Stiri 1 iunie 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 29.05.2020

1 EUR 4.8426

1 USD 4.3517

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ PÂNĂ LA 5 IUNIE 2020! Agroinfo 31 mai 2020

Caracteristici meteorologice.În această perioadă va predomina un regim termic al aerului ușor mai scăzut, decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a țării. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 8...20°C, mai scăzută cu 1...4°C în raport cu mediile multianuale, pe aproape întreg teritoriul agricol.

Temperatura maximă a aerului va oscila între 12...25°C, în toate zonele de cultură. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între 3...15°C, la scara întregii țări. Din punct de vedere pluviometric, se prognozează ploi sub formă de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vântului, în majoritatea regiunilor agricole. Totodată, cantitățile de apă vor depăși 15-25 l/mp, iar local vor fi condiţii de producere a grindinei.

Caracteristici agrometeorologice

Conținutul de apă din sol pe adâncimea 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, în Moldova, Dobrogea, Banat și Crișana, cea mai mare parte a Munteniei și Transilvaniei, local în centrul, estul și sudul Olteniei.

1

Rezerva de umiditate a solului va prezenta valori satisfăcătoare și apropiate de optim, în nordul, estul și sud-vestul Olteniei, izolat în nord-estul Munteniei și al Transilvaniei, nordul Maramureșului

În cultura neirigată de porumb, în stratul de sol 0-50 cm, se vor înregistra deficite de umiditate (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Banat, nordul, local estul, centrul, vestul, sudul și sud-estul Moldovei, estul, centrul, sudul și sud-vestul Transilvaniei, vestul și sudul Crișanei, estul, izolat în sudul și sud-vestul Munteniei. În Maramureș și Oltenia, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia, nordul, local în centrul și sudul Transilvaniei, estul, centrul, sudul și sud-vestul Moldovei, izolat nord-estul Banatului, vestul Crișanei, gradul de aprovizionare cu apă al solului se va situa înlimite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În aceste condiţii, procesele de creștere și dezvoltare ale culturilor de câmp şi speciilor pomi-viticole se vor desfăşura normal în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie la culturile înfiinţate în epoca optimă, iar la cele tardive, starea de vegetaţie a plantelor se va menţine medie şi slabă, îndeosebi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol.

Culturile de orz şi grâu de toamnă îşi vor continua înspicarea (30-100%), înflorirea (10-60%) și maturitatea în lapte (10-30) pe majoritatea suprafeţelor agricole. Local, în sud-estul ţării va fi posibilă declanşarea maturităţii în ceară (10-15%). Cerealierele semănate tardiv se vor afla la alungirea paiului (60-100%), precum și „burduf” şi înspicare (10-100%).

Rapiţa semănată pe unele suprafeţe din Transilvania, Dobrogea, Muntenia şi Moldova va parcurge înflorirea (40-100%), formarea silicvelor şi a boabelor în silicve (50-100%).

Sub aspect fenologic, la floarea-soarelui se vor semnala răsărirea (50-100%), formarea primei perechi de frunze (20-100%) şi înfrunzirea (6-16 frunze).

La cultura de porumb vor predomina răsărirea (40-100%), formarea frunzei a treia (20-100%) şi înfrunzirea (4-9 frunze).

În principalele bazine specializate, sfecla de zahăr va parcurge răsărirea, dezvoltarea primei perechi de frunze şi alungirea axei hipocotile, iar la cartof se vor înregistra încolţirea şi răsărirea (50-100%), creșterea primei perechi de frunze (40-100%) şi tuberizarea (10-30%).

2

La pomii fructiferi din toate plantaţiile vor predomina fazele de creştere a frunzelor/lăstarilor, legarea şi creşterea rodului. Totodată, la soiurile timpurii de cireş se vor continuă coacerea şi recoltarea fructelor.

Vița de vie va parcurge creșterea frunzelor/lăstarilor, apariţia inflorescenţelor și înflorirea, în majoritatea podgoriilor. De asemenea, la soiurile timpurii se vor semnala formarea și creșterea boabelor.

Pe ansamblu, lucrările agricole de sezon (fertilizări, erbicidări, praşile manuale/mecanice, tratamente fito-sanitare, etc) se vor desfăşura în bune condiții, acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.

Recomandări de specialitate:Combaterea bolilor şi dăunătorilor în culturile de toamnă;Efectuarea lucrărilor de întreținere în plantațiile pomi-viticole (tratamente fito-sanitare);Continuarea fertilizării foliare la speciile de câmp;Efectuarea lucrărilor agrotehnice de întreţinere a culturilor de primăvară (praşile mecanice şi manuale, erbicidări, tratamente cu insecto-fungicide);Aplicarea irigațiilor pe terenurile agricole cu deficite de umiditate în sol.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

Prognoza meteo pe trei luni. Când ne lovește canicula  Daniel Spasov 1 iunie 2020  Chiar dacă 2019 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteo, în România, 2020 ar putea depăși aceste valori. Potrivit meteorologilor, trendul mondial este de încălzire.

Directorul Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, a preciat că și în România primele patru luni au fost cele mai călduroase, cu abateri termice pozitive de până la 3,9 grade Celsus. În acest context, vara 2020 se anunță a fi una cu valori peste media normală.

„Verile sunt din ce în ce mai călduroase, frecvența zilelor caniculare este mai mare”, a spus Elena Mateescu.Iată cum va arăta vremea în țară, în următoarele trei luni:

IUNIE – Potrivit prognozei meteo, vor exista averse și instabilitate atmosferică până pe 4 iunie. Din 5 iunie temperaturile vor crește până spre

3

28 de grade Celsius, iar în 6 iunie chiar valori mai mari în cea mai mare parte a țării, nu numai în sud-est, chiar în est, vest și centru.Potrivit meteorologilor, în acest moment, după cum arată informațiile cu privire la primele trei săptămâni din prima lună de vară, sunt așteptate temperaturi apropiate de normal și ușor mai ridicate în sudul și sud-estul României.

La jumătatea lunii iunie, cantitățile de precipitații estimate vor fi excedentare în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în jumătatea nord-vestică a acesteia. Spre finalul acestei luni, ploile vor fi din ce în ce mai restrânse, chiar deficitare, mai ales în zonele intracarpatice.

IULIE – A șaptea lună din an, denumită și „Cuptor”, va alterna perioadele cu instabilitate atmosferica cu cele în care cerul va fi mai mult senin. Specialiștii afirmă că luna iulie va bună pentru plimbări. Ploile torențiale vor fi de scurtă durată, iar temperaturile se vor situa vrecvent în jurul valorii de 31 de grade Celsius, iar minimele nu vor coborî sub 21 de grade. De asemenea, vor exista și zile de foc, cu aproape 40 de grade Celsius la amiază, dar acest lucru se va întâmpla mai mult în Câmpia Română și în Banat.

AUGUST – Așa cum spune directorul ANM, Elena Mateescu, nu trebuie să excludem ca și vara 2020 să fie o vară a extremelor. Astfel, august, ultima lună de vară, se încadrează în acest avertisment emis de meteorologul român.În timpul lunii august, temperatura medie se va situa în jurul valorii de 28 de grade Celsius. În primele două săptămâni vor fi zile mai calde, care pot depăși leger 32-33 de grade Celsius. Spre finalul perioadei, prognoza meteo arată că temperaturile vor scădea, iar serile vor fi tot mai răcoroase.Luna august va fi una cu ploi semnificative. Sunt prognozate precipitații pe arii extinse în aproape toate regiunile țării, îndeosebi în a doua jumătate a perioadei.

ANM: deficit de umiditate la grau si porumb, in aproape toata tara Iunie 1, 2020Rezerva de umiditate in sol la culturile de grau si porumb ramane inca una scazuta si foarte scazuta, in majoritatea regiunilor tarii, se arata in ultima prognoza ANM.Rezerva de umiditate la cultura de grau

Continutul de apa din sol pe adancimea 0-100 cm, in cultura graului de toamna, se incadreaza in limite scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica avand diferite grade de intensitate, respectiv moderata, puternica

4

si extrema, in Moldova, Dobrogea, Banat si Crisana, cea mai mare parte a Munteniei si Transilvaniei, local in centrul, estul si sudul Olteniei.

Rezerva de umiditate a solului prezinta valori satisfacatoare si apropiate de optim, in nordul, estul si sud-vestul Olteniei, izolat in nord-estul Munteniei si al Transilvaniei.

Rezerva de umiditate la cultura de porumb neirigat

In cultura neirigata de porumb, in stratul de sol 0-50 cm, se inregistreaza deficite de umiditate (seceta pedologica moderata, puternica si extrema), in Dobrogea, pe suprafete agricole extinse din Banat, nordul, local estul, centrul, vestul, sudul si sud-estul Moldovei, estul, centrul, sudul si sud-vestul Transilvaniei, vestul si sudul Crisanei, estul, izolat in sudul si sud-vestul Munteniei.

Gradul de aprovizionare cu apa al solului se situeaza in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime, in Maramures si Oltenia, pe suprafete agricole extinse din Muntenia, nordul, local in centrul si sudul Transilvaniei, estul, centrul, sudul si sud-vestul Moldovei, izolat nord-estul Banatului, vestul Crisanei.

APIA si SUBVENTII

Adrian Oros: Funcționarii APIA lucrează și sâmbăta și duminica pentru subvențiile fermierilor! agrointeligenta.ro - 30 mai 2020

Program special la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), acolo unde funcționarii vor lucra și sâmbăta și duminica. Decizia a fost anunțată de către ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care a precizat că preluarea cererilor pentru fermieri va continua și în weekend, până la termenul-limită de 15 iunie.

”Până pe 15 iunie, angajații APIA lucrează inclusiv în weekend-uri pentru a veni în sprijinul fermierilor care își doresc să depună cererea unică de plată

5

pentru subvenții. Astfel, până la data de 29.05.2020 a fost depus un număr de 736.586 cereri, pentru o suprafață de 7.043.344 ha. Le mulțumesc tuturor celor implicați! Se poate!”, a scris ministrul Oros pe Facebook.

Vă reamintim că termenul pentru depunerea cererilor pentru subvențiile agricole din acest an a fost prelungit până pe 15 iunie, inclusiv. Depunerea actelor și înregistrarea cererilor se face online, iar fermierii sunt rugați să răspundă solicitărilor funcționarilor sau să ia chiar ei legătura cu oficialii agenției de plăți.

Agenție de Plăți cu politică anti-mită! Fermierii, încurajați să reclame funcționarii corupți! agrointeligenta.ro - 31 mai 2020

Agenție de Plăți cu politică anti-mită și în care fermierii, beneficiarii fondurilor, sunt încurajați să reclame funcționarii care le pretind foloase necuvnite. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) este prima instituție publică din România care a obținut din partea Rina Simtex, încă din iunie 2019, certificarea internațională pentru standardul ISO, specific sistemului de management anti-mită. Prin Politica anti-mită, se interzice orice formă de mită și se încurajează și sprijină sesizarea responsabilă a oricăror aspecte privind posibile fapte de corupție (active sau pasive), garantând avertizorilor lipsa oricăror consecințe împotriva lor.

Totodată, politica prevede sancțiunile și consecințele ce rezultă din nerespectarea sistemului anti-mită implementat la nivelul AFIR. De asemenea, Politica anti-mită realizează conformitatea cu prevederile legislative în domeniul anti-corupției, furnizează un model privind stabilirea, revizuirea și monitorizarea obiectivelor anti-mită.

Certificarea ISO 37001:2016 reprezintă un standard de referință care asigură un set de bune practici recunoscute la nivel național și internațional. Sistemul de management implementat la nivelul Agenției, a permis obținerea acestui standard de calitate a actului administrativ, care are ca principal obiectiv scăderea continuă a riscurilor privind luarea și darea de mita, atât în cadrul instituției, cât și în raport cu colaboratorii săi. Acest sistem încurajează și promovează o cultură instituțională solidă și instituie un set de reguli și criterii anti-corupție clare care să fie respectate în toate activitățile Agenției.

În acest context, AFIR a implementat Politica anti-mită care este concepută având în vedere specificul activității, respectiv implementarea tehnică și financiară a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

6

AFIR precizează că toate demersurile Agenției de a obține și, mai ales, de a menține cerificarea internațională pentru standardul ISO 37001:2016, aplicabilă sistemului de management anti-mită, sunt menite să asigure beneficiarilor PNDR 2020, angajaților Agenției și tuturor instituțiilor partenere un mediu de lucru legal, eficient și bazat pe respect reciproc.

Document intern: ȘEFUL APIA, ordin pentru TOATE SUBVENȚIILE fermierilor!agrointeligenta.ro - 29 mai 2020

Document intern APIA! Șeful Agenției de plăți a emis o circulară pentru subvențiile agricole și zootehnice ale fermierilor. Adrian Pintea vrea să se asigure că toți fermierii pot depune cererea unică de plată pentru Campania 2020 astfel încât niciun fermier să nu piardă banii cuveniți pe hectar sau cap de animal.

Adrian Pintea a emis o circulară prin care informează funcționarii APIA că în următoarele week-enduri până la termenul limită pentru depunerea cererii unice, adică 15 iunie, vor fi lucătoare pentru ca toți fermierii să poată depune cererea unică pentru subvenții.

”Având în vedere Campania de primire cereri pe anul 2020 aflată în deșfășurare, personalul din cadrul centrelor Județene și Centrului Municipal București ale APIA implicat în această campanie, în perioadele 30 mai-01 iunie, 6 iunie-8 iunie și 13 iunie-14 iunie, își va desfășura activitatea în program normal de lucru. Compartimentele din cadrul aparatului central al APIA implicate vor asigura permanența în perioadele antemeționate, în vederea acordării suportului necesar Centrelor județene și Centrului Municipiului București”, se arată în mesajul șefului APIA.

Reamintim faptul că primirea Cererilor s-a mutat, începând din data de 6 aprilie 2020 în mediul online, pentru a respecta prevederile privind distanțarea socială și a preveni răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus. Completarea Cererii unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând

link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găseste în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență.

7

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice către Centrele județene/locale APIA de care aparțin fermierii. Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 iunie 2020, în conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plată aferente anului 2020.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

CALENDAR PLATA SUBVENȚIILOR APIA ÎN IUNIE 2020!Agroinfo  31 mai 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii care este calendarul pentru luna iunie 2020 pentru plata subvențiilor din agricultură, aferente acestui an de cerere.

TERMENE APIA PLATA SUBVENȚIILOR 2020

Termen 15.06.2020—depunerea cererilor unice de plată fără penalități - Campania 2020Termen 15.06.2020—depunerea cererii de plată in cadrul submăsurii 15.1-„Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, PNDR 2014-2020Termen 15.06.2020 - depunerea cererii de plată în cadrul submăsurii 8.1 ‘Împadurirea și crearea de suprafete impadurite’, din PNDR 2014-202030 iunie 2020 — termen depunere modificări, fără penalități, la cererile unice de plată Campania 2020Termen 31.08.2020— vizarea carnetelor de rentier agricol pentru anul 2019. Buletin informativ APIA Gorj

CREȘTE BUGETUL pentru PLĂȚILE DIRECTE ALE FERMIERILOR! Agroinfo 01 iunie 2020 - OFICIAL. Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală anunță că bugetul pentru plățile directe ale fermierilor, pentru dezvoltare rurală și alte ajutoare din agricultură crește cu 24 de miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar, 2021-2027.

8

Europa trebuie să aibă propriile sale alimente sănătoase din propriile sale țări sănătoase. Trebuie să aibă o agricultură puternică și durabilă. CE propune să crească bugetul agricol al UE cu 24 de miliarde de euro. Aceasta este o decizie importantă. Sunt fericit că agricultura merge într-o direcție bună, a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, pe contul său twitter.

CE (Comisia Europeană n.r.) a propus 391,4 miliarde de euro pentru PAC pentru 2021-2027 în prețuri curente. Față de nivelul actual de finanțare, aceasta înseamnă o creștere de 2%. În ceea ce privește nivelurile actuale, mă refer la nivelul finanțării PAC în 2020 și, în cazul în care acest nivel s-ar fi menținut stabil pentru următorii 7 ani, a adăugat oficialul Comisiei Europene.

Primarul din Matca: Cărările din solar nu se scad la măsurătorile din Programul Tomata! agrointeligenta.ro - 31 mai 2020 Fermierii care au solicitat ajutor de minimis pentru cultura de tomate în spații protejate – sere și solarii, sunt acum verificați de către funcționarii Direcțiilor Agricole Județene. Pentru că au existat anumite cazuri în care la măsurarea suprafețelor eligibile s-a făcut prin scăderea căilor de acces, primarul comunei gălățene Matca, Nelu Costea, vine cu precizări pentru beneficiarii sprijinului ce poate ajunge

9

la 3.000 de euro pe fermă.

”Toți cei care au fost verificați, cărora li s-au măsurat solariile și au fost scăzute căile de acces (cărările) și nu se mai încadrează pentru ajutorul de minimis, să solicite o nouă măsurătoare. Căile de acces, cărările, nu se scad, fac parte din spațiul protejat, din solar”, le comunică primarul Nelu Costea tuturor beneficiarilor Programului Tomata.

Vă reamintim că pentru a fi eligibili, fermierii trebuie să dedice culturii de roșii o suprafață de minim 1.000 de mtri pătrați de solar și să valorifice cu acte, până pe 30 iunie, cel puțin 4 tone de roșii.

AFIR si FINANTARI

AFIR investeşte 118,4 milioane de euro în învăţământ S.B. Miscellanea / 01 iunie Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţă că finanţează 322 proiecte dedicate înfiinţării, modernizării şi extinderii diferitelor tipuri de instituţii de învăţământ din mediul rural, prin submăsura 7.2 "Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020), potrivit AGERPRES.

Dintre acestea, 259 de proiecte au ca scop înfiinţarea şi modernizarea grădiniţelor din mediul rural - numai a celor din afara incintei şcolilor din mediul rural. Valoarea publică contractată a acestora este de 93 de milioane de euro. AFIR precizează că au fost deja finalizate 26 de proiecte, cu o valoare publică de 7,5 milioane de euro. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare 6 proiecte, cu o valoare publică de 1,6 milioane euro.

Pentru înfiinţarea şi modernizarea creşelor precum şi a infrastructurii de tip after-school (numai a celor din afara incintei şcolilor din mediul rural) AFIR a încheiat contracte de finanţare pentru 41 de proiecte, cu o valoare publică

10

de 15,5 milioane euro. Trei dintre acestea, contabilizând 1,3 milioane euro, sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării sunt în curs de implementare două proiecte, pentru care beneficiarii au solicitat fonduri europene nerambursabile de 639 mii euro.

