altceva, iar noi riscam amenzi. Va rog sa lămuriți public!! Sărbători fericite! A comentat ala postarea ministrului agriculturii și Daniela Georgiana Mihai.

În ordonanța 3 nu este precizată o distanță anume și nici nu este precizată obligativitatea unor acte doveditoare. Din nou ne băgați în ceață cu răspunsuri ambiguue și lăsați loc de abuzuri din partea milițienilor, că polițiști sunt doar cei din occident (Germany, Netherlands..etc). Sper ca avocatul poporului să anuleze toate amenzile date în această perioadă cu acel motiv că suntem amendați pentru ceva ce nu este clar explicat și expus. Este o problemă  veșnică de comunicare la guvern ca și cazul cu ieșitul oamenilor dupa pasca al lui Vela și a trebuit să intervină Johanis. Ar trebui să angajați oameni competenți pe partea de comunicare! A insistat Ioan Vidican.

Punctul 6 din Declarația pe proprie răspundere este următorul: Realizarea de activități agricole.

ȚĂRANII DIN OLT: PRODUCEM ȘI ARUNCĂM LEGUMELE la GUNOI! PIEȚELE SUNT ÎNCHISE! Agroinfo 18 aprilie 2020 - MICII FERMIERI SUNT DISPERAȚI! Nu am avut unde vinde marfa deoarece piețele la nivel de comună sunt tot închise. Pe județul Olt nici o piață la nivel de comuna nu este deschisă. Șerbănești, Tufeni, Văleni și multe altel. Noi, micii producătorii, nu am avut unde vinde marfa și am aruncat ceapa din solar pentru a planta roșii, am aruncat salata, ridichii, răsadurile, i-a scris Aura Ioana, mic fermier din Olt, ministrului agriculturii Adrian Oros.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a postat pe pagina sa Facebook, vineri seara, 17 aprilie 2020, un mesaj prin care îndeamnă românii să cumpere produse românești de la țăranii, fermierii noștri.

28

Zilele acestea, când facem cu toții cumpărături, să ne gândim la eforturile depuse de țăranii și fermierii români! Să cumpărăm produse românești, să mâncăm românește! Doar așa, truda și munca lor pot fi răsplătite! Împreună vom trece și peste această încercare! Vă mulțumim!

La mesajul ministrului, un mic fermier din județul Olt, județ cunoscut pentru cultivatorii de legume, majoritatea au solarii, a scris imediat cum stă realitatea crudă din micile ferme, cum țăranii noștri produc și sunt nevoiți să arunce la gunoi legumele pentru că piețle sunt închise. Deși toate ordonanțele militare menționează că piețele agroalimentare trebuie să rămână deschise, în teritoriu, în comune nu s-a înțeles asta. Unii primari au închis piețele! Astfel, țăranii rămân cu ceapa, salata, rdichii și sunt nevoiți să le arunce la gunoi.

Nu am avut unde vinde marfa deoarece piețele la nivel de comună sunt tot închise. Pe județul Olt nici o piață la nivel de comună nu este deschisă, Șerbănești ,Tufeni, Văeni și multe altele. Noi micii producători nu am avut unde vinde marfa, o parte din noi au aruncat ceapa de solar pentru a planta roșii, alții au aruncat salata, ridichii, răsadurile care in perioada aceasta trebuiau plantate de mult. Ce primar de comună întrebăm când se deschid,

29

toți ridică din umeri, nimeni nu știe ce are de făcut. Dacă vrem sa mâncăm produse românești trebuie să ne ajutati altfel noi producem și aruncăm marfa, in scurt timp nu vom mai avea banii pentru investiții. I-a scris cu disperare Aura Ioana ministrului agriculturii.

Adrian Oros i-a răspuns mesajului și a promis că va lua în scurt timp măsuri pentru redeschiderea piețelor din județul Olt.

Mulțumesc pentru informații. Vom lua măsuri! A scris ministrul Oros la mesajul micului fermier.

ARENDA DE ARDEAL. Cum încasează unii subvenția stând acasă cât fermierii le muncesc pământul! agrointeligenta.ro - 17 aprilie 2020

Fermierii români fac apel către autorități să stopeze fenomenul prin care subvențiile agricole nu ajung la adevărații agricultori, ci sunt încasate în baza actului de proprietate și a unor decrații false la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură. Producătorii agricoli spun că funcționează un veritabil șantaj și că din acest motiv, fermierii se tem să reclame public situațiile cu care se confruntă.

Declarațiile ministrului Agriculturii Adrian Oros cu privire la subvențiile ”uriașe” pe care le încasează fermierii au stârnit un val de discuții. Între subiectele pe care agricultorii le-au ridicat a fost și cea a plății acestor drepturi…pe nedrept. ”Ce facem cu cei care iau subvenții pe terenurile nelucrate? Aia nu trebuie să mai fie solidari in momentele grele? Deja este consacrat termenul de „arendă de Ardeal”. Adică proprietarul pământului stă acasă și încasează subvenția fără să se implice în agricultură iar un agricultor îi lucrează terenul. Acum cerem solidaritate din partea agricultorului că, vezi Doamne, el încasează subvenția. Nu cunosc bine problema în cazul terenurilor concesionate de la ADS și nivelul redevenței, dar din păcate cunosc bine cazurile cu subvenția încasată pe pârloagă declarată „plante de nutreț în teren arabil”, spune fermierul Radu Teodor. Din declarația acestuia reiese că fenomenul este mai frecvent întâlnit în zona Ardealului, însă astfel de semnale ne-au fost transmise din toate zonele țării.

30

La rândul său, un alt fermier reclamă modul în care cei care lucrează pământul nu pot reacționa la astfel de ilegalități. ”Treaba asta nu o poți schimba, proprietarul terenului îți dă pământul, ai vrea și subventia, dar dacă te pui în contra cu el, dă pământul la altul și tot încasează, fermierii se luptă între ei pentru teren, așa că proprietarii de terenul profită„, spune Rajmond Frunză.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO reamintește tuturor că subvențiile agricole reprezintă un sprijin pentru producătorii agricoli, atât cei din sectorul vegetal, cât și cei din zootehnie. Subvențiile APIA nu reprezintă ajutor social și nici nu se achită pe baza actului de proprietate. Plățile directe sunt menite să să susțină producția agricolă, nu calitatea de proprietar!

DAN POPESCU, președintele AECTRA, mesaj pentru fermieri: ”Știu că împreună vom reuși!” Ramona Dascălu - 17 aprilie 2020

Dan Popescu, președintele AECTRA, transmite fermierilor români un mesaj cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paști. Pe lângă urările specifice acestei perioade, Dan Popescu le transmite tuturor agricultorilor că are încredere în ei că vor reuși să treacă cu bine peste toate obstacolele, așa cum au făcut întotdeauna.

https://youtu.be/Zb1TdbyzJcU

”Dragi fermieri, cu ocazia Sărbătorilor de Paști vă doresc, din partea mea și a întregii echipe Aectra, multă sănătate, optimism și liniște în suflet. Cred că acum, mai mult ca oricând, agricultura României este esențială pentru viitorul siguranței alimentare și pentru viitorul economiei țării noastre. De 30 de ani, Aectra vă este alături cu specialiștii noștri, cu experiența cumulată împreună și indiferent de provocări, vom continua să căutăm inovația,

31

adaptată la noile condiții, și să venim în sprijinul dumneavoastră, să vă ajutăm să vă maximizați producțiile și rezultatele.

Vă doresc să continuați să fiți piloni de încredere ai acestei țări, să investiți inteligent în culturile și în soluțiile tehnologice care fac diferența azi pentru o agricultură viabilă. Nu în ultimul rând, știu că împreună vom reuși pentru că de ani de zile, dumneavoastră, fermierii, mereu ați știut să învingeți în ciuda tuturor provocărilor. Din partea Aectra, vă urez un Paște Fericit, cu liniște în suflet pentru o claritate și o încredere care să vă dea energia și puterea de muncă pentru a realiza împreună acest viitor”, este mesajul președintelui Aectra, Dan Popescu, pentru fermierii României.

ADAMA donează măști de protecție medicilor, cu sprijinul Asociației “Dăruiește Viață”!agrointeligenta.ro - 18 aprilie 2020

Pandemia de COVID-19 reprezintă o provocare teribilă pe care o putem gestiona doar dacă reușim să ținem în viață toate angrenajele vitale ale societății. Pentru ca noi să fim în siguranță, medicii trebuie să fie protejați. Aflați în linia întâi a luptei cu coronavirusul SARS-CoV-2, medicii au nevoie de echipamente de protecție corespunzătoare. Pentru a fi alături de ei, ADAMA a achiziționat măști de protecție pe care le-a donat asociației “Dăruiește Viață” pentru a fi distribuite spitalelor din București și din țară unde este mare nevoie de ele.

În aceste zile necesarul de echipamente de protecție este uriaș: medicilor li se recomandă schimbarea măștii la fiecare 20 de minute într-un mediu umed și la fiecare 60 de minute într-un mediu nonaerosol. Astfel, se estimează că doar medicii de familie ar avea nevoie de aproximativ 1 milion de măști în fiecare lună.

„Donația ADAMA se alătură eforturilor uriașe care se fac pentru a menține sistemul de sănătate funcțional. Ne bucurăm să putem fi parte din această uriașă energie constructivă, pentru că este un moment crucial. Azi, preocuparea fiecăruia dintre noi trebuie să fie viața tuturor. Suntem în industria de protecție a culturilor agricole de ani buni. Produsele fermierilor noștri ajung pe mesele românilor în fiecare zi. Dar munca noastră în aceste zile critice nu mai este doar despre protecția culturilor, ci și despre protecția oamenilor”, a declarat Alina Gitlan, reprezentant al ADAMA România.

Accesul la costume și măști de protecție reprezintă o condiție esențială pentru ca medicii să-și poată desfășura activitatea în siguranță în momente critice. Acestea au fost folosite încă din timpul pandemiei de ciumă din secolul al XVII-lea, când fizicianul Charles de Lorme a inventat bizarul

32

costum care avea și o mască cu cioc, despre care se credea că va proteja medicul de “aerul otrăvitor”;

Masca de protecție în forma pe care o știm astăzi a fost utilizată pentru prima oară în 1897 de către chirurgul francez Paul Berger, în timpul unei intervenții chirurgicale desfășurate la Paris.

