asistenta medicala preventiva amg
DESCRIPTION
Referat AMGTRANSCRIPT
Scoala postliceala sanitara
Cercetare in medicina
Asistenta medicala preventiva
ASISTENȚA MEDICALĂ PREVENTIVĂ
1. Stabilirea unei legaturi intre pacient și medic (cunoasterea reciproca).
2. Evaluarea initiala care include:
- o anamneză riguroasă (deoarece în medicina de familie ea asigura 80% din diagnostic) care
să cuprindă: date personale (vârsta, condiții de viață și de muncă, locuința, starea civilă
actuală, modul de alimentație, status socio-economic)
- motivele prezentării
- antecedente fiziologice personale (date legate de instalarea menstruatiei, menopauzei,
numarul de nașteri, de avorturi, cum a decurs sarcina, nașterea, lauzia și alăptarea, iar dacă
pacientul este copil, ne interesează date legate naștere, alimentație, diversificarea alimentației,
vaccinare etc.)
- antecedente heredocolaterale legate mai ales de rudele de gradul întâi
- antecedente patologice personale: boli avute din copilărie și până la data prezentarii,
intervenții chirurgicale , contacte cu pacienți care au avut sau au: TBC, lues, HIV pozitivi;
consumul de alcool, cafea, tutun, droguri, sau alte medicamente și substante, precizând orarul
administrării și cantitatea.
- istoricul prezentarii actuale
- examinarea fizică (incluzând examenul fizic obiectiv pe aparate și sisteme)
- Examene de laborator de rutina și specifice.
3. Evaluarea ulterioară va permite stabilirea unui diagnostic de suspiciune care la nevoie va fi
confirmat prin efectuarea testelor screening și de laborator daca este cazul în vederea luarii
unei decizii terapeutice.
4. Imunizarile necesare și anumite intervenții necesare pentru a avea certitudinea celor
afirmate.
5. Identificarea factorilor de risc și informarea pacientului.
6. Asigurarea unei continuitati a ingrijirii medicale și recomandarea catre alti speciliști dacă
este cazul.
Desi, preventia poate fi primara, secundara și tertiara, medicina de familie se ocupa mai ales
de cea primara și de cea secundara. Deci, serviciile preventive primare și secundare privesc
mai ales indivizii asimptomatici.
2
Preventia tertiara urmareste prevenirea complicatiilor ce pot apare la un individ deja bolnav;
în cadrul preventiei tertiare, medicul de familie urmareste pacientul prin intermediul
controalelor medicale periodice, urmareste evolutia bolii, controleaza respectarea
tratamentului, urmareste cresterea calitatii vietii pacientului acordind sprijin psihic pacientului
și familiei acestuia.
În concluzie:
Preventia primara urmareste preintimpinarea aparitiei bolii prin masuri aplicate mediului și
individului: de exemplu:
- grija pentru calitatea apei potabile, pentru evacuarea gunoiului, pentru poluarea aerului,
pentru locuinte corespunzatoare .
- consilierea cu privire la incetarea fumatului, cresterea activitatii fizice, dieta adecvata,
consumului de alcool și droguri, folosirea centurilor de siguranta.
- Instituirea imunizarilor.
Preventia secundara consta de fapt în identificarea și tratarea personelor asimptomatice,
( utilizind metode clinice și paraclinice inclusiv metoda screeningului), care prezinta factori
de risc sau boala în stadiul preclinic și care deci nu a necesitat prezentarea la medic. De
exemplu:
- Consultul sugarilor în vederea depistarii luxatiei congenitale de sold, anemiei feriprive, a
rahitismului( ca exemplu de metode clinice)
- Investigatii efectuate în vederea depistarii TBC, examinarile medicale periodice din cadrul
intreprinderilor și din cadrul serviciului militar facute în vederea depistarii bolilor de inima,
de plamini, diabet zaharat (prin metode paraclinice)
- Mamografia și testul Papanicolau pentru depistarea precoce a neoplasmului de san și a celui
cervical( ca exemplu de test screening).
