asistența persoanelor cu hiv

8/13/2019 Asistența persoanelor cu HIV

http://slidepdf.com/reader/full/asistena-persoanelor-cu-hiv 1/59



HIV-SIDA

Ce este Hiv?

- Virusul imunodeficien ei umane prduce o infec ie cronică, practic inreversibilă, cuț ț

distrugerea mecanismelor de apărare a gazdei i instalarea după un timp variabil, deșobicei de ordinul anilor a sindromului de imunodeficien ei dob ndită ! SIDA"ț caracterizat de apari ia infec iilor si#sau a neoplaziilor oportuniste, afectarea $n diferiteț ț grade%

&lemente de etiologie, rezista in mediul e'terior si patogenie

- Hiv-virus cu A() mutua ii permanente cu multiplicare foarte rapida, grupuri ma*oritareț

- &'istă HIV I cu + subtipuri, HIV II mai frecvent in Africa de Vest un bolnav poate fiinfectat cu subtipuri diferite

- Virusul $ i men ine infec iozitatea la temperatura camerei i $n material uscat - zile, $nș ț ț șmediul apos . săptăm ni

- &ste sensibil la alcool etilic /0- 01, apă o'igenată 1

- După pătrunderea virusului, prin s nge a*unge la glanglionii linfaticii unde se $nmul escț cu eliberarea $n s nge i afectarea sistemului imunitarș

- Afectează $n special limfacitele ! cu CD2" la 32 infectate i distruse cu aparitiașlimfopinei, rezultă scăderea imunită ii organismului favoriz nd o serie de infec iiț ț neoplazii%

&pidemiologia

Se trazmite pe cai4

5% Se'uală trazmiterea HIV de la partenerul pozitiv la partenera negativă, apare maides dec t trazmiterea de la femeia HIV pozitivă la partener, prin se' oral,

- 601din cauze infectate s nge, spermă, secre ii vaginale, riscul trasmiterii fiind crescutăț de prezen a 73S ulcera ii genitaleț ț

.% 8artenera prin trazmiterii de s nge infectat

- 8rin ace i siringi contaminate la consumatorii de drogurii intravenusș



- 8rin trasplant de organe de la donatori infecta iț

- 8rin e'punerea partenerială la s nge a personalului medical

% Verticala de la mama infectata ! HIV pozitiv" la fat fie in timpul sarcinii 0-/01 fie

la na tere $n ma*oritatea cazurilor sau prin adaptareș

Cum se manifestă boala?

- 9a .-2 săptăm ni de la momentul infectat bolnavul prezintă, febră,

- :rmeaza stadiul asimptomatic, bolnavul se simte bine, nu prezintă nici un semn deboală, dureaza 50-55 ani adole cen i i adul i, mai pu in la copii%ș ț ș ț ț

- Se instalează apoi stadiul simptomatic cu apari ia suferin elor respiratorii, digestive,ț ț

renale, ;ematologice ale sistemului nervos,

8(<=I9A>IA I)=&C3I&I HIV

- informare corecta a populatiei si

- crearea unui comportament autoprotector adecvat

5% 3(A)S I3&(&A S&>:A9@

8oate fi influentata prin mi*loace educationale si te;nologice%

A% 8revenirea prin mi*loace educationale presupune 4

– raspandirea informatiei in populatie

– informarea tintita a grupelor de risc%

• 8rocesul este comple' , incluzand 4

– promovarea sanatatii

– evitarea, combaterea consumuluide droguri, alcoolismul

– libertate , libertina* se'ual

– prevenirea 73S%

• 8rocesul educational sa fie permanent, bazat pe strategii pe termen lung prin promovarea monogamiei, a relatiilor se'uale prote*ate%

7 8revenirea prin mi*loace te;nologice 4



– folosirea prezervativului

– in cazul e'punerii prin contact se'ual, folosirea acelor in comun la administrareadrogurilor- se administreaza profilactic antiretrovirale !AB3"%

.% @S:(I D& (&D:C&(& A 3(A)S I3&(II V&(3ICA9&

-prevenirea infectarii HIV la femei-se' prote*at, investigarea HIV la gravide

-prevenirea sarcinii la femeia HIV pozitiva prin mi*loace contraceptive

-avort la cerere

-c;imioprofila'ie cu antiretrovirale la gravida HIV pozitiva-

AB3 !BID<V:DI)@" in saptamanile 52- 2 de sarcina -nastere prin cezariana

-evitarea alaptarii%

&ficienta masurilor depinde de e'istenta unor servicii de supraveg;ere a gravideitestarea gratuita cu consiliere inainte si dupa, asigurarea de medicamente pentru cele HIV pozitive%

% 8(&V&)I(&A 3(A)S I3&(II 8A(&)3&(A9&

• -controlul donatorilor de sange

• -limitarea transfuziilor

• -folosirea acelor , seringilor de unica utilizare

• -sterilizarea corecta a instrumentarului medical

• -combaterea consumului de droguri

• -respectarea precautiunilor universale de catre personalul medico-sanitar !ec;ipamentulde protectie", e'punere !intepare, stropire cu singe infectat"

• impun masuri de c;imioprofila'ie cu AB3 in primele .-2 ore dupa accident%

VACCI)A(&A A)3I-HIV



• :n vaccin ideal este greu de realizat in prezent% Dificultati in obtinerea vaccinului tinde 4

– varietatea remarcabila a HIV

– informatii incomplete privind raspunsul imuno-protector – transmiterea HIV sub forma de particule libere sau prin celule infectate

– e'istenta mai multor cai de transmitere

– modele animale imperfecte%

• Vaccinul se afla in stadiul introducerii imunogenitatii si tolerantei% Introducerea sa in practica reprezinta un deziderat ma*or al tuturor celor angrenati in lupta anti-HIV%

Legislatie HIV/SIDA

ASPECTE LEGISLATIVE ÎN DOMENIUL HIV/SIDA

• n fa a legii Ei a medicinii, SIDA este o afec iune ca oricare alta% Diferen a dintre infe HIV Ei alte boli cronice, cum ar fi, de e'emplu, ;epatita constă $n faptul că $n cazul boliiSIDA nu e'istă un tratament care să ducă la vindecarea pacientului aEa cum e'istă pentru alte boli%

• n (om nia, $n cazul persoanelor infectate cu HIV#SIDA, nu putem vorbi de o lege

specială pentru acestea, ci doar de legi care asigură protec ia diferitelor grupuri de popula ie cu nevoi speciale, legi de care pot beneficia Ei persoanele seropozitive HIV%Conform legisla iei din (om nia, persoanele seropozitive sunt incluse $n categoria persoanelor cu ;andicap, ca grup dezavanta*at ce necesită protec ie specială

• 8ersoanele infectate HIV sunt prote*ate de legile comune ale societă ii% )imeni nu aredreptul de a restr nge libertatea sau drepturile persoanelor, din simplul motiv că suntinfectate cu HIV, oricare ar fi na ionalitatea, se'ul sau orientarea lor se'uală% Celinfectat HIV beneficiază Ei de anumite facilită i sociale , diferite de la o ară la alta $n func ie de legisla ia $n vigoare !a*utor social, statut de persoană cu nevoi speciale,

posibilitatea de a avea un $nso itor, aloca ie de ;rană pentru copiii seropozitivi HIVetc%"%

• arginalizarea persoanelor infectate HIVF derivă din lipsa de educa ie a popula iei% 9ipsa de informa ie creează un sentiment de teamă fa ă de cel infectat HIV Ei $ndeamnăadesea la ac iuni ilogice, ostile, fa ă de cel $n suferin ă, indiferent de rela ia avută cu ceinfectat%



DREPTUL LA CONFIDENTIALITATE

• Legea 584/8 !ie"#$ie %&&% '$i(i ) "as*$ile )e '$e(e i$e a $as'a )i$ii "ala)iei

SIDA i R!"a ia si )e '$!te+tie a 'e$s!a el!$ i ,e+tate +* HIV sa* #!l a(e )e SIDA- • C!)*l Pe al G$e'*#li+at i M-O- $- .5/ .-&4- 001

• O-U- $- 58/%2-&5-%&&% '$i(i ) "!)i,i+a$e si +!"'leta$ea * !$ )is'!3itii )i C!)*l 'e al '*#li+at i M! it!$*l O,i+ial 'a$tea I $- 25 )i %1 "ai %&&%6

DREPTUL LA CONFIDENTIALITATE7 Legea 584/8 !ie"#$ie %&&% '$i(i ) "as*$ile )e '$e(e i$e a $as'a )i$ii "ala)iei SIDA i R!"a ia si )e '$!te+tie a 'e$s!a el!$ i ,e+tate +* HIV sa* #!l a(e )e SIDA-

• Ca'-IV- C! ,i)e tialitatea si t$ata"e t*l a)e+(at-

• A$t-8 6 Past$a$ea +! ,i)e tialitatiidatelor privind persoanele infectate cu HIV saubolave de SIDA este obligatorie pentru4

• a"% Anga*atii retelei sanitare

• b"% Anga*atorii acestor persoane

• c"% =unctionari publici care au acces la aceste date%

• !." In cazul medicilor informatiile cu privire la statusul HIV#SIDA al unui pacient

trebuie sa fie comunicate intre specialisti, pentru a se asigura acuratetea diagnosticelor si conduitelor terapeutice c;irurgicale si nec;irurgicale in diferitele faze evolutive aleinfectiei HIV#SIDA%

• 26 Pa+ie t*l este !#ligat sa i ,!$"e3e "e)i+*l +*$a t i +l*si( "e)i+*l st!"at!l!g+* '$i(i$e la stat*s*l sa* HIV at* +i +a ) il +* !aste-

• !2"% 8ersoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA care isi cunosc statusul de HIV pozitiv raspund, conform legii pentru transmiterea voluntara a infectiei, daca aceasta s-a produs din motive imputabile lor%

• !/"% 8ersoanele infectate cu HIV care nu isi cunosc statusul de HIV pozitiv nu raspund pentru eventuala transmitere a infectiei HIV%

• A$t- 0- GU titatile sa ita$e si "e)i+ii i )i,e$e t )e s'e+ialitate s* t !#ligati sai te$ e3e si sa asig*$e i g$i9i$ile "e)i+ale de profil in specialitatea pe care o reprezinta,in conformitate cu patologia prezentata de pacient%



• A$t- &% Me)i+atia s'e+i,i+a a ti$et$!(i$ala a #!lil!$ as!+iate i ,e+tiei HIV/SIDA seinstituie pe baza ;idului terapeutic cu infectia HIV al Comisiei nationale pentru supraveg;erea, controlul si prevenirea cazurilor de infectie HIV#SIDAi $egi" )e g$at*itate pe toata perioada necesara%

• A$t- G Activitatea de diagnosticare, tratament si monitorizare a terapiei in spital si inambulatoriu se realizeaza sub coordonarea centrelor regionale HIV#SIDA, pe bazanormelor elaborate de Comisia nationala pentru surpaveg;erea, controlul si prevenireacazurilor de infectie HIV#SIDA%

DREPTUL LA EDUCATIE

• Legea $- 48 )i . ia *a$ie %&&% 'e t$* a'$!#a$ea O$)! a tei G*(e$ *l*i $-21/%&&& '$i(i ) '$e(e i$ea si sa +ti! a$ea t*t*$!$ ,!$"el!$ )e )is+$i"i a$e-

• Legea 584/8 !ie"#$ie %&&% '$i(i ) "as*$ile )e '$e(e i$e a $as'a )i$ii "ala)iei SIDA i R!"a ia si )e '$!te+tie a 'e$s!a el!$ i ,e+tate +* HIV sa* #!l a(e )e SIDA-

DREPTUL LA EDUCATIE Legea $- 48 )i . ia *a$ie %&&% 'e t$* a'$!#a$ea O$)! a teiG*(e$ *l*i $- 21/%&&& '$i(i ) '$e(e i$ea si sa +ti! a$ea t*t*$!$ ,!$"el!$ )e)is+$i"i a$e-

• :A$t- G !5" In (omania stat de drept, democratic si social, demnitatea omului,drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, reprezintavalori supreme si sunt garantate de lege%

• !." 8rincipiul egalitatii intre cetateni, al e'cluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in e'ercitarea urmatoarelor drepturi4

• !v" dreptul la educatie si la pregatire profesionala

• A$t- 4 In intelesul prezentei ordonante,+ateg!$ie )e,a(!$i3ata este acea categorie de persoane care fie se afla intr-o pozitie de inegalitate in raport cu ma*oritatea cetatenilordin cauza originii sociale ori a unui ;andicap, fie se confrunta cu un comportament derespingere si marginalizare generat de cauze specifice, cuma$ ,i ! #!ala +$! i+a

e+! tagi!asa !$i i ,e+ta$ea HIV , statutul de refugiat sau azilant%

• A$t- 5 - !5"% Constituie+! t$a(e tie , conform prezentei ordonante,$e,*3a$ea a++es*l*i* ei 'e$s!a e sau unui grup de persoanela siste"*l )e e)*+atie )e stat sa* '$i(at , laorice forma, grad si nivel,)i +a*3a a'a$te e tei a+est!$a la o anumita rasa,nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o+ateg!$ie )e,a(!$i3ata , respectivdin cauza convingerilor varstei, se'ului sau orientarii se'uale a persoanelor in cauza%



