asigurarea in dreptul civil rep. moldova

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS

ASIGURAREA N DREPTUL CIVIL

(Ciclul I)

AUTOR:

Gurianu Valentin dr. n drept, lector superior

Alexandru Prisac

mg.n drept, lector univ.

Aprobat la edina Catedrei Drept privat

din: 22.05.2013, proces-verbal Nr: 9

Examinat de Consiliul facultii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la edina Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIINU 2013

CUPRINS

CAPITOLUL I .......................................................................................................... 3

INTRODUCERE N ASIGURRI........................................................................... 3

Noiuni generale despre asigurri ....................................................................................................... 3

Funciile asigurrilor .................................................................................................................................. 4

Clasificarea asigurrilor. .......................................................................................................................... 6

CAPITOLUL II ......................................................................................................... 6

CONTRACTUL DE ASIGURARE .......................................................................... 6

Definiia contractului de asigurare i caracterele sale juridice .......................................... 6

Coninutul contractului de asigurare (drepturile i obligaiile prilor). ...................... 7

CAPITOLUL III ...................................................................................................... 10

ASIGURAREA DE BUNURI ................................................................................ 10

Noiuni generale .......................................................................................................................................... 10

Asigurarea cldirilor i altor construcii pentru cazurile de incendii i alte

calamiti ........................................................................................................................................................... 11

Asigurarea mainilor, utilajelor i instalaiilor pentru cazuri de avarii. ..................... 11

CAPITOLUL IV ..................................................................................................... 12

ASIGURRI DE TRANSPORT ............................................................................ 12

Asigurarea bunurilor pe timpul transportrii terestre (asigurarea CARGO). ...... 12

Asigurarea autovehiculelor (asigurarea auto CASCO). ....................................................... 14

CAPITOLUL V ....................................................................................................... 16

Asigurarea de rspundere civil .............................................................................. 16

Noiunea i particularitile generale ale asigurrilor de rspundere civil. ............ 16

Asigurarea obligatorie de rspundere civil a transportatorilor fa de cltori. .. 17

CAPITOLUL VI ..................................................................................................... 18

ASIGURRI DE PERSOANE ............................................................................... 18

Caracteristici de baz ale asigurrilor de persoane ................................................................. 18

Asigurri de persoane asupra vieii .................................................................................................. 19

CAPITOLUL VII .................................................................................................... 20

ASIGURAREA OBLIGATORIE DE ASISTEN MEDICAL ........................ 20

Sistemul de asigurare medical n RM .......................................................................................... 20

Drepturile i obligaiile persoanelor n cadrul sistemului de asigurare medical . 20

CAPITOLUL VIII ................................................................................................... 22

REASIGURRILE ................................................................................................. 22

Noiunea i funciile raporturilor juridice de reasigurare. .................................................. 22

Formele de reasigurare: reasigurarea facultativ i reasigurarea obligatorie. ......... 22

CAPITOLUL IX ..................................................................................................... 23

CONTRACTUL INTERNAIONAL DE ASIGURARE ...................................... 23

Definiia i caracterele juridice ale contractului internaional de asigurare. ........... 23

Particularitile condiiilor de validitate, ncheierii, coninutului i efectelor

contractului internaional de asigurare. ........................................................................................... 24

CAPITOLUL X ....................................................................................................... 27

REGIMUL JURIDIC AL SOCIETILOR DE ASIGURRI ............................. 27

Formele de organizare juridic a societilor de asigurri. ................................................ 27

Exigenele naintate fa de activitatea societilor de asigurri. ................................... 28

CAPITOLUL I

INTRODUCERE N ASIGURRI

Noiuni generale despre asigurri

Asigurrile s-au nscut din nevoia de protecie a omului i a proprietii

sale agonisite mpotriva forelor distructive ale naturii, accidentelor i bolilor, din

nevoia constituirii unor mijloace de existen n condiiile pierderii sau reducerii

capacitii de munc n urma accidentelor, bolilor sau atingerii unei anumite

vrste.

Astfel, asigurarea este o activitate economico-social care const n

protecia persoanelor fizice i juridice n calitate de asigurai mpotriva diverselor

riscuri i este realizat de ctre societi specializate, n calitate de asigurtori.

Totodat, asigurarea reprezint o operaiune economico - financiar prin care

partea denumit asigurtor despgubete, n cazul producerii unui eveniment

nefast, partea denumit asigurat, printr-o sum de bani (indemnizaie de asigurare

sau despgubire de asigurare). Asigurtorii preiau riscurile n schimbul plii de

ctre asigurai a unei sume de bani, denumit prim de asigurare. n acest fel, n

cazul producerii unor anumite evenimente sau fenomene supuse asigurrii,

asigurtorul urmeaz s-l despgubeasc pe asigurat pentru pierderile suferite.

Prin definiie, asigurarea reprezint un acord de voin (sub form de

contract) ntre asigurat i asigurtor, prin care asigurtorul ofer asiguratului

contravaloarea daunelor n cazul producerii riscurilor, n schimbul plii de

ctre asigurat a primei de asigurare.

Asigurarea are la baz principiul mutualitii, potrivit cruia fiecare

asigurat contribuie cu o sum (prim de asigurare) relativ modest la crearea

fondului de asigurare din care snt acoperite daunele suferite. Pltind

asigurtorului o sum relativ mic comparativ cu nevoile sale de protecie,

asiguratul va primi n schimb garania, c va fi despgubit n condiiile producerii

unei pagube. Deoarece nu toi asiguraii suport pierderi, este astfel posibil

acoperirea daunelor.

Funciile asigurrilor

Cea mai important funcie a asigurrilor este cea de compensare bneasc

a pagubelor datorate producerii evenimentelor sau riscurilor asigurate. Astfel, n

cazul asigurrilor de bunuri i rspundere civil, asigurtorul efectueaz plata

despgubirilor de asigurare i plata sumelor asigurate n cazul asigurrilor de

persoane. Potrivit acestei funcii, asigurarea are rolul de a contribui la refacerea

bunurilor avariate sau distruse, la repararea prejudiciilor de care asiguraii

rspund potrivit legii i pltesc sume asigurate n cazul cnd se produc anumite

evenimente care afecteaz integritatea corporal, sntatea i, n unele cazuri,

viaa persoanelor asigurate.

Funcia de prevenire a riscurilor i daunelor este funcia care implic

stabilirea n cadrul companiilor de asigurri i a intermediarilor a unui plan de

msuri de diminuare a riscurilor, avnd drept scop: (a) reducerea posibilelor

pagube; i (b) obinerea unor cotaii de prim mai mici, datorit diminurii

riscurilor. Funcia de prevenire a daunelor se realizeaz prin finanarea msurilor

de prevenie a daunelor de pe urma calamitilor naturale i a accidentelor prin

stabilirea condiiilor de asigurare care s oblige pe asigurat la o conduit

preventiv permanent.