Potrivit sursei citate, pentru extinderea şi modernizarea instituţiilor de învăţământ secundar superior (filiera tehnologică cu profil resurse naturale şi protecţia mediului şi a şcolilor profesionale în domeniul agricol), AFIR a contractat fonduri europene nerambursabile în valoare de 9,9 milioane euro pentru 22 de proiecte. Două dintre acestea, în valoare de 978 mii euro sunt deja finalizate. În zona ITI Delta Dunării este în curs de implementare un proiect, în valoare de 495 mii euro

Deşi acest tip de investiţii este încadrat ca infrastructură de bază la scară mică, impactul pe care îl au asupra comunităţii este unul semnificativ. Din punct de vedere al rezultatului pe termen lung al finanţărilor oferite prin PNDR 2020, implementarea acestor tipuri de proiecte face parte din acţiunile de promovare a activităţilor socio-culturale, crescând în acelaşi timp prestigiului localităţilor din zonele rurale, subliniază Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Termenul de depunere a cererilor de plată pentru submăsurile 8.1 și 15.1 din PNDR 2020 a fost prelungit 1 iunie 2020 Cotidianul Agricol 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale reamintește că termenul de depunere a cererilor de sprijin sau de plată în campania 2020, pentru submăsurile 8.1 Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite (sesiunile 1, 2, 3 și 4) și 15.1 Plăți pentru angajamente de silvomediu (sesiunile 1, 2 și 3) din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), delegate către APIA, este 15 iunie 2020, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 130/ 2020.

11

Subliniem faptul că cererile de sprijin sau de plată pot fi depuse cu întârziere sau modificate doar în anumite condiții.

Astfel, cererile de sprijin sau de plată pot fi depuse și după data de 15 iunie, până la data de 10 iulie 2020 (inclusiv), cu o reducere a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul (pentru anul de angajament aferent lui 2020) de 1% pentru fiecare zi lucrătoare, dacă cererea de plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie 2020.

De asemenea, modificările cererilor de sprijin sau de plată, fără aplicarea de penalități, pot fi depuse până la data la 30 iunie 2020 (inclusiv).

Cu toate acestea, modificările cererilor de sprijin sau de plată pot fi depuse și după data de 30 iunie 2020, dar nu mai târziu de 10 iulie 2020, cu o reducere a sumelor la care ar fi avut dreptul pentru utilizarea efectivă a unităților amenajistice în cauză (în anul de angajament aferent lui 2020) de 1% pentru fiecare zi lucrătoare.

Menționăm că sesiunea a patra aferentă submăsurii 8.1 se va încheia la data finală de depunere a cererilor unice de plată, respectiv data de 15 iunie 2020 (inclusiv), fără stabilirea unei perioade de modificare sau depunere cu întârziere a cererilor.

ALTELE

Ministrul agriculturii: Accesul la raft al micilor producători e îngrădit. S-a făcut o lege în avantajul marelui retail, în detrimentul producătorilor români Florentina Niţu 30.05.2020,

Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii: Legea 28/2020 prevede ca termenul de plată pentru produsele proaspete să fie de 14 zile, iar de 30 de zile pentru celelalte produse. În legea iniţială termenul era de 7 zile pentru produsele proaspete. Totodată, li s-a oferit retailerilor posibilitatea de a percepe legal costuri şi taxe speciale pentru producătorii români.

Legea 28/2020 care aduce modificări şi completări unor legi mai vechi privind comercializarea produselor alimentare, aprobată în luna martie în parlamentul României, a fost făcută în avantajul retailerilor, majoritatea cu

12

capital străin, accesul la raft al producătorilor români fiind îngrădit prin taxe suplimentare şi termene de plată prelungite, susţine ministrul Agriculturii.

„Legea 28/2020 prevede ca termenul de plată pentru produsele proaspete să fie de 14 zile, iar de 30 de zile pentru celelalte produse. În legea iniţială termenul era de 7 zile pentru produsele proaspete. Totodată, li s-a oferit retailerilor posibilitatea de a percepe legal costuri şi taxe speciale pentru producătorii români. Practic, s-a făcut o lege în avantajul marelui retail, în detrimentul producătorilor români“, a spus Adrian Nechita Oros, ministrul agriculturii, ieri, 25 mai, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a adăugat că legea a fost votată de colegii săi, majoritatea parlamentari, în martie 2020, deoarece legea 150/2016 pentru modificarea şi completarea legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare a intrat în 2017 în procedura de infringement (constare a neîndeplinirii obligaţiilor), iniţiată de Comisia Europeană.

Legea 150/2016 prevedea interzicerea facturării şi refacturării, obligaţia promovării produselor româneşti de către retaileri, obligaţia de a asigura spaţii vizibile de expunere şi semnalizarea produselor, obligaţia retailerilor de a avea 51% produse româneşti şi sancţiuni pentru aceasta.

„Cum vom aplica această lege proastă făcută de fostul guvern? Nu o aplicăm, o modificăm. Vom restabili principiile corecte de piaţă, indiferent că eşti mic sau mare. Vom înăspri sancţiunile pentru cei care vor să-şi crească veniturile cu ajutorul celor mulţi şi mici. Vom elimina formele as-cunse de taxare precum autofacturarea, revizia lunară, reducere ulterioară raportată la cifra de afaceri sau discount de bunuri. Vom elimina aceste prevederi din legea 28/2020“, a mai spus Oros.

El menţionează că în cazul în care nu va reuşi să facă modificările necesare legii actuale, va implementa aceste modificări prin transpunerea directivei 633 din 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar.

Legea nu este foarte clară nici pentru producătorii români, care nu ştiu dacă mai trebuie sau nu să treacă pe etichetă „produs în România“. Ministrul agriculturii întăreşte că „în legea 28/2020 sunt anumite prevederi ascunse, iar accesul producătorilor la raft este foarte greu. Legea nu prevede ca pe produsele româneşti să apară distinct «produs românesc»“.

Oros a mai precizat că produsul tradiţional românesc trebuie promovat printr-o schemă naţională de calitate. Până acum au fost aprobate trei

13

scheme: de calitate premium, de calitate garantată şi de calitate reţetă consacrată sau reţetă veche.

„Zilele trecute am început să lucrăm la schemele de calitate pentru produs local şi produs etic.“

Adrian Oros: Pentru despăgubirile la secetă se vor oferi sume considerabile Antonia Popescu / 29 mai 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat vineri, la Oradea, că din cele 2,9 milioane de hectare însămânţate în toamnă, aproape 1,4 milioane de hectare au fost calamitate, mai mult sau mai puţin, urmând ca toţi cei care au avut pierderi să fie despăgubiţi."Pentru despăgubirile la secetă se vor oferi sume considerabile. Nu putem avansa acum o valoare, nu vrem să creăm expectanţe. Am spus încă de la începutul acestui fenomen că vom despăgubi pe toţi cei care au avut pierderi din cauza acestei secete, care, spun specialiştii, nu a mai fost întâlnită în ultimii 40-50 de ani. Echipele care constată dimensiunea pagubelor lucrează inclusiv sâmbăta şi duminica, astfel încât, până pe 15 iunie, să fie centralizate toate datele privind suprafeţele, culturile şi locaţiile acestora, pentru a gândi o schemă de sprijin pentru despăgubiri. Ei nu au mai fost despăgubiţi în ultimii zece ani niciodată pentru secetă", a declarat ministrul Oros, într-o conferinţă de presă.

În România, 1,6 milioane ha de culturi sunt calamitateAcesta a precizat apoi că s-a identificat o sumă importantă la Ministerul Economiei cu care se vor ajuta fermierii să-şi cumpere echipamente pentru udare.

Pentru muncitorii sezonieri, s-a identificat o sumă de 50 de milioane de euro, din programul POCU, împreună cu colegii de la Ministerul Fondurilor Europene, şi cu Ministerul Muncii, cu care se realizează o schemă de sprijin pentru fermierii care angajează sezonieri şi muncitori zilieri.

De asemenea, prin comunicatul CE, există posibilitatea să se ofere despăgubiri sub formă de sumă forfetară fermierilor, până la 5.000 de euro şi procesatorilor, până la 50.000 de euro, din bani europeni neutilizaţi, maxim 1% din disponibilul pe care România l-a avut pentru fondurile de dezvoltare rurală.

14

"Pentru că acest disponibil a fost, pe perioada celor şapte ani, de opt miliarde, noi putem utiliza cam 80 de milioane de euro, neutilizate din măsuri neaccesate sau accesate într-o pondere foarte mică, bani pe care o să-i dăm pe scheme 5.000, respectiv 50.000 de euro", a spus ministrul.

În ce priveşte programul de irigaţii, ministrul Agriculturii a declarat că acel program "mult trâmbiţat" anii trecuţi care trebuia să reabiliteze toată infrastructura veche făcută până în anul 1990 şi care ar fi trebuit să deservească două milioane de hectare, s-a dovedit în martie că se pot iriga doar 320.000 de hectare.

"Deşi domnul Daea spunea că mi-a dat la cheie o suprafaţă irigabilă de 840.000 de hectare. Sigur, pe hârtie erau 840.000 de hectare. Faptic, se irigă în mod real pe 320.000 de ha (...) Şi s-ar putea, dacă pornim săptămâna viitoare două staţii care nu au fost pornite din 1992, la Sultana şi la Făurei, să mai prindem vreo 70.000 de hectare, maxim", a subliniat Adrian Oros.

Irigaţiile, a menţionat el, vor beneficia de o strategie serioasă de gestionare a apei şi se vor reprioritiza aceste lucrări, irigaţiile fiind doar o parte componentă a strategiei.

La întâlnirea pe care a avut-o în cursul zilei cu autorităţi locale, cu fermieri şi agricultori locali, s-a ridicat, în numeroasele luări de cuvânt, şi problema folosirii sistemelor de desecare care există în unele judeţe, pentru a fi folosite ca infrastructură pentru irigaţii.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a efectuat, vineri, o vizită de lucru în judeţul Bihor, la invitaţia prefectului Dumitru Ţiplea.

Oros: Vânzarea produselor ecologice şi româneşti ţine de educaţie: Elena Marinescu 29 mai 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că produsele ecologice româneşti ar putea fi promovate în şcoli, printr-un proiect de lege la care se lucrează în prezent. Oros argumentează această iniţiativă prin faptul că vânzarea produselor ecologice locale şi a celor româneşti, în general, ţine de educaţie şi de consumatorul responsabil.

De asemenea, ministrul susţine că se are în vedere şi preocuparea ministerului de a notifica la Comisia Europeană scheme de calitate precum produs tradiţional, produs local, produs etic etc. „Noi deja am îmbrăţişat această idee a promovării produselor ecologice şi scriem şi un proiect de

15

lege. Să creăm o piaţă din piaţa publică pentru produsele locale, produsele ecologice.

În primă fază, mai ales că sunt şi nişte decizii ale Comisiei Europene, ca măcar în şcoli – să începem în şcoli şi apoi în alte zone publice – să fie obligaţi să folosească aceste produse ecologice locale şi tradiţionale.Există redundant această temă a produselor româneşti, cum reuşim noi să vindem produsele româneşti şi să oprim vânzarea produselor de afară. Legal nu putem interzice ca în magazinele din România, la retaileri, pe raft să vină produse din altă parte a UE. Cum nici ei nu ne pot interzice pe noi”, a declarat, în conferinţă de presă, ministrul.Potrivit acestuia, o modalitate de promovare este educaţia, prin cumpărător: „Fie producătorii se asociază şi devin puternici în calitate de cooperatori şi reuşesc să negocieze cantităţi pe care să le vândă în supermarket, fie cumpărătorul responsabil şi îngrijorat de ceea ce se întâmplă cu truda ţăranului român caută şi cumpără doar produsele româneşti”.

Merele româneşti au devenit istorie?

„Cu copilul de mână, se duce şi întreabă: aveţi mere româneşti? Nu. Pleacă. Până găseşte mere româneşti. Şi dacă românii îngrijoraţi am face chestia aceasta, vă spun eu că în două luni toate magazinele o să caute să aibă produse româneşti. Deci cheia este şi la noi. Dar întreabă unii: ştiţi că produsele româneşti sunt mai scumpe? Ok şi ce dacă sunt mai scumpe? Dacă chiar suntem îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă, cumpărăm produse româneşti, pentru că cei cinci lei daţi pe kilogramul de mere rămân toţi cinci în ţară şi un leu se întoarce la noi, în spital, în şcoală, în pensii sau salarii. Cei doi lei pe care îi dăm pe un produs străin se duc însă toţi afară”, a menţionat Adrian Oros.În opina lui, nu trebuie să fii mare economist ca să înţelegi, trebuie doar să gândeşti pozitiv. Aşa cum se întâmplă şi alte ţări. „De ce? Pentru că şi acasă, şi în familie – eu am fraţi în Canada şi în Franţa – li se spune copiilor tot timpul ce bune sunt produsele franţuzeşti, ce bune sunt produsele americane.

16

Ei nici nu îşi pun problema să cumpere altceva. Doar dacă nu găsesc ceva. Şi de aceea produsele lor se vând mai întâi. Fără să pună etichete, fără să sfidezi reguli europene”, a spus Oros, citat de Agerpres.În Europa, afirmă ministrul, lucrurile acestea se fac mult mai inteligent, prin notificarea de scheme de calitate.

„În 13 ani, Direcţia Generală Alimentară, pe care am găsit-o la minister, nu a notificat nicio schemă de calitate. Şi pe scheme de calitate – produs tradiţional, produs local, produs etic – poţi să vinzi produsele tale demonstrând că este un lanţ scurt, că nu poluezi etc., astfel încât să îţi favorizezi produsele locale. Noi am notificat până acum produs tradiţional ca schemă de calitate naţională şi europeană.Am primit avizul de la CE, durează luni de zile, dar trebuie să insişti şi avem notificat schemă de calitate premium, schemă de calitate garantată şi schemă de reţetă consacrată veche. Şi mai avem încă două scheme, la care lucrează acum profesorul Fiţiu: produs local şi produs etic”, a precizat el.Legea 28/2020, o lege aberantă

Potrivit ministrului Agriculturii, Legea 28/2020 privind comercializarea produselor alimentare este „aberantă”, fiind depusă, în regim de urgenţă, o modificare cu două puncte: termenul de plată şi posibilitatea de a percepe legal servicii şi taxe.„Asta o să o modificăm, iar în paralel prin notificarea la Comisie a schemelor de calitate, vom promova produsele româneşti astfel încât să nu mai fim loviţi de infringement. O să facem o lege prin care să le spunem copiilor despre produsele româneşti. Prin Şcoala Altfel, sunt duşi peste tot o săptămână.În Franţa, îi duc în fiecare trimestru în ferme, pentru că există ferme didactice, unde îţi laşi copilul vinerea, iar seara când te duci după el mai cumperi şi nişte produse. Tocmai pentru a apropia copilul şi părintele de fermă. Altfel rămân nişte poveşti, toată lumea se îngrijorează, din când în când, că dă bine, de ce nu consumăm produse româneşti„, a mai afirmat ministrul.

8 paşi de urmat pentru revenirea economică a României 29 mai 2020, 19:51 Tănase Stamule

Cu un deficit de 4,6% în anul 2019, România are un spaţiu fiscal de manevră mult mai mic decât multe state din Uniunea Europenă. Această criză ne prinde iar în mijlocul unei politici prociclice, în care, în loc să fi economisit pentru vremuri rele în ultimii opt ani de creştere economică, am făcut deficite de multe ori nesustenabile.

17

În actualul context creat de pandemia generată de răspândirea virusului SARS-COV-2,  este imperios ca prioritatea 0 să fie revenirea sferei economice româneşti. Se impune identificarea unor măsuri pentru atenuarea deficitelor din sfera producţiei interne, la nivel judeţean/regional sau a deficitului balanţei comerciale a României.

De asemenea, pentru revitalizarea economiei trebuie să se consolideze rata asocierii din sectorul agricol şi să se diminueze consumul de energie folosit în procesul de producţie al materiilor prime.  Astfel, în scopul resuscitării economiei româneşti în urma impactului produs de criza COVID-19 , este necesar să fie parcurşi următorii paşi:

1.       Analizarea deficitului balanţei comerciale a României pe zona de produse alimentare şi susţinerea industriilor care au potenţial de a diminua acest deficit.

2.       Stimularea băncilor pentru creşterea nivelului de credite oferite oferite IMM-urilor prin schemele de garanţii de stat.  În România există o discrepanţă prea mare între nivelul creditului bancar şi a celui comercial, existând între acestea un raport de 1 la 3. Băncile trebuie să îşi recapete încrederea pentru a credita companiile româneşti, iar statul trebuie să susţină acest demers.  

3.        România are două zone de unde poate creşte rapid veniturile  la bugetul de stat, TVA Gap şi   acciza neîncasată la ţigarete din cauza traficului ilicit transfrontalier. Atât conectarea  caselor     de marcat la serverele ANAF, cât şi digitalizarea şi consolidarea Vămii vor duce la creşteri substanţiale de venituri la bugetul de stat.

4.       În contextul necesităţii reducerii dependenţei de importuri, conceptul de economie circulară devine vital pentru anii ce urmează. Trebuie să înţelegem că 85% din gunoi reprezintă, de fapt materii prime reciclabile care pot fi reintroduse în circuitul economic. În general este vorba de materii prime pe care le importăm sau pentru care este consumată foarte multă energie în procesul de producţie. Creşterea reciclării duce implicit la scăderea de importuri pe zona de materii prime şi automat la creşterea competitivităţii economiei româneşti. 

5.       Este nevoie urgent să demarăm un studiu prin care să înţelegem de ce românii nu vor să se asocieze în agricultură, care sunt temerile care stau la baza acestui lucru şi ce poate face statul pentru a le reduce. Lipsa asocierii duce la o pierdere uriaşă de competitivitate a fermierilor noştri şi implicit o scădere a capacităţii lor de a produce.

18

6.       Guvernul trebuie să analizeze structura economică a fiecărei regiuni/judeţ, să vadă consumul mediu de produse şi care este deficitul de producţie corelat la coşul de consum. Foarte multe magazine caută să se aprovizioneze pe lanţul scurt de producţie, însă nu găsesc producători în toate regiunile României. Trebuie să corelăm susţinerea financiară a companiilor cu acoperirea deficitelor de producţie la nivel de judeţ/regiune, astfel încât să scădem deficitul balanţei comerciale şi să dăm de muncă firmelor româneşti.

7.       Eliminarea cerealelor din analiza deficitului comercial pe produse alimentare al României. În acest fel vedem exact imaginea reală a problemei şi cât de mult avem de recuperat în sectorul de procesate. Obiectivul nostru constă în construirea unei balanţe comerciale echilibrate sau excedentare pe zona de produse procesate, iar exporturile masive de cereale să fie avantajul nostru românesc. 8.      În urma analizei regionale se observă că există deficite de producţie corelate cu necesarul coşului mediu de consum în fiecare regiune a României. Produse precum legume-fructe, mezeluri, bullion, etc. nu sunt produse   în România în cantităţi suficiente deşi avem condiţiile pentru a o face. Este necesară analiza fiecărui judeţ şi dezvoltarea de politici de susţinere a antreprenoriatului pentru a acoperi aceste deficite de producţie internă.