• :A$t- %&; !5"%C! t$a(e tiile prevazute laa$t- 5;8 a$t- & a$t- 5 ali - ;26 si alia$t- . a$t- 1 ali - 6 a$t- 8 si 0 se sanctioneaza cu amenda intre 5%000%000 si50%000%000 lei, daca discriminarea vizeaza o persoana fizica, respectiv cu amenda intre.%000%000 si .0%000%000, daca discriminarea vizeaza un grup de persoane%

DREPTUL LA EDUCATIE Legea 584/8 !ie"#$ie %&&% '$i(i ) "as*$ile )e '$e(e i$e a$as'a )i$ii "ala)iei SIDA i R!"a ia si )e '$!te+tie a 'e$s!a el!$ i ,e+tate +* HIVsa* #!l a(e )e SIDA-

D(&83:(I A9& 8&(S<A)&9<( I)=&C3A3& C: HIV SI A C&9<( A=&C3A3& D&SIDA

• - Al!+atie )*#la ; (ala#ila )!a$ i +a3*l +!'iil!$ % Dosarul se depune la Directia Judeteana pentru Dialog, =amilie si Solidariteate Sociala%! fosta Directie Judeteana de Asistenta Sociala"

• %- Al!+atie )e <$a a ; (ala#ila )!a$ i +a3*l +!'iil!$- Dosarul se depune la Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Consiliului 9ocal

• 2- Asiste t 'e$s! al 'e t$* +!'iii +* <a )i+a' g$a( !daca persoana a trecut in stadiulSIDA"% Dosarul se depune la Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Consiliului 9ocal

• 4- I )e" i3atie )e <$a a- Dosarul se depune la Directia Judeteana pentru Dialog, =amilie si Solidaritate Sociala% !fosta Directie Judeteana de Asistenta Sociala"

• D!sa$ s'e+ial )e a9*t!$- Se depune la Directia Judeteana de Asistenta Sociala si 8rotectia Copilului%

In baza acestui dosar se pot solicita 4

– facilitati cu privire la transport !gratuitati pe mi*loacele de transport in comun -abonamente generale gratuite pentru transportul urban, un numar de bilete gratuite pe autobuz#tren in functie de gradul de ;andicap"

– diferite scutiri de ta'e !telefon, cablu 3V%"

– scutire de impozit

T$a s"ite$ea HIV a ,!st i +$i"i at= >i i t$!)*s= ? C!)*l Pe al

• prin 9egea de modificare Ei completare a Codului 8enal nr% 520#5++K $n Art% 0+, aldupă contaminarea venerică4:T$a s"ite$ea Si )$!"*l*i I"* !)e,i+ita$ D!#@ )it SIDA )e +=t$e ! 'e$s!a = +a$e >tia += s*,e$= )e a+east= #!al= se 'e)e'se>te +*



? +<is!a$e )e la 5 la 5 a i- Aceste fapte sunt deosebit de periculoase deoarece au carezultat răsp ndirea unei boli grave, căreia $i pot cădea victime persoane nevinovate ce pot răsp ndi mai departe infec ia, c;iar fără să cunoască starea lor de contaminare%

• Dacă actul se'ual prin care se transmite boala este o infrac iune, de e'emplu4 viol,

raport se'ual cu o minoră, seduc ie, aceasta va e'ista $n concurs cu infrac iunea detransmitere a SIDA%

• Infrac iunea a avut loc cu inten ie dacă făptuitorul a Etiut că suferă de o astfel de boală sau cu inten ie indirectă atunci c nd avea temeiul să Etie că suferă Ei a acceptat posibilitatea de a transmite partenerului său boala%

• At t $n cazul contaminării venerice c t Ei al transmiterii SIDA, procurorul sau instan ade *udecată vor dispune măsura de siguran ă a obligării la tratament medical%

• Dacă făptuitorul n-a Etiut Ei nici n-a bănuit că suferă de maladiile respective, fapta nuatrage răspunderea penală, dar impune luarea măsurii de siguran ă a obligării latratament medical%

• Dacă persoana care a transmis boala, c;iar Etiind că suferă de ea, a fost victima unuiviol sau altor constr ngeri, nu va atrage răspunderea penală, dar va impune luareamăsurii de siguran ă a obligării la tratament medical%

• n toate cazurile, c;iar Ei atunci c nd nu se aplică făptuitorului o pedeapsă, instan a de *udecată va dispune măsura de siguran ă a obligării la tratament medical%

8edeapsa pentru infrac iunea de transmitere a bolii SIDA este $nc;isoarea de la / la 5/ani, fapta fiind considerată mult mai gravă dec t contaminarea venerică cu alte boli, pentru care pedeapsa este $nc;isoarea de la 5 la / ani% Victima transmiterii SIDA vatrebui să efectueze tratament medical%

S*st$age$ea )e la t$ata"e t "e)i+al

• Ca o consecin ă a luării $n mod obligatoriu a măsurii de siguran ă s-a instituit cainfrac iune sustragerea de la tratament medical, fapta fiind incriminată prin 9egea de

modificare Ei completare a Codului 8enal nr%520#5++K, art% 0+% Infrac iunea de sustragere de la tratamentul medical reprezintă o variantă specifică a infrac iunii denerespectare a ;otăr rilor *udecătoreEti, dar se referă la o mai gravă stare de pericol acărei $nlăturare se impune de urgen ă% Aceasta a făcut necesară incriminarea cainfrac iune de sine stătătoare a sustragerii de la efectuarea obligatorie a tratamentuluimedical% Sarcina asigurării sănăta ii publice $i revine statului, prin intermediul



inisterului Sănătă ii Ei a organelor sale de specialitate ce stabilesc modul de efectuarea anc;etei epidemiologice Ei tratamentului corespunzator%

• n cazul $n care făptuitorul se află $n stare de libertate, sustragerea de la e'ecutareamăsurii se realizează prin neprezentarea cu regularitate a bolnavului la unitatea

sanitară unde se află $n tratament% n cazul priva iunii de libertate, tratamentul see'ecută la locul de deten ie% 8edeapsa pentru sustragerea de la tratamentul medical este$nc;isoarea de la luni la un an sau amendă de la ./0%000 la 5%/00%000 lei%

(epere legislative $n domeniul protec iei copilului aflat $n dificultate,a persoanelor infectate# afectate HIV# SIDA4

• <rdonan a de urgen ă nr% .K# 5++ G aprobată prin 9egea 506# 5++6 privind protec icopilului aflat $n dificultate

• <rdinul nr% ./ din 05#50#.00. privind criteriile pe baza cărora se stabileEte gradul de;andicap pentru copii Ei se aplică măsurile de protec ie specială a acestora

• <rdinul nr% 60 din 0 #5.#.00. privind aprobarea modalită ii de plată a indemniza ieicuvenite părin ilor sau reprezentan ilor legali ai copilului cu ;andicap grav, precum Eiadultului cu ;andicap grav sau reprezentantului său legal

• 9egea nr% /62 din .+%50%.00. privind măsurile de prevenire a răsp ndirii maladiei SIDA$n (om nia Ei de protec ie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA

• <rdinul nr% / din 5/#0/#.00 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentruasigurarea protec iei copilului la asistentul maternal profesionist Ei a g;iduluimetodologic de implementare a acestor standarde

• Hotăr rea nr% K + din 5.#0K#.00 privind condi iile de ob inere a atestatului, procedurile de atestare Ei statutul asistentului maternal profesionist

• 9egea nr% .K din 06#0 #.00 privind drepturile de care beneficiază copiii Ei tineriiocroti i de serviciile publice specializate pentru protec ia copilului, mame prote*ate $ncentrele maternale, precum Ei copiii $ncredin a i sau da i $n plasament la asisten i

maternali profesioniEti• <rdinul nr% 5 din . #0+#.00 privind aprobarea 8rogramei analitice a cursurilor de

formare profesională pentru asisten ii maternali profesioniEti

• <rdinul nr% din 5K%0.%.002 pentru aprobarea etodologiei de acordare aindemniza iei lunare de ;rană cuvenite adul ilor Ei copiilor infecta i cu HIV sau bolnavide SIDA Ei de control al utilizării de către cei $n drept a acesteia



• Hotăr re nr% .56 din martie .00. privind aprobarea etodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de e'pertizare Ei evaluare a copiilor#elevilor $n vederea orientării Ecolare a acestora%

• 9ege nr% . . din .5 iunie .002, 8ublicat $n onitorul <ficial, 8artea I nr% // din

. %0K%.002, privind protec ia Ei promovarea drepturilor copilului%

3estul HIV

<biective educationale4

Cind este cazul sa se faca un test HIV? etode de testare pentru depistarea virusului HIV (ezultatul testului HIV Interpretarea rezultatelor testului HIV

Ci ) este +a3*l sa se ,a+a * test HIVB

8roblema testarii HIV se pune in cazul in care oamenii se tem ca s-ar fi putut infecta cu HIV

• 8ersoanele care au avut parteneri care se'uali multipli

• Au avut un contact se'ual neprote*at

• Au suferit o interventie c;irurgicala sau o transfuzie de sange sau produse de sange

• Au primit tratamente in*ectabile si#sau au fost spitalizati

• Hemofilicii, trata i substitutiv cu factori anti;emolitici

• :tilizatorii de droguri administrate intravenos

• Copiii Ei adolescen ii născu i $n perioada 5+6 G5++.

• 3inerii, $n special cei care nu beneficiază de Ecolarizare, educa ie Ei acces la informa ie privind infec ia cu HIV

• 8ersoanele considerate defavorizate Ei vulnerabile4 rromi, migran i, copiii străzii, prostituate, persoane cu rela ii se'uale $nt mplătoare Ei neprote*ate



• Categorii profesionale din domeniul $ngri*irii medicale, care intră $n contact cu s nge Ei#sau produse biologice care pot con ine HIV

• De inu i, persoane cu 37C, 73S-uri, Eoferi de cursă lungă, marinari, etc%

• 8ersoane care au rela ii se'uale cu categoriile mai sus men ionate• Doresc sa clarifice anumite riscuri de infectie

• Doresc sa faca se' neprote*at

• Au anumite simptome care ar putea aparea si in cazul infectarii cu HIV si a caror cauzaar trebui clarificata de doctor

Inainte de a face un test HIV pacientul ar trebui sa-si clarifice urmatoarele intrebari4

• A e'istat intr-adevar un risc de contaminare?

• a deran*eaza mai mult incertitudinea decat un raspuns pozitiv la test?

• Voi fi capabil sa suport psi;ic un raspuns pozitiv la test?

• Care sunt posibilitatile de tratare pentru oamenii cu HIV si SIDA?

&ste important $nsă că imediat după e'punerea la risc să consul i specialiEtii unuiCentru de Consiliere Ei 3estare, pentru a evalua $mpreună situa ia Ei pentru a evita să temai e'pui Ei altor riscuri de infectare !de e'emplu se' fără prezervativ"%

Met!)e )e testa$e 'e t$* )e'ista$ea (i$*s*l*i HIV

• In testarea HIV cele mai frecvent utilizate teste sunt cele indirecte, care dovedesc prezenta anticorpilor anti-HIV4

L testul &9ISA,

L testul M&S3&() 79<3

L reactia de Imuno-flourescenta%

• 8e langa acestea e'ista si teste directe, care identifica virusul in sange4

L 8C(- N8olOmerase C;ain (eactionP !adica, identificarea acidului nucleicviral"%

• Dupa infectarea cu HIV in organism are loc o rectie a sistemului imunitar in care se produc anticorpi impotriva virusului%



• Acest proces incepe la .- saptamani dupa ce virusul a patruns in organism si dureazain general pana la 5. saptamani% Abia dupa aceasta perioada este recomandabil sa se solicite efectuarea unui test% Daca la testul HIV se decopera prezenta anticorpilor,rezultatul este NpozitivP%

• In cazuri destul de rare formarea de anticorpi poate dura pana la K luni% De aceea ceicare au fost e'pusi unui risc mare sau doresc sa aiba siguranta deplina a faptului catestul este intr-adevar negativ pot solicita repetarea acestuia dupa K luni%

• &9ISA face evidentierea anticorpilor din sange prin doua teste diferite, confirmare la 7ucuresti - Mestern -7lot%

Test*l HIV se ,a+e *"ai +* +! si" ="@ t*l +lie t*l*i-

3ipuri de testare4• confiden ială

- identitatea persoanei este $nregistrată, dar se păstrează secretul profesional

- oferă acces direct la serviciile de $ngri*ire medicală, psi;ologică Ei socială

- permite comunicarea $ntre specialiEti

- e'istă riscul deconspirării%

• anonimă- nu se impune dezvăluirea identită ii, ci se procedează la o codificare