Funcia de repartiie (financiar) se nfptuiete n procesul repartiiei

produsului naional brut, cnd se constituie, se repartizeaz i se utilizeaz fondul

de asigurare. Primele de asigurare ncasate de societile de asigurri de la

persoane juridice i fizice reprezint relaii de repartiie a produsului intern brut.

n situaiile n care asiguraii snt persoane juridice i persoane fizice rezidente ale

Republicii Moldova, plata primelor de asigurare constituie o repartiie de produs

intern brut. Primele de asigurare ncasate de la persoane juridice i persoane fizice

nerezidente reprezint relaii de repartiie a produsului naional brut pe plan

internaional. n cadrul acestei funcii, fondul de asigurare este folosit, n primul

rnd, pentru finanarea aciunilor i msurilor de prevenire, limitare i combatere a

daunelor. Aceast funcie const i n repartizarea i utilizarea fondului de

asigurare n scopul compensrii pagubelor provocate bunurilor asigurate, ct i a

plii sumelor asigurate n cazul asigurrilor de persoane.

Concomitent, asigurrile ndeplinesc i funcia de control, realizat de

ctre organele de specialitate ale societilor de asigurare n vederea identificrii

cauzelor productoare de daune, precum i asupra constituirii, repartizrii i

gospodririi judicioase a fondului de asigurare. Funcia de control urmrete:

depistarea cauzelor care produc pagube n economie, sesiznd asiguraii asupra

pagubelor care puteau fi prevenite; constatarea, evaluarea i lichidarea daunelor;

acordarea la timp a despgubirilor i a sumelor asigurate n concordan cu

prevederile legale i contractuale; stingerea obligaiilor fa de asigurai; luarea

msurilor pentru prevenirea, limitarea i combaterea daunelor etc.

Clasificarea asigurrilor.

n funcie de obiectul asigurat, asigurarea se mparte n asigurare de

persoane i asigurare de daune. Asigurarea de daune, care include asigurarea de

bunuri i de rspundere civil, are drept scop repararea prejudiciului care

amenin patrimoniul asiguratului, fie prin pierderea total sau parial a bunului

asigurat (n asigurarea de bunuri), fie prin plata despgubirilor datorate terelor

persoane ca urmare a svririi de fapte ilicite cauzatoare de daune ce antreneaz

rspunderea asiguratului (n asigurarea de rspundere civil). Aceste asigurri au

caracter de despgubire. n consecin, despgubirea de asigurare se pltete de

asigurtor numai n situaia n care exist prejudiciu, are ca scop repararea

prejudiciului i nu poate depi cuantumul acestuia.

Asigurarea de persoane nu are caracter de despgubire, deoarece plata

sumei asigurate nu depinde de existena i ntinderea prejudiciului. Asigurarea de

persoane constituie o msur de prevedere i acumulare a unor sume de bani.1

CAPITOLUL II

CONTRACTUL DE ASIGURARE

Definiia contractului de asigurare i caracterele sale juridice

Prin contract de asigurare, asiguratul se oblig s plteasc asigurtorului

prima de asigurare, iar acesta se oblig s plteasc, la producerea riscului

asigurat, asiguratului sau unui ter (beneficiarului asigurrii) suma asigurat ori

despgubirea, n limitele i n termenele convenite.

Contractul de asigurare este aleatoriu, deoarece ntinderea i chiar

existena obligaiei pentru asigurtor nu se cunoate n momentul ncheierii

contractului, deoarece depinde de un eveniment viitor i incert.

1 Comentariul Codului civil al Republicii Moldova. Vol. II. Chiinu: Arc, 2006.

Prile contractului de asigurare snt asigurtorul i asiguratul.

Asigurtorul este persoana juridic constituit, inclusiv cu participarea

capitalului strin, avnd orice structur organizatoric i juridic prevzut de

legislaie, pentru a desfura activiti de asigurare pe baz de licen. Cota-parte

a investitorului strin in capitalul social al asigurtorului nu poate depi 49%

(art. 5 Legea cu privire la asigurri din 15.06.1993 MO, 1994, nr. 5.).

Asigurat este persoana care a ncheiat contract de asigurare i/sau care este

titularul interesului asigurat. Dac riscul asigurat privete persoana sau

patrimoniul unei alte persoane dect aceea a contractantului, se numete asigurat

titularul interesului asigurat, iar persoana care ncheie contractul i se oblig s

plteasc primele de asigurare se numete contractant.

n raporturile de asigurare mai poate interveni i beneficiarul asigurrii.

Beneficiarul asigurrii este persoana n folosul creia s-a ncheiat contractul i

creia asigurtorul urmeaz s-i plteasc suma asigurat la producerea cazului

asigurat. Potrivit art. 32 Legea cu privire la asigurri, asiguratul poate desemna

una sau mai multe persoane care vor ncasa suma asigurat n cazul decesului su.

Beneficiarul asigurrii nltur succesorii de la motenirea sumei asigurate.2

Coninutul contractului de asigurare (drepturile i obligaiile prilor).

Avand un caracter sinalagmatic , contractul de asigurare presupune

existenta unor drepturi si obligatii specifice fiecarei parti contractante fata de

cealalta. Pentru o mai buna intelegere a fenomenului de derulare a contractului,

aceste drepturi si obligatii urmeaza sa fie prezentate prin incadrarea in doua

perioade de timp distincte : pana la producerea evenimentului asigurat si dupa

ivirea riscului preluat sub protectie.

- Drepturile si obligatiile partilor pana la producerea evenimentului asigurat sunt

dupa cum urmeaza :


- Drepturile asiguratului se concentreaza in:

1. dreptul de a efectua modificari la contractul de asigurare(schimbarea

modalitatii de plata a primelor-de exemplu, trecerea de la plati trimesriale la plati

semestriale-, modificarea beneficiarilor, adaugarea sau scoaterea unor clauze

optionale la contractul de baza, ect.)

2. dreptul de a se incheia asigurari suplimentare (pentru majorarea sumelor

asigurate initiale)

3. dreptul de a se rascumpara polita inainte de scadenta si de a incasa valoarea de

rascumparare corespunzatoare (optiune valabila la asigurarile de viata)

4. dreptul de a obtine imprumuturi de la asigurator furnizand ca si unica garantie

polita existenta (mai prcis , garantia e constituita de valoarea de rascumparare a

contractului)

- Obligatiile asiguratului. Asiguratul este obligat in acest interval de timp sa

achite primele, sa utilizeze sis a intretina in bune conditii bunul asigyurat sis a

comunice imprejurarile care duc la agravarea riscului.