Producătorii agricoli trebuie să se asocieze pentru a-şi rezolva împreună toate problemele! 1 iunie 2020 Cotidianul Agricol 

Fermierii indiferent de asociația la care sunt afiliați se plâng de aceleași probleme. În acest context, ei trebuie să se asocieze fiind singura modalitate ce poate asigura intrarea la retaileri și rezolvarea împreună a tuturor problemelor.

„Producătorii agricoli au nevoie să se asocieze. Toţi fermierii se plâng și atunci de ce nu reușim să fim o singură voce pentru a realiza un program, un memorandum, pentru agricultura românească, pe termen scurt, având în vedere problemele secetei şi pandemiei.Este lucrul cel mai important de care avem nevoie, pentru că asocierea conduce la o cantitate și la o calitate a producției care ne poate ajuta să intrăm la retaileri. Avem multe probleme, în zootehnie, avem probleme în industria cărnii, avem probleme în sectorul de irigații. Avem nevoie de legi, legea pentru a crea Camerele

19

Agricole, avem nevoie de sprijin pentru dezvoltarea fermelor de reproducție pentru porc și pasăre” , susține Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

În cea ce privește intrarea producătorilor români pe piața produselor agroalimentare și desfacerea produselor autohtone prin intermediul lanțurilor de magazine de tip super și hipermarket, Dragoș Frumosu a explicat cât de dificil este acest lucru şi de inechitabil vis a vis de produsele din import:

„Producătorii români nu sunt în condiții de egalitate pe piață produselor alimentare pentru că subvențiile noastre sunt diferite față de subvențiile altor state. Sigur există niște reglementări europene pe care sigur trebuie să le respectăm, dar trebuie să avem puterea și capacitatea ca, în anumite momente, să facem un pic de slalom, să mergem pe limita legii, dacă pot spune așa, pentru că produsul românesc, nu că este interzis la raft, el, teoretic, în mare parte nu mai poate exista. Pentru că produs românesc, așa cum este definit, înseamnă să îl fac din materie primă românească. Păi când importăm 85% din carnea de porc, când import carne de vită, când importăm pui și îi cresc pentru carnea de pasăre, când importăm un procent de lapte, când importăm atâtea lucruri, cum să mai definim produsul românesc la raft. Puteam să îi spunem Produs în România și era cu totul și cu totul altceva”, a ţinut să atragă atenţia liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

Apel transmis către cele două Comisii pentru agricultură din Parlamentul României, Președintelui României, Guvernului și Ministrului Agriculturii Financial Intelligence   31 mai 2020

Grupul de initiațivă al asociațiilor și producătorilor de alimente: “Agricultura românească traversează o perioadă foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o seceta fără precent în ultimii 30 de ani”

Grupul de inițiativă al asociațiilor și producătorilor de alimente a transmis un apel celor două Comisii pentru agricultură din Parlamentul României, Președintelui României, Guvernului și Ministrului Agriculturii pentru susținerea producătorilor români în următorii ani prin promovarea unui MEMORANDUM care să conțină măsuri pe termen scurt, mediu și lung, cu buget alocat anual, cu termene rezonabile de realizare:

“In urma APELULUI la unitate,  transmis public asociatiilor si producatorilor de alimente, intr-o singura voce care sa convinga despre importanta luarii tuturor masurilor pentru ca AGRICULTURA si

20

INDUSTRIA ALIMENTARA din ROMANIA sa reprezinte o prioritate nationala, grupul de initiativa – Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara SINDALIMENTA – Presedinte Dragos Frumosu, Confederatia Asociatiilor Taranesti Agricole din Romania – Presedinte Gheorghe Vlad, Asociatia Fermierilor din Romania – Presedinte Adrian Radulescu, Federatia Nationala a Cartofului din Romania – Presedinte Romulus Oprea, Organizatia Interprofesionala Nationala “PRODCOM Legume-Fructe” din Romania – Presedinte Aurel Tanase, Federatia Cultivatorilor de Sfecla de Zahăr din Romania – Presedinte Ioan Gherman, Asociatia Tinerilor Fermieri Olt – Presedinte Florin Ciobanu, Asociatia Fermierilor cu Investitii in Sectorul Suin – AFISS – Presedinte Larisa Violeta Ene – a constatat o lipsa de reactie, mai ales din partea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, institutie in care astazi, pe langa ministru activeaza nu mai putin de cinci secretari de stat.

Agricultura romaneasca traverseaza o perioada foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o seceta fara precent in ultimii 30 de ani. In ciuda apelurilor disperate facute de fermieri si reprezentantii industriei alimentare, nici un guvern, in afara de promisiuni, nu a luat cu adevarat masuri concrete pentru a aduce agricultura la locul pe care il merita. 

Agricultura Romaniei reprezinta baza aprovizionarii cu materie prima pentru industria alimentara.

Astazi, cand vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criza a alimentelor la nivel mondial, marile schimbari pe care le cerem de peste 25 de ani nici nu sunt luate in consideratie. Nimeni nu ne asculta, nimeni nu doreste un dialog constructiv atat de necesar celor doua sectoare de activitate care pot produce hrana pentru populatia Romaniei si  o cantitate mare pentru export.

Astazi vorbim despre terenuri agricole distruse de seceta sau scoase din circuit prin deciziile multor consilii ale primariilor, vandute ulterior dezvoltatorilor imobiliari, despre lipsa sprijinului financiar, vorbim despre problemele fermierilor care cultiva plante tehnice, sau ale legumicultorilor, despre cei care se ocupa de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigatii. Nimeni nu face nimic, chiar daca subventiile noastre sunt mai mici decat ale colegilor nostri fermieri din Germania, Franta, Olanda etc., sau atunci cand migratia fortei de munca in tarile vestice se face fara nici o protectie. Cu totii ne plangem despre existenta acestor probleme

21

in Romania si mai mult, despre absenta unui program de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung, despre o interventie in situatia de criza din acest an, de toate acestea fiind responsabila intreaga clasa politica.

Dupa 30 de ani de lipsa de viziune pe termen mediu si lung, consideram ca a venit timpul pentru schimbarea orientarii programelor de investitii catre generarea de piete de desfacere pentru produsele agroalimentare romanesti.

Considerand ca asa nu se mai poate sustinem ca este momentul sa ne adunam si sa ne unim fortele pentru ca cei care conduc destinele acestei tari sa inteleaga ca fara noi nu se poate. Trebuie sa lasam la o parte opiniile divergente dintre organizatiilor noastre si sa militam impreuna pentru drepturile noastre, pentru luarea masurilor care se impun, in aceste momente cruciale.

In acest sens, Grupul de Initiativa a transmis Apelul, care cuprinde o parte importanta de masuri ce trebuiesc discutate si luate imediat, celor doua Comisii pentru agricultura din Parlamentul Romaniei, Presedintelui Romaniei, Guvernului si Ministrului Agriculturii.

Dintre principalele masuri solicitate amintim :

Implicarea clasei politice intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani;

Urgentarea finantarii infiintarii fermelor de reproductie in sectorul porc. Romania importa peste 80% din necesarul de carne de porc;

Urgentarea finantarii infiintarii fermelor de reproductie in sectorul pasare. Romania importa 95% din pui din Polonia. Riscul infestarii cu gripa aviara si salmonela este iminent;

Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol;

Continuarea reabilitarii urgente a sistemelor de irigatii si punerea lor in functiune;

Aprobarea in regim de urgenta a Legii Camerelor Agricole;

Acordarea de credite fara dobanda pentru materia prima si salariile angajatilor din industria alimentara;

22

Modificarea in regim de urgenta a Legii nr. 62/2011, republicata, Legea Dialogului Social, cu consultarea reprezentantilor patronatelor si sindicatelor de tip federativ. Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate si nu mai poate incheia Contracte Colective de Munca, multe dintre prevederi fiind contradictorii, reprezentand motiv de refuz al negocierii drepturilor si obligatiilor angajatilor;

Sprijinirea sectorului bovine de carne printr-un program national de infiintare a fermelor, cu predilectie in zona de deal si munte utilizand in acest fel cele aproape 4,5 milioane hectare de pajisti; 

Sprijinirea sectorului ovine pentru comercializare pe pietele externe, inclusiv in viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), si finantarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne in stare proaspata; 

Interventia Guvernului pentru a pune capat abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, pretul carnii de pasare la poarta abatoarelor a scazut cu 30%, dar aceasta scadere nu se reflecta si la raft in supermarket;

Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol, ȋn cuantum/valoare de75% din valoarea pretului de cost al productiei, ȋn baza standardului de cost:

Stimularea, in mod expres, a sectorului de legume protejate in sere si solarii, atat pentru suprafetele existente prin masura de sprijin cuplat, cat si prin investitii pentru extinderea lor, in principal in forma asociativa; 

Stimularea suprafetelor ce produc materii prime destinate industrializarii, cu precadere pentru realizarea produselor din rosii;

Sustinerea productiei interne de cartof pentru consum, ajunsa la sub 25 000 de hectare in 2019, evitarea disparitiei cartofului pentru samanta (600 hectare) si sustinerea cartofului pentru  industrializare;

Simplificarea legislatiei referitoare la munca sezoniera. Multi beneficiari ai ajutorului social nu se incadreaza in munca de teama pierderii acestui ajutor. In schimb pot merge la cersit si furat prin Europa, sau sunt transformati in categoria celor trimisi in aceasta perioada la munca in diferite tari europene, fara nici un fel de protectie sociala;

Promovarea unei legi pentru stimularea angajarii fortei de munca in agricultura, acvacultura, silvicultura, industria alimentara si cercetarea agricola (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar

23

angajatorilor de pana la 35% din salariul mediu brut, in functie de calificare;

Stimularea productiei de sfeclă de zahăr şi de zahăr realizate în ţară, pentru a reduce cheltuielile de valută cu  importurile de zahăr. In anul 2019 73 % din zahărul consumat în ţară a provenit din import. Precizăm că până în anul 1990 ţara noastră îsi asigura întreg necesarul de consum de zahăr (550.000 tone zahăr /an) din productia internă.

Implicarea intregii clase politice intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani, trebuie sa se materializeze prin promovarea unui MEMORANDUM care sa contina masuri pe termen scurt, mediu si lung, cu buget alocat anual, cu termene rezonabile de realizare.  Cu totii gandim ca nu se mai poate asa si dorim sa tragem un semnal de alarma, poate in cel mai dificil moment pentru agricultura si industria alimentara romaneasca. Credem ca reprezentantii Ministerului Agriculturii si Guvernului si chiar Presedintele Romaniei, sunt acum convinsi ca aceste probleme nu mai pot fi amanate.

Solicitam ca propunerile noastre sa devina o prioritate nationala. Vrem ca acest program sa fie agreat si aprobat de intreaga clasa politica, creandu-se astfel toate premizele pentru a produce alimente proaspete si sanatoase pentru romani si pentru export.

Semnatarii documentului transmis Presedintiei, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Agriculturii au solicitat o intalnire cu ministrul Agriculturii si participarea ministrului de Finante, pentru stabilirea unui calendar de reuniuni pe sectoare de activitate, in vederea finalizarii programului “VIITORUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMANESTI”.

Semneaza în numele Grupului  Dragos Frumosu PRESEDINTE SINDALIMENTA

Capacitatea de a gândi autonom Liviu GORDEA 01 iunie 2020 Agricultura are reputaţia de a fi cumva încremenită în trecut. În realitate însă, lucrurile nu stau chiar aşa şi trebuie să recunoaştem că în acest domeniu de activitate apetitul pentru inovaţie este destul de ridicat. 

24

Foarte multe companii au dedicat resurse importante pentru a dezvolta tehnologiile agricole de mâine, în condiţiile în care lipsa forţei de muncă este o problemă care afectează aproape toate sectoarele. Pe de altă parte, munca brută a devenit mai monotonă şi parcă mai greu de gestionat. Imaginaţi-vă că peste nici 20 de ani toate lucrările repetitive în acest domeniu vor fi realizate de echipamente şi maşini autonome.

Fermierul sau agronomul doar va superviza activitatea din birou. Chiar şi astăzi, orice proces agricol mecanizat este asistat de un calculator, care optimizează parametrii de lucru şi gestionează eficient consumurile.

Noţiuni precum "Agricultura de Precizie" (Precision Farming) şi "Agricultura Inteligentă" (Smart Farming) au intrat deja în vocabularul multor fermieri români. Au apărut drone cu aplicabilitate extinsă, de la managementul culturilor şi până la culesul fructelor din livezi. Există deja mini roboţi care pot îndeplini cu succes diferite munci agricole, cum ar fi plivitul, semănatul, recoltarea şi ambalarea, 24 din 24 de ore timp de 7 zile pe săptămână. Cu ajutorul camerelor de înaltă rezoluţie şi a senzorilor se obţin rezultate net superioare. Un robot poate controla dăunătorii sau poate trata local bolile, ceea ce înseamnă utilizarea redusă a substanţelor chimice.

Inteligenţa artificială (AI) în agricultură are un potenţial imens. Fermierii nu sunt în măsură să prevadă cu exactitate modelele meteorologice sau randamentele culturilor, ceea ce îi face extrem de vulnerabili. Calculul cognitiv, în mod particular, este pregătit să devină cea mai disruptivă tehnologie în acest sector, deoarece poate înţelege, învăţa şi răspunde la diferite situaţii (bazate pe învăţare) pentru a creşte eficienţa.

Combinaţia dintre ceea ce numim astăzi internetul lucrurilor (Internet of Things - IoT) şi tehnologiile de inteligenţă artificială, cum ar fi învăţarea automată (machine-learning), alături de analiza predictivă, permit fermierilor să obţină informaţii în timp real despre condiţiile meteo, temperatură, umiditatea solului, sănătatea plantelor şi preţurile cerealelor. Generaţiile viitoare de roboţi vor fi suficient de inteligente pentru a se adapta naturii, condiţiilor meteo şi de mediu, având o productivitate şi o performanţă mai bune decât omul. Dacă nu mă credeţi pe cuvânt, vă invit să descoperiţi în paginile ce urmează câteva tehnologii care sunt deja înaintea timpului nostru.

LIVIU GORDEARedactor Ferma Media GrupE-mail: liviu.ferma@gmail.com

25

Cîțu:   România nu mai este țara cu cea mai mare rată a inflației din   UE Financial Intelligence 1 iunie 2020,

 România nu mai este țara cu cea mai mare rată a inflației din UE, a scris, pe Facebook, Ministrul Finanțelor Florin Cîțu. El a postat duminică: “Încă o promisiune onorată! În guvernarea PNL România nu mai este țara cu cea mai mare rată a inflației din UE. Am promis și ne-am ținut de cuvânt. PSD a ținut VOIT trei ani de zile Romania în topul rușinii în UE.

În guvernarea socialistă România a avut CEA MAI MARE rata a inflației din UE, luna de luna. Trei ani la rând. PSD a crescut voit rata inflației de la 0% la peste 5% pe an. Rata inflației mare și imprevizibila îi afectează pe românii cu venituri mici. Trei ani de zile PSD a avut o politica PREMEDITATĂ de a crește rata inflației care i-a lovit tocmai pe românii cu venituri mici. Am promis că scoatem România din topul rușinii și am reușit. Astfel creștem puterea de cumpărare a TUTUROR românilor. Nu ne oprim aici!” Banca Nationala apreciaza ca incertitudinile asociate perspectivei inflației sunt neobișnuit de înalte, date fiind natura fără precedent a unui asemenea șoc economic pe plan național și la nivel global, implicând închideri bruște ale activității unor companii și sectoare de activitate, dar și modificări ale comportamentului de consum (ref. coronavirus).

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1/2020 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole şi a Ordinului

26

ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va intra în vigoare la 01.06.2020

Ordinul nr. 119/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul calităţii seminţelor şi a materialului săditor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va intra în vigoare la 01.06.2020

Ordinul nr. 1348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Va fi modificat de Ordin 1/2020 la 01.06.2020

Ordinul nr. 1349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Va fi modificat de Ordin 1/2020 la 01.06.2020

Ordinul nr. 1366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Va fi modificat de Ordin 119/2020 la 01.06.2020

Ordinul nr. 1466/2018 pentru aprobarea sistemelor de sancţiuni aplicabile cererilor de plată aferente angajamentelor ce fac obiectul schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite", aferentă măsurii 08 "Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi în îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor", submăsura 8.1 "Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADRAbrogat deîmpădurire şi crearea de suprafeţe împădurite", aferentă măsurii 08 "investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor", submăsura 8.1 "Împăduriri împădurite" din cadrul programului naţional dezvoltare rurală 2014-2020" target="_blank">Ordin 136/2020 la 29.05.2020

Ordinul nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi modificat de Ordin 119/2020 la 01.06.2020

Ordinul nr. 136/2020 pentru aprobarea sistemelor de sancţiuni aplicabile începând cu anul 2020 cererilor de plată aferente angajamentelor ce fac obiectul schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite", aferentă măsurii 08 "Investiţii în

27

dezvoltarea zonelor împădurite şi în îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor", submăsura 8.1 "Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 453 din 29.05.2020. A intrat în vigoare la 29.05.2020

Ordinul nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi modificat de Ordin 119/2020 la 01.06.2020

Ordinul nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Va fi modificat de Ordin 119/2020 la 01.06.2020

Ordinul nr. 194/2019 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni aplicabile cererilor de plată depuse începând cu anul 2019 pentru măsurile 10 "Agromediu şi climă", 11 "Agricultura ecologică" şi 13 "Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice" prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADRModificat deşi climă", 11 "agricultura ecologică" 13 "plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte specifice" prevăzute în programul naţional de dezvoltare rurală 2014-2020" target="_blank">Ordin 115/2020 la 29.05.2020

Ordinul nr. 115/2020 pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 194/2019 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni aplicabile cererilor de plată depuse începând cu anul 2019 pentru măsurile 10 "Agromediu şi climă", 11 "Agricultura ecologică" şi 13 "Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice" prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 454 din 29.05.2020. A intrat în vigoare la 29.05.2020

Ordinul nr. 1266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Publicat în Mof I nr. 14 din 06.01.2006. A intrat în vigoare la 05.02.2006

Ordinul nr. 1267/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativă a viţei de

28

vie*), Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Publicat în Mof I nr. 18 din 09.01.2006. A intrat în vigoare la 08.02.2006

Ordinul nr. 1268/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire a plantelor ornamentale, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Publicat în Mof I nr. 18 din 09.01.2006. A intrat în vigoare la 08.02.2006

Ordinul nr. 1269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Publicat în Mof I nr. 14 din 06.01.2006. A intrat în vigoare la 05.02.2006

Ordinul nr. 784/2016 privind cerinţele specifice pentru genurile şi speciile de plante fructifere menţionate în anexa I la Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, cerinţele specifice pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii şi normele detaliate privind inspecţiile oficiale care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 410 din 31.05.2016. A intrat în vigoare la 01.01.2017

Ordonanţa de urgenţă nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, Guvernul României Modificat de OUG 89/2020 la 29.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, Guvernul României Modificat de OUG 89/2020 la 29.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum şi acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanţării prin Programul operaţional Asistenţă tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) şi Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM), Guvernul României Publicat în Mof I nr. 458 din 29.05.2020. A intrat în vigoare la 29.05.2020

Hotărârea nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul României Va fi modificat de HG

29

434/2020 la 01.06.2020

Hotărârea nr. 434/2020 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul României Va intra în vigoare la 01.06.2020

Norma privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pentru activităţile de preparare, servire şi consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special amenajate din exteriorul clădirilor unităţilor de alimentaţie publică, din 29.05.2020, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 461 din 30.05.2020. A intrat în vigoare la 30.05.2020

Ordinul nr. 966/1809/105/2020 pentru aprobarea Normei privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pentru activităţile de preparare, servire şi consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special amenajate din exteriorul clădirilor unităţilor de alimentaţie publică, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 461 din 30.05.2020. A intrat în vigoare la 30.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2020 pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea unor acte normative, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 459 din 29.05.2020. A intrat în vigoare la 29.05.2020

Ordonanţa nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, Guvernul României Modificat de OUG 90/2020 la 29.05.2020

 Legislatie europeana

Decizia de punere în aplicare nr. 715/2020 privind verificarea conturilor agenţiilor de plăţi din statele membre referitoare la cheltuielile finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) pentru exerciţiul financiar 2019 [notificată cu numărul C(2020) 3260], Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 167 din 29.05.2020. A intrat în vigoare la 29.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 713/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre şi în cel al ouălor, precum şi pentru ovalbumină, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 167 din 29.05.2020. A intrat în vigoare la 29.05.2020

30

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei din 8 aprilie 2019 privind modelele de certificate oficiale pentru anumite animale şi mărfuri şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 şi a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 cu privire la aceste modele de certificate (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 131 din 17 mai 2019), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 167 din 29.05.2020. A intrat în vigoare la 29.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 714/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/466 în ceea ce priveşte utilizarea unei documentaţii electronice pentru efectuarea controalelor oficiale şi a altor activităţi oficiale şi în ceea ce priveşte perioada de aplicare a măsurilor temporare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 01.06.2020

………………….