- persoana nu are acces la servicii%

Re3*ltat*l test*l*i HIV

• 8entru descoperirea anticorpilor anti-HIV se va proceda la aplicareatest*l*i ELISA !cel mai frecvent folosit"% Acest test este foarte sensibil, astfel ca pentru evitarea unorreactii false se recomanda efectuarea a doua teste, diferite unul de celalalt% 8recizia luieste de apro'imativ ++1%

• In cazul in care in urma aplicarii testului &9ISA nu se gasesc anticorpi antiGHIVrezultatul este egati( , el putand fi impartasit pacientului%



• Daca in urma testului se gasesc anticorpi, atunci rezultatul este pozitiv% (ezultatul nu poate fi insa impastasit pacientului decat dupa o(e$i,i+a$ecu un alt test% Aceasta se face printr-un test de confirmare si mai e'act G in generalESTERN; LOT %

• Daca si in urma aplicarii acestui test se descopera anticorpi, rezultatul suna N HIV;

'!3iti( P% In cazul in care prin acest test nu se descopera anticorpi anti- HIV rezultatul eN HIV; egati(P% Abia in urma confirmarii prin testul Mestern-7lot i se aduce lacunostinta pacientului faptul ca este NHIV-pozitivP%

I te$'$eta$ea $e3*ltatel!$ test*l*i HIV

• (ezultatele nu sunt insa intotdeauna clare , adica pozitive sau negative ci se maiintampla ca ele sa fie incerte sau nedeterminate% In aceste cazuri se procedeaza larepetarea testului dupa o perioada de timp%

• In S%:%A, in situatii speciale, se practica aplicarea testelor rapide a caror rezultat estedat dupa 50 minute%

• 3estul PCReste folosit numai in cazuri speciale% 8entru pacientii care isi manifestadorinta de a afla in faza asimptomatica un rezultat, c;iar daca el nu este inca sigur,trebuie specificat ca testul acesta este foarte scump% 8entru ca este un test mult mai sensibil decat cele care cauta prezenta anticorpilor, e'ista mai multe rezultate Nfals pozitiveP%

• Diagnosticul N ,e$east$a i"* !l!gi+a:7

• Anticorpii pot fi identificati abia dupa trecerea unui anumit timp de la contaminare% &'ista o perioada de timp in care unei persoane care este proaspat infectata nu i se gasesc anticorpi in sange% 8erioada aceasta de timp poarta numele de NfereastraimunologicaP%

• In ceea ce priveste intervalul de timp cercetatorii nu au putut cadea inca la un consens% &ste atestat faptul ca anticorpii se formeaza de*a dupa K saptamani, dar in ceea ce priveste certitudinea rezultatului, este recomandabi ca pacientul sa astepte scurgereacelor luni%

• (ecoltarea de sange si testarea acestuia in vederea identificarii anticorpilor anti-HIV nuare voie sa se faca fara acordul pacientului% In caz contrar acest act va putea fiinterpretat ca o lezare a drepturilor private% 8entru minori este obligatoriuconsimtamantul parintilor%

• (ezultatul la test trebuie dat intotdeauna personal, nu telefonic sau prin scrisoare%



• :n rezultat pozitiv la testul HIV nu inseamna imediat SIDA% =aptul ca cineva este purtator de virus nu inseamna ca este bolnav% 8ot trece ani buni pana la aparitia primelor simptome% C;iar si infectata, o persoana poate duce o viata plina de satisfactii%

• < persoană sero-pozitivă poate fi considerată purtătoare de virus Ei contagioasă prin

s nge Ei prin cale se'uală% Această persoană probabil va răm ne toată via a astfel dacă$ntr-un viitor apropiat o terapeutică eficace nu va sc;imba această stare% 8ersoana sero- pozitivă va trebui să $Ei ia o serie de precau ii care vor fi prezentate $n vedereadiminuării riscurilor de evolu ie spre SIDA Ei pentru a evita contaminarea altor persoane%

Te$a'ii a ti HIV

- O#ie+ti(e e)*+ati! ale

-%Pe t$* a i telege te$a'ia

-2O#ie+ti(ele te$a'iei

-4Ce este ! te$a'ie i +!"#i atieB

-5C*" a+ti! ea3a te$a'ia a ti$et$!(i$ala i !$ga is"B

-.C*" sti" )a+a ! te$a'ie ,* +ti! ea3a sa* *B

-1Se '!ate +a ! te$a'ie sa es*e3eB

-8La +e ,!l!seste ! te$a'ie a ti$et$!(i$alaB

-0Ci ) sa i +e'e te$a'iaB

- &E,e+te se+* )a$e

5,5 Pe t$* a i telege te$a'ia

• HIV- virus !retrovirus, lentivirus" cu A(), cu mutatii permanente, cu multiplicare foarterapida grupuri ma*oritare4 barbatii%

• &'ista HIV I, cu + subtipuri , HIV II mai frecvent in Africa de Vest - un bolnav poate fiinfectat cu subtipuri diferite%



• Sunt sensibile la infectia HIV celulele cu un anumit tip de receptori !CD 2"4celule!limfocite" din sange, din ganglioni , din sistemul nervos , splina%

• Dupa patrundere, virusul, prin sange a*unge la ganglionii limfatici unde se inmulteste,cu eliberare in sange si afectarea sistemului imunitar%

• Anticorpii care apar nu au rol protector%

• Afecteaza, in special, limfocitele !cu CD 2" la 32 infectate si distruse cu aparitialimfopeniei, rezulta scaderea imunitatii organismului, favorizand o serie de infectii sineoplazii%

• Virusul isi mentine infectiozitatea la temperatura camerei si in material uscat - zile, inmediu apos . saptamani%

• &ste sensibil !distrus" la 4 alcool etilic /0- 01, apa o'igenata 1, cloramina,

glutaralde;ida .1 , iodofori%• =ormolul 0,51 , radiatiile gamma si :V sunt ineficiente asupra virusului%

-%T$ata"e t*l i i ,e+tia +* HIV a$e i '$i +i'i* *$"at!a$ele !#ie+ti(e7

• S+a)e$ea $atei )e "*lti'li+a$e a HIV

• E(ita$ea a'a$itiei i ,e+tiil!$ !'!$t* iste )at!$ate s+a)e$ii '*te$ii )e a'a$a$e a!$ga is"*l*i

• Asig*$a$ea * *i $egi" )e (iata !$"al

• Me ti e$ea sa* $e,a+e$ea i"* itatii +el*la$e

-2Ce este ! te$a'ie i +!"#i atieB

• < terapie in combinatie inseamna mai multe medicamente luate impreuna pentru aimpiedica virusul HIV sa se inmulteasca%

• 3erapia in combinatie are un efect mai mare decat monoterapia !un singur medicament",insa ea nu vindeca ci urmareste stoparea inmultirii virusului HIV si impiedicareadistrugerii sistemului imunitar%



-4Me)i+a"e te e iste te 'e t$* t$ata"e t*l a ti;HIV 7 'at$* +lase )e "e)i+a"e tea ti(i$ale

• I <i#it!$i *+le!3i)i+i )e $e(e$s t$a s+$i'ta3= !I)(3"4 acest tip de medicamente$mpiedică multiplicarea virusului

• I <i#it!$i ! *+le!3i)i+i )e $e(e$s t$a s+$i'ta3= !I))(3"4 de asemenea $mpiedicămultiplicarea virusului

• I <i#it!$i )e '$!tea3= !I8"4 sunt medicamente care $mpiedică virusul să fabrice proteinele sale de structură

• I <i#it!$i )e ,*3i* e !I="4 rolul lor este de a $mpiedica virusul să fuzioneze cu celula pecare o atacă

-5S+!'*l te$a'iei a ti$et$!(i$ale

• Scopul terapiei este distrugerea virusului at t de mult $nc t să nu mai poată fi detectat$n s nge !pentru o durată c t mai lungă de timp"% 8oate fi realizat folosind $n combinain;ibitorii din toate cele patru clase, deoarece mai multe medicamente sunt mai eficiente$n reducerea cantită ii de virus, iar virusul poate fi controlat o perioadă de timp mult maimare% 9a nivel scăzut, deEi $ncă prezent, virusul provoacă daune minime sistemuluiimunitar, iar capacitatea de rezisten ă a acestuia la tratament este limitată%

• 8entru persoanele seropozitive care urmează o terapie $n combina ie este foarteimportantă(e$i,i+a$ea 'e$i!)i+= a *"=$*l*i )e +el*le!CD2" Ei a ? +=$+=t*$ii (i$ale)i s@ ge!cantitatea de virus"% 8e baza acestor rezultate se va putea eviden iaeficacitatea tratamentului%

-.A)e$e a la t$ata"e t

• Aderen a $nseamnă respectarea planului de tratament prescris pentru toatemedicamentele recomandate% Aceasta include voin a de a-l $ncepe, precum Ei capacitade a lua integral medica ia prescrisă%

• Aderen a este un factor esen ial $n tratamentul HIV, din cel pu in două motive4

• - n primul r nd pentru eficien a acestuia !c t de bine lucrează medicamentele pentrudiminuarea cantită ii de virus"% C nd este omisă una din dozele prescrise, virusul are posibilitatea de a se multiplica mai rapid Ei deci de a căpăta rezisten ă la medicamentulrespectiv%

• - n al doilea r nd, pentru prevenirea rezisten ei virale la medica ie% Studiile clinice auarătat că atunci c nd se Nsare peste dozele prescrise sau c nd se face o pauză $n



administrarea medica iei se pot dezvolta noi genera ii de virus rezistente lamedicamentele luate p nă atunci%

• Aderen a la tratamentul antiretroviral *oacă un rol crucial $n succesul terapeutic% Aderen a influen ează direct evolu ia clinică Ei, c;iar $n condi iile unei diagnosticări

$nt rziate, tratamentul poate fi eficient dacă este men inută o aderen ă e'celentă% • C* t!ate +a i '$e3e t e ista ! ga"a $elati( (a$iata )e "e)i+a"e te )ist$*ge$ea t!tala

(i$*s*l*i * este i +a '!si#ila- In ultimii ani se aplica Nterapia antiretrovirala e'tremde activa - HAA(3 - ceea ce insemneaza asocierea de sau c;iar 2 antiretrovirale% Aceasta prelungeste supravietuirea, dar nu anuleaza evolutia fatala, fiind costisitoare financiar si insotita de efecte secundare importante%

C*" a+ti! ea3a te$a'ia a ti$et$!(i$ala i !$ga is"B

• edicamentele impotriva HIV impiedica virusul sa se inmulteasca in celula gazda, decinumarul virusurilor nou produse si a celulelor nou infectate scade simtitor%

Daca terapia va fi respectata si urmata timp indelungat, sistemul imunitar va reusi sa se fortifice %

C*" sti" )a+a ! te$a'ie ,* +ti! ea3a sa* *B

• 8entru persoanele HIV- pozitive care urmeaza o terapie in combinatie este foarteimportanta verificarea periodica a numarului de anticorpi !- CD2" si a incarcaturiivirale din sange !-cantitatea de virusuri"% 8e baza acestor rezultate se va putea constatacum lucreaza sistemul imunitar, cat de grav este el afectat de virusul HIV si ce efect areterapia in combinatie%

• 8entru ca terapia sa-si poate face efectul, medicamentele trebuie sa fie intr-o anumitaconcentratie in sange%

• )erespectarea tratamentului, nerespectarea alimentatiei, eliminarea medicamentelor inurma varsaturilor, nu fac altceva decat sa duca la inmultirea virusului%

Se '!ate +a ! te$a'ie sa es*e3eB

• 3erapia in combinatie isi poate pierde din eficienta si atunci cand HIV devine rezistent launul sau mai multe medicamente% In aceasta situatie virusul se inmulteste mai departenesting;erit slabind in continuare sistemul imunitar%

• Virusul poate sa dezvolte cel mai usor rezistenta la medicamente atunci cand el seinmulteste repede% Aceasta inmultire rapida poate fi impiedicata daca4



– se respecta doza medicatiei prescrisa de doctor, intervalul de timp si alimentatia prescrise

– incarcatura virala este foarte scazuta

– combinatia de medicamente va fi sc;imbata de catre medicul specialist imediatce se va observa ca incarcatura virala nu a scazut

9a ce foloseste o terapie combinatorie antiretrovirala?