ADAMA Agricultural Solutions este una din companiile de top din lume din industria de protecția plantelor. Depunem eforturi pentru a crea soluții simple pentru agricultură – oferind fermierilor produse și servicii efective pentru a le simplifica viața și a-i ajuta să se dezvolte. Cu un portofoliu vast și diversificat de produse de înaltă calitate, echipa Adama formată din peste 7.000 de persoane ajunge la fermierii din peste 100 de țări, furnizând soluții pentru controlul buruienilor, dăunătorilor și bolilor și pentru creșterea recoltelor. Pentru mai multe informații vizitați www.adama.com.

Piața roșiilor – tendințe. Tomatele cu crețe și prunișoarele au preț și căutare în supermarket! agrointeligenta.ro - 19 aprilie 2020

Producătorii mondiali de roșii fac anual o analiză privind tendințele de pe piața tomatelor. Orice schimbare socială și economică se reflectă și în selecția pe care consumatorii o fac în supermarket sau în piețe. Pentru greci, roșia este o sursă importantă de venituri, astfel că fermierii eleni sunt la curent cu ce se poartă în materie de tomate.

Banala roșie rotundă, de dimensiuni medii pierde tot mai mult teren, dar rămâne cea mai vândută întrucât este și cea mai accesibilă. Din spate vin puternic soiurile și hibrizii cu forme inedite, în special roșiile crețe, așa numitele roșii Marmande. Acestea sunt apreciate mai ales de persoane cu venituri peste medie care caută să consume legume inedite, dar și gustoase, iar aspectul acestor tomate le face să fie foarte asemănătoare cu vechile soiuri cu formă neregulată.

O altă varietate foarte apreciată este reprezentată de roșiile prunișoare, roșiile Pomodoro. Ele sunt și gustoase, și ușor de folosit atât în rețete de

33

salate, cât și în mâncăruri gătite. Au un gust ușor acrișor, dar puternic, ceea ce le face să fie foarte aporeciate.

Criza cauzată de noul coronavirus a schimbat modul în care consumatorii își aleg produsele din supermarket. Oamenii sunt foarte atenți ca sursa alimentelor să fie una sigură și se cumpără tot mai multe produse ambalate. De altfel, și la legume, ambalarea este o tendință puternică, astfel că pe piață sunt achiziții de tomate cu dimenisiuni mici sau medii. Cu roșiile mari, ambalarea este mai dificilă, acesta fiind un minus pentru vechile roșii uriașe care aveau vânzare bună. ”Există o tendință în Europa pentru produsele ambalate. Se caută produsele mai puțin voluminoase, mai ușor de utilizat, dar și mai gustoase”, explică specialiștii.

O tendință care rămâne ”pe val„ și în acest an sunt roșiile roz, foarte apreciate mai ales în zona de nord a Europei, acolo unde aceste tomate sunt aproape imposibil de cultivat din cauza climei mai reci. Fermierii greci sunt în avantaj față de cei spanioli și deja s-au impus pe piață cu hibrizi de roșie roz care nu doar că este gustoasă, dar are și o foarte bună rezistență la transport și comercializare.

Așteptările oierilor de la Guvern după Paște: ”Deschideți exporturile, verificați contractele pe pășuni și creșteți încărcătura de animale la hectar!” Angelica Lefter - 19 aprilie 2020

Oierii încheie astăzi, în Duminca Paștelui, cea mai aglomerată perioadă din activitatea lor anuală. Criza cauzată de noul coronavirus a schimbat complet modul în care oierii și-au vândut mieii de Paște. Au primit derogare până astăzi, 19 aprilie, să facă sacrificările în fermă și să vândă direct către consumatori. Aceste măsuri susținute mediatic de Agrointeligența – AGROINTEL.RO au făcut ca sărbătorile oierilor să fie un pic mai bune, cu ceva încasări menite să le asigure supraviețuirea în perioada următoare. Crescătorii de ovine spun că de acum Guvernul trebuie să se implice să facă cu adevărat ordine în sector și ajute fermierii să iasă la export, altfel piața externă va fi definitiv pierdută.

Pandemia a zăpăcit exporturile

34

Înainte de Paște, ciobanii au reușit să obțină prețuri corecte la carnea de miel tăiat, însă sunt îngrijorați de faptul că, din cauza prelungirii stării de urgență, nu mai pot da animale la export, a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO președintele Asociațiai Profesionale a Ciobanilor, argeșeanul Dan Petrescu.

”Mieii s-au vândut bine, 22 – 25 de lei pe kilogram de miel tăiat, însă au venit și negustori care au luat și cu 20 de lei pe kilogram de miel de la oierii care au vrut să scape de miei, să-i vândă. N-au mai ajuns, în schimb, samsarii, care adunau miei de la oameni în viu, la prețuri de nimic. Așteptăm să se deschidă exportul, oamenii au rămas cu carnea de oaie – din cauza acestei ordonanțe nu au avut unde să meargă să vândă marfa. Dacă nu se va da drumul la exporturi, prețurile vor scădea iarăși și nu vrem să credem că se va ajunge ca anul trecut”, a explicat Dan Petrescu pentru publicația noastră.

Noile metode de vânzare a mieilor au salvat fermele

Crescătorul de ovine a tranșat deschis câteva puncte pozitive și negative, cu experiența și tactul omului care știe despre ce este vorba în meseria practicată de o viață.

”Un alt lucru bun ar fi, și așteptăm, să se reînceapă controalele, să se vadă realitatea animalelor din teren și să se verifice toate contractele de pășunat și încărcătura. Și vânzarea mieilor online a fost un lucru bun, poate printre cele mai bune că s-au găsit metode alternative de vânzare a mieilor pentru Paști și nu numai. Oamenii au putut să-și mai dea marfa. În ceea ce privește părerile oierilor, ei par mulțumiți! Sperăm să nu scadă prețul să rămână la cum s-a stabilit până acum, undeva la 10-12 lei pe kilogram de ovină”, arată Petrescu părțile bune ale situației actuale din oierit.

Seceta îi afectează și pe crescătorii de ovine

”Sperăm să nu mai vedem în piețe intermediari, ANSVSA să-și facă treaba, inclusiv cu ministerele. Trebuie să se vadă care sunt producătorii adevărați, să se afle cei care fac bișniță. Fiecare are de câștigat: fermierul și consumatorul. Un lucru negativ: pe piețe vedem și acum intermediari, controalele nu au început. Vedem că fermierii nu au loc de cei care au câștigat piețele. Sunt peste tot, dacă se verifică sunt persoane care vând în numele fermierilor, iau de la aceștia un certificat și spun că sunt doar vânzători. Altă problemă: ne confruntăm cu seceta mare acum, nu e pășune, n-a dat iarba. Noi în zonele de munte dăm și acum porumb și mâncare la oi. Asteptăm ca așa cum au promis, să verifice orice contract de pășunat, să se verifice încărcătura de animale, să dea ordonanță de urgență să crească încărcătura pe hectar. Să nu mai avem vânători de subvenții, cei care țin

35

animalele numai pe subvenții și ne strică și prețul la brânză și la miel și la tot”, a opinat președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor.

Dan Petrescu, la fel ca toți românii, speră ca starea de urgență generată de pandemia cu noul coronavirus să se încheie cât mai repede, moment în care are dorește să facă demersuri pe lângă autorități să găsească soluții la problemele întâmpinate.

”După Paști, începem și noi acțiunea și la Ministerul Agriculturii, să vedem ce s-a realizat. E adevărat că s-a întâmplat nenorocirea cu pandemia, dar așteptările sunt mari”, a încheiat Dan Petrescu, urându-le tuturor fermierilor ”Paște fericit și liniștit!”

Cinci mari dureri ale oierilor Olivia FIRI  20 aprilie 2020 - Întâlnirea crescătorilor de ovine de la Sibiu, desfăşurată pe 8 februarie a.c., s-a încheiat cu o sesiune de întrebări - răspunsuri între fermierii şi autorităţile prezente. Preşedintele Asociaţiei “Retezatul-Haţeg” Hunedoara, Pavel Iovăneasă, a ridicat cinci probleme punctuale, în numele oierilor din zona Haţegului şi a Văii Jiului.

1. Omologarea Ţurcanei breze ca rasă de lapte!“S-a discutat aici ca sprijinul cuplat zootehnic să fie legat de producţie. Foarte bine! Dar noi, oierii cu nişte varietăţi puţin atipice, care se pretează foarte bine la lapte, n-o să facem niciodată metisare cu berbecii de carne. Punct! Vin cu rugămintea să ne ajutaţi să omologăm aceste varietăţi ca rasă sau măcar ca linii genetice”, a cerut oierul, făcând referire la Ţurcana Brează, oaie a cărei producţie de lapte atinge 160-170 kg/lactaţie şi chiar 200 kg la unele exemplare.

2. Subvenţiile pe... fânul necosit!“De ce dacă fâneţele noastre sunt necosite, solicitanţii subvenţiilor pe suprafeţele respective fac dovada la APIA cu o filă din carnetul de comercializare cum că au vândut fânul (cui şi ce fân au vândut?!), pentru a lua sprijinul?”, a întrebat oierul din Haţeg. Secretarul de stat în MADR,

36

George Scarlat a precizat că această condiţie de comercializare a fânului ar trebui scoasă total în afara legii, deoarece pajiştile sunt doar pentru crescătorii de animale.

3. Ordinul 119/2014 privind distanţele minime!“Nu este normal ca într-un stat cum este România, cu potenţial zootehnic, eu să-mi fac o fermă în câmp şi după cinci ani pe lângă mine să fie numai locuinţe şi să primesc ameninţări să mă mut cu ferma de-acolo şi să fiu supus unor tiruri de reclamaţii! (...) Pentru că eu cresc animale, eu produc mâncare, eu am angajaţi pe care trebuie să-i plătesc”, a arătat Pavel Iovăneasă.