1. asiguratul are obligatia de a plati primele datorate, la termenul si in cuantumul

prevazute in contract, cu unele precizari. Astfel daca in contract este inscris un

beneficiar, obligatia de plata a primelor revine tot asiguratului. In cazul in care

titularul contractului decedeaza, iar bunul asigurat face parte din masa

succesorala, mostinatorii preiau obligatia de plata a primelor. Daca bunul asigurat

este instrainat, cel care dobandeste bunul are obligatia de a achita ratele de prima

scadente dupa insrainare. Plata primelor se face in sistem portabil, deci de catre

asigurat la sediul asiguratorului.plata se poate face: in numerar, prin compensare

cu indemnizatia datorata asiguratului, daca riscul s-a produs si mai sunt rate de

prima neachitate; prin dispozitia de plata; prin dispozitia de incasare. In cazul

platii prin virament, ziua platii este considerata ziua in care suma a intrat in contul

asiguratorului.

2. In situatia nerespectarii obligatiei de buna intretinere a bunurilor asigurate si

de luare a unor masuri de prevenire a riscului, asiguratorul poate denunta

asigurarea. La aparitia riscului, poate refuza plata despagubirii, daca, datorita

nerespectarii acestei obligatii, nu au fost posibile determinarea cauzelor si a

marimii pagubelor, ori poate reduce despagubirea, daca din acest motiv dauna s-a

marit.

3. Asiguratul este obligat sa notifice asiguratorului imprejurarile care modifica

manifestarea riscului, fata de cea initiala, luata in considerare la incheierea

contractului. Agravarea riscului poate duce la adaptarea contractului, prin

cresterea corespunzatoare a primei stabilite initial sau in caz extrem, la anularea

contractului.

Aceasta obligatie ridica o serie de probleme in practica, deoarece agravarea

riscului poate apare:

- Din vina asiguratului, de exemplu prin deplasarea bunului asigurat, in alte

locatii, mai expuse riscului, ori prin nerespectarea obligatiei antereoare de a le

intretine corespunzator si de a lua masuri de prevenire a riscului.

- Datorita activitatii unui tert, de exemplu prin aparitia la locul unde este situat

bunul, a unor activitati generatoare de pericole(incendiu; explozie)

- Datorita unor cauze independente de vointa persoanelor, cum au unele

fenomene sociale si politice(greva; razboi; razboi civil).

De fapt, asiguratul nu poate anunta decat imprejurari pe care le cunoaste. Acestea

pot insa sa apara prin fapta sa, ori fara fapta sa. In primul caz nu se poate invoca

necunoasterea modificarii riscului, iar in a doua situatie, asiguratul este obligat sa

comunice schimbarea, imediat ce a luat cunostinta de ea.

- Drepturile asiguratorului se concretizeaza in:

1. dreptul de a verifica existenta bunului asigurat, precum si a modului in care

acesta este intretinut

2. dreptul de a aplica sanctiuni legate in situatia in care asiguratul nu respecta

obligatiile privind folosirea si intretinerea obiectelor aflate in asigurare

3. dreptul de a solicita asiguratului ca, in situatii mai speciale, sa accepte anumite

modificari la contract (de exemplu, shimbarea unei polite de tip vechi cu una de

tip nou), asiguratul avand, insa, libertatea de a accepta sau nu propunerea facuta

- Obligatiile asiguratorului :

1. de a elibera, la cerere, a unui duplicat al contractului de asigurare, in cazul in

care originalul a fost pierdut sau distrus

2. de a elibera, in cazul unor tipuri de contracte, certificate care confirma

incheierea asigurarii.3

CAPITOLUL III

ASIGURAREA DE BUNURI

Noiuni generale

Asigurarea contra daune se mparte n asigurare de bunuri i asigurare de

rspundere civil. n asigurarea de bunuri obiectul asigurrii l constituie un

anumit bun pentru caz de pieire, furt sau alte evenimente. Bunul poate fi asigurat

de proprietar sau de o alt persoan care l deine n posesie i folosin. Fiecare

persoan poate asigura bunul n mrimea interesului pe care l are pentru

pstrarea lui.

Suma asigurat se stabilete n limitele valorii reale a bunului la data

ncheierii contractului, valoare ce nu poate fi depit. Despgubirea de asigurare

se pltete n limita sumei asigurate, dar nu poate depi valoarea bunului la

momentului producerii cazului asigurat, innd cont de starea acestuia, i nici

cuantumul daunei.

2. n cazul asigurrii de rspundere civil obiectul asigurrii const ntr-o

valoare patrimonial egal cu despgubirea ce ar urma s o plteasc asiguratul

terei persoane pe care a prejudiciat-o prin svrirea unei fapte ilicite. Aceast

asigurare acoper nu numai rspunderea pentru fapta proprie a asiguratului, dar i

rspunderea pentru fapta altuia.

Despgubirile se pltesc nemijlocit terei persoane vtmate i nu pot fi

urmrite de creditorii asiguratului. Dac asiguratul dovedete c a reparat

prejudiciului terului vtmat, asigurtorul este obligat s plteasc despgubirea

3 http://biblioteca.regielive.ro/referate/finante/contractul-de-asigurare-efectele-contractului-de-

asigurare-13405.html

datorat asiguratului. Asigurtorul poate refuza plata despgubirii terului vtmat

sau asiguratului numai dac prejudiciul a fost cauzat intenionat de ctre asigurat.4

Asigurarea cldirilor i altor construcii pentru cazurile de incendii i

alte calamiti

n asigurarea de bunuri obiectul asigurrii l constituie un anumit bun

pentru caz de pieire, furt sau alte evenimente. Bunul poate fi asigurat de

proprietar sau de o alt persoan care l deine n posesie i folosin. Fiecare

persoan poate asigura bunul n mrimea interesului pe care l are pentru

pstrarea lui.

2. n cazul asigurrii de rspundere civil obiectul asigurrii const ntr-o

valoare patrimonial egal cu despgubirea ce ar urma s o plteasc asiguratul

terei persoane pe care a prejudiciat-o prin svrirea unei fapte ilicite. Aceast

asigurare acoper nu numai rspunderea pentru fapta proprie a asiguratului, dar i

rspunderea pentru fapta altuia.