• < terapie in combinatie poate sa influenteze in mod pozitiv sanatatea si evolutia vietii%

• a*oritatea oamenilor constata ca la citeva saptamani dupa inceperea terapiei au maimulta energie si se simt mult mai bine% :nii sustin c;iar, ca pot sa simta din nou placerein viata se'uala%

• 9a persoanele care care nu au dezvoltat inca simptome specifice HIV, combinatiaincetineste mult aparitia stadiului SIDA% 9a cei care au prezentat de*a simptome specifice HIV, datorita terapiei, acestea se amelioreaza sau dispar%

Ca ) sa i +e'e te$a'iaB

• 3erapia s-a dovedit a fi folositoare in toate stadiile infectiei cu HIV% &ste adevarat cadeocamdata nu e'ista destule date stiintifice care sa evidentieze daca efectul terapiei in stadiu asimptomatic !stadiul fara simptome", este la fel de puternic ca si in cel simptomatic% )u e insa niciodata prea tarziu sa incepi o terapie antiretrovirala% 3oate cercetarile auaratat ca, cu cit mai tirziu se incepe o terapie, cu atat sistemul imunitar este mai slabitiar sansele unei reusite sint mai mici%

omentan nu e'ista date concrete care sa ne indice cind ar fi timpul potrivit pentruinceperea unei terapii sau care ar fi terapia optima% edicul specialist va controla periodic CD2 la pacient si atunci cind va fi cazul, va avea o discutie cu acesta, in care ilva informa despre posibilitatile de tratament e'istente, despre efectele secundareimediate si cele ce ar putea apare in timp% )imeni nu va putea insa decide in locul persoanei pozitive daca aceasta va urma sau nu terapia% In orice caz, terapia ar trebuiinceputa inainte ca sistemul imunitar sa fie foarte slabit%

E,e+te se+* )a$e



• &fecte secundare ale terapiei pot aparea in primele saptamani de la inceperea acesteiaca apoi ele sa dispara treptat%

• Cele mai frecvente sunt oboseala, greata, varsaturile, diareea, durerile musculare,durerile de cap si mancarimi ale pielii%

• &fectele secundare se deosebesc insa de la om la om%

IMPORTANT

• 8osibilitatile de terapie s-au imbunatatit considerabil in ultimul timp% In prezent suntdisponibile 5+ medicamente antiretrovirale care folosite in combinatie dau rezultatedestul de bune in stoparea inmultirii virusului% 56 dintre aceste medicamente sintdisponibile si in (omania%

• Cine va decide in favoarea unei terapii antiretrovirale va trebui sa constientizeze ca se

va supune unui tratament pe termen nelimitat si ca va trebui sa fie consecvent in luareamedicamentelor, zi de zi, dupa prescriptia medicala% Aceasta terapie este deosebit decostisitoare, de ordinul milioanelor in fiecare luna, !subventionata de stat" iar pacientulnu si-o va putea procura din farmacii, pe baza unei retete, ci direct de la medicul specialist in a carui evidenta, si sub a carui supraveg;ere se afla% Doza medicatiei poatevaria intre .- .. de tablete pe zi% Deci va fi nevoie de o autodisciplina si o vointa de fier%

• Inceperea unei terapii trebuie bine cintarita% 8e langa efectele secundare imediate, de scurta durata, vor aparea in timp efectele secundare ma*ore4 afectiuni ale rinic;ilor, stomacului, ficatului, etc% 3rebuie stiut de asemenea, ca terapia nu va avea la toate

persoanele efectul scontat%• 8ersoanele HIV pozitive au posibilitatea de a-si accepta rezultatul la test ca pe un destin,

fara ia vreo atitudine, sau sa actioneze activ si sa lupte pentru propria lor viata

Asiste a "*lti)is+i'li a$= a 'e$s!a ei i ,e+tate/ a,e+tate HIV/ SIDA-

E+<i'a 'l*$i)is+i'li a$a

• =ormarea unei ec;ipe pluridisciplinare este nu doar oportună ci Ei necesară pentru aacoperi $ntreaga paletă a nevoilor biopsi;osociale a persoanelor infectate#afectate HIV#SIDA%

• De regulă, o astfel de ec;ipă este formată din medicul infec ionist, asistentul social, psi;ologul, medicul de familie !după caz"%



• 8oate fi necesară Ei colaborarea cu al i medici4 Qinetoterapeu i, nutri ioniEti, stomatologi, dermatologi etc%

R!l*l asiste t*l*i s!+ial i"'li+at ? l*+$*l +* +!'il*l se$!'!3iti(

• Asistentul social identifică problemele sociale ale copiilor Ei ale familiilor prin anc;etă socială, vizite la domiciliu etc% Ei caută solu ii la aceste probleme, $n colaborare cu persoanele# institu iile abilitate%

• n acest sens, asistentul social Ei persoana $n dificultate parcurg $mpreună un drum carevizează4

• à identificarea Ei evaluarea problemelor sau a nevoilor,

• à stabilirea priorită ilor $n interven ie,

• à

identificarea institu iilor Ei serviciilor care pot oferi a*utor Ei medierea legăturii cuacestea, spri*in $n stabilirea mai rapidă a legăturii cu aceste servicii

• à a*utor oferit $n cunoaEterea Ei sus inerea drepturilor persoanei infectate# afectate HIV%

• Asistentul social $ndeplineEte mai multe roluri4

• R!l*l )e age t s!+ial G el face legătura $ntre persoana care solicită sau necesită a*utor Ei func ionarii Ei institu iile care sunt $n măsură să acorde spri*in E %4 $n demersul deintegrare a copilului din asisten ă maternală $n mediul Ecolar sau după caz $n efectuarea

transferului de la Ecoala specială $n Ecoala de masă, $n demersul de !re"evaluare acopilului privind $ncadrarea $n gradul de ;andicap%

• R!l*l )e a#ilitat!$ G el poate a*uta persoana aflată $n dificultate să aibă o atitudineactivă $n rezolvarea propriei probleme Ei să aleagă solu ia adecvată E %4 consiliereaasistentului maternal, oferirea de suport emo ional etc%

• R!l*l )e 'e$s!a = $es*$s= G oferă informa ii care spri*ină persoana seropozitivă să facă fa ă unor situa ii sau probleme noi E 7 consiliere individuală sau de grup privind problematica HIV# SIDA, implicarea persoanei seropozitive $n cadrul grupurilor de

suport% • R!l*l )e "e)iat!$ G el $ncearcă să aplaneze disputele, conflictele e'istente la un moment

dat $ntre persoana asistată Ei alte persoane sau grupuri ! E 4 un elev seropozitiv a fostrespins de către profesori% Asistentul social trebuie să cunoască drepturile Eiresponsabilită ile fiecăreia dintre păr i Ei să le a*ute să comunice $ntre ele"



• R!l*l )e a(!+at G devine practic purtătorul de cuv nt al persoanei, sus in ndu-idrepturile ! E %4 $n rela ia cu Ecoala respectiv cu spitalul, $n rela ia cu institu iile de profil $n domeniul protec iei drepturilor copilului etc%"%

Me)i+*l )e ,a"ilie

• &ste prima verigă de legătură $ntre specialiEtii implica i $n programul de prevenire atransmiterii HIV de la mamă la făt% edicul de familie este cel pu in teoretic primul carvine $n contact cu gravida Ei poate interveni eficient $n educa ia sanitară a gravidei, prindepistarea activă a cazurilor de infec ie cu HIV%

• edicul de familie trebuie să lucreze după următoarele principii4

• 8entru pacientele HIV negative trebuie oferită educa ie $n sensul păstrării statusului de seronegativitate, iar $n cazul $n care e'istă comportament la risc, trebuie indicată testare HIV din nou

• 8entru pacientele HIV pozitive, trebuie inută legătura cu ceilal i doi specialiEti implica$n $ngri*irea pacientei, medicul obstetrician Ei medicul infec ionist, pentru informareaasupra tratamentului stabilit Ei rezolvarea diverselor probleme ale pacientei care potapărea !de e'% reac ii adverse la tratamentul antiretroviral"

• 8entru pacientele HIV pozitive, trebuie evaluată respectarea tratamentului stabilit demedicul infec ionist Ei urmărita posibila apari ie a reac iilor adverse

• 8entru pacientele HIV pozitive, trebuie căutate posibilele infec ii oportuniste $n func ide gravitatea infec iei, medicul de familie poate să trateze pacienta sau să o trimită pentru stabilire de tratament către medicul infec ionist%

Me)i+*l i ,e+ i! ist

• Joacă rolul principal $n managementul persoanelor HIV pozitive4

• &l poate4

– Să confirme diagnosticul de infec ie HIV !prin trimiterea probelor la DS8"

– Să confirme cazul către forurile superioare !prin completarea fiEei de

confirmare" – Să stabilească faza evolu iei bolii

– Să determine diagnosticul complica iilor

– Să ini ieze tratamentul antiretroviral !3A(V", să-l urmărească Ei, eventual, să-l sc;imbe



– Să ini ieze tratamentul specific pentru infec iile oportuniste

– Să propună testarea celorlal i membri ai familiei

– Să $ndrume persoana seropozitivă la al i specialiEti, $n func ie de evolu ia bolii%

– Supraveg;erea persoanelor cu infec ie HIV# SIDA se realizează de regulă lanivelul serviciilor de boli infec ioase teritoriale%

Me)i+*l !#stet$i+ia

• 8oate interveni $n prevenirea transmiterii verticale a infec iei HIV $n toate momenteleevolu iei sarcinii4

– antepartum !prezentare pentru luare $n eviden ă Ei controale periodice",

– intrapartum Ei postpartum !urmărirea respectării tratamentului antiretroviral Eiurmărirea aplicării indica iei de alimentare artificială a nou-născutului, pentru pacientele HIV pozitive"%

Asiste t*l "e)i+al

• <feră informa ii medicale persoanei afectate Ei familiei#persoanei de $ngri*ire a acesteia

• Consiliază persoana infectată Ei familia acesteia cu privire la riscul transmiteriivirusului, modalită ile de $ngri*ire a persoanei infectate

• Informează familia cu privire la normele igienico-sanitare ce trebuie respectate%

Psi<!l!g*l

Acesta a*ută persoana seropozitivă4

• Să vorbească desc;is despre problemele sale

• Să $Ei conEtientizeze problemele, temerile, limitele

• Să găsească solu ii la problemele pe care le are, să $Ei regăsească speran a, puterea de aavea prieteni Ei de a $mpărtăEi cu al ii at t bucuriile c t Ei necazurile

• Să $n eleagă ce este boala SIDA Ei infec ia cu HIV, să găsească mi*loace prin care să sebucure de via ă, să realizeze proiecte, nu ignor nd boala, ci lupt nd conEtient Ei cura*o$mpotriva ei Ei $mpotriva pre*udecă ilor celor din *ur%

DeEi este o persoană sănătoasă mintal, persoana afectată de HIV# SIDA poate aveatulburări psi;ice datorită confruntării cu prezen a Ei cu evolu ia bolii% De aceea, ea are



nevoie de a*utorul unui psi;olog, care alături de personalul medical Ei social , face partedin ec;ipa de $ngri*ire a acestuia%

8si;ologul va accepta, va respecta, va asculta ori de c te ori persoana afectată va sim inevoia să vorbească cu cineva despre problemele sale, oricare ar fi ele, oric t de

obiEnuite ori neobiEnuite ar fi acestea% 8si;ologul poate răspunde cu răbdare oricărei$ntrebări pe care copilul seropozitiv ar vrea să o pună, $n legătură cu orice lucru care $linteresează, dar despre care nu poate, nu $ndrăzneEte să vorbească cu altcineva psi;ologul poate c;iar anticipa acele $ntrebări Ei nelămuriri%

8si;ologul $i poate e'plica adolescentului, de e'emplu, ce este boala SIDA Ei infec ia HIV, $l poate a*uta să identifice căi Ei mi*loace de a se bucura de via ă, de a-Ei face Ei$mplini proiecte, lupt nd $mpotriva pre*udecă ilor celor care resping sau se poartădiscriminatoriu cu cei seropozitivi%

8si;ologul poate $nvă a persoana seropozitivă o serie de metode Ei te;nici de a depăEi stresul, oboseala Ei neliniEtea $l poate a*uta să $ndepărteze triste ea, supărarea Ei să $recapete energia fizică Ei psi;ică pentru a face fa ă dificultă ilor% 8si;ologul $l poatea*uta să redob ndească dorin a Ei for a de a trăi, de a regăsi speran a Ei puterea de aavea prieteni, de a se bucura $mpreună cu al ii Ei de a $mpărtăEi cu al ii at t bucuriile,c t Ei necazurile% <rice durere ori suferin ă scade dacă este $mpărtăEită# $mpăr ită cual ii%

8si;ologul poate a*uta persoana de $ngri*ire a copilului să comunice mai bine cu acesta, să $i $n eleagă mai bine problemele Ei să comunice cu acesta despre boală fără să se

teamă că acest lucru ar putea dăuna copilului% De men ionat că tot ceea ce discuta i cuclientul este, conform deontologiei profesionale, confiden ial%

8e copil psi;ologul $l a*ută să fie mai $ncrezător, mai optimist, să depăEească momentele grele prin care trece, să găsească solu ii pentru problemele pe care le are% De asemenea,$l poate pregăti pentru aflarea diagnosticului prin $ntărirea $ncrederii $n for ele proprii Ei $n familie%

IS3<(IC:9 )A3:(A9 A I)=&C I(I HIV Ț

-sintomele variaza de la o febră usoară, faringită pana la febră $naltă i p nă la erup iș ț

de piele-semne obi nuite febră oboseală, scăderea in greutate, tulburări,ș

-$ncărcătura activează continuu sistemul imun, duc nd la epuizarea controluluiimunitar, $n acest moment, creste nu doar $ncărcătura, dar si inciden a infectiilorț oportuniste asociate dificitului imunitar celulelor, av nd ca rezultat apari ia SIDAț