METODA SCREENINGULUI
Folosita frecvent în cadrul preventiei secundare necesita anumite precizari:
- Screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ care nu este inca sub ingrijiri
medicale, cu scopul de a depista activ o boala.
- Scopul: acest test separa indivizii aparent sănătosi în doua grupuri: cu risc crescut sau scazut
de a dezvolta o anumita boala pentru care testul a fost utilizat.
- Tipurile de boli care pot fi investigate cu aceasta metoda:
o boli acute transmisibile (de exemplu rubeola)
3
o boli cronice transmisibile (de exemplu tuberculoza)
o boli acute netransmisibile (de exemplu intoxicatii)
o boli cronice netransmisibile (de exemplu glaucomul)
- Criterii pentru ca un test screening sa fie eficient:
o populatia supusa testului ar trebui sa se incadreze în grupa cu risc crescut pentru boala
pentru care se efectueaza testul.
o boala pentru care se efectueaza screeningul trebuie sa reprezinte un real interes pentru
indivizii care sunt supusi testului.
o boala care se urmareste a fi descoperita mai timpuriu este necesar sa aiba mijloace de
tratament sau control mai eficiente, decit boala în stadiul simptomatic.
o indivizii pentru care testul screening a fost gasit pozitiv vor fi asigurati ca, li se va continua
evaluarea.
- Caracteristicile testului screening:
o testul trebuie sa fie sensibil și specific( sa depisteze indivizii suspecti, și sa-i diferentieze pe
acestia de cei bolnavi).
o testul trebuie sa fie aplicabil și acceptat de un mare numar de indivizi.
o testul trebuie sa fie simplu: astfel incit sa ajunga la finalitate usor și repede.
o testul trebuie sa fie inofensiv pentru indivizii testati.
o testul trebuie sa fie putin costisitor.
Și în sfarsit preventia terțiară încearcă să impiedice agravarea factorilor care au dus la
imbolnavire (practic intervine în prevenirea aparitiei complicatiilor).
CAUZELE PRINCIPALE DE MORBIDITATE PE GRUPE DE VÂRSTĂ
1. Nou născut și sugar:
- prematuritatea
- dismaturitatea
- anomalii congenitale și traumatisme la naștere
- asfixia la naștere
- infecțiile de tract respirator
- boala diareică
- alte infecții
- accidente
4
2. Prescolar și scolar:
- infecțiile acute de tract respirator inclusiv astmul bronsic
- mai nou există un interes pentru asa numitele: cauze noi de morbiditate, cum ar fi: tulburări
emoționale și de comportament, deficit școlar.
3. Vârsta 13-18 ani:
- afecțiuni ORL și de tract respirator superior
- infecții virale, bacteriene și parazitare
- abuzul sexual
- afecțiuni ale tractului digestiv
- afecțiuni ale tractului urinar
- accidente mai ales cu interesare osteo-articulară și a țesuturilor moi.
4. Vârsta 19-39 ani:
- afecțiuni ORL și de tract respirator superior
- infecții virale, bacteriene și parazitare
- afecțiuni ale tractului urinar
- accidente
5. Virsta 40-64 ani:
- boli cardiovasculare
- osteoporoza
- artrita
- afecțiuni degenerative la nivelul aparatului osteoarticular
- afecțiuni ORL și oftalmologice
6. Virsta peste 65 ani:
- HTA
- osteoporoza
- artrita
- boli cardiace
- incontinența urinară
- afecțiuni ORL și oftalmologice
- accidente la nivelul aparatului osteoarticular și a țesuturilor moi
CAUZELE PRINCIPALE DE DECES PE GRUPE DE VÂRSTĂ
5
1. Nou născut și sugar:
- majoritatea cauzelor de mortalitate neonatală sunt determinate de anomalii de dezvoltare
intrauterină, anomalii congenitale și accidente la naștere.