Despgubirile se pltesc nemijlocit terei persoane vtmate i nu pot fi

urmrite de creditorii asiguratului. Dac asiguratul dovedete c a reparat

prejudiciului terului vtmat, asigurtorul este obligat s plteasc despgubirea

datorat asiguratului. Asigurtorul poate refuza plata despgubirii terului vtmat

sau asiguratului numai dac prejudiciul a fost cauzat intenionat de ctre asigurat.5

Asigurarea mainilor, utilajelor i instalaiilor pentru cazuri de avarii.

Sunt asigurabile, in baza prezentelor conditii: masini, masini unelte,

utilaje, echipamente, agregate, motoare, instalatii sau linii tehnologice, precum si

orice alte bunuri asimilabile acestora, care, in momentul incheierii asigurarii, sunt

puse in functiune pentru exploatare comerciala; bunurile nou produse sau recent

achizitionate pot fi cuprinse in asigurare numai dupa eliberarea certificatului

privind incheierea cu succes a testelor de incercare/verificarilor de receptie.

Sunt asigurate bunurile mentionate in polita/specificatia de asigurare:



- aflate la locatia mentionata in polita de asigurare, daca nu s-a convenit

altfel intre parti;

- in timpul functionarii/exploatarii sau in repaus, in stare demontata, in

scopul intretinerii sau efectuarii reviziilor/reparatiilor capitale ori in cursul mutarii

in alt loc in perimetrul locatiei asigurate sau a remontarii ulterioare la aceeasi

locatie.

Nu sunt asigurabile:

- fundatiile aferente bunurilor asigurate, daca nu s-a convenit altfel in

contract;

- piesele interschimbabile (ex.: matrite, modele, cilindri gravati etc.), parti

care prin utilizare si/sau natura lor sufera un mare grad de uzura sau depreciere

necesitand inlocuirea periodica (ex.: cuzineti refractari, unelte de sfaramare, parti

componente din sticla/portelan/ceramica, benzi/captuseli din material textil,

plastic sau din cauciuc , benzi transportoare, curele, cabluri, funii, lanturi,

anvelope etc.) si materiale consumabile (ex.: cutite, capete de freza, burghie,

piese abrazive, panze de fierastrau, ace, platine, site, perii etc.);

- medii de functionare: combustibili, filtre, lubrifianti, uleiuri, agenti de

racire, catalizatori etc.;

- captuseala din caramida a furnalelor

CAPITOLUL IV

ASIGURRI DE TRANSPORT

Asigurarea bunurilor pe timpul transportrii terestre (asigurarea

CARGO).

Asiguratii tipului respectiv de asigurare pot fi persoane fizice si juridice,

precum si cele straine, detinatori legitimi ai mijlocului de transport, care activeaza

sau locuiesc permanent in Republica Moldova, chiar daca mijlocul de transport

este luat in arenda, fapt certificat prin actul respectiv, dispun de mandat sau de

procura proprietarului, vizata de serviciul notarial in vederea detinerii, utilizarii,

girarii mijlocului de transport.

Obiecte ale asigurarii facultative CASCO - toate mijloacele de transport auto,

remorci, semiremorci, pasibile de asigurat, adica dispun de numere aplicate pe

caroserii, motoare, nu prezinta deteriorari penetrante ale elementelor caroseriei,

fisurari ale geamurilor. La dorinta clientului poate fi asigurat accesoriile

aditionale, soferul si pasagerii de eventualele consecinte ale accidentelor de

circulatie.

Mijloacele de transport sunt protejate 24/24 ore (non-stop), indiferent de locul

parcarii.

La cererea asiguratului, valabilitatea contractului de asigurare poate fi extins si

pentru teritoriul altor state.

Despagubiri sunt acordate pentru factorii care au provocat deteriorarea mijlocului

de transport: accidente, calamitati naturale, incendii, furturi, evenimente socio-

politice, etc.

De asemenea, sunt despagubite:

Cheltuielile suportate pentru transportarea mijlocului de transport la atelierul de

reparatie sau terenul de parcare

Deteriorarile mijlocului de transport in procesul inlaturarii consecintelor

evenimentului asigurat

Cheltuielile efectuate in vederea diminuarii pagubelor cauzate de factorii ce se

contin in asigurare

Prejudiciile provocate de accidente in momentul producerii carora la volan se

afla o alta persoana decit asiguratul, indicata in declaratia de asigurare depusa de

asigurat la incheierea contractului.

Asigurarea mijloacelor de transport auto, a remorcilor, semiremorcilor si a

accesoriilor aditional instalate pe ele se face in varianta deplina sau partiala de

asigurare.

Inlesniri sunt prevazute si pentru asiguratul care de-a lungul perioadei de

asigurare nu a revendicat despagubirea daunelor ce s-au produs din propria vina.

Astfel, la reinnoirea contractelor de asigurare, el poate beneficia de reduceri de

prima de la 5%, dupa un an, pina la 30% dupa 6 si mai multi ani.

Achitarea primei de asigurare poate fi efectuata n mod unic, dou rate,

trimestrial si lunar.

De asemenea, se aplica sistemul "bonus-malus".

Tarifele variaza de la 3,3 la suta(camioane), 4,3 la suta (autoturisme) in

dependenta de pachetul de riscuri, termenul de exploatare a autovehiculului,

fransiza aplicata, unitatea de specialitate solicitata de asigura pentru reparatie

Asigurarea autovehiculelor (asigurarea auto CASCO).

CASCO este asigurarea facultativa a autovehiculelor impotriva avariilor

accidentale si furtului.

Valabilitatea politei CASCO este, de regula, de 1 an calendaristic (365 zile), iar

acoperirea riscurilor incepe la ora 24 a zilei in care se efectueaza plata.

Teritorialitate / Alegerea limitei geografice de acoperire a politei Casco

pentru avarii, polita este valabila in Romania (mai multe companii ofera

acoperire pentru avarii si in statele Spatiului Economic European);

pentru furt, asigurarea este valabila numai pe teritoriul Romaniei.

In cele mai multe dintre cazuri, contra unei prime suplimentare, riscurile de furt

si de avarii pot fi extinse si in afara tarii.

Unele companii ofera extinderea pentru riscul de furt extern gratuit in cazul in

care ati incheiat atat polita CASCO, cat si pe cea RCA la acelasi asigurator.

Suma asigurata (valoarea reala) se calculeaza avand la baza valoarea de nou si

vechimea autovehicului. In functie de vechimea vehiculului, la valoarea de nou se

aplica un coeficient de uzura. Uzura difera de la un asigurator la altul si se

calculeaza in functie de vechimea masinii. Pentru autovehiculele de pana la un an

vechime si aflate la primul proprietar, valoarea de nou este valoarea din factura de

achizitie. Pentru autovehiculele second hand, valoarea de nou se determina

conform cataloagelor specializate. Dupa ce se stabilesc valoarea reala a masinii se

vor adauga valorile dotarilor suplimentare.