-pierderea dintre seconversie i diagnosticul SIDA $n absen a terapiei antiretroviale esteș ț in general de 6-50 ani

-totu i unui indivizi progresa mai rapid, $n timp ce al i pot răm ne asimtomatici pentru oș ț perioadă mai lungă

-perioada asimptomatica poate fi prelungita la persoanele care fac terapie

-$n stadiul asimptomatic al bolii timp de c iva ami 6, ani media la adulti si c teva luniț la copii

-după terapia laten ei persoanele infectate asimptomatică p nă $n acel moment dar,ț seropozitivă, $ncepe să prezinte diferite afec iuni clinice comune dar, cu caracterț recurent sau persistent

-$n cazul acestiu stadiu apar semne generale absentei fizice scazute, activitatii normale

-unii bolnavii prezintă manifestării ps;ice cu depresie i an'ietate, e'arcebate i deș șmomentul aflării rezultatelor, testelor serologice confirmatorii

-tot $n aceasta fază a boli apare diareea trenanta cu durata de 5 lună, ;erpes, candidoză%

Adictii•

A)i+tiile – +!"'!$ta"e te +a$a+te$i3ate '$i a+te $e'etate i +a$e '$e)!"i a )e'e )e ta

,ata )e ! sit*atie sa* !#ie+t "ate$ial +a$e este +a*tat si +! s*"at +* a(i)itate – persoanele deviaza toate celelalte centre de interes, cu incapacitatea de a alege

sa nu realizeze gestul adictiv, care nu constitue neaparat o e'perienta agreabila!8eel"

– s,e$a "ai la$ga 7 #*li"ia t! i+!,ilia 9!+*l 'at!l!gi+ ga"#li g6a*t!ag$esi* ea a+tele se *ale

• C!"'!$ta"e t a)i+ti( – e'tensia termenului -care deserveste to'icomanii-,cu alte comportamente numite

si Pto'icomanii fara drog !=enic;el"

• e 'li+atii7



ICD 50• clasificarea interna ională a bolilor !ICD 50"

– se foloseEte e'presia sindrom de dependen ă Ei

– sunt furnizate criteriile clinice de diagnostice% Dacă se $ntrunesc cel pu in trei di Ease criterii se identifică sindromul de dependen ă,

• 5% 8ersisiten a dorin ei intense de a utiliza

• .% Dificultate de a controla comportamentul

• % 3ulburări ale func iilor, incluz nd negli*area plăcerilor Ei intereselor

• 2% 8ericolul pentru sine%

• (estul de două criterii se referă la semne ale sindromului de $ntrerupe Ei ale toleran ei%



• (ezultă de aici că patru din cele Ease criterii se referă caracterul compulsiv% Acestarăm ne componenta esen ială a sindromului de dependen ă

DS IV !Diagnostic and Statistical anual of ental Disorders",• instrument general acceptat pe care psi;iatrii si psi;ologii il folosesc pentru evaluarea si

diagnosticarea dezec;ilibrelor psi;ice sau tulburarilor%

• instrument comple' care periodic este completat cu noi sindroame sau tulburari

Dependenta, adictie• DS IV 3( utilizează e'presia Pdependen ă de substan ă $n loc de adic ie%

• organiza ii profesionale americane !American 8ain SocietO, American of =amilO

8;Osicians, American SocietO of Addiction edicine Ei =ederation of State edical 7oards" preferă termenul de adic ie $n loc de dependen ă pentru că ar face o mai netădistinc ie $ntre utilizarea compulsivă Ei dependen a fizică

• 5+/ e'per ii < S introduc e'presiile Ndependen ă fizicăR Ei Rdependen ă psi;icăR%:ltima este reflectată $n cadrul sindromului de abstinen ă%

• De'e )e a ,i3i+= se manifestă sub forma unor stări patologice care constau $nnecesitatea organică de a folosi alcoolul #droguri pentru a evita tulburările ce apar la$ncetarea utilizării% )u apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool Ei foarte repede la consumul de ;eroina Ei morfină% Apar o serie de fenomene neplăcute pe plan fizic, numite fenomene de sevra*%

• De'e )e a 'si<i+= se manifestă prin modificări comportamentale Ei o stare mentală particulară $nso ită de dorin a psi;ică imperioasă de a consuma alcool !sau de a-Eiadministra droguri" periodic sau continuu pentru a ob ine o stare de bine sau pentru a$nlatura disconfortul psi;ic% Aceasta dependen ă apare la consumul tuturor tipurilor dedroguri, inclusiv de alcool dar Ei la cei dependen i de calculator% AceEtia folosesccomputerul fie pentru a ob ine din nou plăcere, fie pentru a evita neliniEtea, an'ietatea,iritabilitatea, insomniile, depresia carecteristice stării de sevra*

• < atitudine greEită tipică e'istă la viitorul dependent cu mult $naintea instalării bolii% 8entru producerea dependen ei, nu substan a sau calculatorul care stă practic ladispozi ia tuturor oamenilor este decisivă% Decisivă este impulsionarea ;otăr tă a unei persoane de a se folosi de această substan ă $n vederea ob inerii anumitor efecte%



Aproape toate activită ile umane pot lua trăsăturile unei dependen e

• aproape toate activită ile umane - ca de e'emplu munca, alimenta ia, se'ualitatea,

acumularea unor valori materiale, stabilirea unor recorduri, consumul unormedicamente, consumul de alcool Ei alte droguri pot lua trăsăturile unei dependen e%

• comportamentul adictiv este conEtientizat la un moment dat, ca o problemă tot mai serioasă pentru propria persoana sau pentru cei din *ur, dar totuEi nu renun ă la el% naceastă privin ă, apare o asemănare cu alte comportamente obsesive care pot merge p nă la lezarea demnită ii umane%

• se modifică Ei unele trăsături de personalitate, dar aceasta se produce $ntr-un modinsidios Ei poate trece neobservată multă vreme% De e'emplu, comportamentul dependen$mpinge omul către autoamăgire Ei minciună, deoarece cel $n cauză are nevoie de un sistem complicat de e'plica ii pentru a nu-Ei pierde respectul de sine, precum Ei respectucelorlal i%

• valorile societă ii, libertatea, autodeterminarea Ei autocontrolul, $ndeplinirea func iilor sociale Ei sănătatea, at ta timp c t sunt respectate de cineva nu putem discuta desprecomportament patologic

3ulburari de comportament • persoana simte o stare de an'ietate, de neliniste si apeleaza la un comportament

compulsiv pentru a dobandi senzatia de confort, de rela'are, de control !de e'% foameaemotionala de cumparaturi sau de alimente dar oricat ar abuza in legatura cu consumulnu simt ca reusesc sa se sature , sa umple golul"%

• astfel de comportamente pot fi in legatura si cu un mod gresit de a rezolva probleme saude a gasi solutii !de e'% o persoana care acumuleaza frustrari in relatiile cu ceilaltioameni si nu simte ca-si poate comunica nemultumirile sau dorintele a*unge sa

acumuleze si sa depoziteze nu doar emotii negative ci si alimente sau cumparaturi%

persoana care se abtine sa spuna de teama sa nu fie respinsa de ceilalti ar putea sa fie o persoana care se abtine sa manance sau se abtine sa fie generoasa cu ea pana canda*unge in punctul in care are un episod de mancat sau cumparat compulsiv%"

3ulburari de comportament • Comportamentul poate avea legatura si cu trasaturile obsesiv compulsive% < persoana

care pune foarte mare accent pe cum sunt facute lucrurile, care este obsedata de



ordinea in casa sau ordinea in ;artiile de la locul de munca !nu doar ordinea pe birou,ci in organizarea datelor"%

• &'4 o clienta care tinea foarte mult ca actele firmei sa fie perfecte, la zi cu toatereglementarile aparute, traind mereu teama ca ar putea aparea o greseala care sa o

coste mult% In acelasi timp, acasa, acumula frustrare in relatiile cu membrii familiei carenu respectau anumite reguli% Si simtea ca ii scapa din mana % 8entru a face fata acesttensiuni gasise solutia de a-si cumpara lucruri frumoase% Inutile dar foarte frumoase% &ra tipul perfectionisului% 9ucrurile pe care si le cumpara erau singurele din viata eicare puteau fi perfecte, nu conta ca nu-i foloseau%

• &'4 o alta clienta suferea de an'ietate facand tot mai des atacuri de panica% :na dintre placerile ei era sa cumpere ;aine pe care adesea nu le imbraca pentru ca sotul sau altimembri ai familiei sa nu-i reproseze ca risipeste banii% (ecunostea ca lucrurilecumparate nu ii erau neaparat utile sau potrivite, dar nu se putea opri% :n alt client

caruia in general ii placeau senzatiile tari avea episoade de s;opping compulsiv% Si inastfel de momente isi cumpara cesuri sau telefoane e'cesiv de scumpe%

&'% dependen a de calculator • Dependen a de calculator este un termen relativ nou introdus pentru a descrie

dependen a de un computer, nu doar de calculatorul personal ci Ei de *ocurile video Ei dinternet

• are mai multe nume4 cOberaddiction, cOber;olism, netaddiction, neta;olism, pat;ologicalinternet use !8I:"%

Alcoolismul

Definitie,caracteristici

Alcoolismul (etilismul)

• este o boala primara, cronica, cu factori genetici, psi;osociali si de mediu careinfuenteaza dezvoltarea si manifestarile ei%

• se caracterizeaza prin controlul deficitar asupra consumului, preocuparea pentru droguletanol, utilizarea etanolului in ciuda consecintelor adverse si distorsionari de gandire,indeosebi negarea ! orse Tco, 5++."%



• este o into'ica ie alcoolică cronică, o stare patologică determinată de consumul e'cesivț de alcool !prin alcool se are $n vedere etanolul" !D&>, 5++6"%

Istoric• &tanolul a fost consumat constant de la inceputurile civilizatiei !ca aliment, medicament,

in scopuri religioase, sociale" considerat dar al zeilor, tamaduitor si tonic alorganismului, abuzul era incriminat, cei care abuzau erau priviti ca pacatosiU victime ale propriei lor lipse de tarie

• primele bauturi alcoolice4 vinul si berea !fermentatie naturala" distilarea apare incursul secolelor VIII-I>, iar ;isQO-ul la sf% anilor 5/00

• termenul alcoolism - folosit prima oară de medicul suedez agnus Huss $n 562+ !in secolul >I> i $nceputul sec%>> pt% dependen a de alcool se folosea doar termenulș ț

dipsomanie"%• Actualmente cercetarea intereseaza stresul o'idativ pe care etanolul il genereaza prin

biotransformare

&pidemiologie• Into'% cr%, voluntara, prin cons% repetat #masiv de bauturi alc% rep#% un flagel social

etanolul e inclus in categoria drogurilor socialeP

• Azi, alcoolismul W to'icomania cu e'pansiunea cea mai mare in toate gr% de populatie,

cons% de specialisti !din domeniul medical, social, economic, *uridic" W pandemieto'icaP

– problemele de alcool incep a 5K- 0 ani prevalenta abuzului# consumului 521 in populatia generala

– probleme medicale produse ,/1 adresabilitate- ..1 apeleaza la serviciimedicale !in mod egal generalisti si psi;iatri" boala psi;ica comorbida / 1./1 din pacientii nui spital general si .01 din pacientii policlinicilor au probleme cu alcoolul

• < S4 cons% de alcool in declin in ultimii .0 de ani in tarile dezvoltate, – in crestere in tarile in curs de dezvoltare, in spec% reg% 8acificului de vest !cons%

anual de alcool pur in randul adultilor W/ - + l#cap de locuitor" si in tarile fostei:niuni Sovietice

– cons% este mult mai mic in Africa, estul editeranei si Asia de Sud-&st%



• Cf% datelor oficiale privind productia sau vanzarea de alcool, nu se poate realiza oestimare corecta privind consumul de alcool

• &:

–

5# decese la barbati si 5# 5 decese la femei 5/GK2 ani se dat% cons%alcoolulu! "X lobal strategO to reduce t;e ;armful use of alco;ol and its &uropeanaction plan to reduce t;e ;armful use of alco;ol .05.G.0.0, for measures toreduce t;e alco;ol-attributable burden and for t;e continuous monitoring ofalco;ol consumption

– Alcoolul e relevant pt% peste .00 boli din International Classification of Diseases!ICD"-50 peste 0 pt% care alcoolul cauza !deci dispar in absenta alcoolului" !."