INTERNE

Daniel Buda: Creșterea porcilor în gospodării nu va dispărea, deși chestiunea s-a discutat și la Bruxelles! agrointeligenta.ro - 31 mai 2020

Realitățile din teren confirmă că mai departe, creșterea porcilor în sistem gospodăresc o să aibă „viață lungă”, ca să nu spun că „va fi nemuritoare”, a declarat europarlamentarul Daneil Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European. Oficialul a recunoscut că inclusiv la Bruxelles a fost în discuție interzicerea suinelor care se cresc în România gospodăria țărănească.

”S-a discutat intens, inclusiv pe holurile instituțiilor bruxelleze, că ar trebui interzisă creșterea porcului în sistem gospodăresc. Or așa ceva “nu o să existe”! Pentru simplu motiv că încă în România, creșterea porcului în sistem gospodăresc reprezintă o activitate mai mult decât răspândită si înfloritoare. Dacă ne uităm la cifrele privind importurile, observăm că România aduce “de afară” carne de porc în valoare de 700 de milioane de euro. Plecând de la realitatea că românul își înțarcă copilul cu lapte și carne

31

de porc și văzând că buruienile și urzicile sau lucernele au luat locul culturilor de porumb din grădinile oamenilor, ne putem da seama că cel puțin pentru următorii “n” ani acest sistem va continua să existe. Nu mai pun la socoteală faptul că există mentalitatea „Cum, domnule, să nu am porc de tăiat la Crăciun că mă râde satul și vecinii!” – a spus europarlamentarul Daniel Buda într-o postare pe pagina de Facebook.

Eurodeputatul a subliniat că ”este extrem de important ca cei care desfășoară astfel de activități să conștientizeze că este nevoie de respectarea unor condiții minime de biosecuritate”: ”Trebuie să își dea seama că nu-i costă mare lucru să pună la îndemână niște “încălțări” pe care să le folosească doar pentru a intra la porci și că nu-i costă mare lucru să-și cumpere un halat și o pereche de pantaloni pe care să îi folosească ori de câte ori aruncă un braț de iarbă “lui Ghiță”! Efortul de a pune un sac de rumeguș cu dezinfectant într-o tavă în fața adăpostului nu rivalizează cu gustul minunat “al slăninii de casă” sau cârnațul “ca la bunica” pe care îl mănâncă tot anul”.

Foto: Florin Fleancu

Realitatea ne obligă să avem o abordare constructivă, a mai precizat Danial Buda care a atras atenția că ”dincolo de problemele sectorului industrial de creștere a porcilor care nu sunt puține, trebuie să înțelegem nevoia de a avea mai departe un sistem de creștere a porcilor în sistem gospodăresc, în așa numitele ferme mici, care poate să contribuie inclusiv la prevenirea depopulării spațiului rural. În același timp, condițiile de biosecuritate trebuie și aici respectate”.

CE REGULI SUNT OBLIGATORII pentru ȚĂRANII CARE VOR SĂ CREASCĂ PORC! Agroinfo 01 iunie 2020 MAI CREȘTE ȚĂRANUL ROMÂN PORC? Interzicerea creșterii porcilor în gospodăriile țărănești este discutată inclusiv pe holurile insituțiilor europene din Bruxelles, unde se iau deciziile pentru agricultură și fermieri. Europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședinte Comisia AGRI din Parlamentul European spune că se discută intens decizia de interzicere a creșterii porcului în

32

gospodăria țărănească. Dar așa ceva nu se va întâmplă în România, asigură eurodeputatul. Țăranilor însă li se vor impune reguli stricte.

Realitățile din teren confirmă că mai departe, creșterea porcilor în sistem gospodăresc o să aibă „viață lungă”! Ca să nu spun că „va fi nemuritoare”!

Pesta Porcină Africană a lovit crunt sistemul de creștere a porcilor din România, decimând sute de mii de capete, zdruncinând totodată viabilitatea multor ferme. Dificultățile în a combate această molimă sunt majore. Numărul porcilor mistreți crescut de la un an la an, imprudența unora și altora, neglijența sau nepricerea în a gestiona focarele apărute la început, au slăbit sistemul și au vulnerabilizat foarte mult acest sector.

În același timp, s-a discutat intens, inclusiv pe holurile instituțiilor bruxelleze, că ar trebui interzisă creșterea porcului în sistem gospodăresc. Or așa ceva “nu o să existe”! Pentru simplu motiv că încă în România, creșterea porcului în sistem gospodăresc reprezintă o activitate mai mult decât răspândită si înfloritoare. Dacă ne uităm la cifrele privind importurile, observăm că România aduce “de afară” carne de porc în valoare de 700 de milioane de euro.

Plecând de la realitatea că românul își înțarcă copilul cu lapte și carne de porc și văzând că  buruienile și urzicile sau lucernele au luat locul culturilor de porumb din grădinile oamenilor, ne putem da seama că cel puțin pentru următorii “n” ani acest sistem va continua să existe. Nu mai pun la socoteală faptul că există mentalitatea „Cum, domnule, să nu am porc de tăiat la Crăciun că mă râde satul și vecinii!”

Totodată, este extrem de important ca cei care desfășoară astfel de activități să conștientizeze că este nevoie de respectarea unor condiții minime de biosecuritate. Trebuie să își dea seama că nu-i costă mare lucru să pună la îndemână niște “încălțări” pe care să le folosească doar pentru a intra la porci și că nu-i costă mare lucru să-și cumpere un halat și o pereche de pantaloni pe care să îi folosească ori de câte ori aruncă un braț de iarbă “lui Ghiță”! Efortul de a pune un sac de rumeguș cu dezinfectant într-o tavă în fața adăpostului nu rivalizează cu gustul minunat “al slăninii de casă” sau cârnațul “ca la bunica” pe care îl mănâncă tot anul.

Realitatea ne obligă să avem o abordare constructivă. Dincolo de problemele sectorului industrial de creștere a porcilor care nu sunt puține, trebuie să înțelegem nevoia de a avea mai departe un sistem de creștere a porcilor în sistem gospodăresc, în așa numitele ferme mici, care poate să contribuie inclusiv la prevenirea depopulării spațiului rural. În același timp, condițiile de biosecuritate trebuie și aici respectate! A scris

33

europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, pe pagina sa oficială Facebook.

ANSVSA: ÎNTR-O SĂPTĂMÂNĂ, 11 FOCARE NOI DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ! Agroinfo 31 mai 2020 - OFICIAL! Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) informează, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO, că în intervalul 21 mai - 27 mai 2020 au fost înregistrate 11 focare noi de pestă porcină africană.

În 29.05.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 141 de localități din 23 de județe, cu un număr de 263 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 17 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 21 – 27.05.2020 au fost înregistrate 11 focare noi:Județul Bihor – 5 focare;Județul Teleorman – 2 focare;Județul Sibiu -2 focare;Județul Brăila – un focar;Județul Botoșani – un focar.

Și au fost stinse 26:Județul Teleorman – 17 focare;Județul Galați – 2 focare;Județul Giurgiu – un focar;Județul Dâmbovița – un focar;Județul Prahova – un focar;Județul Sibiu – 2 focare;Județul Brăila – un focar;Județul Alba – un focar.

Până la data de 29 mai 2020, au fost despăgubiți 15.119 proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.950.580 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.991.700 de lei pentru alți 210 propietari.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;

34

evitați să intrați timp de 48 de ore în adăposturile destinate creșterii porcilor, după ce ați desfășurat activități specifice vânătorii;este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social.

Fermierii îndemnă oamenii să facă grătare acasă Agrointeligența1 iunie 2020

Faceți cât mai multe grătare acasă! Este îndemnul fermierilor pentru toți cei care până nu demult erau clienți fideli ai restaurantelor. Cum acestea afaceri sunt încă

35

în mare parte închise din cauza pandemiei, stocurile de carne au devenit foarte mari, astfel că se încearcă o stimulare a consumului.

Organizaţiile de fermieri au început să îi încurajeze pe consumatorii să facă grătare acasă în ideea că astfel vor cumpăra mai multă carne.

”Nu putem să punem la punct rapid noi spaţii frigorifice, pur şi simplu nu este fezabil. Din punctul nostru de vedere cel mai bun lucru este să încercăm să îi încurajăm pe oameni să mănânce carnea în loc să o congeleze”, spune Ellie Phipps, responsabil la Asociaţia crescătorilor de ovine din Marea Britanie.

O mare problemă la nivel mondial au devenit spațiile de depozitare, mai exact camerele frigorifice și lăzile frigorifice de capacitate mare. Fabricile spun că nu mai fac față cererii, iar pe de altă parte, producătorii de carne și de legume se plâng că sunt obligați să facă investiții uriașe în depozitare. Din această cauză a apărut și o mare presiune pe preț – atât la carne, cât și la legumele congelate unde oferta este mult peste cerere.

MADR: SUPRAFETELE CALAMITATE DECLARATE, MAI MARI DECAT CELE INSAMANTATE  Agroromania.ro 01 Iun. 2020

Ministerul Agriculturii transmite ca suprafatele calamitate declarate astfel de fermieri sunt mai mari decat cele insamantate. Aceasta problema va duce la intarzierea acordarea ajutoarelor."Proces verbale de constatare a pagubelor, din instiintari facute de catre fermieri, sunt pentru 1,6 milioane de hectare calamitate, din care s-au verificat 941.000 de hectare", a spus Oros intr-o conferinta de presa.

 "Aceste echipe lucreaza incontinuu, si sambata si duminica, pentru ca pana la sfarsitul lunii mai sa avem incheiate aceste procese verbale iar pe 15 iunie sa avem sintezele, sa stim cum sa facem despagubirile", a adaugat ministrul.

36

 Adrian Oros a spus ca vrea sa faca un apel catre fermieri si, mai ales pentru cei care fac parte din aceste comisii de constatare, ”pentru ca in unele judete suprafetele consemnate calamitate se apropie sau depasesc suprafetele raportate in toamna ca insamantate".

 Fie in toamna s-au raportat gresit acele suprafete, fie echipele care constata si consemneaza in procesele verbale nu isi fac intotdeauna treaba, a adaugat ministrul.

 "Vrem sa-i despagubim pe toti cei care sunt pagubiti, dar datele dupa care calculam trebuie sa fie niste date reale", a mai declarat Oros.

 In momentul de fata au fost semnate peste 760 de contracte intre asocatiile de udatori si ANIF ceea ce presupune ca o suprafata de 830.000 de hectare poate fi irigata. Ar mai fi astfel aproximativ 200.000 de hectare ce ar mai putea fi udate, dupa semnarea contractelor dintre asociatii si ANIF, in conditiile in care, in total, se pot iriga 1.000.610 hectare.

 In anul 2003, cand am avut o seceta aproape la fel de severa, fermierii au fost despagubiti cu aproximativ 400 de lei/ha de grau calamitat si le-au fost returnate 64% din cheltuielile realizate pana la data calamitarii.

Fermierii solicita autoritatilor salvarea agriculturii romanesti: Vrem programe de investitii in piete de desfacere! Duminica, 31 Mai 2020, ora Dupa 30 de ani de lipsa de viziune pe termen mediu si lung in agricultura si in industria alimentara din Romania, a venit timpul pentru schimbarea orientarii programelor de investitii catre generarea de piete de desfacere pentru produsele agroalimentare romanesti, atrag atentia asociatiile si producatorii de alimente, intr-o scrisoare deschisa transmisa Presedintiei, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Semnatarii documentului sustin ca autoritatile nu au nicio reactie, "mai ales din partea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, institutie in care, astazi, pe langa ministru activeaza nu mai putin de cinci secretari de stat".

"Agricultura romaneasca traverseaza o perioada foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o

37

seceta fara procent in ultimii 30 de ani. In ciuda apelurilor disperate facute de fermieri si reprezentantii industriei alimentare, niciun Guvern, in afara de promisiuni, nu a luat cu adevarat masuri concrete pentru a aduce agricultura la locul pe care il merita. Agricultura Romaniei reprezinta baza aprovizionarii cu materie prima pentru industria alimentara. Astazi, cand vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criza a alimentelor la nivel mondial, marile schimbari pe care le cerem de peste 25 de ani nici nu sunt luate in consideratie.

Nimeni nu ne asculta, nimeni nu doreste un dialog constructiv atat de necesar celor doua sectoare de activitate care pot produce hrana pentru populatia Romaniei si o cantitate mare pentru export (...) Dupa 30 de ani de lipsa de viziune pe termen mediu si lung, consideram ca a venit timpul pentru schimbarea orientarii programelor de investitii catre generarea de piete de desfacere pentru produsele agroalimentare romanesti", avertizeaza cele opt asociatii si federatii din domeniul agricol, semnatare ale scrisorii citate.

Potrivit documentului, in prezent, exista terenuri agricole distruse de seceta sau scoase din circuit prin deciziile multor consilii ale primariilor, "vandute ulterior dezvoltatorilor imobiliari".

"(...) Vorbim despre lipsa sprijinului financiar, vorbim despre problemele fermierilor care cultiva plante tehnice sau ale legumicultorilor, despre cei care se ocupa de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigatii. Nimeni nu face nimic, chiar daca subventiile noastre sunt mai mici decat ale colegilor nostri fermieri din Germania, Franta, Olanda etc., sau atunci cand migratia fortei de munca in tarile vestice se face fara nicio protectie. Cu totii ne plangem despre existenta acestor probleme in Romania si, mai mult, despre absenta unui program de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung, despre o interventie in situatia de criza din acest an, de toate acestea fiind responsabila intreaga clasa politica", se arata in apelul comun.

Grupul de Initiativa mentioneaza ca apelul transmis autoritatilor cuprinde o parte importanta de masuri ce trebuie discutate si luate imediat, printre care se afla: implicarea clasei politice intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani; urgentarea finantarii infiintarii fermelor de reproductie in sectorul porc; urgentarea finantarii infiintarii fermelor de reproductie in sectorul pasare; acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol; continuarea reabilitarii urgente a sistemelor de irigatii si punerea lor in functiune; aprobarea in regim de urgenta a Legii Camerelor Agricole, precum si acordarea de credite fara

38

dobanda pentru materia prima si salariile angajatilor din industria alimentara.

De asemenea, se solicita modificarea in regim de urgenta a Legii nr. 62/2011, republicata, Legea Dialogului Social, cu consultarea reprezentantilor patronatelor si sindicatelor de tip federativ. "Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate si nu mai poate incheia Contracte Colective de Munca, multe dintre prevederi fiind contradictorii, reprezentand motiv de refuz al negocierii drepturilor si obligatiilor angajatilor", sustin asociatiile de profil.

Reprezentantii fermierilor apreciaza ca este nevoie de sprijinirea sectorului bovine de carne printr-un program national de infiintare a fermelor, cu predilectie in zona de deal si munte utilizand, in acest fel, cele aproape 4,5 milioane hectare de pajisti. In plus, in viziunea acestora, sprijinirea sectorului ovine pentru comercializare pe pietele externe, inclusiv in viu si finantarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne in stare proaspata reprezinta o alta masura ce trebuie avuta in vedere.

"Interventia Guvernului pentru a pune capat abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, pretul carnii de pasare la poarta abatoarelor a scazut cu 30%, dar aceasta scadere nu se reflecta si la raft in supermarket; Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol, in cuantum/valoare de 75% din valoarea pretului de cost al productiei, in baza standardului de cost; Stimularea, in mod expres, a sectorului de legume protejate in sere si solarii, atat pentru suprafetele existente prin masura de sprijin cuplat, cat si prin investitii pentru extinderea lor, in principal in forma asociativa; Stimularea suprafetelor ce produc materii prime destinate industrializarii, cu precadere pentru realizarea produselor din rosii", se arata in scrisoarea deschisa.

Pe lista masurilor si propunerilor se mai regasesc: sustinerea productiei interne de cartof pentru consum (ajunsa la sub 25.000 de hectare, in 2019), simplificarea legislatiei referitoare la munca sezoniera, promovarea unei legi pentru stimularea angajarii fortei de munca in agricultura, acvacultura, silvicultura, industria alimentara si cercetarea agricola (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar angajatorilor de pana la 35% din salariul mediu brut, in functie de calificare, respectiv stimularea productiei de sfecla de zahar si de zahar realizate in tara, pentru a reduce cheltuielile de valuta cu importurile de zahar.