Suma asigurata, cat si prima de asigurare pot fi exprimate atat in lei, cat si in

valuta.

De regula, asigurarea CASCO se ofera doar autovehiculelor cu varste intre 0 - 8

ani (majoritatea asiguratorilor), 0 - 12 ani (anumiti asiguratori) sau masinilor de

colectie.

Fransiza reprezinta partea din valoarea daunei stabilita ca suma fixa ori procent

din suma asigurata (de regula, incadrata in 0,5-20% din suma asigurata) suportata

de asigurat pentru fiecare eveniment (accident/furt in cazul asigurarii CASCO).

Prin obligativitatea acceptarii unui contract de fransiza, asiguratorii incearca sa

responsabilizeze mai mult sofer.

ul, care va suporta din despagubire valoarea fransizei. Prin introducerea unor

fransize suplimentare la avarii sau furt, prima de asigurare anuala se poate

diminua considerabil.

CAPITOLUL V

Asigurarea de rspundere civil

Noiunea i particularitile generale ale asigurrilor de rspundere

civil.

Asigurare de rspundere civil, asigurare care are ca obiect rspunderea civil. n

a. de r.c., asigurtorul se oblig s plteasc o despgubire pentru prejudiciul de

care asiguratul rspunde n baza legii fa de terele persoane pgubite i pentru

cheltuielile fcute de asigurat n procesul civil; prin contractul de asigurare se

poate cuprinde n asigurare i rspunderea civil a altor persoane dect a celei

care a ncheiat contractul.

A. de r.c. este de dou feluri, facultativ i obligatorie. Este obligatorie a. de r.c.

pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule i a. de r.c. profesional

(de ex., n cazul medicilor, farmacitilor, practicienilor n insol-ven,

administratorilor i directorilor societilor comerciale, a brokerilor n domeniul

asigurrii, a avocailor, a notarilor etc.). Indiferent dac este facultativ sau

obligatorie, n a. de r.c. se acoper prejudiciile produse terilor i nu prejudiciile

asigurailor. Pentru ca asigurtorul s acopere prejudiciul suferit de asigurat este

necesar ca acesta din urm s aib o asigurare de persoane pentru riscuri proprii,

de invaliditate, de atingeri aduse integritii corporale etc., altfel rspunderea

asigurtorului se va limita la despgubirea doar a persoanei pgubite. Asigurarea

de persoane pentru riscuri proprii poate fi ncheiat cu asigurtorul de rspundere

civil sau cu un alt asigurtor, iar despgubirile se vor face de ctre asigurtori n

raport de riscurile subscrise. Stabilirea i acordarea despgubirilor. La producerea

cazului asigurat, despgubirea se stabilete pe baza conveniei dintre asigurat,

persoana pgubit i asigurtor, potrivit contractului de asigurare. Dac nu se

ajunge la un consens atunci despgubirile vor fi stabilite de ctre instana de

judecat. n ipoteza n care prile recurg la concursul instanei de judecat, terul

pgubit poate aciona direct pe asigurtor pentru a fi obligat Ia despgubiri n

limitele obligaiilor ce-i revin n temeiul conveniei de asigurare, legiuitorul

reglementnd o aciune direct a pgubitului mpotriva asigurtorului (art. 42 din

Legea nr. 136/1995). Asigurtorul pltete despgubirea nemijlocit celui pgubit

n msura n care acesta nu a fost despgubit de asigurat, despgubire ce nu poate

fi urmrit de creditorii asiguratului. Despgubirea se pltete asiguratului n

cazul n care acesta dovedete c a despgubit pe cel pgubit.

Asigurarea obligatorie de rspundere civil a transportatorilor fa de

cltori.

Asigurarea obligatorie a rspunderii civile a transportatorilor fa de

cltori, care cade sub incidena Legii nr.1553-XIII din 25.02.1998 (n continuare

- Legea 1553/1998).

ntruct prin asigurarea obligatorie de rspundere civil auto se urmrete,

n principal, protejarea victimelor accidentelor de circulaie prin repararea

prejudiciilor suferite de acestea prin avarierea sau distrugerea bunurilor ori prin

vtmarea corporal sau decesul unei persoane, conform legislaiei sfera

cuprinderii n asigurare prevede i obligaia asigurtorului de a plti despgubiri

victimei - persoanei pgubite - nu doar atunci cnd rspunderea civil pentru

paguba cauzat revine asiguratului, dar i atunci cnd:

cel care conducea autovehiculul, rspunztor de producerea accidentului,

este o alt persoan dect asiguratul. Aceasta presupune c i aceste persoane

fr a avea calitatea de asigurai n sensul legii - snt persoane cuprinse n

asigurare.

nu exist o persoan a crei responsabilitate civil s fie angajat ntruct

autorul accidentului a rmas neidentificat, dar n acest caz, numai dac

autovehiculul care a produs accidentul este identificat i asigurat. Aceasta

presupune c asigurarea obligatorie de rspundere civil auto opereaz i n

absena persoanei responsabile, producndu-se o depersonalizare a rspunderii

civile. Evident, n lipsa contractului de asigurare obligatorie de rspundere civil

auto, nici o societate de asigurare nu poate fi obligat s plteasc despgubiri de

asigurare. n aceste cazuri, despgubirile de asigurare se pltesc din Fondul de

protecie a victimelor strzii administrat i gestionat de Biroul Naional al

Asigurtorilor de Autovehicule din Republica Moldova.

CAPITOLUL VI

ASIGURRI DE PERSOANE

Caracteristici de baz ale asigurrilor de persoane

Asigurarea de persoane se caracterizeaz prin faptul c este o msur de

prevedere i economisire pe termen ndelungat, neavnd ca scop repararea

prejudiciului cauzat. n consecin suma asigurat nu este limitat la o anumit

valoare, deoarece viaa i sntatea nu pot fi evaluate. La producerea cazului

asigurat suma asigurat se pltete independent de existena sau cuantumul

prejudiciului. Suma asigurat poate fi cumulat cu despgubirea pltit de autorul

faptei ilicite, cu sumele de asigurare cuvenite potrivit altor contracte de asigurare,

precum i cu sumele primite pe calea asigurrilor sociale de stat (alin.4, art. 12

Legea cu privire la asigurri).