- infecții de tract respirator inferior: bronșită, pneumonie
- boala diareică
- alte infecții
- anomalii congenitale
- moartea subită
- accidente
- părinți dezavantajati socioeconomic
2. Prescolari și scolari:
- SIDA
- accidente
- anomalii congenitale
- cauze oncologice
- infecții respiratorii
- gastroenterite
- accidente
3. Virsta 13-18 ani:
- accidente rutiere
- sinucideri
- omucideri (crima)
- leucemie
4. Vârsta 19-39 ani:
- accidente rutiere
- boli cardiovasculare
- omucideri
- SIDA
- boala vasculara cerebrala
- cancer de sân și col uterin
5. Vârsta 40-64 ani:
- boli cardiovasculare
6
- cancer de sin
- cancer pulmonar
- cancer colorectal
- cancer ovarian
- BPOC
- boala vasculara cerebrala
6. Vârsta peste 65 ani:
- boli cardiovasculare
- boli vasculare cerebrale
- infecții respiratorii
- BPOC
- cancer colorectal
- cancer de sin
- cancer pulmonar
- accidente
CONSILIEREA CU PRIVIRE LA MENȚINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE
In cursul evaluarilor periodice pacienții trebuie consiliati cu privire la aspectul preventiv al
bolilor în functie de vârsta lor și de prezenta anumitor factori de risc.
Obezitatea, abuzul de alcool și fumatul au întodeauna impact major și pe termen lung asupra
sănătatii, de aceea pacienții trebuie consiliati cu privire la evitarea acestor situatii și stoparea
anumitor practici. Conduita cu aspect pozitiv ca de exemplu exercitiul fizic regulat, nutritia
adecvata și mentinerea unei greutati corporale corespunzatoare trebuie incurajata.
Cunoasterea problemelor legate de alimentatie, activitate fizica și igiena psiho-socială, va
ajuta pacienții să se orienteze catre obiceiuri sănătoase care vor conduce la prevenirea unui
numar esential de boli și în final daca nu la o durata mai lunga de viata atunci sigur la un nivel
de trai sănătos.
În medicina de familie se incepe cu consilierea omului sănătos pentru a realiza ceea ce
preventia primara ne cere dar, în acelasi timp trebuie consiliate și persoanele cu risc crescut
pentru anumite boli astfel incit sa se previna sau sa se intirzie aparitia bolilor respective.
S-a constatat că cele mai eficiente metode pentru a scădea gravitatea și incidența cauzelor de
boală sunt cele care actioneaza prin modularea comportamentelor individuale care prezinta
factori de risc pentru sănătate.
7
Voi prezenta mai jos pacienții cu factori de risc pentru aparitia anumitor boli și testele de
screening minime ce se pot face pentru aprecierea status-ului acestor pacienți. Desigur ca
selectarea acestor teste în cadrul asistentei primare se face de catre medicul de familie în
functie de virsta, sexul, particularitatile individuale ale cazului respectiv și nu în ultimul rind
de costul testului, medicul fiind responsabil de ceea ce indica a fi facut. Nu trebuie uitat în
acest context faptul ca în cadrul activitatii preventive primare un rol major ii revine și
pacientului care trebuie sa-si pastreze starea de sănătate prin modificarea comportamentului
individual.
PERSOANE CU RISC CRESCUT DE ÎMBOLNĂVIRE
1. Persoane cu diabet zaharat: se fac teste pentru determinarea bacteriuriei, eventual
proteinuriei și glicozuriei.
2. Persoane cu istoric familial de diabet zaharat (rude de gradul intii sau doi), cu obezitate, cu
istoric de diabet zaharat gestational: la 3 sau la 5 ani testul glucozei a jeun.
3. Persoane cu istoric personal de boala inflamatorie intestinala sau polipoza colonica și cele
cu istoric familial de polipoza familiala, cancer colorectal sau cancere cu alte localizari sunt
supuse colonoscopiei.
4. Sugarii, copii, adolescentii și persoanele care traiesc în zone cu apă insuficient fluorinată
sunt tratati cu supliment de fluor.
5. Femeile de vârsta fertila expuse la agenti teratogeni, cele care doresc sarcina peste vârsta de
35 ani precum și cele cu istoric familial de boala genetica sau alte anomalii genetice sunt
supuse unei consilieri genetice.