– 8este +01 din decesele legate de alcool sunt cauzate de4 cancer, ciroza ;epatic siaccidente!+"%

– Declin consum :& 5++0G.0504 cel mai mare declin in S-& &uropei !-.6%.1", inC-V si V !-5.%/1" in ) scade usor apoi creste !F5%K1", la fel si in C-& si &!F % 1"%

• Dupa 5++0 (omania - locul 5 in lume la productia de bauturi alcoolice, in .00. locul .!dupa Irlanda" la consumul de alcool pe cap de locuitor, iar in .00 5 # / adulti ealcoolic # 2/1 dintre alcoolici devin delicventi

• 8este 500%000 de persoane mor anual in lume din cauza alcoolului

Caracteristici• Alcoolismul

– manifestarea, con tientă sau nu, prin care individul caută satisfacerea nevoii deșa consuma alcool, indiferent de mi*loace sau consecin e, pentru evitareaț sevra*ului sau a stărilor psi;ice neplăcute%

– boală progresivă, fizică, mentală i spirituală, incurabilă, marcată de obsesia deșa bea, $n ciuda răului fizic produs de consumul de alcool !boală a negării, &u nu

sunt alcoolicY - $n ciuda eviden elor"ț • Into'% cr%, voluntară, prin consumarea repetată # uneori masivă Ginto'%cr%- flagel soci

pandemie to'ică , etanolul este un drog socialP%

– Cons% de alcool este determinat at t de dependen a fizică i psi;icăț ș

– Cons% necontrolat are repercusiuni asupra sănătă ii i pozi iei sociale%ț ș ț



– Dependen a de alcool, la fel ca i alte dependente este privita ca tratabilă%ț ș

• 3ulb% includ probleme diverse, de la consumul la risc pana la dependenta !este importantde identificat unde se situeaza pacientii pe acest traseu, deoarece terapia poate sadifere"%

• Cf% studiilor epidemiologice a fost identificata cantitatea de etanol care cauzeaza saucreste riscul aparitiei problemelor legate de consumul de alcool, sau complicamanagementul altor probleme de sanatate asociate !:%S% Department of Healt; Z Human Services, .00/"

– )IAAA !Institutul national al abuzului de alcool si alco;olism" defineste aceastacantitate ca fiind de4

• - 52 bauturi#saptamana sau 2 bauturi#zi G barbati

•

- bauturi#saptamana sau bauturi#zi G femei• - bauturi#saptamana sau bauturi#zi G peste K/ ani

• < bautura standard este definita ca 52 g de alcool pur, 5 ounce W0ml%

Cauze• =actori genetici - anumite gene pot cre te riscul de alcoolism, dar care gene sau modulș

$n care lucrează nu este cunoscut% – &'4 o persoană care are o mamă alcoolică este mult mai probabil să devină

alcoolică spre deosebire de o persoană $n a cărei familii nu se consumă alcool%

• =actori psi;ologici4 nevoia de a*utor, an'ietate, conflicte $n rela ii, depresie, stimă deț sine scăzută%

• =actorii sociali4 u urin ă de a ob ine alcool, acceptarea socială a consumului de alcool,ș ț ț stil de via ă stresant, apartenenta la grup%ț

Clasificarea alcoolismului• mai multe clasificari in functie de stadiul evolutiv, tipologii comportamentale

Clasificarea lui JellineQ

• Alcoolismul alfa !faza prealcoolica" - durata de cateva luni pana - ani%



– initial alcoolul este consumat ocazional iar ulterior constant in scopulameliorarii unui conflict intrapsi;ic sau a efectului an'iolitic !nu se a*unge ladependenta fizica"

• Alcoolism beta

– consumul abuziv datorat obiceiurilor socioculturare !pot aparea complicatiimedicale diverse"

• Alcoolism gamma

– pierderea controlului asupra cant% consumate, cresterea interesului pentru procurarea alcoolului concomitent cu scaderea interesului general si negli*areaindatoririlor sociale si familiale !psi;opatizare" !tablou clinic de sevra* dupa - zile ce denota instalarea dependentei fizice"

•

Alcoolism delta – perioade de into'icatie prelungite ce favorizeaza degradarea treptata a

personalitatii, scaderea abilitatilor noetice pana la aparitea dementei si a psi;ozelor alcoolice !dependenta fizica foarte intensa, nepermitand suprimareaconsumului nici pentru 5-. zile"

• Alcoolism epsilon !dipsomania"

– consum de alcool periodic in cantitati e'agerate timp de cateva zile, cu un debut si un final brusc cu intervale libere de c;iar luni de zile%

– poate apare in conte'tul unei patologii afective bipolare, al unei somn asociatecu tulburari medicale#psi;iatrice tulburarile de somn asociate cu tulburari de personalitate sau in epilepsie !forma cea mai grava a alcoolismului"%

Clasificarea lui Cloninger

• Alcoolism tip I !alcoolismul de mediu"

– debut tartiv, dupa .0 de ani, o evolutie lenta, la ambele se'e

–

factori de risc - tulburarile de mediu in copilarie !carente afective separari precoce, dezorganizare familiala" si mai putin factori genetici

– personalitatea de baza este marcata de slabiciunea &ului cu sentimente deculpabilitate dupa abuz

– dependenta psi;ologica mai puternica decat cea fizica%



• Alcoolism tip II !e'clusiv masculin, transmisie tata-fiu"

– debut precoce inainte de .0 de ani, evolutie rapida spre dependenta ce va duce laafectari somatice si sociale grave%

–

asociat cu prezenta comportametelor antisociale si a to'icomaniilor factorii derisc genetic !dependenta de alcool a tatilor" si neuropsi;ologici !sindrom de;iperactivitate si#sau deficit de atentie in copilarie" rolul factorilor de mediu estelimitat personalitatea antisociala ar reprezenta un factor de risc intermediar%

• alcoolism primar G fara o alta tulburare psi;iatrica

• alcoolism secundar G cu cel putin o tulburare psi;iatrica comorbida cel mai frecvent fiind citate4 an'ietatea, depresia, ciclotimia, tulburarile de personalitate si defectele psi;otice !e'%alcoolismul secundar depresiei este mult mai frecvent la femeile de varstamedie divortate sau vaduve"%

etabolizare• In sg% circulant, normal se gasesc .0-20 mg alcool#l sange !rezultat din biotransf%

avansata a ureei%

• 3es% osos si adipos nu contin alcool%

• Alc% a*unge la nivelul S)C in cateva sec% de la absorbtie%

•

ADH !alcoolde;idrogenaza" W enzima parametabolica, cu conc% fi'a in ficat!biotransformand +0-+/1 din etanolul ingerat, apro'imativ 6g#;"%

– efectueaza si de;idrogenarea catecolaminelor !adrenalina, noradrenalina", ;%se'%masculini, vit% A, alc% endogen sau a metanolului si etilenglicolului

– femeile au mai putina ADH, avand astfel o susceptibilitate mai mare decatbarbatii fata de alcool%

• 5 g alcool X %5 [cal

– aceasta energie nu poate fi inmagazinata in compusi macroergici !nu poate fi folosita in efortul muscular sau in apararea organismului impotriva frigului" e'% fizice accelereaza biotransf% alcoolului

• Alcoolemiea 5 g la mie reprezinta rezultatul ingerarii a 5 g de alcool # [gc%

– alcoolemia scade cu apro'% 0%5 -0%56 g la mie#;, X nec% K- ore pt% revenirenormal in acest caz%



• Soferi

– <,.-0,/ la mie contraventie 0,/-0,6 la mie infractiune

– \201 din decesele inregistrate prin accidente rutiere - pe fondul consumului de

alcool%• &liminare alc% etilic 4

• - ca atare - prin urina !.-21", aer e'pirat, saliva, transpiratie, lapte matern !poateatinge concentratii mai mari in lapte decat in plasma"

• sub forma de metaboliti, pe cale urinara- dureaza .-.2 ore4 in aceasta faza alcooluriaeste mai mare decat alcoolemia !raport 5% /-5%20"% Conc% ma'% in urina este atinsa lapro'% 5; dupa peaQ-ul sanguin%

• Alc% etilic traverseaza bariera placentara%

Consumul de etanol • C! s*"*l )e eta !l +* $is+este W utilizarea alcoolului peste anumite limite care creste

riscul de leziuni si#sau boala

– in prezent consumatorul nu simte nici o problema medicala, legala sau sociala!7erQTco%, .002"%

– apro'% din 50 adulti beau la nivele care cresc riscul de boala !:%S% Department

of Healt;, .00/"% • C! s*"*l )e eta !l 'e$i+*l!seste W utilizarea alcoolului la valori nocive

– are in prezent probleme medicale, sociale sau legale !7erQTco%, .002"%

– dintre bautorii impatimiti 5 din 2 prezinta abuz de alcool sau dependenta%

• 3oti pacientii cu consum de etanol in e'ces au risc crescut de4

– ;ipertensiune,

– ;emoragie digestiva, – tulburari ale somnului,

– depresie ma*ora,

– ;emoragie cerebrala,



– ciroza ;epatica

– unele tipuri de cancer !:%S% Department of Healt;, .00/"%

Simptome• &tanolul este un depresor al S)C care in;iba activitatea neuronala% &f%X S)C se

datoreaza mai multor mecanisme, fara sa e'iste receptori specifici pentru etanol%

• Alcoolismul afect% S)C precum un medicament antidepresiv Xscădere $n activitate,an'ietate, in;ibi ii i tensiune% !c;iar i c teva pa;are pot sc;imba abilită ile motorii,ț ș ș ț comportamentul i capacitatea de a g ndi clar alcoolul poate afecta concentrarea iș ș *udecata"

• Consumul e'cesiv de alcool poate duce la o into'ica ie a organismului%ț

• :nele simptome 4 durere abdominală, confuzie, episoade de violen ă, ostilitate, lipsa deț contol asupra alcoolului, imposibilitatea de a elimina sau de a reduce cant% consumata, găsirea diverselor scuze pentru a bea, grea ă, vărsături, nevoia de a consuma alcool $nț fiecare zi $n mod regulat, negli*en a de a m nca, amor eala i furnicături, aspect fizicț ț șne$ngri*it, comportament secretos pentru a ascunde consumul de alcool, tremurăturidiminea a%ț

• &liminarea alcoolului 4 confuzie, an'ietate, moarte, cre terea tensiuni arteriale,ș pierderea poftei de m ncare, grea ă i vărsături, psi;oză, cre terea temperaturii, ritmț ș șcardiac rapid, agita ie sau nervozitate, convulsii i tremur%ț ș



Actiune to'ica

I% 9a nivelul aparatului digestiv,• 5% 3ract gastrointestinal

– 01 din alc% ingerat stagneaza 5; in nivelul tubului digestiv

– 501 consumantori X efect iritant la locul de stagnare cu edem, ;emoragii,tesutul musc% la'



– 5/-.01 consumatori X in;ibare secr% gastrice, gastrita alcoolica Xcronicizeaza

– consumatori cr% X afectat transportul intest%XGmalabsorbtie X denutritie,;ipovitaminoze%

• .% =icat

– contact etanol si ficat - 0 sec- K min

– afectat metab% lipidic cu acumulare de lipide si degenerescenta grasa a ficatului!steatoza" X ;epatita, ciroza si necroza ;epatica

• Hepatita alcoolica subacuta -tipica pentru alcoolism cu simptomatologie saraca sinecaracteristica4

– inapetenta, - scadere ponderala,

– greata, varsaturi, - ;epatomegalie si dureri in lo*a;epatica%

Ciroza ;epatica de etiologie etanolica -ultima etapa in evolutia acestui proces indelungat!50 si 20 de ani" in functie de factori constitutionali, frecv% consumului, felul bauturilor si cant%ingerate%

– anore'ie marcata, -probe ;epatice sunt profund alterate,

– sindrom ;ipovitaminozic, - in final poate sa apara ascita siicterul%

– dureri abdominale difuze sau colici violente,

% 8ancreas

- ;ipersecretie pancreatica, - pancreatita ,

- - cancer de cap de pancreas, cu evolutie rapida spre deces%

II% 9a nivelul sistemului nervos central si periferic• Deprimarea incepe cu scoarta cerebrala si se continua pana la bulb% In;ibarea centrilor

superiori cu functii de coordonare si control !sistemul reticulat activator" X rela'areacentrilor inferiori ce det% ef% stimulator !aparent" al bauturilor alcoolice !neuroniiin;ibitori prezinta o sensibilitate mai mare la efectul deprimant al alcoolului"%

• 9a nivelul celulei neuronale 4



– modificarea stratului lipidic membranar, cu fluidizarea membranei neuronale siefect des;idratant !mecanism implicat in instal% dependentei alcoolice",

– perturbarea biosintezei neurotransmitatorilor ! A7A, catecolamine" - e'plica deasemenea dependenta alcoolica,

– aparitia de falsi neurotransmitatori cu aparitia dependentei alcoolice,

– carente vitaminice !75, 7K, 75., 88, acid folic",

– polinevrite !polineuropatii"%

III% 9a nivelul aparatului cardiovascular4• - insuficienta cardiaca,

• - ;ipertensiune arteriala,

• - ta;icardie,

• - tulburari de ritm,

• - cardiomiopatie alcoolica%

• Consumul de cantitati mici, repetate, de alcool reduce riscul de boli coronariene prinefect antiagregant si antiaterogen, efect supranumit parado'ul francez %