Asigurarea de persoane se mparte n asigurare de deces i asigurare de

supravieuire. n cazul asigurrii de deces asigurtorul va plti suma asigurat la

decesul persoanei asigurate. Asigurarea de supravieuire se ncheie pentru o

perioad determinat, la expirarea creia (mplinirea vrstei stabilite) la expirarea

creia asigurtorul fiind obligat s plteasc suma asigurat dac asiguratul va fi

n via.

Exist i asigurare de accidente. n acest caz asigurtorul pltete suma

asigurat numai n cazul producerii unui accident care are drept urmare decesul,

invaliditatea asiguratului sau alte consecine (de exemplu, incapacitatea temporar

de munc).

3. Asigurarea de persoane poate fi individual, cnd se asigur interesul

asigurat al unei sau mai multor persoane determinate, sau colectiv se asigur

un grup de persoane care au interese asigurate unice (de exemplu, angajatorul

asigur salariaii si pentru caz de accident la locul de munc).

Asigurri de persoane asupra vieii

Contract de asigurare de viata este o varianta a contractului de asigurare de

persoane care, la randul ei, se poate infatisa ca asigurare de deces sau ca asigurare

pentru caz de supravietuire.a) Asigurare de deces - se poate prezenta, in principal,

fie ca asigurare temporara de deces, fie ca asigurare viagera de deces- Asigurarea

temporara de deces se distinge prin faptul ca atunci cand asiguratul moare in

perioada pentru care s-a incheiat contractul, suma asigurata va fi platita de catre

asigurator beneficiarului daca insa asiguratul se va afla in viata la expirarea

termenului contractual, asiguratul va fi liberat de orice obligatie.- Asigurarea

viagera de deces se caracterizeaza prin aceea ca se incheie pe o perioada de timp

care se extinde pana la sfarsitul vietii asiguratului in acest caz asiguratorul are

obligatia sa plateasca beneficiarului suma asigurata la decesul asiguratului,

oricare ar fi data la care se produce acest evenimentb) Asigurarea pentru caz de

supravietuire - de specificul acesteia este ca se incheie pentru o perioada de timp

determinata asiguratorul isi asuma obligatia ca, la implinirea termenului convenit

(si care coincide cu implinirea varstei prevazuta in contract) sa plateasca suma

asigurata dupa caz, asiguratului sau beneficiarului (daca asiguratul va fi in viata la

acel moment).

CAPITOLUL VII

ASIGURAREA OBLIGATORIE DE ASISTEN MEDICAL

Sistemul de asigurare medical n RM

Noiunea de asigurare obligatorie de asisten medical

reprezint un sistem autonom garantat de stat de protecie financiar a populaiei

n domeniul ocrotirii sntii prin constituirea, pe principii de solidaritate, din

contul primelor de asigurare, a unor fonduri bneti destinate pentru acoperirea

cheltuielilor de tratare a strilor condiionate de survenirea evenimentelor

asigurate (maladie sau afeciune). Sistemul asigurrii obligatorii de asisten

medical ofer cetenilor Republicii Moldova posibiliti egale n obinerea

asistenei medicale oportune i calitative.

Drepturile i obligaiile persoanelor n cadrul sistemului de asigurare

medical

Asiguratii au urmatoarele drepturi:

a) sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurari de

sanatate la care se asigura, in conditiile prezentei legi si a contractului-cadru;

b) sa fie inscrisi pe lista unui medic de familie pe care il solicita, daca indeplinesc

toate conditiile prezentei legi, suportand cheltuielile de transport daca optiunea

este pentru un medic din alta localitate;

c) sa isi schimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin 6 luni

de la data inscrierii pe listele acestuia;

d) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si

dispozitive medicale in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii;

e) sa efectueze controale profilactice, in conditiile stabilite prin contractul-cadru;

f) sa beneficieze de servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a

sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

g) sa beneficieze de servicii medicale in ambulatorii si in spitale aflate in relatie

contractuala cu casele de asigurari de sanatate;

h) sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;

i) sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica;

j) sa beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare;

k) sa beneficieze de dispozitive medicale;

l) sa beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu;

m) sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, in special in ceea ce

priveste diagnosticul si tratamentul;

n) sa aiba dreptul la informatie in cazul tratamentelor medicale;

o) sa beneficieze de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in

conditiile legii.

Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de aceste drepturi sunt

urmatoarele:

a) sa se inscrie pe lista unui medic de familie;

b) sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de

sanatate;

c) sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite prin contractul-

cadru;

d) sa anunte in termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra

modificarilor datelor de identitate sau modificarilor referitoare la incadrarea lor

intr-o anumita categorie de asigurati;

e) sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului;

f) sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;

g) sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata, in

conditiile stabilite prin contractul-cadru;

h) sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative ce atesta

calitatea de asigurat.

CAPITOLUL VIII

REASIGURRILE

Noiunea i funciile raporturilor juridice de reasigurare.

Reasigurarea constituie o asigurare a asigurtorului, avnd drept scop

asigurarea stabilitii financiare i garantarea plii despgubirilor i sumelor de

asigurare. Prin reasigurare se divizeaz i se disperseaz riscurile ntre mai muli

asigurtori. Reasigurarea poate fi benevol i obligatorie, atunci cnd asigurtorul

nu acoper obligaiile asumate potrivit contractelor de asigurare prin active

proprii. n ambele cazuri raporturile dintre pri se nasc n baza contractului de

reasigurare. Prin contractul de reasigurare reasigurtorul, n schimbul primei de

reasigurare, contribuie, corespunztor cu riscurile preluate, la suportarea

indemnizaiilor de asigurare pe care reasiguratul le pltete la producerea

evenimentului care a constituit obiectul reasigurrii.

Contractul de reasigurare poate avea ca obiect riscuri asumate de reasigurat

prin contracte de asigurri de daune sau de persoane. n toate cazurile contractul

de reasigurare este o asigurare de daune, adic o asigurare a patrimoniului

reasiguratului.

Contractul de reasigurare produce efecte numai ntre reasigurtor i

reasigurat. Reasigurare nu creeaz nici un raport juridic ntre asigurat i

reasigurtor. Prin reasigurare riscurile snt preluate nu de la asigurat, ci de la

asigurtor. Cedarea prin reasigurare a unei pri din riscuri nu stinge obligaia

asigurtorului de a plti asiguratului indemnizaia de asigurare la producerea

cazului asigurat. n consecin, asiguratul nu poate nainta careva pretenii direct

reasigurtorului. 6

Formele de reasigurare: reasigurarea facultativ i reasigurarea

obligatorie.