4. Taxa pe apă!“Noi la Hunedoara avem o problemă cu Apele Române. Ne bat băieţii la poartă, ne somează să facem nişte proiecte cu firme agreate de dumnealor şi să plătim apa pe care o consumă animalele. Aşa ceva nu s-a pomenit de când lumea şi pământul. Urmează să plătim şi aerul?! Ne-am făcut foraje pe cheltuiala noastră, nu la mare adâncime. Este o mare nedreptate şi nu ne-am dori să reedităm acel 15 decembrie 2015 (protestul oierilor din Capitală împotriva legii vânătorii - n.n.), dar vom ajunge şi acolo dacă nu avem ce face”, a precizat oierul.

5. Deschideţi târgurile de animale!“Doriţi să rămâneţi în memoria zootehniştilor din România. Faceţi un singur lucru: redeschideţi târgurile! Oprim porcii, deşi circulă, mai legal, mai ilegal, nu am luat atitudine împotriva mistreţilor, dar terminăm micii crescători de animale”, a arătat Iovăneasă consecinţele interzicerii târgurilor.I-a răspuns preşedintele ANSVSA, Robert Chioveanu: “Dacă deschidem târgurile de ovine şi bovine, cine-mi garantează că maşina care vine cu ovine şi bovine nu aduce şi grăsuni, mai ales că cererea de purcei este maximă? Ce facem? Punem câte un jandarm în fiecare târg şi începem să ne luptăm cu oamenii? Să începem să confiscăm animalele, să dăm sancţiuni? (...)Cât de curând vom lua o decizie. Am analizat pentru luna octombrie 2020 şi, cu siguranţă, la IndAgra vor fi animale!”

UNDE SUNT BANII PENTRU ÎNGRĂDIREA PĂŞUNILOR?

37

Vasile Bratu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine “Mărginimea” Sibiu, organizaţie cu 20.000 ovine în Controlul Oficial al Producţiilor, a cerut lămuriri vizavi de banii destinaţi îngrădirii fermelor, pentru protecţia împotriva animalelor sălbatice. Europarlamentarul Daniel Buda a confirmat că fermierii pot beneficia de la Comisia Europeană de o sumă de până-n 15.000 de euro pentru îngrădirea păşunilor, inclusiv ca despăgubiri pentru stricăciuni. “Înţeleg că în ţară nu s-a receptat foarte bine chestiunea aceasta. Urmează să vă comunicăm exact siuaţia. Eu am răspunsul în scris de la Comisia Europeană sub acest aspect”, a precizat vicepreşedintele Comisiei AGRI din Parlamentul European.În data de 8 noiembrie 2018, Comisia Europenă a adoptat o decizie prin care fermele atacate de sălbăticiuni, animale protejate de lege la nivel european, vor fi despăgubite 100% pentru pierderile suferite şi li se vor deconta toate cheltuielile pe care le-au făcut pentru a se apăra de animalele sălbatice, inclusiv construirea de garduri electrice.

Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

VIDEO Invazia caprioarelor! Culturile unui fermier, distruse de sute de animale In apr. 19, 2020 Culturi distruse de mistreți și de căprioare! De asta are parte un fermier din Poboru, județul Olt.

Munca și investiția lui se duc pe apa sâmbetei după ce animalele sălbatice au dat iama an de an pe terenurile cultivate. El spune că în toamnă trebuie sa alunge cerbi lopătari care se adună pe culturile lui, cu sutele, iar în primăvară este nevoit să facă pânda la mistreți. În ultimii ani, au devenit din ce în ce mai dese atacurile animalelor sălbatice, asupra culturilor agricole. Pagubele produse fermierilor sunt semnificative, uneori constatându-se distrugeri în proporție de 18-20 %. Dar au fost și cazuri unde loturi întregi au fost distruse în proporție de 80%,

iar daunele au fost totale. https://youtu.be/o8PRyLoznTM

38

Declaratii EXCLUSIVE! Ce va face fermierul care a pierdut 7000 de porci din cauza PPA? In apr. 20, 2020

Fermierul din Buzău care a pierdut întreaga afacere din cauza pestei porcine a anunțat, în EXCLUSIVITATE  pentru AGRO TV, că nu va renunța la creșterea suinelor, însă așteaptă despăgubiri de la stat. 

În urmă cu două zile, Direcția Sanitar Veterinară Buzău a confirmat primul focar de pestă porcină dintr-o exploatație comercială. Așa cum AGRO TV a anunțat încă de sâmbătă, era vorba despre o fermă din localitatea buzoiană Glodeanu Siliștea unde toate cele peste 7000 de animale urmau să fie eutanasiate, ca urmare a unei decizii luate de Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor. 

Cum însă totul s-a întâmplat chiar înaintea Paștelui, procedurile au fost amânate pentru mâine. ”În aceste zile au fost omorâte doar animalele cu semne de boală. Procedura de eutanasiere a tuturor porcilor din fermă va începe mâine. Nu există posibilitatea salvării niciunui animal”, a precizat Adrian Bălban, proprietarul fermei.

Nici ancheta epidemiologică nu a avansat. Deocamdată nu se știe de unde a fost adus virusul în fermă. ”Anchea epidemiologică este în desfășurare și poate dura și câteva săptămâni. Sursa virală încă nu a fost descoperită. Acum se lucrează la groapa în care vor fi îngropați porcii, dar acțiunea se desfășoară ceva mai lent având în vedere contextul epidemiologic legat de COVID-19”, ne-au declarat surse oficiale din cadrul Comitetului Local pentru Combaterea Bolilor. 

În total, pierderea provocată de pesta porcină a fost estimată de proprietarul fermei la 2 milioane de euro. Chiar și așa fermierul nu se gândește să renunțe la creșterea porcilor. 

”Nu voi renunța. Anul viitor voi repopula ferma”, a anunțat în EXLCUSIVITATE pentru AGRO TV, Adrian Bălăban.

39

Pentru asta însă se așteaptă să primească și despăgubiri de la stat, acordate în astfel de situații. ”Nu știm exact care va fi suma. Știu că e formulă de calcul în funcție și de prețul animalelor la momentul respectiv, însă cu banii primiți măcar să ne repopulăm ferma”, a mai adugat Adrian Bălăban. 

În 2018, când au început să fie acordate despăgubirile pentru primele dosare depuse de fermierii afectați de pesta porcină, porcii erau evaluați la un preț cuprins între 8 și 12 lei pe kilogram, iar plata despăgubirilor pentru animalele pierdute din cauza virusului se făcea în termen de 90 de zile de la uciderea lor.

Potrivit ultimei actualizări făcute de ANSVSA, privind evoluția pestei porcine, pe 3 aprilie, pe teritoriul României erau active 443 de focare de PPA, în 203 localități din 27 de județe. În alte 11 județe erau înregistrate cazuri de PPA doar la mistreți. Tot până la acel moment, în țara noastră fuseseră stinse 2.642 de focare. De la prima semnalare a prezenței virusului în România, respectiv 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost eliminați 652.274 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 3.423 de cazuri la mistreți.

Până pe 3 aprilie 2020, au fost despăgubiți 15.038 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 425.357.850 de lei.

JALE pe ogoarele din Romania! Seceta se adanceste. Vezi cat a plouat in tara in ultimele zile Apr. 20, 2020 Autor: Marilena Dinu

Grau, Vaslui

Pe ogoarele din România este jale. Seceta continuă să se adâncească, iar grijile agricultorilor crește de la o zi la alta. Din păcate, prognoza

40

anunțată de meteorologi pentru zilele acestea nu a adus cantitatea de precipitații necesară pentru a acoperi deficitul de apă din sol.

Noaptea de Înviere dar și prima zi de Paște au adus ploi în mai multe zone din țară, însă au fost de scurtă durată și neînsemnate cantitativ în condițiile în care câmpuri întregi nu au mai văzut o picătură de apă de săptămâni bune.

De exemplu, în Câmpia Bărăganului, culturile au început să fie acoperite cu pământ granulat, asemenea nisipului, fenomenul fiind numit de specialiști – deșertificare. Cu alte cuvinte, situația este critică, iar ploile anunțate pentru aceste zile au fost așteptate cu nerăbdare. Din păcate, măsurătorile făcute de fermieri au arătat că în continuare este mare nevoie de apă în sol. În Buzău, în comuna Caragele cantitatea de apă căzută în aceste zile a fost doar de 9 litri pe metrul pătrat. Aproape aceeași cantitate de precipitații a fost înregistrată și în comuna Florica, în timp ce în Glodeanu Sărat doar 7 litri pătrat. În aceeași parametri se încadrează și județul Vâlcea unde măsurătorile făcute de agricultori au arătat că în ultimele zile cantitatea de precipitații înregistrată a fost de 9 litri pe metrul pătrat. Asta înseamnă o cantitate extrem de mică dat fiind faptul că rezerva din sol la adâncime mică, acolo unde trebuie să germineze plantele este aproape de zero în multe zone din țară.

Rapita, Vaslui Grau, Calarasi Au fost însă și suprafețe întinse de ogoare unde în aceste zile nu a plouat deloc. Un exemplu vine tot din Buzău. În comuna Mărăcineni, fermierii spun că ploile abia au umezit praful, în schimb vântul suflă cu putere de trei zile, aspect care nu face altceva decât să agraveze starea culturilor aflate în vegetație.

41

Terenurile riscă să fie lăsate pârloagă

Nici la Bârlad sau Iași nu a plouat în aceste zile, ceea ce îi face pe agricultori să se gândească la ce este mai rău. Cu toții spun că nu au mai trăit o perioadă atât de lungă de secetă. În aceste condiții sunt fermieri mici care spun că vor lăsa pământurile pârloagă.

„La Iași, nu a plouat deloc. Apa nu mai este în grâu de peste trei săptămâni atât la suprafață cât și în profunzime. O problemă este și la rapiță. Nu mai are apă acum la inflorit. Nu se știe dacă vom recolta măcar rapiță”, a spus Tiberiu Stan Fermier Iași.

Au fost însă și localități unde a plouat cu găleata. Un exemplu vine de la Brăila. În localitatea Mihai Bravu s-au înregistrat 15 litri pe metrul pătrat. Și în Tulcea fermierii au primit o rază de speranță. Acolo s-au înregistrat 11 – 12 litri pe metrul pătrat.