IV% 9a nivelul sangelui si organelor ;ematoformatoare• - anemii de tip megaloblastic sau sideroblastic !este slab antagonist al acidului folic",

• - ;emoliza prin acidoza,

• - trombocitopenie,

• - leucocitoza,

• - scaderea migratiei leucocitelor in zonele inflamatorii si in;ibarea formarii pseudopodelor care duce la o slaba rezistenta la infectii !aceasta fiind insa doar o

e'plicatie partiala"%• V% 9a nivelul aparatului renal4 r inic;iul consumatorilor sanatosi nu este afectat4 se

spune ca Nrinic;iul ignora alcoolul %

• VI% etabolismul electrolitilor 4• - scaderea nivelului de g creste riscul aparitiei cancerului,



• - scaderea concentratiei de Bn duce la eliminarea protectiei antio'idante a organismului,

• - cresterea nivelului de =e favorizeaza aparitia stresului o'idativ indus de alcool%

• VII% 9a nivelul musculaturii striate 4• 9a doze mici totalul lucrului mecanic este crescut, in special ca urmare a scaderii

senzatiei de oboseala% Consumatorii fac febra musculara la efort mic datorita acumulariiacidului lactic%

• VIII% 9a nivelul oc;ilor 4• - implicarea ADH-ului in biotransformarea etanolului e'plica amauroza etilica !prin

deficit de vitamina A, deoarece ADH-ul transforma printre altele si retinolul in retinal"cu reducerea partiala sau totala a vederii,

•

- poate produce midriaza, nistagmus, nevrita optica bulbara%• I>% 9a nivelul urec;ilor4 a lcoolul are efect ototo'ic%

• >% Imunitate 4 actiune imunosupresoare%

>I% 9a nivel endocrin%• - sindrom pseudo-Cus;ing,

• -in;ibarea A< care e'plica sinergismul alcool-tranc;ilizante !clorpromazina", alcool-

;ipnotice,• - infertilitate prin in;ibarea spermatogenezei si def% de Bn,

• - ;ipogonadism,

• - ginecomastie,

• - cancer de san,

• - des;idratare datorata faptului ca alcoolul este un in;ibitor al AV8 !arginin-vasopresina",

• - cetoacidoza metabolica,

• - osteoporoza%

>II% 9a nivelul embrionului• Alcoolul si CH CH< traverseaza bariera placentara si prezinta efecte teratogene%



• - sindromul alcoolic fetal,

• - embriopatie alcoolica,

• - embrio-fetopatie alcoolica !&=A" !retard al dezv% pre si postnatale !lungime, greutate s

circumferinta capului", dimorfism cranio-facial, anomalii ale membrelor si articulatiilor,anomalii cardiace, deficit psi;ic si retard al dezvoltarii motorii"%

• 3o'icitatea alcoolului este potentata de 4

• - barbiturice,

• - ;ipnotice,

• - tranc;ilizante,

• - fenacetina,

• - compusi ai Hg, 8b, As,etc%

3ulburari neuropsi;ice si neurologice• &ncefalopatiile carentiale ale alcoolicilor4

• &ncefalopatia MernicQe - cu debut brusc4

• - tulb% psi;ice !tulburari de atentie, confuzie mentala",

•

- tulb% de ec;ilibru !tulb% e'trapiramidale de tip ;ipertonie difuza, disartrie, mioclonii,bradic;inezie", sau

• - tulb% de vedere !scaderea acuitatii vizuale, motilitate uni- sau bilaterala a globiloroculari, fotofobie, mioza, ptoza palpebrala, reducerea acomodarii"%

• 8si;opolinevrita [orsaQoff - asociere de tulburari psi;ice si polinevritice, subliniindrolul alcoolismului in geneza acestor tulburari%

• - ma*oritatea pacientilor alcoolici cu encefalopatie MernicQe dezvolta si psi;oza [orsaQoff%

• - simptomatologie dominata de tulb% de memorie !cu amnezie atat anterograda -incapacitatea de a asimila informatii, cat si retrograda - incapacitatea de a-si aminti"%

• 8si;oze alcoolice4

• Delirium tremens ] se dezvolta deseori in cadrul sevra*ului !rar in starile faracomplicatii"%



• . simptome caracteristice perioadei de stare4

• - tremuraturile intregului corp,

• - delirul acut%

Halucinatii• in special vizuale - vii si terifiante, astfel ca la revenire individul este convins de

caracterul lor real

• - o stare de confuzie, dezorientare temporo - spatiala si disartrie, toate acestea ducand lao stare de agitatie continua

• pot sa mai apara4 ;ipertermie, transpiratii, ta;ipnee, midriaza si ta;icardie, cu scadereatensiunii arteriale%

• in lipsa unui trat% poate surveni decesul, cauzat de complicatii, precedat adesea deinsuficienta cardiaca sau pneumonie%

• Accesul confuzional oniric - cea mai frecv% forma clinica a psi;ozelor alcolice%

• debutul este mai lent decat indelirium tremens !delir alcoolic subacut"

• Clinic se manifesta prin4

• - obnubilare, - polipnee,

• - confuzie mentala, - ta;icardie,• - sindrom ;alucinatoriu vizual - tulburari vizuale,

• - tremuraturi variabile ca intensitate, - ;iperazotemie,

• - febra, transpiratii, - oligurie%

Delir, dementa, epilepsie• Delirurile alcoolice cronice - tulburari psi;ice permanenteb pe fondul impregnarii

etilice, fiind clasificate astfel4• - delirul alcoolic de interpretare - dezvoltare insidioasa, cu manifestari de gelozie, cu

caracter absurd, ducand la reactii agresive,

• - delirul ;alucinatoriu cr% sau paranoia ;alucinatorie a bautorilor - este a'ata pe idei de gelozie, dar, spre deosebire de forma precedenta, se manifesta prin stare de indiferenta;alucinatiile pot fi auditive sau vizuale,



Into'icatia cronica• Alcoolismul este diferit de abuzul de alcool%

• Abuzul de alcool - asociat cu una sau mai multe situatii pe o perioada mai scurta de 5.luni4

• - neindeplinirea sarcinilor la serviciu, la scoala sau a responsabilitatilor casnice

• - consumul de alcool in situatii care din punct de vedere fizic si legal sunt periculoase!conducerea de automobile sau utila*e",

• - probleme legale legate de consumul de alcool !arestare pentru conducere sub influentaalcoolului"

• - continuarea consumului de alcool in ciuda problemelor relationale%

• Alcoolismul

• Alcoolismul !dependenta la alcool" prez% 2 simptome4 craving, pierderea controlului,dependenta fizica, toleranta", se instaleaza in timp in 2 faze4

• 5% =aza prealcoolica ! .- luni - ani" subiectul cauta prete'te pentru a putea consumaalcool, iar toleranta fata de alcool creste%

• .% =aza de alcoolizare !K luni - 2 ani" 4aviditate fata de alcool si consum in secret inaceasta faza apar tulburari de memorie, situatii conflictuale%

• Simptome4

• - Amnezie - Consum de alcool pentru efectul in sine

• - Ascunderea alcoolului - 8reocupare fata de alcool

• - Sorbirea cu sete a primului pa;ar - Sentiment de vinovatie privind alcoolul

• - &vitarea conversatiei pe tema alcoolului - Amneziile apar dupa aproape fiecareconsum%

Alcoolismul • % =aza de alcoolism cronic - un stadiu mai avansat in care apare necesitatea fizica de a

bea in plus, apar treptat modificari de caracter si comportament, iar clinic se constatatremorul mainilor si ;epatomegalia%

• anifestari4



• &'perimental s-a dovedit dezvoltarea atat a tolerantei acute la alcool, cat si a toleranteicronice%

• In mod obisnuit toleranta fata de alcool este cronica, fiind consecinta ingerarii repetate,in timp, a unor cantitati moderate de alcool% &ste descrisa si o toleranta innascuta la

alcool, dar de regula aceasta este dobandita%• Alcoolul etilic produce diverse tipuri de toleranta4

• - comportamentala - care se refera la procese adaptative de invatare pentru a depasiunele dintre efectele alcoolului

• - metabolica - se dezvolta ca rezultat al inducerii enzimelor de biotransfomare, avanddrept consecinta cresterea cant% ingerate sau a frecventei consumului pentru a obtineefectele dorite%

•

Dezv% tolerantei la alcool *ustifica e'istenta la alcoolici a unor nivele sanguine mari, fara ca acestia sa manifeste semnele specifice into'icatiei etilice%

Dependenta fizica si psi;ica• Dependentii pot fi4

• - psi;ici !nu a*ung la betia totala",

• - fizici !nu se pot opri pana nu a*ung la betia totala",

•

- periodici sau dipsomani - ingera cantitati mari de alcool in timp scurt, dar laintervale mari de timp !ocazional"% In acest caz avem de-a face cu alcoolismule'ploziv ,

• - mai poate fi citat si alcoolismul de eeQ-end %

• Dependenta psi;ica Gimpulsul psi;ic irezistibil pe care il au alcoolicii cr% de a continuacons% alcoolului%

• Sub influenta alcoolului apare o impresie de satisfactie, de rela'are, de simplificare aunor preocupari sau dificultati X dorinta repetarii consumului, si in final la dependenta

psi;ica%• odificarea functiilor psi;oafective sub influenta alcoolului tine si de factori

constitutionali, sociali sau educationali%

• Dependenta fizica



• evolueaza paralel cu dezvoltarea tolerantei, - consecinta mentinerii permanentea unei concentratii de alcool in sange%

• se dezvolta treptat !zile, saptamani sau luni" - necesitatea de a continuaconsumul, pt% a evita tulb% uneori grave, ce

apar la intrerupere• Cf% DS IV4 dependenta fiziologica !fizica" este indicata de dovezi de toleranta sau

simpt% de retragere%

• Sindr% de abstinenta la alcool 4 dezvoltarea simpt% de retragere !in general ameliorate prin reluarea consumului de alcool, doar /1 dezvoltand delir si convulsii", la apro'% 5.ore de la reducerea cons% dupa ingestie prelungita, e'cesiva de alcool%

• < data dezvoltat modelul de consum compulsiv, petrec perioade semnificative de timp pentru a obt% F consuma bauturi alcoolice, adesea in pofida consecintelor adverse psi;ice sau fizice

• ravitatea sindr% de retragere !abstinenta" la alcool este influentata de4

• - cant% de alcool cons%, frecventa cons%, durata si istoricul consumului%

• Sindromul de retrager e in cazul alcoolismului se manifesta prin4

• - transpiratii, greata, voma,ta;icardie sau ;ipertensiune,

• - agitatie psi;omotorie cefalee, insomnie,

• - slabiciune, ;alucinatii sau iluzii vizuale, tactile, auditive tranzitorii,

• - convulsii de tip grand mal, - tremor al limbii, pleoapelor, mainilor intinse%

• Sindr% de retragere la alcool se poate complica prin dezv% unei stari denumite deliriumtremens, caract% prin - agitatie severa, ;iperactivitate autonoma, - ;alucinatii si iluzii%

Diagnostic• Cei cu risc de a dezvolta _+` includ4 bărba ii care au 5/ sau mai multe reprize deț

consum de alcool pe săptăm nă, femeile care beau de 5. sau mai multe ori pe săptăm nă, oricine consuma / sau mai multe băuturi ocazional, cel pu in o dată peț săptăm nă%

• 3este pentru abuzul de alcool includ4 nivelul de alcool din s nge - alcoolemia - !acestlucru poate spune dacă cineva a consumat recent alcool, dar nu confirmă neapărat



alcoolismul", ;emograma completă, teste de acid folic, teste ale func iei ;epatice, testeț serice de magneziu, totalul de proteine i de acid uric%ș

3ratament •

ulti refuză să creadă că este scăpat de sub control consumul lor X $ncercareamoderării pot fi deseori o modalitate eficientă de a adresa problema%

• 8ersoana poate $ncerca abstinen a%ț

• <dată ce tulburarea a fost diagnosticată4 interven ie, deto'ifiere i reabilitare%ț ș

3ratament in alcoolism !a into'icatiei cornice• &tape4

• 8recura !etapa pregatitoare"

• Cura de sevra* 4 mai usor de realizat in mediu spitalicesc decat ambulator, implicaabstinenta trat% medicamentos pt% diminuarea simpt% de abstinenta%

• 8ostcura% Ingri*ire pe termen lung

• (eabilitarea !combaterea dependentei de alcool"4 tratament medicamentos si psi;osocial pentru a a*uta pacientii sa ramana abstinenti% <rice consum ocazionalP aduce cu sinerecidiva si reluarea consumului, agravarea dependentei% In lumea specialistilor dar si acelor care au beneficiat de tratamentul alcoolismului si sunt abstinenti se stie4