Asigurrile prin efectul legii se caracterizeaz prin faptul c relaiile de

asigurare dintre asigurat i asigurtor (referitor la drepturi i obligaii, tehnici de

asigurare, constatarea i evaluarea pagubelor, stabilire despgubirilor cuvenite,

etc sunt reglementate prin acte normative cu caracter obligatoriu.

Asigurri de acest fel se practic n toate rile lumii cu variaii de la o ar

la alta.

Asigurrile prin afectul legii au avut o sfer larg de cuprindere (asigurarea

de rspundere civil auto, asigurarea cldirilor i construciilor aparinnd

populaiei, asigurri agricole, asigurri de animale, asigurri de accidente a

cltorilor)

Dup 1990 sfera asigurrilor s-a restrns, rmnnd doar asigurarea de

rspundere civil auto i aceasta cu o altfel de aplicabilitate dect nainte de 1990.

O singur caracteristic a acestei asigurri merit reinut se realizeaz o

complet concordan ntre previziunea statistic pe care se bazeaz calculul

primelor de asigurare i producerea evenimentelor asigurate i prin aceasta se

minimizeaz primele de asigurare.

Asigurrile facultative se caracterizeaz prin faptul c relaiile de

asigurare dintre asigurat i asigurtor se stabilesc prin liberul consimmnt al

prilor n baza unui contract de asigurare.

CAPITOLUL IX

CONTRACTUL INTERNAIONAL DE ASIGURARE

Definiia i caracterele juridice ale contractului internaional de

asigurare.

Articolul 1301 Cod civil d o definiie legal unic contractului de asigurare, fr

a distinge dup cum este vorba de asigurare de persoane sau de daune. Din

aceast definiie rezult c contractul de asigurare este un contract sinalagmatic,

cu titlu oneros. Asigurarea este un contract consensual, deoarece pentru a produce

efecte juridice este necesar consimmntul prilor. Contractul de asigurare este

aleatoriu, deoarece ntinderea i chiar existena obligaiei pentru asigurtor nu se

cunoate n momentul ncheierii contractului, deoarece depinde de un eveniment

viitor i incert.

2. Prile contractului de asigurare snt asigurtorul i asiguratul.

Asigurtorul este persoana juridic constituit, inclusiv cu participarea

capitalului strin, avnd orice structur organizatoric i juridic prevzut de

legislaie, pentru a desfura activiti de asigurare pe baz de licen. Cota-parte

a investitorului strin in capitalul social al asigurtorului nu poate depi 49%

(art. 5 Legea cu privire la asigurri din 15.06.1993 MO, 1994, nr. 5.).

Asigurat este persoana care a ncheiat contract de asigurare i/sau care este

titularul interesului asigurat. Dac riscul asigurat privete persoana sau

patrimoniul unei alte persoane dect aceea a contractantului, se numete asigurat

titularul interesului asigurat, iar persoana care ncheie contractul i se oblig s

plteasc primele de asigurare se numete contractant.

n raporturile de asigurare mai poate interveni i beneficiarul asigurrii.

Beneficiarul asigurrii este persoana n folosul creia s-a ncheiat contractul i

creia asigurtorul urmeaz s-i plteasc suma asigurat la producerea cazului

asigurat. Potrivit art. 32 Legea cu privire la asigurri, asiguratul poate desemna

una sau mai multe persoane care vor ncasa suma asigurat n cazul decesului su.

Beneficiarul asigurrii nltur succesorii de la motenirea sumei asigurate.

Particularitile condiiilor de validitate, ncheierii, coninutului i

efectelor contractului internaional de asigurare.

Specificitatea mecanismului de asigurare i complexitatea clauzelor pe care

fiecare parte dorete s le impun determin existena unui contract de asigurare

de o complexitate mai mare. Caracteristicile principale ale contractului comercial

folosit n asigurri sunt7:

7 L. Cistelecan, R. Cistelecan, Asigurri Comerciale Editura Dimitrie Cantemir, Trgu Mures 1996

(1). Contract consensual, se ncheie valabil prin consimmntul ambelor

pri. Contractul este valabil din momentul n care asigurtorul i asiguratul

i-au exprimat acordul de voint cu privire la continut.

(2). Contract sinalagmatic, datorit faptului c prile contractante i

asum obligaii reciproce i interdependente. Astfel, asiguratul se oblig s fac

declaraii de risc exacte, n atenia asigurtorului att la ncheierea contractului,

ct i la producerea sinistrului; totodat asiguratul se oblig s plteasc primele

de asigurare datorate. La rndul su asigurtorul se oblig s acopere riscul

asiguratului, n cazul producerii acestuia, acordnd indemnizaia cuvenit. De

menionat este faptul c asigurtorul o s-i duc la ndeplinire obligaiile pe care

le are numai n cazul n care asiguratul i-a onorat obligaiile contractuale. n caz

contrar, asiguratul decade din drepturi, cnd contractul rmne valabil pentru o

sum asigurat mai mic.

(3). Contract aleatoriu, este determinat de aspectul prin care la ncheierea

acestuia, prile nu cunosc existena sau ntinderea exact a avantajelor ce vor

rezulta pentru ele din contract. Aceasta se datoreaz faptului c obligaiile ce

revin asigurtorului i asiguratului depind de un eveniment viitor si incert.

Evenimentul comport pentru fiecare dintre pri, o sans de cstig sau un risc de

pierdere. Caracterul aleator este esenial la contractul de asigurare. n condiiile

n care evenimentul aleator pentru care se solicit ncheierea contractului ar fi

cert, iar momentul producerii lui ar fi cunoscut de ctre prti , asigurarea nu ar

mai avea sens, riscul respectiv putnd s fie acoperit cu certitudine de ctre

asigurtor .

(4). Contract cu titlu oneros, prin care fiecare parte urmreste s obtin un

folos, o contraprestatie n schimbul obligatiei ce-si asum. Contractul de asigurare

presupune, astfel, o obligatie pentru amndou prtile. Obligatie care este necesar

a fi bazat pe o moralitate si sinceritate bilateral sintetizate ntr-un interes

comun. Asiguratul beneficiaz de protectia pe care i-o ofera asigurtorul.

Asigurtorul preia asupra sa riscul asigurat - dar nu n mod gratuit - n schimbul

unei pli sub forma primei de asigurare sau a cotizaiei, dup caz.

(5). Contract succesiv, se esaloneaz n timp. Asigurtorul se angajeaz s

acopere un anumit risc o perioad foarte lung de timp (exemplu, n cazul de

asigurare a contractului de deces pe o perioada nelimitat) cu plata anual sau

subanual a primei sau o perioad scurta de timp (pe timpul duratei unui zbor

aerian ntre dou puncte geografice) cu plata integral a primei la ncheierea

contractului .