Speranțe au și agricultorii din zona de vest. „Noi am înregistrat 3.5 litri pe metrul pătrat, adică o cantitate foarte mica. Totuși culturile de porumb și floarea soarelui au răsărit pentru că am avut norocul unor precipitații mai abundente lunile trecute. În schimb, grâul suferă, iar rapița a înflorit dar mai este nevoie de ploaie” , spune Alexander Degianski fermier Arad.

Din păcate, meteorologii nu vin cu vești mai bune nici în perioada următoare. ”Regimul pluviometric va fi deficitar în toată țara, dar mai ales în regiunile intracarpatice, vestice, nord-vestice și în zona montană aferentă” , se arată în buletinul privind estimările meteorologice pentru intervalul 20 -27 aprilie 2020 , publicat pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie. Autor: Marilena Dinu

INDUSTRIE ALIMENTARA

Saltempo, producător de preparate din carne din Galaţi: „În prima parte a lunii cererea a crescut. Acum s-a stabilizat peste me dia unei luni obişnuite. Suntem cu motoarele turate la maxim pentru a onora toate comenzile“ Florentina Niţu 17.04.2020,

Compania Saltempo, producător de preparate din carne din Galaţi, dezvoltată în urmă cu 28 de ani de antreprenorul Sorin Miltiade Istrate, lucrează în prezent la capacitate maximă pentru a satisface cererea crescută pentru produse, în contextul pandemiei de COVID-19.

42

„Experienţa ne-a învăţat să fim pregătiţi pentru orice situaţie. Sigur, în prima parte a lunii, sub presiunea clienţilor, cererea a crescut, mai ales din partea reţelelor mari de retail. Acum s-a stabilizat peste media unei luni obişnuite. Suntem cu motoarele turate la putere maximă pentru a onora toate comenzile“, a spus pentru ZF Sorin Miltiade Istrate.

„Huzur - laptele copilăriei” - cine va lansa noul brand pe piaţa lactatelor? Marian MUŞAT  20 aprilie 2020

Despre planurile Cooperativei Agrolact Moldova de a înfiinţa o fabrică de lactate la Sascut am mai scris în primăvara anului trecut. Iată că la aproape un an distanţă, cei cinci membri ai organizaţiei sunt pe punctul de a finaliza investiţia în valoare de cinci milioane de euro.

În anul 2016, patru fermieri din Bacău şi unul gălăţean, cunoscuţi crescători de animale, au decis să înfiinţeze o cooperativă agricolă pentru a valorifica în comun producţia de lapte obţinută în ferme. Astfel au înregistrat Cooperativa Agrolact Moldova, cu sediul la Bacău. Trei ani mai târziu, aceştia au demarat un proiect cu finanţare europeană în valoare de circa 5 milioane de euro pentru a înfiinţa o unitate de procesare a laptelui.

În curând, probele tehnologice“Am demarat un proiect cu finanţare europeană în valoare de 5 milioane de euro, din care eligibili sunt vreo 3 milioane de euro. Acum am ajuns în faza de finalizare a construcţiei, de afluire şi de montare a utilajelor şi sperăm ca undeva cel mai târziu în lunile mai-iunie a.c. să facem primele probe tehnologice”, ne-a declarat inginerul Eugen Popa, preşedintele Cooperativei Agrolact Moldova.Conform proiectului şi a sistematizării zonei, viitoarea unitate de procesare a laptelui de la Sascut va cuprinde: clădirea fabricii propriu-zise cu hala tehnologică, având o suprafaţă de 2.100 mp; spaţii moderne pentru birouri şi magazine de desfacere; o parcare amenajată pentru mijloacele auto; sursă de

43

apă provenind dintr-un puţ forat, cu rezervoare de mare capacitate, şi o staţie modernă de preepurare a apelor tehnologice.

„Ferma lu’ Chiriac” din RadomireştiUnul dintre membrii fondatori ai Cooperativei Agrolact Moldova este inginerul zootehnist Ioan Chiriac, administratorul firmei Rolex din Radomireşti, judeţul Bacău, cu 4.347.313 lei cifră de afaceri şi 368.834 lei profit net în 2018. „Ferma lu’ Chiriac”, aşa cum a fost botezată, are un efectiv total de 700 capete de bovine din rasa Holstein, din care 300 de vaci sunt la muls, cu o producţie zilnică de 8.000 litri. „În fiecare an facem investiţii. Acum modernizăm unele adăposturi pentru animale. Noi nu prea putem să mărim efectivele de animale, suntem în vecinătatea municipiului Bacău, la 6 km, şi posibilităţile extinderii fermei sunt limitate. Dacă se pune problema sporirii efectivelor, găsim soluţii. Într-o altă zonă am cumpărat o fermă şi o modernizăm pe aia, dacă, evident, vom avea sprijin financiar din partea statului sau a Uniunii Europene, pentru că investiţiile pentru fermele de creştere a animalelor sunt foarte mari. Acesta este şi motivul pentru care în România zootehnia, în special vaca cu lapte, se dezvoltă foarte greu; ele au nevoie de investiţii iniţiale majore”, ne-a declarat crescătorul de animale din Radomireşti.Producţia de lapte este livrată unui cunoscut procesator din Bacău, la un preţ apreciat de fermier ca fiind “satisfăcător”.

Agrimat, în plin program de modernizareInginerul Gavrilă Tuchiluş, administratorul societăţii Agrimat din comuna gălăţeană Matca, exploatează circa 4.500 de hectare. De asemenea, deţine o fermă zootehnică cu mai bine de 1.300 de bovine de lapte, din rasa Holstein, din care la muls sunt circa 500. Producţia zilnică de lapte depăşeşte 12.000 de litri.De câţiva ani, sectorul zootehnic cunoaşte un amplu proces de modernizare şi retehnologizare, începând cu construcţia a două adăposturi, care va fi finalizată în primăvară, şi terminând cu o investiţie majoră în managementul dejecţiilor. În plus, dotările cu maşini, utilaje şi echipamente agricole din acest an vor depăşi un milion de euro. În final, programul de modernizare început în ultimii doi ani se apropie de 4 milioane de euro. Este un efort financiar considerabil, ţinând cont că anul agricol 2019 nu a fost unul dintre cei mai reuşiţi pentru Agrimat.

Ceilalţi membri fondatori ai cooperativei sunt Aicbac Bacău, din satul Şerbeşti, comuna Săuceşti, administrată de Răzvan Horoi, din grupul Avicola Internaţional; Ion Neculcea, un cunoscut om de afaceri bacăuan, care deţine, între altele, şi o fermă de ovine; şi crescătorul de animale Vlad

44

Panait din Sascut, fermier ce exploatează o fermă de vaci de lapte cu un efectiv de 100 de capete şi 1.000 de oi.Cooperativa Agrolact Moldova va comercializa produsele sub brandul „Huzur - laptele copilăriei”, înregistrat deja la OSIM.Despre planurile şi obiectivele de investiţii ale celor cinci fermieri, citiţi pe larg în paginile 100-101.

Eugen Popa: „Noua fabrică va avea, în final, o capacitate de prelucrare de 70 mii de litri de lapte pe zi şi în fabricaţie vor intra toate produsele lactate, începând de la lapte de consum, acidofile, brânzeturi, caşcavaluri, unt, toate ambalate în forme şi la gramaje diferite”. 

Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Donații impresionante ale companiilor membre ale Federației Romalimenta  meatmilk  17 aprilie 2020

Federatia Romalimenta a solicitat membri-lor sai o informare rapida privind donatiile facute de acestia pana in prezent, in contextul pandemiei Coronavirus, iar sinteza acesteia se regaseste in tabelul de mai jos.Suntem bucurosi sa consemnam in numai cateva zile contributii finan-ciare de aproape 2 milioane lei si 270 mii euro, precum si donatii in ali-mente si alte bunuri adresate spitalelor, precum si altor unitati dedicate celor in nevoie. Sustinem aceste initiative menite a contribui la sprijinirea depasirii aces-tei situatii deosebite si la revenirea la normal, felicitand firmele in cauza, precum si multe altele care fac astfel de dovezi de responsabilitate sociala !

Presedinte                                          Director executiv

Sorin Minea                                      Mihai Visan

Compania Donatie suma/produse Destinatia

45

Coca-Cola Romania si Coca Cola HBC

100.000 euro Produse alimentare (bauturi) in valoare de 100.000 euro

Pt sistem medical-Crucea Rosie Personal medical si auxiliar, centre de carantina

Diana SRL 2.000 teste, 200 halate, alimente (2.500 pachete)

Sistem medical Persoane aflate in izolare

Maspex Romania

produse (baxuri apa, sucuri, biscuiti)

Sistem medical, centre carantina

Orkla Foods Romania

Aproximativ 25.000 Euro: -produse (1000 pachete) val cca 2.200 Euro -produse alimentare in val de cca 2.000 Euro – 2.000 euro si produse in valoare de cca 1.000 euro

  Batrani si familii     Fondul Special pt batrani

 

-produse alimentare pentru masa de Pasti – destinate personalului medical cca 8.000 euro -ingrediente si produse alimentare cca 10.000 euro

Spitalul Colentina     Sistemul medical, comunitati locale (Covasna/Iasi/Bucuresti)

Romaqua Group Borsec 500.000 lei 220.000 lei Sistem medical Sistem

medical

Social Innovation Solutions si Coca-Cola Romania

10.000 euro Suport solutii inovare sociala

46

Nestle Romania

100.000 masti protectie peste 1 milion portii de energie (cafea, dulciuri, cereale mic dejun, supe)

Sistem medical Persoane singure aflate in autoizolare, centre plasament, camine batrani

Expertarom Food Ingredients

110.000 lei Sistem medical

S.C. Zeelandia SRL Romania 72.000 lei Sistem medical

Ursus Breweries/Timisoreana

1.000.000 lei Crucea Rosie

Danone PDPA SRL

170.000 produse, in valoare de 120.000 Euro

Spitale, centre de carantina, persoane varstnice, persoane vulnerabile

SC Oltina Impex Prod Com SRL

in perioada pandemiei se asigura Institutul cu paine ( alba si fara sare) si 200 kg /luna malai necesare pentru pacientii internati la:

Institutul Matei Bals

SC Boromir Ind SRL

in perioada pandemiei se asigura Institutul cu produse de patiserie in valoare de 13 000 lei

Institutul Matei Bals

SC Baneasa Paste SA

in perioada pandemiei se asigura Institutul cu 1500 kg paste fainoase in valoare de 4.500 lei

Institutul Matei Bals

47

SC Agropan Prodcom SRL

in perioada 30.03.2020 – 30.04.2020 toate produsele de morarit / panificatie necesare pentru pacientii internati la:

Spitalul Clinic de Boli Infectioase Cluj, cu sediul in Cluj-Napoca, str.Iuliu Moldovan nr.23

Vatra Domneasca.ro

3.000 de lei pentru achizitia unui dispozitiv medical pentru identificarea persoanelor purtătoare a virusului COVID-19 in Botosani.