"Implicarea intregii clase politice intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani, trebuie sa se materializeze prin

39

promovarea unui Memorandum care sa contina masuri pe termen scurt, mediu si lung, cu buget alocat anual, cu termene rezonabile de realizare. Cu totii gandim ca nu se mai poate asa si dorim sa tragem un semnal de alarma, poate in cel mai dificil moment pentru agricultura si industria alimentara romaneasca. Credem ca reprezentantii Ministerului Agriculturii si Guvernului si chiar Presedintele Romaniei, sunt acum convinsi ca aceste probleme nu mai pot fi amanate. Solicitam ca propunerile noastre sa devina o prioritate nationala. Vrem ca acest program sa fie agreat si aprobat de intreaga clasa politica, creandu-se astfel toate premisele pentru a produce alimente proaspete si sanatoase pentru romani si pentru export", se noteaza in document.

Scrisoarea deschisa este semnata de Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara Sindalimenta, Confederatia Asociatiilor Taranesti Agricole din Romania, Asociatia Fermierilor din Romania, Federatia Nationala a Cartofului din Romania, Organizatia Interprofesionala Nationala "PRODCOM Legume-Fructe" din Romania, Federatia Cultivatorilor de Sfecla de Zahar din Romania, Asociatia Tinerilor Fermieri Olt si Asociatia Fermierilor cu Investitii in Sectorul Suin - AFISS.

Semnatarii documentului a fost transmis celor doua Comisii pentru agricultura din Parlamentul Romaniei, Presedintiei, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Agriculturii si au solicitat o intalnire cu ministrul Adrian Oros si participarea ministrului Finantelor Publice, pentru stabilirea unui calendar de reuniuni pe sectoare de activitate, in vederea finalizarii programului "Viitorul agriculturii si industriei alimentare romanesti".

REPORTAJ   Marele rol al micilor agricultori. Ce am învăţat în perioada izolării: „Avem nevoie de surse alternative de hrană“ 30 mai 2020, 15:26de Medeea Stan

Micii agricultori s-au adaptat în ultimele luni la noile obiceiuri de consum ale românilor Fondatoarea Asociaţiei pentru Susţinerea

40

Agriculturii Ţărăneşti din Timişoara, o antreprenoare în legumicultură din Argeş şi preşedinta unui ONG internaţional din Buzău vorbesc despre relaţia dintre micii producători şi consumatori, despre modele de succes şi despre obstacolele întâlnite înainte şi în timpul pandemiei.

Criza din sănătate a schimbat şi obiceiurile de consum ale românilor, aşa că micii agricultori au fost nevoiţi să se adapteze rapid la noua realitate şi să găsească soluţii de livrare. Ei sunt printre cei mai vulnerabili pioni din lanţul alimentar, dar, în acelaşi timp, ei sunt cei care ne-ar putea salva dacă o criză ar îngreuna importurile. Deşi în timpul pandemiei interesul pentru comenzi a crescut, oamenii n-au devenit brusc mai conştienţi de rolul important pe care micii producători îl joacă în securitatea alimentară a ţării.

„Speram că în această perioadă de criză ne vom da seama cât de importanţi sunt pentru noi micii producători, pentru că se spunea că vor fi probleme în aducerea produselor de la mari distanţe, că se vor pune anumite cote“, spune Mihaela Veţan, fondatoarea şi preşedinta Asociaţiei pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti (ASAT). Totuşi, în ultimele luni, a existat „o conştientizare generală că avem nevoie şi de surse alternative de hrană, nu doar de cele din supermarket“, consideră ea.   

Mihaela Veţan (39 de ani) este şi fondatoarea Centrului de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare (CRIES) din Timişoara şi face voluntariat la Reciproc Café, prima cafenea întreprindere socială din Timişoara, la care este şi cofondatoare. Pandemia de coronavirus şi restricţiile impuse i-au făcut munca mai dificilă, însă, chiar şi aşa, Mihaela a izbutit să se organizeze, iar activitatea a mers înainte în ultimele luni.   

„Ne-am implicat voluntar în atragerea unei finanţări de 19.500 de lei de la Fundaţia Comunitară Timişoara, bani pe care i-am folosit pentru a achiziţiona măşti, dezinfectant şi hrană pentru persoanele fără adăpost de la Azilul de Noapte din Timişoara şi de la Fundaţia Timişoara ’89“, spune Mihaela Veţan (foto dreapta). Ea s-a gândit că este o şansă de a-i ajuta atât pe cei vulnerabili, cât şi pe micii producători şi întreprinderile sociale, aşa că produsele alimentare le-a cumpărat de la ei.

41

„Ne-am dorit să atragem atenţia că putem avea impact social la ambele capete. Produsele au fost folosite pentru oamenii străzii, dar şi cei de la care am cumpărat au fost susţinuţi“, explică ea.   

Mihaela Veţan este unica angajată a ONG-ului CRIES şi mai este ajutată de cinci voluntari. Organizaţia ar fi trebuit să pună pe roate şi un proiect dedicat promovării comerţului echitabil, la care urmau să participe aproximativ 30 de persoane şi să se întâlnească la Bucureşti cu membri ai Parlamentului European şi cu parlamentari români. Evenimentul s-a anulat din cauza crizei de COVID-19, însă, cu o parte din banii alocaţi, asociaţia a achiziţionat cafea şi ceai din sfera comerţului echitabil, produse pe care le-a donat Spitalului „Victor Babeş“ din Timişoara şi altor două servicii sociale din oraş. Scopul comerţului echitabil, sistem puţin cunoscut în România, este să le ofere fermierilor din ţările în curs de dezvoltare şansa să-şi vândă produsele în magazine şi supermarketuri la un preţ corect în raport cu munca depusă.       

Parteneriate de solidaritate Mihaela a terminat Ştiinţe Politice la Universitatea de Vest din Timişoara, unde a învăţat despre globalizare, dezvoltare internaţională şi injustiţie socială. Încă din anii studenţiei s-a orientat către proiecte prin care să-i ajute pe cei din jur să evolueze. Economia socială şi solidară, încurajată de CRIES, „este o iniţiativă colectivă a cetăţenilor, care vine să rezolve nişte dezechilibre şi să pună nişte valori în demersurile economice“, spune ea. În 2008, Mihaela a fondat Asociaţia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti, după ce Timişoara a fost partener într-un proiect al Consiliului Europei (CoE), iar ea a fost desemnată coordonator în oraşul ei.   

Prin ASAT, proiect care se desfăşoară sub umbrela CRIES, se formează parteneriate între consumatori şi mici producători români care cultivă legume în mod natural. În prezent, există trei astfel de parteneriate în Timişoara, unul în Sibiu, unul în Bucureşti şi unul în Odorheiu Secuiesc. Pentru înfiinţarea unui nou parteneriat e nevoie de un producător care să cultive fără chimicale şi de un grup de consumatori care să-l susţină financiar. Pentru început, agricultorul are nevoie de sprijinul a 15-20 de consumatori, iar numărul poate creşte anual chiar şi până la 50 de clienţi. „Până în decembrie, ar trebui definitivat parteneriatul, ca producătorul să-şi poată face un plan“, explică Mihaela. La începutul pandemiei, în martie, chiar dacă ar fi fost un interes ridicat din partea clienţilor, pentru un producător nou ar fi fost târziu să înceapă să se organizeze.    

Consumatorii suportă pierderile producătorului

42

Când s-a instituit starea de urgenţă, la ASAT Timişoara mai erau 15 locuri libere pentru parteneriate. „Am observat că într-o perioadă scurtă am primit multe mesaje din partea consumatorilor care erau interesaţi să comande şi să li se aducă produsele la domiciliu“, îşi aminteşte Mihaela. „Din cele 200 de persoane interesate iniţial, maximum zece s-au angajat în parteneriatul ASAT când au înţeles că e un alt tip de angajament.“ Unul de lungă durată. Din 2008, Mihaela promovează parteneriatele în care consumatorii susţin costurile de producţie ale unui mic producător cel puţin un an. „Dacă sunt anumite pierderi în producţie din cauze naturale, plătim acelaşi preţ pe care l-am agreat la începutul sezonului, suportăm aceste pierderi“, mai explică Mihaela. „Se plăteşte un avans când se semnează contractul, de obicei iarna, pentru ca producătorul să aibă nişte bani cu care să facă lucrările agricole.“ Un parteneriat costă între 2.443 (35 de coşuri cu legume) şi 2.750 de lei pe an (43 de coşuri).   

Legume din grădinile parteneriatelor ASAT, în aşteptarea consumatorilor   

O altă dificultate pentru modelul ASAT este că unii producători nu vor ca activitatea lor să fie transparentă şi preferă să renunţe la parteneriat. La semnarea contractului, ei se angajează să le ofere consumatorilor toate informaţiile despre seminţele folosite, să discute despre tratamentele aplicate, chiar dacă sunt naturale, despre bugetul în care se încadrează şi să le permită vizite în zonele de lucru.  

Lipsesc cooperativele producătorilor Unii agricultori au vândut şi încă vând de acasă, în special cei care nu au făcut pasul spre mediul online. Nu toţi pot livra la domiciliu, cu atât mai puţin cei din familii cu puţine persoane implicate în afacere. Pentru producătorii mai puţin obişnuiţi cu tehnologia şi cu primirea comenzilor online este, de asemena, dificil. În perioada stării de

43

urgenţă, pentru o parte dintre parteneriatele ASAT s-au făcut livrări la domiciliu. De obicei, există un loc fix de unde clienţii îşi pot ridica produsele într-un interval de două ore.   

În România sunt puţine cooperative ale producătorilor – nu există o deschidere din partea lor să se asocieze, poate pentru că sunt puţine modele de succes – sau magazine specializate unde aceştia ar putea să-şi vândă marfa. Pentru că au preţuri mai ridicate, motivate de costurile mai mari de producţie, dacă micii agricultori ar alege să vândă în piaţă, ar risca să rămână cu legumele pe tarabe, pentru că în jur sunt multe produse de import mai ieftine. Consumatorii încă n-au fost educaţi să facă diferenţa între tipurile de produse, consideră Mihaela, şi când aleg ţin cont mai ales de preţ.   

O platformă online pentru micii agricultori 

La finalul lunii martie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat lansarea platformei online rndr.ro, unde micii producători îşi pot prezenta legumele, iar retailerii pot comunica direct cu ei.

„A fost creată ca să-i sprijinim în dialogul cu marile lanţuri de retail, pentru a găsi soluţii ca aceste produse să ajungă pe masa consumatorilor“, declara ministrul Adrian Oros.  

Ceea ce rămâne o constantă universală este faptul că oamenii trebuie să mănânce. Agricultura este, în acest context, alături de sistemul medical, unul dintre sectoarele prioritare strategice ale unei ţări, care trebuie să rămână în picioare şi să asigure securitatea alimentară,   Centrul Român de Politici Europene   Situaţia micilor agricultori a atras atenţia mai multor instituţii din România, printre care şi Centrul Român de Politici Europene (CRPE), care a redactat, în aprilie, un raport despre problemele cu care aceştia se confruntă şi a propus câteva soluţii. „Ceea ce rămâne o constantă universală este faptul că oamenii trebuie să mănânce. Agricultura este, în acest context, alături de sistemul medical, unul dintre sectoarele prioritare strategice ale unei ţări, care trebuie să rămână în picioare şi să asigure securitatea alimentară.“   

O soluţie expusă de CRPE ar fi ca fermierii mici şi mijlocii să furnizeze mâncare la sate şi oraşe, adaptându-se la vânzările online sau la livrări prin cooperative agricole către retaileri. „Pentru acei fermieri care n-au putut sau ştiut să se mute în online, nu au spaţii de stocare şi nu au fost asociaţi, situaţia a devenit dramatică rapid, mulţi legumicultori mici fiind nevoiţi să arunce mare parte din producţie.“       

44

„Am avut de lucru de trei ori mai mult faţă de perioada de dinainte de

pandemie“Valentina Ioniţă (dreapta), alături de mama şi de fratele ei    Valentina Ioniţă (38 de ani), fondatoarea brandului Legume de ţară, a fost unul dintre producătorii pentru care pandemia a fost, într-un fel, o oportunitate. A primit mai multe comenzi decât înainte de intrarea în starea de urgenţă. Clienţii au contactat-o doar online sau la telefon, după ce a închis pentru o vreme băcănia din Voluntari, din apropierea Bucureştiului.

La „Băcănia cu poveşti“ vinde legume, mezeluri, lactate şi dulceţuri. Pe lângă Valentina, care coordonează afacerea, şi colega de la băcănie, care se ocupă de facturare şi vânzare în magazin, mai sunt implicaţi în producţie mama, tatăl şi fratele ei – care muncesc în grădina de legume din comuna Albota, judeţul Argeş –, soţul ei, IT-ist, care o ajută cu site-ul, şi un angajat – şoferul care livrează produsele, cu ajutorul unei maşini frigorifice, în Piteşti, Bucureşti şi Ilfov. În timpul stării de urgenţă, o dificultate a fost aprovizionarea cu mănuşi, dezinfectanţi şi măşti pentru livrator, căci el interacţiona cu toţi clienţii.     

Comenzi mai mari decât cele de la Crăciun 

„Am avut de lucru de trei ori mai mult faţă de perioada de dinainte de pandemie“, spune antreprenoarea. „Cea mai mare provocare a fost să-i ajutăm pe clienţii noi să înţeleagă care este modul nostru de lucru, pentru că mulţi se aşteptau să dea comanda, iar în ziua respectivă sau a doua zi să o şi primească.“ Legumele le culeg doar când vin comenzile, ca să nu se altereze. De aceea, le livrează în 48 sau 72 de ore de la solicitare. Unii clienţi, nemulţumiţi, mai anulau comenzile. „Eram supărată dacă nu reuşeam să-i livrez cuiva o comandă, nu neapărat că nu mai făceam eu încă o vânzare, ci pentru că omul chiar se baza pe noi“, explică ea.  

45

Când s-a anunţat la televizor că sunt rafturi goale în magazine, oamenii s-au aprovizionat şi de la micii producători, deşi produsele lor au un termen de valabilitate mai mic. „Dacă în mod normal un client lua un coş de 150 de lei, în primele două săptămâni de pandemie, coşul mediu a ajuns la 300 de lei“, spune Valentina. „Au fost şi comenzi de 1.000 de lei pentru o singură familie. Nici de Paşte sau de Crăciun nu primeam aşa.“   

Cu ani în urmă, au încheiat parteneriate cu alţi producători din ţară, aşa că livrează şi alte alimente pe lângă legumele din grădina lor. Făina, dulceţurile, puii şi curcanii au fost, de asemenea, la mare căutare. „Colaboratorul nostru a epuizat stocul de curcani“, spune Valentina. „A fost un moment în care am crezut că o să rămânem fără verdeţuri în grădină. Acum nu prea mai avem nimic, aşteptăm cultura de vară. Pe cea de primăvară – ceapa, spanacul, salata – am epuizat-o.“ 

 

Lupta cu omizile şi cu necunoscutul

Valentina, care are studii în marketing, şi familia ei au pornit afacerea în 2013, când fratele său, care lucra în construcţii, rămăsese fără serviciu, iar ea şi soţul aşteptau un copil şi se gândeau la calitatea mâncării pe care aveau să i-o ofere. „În 2013 am născut băieţelul. Practic are aceeaşi vârstă cu afacerea“, spune Valentina. „Primul an a fost de sacrificiu. Nu aveam studii în agricultură, tot ce ştiam era din vacanţele de vară petrecute la bunici. Ne-a fost destul de greu să găsim soiurile tradiţionale care să se potrivească pe terenul nostru.“ Firma au deschis-o în primăvara lui 2013, primele vânzări au fost în iunie sau iulie, prin Facebook şi telefon, iar în august au avut o invazie de omizi care le-a dat peste cap cultura de roşii. Din septembrie au lansat şi un site, iar de atunci au primit comenzi constant.   

46

S-ar fi asociat într-o cooperativă agricolă dacă ar fi găsit alţi agricultori în Argeş. „Nu prea se mai cultivă în zona noastră“, spune Valentina. Avantajele, la asociere, ar fi fost în ceea ce priveşte costurile, care s-ar fi împărţit: contabilitate, transport, ambalaje. „Una este să comanzi 100 de pungi de hârtie şi alta e să comanzi mai multe, altfel poţi negocia preţul. În plus, dacă ai o gamă mai largă de produse, şi clienţii apelează mai des la tine, ca să nu comande din mai multe părţi.“ Cooperativele atrag şi avantaje fiscale, potrivit Legii nr. 21/ 2019, precum scutiri de la plata unor impozite pe clădirile şi terenurile utilizate pentru obţinerea producţiei agricole.       

Cumperi un coş cu legume pentru tine şi hrăneşti copiii fără familii

Didi Deshaies şi Cristina Barbu, care are grijă de Grădina AMURTEL   Roadele din grădina socială a ONG-ului AMURTEL au fost culese în ritmul obişnuit în ultimele luni. Organizaţia internaţională este activă în România de la începutul anilor ’90 şi de atunci sprijină copiii vulnerabili: le asigură hrană şi acces la educaţie. La Centrul Rezidenţial Familia AMURTEL din comuna Pănătău, judeţul Buzău, locuiesc 12 copii fără familie. Clienţii care cumpără legume din grădina ONG-ului, aflată în acelaşi judeţ, în localitatea Poienile, asigură prin suma de bani plătită şi legumele cu care se hrănesc cei mici. „Sunt oameni care au încredere în partea socială, sunt încântaţi că un mic procent din ceea ce plătesc acoperă coşurile copiilor“, spune Didi Deshaies, preşedinta asociaţiei.     

Născută în Statele Unite, Didi s-a mutat în România în urmă cu 15 ani. Vorbeşte fluent limba română, dar şi-a păstrat accentul american. Locuieşte în Bucureşti, unde e sediul asociaţiei, şi merge la Pănătău de două ori pe lună, pentru câteva zile.   

„Să nu vă fie frică, o să fim înţelegători“

Modelul organizaţiei din judeţul Buzău este asemănător celui de la ASAT, adică încheie parteneriate de lungă durată între asociaţie şi consumatori.

47

Clienţii se abonează pentru un sezon, din aprilie până în decembrie, ceea ce le asigură în jur de 35 de coşuri cu legume. Organizaţia are locuri pentru 33 de clienţi şi mai asigură între trei şi cinci coşuri pentru proiectele sociale. „Dacă sunt momente în care e producţie extra, o împărţim cu clienţii, iar ei se bucură de surprize care nu fac parte din contract: flori de soc, struguri sau nuci“, explică entuziasmată Didi Deshaies. Un coş mai mare de legume costă 70 de lei, iar unul mic, 55 de lei. În anii care s-au scurs de când s-a mutat în România, Didi a remarcat că oamenii nu sunt obişnuiţi să plătească adevăratul cost pentru agricultura bio, făcută manual. „Avem nouă angajaţi şi trebuie să-i plătim lunar, inclusiv în cele patru luni în care nu avem livrări.“ Până acum organizaţia a fidelizat consumatori din judeţul Buzău şi din Bucureşti.   