C<)S: :9 sau 7A:3:9 C<)3(<9A3 pentru un dependent de alcool ): &S3& 8<SI7I9Y

Cura de sevra*• Sevra* total si imediat

• (e;idratare, vitaminoterapia 7 i%m%,

• 8rescriere medicamente psi;otrope W tratament substitutiv pt% prevenirea incidentelor siaccidentelor sera*ului si pt% confort psi;ologic produse ariate !benzodiazepine,carbamat, tetrabamat, barbiturice, mai rar betablocante, etc"

• Cura de dezgust - deriva din te;nicile comportamentale pt% crearea aersiunii pt%lcool prin utilizarea unor emetizante !leg%de acumularea de acetalde;ida"

• 8si;oterapie



– metode colective ca reuniuni didactice favorabile deculpabilizarii, uneirevalorizari narcisice, stapanirii comportamentului alcoolic

– te;nici de grup mai mult sau mai putin structurate4 *ocuri de rol, psi;odrama,analitice

– obiectiv principal- dezamorsarea pasivitatii alcoolicului, de a favoriz oe'primare verbala a conflictelor, a conferi sevra*ului sensul unui demers personal activ

metode individuale Gpsi;oterapie de sustinere, ulterior rela'are, te;nici comportamentale!autocontrol, afirmarea sinelui"

8ostcura% Ingri*ire pe termen lung • Conditioneaza prognosticul comportamentului alcoolic

• (elatie neintrerupta si prelungita cu un terapeut

• Strategii4

– medicamentoase - nu sunt fundamentale in postcura !tratament substituti,tranc;ilizante reduse treptat, apoi intrerupte la saptamani daca sevra*ul ementinut"

– obtinerea si mentinerea sera*ului total de alcool,, intarit cu ingri*irea psi;oterapeutica antreneaza in 601 din cazuri vindecarea tulburarilor minttaleasociate, mai ales alcoolizarii e'cesive !sindrom depresiv, an'ietate,comportamente ;eteroagresive"

Abordare psi;oterapeutica• 3erapie de familie

• 8si;oterapie de grup

• Consiliere psi;ologica individuala in tratamentul alcoolismului

• 3erapia medicamentoasa a sevra*ului alcoolic urmareste prevenirea delirului si aaritmiilor%

• 7enzodiazepinele - reduc simptomele sindr% de retragere !abstinenta"4

• <'azepamul 4 de electie la alcoolicii cu atingere ;epatica



• Diazepamul 4 in starile confuzionale acute sau subacute, avand si proprietatianticomitiale si revenind eventualele crize din timpul sevra*ului%

• Anticonvulsivantele

•

Carbamazepina previne convulsiile si instabilitatea nervoasa asociate sindromului deretragere%

• Cel mai frecvent utilizat este disulfiramul !Antalcool, Antabuse, Aversan, Abstinil" -eficient doar pt% pacientii puternic motivati sa renunte la consumul de alcool% Asociat calcoolul in;iba biotransformarea acestuia la stadiul de acetalde;ida, care se acumul% inorganism si produce efecte adversede tipul celor4

• - respiratorii !dispnee, tuse", - digestive !greturi, varsaturi",

• - circulatorii !;iperemia tegumentelor, senz% de caldura, ta;icardie, H3A",

• - nervoase !cefalee pulsatila"%

• Asocierea repetata !zilnic sau la . - 2 zile" permite stabilirea unui refle' conditionatnegativ, util in tratamentul alcoolismului%

&fectul apare dupa -2 ore in medie si atinge intensit% ma'% dupa 5. ore, fen% de into'icatieacetalde;idica pot sa apara dupa consumul de alcool, la 2-/ zile de la adm% Disulfiramului

• Disulfiramul este contraindicat persoanelor cu afectiuni4

• - cardiace, - renale, - ;epatice,

• - gastrice, - neuropsi;ice, - epilepticilor,

• - femeilor insarcinate%

• De asemenea, nu se administreaza in caz de ebrietate sau fara consimtamantul persoanei%

• Antidepresivele , ca de e'emplu sarurile de litiu au eficienta moderata si sunt indicate caterapie ad*uvanta la pacientii adictivi la care se identifica simptome din gama an'ios-depresiva, subiacente adictiei%

• In modele e'perimentale animale si in studii clinice s-a demonstrat eficientaantagonistului opioid naltre'on ca terapie ad*uvanta in tratamentul alcoolismului,deoarece reduce efectele subiective pozitive ale alcoolizarii%

3erapia de familie



• &ficienta tratamentului medicamentos al dependentei alcoolice este crescuta deasocierea psi;oterapiei si de masuri active de reintegrare socio-economica si familiala%

• 3erapia de familie

•

A inceput sa fie discutata in 5+/0 si recunoscuta ca mi*loc de combatere si terapie inalcoolism incepind cu anul 5+K0%

• etodele alese pentru terapia de familie a alcoolismului depind de conceptiile psi;oterapeutului, factorul important il constituie stabilirea unui model de comunicareintre membrii familiei, acceptarea de catre fiecare dintre acestia a telului comun%

8si;oterapia de grup• < serie de metode utilizate in terapia individuala au fost aplicate la grupuri de alcoolici%

• 8si;oterapia de grup are la baza conceptia ca anomaliile comportamentului socialrezulta din dificultatile relatiilor interpersonale%

• rupurile cuprind -5. membri, sub conducerea unui psi;oterapeut, dar fiecare membrueste sub controlul intregului grup si deci, puterea este difuza si nu individuala% :nbeneficiu al acestei terapii pare sa fie depasirea izolarii alcoolicului si reinsertia lui inviata sociala si de familie%

• 8rin metodele de terapie in grup au fost obtinute rezultate interesante, castigandu-seincrederea alcoolicilor in posibila lor vindecare%

• 3erapia de grup reprezinta o forma inca controversata de tratament, nu numai in privinta te;nicilor si metodelor de lucru, dar si datorita lipsei unei cercetari adecvate sia unor rezultate precise care sa tina seama de tipul de alcoolic !primar sau reactiv"%

• 3otusi terapia de grup este o forma de tratament care merita sa fie luata in considerare,avand o serie de avanta*e ca obtinerea unei apropieri si coeziuni intre membrii sai,asemanatoare solidaritatii de familie% In cadrul grupului, indivizii sunt mai receptivi lamasurile educative si la asimilarea e'perientelor, fiind pregatiti pentru reintegrarea sociala%

• Alcoolicii anonimi reprezinta o organizatie de tratament a alcoolismului foarte binecunoscuta in S:A% Capacitatea acestei institutii de a distribui responsabilitatile inrandul membrilor sai, formand astfel o adevarata retea de supraveg;ere si indrumareterapeutica, are drept efect antrenarea alcoolicilor in activitati avand ca scop finalrecuperarea%

Consilierea psi;ologica individuala in tratamentul alcoolismului



• a*uta persoana sa inteleaga mai bine cauzele, aspectele fizice si psi;ce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie puternica pentru a parcurge un program detratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine abstinenta%

• In functie de gradul dependentei si de situatia clientului#pacientului, consilierul poate

recomanda 4• - continuarea sedintelor de consiliere psi;ologica

• - urmarea unei cure de dezalcoolizare intr-o clinica# intr-un spital

• - internarea intr-un centru de tratament post-cura !dupa dezalcoolizare"

• - frecventarea periodica a unui grup de spri*in pentru dependenti

Dezalcoolizarea• &ste necesara persoanelor care se afla in faza critica sau in cronica a dependentei de

alcool%

• in sectiile de dezalcoolizare ale spitalelor de psi;iatrie si dureaza apro'imativ 52-5 zile%

• medicatie pentru tratamentul sevra*ului, reec;ilibrarea functiilor respiratorie sicardiaca, corectarea ;ipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor asociate!;epatita, infectii acute sau cronice, tulburari neurologice, etc%"% -adresat in specialameliorarii dependentei fizice%

Dupa perioada de spitalizare se recomanda continuarea tratamentului prin consiliere psi;ologica si#sau internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei psi;ice%

3o'icomanii3o'icomania G caracteristici

• 3o'icomania este un consum patologic, cronic sau periodic, impulsiv, de substante caremodifica starea afectiva sau de constiinta

• Cauze 4 factori e'terni si interni, interactiuni patogene din copilarie !conflicte dincopilarie, familii dezec;ilibrate, si reactualizarea acestora in adolescenta"



• Dependenta 4 tendinta de crestere progresiva a dozelor, imposibilitatea de a opri c;iar si pt% cateva zile consumul, fara ca aceasta sa nu determine sevra*ul

• Criterii de diagnostic DS -IV!Diagnostic and Statistical anual of ental Disorders" pt%into'icatia cu o substanta 4

– Aparitia unui sindrom reversibil specific substantei, datorita ingestiei !saue'punerii" la substanta !subst%diferite pot produce sndroame similare sauidentice"

– odificari psi;ologice sau comportamentale dezadaptative, semnificative clinic,datorate efectului substantei asupra S)C !e'% beligeranta, deteriorare cognitiva,a *udecatii, functionala sociala, profesionala"si apar in timpul consumului sau la scurt timp dupa aceea

– Simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nici nu sunte'plicate mai bine de o alta tulburare mintala

• Sevra*ul 4 stare de rau subiectiv, intens, in care pacientul cauta sa obtina prin oricemi*loace drogul, insotit de o perturbare biologica neurovegetativa si dismetabolica deampolare, uneori de moarte

Criterii de diagnostic pentru abstinenta de o substanta• Criterii de diagnostic pentru abstinenta de o substanta:

– A. dezvoltarea unui sindrom specific unei substante, datorat incetarii (saureducerii consumului) de substanta care a fost excesiv si prelungit

– . sindromul specific substantei cauzeaza suferinta sau deteriorare semnificativaclinic, social, profesional ori in alte domenii importante

– C. simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt explicatemai bine de o alta tulburare mintala

• Craving (apetenta ): nevoie imperioasa pt. o substanta cu efect psi!otrop si cautareacompulsiva a acesteia (a dori cu ardore, sete de drog)

"ependenta

• Dependenta 4

– reprezinta tulburarea comportamentala definita prin dorinta puternica,compulsiva de a utiliza o substanta psi;oactiva

– dificultatea de a opri consumul



– comportament de cautare a drogurilor cu invazia progresia a intregii e'istente deacest fenomen

• Dependenta fizica , caracterizata prin aparitia sevra*ului include4

–

&fecte somatice ale utilizarii substantei – 3oleranta si sevra*

• Dependenta psi;ica este formata din craing si cautarea conpulsiva de substanta4

– )evoia de a mentine #regasi senzatia de placere, de bine, de satisfactie, stimulare, pe care o aduce consumul

– &itarea senzatiei de rau psi;ic ce apare in lipsa consumului

&tnobotanice G caracteristici• )umite generic spice, sunt droguri psi;oactive, constand din amestecuri de ierburi

uscate si diferite parti ale plantelor !frunze, tulpini, radacini, etc%"

• Au devenit cunoscute rapid pe piata consumatorilor de droguri, mai ales a tinerilor

• Contin4 anumite specii de salvie, coriandru, coda de leu, floare de lotus albastra, zorele,etc%

• 9egale cand au intrat pe piata !.000", analizele au aratat agenti care mimeaza efectulcanabisului

• 8roduse4 cel mai cunoscut Spice old ![.",

• contin si alte substante ca aditivi aromatizanti !vanilie, miere, trandafir"

• Halucinogene Gproduc diferite efecte4

&fecte

E,e+te ,i3i+e E,e+te 'si<i+e

Senzatie de greata si varsaturi (as fara motiv, euforie, rela'are

7radicardie Imposibilitatea de a se concentra

Hipotensiune arteriala 8robleme de rationament logic



Hipertermie Iluzii si ;alucinatii

3ranspiratie e'cesiva Distorsiuni spatio-temporale

Dilatarea pupilelor Viziuni autoscopice !iluzia de iesire din corp"

3remor Senzatia de moarte iminenta

=las;-bacQuri, viziuni retrospective

Senzatia de omniscenta, omnipotenta, Pclarviziun

Depersonalizare #derealizare

=rica, angoasa, tristete

Idei delirante paranoide

=actori implicati in consumul de droguri

Fa+t!$i i"'li+ati i +! s*"*l )e )$!g*$i

Dizarmonii ale structurii personalitatii -pasiv-dependenta

- borderline

- antisociala

Insuficienta controlului ietii pulsionale

9ipsa capacitatii volitive - abulie



Stari afective particulare - an'ietate- depresie- Hiperemotivitate- timiditate

Stari de deceptie si nemultumire -monotonia vietii

- 9ipsa scarii alorice

<bisnuinta sociala

Influenta grupului de prieteni Influente sociale nocive !modele culturale"

Vagabonda*

Incapacitate de insertie in grup

Insertia in grupuri anomice

8rincipalele droguri

P$i +i'alele )$!g*$i

Derivati de opiu !morfina, ;eroina"

Cocaina

Canabis !;asis, mari;uana"



3ranc;ilizante !barbiturice, meprobamat, benzodiazepine"

8si;odisleptice !;alucinogene4 mescalina, psilocibina, 9SD, ecstasO"

Amfetamine

In;alanti

asistența persoanelor cu hiv

Documents