Asociatia Salveaza o Inima

SC Farinsan 2.000 kg fainaDirectia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Giurgiu

SC Pam Bac donatii in produse (paste, faina, malai, biscuiti) de

Spitalele din Bacau – Spitalul Judetean si Spitalul

  aproximativ 7.000 euro.

Pneumoftiziologie – Asociatia Betania, care impreuna cu Fundatia de Sprijin Comunitar Asociatia Acoperamantul Maicii Domnului, detine cinci camine in care locuiesc batrani singuri

Mopan Suceava SA Donatii in bani Spitalului Judetean Suceava

cat si Spitalului Vaslui

McDonald’s (Premier Restaurants Romania) oferite pentru, pentru     Fundatia

Donatii in produse alimentare: peste 10.000 meniuri si cafea   18.000 produse   donatii in bani, echipamente, suport pt medici

reprezentanti ai Institutului Matei Bals sau persoanele aflate in carantina   familii defavorizate

48

Ronald McDonald

Mondelez Romania

480.000 de produse, in parteneriat cu Crucea Rosie Romana,

voluntarii Crucii Rosii, centrele de carantina si persoanele nevoiase

BY LANTULALIMENTAR  2020-04-18  

În mod cu totul imprevizibil, o pandemie numită covid – 19 ne-a schimbat în scurt timp modul de viață. Accesul în afara caselor/gopodăriilor noastre ne este acum permis numai în anumite condiții, precizate în textul unor ordonanțe militare emise de autorități ca să prevină răspândirea virusului.

Avem voie să ieșim din casă pentru a cumpăra mâncare, dar numai completând o declarație pe propria răspundere că mergem la magazinul alimentar, dar nu la un magazin alimentar situat în celălalt capăt al orașului, ci în proximitate. Altfel, primim amendă! Hypermarketurilor li s-a permis să funcționeze în continuare, cele mai multe piețe agro-alimentare au rămas deschise, dar sunt și piețe închise de polițiști, de inspectorii de la Protecția Consumatorului sau ai autorităților publice locale, care au motivat că operatorii economici nu au respectat regulile din ordonanțele militare.

Cum restaurantele, fast-food-urile și cafenelele au fost închise, nu mai putem ieși să luăm masa în oraș. Oricum, potrivit datelor Eurostat, nu suntem o națiune amatoare de restaurante, așa cum sunt grecii și irlandezii. Cu toate acestea, în serile de Paști unii dintre noi mai ieșeau totuși la un suc, o bere sau un vin, dar acum toate localurile au obloanele trase. La fel ca în toate orașele Europei și Statelor Unite.Izolarea, mai de voie, mai de nevoie, la domiciliu, ne-a trezit interesul pentru gătit.

49

Vase probabil niciodată folosite își dovedesc acum utilitatea. Condimente care zăceau uitate prin dulapuri își eliberează acum aroma. Unii dintre noi și-au descoperit abilități de brutari și patiseri, dovadă interesul masiv acordat pachețelului cu drojdie, de negăsit în rafturile magazinelor, și pozele postate pe facebook și instagram cu cozonaci proaspăt scoși din cuptor, multe poze însoțite de comentairul onest: ”e prima oară când fac așa ceva”, premieră asumată chiar și de persoane trecute de 70 de ani!

E clar, pozele cu mâncare gătită la domiciliu au surclasat pozele cu pisici, văzute tot mai rar pe rețelele de socializare. Sunt tot mai vizibile și paginile unor mici afaceri agro-alimentare, care promovează produse tradiționale, românești, consumul de legume, lapte și alte mărfuri ale producătorilor autohtoni fiind considerat în plină pandemie un act patriotic.

Comerțul on line cu astfel de produse s-a înviorat brusc după declararea stării de urgență, în luna martie, stare de urgență prelungită recent de președintele Klaus Werner Iohannis, un adept ferm al statului acasă, deși pe mulți dintre noi ne ard tălpile să ieșim în natură, pe câmpii și dealuri, unde pasc turmele de miei. Desigur, mai pasc mieii care nu au fost tranșați pentru piață. Suntem tradiționaliști până în măduva oaselor și nu putem accepta că vin Paștile și nu avem pe masă friptură de miel. Cum obținem carnea? Desigur, ieșind din casă, cu declarația pe propria răspundere în mână.

Autoritățile au permis vânzarea carcaselor de miel în piețele agro-alimentare, dar au interzis tranșarea mieilor în aceste piețe sau în marginea orașelor. Oierii mai bine organizați duc carcasa de miel acasă la client, legea permite acest lucru. Hypermarketurile vând la rândul lor carne de miel, în caserolă sau în țiplă.

Autoritățile au permis vânzarea carcaselor de miel în piețele agro-alimentare, dar au interzis tranșarea mieilor în aceste piețe sau în marginea orașelor. Oierii mai bine organizați duc carcasa de miel acasă la client, legea permite acest lucru. Hypermarketurile vând la rândul lor carne de miel, în caserolă sau în țiplă.

Ouăle pot fi cumpărate gata vopsite, dar cei mai mulți dintre noi preferă să le vopsească acasă, fiind și asta o îndeletnicire care procură plăcere și chiar mândrie, dovadă, de asemenea, pozele de pe rețelele de socializare.

50

Vinul vine prin firmele de curierat, dacă nu vrei să ieși la cumpărături, dar sunt convins că nu puțini au ieșit din magazine, fără să aibă în sacoșă o sticlă cu vin sau măcar o sticlă cu bere.

Echipa siteului Lantulalimentar.ro vă recomandă să nu faceți excese alimentare și bahice. La urgențe ( UPU ), în plină pandemie covid – 19, e foarte posibil ca medicii să nu vă acorde atenția așteptată!

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Ministrul Adrian Oros: FLORILE SUNT PRODUSE AGRICOLE! Florarii trebuie lăsați să intre în piețe! agrointeligenta.ro - 18 aprilie 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dat o veste bună producătorilor și vânzătorilor de flori cărora li s-a interzis în ultima perioadă accesul în piețe. Aceștia pot merge să își vândă marfa în piețele agroalimentare, șeful de la Agricultură precizând că ”florile sunt produse agricole”.

”(…) În multe dintre piețele agroalimentare au fost scoți afară cei care comercializau flori, producătorii de flori și cei care comercializau flori. Este o eroare! Florile sunt produse agricole. Acești oameni trebuie lăsați să intre în piețe”, a transmis șeful de la agricultură.

Potrivit relatărilor din presa generalistă chiar în Duminica Floriilor, 12 aprilie, vânzătorii din București au făcut un scandal monstru în Piaţa de Flori din Bucureşti după ce au fost avertizați de Poliție că potrivt celei mai noi Ordonanțe militare nu mai au acces cu mafa în piețe.

Oamenilor li se spusese la începutul săptămânii, că vor putea să facă asta în weekend-ul trecut, în care s-au sărbătorit floriile, dar odată cu Ordonanţa 8 în piaţa respectivă au fost interzise.

„Au venit poliția și jandarmeria și s-a golit piața, că n-avem voie să vindem flori”, a spus supărat un producător cae vindea în piață.

Foarte important de precizat este faptul că și florarii, ca și în cazul prpducătorilor agricoli, trebuie să aibă asupra lor declarația  pe proprie răspundere dar și documentele obligatorii pentru vânzarea în piață. Adică, la completarea declarației, pe lângă câmpul separat, numărul 6, pentru realizarea de activități agricole, mai este prevăzut alt câmp distinct, numărul 9, pentru comercializarea produselor agroalimentare (în cazul producătorilor agricoli).

51

Totodată, Ministerul Agriculturii, precizează că persoanele de peste 65 de ani care realizează activități agricole sau comercializează produse agroalimentare își pot desfășura activitățile, cu condiția de a avea tot timpul completată declarația pe proprie răspundere. Pentru comercializare aveți în vedere că trebuie să aveți asupra dvs atestatul de producător agricol, carnetul de comercializare și actele dvs pentru a face dovada autorităților statului, având în vedere prevederile Ordonanței militare 3/24.03.2020.

Toți fermierii care se deplasează pentru efectuarea lucrărilor agricole în câmp sau în ferme trebuie să aibă asupra lor DECLARAȚIA pe proprie răspundere completată (https://bit.ly/declaratie-proprie-raspundere) pentru a o prezenta autorităților statului, având în vedere prevederile Ordonanței militare 3/24.03.2020.

Profi a inițiat campania ”Dar din dar se face bine”  meatmilk 16 aprilie 2020

COVID-19 scoate în evidență o dată în plus nevoia de solidaritate. Una dintre soluțiile pe care le propune PROFI este „Cutia de donațiii”, inițiativă civică prin care îi invită pe cei care vor să-și ajute semenii să doneze produse de care cei mai puțin norocoși au mare nevoie și pe care să le poată lua pur și simplu.

“Cu sloganul Dar din dar se face bine! ne invităm clienții cu suflet mare să se gândească la cei fără resurse și să îi ajute lăsându-le ceea ce poate le prisoseste dintre produsele pe care le tocmai le-au cumpărat din magazin”, a declarat Pawel Musial, directorul general al rețelei PROFI. “Continuând misiunea întregului nostru angajament de responsabilitate socială, ne așteptăm ca și această inițiativă să inspire comunitățile din jurul magazinelor PROFI să se implice în mai mare măsură într-un spirit de întrajutorare.”

Mesaje plasate pe cutiile de donații în curs de instalare invită clienții să lase în acel loc câte unul sau mai multe dintre produsele pe care tocmai le-au

52

cumpărat. Din ceea ce oamenii cu suflet mare depun aici se poate autoservi oricine se consideră într-o situație defavorizată sau de vulnerabilitate și în fapt se află în imposibilitatea de a-și procura astfel de produse.