Didi Deshaies povesteşte că în starea de urgenţă livrarea a fost mai complicată, iar autorităţile i-au obligat pe angajaţi şi pe copii să rămână în carantină preventivă. „Au fost reguli mai severe pentru centrele rezidenţiale“, explică femeia. Adulţii au fost izolaţi la locul de muncă 14 zile, iar copiii au avut voie să iasă după 38 de zile. „Copiii au devenit mai empatici şi au apreciat acest sacrificiu, au creat un poster şi au scris: «Să nu vă fie frică, o să fim înţelegători». M-a amuzat, dar m-a şi atins la inimă. Sunt foarte mândră de toată lumea“, spune ea.   

Nici nu se gândeşte să plece din România. Când s-a mutat aici avea deja o prietenă româncă, pe care a cunoscut-o în SUA şi datorită căreia adaptarea a fost mai uşoară. „De când am venit în România, am văzut schimbări în mentalitatea oamenilor şi în sistemele de asistenţă socială. Dar mai este de lucru şi asta mă atrage.“ 

Actualizarea situației privind evoluția PPA meatmilk  1 iunie 2020

În 29.05.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 141 de localități din 23 de

48

județe, cu un număr de 263 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 17 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.În intervalul 21 – 27.05.2020 au fost înregistrate 11 focare noi și au fost stinse 26.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.574 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Până la această dată (29.05.2020) au fost despăgubiți 15.119 proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.950.580 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.991.700 de lei pentru alți 210 propietari.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;

nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;

evitați să intrați timp de 48 de ore în adăposturile destinate creșterii porcilor, după ce ați desfășurat activități specifice vânătorii;

este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;

creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;

nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;

nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

49

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact dezastruos la nivel economic și social. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară                                                                                                    

Grupul Carmistin investește 8 milioane de euro în proiectul de modernizare și repunere în funcțiune a fostelor ferme Piscani, din județul Olt 1 iunie 2020 Cotidianul Agricol 

În plină criză economică, Grupul românesc Carmistin lansează un nou proiect de investiții, în localitatea Scornicești, județul Olt, investiție care va crea peste 250 de locuri de muncă din momentul demarării lucrărilor de reconstrucție a fermelor.

În 2019, Grupul Carmistin a preluat fostele ferme de creștere a puilor Piscani, din Scornicești, județul Olt, aflate într-o stare avansată de degradare și ieșite total din activitatea economică de mai bine de 30 de ani . În perioada imediat următoare, Grupul românesc plănuiește demararea unui proiect de investiții estimat la peste 8 milioane de euro, pentru refacerea, modernizarea și retehnologizarea acestora, precum și punerea lor în funcțiune sub brandul consacrat LaProvincia.

În vederea reconstrucției sunt contractate firme locale, care angrenează peste 250 de muncitori de la nivel local. Odată cu darea în funcție a exploatației zootehnice, Grupul Carmistin intenționează să selecteze, instruiască și angajeze personal din plan local, în vederea desfășurării de activități specifice legate de operarea fermelor, ferme ce vor funcționa sub brandul cunoscut deja în zona Olteniei – LaProvincia.

50

Dialogul cu autoritățile locale, început încă de anul trecut, a fost extrem de încurajator. Factorii de decizie au oferit tot sprijinul necesar până la acest moment, oportunitatea de dezvoltare fiind legată nu numai de crearea de noi locuri de muncă, ci și de creșterea veniturilor colectate la bugetul local, ca urmare a creșterii valorii fermei datorită investiției făcute de Grupul românesc Carmistin.

 Încă de la începutul activității sale pe piața din România, Grupul Carmistin a integrat în strategia sa de business grija pentru oameni și pentru susținerea comunităților locale. În această perioadă atât de dificilă din cauza pandemiei COVID-19, Grupul se concentrează pe prezervarea capacităților de producție și păstrarea locurilor de muncă, făcând din sănătatea și bunăstarea angajaților, a comunităților și a partenerilor prioritatea numărul unu în orice moment, dar mai ales acum.

Înfiinţat în anul 2000 de familia Paraschiv, grupul este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa agroalimentară din România, fiind unul dintre puţinele holdinguri agricole româneşti care funcţionează în sistem integrat.

Grupul Carmistin are peste 1800 de angajați la nivel național și cuprinde peste 20 de companii grupate în patru divizii de producţie – pui, porc, vită şi agricultură. Principalele companii sunt Avicarvil, Avirom Plus, Avicarvil Farms, Avicarvil Farming, Avicarvil Food & Distribution, Porcellino Grasso, Agrikilti, Carmistin Trading, Carmistin International, Pajo Agriculture, Tracian Beef ș.a.

Carmistin este unul dintre puţinele holdinguri românești care integrează în proporţii de 90% lanţul de producţie agrozootehnic, începând de la cultiva-rea cerealelor, producţia de furaj, creşterea animalelor (pui, porc, vită) până la abatorizare, procesare şi distribuţie de produse şi preparate din carne (inclusiv în reţeaua proprie de retail).

Companie cu capital 100% românesc, Grupul Carmistin investește în modernizarea de noi ferme, creează noi locuri de muncă și dezvoltă programe de responsabilitate socială. Experiența și competitivitatea Grupului Carmistin sunt demonstrate de succesul unor proiecte ample, precum preluarea și punerea în funcțiune a platformelor agroalimentare deținute de Compania Oltchim S.A. și platformele logistice și de producție ale fostei Societăți Avicola Târgu Jiu, active pe care le-a achiziționat și retehnologizat complet.

51

Agricultura, sub semnul întrebării  Mihaela Prevenda Luni, 01 Iunie 2020

Omul optimist privește încrezător viața și viitorul. Suntem noi, românii, optimiști? Eu cred că da. Însă acum traversăm o perioadă care, cu siguranță, va rămâne în istoria omenirii, prin prisma acestei pandemii create de noul coronavirus. Cum ne-a prins pe noi această boală? Am mai zis: cu mâinile goale, dezbrăcați în fața dușmanului invizibil. În agricultură s-a suprapus secetei și multelor probleme care atârnă de 30 de ani de gâtul agricultorilor, ca o piatră de moară.Brambureala autorităților și situația prezentă bulversează și fac să dispară orice urmă de optimism.De dinainte de COVID-19, fermierii strigă că-i secetă, și tot de dinainte, prin sertarele tuturor guvernelor și parlamentarilor stau hârtii pe care s-au prăfuit strategii, soluții, inițiative, memorii ale organizațiilor profesionale din agricultură. Întotdeauna, culoarea politică a învins orice inițiativă benefică agriculturii ori altui domeniu din economia țării.E secetă. A mai fost secetă. Și atunci, ca și acum, chiar dacă culorile de la guvernare sunt diferite, soluțiile sunt aceleași. Adică, spre zero. Și unii, și alții, pe hârtie, pot iriga vreo două milioane de hectare. Pe canalele existente se bagă apă, da, care ar putea, probabil, acoperi milioanele alea de hectare, dar agricultorii nu dispun de infrastructura care să le permită să ajungă apa la culturile lor. La ora actuală, se irigă puțin peste 200.000 de hectare, pentru că fermierii n-au cu ce. N-au echipamente și nu prea dispun nici de bani, deoarece România n-a avut niciodată o strategie, o politică agricolă care să sprijine capitalizarea agriculturii. Ca orice cetățean român, agricultorul trăiește cu împrumuturi, cu credite.Există bani europeni, însă și cu ăștia e altă poveste, tot complicată.Apoi, în continuare se fură de pe câmpuri tot ce înseamnă fier. Azi se întind echipamentele de irigat pe câmp și a doua zi nu mai găsești bucată de fier. Prin urmare, alte cheltuieli, altă distracție, cu paza câmpului.

52

Toamna trecută, au fost însămânțate aproape trei milioane de hectare, iar cele afectate de secetă se pare că vor ajunge pe la 1,5-1,7 milioane de hectare. Ministrul Adrian Oros estimează o producție de grâu de maximum 5,5 milioane de tone, comparativ cu 9 milioane, cât se obținea în România într-un an bun. Nu se știe spre ce se îndreaptă și culturile de primăvară, care și ele suferă deja din lipsa apei. Și aici previziunile spun că vor fi pagube majore pe o suprafață de peste un milion de hectare.Personal, mi se pare o brambureală pe la tot ce înseamnă „Stat”. Toți, parlamentari, europarlamentari, miniștri, directori de agenții, mici funcționari etc., se întâlnesc, socializează cu fermierii, cu reprezentanții agricultorilor, ies în presă, pare că lucrurile funcționează, că merg pe un făgaș cât de cât normal. Când privești în profunzime, vezi că de fapt e un înveliș gol pe interior. De 30 de ani se acționează pompieristic, se iau măsuri fără viitor, doar de moment. Din acest motiv, în anul 2020 încă ne plângem de tot soiul de lipsuri.Agricultura românească are nevoie de măsuri adaptate la propria realitate. Câți dintre cei care au în mâini soarta țării cunosc realitatea, aia din teren? Sau, dacă o cunosc, o și înțeleg? Ministrul, secretarii de stat, directori din MADR merg în ferme. Și? Nimic! Fac ori ce îi duce și cât îi duce capul (se întâmplă rar asta), ori ce le dictează partidul.Pandemia care a lovit planeta ne-a mai arătat ceva: că globalizarea nu prea merge într-o astfel de criză. Conducătorii noștri ar trebui să lase deoparte războaiele politice și să se bată pentru noi. Altfel, spre ce ne îndreptăm? După pandemie, vom mai putea continua așa, poticnit, ca până acum? Scapă cine poate...   Tot în timpul pandemiei, fermierii le-au mai amintit guvernanților o problemă, mistreții. Ei, și? Parlamentul e ocupat cu moțiuni de cenzură, cu certuri politice, cu d-ale lor, ale parlamentarilor, aceleași de 30 de ani. Îți cam piere zâmbetul când îi vezi pe aleși că trăiesc într-o altă lume, clar mai bună decât a celor care îi votează și le asigură banii pentru traiul zilnic.Culturile care scapă de secetă e posibil să ajungă în gurile mistreților. Nu mai vorbim de pesta porcina africană, de care nu mai scăpăm, pusă tot pe seama mistreților. Nu există niciun control asupra populațiilor de mistreți și a altor animale sălbatice care ajung pe câmp și distrug culturile. E nevoie de legislație, dar aici intervin alte asociații și alte interese și niciun Parlament, și niciun guvern nu-și asumă vreo inițiativă în ceea ce privește animalele sălbatice. În trecut, au mai numărat unii ouă prin parlament. Pe vânători, cine-i numără?  În aceste condiții, e cam greu să fii optimist. Eu continui, totuși, să fiu optimistă. Știu că și fermierii privesc încrezători spre viitor. Da, am

53

încredere în voi, agricultorilor, că veți continua să munciți și că nu ne veți lăsa fără bucate pe masă!Închei cu aceleași trei cuvinte cu care îmi închei postările pe pagina mea de facebook: „Să fim bine!”. Și să ne revedem pe câmp.

Ferma de porci la standarde europene, pusa pe picioare de un tanar fermier In iun. 1, 2020  

Tinerii din România reușesc să facă performanță în agricultură! După terminarea studiilor în domeniul zootehnic, tânărul fermier Timotei Mocan a decis să se întoarcă în comuna Vad, județul Cluj și să pună pe picioare o fermă de porci la standarde europene.

Potrivit postării publice a ministrului Agriculturii, Adrian Oros, proiectul cuprinde o hală de producție, o bucătărie furajeră, un depozit de cereale și un abator de capacitate mică. Activitatea principala constă în reproducția, creșterea și îngrășarea suinelor. Capacitatea maximă în fiecare an este de 1600 capete, cu un efectiv de reproducție de 50 de scroafe. Abatorul poate prelucra 12 porci/ora, cuprinzând și un laborator pentru testarea cărnii. Valoarea proiectului depășește 1.400.000€, fiind realizat cu ajutorul AFIR(60%) și 40% aport propriu.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a fost în vizită la tânărul fermier și a apreciat munca depusă. „Munca în agricultură nu este

54

ușoară, însă astfel de exemple ne arată tuturor că se poate!”, a scris Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.

Daea, ATAC DUR la adresa lui Oros. „Rautatea si aroganta nu compenseaza lipsa de actiune”In iun. 1, 2020  

Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii, a atacat pe pagina sa de Facebook pe actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, într-o postare scrisă. Daea susține că „se constată însă o plăcere deosebită de a critica și de a dărâma ce au făcut cu multă trudă alții”, printre care politicianul a enumerat casa de comerț UNIREA, dar și blocarea unor lucrări și forme de sprijin. Mai jos redăm textul integral publicat de Petre Daea.

„Vă bate la geam grindina, domnule Oros!

Ieri Bucureștiul a fost atins de grindină, sigur nu este pagubă mare și nici de speriat, pentru că am fost atenționați de prognoza ANM.

Pagubele sunt în câmpul deschis unde culturile sunt compromise, păcat de cei care cultivă terenul și își văd munca irosită.

Este știut că în România a fost inițiat, proiectat și legiferat un Program de combatere a grindinei și de stimulare a precipitațiilor, ca răspuns la atenuarea efectelor distrugătoare ale acestor fenomene.

S-a studiat și s-a muncit mult, începând din anul 2002, pentru a se realiza un sistem performant, care, astăzi este operațional, având 65 puncte de lansare, protejând peste 1 milion ha.Dar, din nefericire, și aceste realizări sunt amenințate de lipsa de înțelegere și preocupare prin blocarea programului în acest domeniu, care prevedea finalizarea a încă 60 de puncte de lansare și investiții complementare pentru protejarea culturilor pe teritoriul României.

Oare de ce?

Explicații logice nu sunt, indiferent cât cauți.

55

Se constată însă o plăcere deosebită de a critica și de a dărâma ce au făcut cu multă trudă alții, a se vedea:− Banca de gene Buzău;− Casa de comerț UNIREA ;− oprirea investițiilor în sistemul de irigații;− stoparea lucrărilor la canalul Siret Bărăgan;− abandonarea programelor din zona montană;− eliminarea ajutorului privind valorificarea lânii;− lista poate continua cu celelalte programe cunoscute de către lucrătorii din agricultură.

Dacă pe acestea le-ați oprit, se pune fireasca întrebare: ați pus ceva în loc ?Din nefericire NU!

Răutatea și aroganța nu compensează lipsa de acțiune, ci dimpotrivă! Uneori și natura se revoltā!

Activitatea din agricultură știută de adevărații lucrători se desfășoară fără oprire, în respect fată de munca celorlalți, iar faptele sunt cele care adună rodul.

În speranța înțelegerii, vă doresc succes!”

Romania, pe locul 3 in UE la efectivele de ovine si caprine Mai 31, 2020

Potrivit INS, Romania ocupa locul 3 la nivel de UE in ceea ce priveste efective de ovine si caprine, in timp ce, la nivel national, cele de porcine si de pasari au crescut. La polul opus se afla efectivele de bovine, care au scazut, comparativ cu cele din anul precedent.Potrivit datelor oficiale, la data de 1 decembrie 2019, fata de aceeasi perioada din 2018, numarul total de bovine s-a diminuat cu 2,7%.

56

De asemenea, scaderi s-au inregistrat la efectivul matca (vaci pentru lapte, bivolite pentru reproductie si juninci pentru reproductie), cu 3%.

Pe de alta parte, numarul total de porcine a crescut cu 0,8%, iar efectivul matca (scroafe de prasila) a scazut cu 0,9%, in timp ce cresteri se mai inregistreaza atat la numarul total de ovine si caprine (+1,8%), cat si la efectivul matca (oi, mioare si capre) – cu 0,5%.

In acelasi timp, numarul total de pasari adulte a crescut cu 2%, iar numarul de pasari ouatoare cu 10,1%, la nivel comparativ.

Scadere continua a efectivelor de bovine, inca din anul 2006

Potrivit datelor INS, raportat la perioada 2006 – 2019, efectivele de bovine au scazut in permanenta, iar din anul 2006 pana in anul 2011 acestea au ajuns la 1,988 milioane de capete.

Totodata, din anul 2011 si pana in anul 2019, efectivele de bovine s-au mentinut la un nivel aproximativ constant, reprezentand, anul trecut, 65,6% fata de 2006.

In schimb, scaderi constante au fost raportate la efectivele de porcine, care, in 2019, au ajuns la 58,1% in comparatie cu anul 2006.

Pe ce loc s-a situat Romania in UE la efectivele de animale

Referitor la pozitia Romaniei in UE pe segmentul animalier, la efectivele de bovine s-a situat pe locul zece, dupa Franta, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Spania, Irlanda, Italia, Polonia, Tarile de Jos si Belgia.

In ceea ce priveste densitatea la 100 de hectare de teren, tara noastra s-a clasat pe locul 20 din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Grecia si Bulgaria.

La efectivele de porcine, Romania s-a situat pe locul zece in UE, dupa Spania, Germania, Franta, Danemarca, Tarile de Jos, Polonia, Italia, Belgia si Regatul Unit al Marii Britanii, in timp ce raportat la densitatea la 100 hectare de teren a ocupat locul 18, din cele 22 de tari prezentate, fiind urmata de Slovacia, Grecia, Lituania si Bulgaria.

In ierarhia statelor membre, in 2019, Romania a ocupat locul trei la efectivele de ovine si caprine.

57

INDUSTRIE ALIMENTARA

Doripesco își continuă procesul de dezvoltare  meatmilk  29 mai 2020

Anul acesta, ziua de 1 iunie va reprezenta pentru echipa Doripesco mai mult decât Ziua Internațională a Copiilor și debutul verii, va marca un nou început prin deschiderea terasei recent construită și anexată restaurantului Casa Păstrăvarului.Dorin Crizbășan-Director General Doripesco: ”Privim cu optimism spre viitor”

În toată această perioadă fără precedent, întreg personalul restaurantelor Doripesco s-a pregătit și a luat toate măsurile de prevenție necesare pentru a asigura clienților și oaspeților, în toate locațiile, un climat de siguranță, armonie și detașare de aglomerația urbană.

„Chiar dacă trecem printr-o perioadă unică și suntem supuși unor noi încercări, Doripesco își dorește continuarea procesului de dezvoltare propus la începutul anului 2019.

Astfel, avem curajul să privim cu optimism spre viitor, motiv pentru care am ales ca sfințirea noului restaurant Casa Păstrăvarului să aibă loc în ziua de Înălțare, deoarece nimic nu începe fără ajutorul și voia lui Dumnezeu. Ne simțim pregătiți fizic și spiritual pentru a ne primi oaspeții pe noua terasă din cadrul restaurantului Casa Păstrăvarului, începând cu data de 1 iunie 2020.” (Dorin Crizbășan – Director General)

Modernizarea restaurantului Casa Păstrăvarului și construirea terasei cu capacitatea de 70 locuri, s-a realizat prin proiectul „Modernizare păstrăvărie și magazin pescăresc și extinderea restaurantului Casa Păstrăvarului”, sprijinit de AM POPAM. Valoarea eligibilă a proiectului a fost de 8.618.127,23 lei.