6. Paciente tinere care au menoragii sau indivizii provenind din America Latina, Caraibe,
Asia, bazinul mediteranean sau Africa, tuturor li se va face hemoglobinemia și electroforeza
hemoglobinei.
7. Personalului din sistemul sanitar ce lucreaza cu produse din singe, indivizii care primesc ca
tratament constant transfuzii, contactii permanenti ai unei persoane cu Ag Hbs +, persoanele
cu parteneri sexuali multipli în ultimile 6 luni și persoanelor care folosesc droguri intravenos
li se va administra vaccinul anti-hepatita B.
8. Pacienții cu boli respiratorii, cardiace, renale cronice, copii, batrinii și cei imunosupresati
vor primi vaccinarea antigripala.
8
9. Persoanelor cu diabet zaharat, fumatori, cu nivel crescut de colesterol, cu istoric familial de
boala coronariana la vârsta < de 50 ani sau cu nivel de cholesterol > de 240 mg/dl li se va
determina colesterolemia, lipidemia, trigliceridemia.
10. Testul HIV va fi efectuat urmatoarelor persoane: care au primit transfuzii în perioada
1975-1989 sau care au facut tratament injectabil neutilizind seringa de unica folosinta, care
solicita tratament pentru boli cu transmitere sexuala, care au avut contact sexual cu partener
HIV+, care au folosit sau folosesc droguri intravenos, care traiesc sau care au venit din zone
cu prevalenta crescuta precum și la prostituate.
11. Mamografia se face la paciente mai mari de 35 ani cu istoric familial de neoplasm de san
diagnosticat în premenopauza la o ruda de gradul I.
12. Vaccinul antipneumococic se face urmatoarelor persoane: cu boli cronice cardiace,
pulmonare, renale, splenectomizati, imunosupresati, bolnavi cu limfom Hodgkin, mielom
multiplu, cu diabet zaharat la alcoolici și cirotici.
13. Vaccinul antirubeolic se face la femei de vârsta reproducatoare fără evidenta a imunității.
14. Vaccinul MMR se face la toate femeile la care imunitatea nu poate fi dovedita.
15. Bolile cu transmitere sexuala: se testeaza pacienții cu recidive frecvente sau cei cu
parteneri sexuali multipli.
16. Dozarea TSH se efectueaza la pacienți cu istoric familial de boala tiroidiana sau la
pacienți cu boli autoimune.
17. IDR la tuberculină se face de rutina la copii, la pacienți cu simptomatologie clinica, la cei
care traiesc cu persoane cunoscute a avea TBC, la cei care provin din zone cu prevalenta
crescuta, la persoanele HIV+, la cei ce traiesc în conditii de promiscuitate, alcoolici și
persoane care folosesc droguri intravenos și personalul sanitar care lucreaza în institutii cu
risc crescut.
18. Imunizările facute în perioada de adolescent, adult, batrin:
- începând cu vârsta de 18 ani se face la fiecare 10 ani vaccin DT(antidiftero-tetanic).
- cei născuti dupa 1956 vor fi vaccinati contra parotiditei epidemice de regula făcându-se
trivaccinul MMR (antirujeola- parotidita epidemica- rubeola).
- femeile de vârsta fertila se vaccineaza contra rubeolei.
- vaccinarea antihepatitică B se face la pacienții cu risc crescut.
- vaccinarea antigripală se face la pacienții cu risc crescut, iar de la vârsta de 55 ani se face
anual.
9
- vaccinarea antipneumococica și antihaemophilus influenzae tip B se face la pacienții cu risc
crescut.
Alte masuri luate de catre medicul de familie pentru persoanele care prezinta factori de risc
vor fi expuse mai jos pe grupe de virsta.
Ceea ce este și mai important este consilierea în probleme de nutritie, de activitate fizica și
mai ales în ceea ce priveste comportamentul sănătos al indivizilor asimptomatici, fără
probleme medicale actuale și care realizeaza preventia primara.
10