Campania se desfășoară pe o perioadă nedeterminată. În prezent, cutiile de donații sunt amplasate în 207 magazine din întreaga țară, iar lista lor și regulamentul campaniei se regăsesc la adresa https://www.profi.ro/downloads/Regulament%20Campanie%20%20Cutia%20cu%20donatii.pdf/

Cu peste 1200 de magazine care funcționează în mai mult de 570 localități și cu peste 20.000 de angajați, PROFI este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România.

Ce se întâmplă în perioada izolării cu unul dintre cele mai mari grupuri româneşti de restaurante, cu venituri de 40 mil. euro anul trecut. Din 1.400 de angajaţi, doar câţiva mai lucrează Andra Stroe 19 aprilie 2020

Din cele 18 restaurante ale grupului City Grill, deschise sub brandurile City Grill, Buongiorno, Hanu’ berarilor, Pescăruş, Caru’ cu Bere, Restaurant Hanu’ lui Manuc şi Becker Brau, în prezent a rămas activ un singur restaurant – Buongiorno Victoriei – doar pentru delivery & pick up, cu un meniu compus din preparate reprezentative de la toate brandurile companiei.

Grupul City Grill a încheiat anul 2019 cu cifră de afaceri de 187 de milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Deşi aşteptările iniţiale pentru acest an vizau o creştere de minimum 10% faţă de anul trecut – o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de lei – în prezent compania este la sub 5% faţă de estimări şi lucrează cu multiple scenarii pe care le adaptează permanent.

„Căutăm idei, soluţii, vrem să creştem evident capacitatea cât mai sus posibil prin accesarea unor noi linii de business. Deja am pornit câteva. Pe de-o parte avem livrări, la porţie sau family pack, iar pe de altă parte livrăm produse ready to cook şi ready to eat în lanţurile mari de retail de pe piaţă”, spune Dragoş Petrescu, fondatorul grupului City Grill.

Cu toate că echipa companiei are 1.450 de angajaţi, la momentul actual sunt activi doar câteva zeci dintre aceştia, „fiindcă şi-au exprimat dorinţa, iar pe liniile de business pe care ne dezvoltăm avem nevoie de colegi. Restul sunt în work from home (lucru de acasă – n.red.), sau şomaj tehnic. Nu am dat pe nimeni afară. Am accesat şomajul tehnic pentru angajaţi şi vom accesa şi alte ajutoare pe care statul le dezvoltă, astfel încât să ieşim cu toţi cei 1.450 de angajaţi din această situaţie.”

53

În prezent, restaurantul procesează zilnic câteva sute de comenzi, dintre care circa două treimi sunt cu livrare proprie, iar restul sunt acoperite prin parteneriatele cu platformele de profil. „Noi suntem obişnuiţi să pregătim mâncare zilnic pentru 15.000 de clienţi, à la carte. Am reuşit să intrăm într-un timp record în e-commerce, fără a avea o experienţă relevantă anterioară în online sau în delivery. Dar cu ajutorul echipei ne-am mobilizat şi am pornit repede şi bine.” În această perioadă, spune Petrescu, la putere rămâne bucătăria românească, reprezentată de produsele vedetă ale brandurilor companiei: raţa pe varză, micii, sarmalele, carnea la garniţă, ciolanul.

În privinţa aşteptărilor pentru acest an, nu doar estimările privind cifra de afaceri au avut de suferit. „Aveam mai multe proiecte în derulare şi toate vor avea întârzieri cauzate de situaţia actuală, bineînţeles. Proiectul de recondiţionare la Hanu’ berarilor Casa Oprea Soare este o lucrare foarte amplă pe care o aveam în desfăşurare, fiind clădire monument istoric clasă A, include reconsolidare şi restaurare.

Mai aveam în plan lucrări de reamenajare, două noi restaurante, intrare pe zona hotelieră, prin cele 22 de camere disponibile la Hanu’ berarilor, în regim boutique hotel. Momentan planurile se schimbă de la o zi la alta şi este dificil să estimăm noi termene de finalizare.”

Antreprenorul spune că este hotărât să depună toate eforturile astfel încât să transforme această perioadă critică într-o oportunitate şi să se adapteze la noile condiţii. În opinia sa, actuala criză „este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simţim acea emoţie antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită”.

În ceea ce-i priveşte pe colegii săi din piaţa locală a restaurantelor, Petrescu estimează că 40% – în special cele care se bazau pe credit furnizor – vor considera restartul aproape imposibil. „Ca forţă de muncă, cred că piaţa va dispune de candidaţi, atât din restaurantele care nu vor reuşi să se restarteze, din alte businessuri care nu vor reuşi să supravieţuiască în alte domenii, cât şi dintre cei care au revenit din afara ţării. Industria va fi mai bună, mai calitativă şi mai puternică. Această criză ne-a unit mai mult ca niciodată ca industrie şi ca echipă.”

De asemenea, adaugă el, industria va avea nevoie de aproximativ un an pentru a se pune pe picioare şi pentru ajunge de unde a plecat. „Pentru restaurante, anul 2020 este compromis şi va fi în cel mai bun caz la 50% din 2019 (trei luni pe zero şi trei luni la 30%, urmate de alte trei luni la 70% faţă de 2019).

”În opinia sa, antreprenorii şi oamenii de afaceri trebuie să-şi revadă procesele, să facă ordine în ele, să optimizeze costurile, să se adapteze şi să dezvolte idei, linii de business. În egală măsură, adaugă el, aceştia trebuie să

54

se uite spre exterior, spre piaţă şi să observe schimbările şi noile mecanisme comportamentale, obiceiuri de consum.

„Comerţul tradiţional, de exemplu, se duce către eCommerce, servirea la masă se transformă în livrare sau ready to eat şi ready to cook. Acestea pot fi oportunităţi, colace de salvare pentru un business, prin urmare trebuie să fim deschişi către schimbare.

Transformările pe care industria le suferă acum sunt, crede Petrescu, ireversibile. „Nu cred că ne vom mai întoarce la ce aveam în urmă cu 1-2 luni, va trebui să integrăm toate aceste schimbări în businessul de mâine. Şi nu cred că se pune real vorba despre recuperare, ci despre supravieţuire şi reinventare. Cred că acest an este marele examen de antreprenoriat pentru mediul de business din România, nu doar în HoReCa, dar şi în celelalte sectoare economice.”

ZF 15 minute cu un antreprenor. Feliciu Paraschiv, proprietar al Paco Supermarket, retailer român: „România trebuie să continue să funcţioneze economic, e prioritatea numărul unu a statului“ Cristina Roşca 06.04.2020,

https://www.zf.ro/companii/zf-15-minute-cu-un-antreprenor-feliciu-paraschiv-proprietar-al-paco-supermarket-retailer-roman-romania-trebuie-sa-continue-sa-functioneze-economic-e-prioritatea-numarul-unu-a-statului-19048815

Antreprenorul Feliciu Paraschiv a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la 15 unităţi în judeţul Vrancea şi la afaceri de peste 20 de milioane de euro anul trecut.

După nivelul businessului, Paco Supermarket e unul dintre cei mai puternici retaileri independenţi din România. Omul de afaceri Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de supermarketuri Paco din judeţul Vrancea, spune că trebuie găsite de către stat pârghiile ca economia să meargă mai departe în contextul pandemiei de COVID-19. „România trebuie să continue să func-ţioneze economic, e prioritatea numărul unu a statului. Trebuie să se

55

găsească pârghii prin care să se lucreze în continuare, pentru ca firmele să se mişte totuşi. Nu se gândeşte nimeni la cum am putea să folosim tehnologia în contextul acesta. Am putea să inventăm sau să folosim device-uri actuale care să anunţe dacă ne apropiem la mai puţin de 1,5 metri unul de altul“, a spus Paraschiv în timpul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Conferinţa ZF/BT/ Scandia Food: Cum trecem împreună criza? Hai alături de noi. A venit momentul să mizăm pe atuurile pe care le avem ca ţară. Să păstrăm intacte lanţurile valorice din economie, să redresăm dezechilibrele adunate în 30 de ani, să dezvoltăm piaţa internă, să susţinem consumul de produse fabricate în România#trebuiesarepornimbusinessul: Cristina Bellu,   Alexandra Cepăreanu,   Miruna Diaconu 20.04.2020,

„Dacă reuşim să ne întoarcem ochii de la zbaterea pe care o are antreprenorul la nivel micro şi să ne uităm la nivelul macro, poate să existe o oportunitate istorică pentru economia românească. Sigur, ea are nevoie de management şi de gestiune, dar poate să fie o oportunitate să redresăm anumite dezechilibre, să începem să plusăm mai mult pe piaţa internă, pe consumatorii noştri. Trebuie să fim obsedaţi nu de ceea ce nu avem ca ţară, ci de ceea ce avem şi de cărţile pe care putem miza“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct Mid Corporate si IMM în cadrul Băncii Transilvania.

La rândul său, Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, consideră că România dispune de resurse care o pot ajuta să traverseze cu bine această criză. 

„Trebuie să începem să construim planul de ieşire din criză. Noi vedem oportunităţi. România are resurse naturale, o populaţie tânără, oameni bine educaţi, potenţial în producţie, în sectorul agro-alimentar, în industria IT. Putem să ne poziţionăm foarte bine în această perioadă“.

Şi Cristian Popa, membru în consiliul de administraţie al BNR, a transmis un mesaj pozitiv din partea băncii centrale indicând faptul că sistemul bancar este solid, fiind mult mai bine poziţionat faţă de criza anterioară. 

Ca măsuri de susţinere a economiei, BNR a aprobat cumpărarea de titluri de stat pentru facilitarea finanţării statului şi încurajează băncile să ceară lichiditate pentru creditarea companiilor în cazul în care acestea nu dispun de fonduri.

„Am aprobat cumpărarea de titluri de stat, o măsură descrisă ca fiind fără precedent. Am făcut achiziţii de titluri de stat, nu am comunicat mărimea şi

56

nu o vom comunica. Ţinem progamul cât timp va fi necesar. Este o măsură bună ţinând cont de context“, a spus Cristian Popa.