58

Pe parte de turism, Doripesco deține Complexul Turistic Doripesco (restaurant și motel), restaurantul Casa Păstrăvarului, pensiunea Poiana Râșnoavei Doripesco, dar și restaurantul Corabia Doripesco, cu un design unic în zonă.

Complexele piscicole aflate în custodia Doripesco prezintă avantaje deosebite nu doar pentru acvacultură, ci și pentru turism.

Bazându-se pe succesul Complexului Turistic Doripesco de la Vadu Roșu (Rotbav), Doripesco și-a propus la finalul anului trecut, pentru următorii cinci ani, creșterea ramurii de turism a companiei cu 40% față de anul 2019. Această creștere are la bază un plan de extindere, prin inaugurarea a trei restaurante cu specific pescăresc, situate pe DN 13 (E60):

Restaurant Corabia Doripesco (decembrie 2019), noul resturant Casa Păstrăvarului (iunie 2020), primul restaurant pescăresc de tip „fast food” – 

Delicii Rapide

În prezent, ramura de turism a companiei Doripesco reprezintă aproximativ 23% din totalul cifrei de afaceri a societății. Avantajele competitive ale acestor locații de turism sunt reprezentate de următoarele elemente: meniul specific pescăresc cu pește de primă prospețime din bălțile proprii, ambianța extraordinară determinată de peisajul natural al lacurilor din împrejurimi, precum și activitățile de agrement oferite turiștilor.

Doripesco a introdus în circuitul turistic patru activități de agrement care se bucură de un real succes: pescuit sportiv, birdwatching, photohunting și vânătoare. Balta 4 este una dintre cele mai importante bălţi competiţionale din România, aici desfăşurându-se importante concursuri de pescuit sportiv. 

Gustul românilor pentru Coca-Cola nu dispare: îmbuteliatorul Coca-Cola în România a avut afaceri de 2,7 mld. lei în 2019, plus 9% Mădălina Panaete 30.05.2020,

Coca-Cola HBC România, cel mai mare îmbuteliator de băuturi de pe plan local, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 2,76 miliarde de lei (581 mil. euro), în creştere cu 9% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Rezultatul vine după ce vânzările în volum au avansat cu 5,6% faţă de anul precedent, arată datele din ultimul raport anual al companiei Coca-Cola Hellenic.

Conform calculelor făcute de ZF, compania a vândut în 2019 peste 1,1 miliarde de litri de băuturi răcoritoare, cifră care se situează peste nivelul înregistrat în 2008, ultimul an de boom economic pentru România înainte de

59

criza economică internaţională. De altfel, cifra de afaceri raportată în 2019 este la cel mai înalt nivel din istoria de aproape 30 de ani a gigantului pe plan local.

 Producătorul are trei unităţi de producţie pe plan local, la Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei şi peste 1.400 de angajaţi.

Grupul Coca-Cola HBC activează în 28 de ţări şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni), o companie controlată la rândul său de familia David-Leventis şi The Coca-Cola Company (23% din acţiuni). Ca volume vândute, România este a patra piaţă pentru Coca-Cola Hellenic, după Rusia, Italia şi Nigeria.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

ACDBR vrea o retea de depozite regionale pentru a prelua marfa micilor producatori Agrostandard | 1 June, 2020 |

Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania (ACDBR) intentioneaza sa creeze o retea de opt depozite regionale care sa colecteze, sorteze si sa faca o ambalare a produselor provenite de la micii producatori. Acesta este doar unul dintre cele trei proiecte importante aflate pe agenda asociatiei si care au ca scop acoperirea nevoilor economiei romanesti din punct de vedere al produselor agroalimentare, a declarat presedintele ACDBR, Ovidiu Gheorghe.

60

Aceste depozite regionale ar urma sa preia produsele “care se afla in acest moment la marginea drumului” sau raman in gospodariile micilor producatori si nu sunt comercializate sau fiscalizate.

“Vrem sa facem opt depozite regionale, pe fiecare regiune a Romaniei, si sa colectam aceste produse, oferindu-le in reteaua de retail, fie ca vorbim de retailul modern, supermarketuri, fie ca vorbim de retailul traditional. Retailul modern, cel putin in Bucuresti, cred ca este peste 80%, iar in tara peste 65%, am ajuns in Romania sa fim dependenti de aceasta forma de organizare. Nu este bine, pentru ca ne reduce independenta de exprimare pe acest palier. Avem un proiect de lege in Parlament in acest sens”, a afirmat Ovidiu Gheorghe.

Cel de-al doilea proiect este in continuarea celui privind depozitele regionale, respectiv lanturi de magazine existente, branduite, cu aceeasi identitate, astfel incat sa poata fi creat un brand comun si sa se poata comunica facil catre consumatori.

“In fiecare municipiu resedinta de judet sa implementam un astfel de proiect de asociere a micilor magazine, 40-50-100, care sa poata sa se guverneze pe plan local, prin cresterea capacitatii de promovare a brandului, prin cresterea capacitati de negociere cu furnizorii, si, foarte important, a comunicarii directe cu consumatorul local”, a mai spus Gheorghe.

Cel de-al treilea proiect este proiectul “Facut in tara mea”, o campanie de comunicare, de solidarizare a consumatorilor romani, si se bazeaza pe “spiritul civic”, ceea ce foarte important pentru ca Romania sa se dezvolte.

Asociatia Companiilor de Distributie de Bunuri din Romania a fost infiintata in anul 2015 si are ca scop reprezentarea intereselor legitime ale sectorului de distributie de bunuri din Romania.

ACDBR are in componenta 40 de membri, cu o cifra de afaceri insumata de circa 1,35 miliarde euro, o cota de circa 35% din totalul pietei de distributie traditionala de bunuri si 10.000 de angajati, asigurand “distributia traditionala” a bunurilor de larg consum pe teritoriul national in sistemul HORECA si in piata magazinelor de proximitate/retaileri independenti.

ANSVSA propune modificarea Normei de prevenire a SARS-COV 2 în magazinele alimentare meatmilk  29 mai 2020ANSVSA a publicat pe site-ul său, spre consultare publică, Proiectul de modificare a Normei privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii Coronavirusului SARS- CoV -2 pe perioada stării de alertă în unitățile de alimentație publică.

61

Ținând cont de importanța documentului, vi-l prezentăm integral:

 CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta normă stabilește măsurile specifice care trebuie aplicate pe durata stării de alertă în unitățile de alimentație publică în legatură cu activitățile de manipulare, preparare, comercializare, livrare și consum a produselor alimentare.

Art. 2. – În ințelesul prezentei norme se aplică definițiile prevăzute la art. 17 din Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. – Pe durata stării de alertă, sunt permise atât activitățile de preparare a hranei, cât activitățile şi de comercializare a produselor alimentare şi a băuturilor alcoolice şi nealcoolice, care nu presupun rămânerea consumatorilor în spaţiile destinate acestui scop, precum cele de tip „drive-in”, „room-service”, livrare la consumator, „take-away”.

Art. 4. Cerințele igienico-sanitare ce trebuie respectate la producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor de către unitățile de alimentație publică:

a) utilizarea ambalajelor, recipientelor, ustensilelor şi utilajelor în perfectă stare de curăţenie şi igienizare și interzicerea utilizării acestora în cazul în care au fost folosite în alte scopuri decât contactul direct cu alimentele;

b) personalul de întreţinere a curăţeniei din anexele sanitare şi gospodăreşti nu va fi implicat în manipularea, prelucrarea, depozitarea, transportul sau livrarea alimentelor;

c) efectuarea corespunzătoare a operaţiunilor de curăţenie şi/sau dezinfecţie cu produse biocide avizate, a locurilor de muncă, utilajelor, ustensilelor, suprafeţelor de lucru şi a ambalajelor, după caz;

d) depozitarea, chiar şi provizorie, în condiții corespunzătoare a ambalajelor de transport ale produselor alimentare astfel încât să nu determine contaminarea sau impurificarea acestora;

62

e) asigurarea dotării cu ustensile şi utilaje a unităţilor de alimentaţie colectivă permanente în funcţie de natura şi volumul unităţii de alimentaţie;

f) asigurarea și/sau utilizarea echipamentului de protecţie curat şi complet pentru personalul care lucrează în sectoarele de producţie, prelucrare, depozitare, transport şi desfacere a alimentelor;

g) verificarea zilnică de către angajator a stării de igienă individuală şi de sănătate a angajaţilor; consemnarea acestei verificări, precum şi interzicerea în unitate a angajaţilor bolnavi sau convalescenţi de boli transmisibile;

h) respectarea regulilor de igienă individuală pe toată durata programului de lucru de către personalul din sectorul alimentar;

i) organizarea procesului de producţie alimentară, realizându-se orientarea fluxului tehnologic într-un singur sens pentru evitarea încrucişărilor între fazele salubre şi cele insalubre;

j) asigurarea în unităţile de alimentaţie publică a spaţiilor şi circuitelor funcţionale stabilite prin normele de igienă în vigoare, adaptate pentru prevenirea și limitarea râspândirii virusului SARS CoV2.

CAPITOLUL II

 Măsuri specifice în unitățile de alimentație publică Secțiunea 1 – Cerințe speciale privind circuitul funcțional de producție și livrare în unitățile de alimentație publică

Art. 5. – (1) Operatorii economici din sectorul alimentației publice au următoarele obligații înainte de demararea activității de livrare şi consum al produselor alimentare:

a) verificarea stării de întreținere a tuturor spațiilor, facilităților, echipamentelor, inclusiv a sistemelor de ventilație și ustensilelor ce se utilizează pentru recepția, depozitarea, prepararea, gătirea, ambalarea și livrarea alimentelor, sălilor/zonelor unde sunt livrate alimentele către consumatorul final precum și efectuarea periodică sau după necesitate a lucrărilor de igienizare și de revizie a instalațiilor și utilajelor;

b) revizuirea planurilor si procedurilor de igienizare, dezinfecție și de autocontrol pentru creșterea frecvenței acestor operațiuni și implementarea procedurilor de bune practici de igienă bazate pe principiile HACCP și acolo unde este cazul revizuirea planurilor HACCP;

63

c) asigurarea de dispozitive și produse biocide avizate de Ministerul Sănătăţii necesare dezinfectării mâinilor personalului lucrător, a spațiilor, facilităților, echipamentelor și ustensilelor utilizate;

d) verificarea stocurilor de alimente, materii prime existente în unitate și eliminarea celor pentru care nu se poate garanta siguranța alimentară, cum ar fi alimentele ce prezintă modificări organoleptice, care au fost păstrate în condiții necorespunzătoare, cu data valabilității minimale /data limită de consum depășite sau pentru care nu se poate realiza trasabilitatea, astfel încât să fie preîntâmpinată apariția unor cazuri de toxiinfecții alimentare;

e) igienizarea și dezinfecția cu substanțe biocide avizate ce se regăsesc incluse în Registrul național al produselor biocide ce poate fi accesat la link-ul http://www.ms.ro/2017/01/17/registrul-national-al-produselor-biocide/, a tuturor spațiilor, facilităților, echipamentelor și ustensilelor utilizate pentru recepția, depozitarea, prepararea, gătirea și livrarea alimentelor precum și a grupurilor sanitare utilizate de personalul lucrător;

f) instruirea sub semnătură a personalului lucrător cu privire la regulile generale de igienă ce trebuie respectate la nivelul unităților de alimentație publică necesare pentru obținerea unor produse alimentare sigure consumului uman, inclusiv asupra măsurilor suplimentare în ceea ce privește prevenirea răspândirii virusului SARS – CoV 2;

g) asigurarea supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, prin încheierea de către medicul de medicina muncii a fișelor de aptitudini pentru personalul lucrător și interzicerea manipulării alimentelor de către persoane ce nu dețin aceste documente,

h) revizuirea circuitelor funcționale de producție și livrare, acolo unde este necesar, astfel încât să se respecte măsurile de protecție sanitară pentru a împiedica posibila infecție cu virusul SARS – CoV 2 a personalului lucrător, dar care să nu afecteze siguranța alimentelor.

i) asigurarea distanţării fizice în rândul angajaţilor, iar în cazul în care spațiile de preparare a alimentelor îngreunează menținerea măsurilor de distanțare, trebuie să fie instituite măsuri alternative de protecție a lucrătorilor (limitarea numărului de lucrători angajați în același timp la o zonă de preparare a alimentelor, distanțarea stațiilor de lucru, organizarea personalului în grupuri de lucru pentru a reduce interacțiunile dintre grupuri, asigurarea echipamentului de protecţie);

 j) asigurarea ca personalul lucrător are efectuate cursurile privind insușirea noțiunilor fundamentale de igienă, conform prevederilor Ordinului

64

ministrului sănătatii și al ministrului Educației, Cercetării si Tineretului nr. 1225/5031/2003 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă. (2) La finalizarea măsurilor luate înainte de demararea activității de livrare și consum, operatorii economici sunt obligați să păstreze la nivelul unității documente prin care să se demonstreze că au fost implementate măsurile prevăzute la aliniatul (1), literele a) –

j). Aceste documente vor fi puse la dispoziția organelor de control, ori de câte ori se solicită.

Art. 6. – (1) În cazul în care operatorii economici din domeniul alimenației publice optează și pentru comercializarea produselor alimentare prin comerțul online sau cu servire la pachet („take away”), aceștia trebuie să-și revizuiască programele și procedurile de siguranța alimentelor, bazate pe principiile HACCP, astfel încât să ia în considerare activități noi, precum ambalarea produselor, servirea la ghișeu, transportul mâncărurilor și informarea adecvată a consumatorilor asupra produselor comercializate.

(2) În cazul în care măsurile preconizate pentru desfășurarea activităților de la alin.(1) indică necesitatea unor modificări în desfășurarea activității este necesară notificarea direcţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 28 din Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Pagina 6 din 6 Bucureşti,

Secțiunea 2 – Verificarea respectării măsurilor aplicate

Art. 8. – (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Ministerul Sănătății adoptă planuri de verificare a modului în care sunt respectate și aplicate măsurile prevăzute în prezenta normă, care țin de domeniul specific de competență.

(2) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și e) din prezenta normă se sancționează în conformitate cu prevederile art. 4 lit. a) pct. 5, 8, 9,10, lit. b) pct. 4, 5, 6,10,11 art. 4 lit. c) pct. 1 și 2, art. 4 lit. d), art 7 lit. a) pct. 3, din Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi

65

sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Nerespectarea prevederilor prevăzute la art. 4 și art. 5 din prezenta normă se constată și se sancționează, în conformitate cu prevederile art. 5, lit. h) art. 30, art. 41 lit. a), lit. c), lit.f) și lit. h), ale art. 42 lit. b)- c), lit. k), ale art. 43, lit. c), lit. e) și lit. i), ale art. 44 lit. a)-k), ale art. 45 lit. a) și ale art. 52 din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către personalul împuternicit din cadrul Inspecției Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătății și al Serviciului control în sănătate publică din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.

(4) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Ministerul Sănătății se informează reciproc cu privire la orice informaţie detinută ca urmare a controalelor oficiale, legată de existența unei neconformități față de prevederile prezentei norme care nu intră în domeniul propriu de competență.

CAPITOLUL III Dispoziții finale

Art. 9. – (1) Operatorii economici trebuie să urmărească și să aplice în funcție de specificul unității aflate sub control, ghidurile și recomandările Institutului Național de Sănătate Publică și ale Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în legatură cu prevenirea și combaterea răspândirii COVID-19.

(2) Măsurile aplicate în conformitate cu prezenta normă nu exonerează operatorii economici de la respectarea celorlalte cerințe privind siguranța alimentelor sau de protecție a sănătății publice prevăzute de legislația în vigoare precum și a normelor generale în vigoare privind măsurile de prevenire a răspândirii virusului SARS- CoV -2

Documentul este semnat de Ministrul Sănătății-Nelu Tătaru și Președintele ANSVSA-Robert Chioveanu

Concept complet nou de preparate culinare cu livrare disponibil începând cu data de 1 iunie 2020 pentru bucureşteni şi zona de nord a judeţului IlfovGandul  2020.05.29    Vacanţă Culinară este numele restaurantului care dedică în fiecare zi o zonă din meniul său unei noi destinaţii de călătorie. Inspiraţi de lipsa de mobilitate generată de pandemia cu care se confruntă întreaga lume, un grup de antreprenori locali a lansat un nou concept de meniu cu livrare, sub numele sugestiv Vacanţă Culinară.

66

Vacanţă Culinară promite să poarte clienţii într-o adevărată experienta gastronomică prin utilizarea unor reţete originale din bucătăriile tradiţionale ale celor mai râvnite destinaţii de vacanţă, dar mai ales prin abordarea unui nou specific în fiecare zi.

Clienţii au posibilitatea de a alege dintr-o varietate de peste 120 de preparate internaţionale specifice unor destinaţii renumite, pregătite după reţete autentice. Însă abordarea inedită survine din faptul că Vacanţa Culinară dedica fiecare zi unei noi destinaţii şi include în meniul sau preparate ce pot fi achiziţionate în premieră locală şi strict pe o perioadă de 24 de ore.

“Astăzi Armenia, mâine Finlanda, poimâine Argentina…şi astfel, într-o singură lună, meniul Vacanţei Culinare oferă clienţilor gustul şi savoarea a peste 30 de ţări”, a menţionat Dana Petrea, cea care a iniţiat noul concept de restaurant cu livrare.

Reţetele care stau la baza meniului Vacanţă Culinară au fost documentate şi colecţionate din bucătarii tradiţionale frecventate pe decursul a mai multor ani de testare. Selecţia preparatelor incluse în meniul noului restaurant a avut la baza recunoaşterea preparatelor drept unele tradiţionale pentru regiunile din care provin şi aprecierea internaţională a calităţilor culinare pe care acestea le prezintă.

“Sub deviza Livrăm gust de vacanţă, ne-am propus să dezvăluim clienţilor noştri o nouă tradiţie culinară în fiecare zi şi mai ales să aducem la îndemână publicului larg experienţe de călătorie care incanta gusturile, amintiri din vacanţe şi, de ce nu, inspiraţie de călătorie pentru viitor ”, a adăugat Dana Petrea, acţionar al businessului.

Preţurile preparatelor Vacanţă Culinară încep de la 7 lei şi urcă până la 60 de lei, în timp ce un meniu format din supă, fel principal şi garnitură, toate aferente unei destinaţii de vacanţă, costă 49 de lei.

Preparatele pot fi comandate online, la adresa www.vacantaculinara.ro sau telefonic la numărul 0749.899.998.