El a atras atenţia că este important totuşi ca mediul privat să aibă în vedere că statul are capacitate limitată de finanţare şi să încerce să evite situaţii în care cere sute de mii de euro acestuia.

Andrei Ursulescu, managerul care conduce Scandia Food, cel mai mare jucător de pe piaţa conservelor, consideră că acum ar fi o oportunitate bună ca statul să înceapă să investească masiv în infrastructură şi agricultură, în dezvoltarea sectorului de animale, în contextul în care producătorii de conserve caută să se orienteze către fermierii locali, dar momentan sectorul nu poate susţine în timp real cantitatea şi calitatea de care aceştia au nevoie. 

„Statul ar trebui să găsească forme de a continua investiţiile mari în infrastructură şi agricultură, în dezvoltarea sectorului de animale. Încercăm să ne orientăm către fermierii din România, dar momentan sectorul nu poate asigura în timp real nici cantitatea, nici calitatea de care avem nevoie“, a spus Andrei Ursulescu. În acelaşi timp el apreciază că trebuie să existe eforturi susţinute din partea statului şi a tuturor jucătorilor din economie pentru a trece cu bine de această perioadă, iar în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru companii care pot fi luate la nivelul sectorului bancar, acesta consideră că băncile ar trebui să înceapă să creeze structuri de finanţare flexibile pentru businessuri.

Şi Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu şi vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), spune că proiectele de infrastructură ar putea reprezenta o oportunitate pentru autorităţile române, dar doar dacă se iau măsuri rapide.

„Este nevoie ca statul să vină cu un plan de investiţii pe 3-4-5 ani, iar noi să ne putem organiza de acum şi să ştim pe ce ne putem baza. Să avem predictibilitate în următoarea perioadă. Suntem într-o situaţie critică, în alte ţări s-au prevăzut bugete mari pentru investiţii. Din păcate, dacă noi nu vom lua startul, dacă ei încep mai rapid decât noi, iar vom avea probleme cu resursa umană. Dacă noi întârziem aceste investiţii în România, oamenii buni vor lua calea vestului, iar noi vom rămâne fără specialişti, iar peste un an, când vom avea nevoie de ei, nu-i vom avea“.

În acelaşi timp, investiţiile care se fac în această perioadă trebuie să aducă beneficii viitoare, pentru a nu încărca cu datorii generaţiile viitoare, consideră Iulian Staciu, CEO al eMAG.

57

„Investiţiile pe care le facem, datoriile pe care le luăm în prezent trebuie să se ducă în rezultate pe termen lung, în infrastructură, să avem beneficii viitoare. Este un pericol mare, pentru că dacă luăm datorii vom condamna şi următoarele generaţii. Ar trebui susţinuţi campionii din toate domeniile care pot aduce valoare mai mare prin internaţionalizare“.

El apreciază că în această perioadă trebuie să fie sprijinite domeniile care aduc valoare adăugată mare, precum digitalizarea şi agricultura.

 Omer Tetik, CEO Banca Transilvania

► Credem că revenirea va fi în formă de V - noi aşteptăm o revenire destul de bună în al doielea semestru al anului.

► Fiecare companie a început să facă planurile de supravieţuire şi dezvoltare financiară. Mulţi antreprenori s-au reprofilat şi au început să creeze alte businessuri.

► Anul trecut, când începuse o discuţie internă pentru o criză economică ne gândeam cine sunt factorii de decizie. Nimeni nu se gândeşte că niciun stat nu are resurse infinite, are nişte constrângeri şi atunci trebuie gândit totul foarte bine.

► Colaborarea dintre sistemul bancar, administraţia financiară şi companii nu a fost foarte bună în trecut. Au fost multe decizii luate pe fondul panicii. Acum avem o şansă mare. După ce trecem de criza medicală o să ne focusăm mai mult pe relansarea economică.

► Dacă reuşim să rezolvăm problema medicală şi ne întoarcem la businessurile noastre atunci putem da un mesaj de solidaritate economică şi atunci se poate rezolva situaţia.

► După declararea stării de urgenţă a fost o perioadă de panică în care oamenii au scos cash şi au făcut cumpărături, dar după acestă perioadă

58

lucrurile au reintrat în normal. Primul semn de panică a fost gestionat destul de bine de sectorul bancar.

► Subdigitalizarea ţării şi faptul că multe operaţii se fac încă sub formă cash creează o presiune pe sistem. Am fi vrut să avem mai multă utilizare pe sericiile digitale.

► După revenire trebuie să facem o evaluare a pagubelor în sectoare. Sunt deja anunţate programe de investiţii, sistemul bancar este bine pregătit, lichiditatea este destul de mare în piaţă comparativ cu alte ţări.

► Trebuie rezolvate datoriile dintre firme pentru a nu se crea un impact mare la credite neperformante. BNR, ANF, sectorul bancar, reprezentanţii companiilor trebuie să se aşeze la masă şi să creeze un plan de revenire.

► Cum relansăm businessul – BNR a făcut anunţuri de relaxare a capitalului. Sunt companii care încă sunt funcţionale. Sunt multe fabrici în zona industriei alimentare, a industrei textile care funcţionează bine.

 

Cristian Popa, CFA, membru în consiliul de administraţie al BNR

► Am aprobat cumpărarea de titluri de stat, o măsură descrisă ca fiind fără precedent. Am făcut achiziţii de titluri de stat, nu am comunicat mărimea şi nu o vom comunica. Ţinem progamul cât timp va fi necesar, este o măsură bună ţinând cont de context.

► Cred că pe termen scurt şi mediu vorbim de evoluţii în jos ale ratelor dobânzilor. Nu îmi fac griji în ceea ce priveşte creşterea dobânzilor având în vedere inflaţia care continuă să fluctueze descendent.

► Sistemul bancar este solid, este mult mai bine poziţionat decât acum un deceniu. Dar şi aşa, suntem cu arma la picior şi când e nevoie tragem, e o perioadă agitată, dar BNR e la datorie. Lansarea economiei vine dinspre antreprenori şi mediul privat, iar noi suntem acolo să ajutăm.

59

► Dacă în vremurile bune am cheltuit mai mult decât trebuia, acum ne este greu să cheltuim cât alte ţări. Deci cred că este important ca mediul privat să aibă în vedere că statul are capacitate limitată de finanţare şi să încerce să evite situaţii în care cere sute de mii de euro statului.

 

Andrei Ursulescu, CEO Scandia Food

► Vânzările înregistrate la momentul 16 martie au fost substanţiale, dar a fost o creştere artificială bazată pe un impuls de moment al consumatorului. Sunt convins că va urma o corecţie.

► În perioada următoare numărul de someri va creşte şi implicit puterea de cumpărare va scădea, iar avansul pe care l-am înregistrat acum probabil că se va disipa în cursul anului.

► Acum suntem foarte atenţi în zona financiară şi urmărim cu multă prudenţă ce se întâmplă în jurul nostru.

► Criza poate deveni o oportunitate de achiziţii şi extindere, dar trebuie să ne uităm mai mult către arealul din vecinătate.

► Sectorul economic- eforturile trebuie susţinute din partea tuturor jucătorilor pentru că toţi suntem în criza aceasta şi toţi trebuie să trecem cu bine peste ea. Mediul privat, care navighează destul de sigur în perioada aceasta, nu ar trebui să se bucure de pretextul crizei ca să nu plătească furnizorii, băncile, pentru a nu crea rupturi în lanţul valoric.

► Un îndemn către Ministerul Agriculturii – haideţi să investim prin fonduri europene, credite bancare, în acest sector.

 

60

Ioan Popa, preşedintele grupului Transavia

►  Economia trebuie repornită cu orice risc. Altfel, ceea ce se va întâmpla cu businessurile, cu economia, va fi mult mai greu de gestionat decât orice virus.

► Funcţionăm după reguli stricte şi severe de la înfiinţare, de aceea, pentru noi, nu au fost modificări substanţiale în această perioadă.

► Lanţul integrat de producţie – este foarte important pentru noi şi sub raportul eficientizării, dar şi al controlului. În fiecare toamnă ne asigurăm toată baza materială pentru producţie.

► Dacă eşti o firmă sănătoasă şi nu stai pe credite, altfel te adaptezi unei situaţii de criză.

► Din partea statului am vrea să nu apară măsuri care să ne încurce buna funcţionare a businessului.

► În rândul antreprenorilor planează o stare de incertitudine pentru că nu ştim ce se întâmplă mâine.

 

Tiberiu Moisa, director general adjunct Mid Corporate şi IMM, Banca Transilvania

61

► Fluxurile dintre companii s-ar putea să se întrerupt. Creditul comercial, furnizor este foarte mare, dar e normal să fie mare.

► Cele două priorităţi – susţinerea clienţilor care au nevoie de restructurare şi susţinerea economiei care merge, unde există confuzie, simplul fapt că se vinde, că unele sectoare par că merg bine – precum industria alimentară –, nu înseamnă că acolo nu există probleme, sau că ele chiar merg bine. Aceste sectoare au nevoie de sprijin şi sunt între sectoarele pe care ne vom baza mai departe.

► Ce facem cu economia funcţională, care merge? Acolo unde oamenii merg în fiecare zi la serviciu, care produc sau vând ceva? Am stabilit o prioritate în bancă pe facilitarea companiilor româneşti la programul de susţinere formulat de guvern, dacă are curea de transmisie bună, iar aceste fonduri ajung repede în economie, putem vedea un efect de multiplicare. Astfel vrem să contribuim cât de mult pentru a garanta cel mai mare volum de garanţii care să ajungă la economie, care ar ajuta la revenirea economiei.

► Deşi avem acces să vedem multe experienţe individuale, ne interesează modul în care companiile se poartă unele cu alte şi cum influenţează aceste comportamente, pentru a ocroti acest flux. Încercând să supravieţuiască, fiecare companie trebuie să facă lucruri care să nu deranjeze pe alţii.

► Hai să consumăm în mod conştient produse care ştim că sunt produse cât mai aproape de noi, pentru a crea valoare şi pentru a ne susţine unii cu alţii. Ceea ce văd din perspectiva ecosistemului este că dacă avem comportamente responsabile, pentru ca businessul să fie stabil şi să meargă mai departe, şi cu cât extindem aceste valori mai departe, aceste lanţuri valorice nu se rup, iar dacă fiecare propagă un comportament responsabil în jurul lui aceste lanţuri nu se rup.

 

Cristian Erbaşu,  proprietar Construcţii Erbaşu şi vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC)

62

► În zona construcţiilor, activitatea a continuat şi în Spania, Italia, mai puţin în zonele în care au fost cazuri dramatice, dar investiţiile trebuie să scadă cât mai puţin posibil. Proiectele de dezvoltare trebuie să fie sursa de repornire a economiei, dacă acestea se închid, pe orizontală sunt afectate multe activităţi. Chiar şi serviciile, dacă vrem să-şi revină, avem nevoie ca unităţile de producţie să diminueze ritmul cât mai puţin posibil. Servicile vor fi revitalizate doar dacă există producţie.

► Dacă acum coborâm foarte mult parametrii economici, va fi mai greu să reluăm creşterea. Cu cât înregistrăm scăderi mai mici, cu atât revenirea va fi mai uşoară.

► Noi am solicitat constructorilor, pentru că este nevoie ca statul să vină cu un plan de investiţii pe 3-4-5 ani, iar noi să ne putem organiza de acum şi să ştim pe ce ne putem baza.

 

Dan Mitrea, fondator, Neuroaxis

► Cei mai mulţi dintre colegii noştri îndrumă pacienţii către un centru unde noi putem să îi evaluăm, noi îi ţinem la curent. Activitatea pe care ar trebui să o facă statul este să aibă încredere în centrele private şi nu doar în ambulatoriile publice, să se facă echipă aşa cum ar trebui să fie în comunitatea medicală.

► Munca a crescut din punctul de vedere al timpului alocat cazului, trebuie să fii foarte atent, să înţelegi contextul, ipotezele pe care au mers colegii la care au fost pacienţii exploraţi anterior.

► În comunitatea medicală, diagnosticul se poate pune cu pacientul prezent fizic, cel mult putem să emitem o opinie sau să facem ajustări terapeutice ale pacienţilor pe care deja îi cunoaştem. 

► Telemedicina este o chestiune mai veche, acum probabil că va fi reglementată, sunt nişte reglementări provizorii.

63

Ioan Filip, fondator Taparo

► Am dezvoltat un grup de lucru, am realizat un mini-business plan pe care l-am prezentat către EximBank, care a aprobat o finanţare de peste 20 mil. euro pentru o fabrică de textile medicale. Vom realiza această investiţie în următoarele 8-10 luni.

► Înainte de debutul crizei, grupul format din patru companii avea afaceri de 90 mil. euro din care 75% export direct de mobilier tapiţat.

► Odată cu instalarea crizei domeniul a fost profund afectat. În martie cifra de afaceri a scăzut cu 30%, iar în aprilie cu 90%.

► Relansarea economică – în această perioadă am avut contacte cu retailerii mari cu care am discutat potenţiale planuri de relansare a producţiei şi modalităţi de revenire a producţiei de dinainte de începerea crizei şi am ajuns la concluzia că după ieşirea din criză va trebui să ne diversificăm produsele şi clienţii.

 

Şerban Radu, proprietar, librariile Cărtureşti

► Cel mai tare ne-ar ajuta să ne punem într-un mindset de reset şi restart. Trebuie să realizăm toţi că România este în mâinile fiecăruia dintre noi. De fiecare dată când cumpărăm ceva noi votăm un set de valori.

64

► Pentru noi criza a început un pic mai devreme decât pentru alţii. Chiar înainte de luna februarie am încercat să iniţiem dialoguri, făcând apel la o distribuţie raţională a materialelor de dezinfectat către zona medicală şi către angajaţii din magazine.

► Majoritatea librăriilor noastre sunt sustenabile dacă proprietarii de spaţii sunt rezonabili. Lucrurile vor merge mai departe, dar este foarte important suportul.

► Supravieţuirea individuală pe termen scurt garantează un faliment al ecosistemului pe termen lung.

 

Iulian StaNciu,  CEO al eMAG

► Investiţiile pe care le facem, datoriile pe care le luăm în prezent trebuie să se ducă în rezultate pe termen lung, în infrastructură, să avem beneficii viitoare. Este un pericol mare, pentru că dacă luăm datorii vom condamna şi următoarele generaţii. Ar trebui susţinuţi campionii din toate domeniile care pot aduce valoare mai mare prin internaţionalizare.

► Cred că e important să ne uităm la viitor, să pariem pe domenii care pot aduce valoare adăugată mare. Ne uităm la economia digitală, agricultură. Să pariezi şi să ai o strategie nu înseamnă să pui pe masă toate lucrurile pe care le poţi face, ci să alegi câteva domenii care să te ajute să fii competitiv, iar lanţul de valoare să fie mare şi să reducem deficitul comercial.

 

Loredana Apreutese, director general, International Alexander

65

► Statul trebuie să fie extrem de conştient că avem nevoie de relansarea economiei, că trebuie să rămânem în Uniunea Europeană, să fim predictibili şi să facem proiecte pe termen lung care să fie vizibile. Avem nevoie de soluţii de finanţare şi garantare, de soluţii administrative, de reducerea birocraţiei.

► Strategia noastră a fost să nu concediem oameni, vrem să relansăm businessul şi nu vrem să facem concedieri. Încercăm să îi susţinem pe cei care au intrat în şomaj tehnic.

► La acest moment semnalele există că în jurul datei de 4 mai economia ar trebui să se relanseze.

► Trebuie să fim atenţi la tot ceea ce înseamnă cheltuieli, să le restrângem şi să le facem într-un mod constructiv.

► Cred că undeva la mijlocul lunii mai o să avem pe şosele toate cele 500 de camioane, dar mă aştept să avem parte de o evoluţie în W, nu de un V.

 

Speranţa Munteanu, senior adviser, KPMG

► Companiile trebuie să înţeleagă că pentru a se salva trebuie să aibă o comunicare structurată cu partenerii lor, asta înseamnă să se autoevalueze şi să îşi pregătească un scenariu de supravieţuire care să le permită să traverseze perioada în care vor fi foarte afectate de situaţie.

► În următoarele luni, companiile trebuie să aibă grijă să nu se spargă uşor, să îşi caute acel scenariu în care îşi imaginează ce poate fi mai rău şi să comunice cu partenerii.

► Trebuie să înţelegem contextul şi să nu ne lăsăm duşi de ideea că se va repeta criza din 2008, suntem într-un alt context. 

66

► Mediul economic în această perioadă să evite cu toate puterile ideea de insolvenţă,  să stea şi să îşi înţeleagă contextual actual şi posibilitatea de redresare ulterioară.

 

Călin Costinaş, deputy CEO, Profi

► Pentru antreprenori este un moment dificil, dar e nevoie de reinventare. Trebuie să folosim această oportunitate, criza înseamnă pericol, dar şi oportunitate. Trebuie să folosim aceste momente pentru a fi solidari, pentru că altfel nu vom trece aceste dificultăţi, dacă fiecare îşi priveşte businessul şi nu ajută şi alte companii.

► Cred că acum se va face o selecţie, companiile care vor înţelege că trebuie să se reinventeze foarte rapid şi că e mai bine să iei o decizie proastă decât să amâni deciziile, vor supravieţui.

► Deciziile de cumpărare sunt adevăratele declaraţii, putem spune orice, dar atunci când la raft alege produsul de import înseamnă că există o diferenţă mare între ceea ce spunem şi ceea ce facem.

► Economia nu poate fi restartată dacă vom importa în continuare foarte multe produse.

 

Rucsandra Hurezeanu,  fondatoare a Ivatherm

67

► Obiceiurile de consum se schimbă, iar noi încercăm să mergem în aceeaşi direcţie, încercăm să ne adaptăm la această schimbare de consum. Pe de altă parte, procesul de înregistrare a biocidelor durează mult peste tot, într-o săptămână o să avem primele produse pe piaţă.

► Cred că la nivel macro, suntem toţi, în aceeaşi măsură, conştienţi că avem nevoie de infrastructură, investiţii, digitalizarea spaţiului public, băncile să dea credite mai uşor, pe termen lung, să nu ne mai bage în aceleaşi şabloane rigide. Şi ne aşteptăm să avem o altă atitudine din partea lor. Ne aşteptăm ca guvernul să înţeleagă că antreprenorii şi IMM-urile sunt cele care creează prosperitate şi bunăstare, iar acum nu simţim că stăm cu ei la masa negocierilor. Este o atitudine care nu ne arată că suntem ascultaţi şi înţeleşi.

 

Andrei Cionca, CEO, Impetum Group

► Deocamdată nu există insolvenţe deschise după izbucnirea crizei sanitare, în portofoliul nostru nu sunt companii intrate în insolvenţă după izbucnirea crizei sanitare. Cred că primele companii intrate în insolvenţă nu vor intra ca efect al acestei crize, cred că cauzele insolvenţei sunt mai vechi şi actuala criză reprezintă doar picătura care umple paharul.

► Noi spunem că nu sunt sectoare pierzătoare sau câştigătoare, sectoarele mari care par câştigătoare, cum ar fi tehnologia, au şi ele anumite subcategorii care sunt foarte puternic afectate de criză.

► Avem nevoie de foarte multă predictibilitate. Trebuie să înţelegem cifra concretă cu care statul poate să intervină. Trebuie pompaţi bani direct în economie, pentru că nu există capitalul pur în economie, este insuficient.

 

Silviu Stratulat, avocat, Stratulat Albulescu

68

► Îmi e teamă de teama băncilor, că băncile vor fi prea temătoare, ar trebui să fie încrezătoare pentru că băncile private au capacitatea de a relansa economia şi de a susţine relansarea economiei. Dacă băncile vor fi prea prudente, România va intra într-o adevărată criză financiară.

► Interesul investitorilor pentru România va exista în măsura în care România va avea de oferit lucruri interesante. Să vedem ce pachet de facilităţi fiscale va adopta statul român în perioada următoare pentru a stimula investiţiile străine directe.

► România are încă un grad foarte scăzut de îndatorare raportat la PIB, sub 40%, este una dintre cel mai puţine îndatorate ţări la nivel european. Ar trebui să stimuleze investiţiile în infrastructură, să se împrumute pentru a finaliza proiectele de infrastructură.

...citeste si partea a doua ....

69