Începând cu luna iunie a anului curent, meniul internaţional propus prin conceptul Vacanţă Culinară va putea fi regăsit şi degustat şi la terasa locaţiei de evenimente Mogoşoaia Lake View, dispusă pe marginea lacului Mogoşoaia, la limita de nord a capitalei. Grădina ce deserveşte pe post de terasă servirea preparatelor Vacanţei Culinare se remarcă printr-o zonă verde de peste 1000 metri pătraţi, în care vor fi amenajate strict 15 mese pentru a asigura clienţilor spaţiu dedicat exclusivist, la cele mai înalte standarde de

67

siguranţă şi confort. Suplimentar, 6 pontoane la lac, complet delimitate vor putea fi accesate de către clienţii care preferă vecinătatea directă a apei.

Kaufland deschide un magazin în zona Theodor Pallady din Capitală. Retailerul ajunge la 132 de unităţi pe plan local Cristina Bellu 01.06.2020,

Retailerul german Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, continuă investiţiile în extinderea reţelei şi anunţă deschiderea celui de-al 15-lea hipermarket din Bucureşti, situat în zona bulevardului Theodor Pallady, marcând totodată şi magazinul cu numărul 132 al reţelei la nivel naţional.

„Odată cu deschiderea, compania continuă să contribuie şi la dezvoltarea economică a comunităţii locale, esenţială în această perioadă, prin crearea a 130 de locuri de muncă noi pentru bucureşteni şi nu numai“, transmit reprezentanţii Kaufland.

Unitatea care urmează să fie inaugurată oficial la data de 1 iunie dispune de o suprafaţă de vânzare de peste 3.700 metri pătraţi, care se înscrie într-una totală de mai bine de 6.100 metri pătraţi, şi de o parcare extinsă de 293 de locuri. Acesta este al cincilea magazin deschis de Kaufland în anul financiar 2020 (martie 2020 - februarie 2021), planurile de expansiune ale companiei urmând să continue în perioada următoare.

Grupul german este liderul comerţului local de mai bine de cinci ani. În 2018 (ultimul an pentru care există date financiare), cifra de afaceri a companiei s-a apropiat la un pas de 11 mld. lei (2,3 mld. euro), plus 8% faţă de 2017. Tot atunci, compania şi-a majorat şi profitul net, ba chiar cu un ritm de două ori mai rapid decât cel al businessului, până la aproape 800 de milioane de lei.  

68

Afaceri de la zero. Sabrina Marinescu şi Liviu Moreanu au deschis în noiembrie 2018 un restaurant unde ingredientul-vedetă este avocado. „Am avut cozi la casă încă din prima zi şi peste 300 de bonuri zilnic“ 01.06.2020, Alina-Elena Vasiliu

Sabrina Marinescu şi Liviu Moreanu, fondatori ai Avocadoo: Reţetele sunt pregătite de la zero, în fiecare zi. Folosim doar boluri şi tacâmuri biodegradabile, materiale reciclabile şi suntem într-o constantă căutare de noi soluţii ecologice.

Cum mallul din Băneasa, în care se află Avocadoo, la fel ca toate celelalte centre comerciale, a fost închis din cauza pandemiei, Sabrina Marinescu şi Liviu Moreanu au fost nevoiţi să se reorienteze, astfel că au implementat serviciul de livrare la domiciliu dintr-un al doilea spaţiu, situat pe Strada Postelnicului, care va fi deschis în curând ca un nou restaurant Avocadoo.

Sabrina Marinescu şi Liviu Moreanu, doi antreprenori pasionaţi de mâncarea sănătoasă şi de alimentaţia echilibrată, au creat împreună Avocadoo, un restaurant care are în centrul preparatelor din meniu un ingredient-vedetă: avocado. Localul deschis în noiembrie 2018 se află în mallul Băneasa Shopping City din nordul Capitalei.

„Clienţii Avocadoo sunt cei care îşi doresc să mănânce ceva rapid şi sănătos, cei care iubesc brandurile locale, fie că sunt corporatişti, adolescenţi sau persoane pasionate de un stil de viaţă sănătos“, spun cei doi fondatori ai Avocadoo.

Sabrina Marinescu a studiat o perioadă la Paris, iar la întoarcerea în România a pus bazele unei afaceri cu produse cosmetice şi suplimente alimentare. Fiind însă pasionată deopotrivă şi de mâncarea sănătoasă, a ales să urmeze şi această cale, prin Avocadoo. Liviu Moreanu vine cu o experienţă de 11 ani în domeniu, el deţinând şi alte restaurante, precum Argentine Steak & Sushi din Herăstrău şi Băneasa Shopping City, Octopus

69

şi Greek Taverna. Pentru a pune pe picioare Avocadoo, cei doi au investit circa 80.000 de euro din surse proprii.

„Reţetele sunt pregătite de la zero, în fiecare zi. Folosim doar boluri şi tacâmuri biodegradabile, materiale reciclabile şi suntem într-o constantă căutare de noi soluţii ecologice.“ Meniul Avocadoo este împărţit în trei secţiuni şi cuprinde Avo toasts, Avo Bowls şi Avo Salads. Preţurile sunt cuprinse între 22 şi 36 de lei.

Cum mallul din Băneasa, în care se află Avocadoo, la fel ca toate celelalte centre comerciale, a fost închis din cauza pandemiei, Sabrina Marinescu şi Liviu Moreanu au fost nevoiţi să se reorienteze, astfel că au implementat serviciul de livrare la domiciliu dintr-un al doilea spaţiu, situat pe Strada Postelnicului, care va fi deschis în curând ca un nou restaurant Avocadoo.

„În prima fază, businessul părea să ia o lungă pauză din cauza închiderii mallului. Am căutat apoi o nouă locaţie din care să putem desfăşura activitatea de delivery, iar într-un timp destul de scurt, am găsit o soluţie.

Businessul s-a restrâns totuşi destul de mult, de la fluxul constant din mall, la serviciul strict de delivery“, spun cei doi antreprenori.

În 2019, cifra lor de afaceri de fost de 3,3 milioane de lei, la un profit de 900.000 de lei. Pentru Avocadoo lucrează 15 angajaţi.

„Înainte de această pandemie, chiar de la deschiderea din noiembrie 2018, Avocadoo a fost primit foarte bine pe piaţa de healthy food (mâncare sănătoasă - trad.) din România, având cozi la casă din prima zi şi peste 300 de bonuri într-o singură zi.“

Dacă, la începutul acestui an, planurile celor doi fondatori erau să deschidă două noi restaurante Avocadoo în 2020, momentan focusul este pe supravieţuire şi pe managementul situaţiilor de criză.

„Am deschis noua locaţie, mică şi cochetă, în mijlocul oraşului, de unde momentan facem doar livrări, însă vom începe cât de curând lucrările de renovare pentru a-i întâmpina pe clienţi, atât la faţa locului, cât şi în regim de takeaway. Aşteptăm, de asemenea, deschiderea mallului“, spun antreprenorii.

 Meniul Avocadoo este împărţit în trei secţiuni şi cuprinde Avo toasts, Avo Bowls şi Avo Salads. Preţurile sunt cuprinse între 22 şi 36 de lei.

70

Cine a ieşit pe plus? Platformele de livrare la domiciliu au funcţionat cu motoarele turate la maximum în ultimele luni în care pandemia a redus industria de restaurante doar la a găti mâncare pentru acasă Cristina Roşca 30.05.2020,

♦ Piaţa platformelor de livrări de mâncare este estimată de ZF la 10-15 milioane de lei

♦ Principalii jucători sunt Glovo şi Foodpanda, însă vine puternic din urmă Tazz by eMAG, platformă rebranduită din EuCeMananc

♦ Recent, Uber Eats a anunţat că iese din România, însă locul său a fost ocupat rapid de Bolt Food, care se pregăteşte de lansarea operaţiunilor locale

♦ Platformele de livrări au lucrat continuu în această perioadă în care pandemia a redus industria de restaurante doar la a găti mâncare pentru clienţii aflaţi în izolare acasă

♦ Jucătorii din industria HoReCa spun pe de-o parte că în această perioadă colaborarea cu platformele specializate i-a ajutat să acopere o plajă mai mare de clienţi

♦ Pe de altă parte, unii proprietari de restaurante sau executivi din industrie afirmă că tarifele cerute de aceste aplicaţii ajung la 30% din valoarea comenzii, un nivel nesustenabil, astfel că se gândesc să renunţe la colaborare

♦ În ceea ce priveşte livrările la domiciliu, jucătorii din industria de restaurante au două variante: merg pe colaborări cu platformele specializate - acesta fiind în special cazul afacerilor mici, dar nu numai, sau lansează un sistem propriu de comenzi şi livrare. Cei mai mulţi le îmbină pe amandouă

♦ Oficialii platformelor de livrări spun că în această perioadă costurile au crescut puternic dat fiind că angajaţii a trebuit dotaţi cu mănuşi şi dezinfectant, costuri care nu s-au resimţit nici la parteneri, nici la clienţi

♦ În prezent, doar cu operaţiunile de livrare şi take away disponibile, reprezentanţii restaurantelor spun că sunt la 15%, 20% sau maximum 25% din încasările normale. După reluarea activităţii în restaurantele fizice ponderea livrărilor ar urma să scadă din nou spre 10% sau chiar sub acest prag.

În cele două luni de stare de urgenţă traficul a scăzut drastic, astfel că pe străzi puteau fi reperaţi uşor angajaţii platformelor de livrări care mergeau pe două sau patru roţi să preia comenzile de la restaurante (şi nu numai) şi apoi să le livreze clienţilor care au fost izolaţi la domiciliu. Câteva mii de

71

restaurante sunt listate pe platforme precum Glovo, Foodpanda sau Tazz by eMAG, care deservesc unele dintre cele mai mari oraşe din ţară.

Piaţa de food ordering şi de delivery este interdependentă cu industria HoReCa. Prin urmare, orice impact asupra acesteia îl resimt şi companiile specializare, spune Andreea Petrişor, managing director al foodpanda.

„Odată cu instalarea stării de urgenţă, la mijlocul lunii martie, am resimţit o uşoară stare de incertitudine care a durat aproximativ două săptămâni. Multe dintre restaurante au fost afectate direct de noile măsuri luate împotriva COVID-19, fiind nevoite să sisteze activitatea cu publicul. Prin urmare, am asistat la o redistribuire a cererii către restaurantele care au rămas deschise pentru comenzile online şi livrare. La începutul lunii aprilie, piaţa de delivery a început să se stabilizeze şi am intrat pe un trend ascendent, acesta fiind susţinut în permanenţă de campaniile noastre interne şi investiţiile făcute pentru a susţine restaurantele partenere“, adaugă ea.

Românii preferă restaurantul standard după ridicarea restricţiilor Food Biz  La mai 31, 2020 Sursă articol: ZF.ro Editat de Alex Moraru 

Românii vor să iasă în oraş pentru a mânca la restaurant odată cu ridicarea restricţiilor, principalul criteriu de alegere a locului fiind experienţa anterioară, chiar dacă numărul de vizite preconizate este la jumătate, iar suma pe care se gândesc să o cheltuiască este cu cel puţin 10% mai mică în comparaţie cu anul 2019, relevă un studiu exclusiv realizat de Hospitality Culture Institute şi firma de cercetare de piaţă EXACT Business Solutions.

Aproape jumătate dintre participanţii la studiu spun că vor prefera restaurantul standard (47%), cu mese, pe locul doi fiind locaţiile de tip fast-

72

food (45%), urmate de supermaketurile  care au la vânzare mâncare caldă (35%).

Cristi Sălceanu, Bolt România: Lansăm serviciul Bolt Food în Bucureşti cu peste 100 de restaurante. Bucureştenii vor putea comanda mâncare la domiciliu prin aplicaţia Bolt Food începând din data de 27 mai, când va avea loc lansarea oficială pe plan local Ioana Nita 30.05.2020,

Cristi Sălceanu, country manager pentru Bolt în România: Negociem cu toate lanţurile mari internaţionale prezente pe plan local. Suntem interesaţi să conlucrăm cu ele şi să le oferim practic încă un canal de vânzări pe care să îl poată folosi astfel încât să poate şi ele să îşi crească numărul de comenzi. De asemenea, lucrăm cu aşa-numiţii eroi locali.

Start-up-ul de origine estoniană Bolt, care a pornit iniţial în urmă cu circa şapte ani cu o platformă proprie de ride-hailing, va lansa serviciul Bolt Food, prin care utilizatorii pot comanda mâncare direct de pe smartphone, direct cu peste 100 de restaurate partenere în Bucureşti, lansarea oficială de pe plan local urmând să aibă loc miercuri, pe data de 27 mai.  Printre restaurantele partenere se numără Stadio şi Social One, La Mama, Sara Green, Switch Eat, Sweetology, J'ai Bistrot ş.a.m.d.  

„În mod normal, dezvoltarea unui astfel de serviciu durează câteva luni bune, însă această criză cauzată de pandemia de COVID-19 a accelerat dezvoltarea unor servicii care poate altă dată s-ar fi făcut

într-un timp mult mai lung. Astfel, ceea ce în alte condiţii s-ar fi făcut în circa 3-4-5 luni şi cu angajarea unor resurse dedicate strict pentru acel proiect, acum s-a realizat cu resursele disponibile. Am încercat să lansăm cât mai repede posibil un produs astfel încât să aducem valoare pe piaţă într-un timp mai scurt“, a declarat pentru ZF Cristi Sălceanu, country manager

73

pentru Bolt în România. Aplicaţia Bolt Food este dezvoltată de inginerii români care lucrează în centrul local al companiei estoniene. În total, Bolt are în România 32 de ingineri, din care 16 se ocupă de platforma pentru comenzi de mâncare.

Producătorul de mezeluri Fox şi-a bugetat afaceri de 450 mil. lei în 2020, plus 11%. „În perioada stării de urgenţă asigurarea necesarului de materie primă a fost destul de dificilă, având în vedere dependenţa de import şi creşterea preţurilor“Mădălina Panaete 29.05.2020,

Grupul de firme Fox, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de mezeluri, şi-a bugetat pentru anul acesta o cifră de afaceri de 450 mil. lei, în creştere cu 11% faţă de rezultatul înregistrat în 2019, arată datele transmise de companie pentru catalogul Cei mai mari jucători din economie, ediţia 2020, pe care ZF îl va lansa în perioada următoare.

Businessul controlat de familia Vulpe deţine o unitate de producţie în Capitală şi activează prin două companii - Fox Com Serv (care se ocupă de activitatea de producţie) şi Fox Com Serv Distribution (distribuţie şi vânza-re). Cele două companii au avut împreună o cifră de afaceri de 405 mil. lei în 2019. Estimările de creştere pentru acest an vin în condiţiile în care pe-rioada stării de urgenţă a fost una dificilă pentru majoritatea jucătorilor din industria alimentară.

74

Mischie   (HORA) :   Industria restaurantelor va pierde în jur de 5.000 de locaţii la nivel naţional Financial Intelligence 1 iunie 2020,

 Daniel Mischie, CEO City Grill

Industria restaurantelor va pierde în jur de 5.000 de locaţii la nivel naţional, circa 10% din total, întrucât aceste locaţii nu se vor mai putea redeschide în perioada următoare, a declarat, luni, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), Daniel Mischie, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

“O pierdere foarte mare, dacă ne referim la numărul de locaţii care practic nu mai pot redeschide. Sunt mai bine de 5.000 de locaţii la nivel naţional în industria restaurantelor care nu vor mai putea redeschide, din aproape 45.000 de locaţii, deci, aproximativ 10% din locaţii”, a spus Mischie.

El a precizat că, din punct de vedere financiar, industria restaurantelor pierde 400 de milioane de euro pe lună, însă cea mai mare pierdere o reprezintă resursa umană calificată.

“Din punct de vedere financiar în industria restaurantelor pierdem 400 de milioane de euro pe lună, practic industria a pierdut un miliard de euro încasări. Un alt lucru important pe care îl pierdem este datorită faptului că industria se va restarta uşor ca un avion care începe să decoleze, nu ştim exact cum vor fi măsurile active implementate – noi ne străduim să păstrăm cât mai mult din colegii noştri din industrie – dar cea mai mare pierdere este fiecare om din această industrie pe care ne-am chinuit în ultimii ani să-i calificăm şi pe care îi pierdem astăzi”, a subliniat preşedintele HORA.

Dragoş Petrescu, CEO City Grill, a subliniat că 2020 este un an de sacrificiu pentru ospitalitatea în România, însă cea mai mare provocare în acest moment este să-i convingă pe români să vină în restaurante.

75

“Evident că păstrând regulile de distanţare, se poate folosi mai puţin de jumătate din capacitatea unei terase, adică mai puţin de 20% din capacitatea unui restaurant, vorbim în medie interior cu exterior, adică încă suntem nu la shut-down dar la următorul nivel. Să sperăm că după cele două săptămâni va trebui să renunţăm la o parte din aceste reguli şi să trecem în faza a doua, în care să mărim capacitatea restaurantelor, dar nu aceasta este provocarea noastră astăzi. Provocarea noastră este să-i convingem pe români că este sigur să vină în restaurante şi din acest motiv prietenul meu cel mai bun este el (dezinfectantul n.r.). Este foarte important să transmitem românilor că vom face toate eforturile ca ei să se simtă şi să fie în siguranţă în restaurantele noastre. Business-ul este pe planul doi. Într-adevăr este un an de pierdere sau în cel mai bun caz de zero”, a spus Petrescu.

În acelaşi context, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Nicolae Demetriade, susţinut că este o situaţie extrem de gravă şi la nivelul agenţiilor, pentru că în perioada februarie-mai nu au mai fost făcute rezervări, ceea ce reprezintă de fapt venit pentru agenţiile de turism.

“Acest lucru ne-a afectat extrem de mult, cu atât mai mult cu cât în această perioadă agenţiile de turism, cele organizatoare în special, au trebuit să îşi ţină personalul la muncă pentru a gestiona toate anulările de rezervări şi a face toate demersurile la companiile aeriene, la partenerii externi, la hoteluri, pentru anularea serviciilor. Estimăm că vor fi în jur de 40 -50 de milioane de euro bani pe care i-au rambursat agenţiile de turism pentru serviciile anulate. În continuare vor fi multe anulări în această perioadă până se va relua transportul aerian sau nu vor mai fi condiţii de carantinare la întoarcerea in ţară, deşi se mai adaugă nişte zeci de milioane, mai ales că acum începe sezonul turistic. Deci situaţia este extrem de tristă, pentru asta ne luptăm în continuare cu guvernanţii să putem să beneficiem de măsuri de sprijin, să ne ajute sa trecem peste această criză”, a spus Demetriade.

În România sunt în jur de 400.000 de angajaţi în industria turistică, iar 12.000 sunt la nivelul celor 2.100 de agenţii de turism existente.

Alianţa pentru Turism – APT, structură din care fac parte 18 organizaţii patronal-profesionale din turismul românesc, a organizat luni o conferinţă de presă referitoare la industria ospitalităţii în pe perioada de criză şi previziuni pentru a doua jumătate a anului 2020.

76

....citeste si partea a doua ....

77