(6). Contract de adeziune, este redactat i imprimat de asigurtor, iar

aiguratul nu poate dect sa adere sau nu la condiiile impuse. Pentru asigurrile

care prezint o important deosebit, mai ales la asigurrile de bunuri de valori

mari, asigurtorul elaboreaz un proiect de contract (o ofert) pe care o negociaz

cu viitorul asigurat dar n limitele unor condiii impuse de actuari.

Actuariatul este definit8 prin totalitatea operaiunilor i normelor

financiare pe baza croroa, folosindu-se teoria probabilitilor i a statisticii

matematicii, se efectueaz diferite calcule fianciare, mai ales n domeniul

asigurrilor. Acuariatul, ca metod tiinific, fundamenteaz stabilirea primelor

de asigurare n vederea realizrii echilibrului dintre venituri i cheltuieli, echilibru

reclamat de principiul echialenei obligaiilor asiguraiilor cu cele ale

asigurtorului i face posibil nfptuirea practic a funciilor i rolului

asigurrilor.

Actuarul9, este persoana care analizeaz datele statistice i elementele

luate n calcul la prima de asigurare, fiind expert n evaluarea consecinelor

financiare ale unor elemente incerte i viitoare. Actuarii rspund cerinelor

lansrii unui nou produs de asigurare pe pia, justificnd eficiena acestuia i

8 Gh.Bistriceanu, Fl. Bercea, E.I. Macovei Dicionar de asigurri, Editura tiinific, Bucureti, 1991,

pag.12. 9 Tudor, M. Moldovan, Introducere actuarial n asigurrile generale, Editura Finnmedia, Bucureti

1999, pag.2,3.

impactul pe pia.

n cazul n care unele formulri din politele de asigurare nu sunt clare iar

unele prevederi importante se pierd printre rnduri, se poate ajunge la contestarea

lor de ctre asigurati, acestia adresndu-se instantelor judectoresti sub pretextul

c si-au dat adeziunea la conditiile contractuale n necunostint de cauz , ca au

fost indusi n eroare de formulrile lipsite de precizie etc.

CAPITOLUL X

REGIMUL JURIDIC AL SOCIETILOR DE ASIGURRI

Formele de organizare juridic a societilor de asigurri.

Efectele contractului pot uneori s fie suspendate de comun acord ntre

pri sau cu titlu de etap ntr-o procedur de reziliere (de exemplu pentru neplata

primei ). Suspendarea poate s nu aib ca obiect dect o parte a garaniilor: de

exemplu un automobilist plecnd n cltorie lsndu-i maina imobilizat n

garaj va cere asiguratorului suspendarea garaniei sale RCAuto, dar va menine

garaniile pentru Furt i Incendiu.

Rezilierea pune capt contractului. Suspendarea menine contractul n

vigoare, dar numai pentru anumite modaliti ale sale. El poate fi repus n

totalitate n vigoare la sfritul perioadei de suspendare.

Un caz particular de suspendare legal este observat n rile n care

intrarea n vigoare a garaniilor este suspendat la plata efectiv a primei

asiguratorului.Contractul exist de la semnarea sa, dar efectele sale sunt

suspendate la plata primei nainte de o anumit dat. n Brazilia, de exemplu,

prima trebuie s fie pltit cel mai trziu la o lun dup emiterea contractului; n

acest caz contractul intr retroactiv n vigoare de la data emiterii ( evenimentele

asigurate aprute ntre emitere i plat sunt n sarcina asiguratorului.); n ramura

Automobil, totui ridicarea suspendrii nu este retroactiv cci evenimentele

asigurate nu sunt n sarcina asiguratorului dect dac au aprut dup plata primei(

datorat intotdeauna cel mai trziu la o lun dup emitere).

Exigenele naintate fa de activitatea societilor de asigurri.

Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfurat exclusiv de ctre

asigurtori (reasigurtori), sub form de societate pe aciuni, inclusiv cu investiii

strine, care dein licen de activitate eliberat n condiiile prezentei legi.

Asigurtorul (reasigurtorul) nu poate fi nregistrat la Camera nregistrrii de Stat

a Ministerului Dezvoltrii Informaionale fr avizul Autoritii de supraveghere.

Pot fi fondatori i acionari ai asigurtorului (reasigurtorului) persoane fizice

i/sau persoane juridice rezideni i nerezideni ai Republicii Moldova, n

condiiile prezentei legi i ale altor acte legislative n vigoare. Nu poate fi

fondator sau acionar al asigurtorului (reasigurtorului) persoana juridic n

proces de lichidare sau de insolvabilitate i nici persoana creia i s-a impus

restricia legal de a constitui societate comercial. Fondatorii sau acionarii

semnificativi ai asigurtorului (reasigurtorului) prezint informaii Autoritii de

supraveghere. n cazul n care asigurtorul (reasigurtorul) face parte dintr-un

grup corporativ, proprietatea asupra grupului trebuie s fie suficient de

transparent, astfel nct s nu fie subminat supravegherea.

REFERINE BIBLIOGRAFICE

I. ACTE NORMATIVE

a) Acte internaionale i regionale

1. Declaraia Universal a Drepturilor Omului, adoptat de Adunarea

General a O.N.U. la 10 decembrie 1948..

2. Pactul internaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale

din 16.12.1966

3. Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice din 16.12.1966.

b) Acte normative naionale

1. Constituia Republicii din din 29.07.1994, 18.08.1994 n Monitorul Oficial Nr.

1;

2. Codul civil al Republicii Moldova din 06.06.2002, MO nr. 82-86/661 din

22.06.2002;

3. Legea cu privire la asigurri nr. 407-XVI din 21.12.2006. MO nr. 47-49/213

din 06.04.2007.

4. Legea asigurrii pentru accidente de munc i boli profesionale nr. 756-XIV

din 24.12.99. MO nr.31-33/192 din 23.03.2000.

5. Legea nr. 845- XII din 03.01.1992 Republicii Moldova cu privire la

antreprenoriat i ntreprindere, Monitorul Parlamentului Nr. 2 din 28.02.1994;

6. Legea nr.721-XIII din 2 februarie 1996 privind calitatea n construcii,

Monitorul Oficial Nr. 25 din 25.07.1996;

7. Legea nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind licenierea unor genuri de activitate,

Monitorul Oficial Nr. 26-28 din 18.02.2005;

8. Legea nr.93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de ntreprinztor,

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-73/485 din 06.08.1998;

9. Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecia consumatorilor,

Monitorul Oficial Nr. 126-131din 27.06.2003;

10. Codul civil al Romniei pus n aplicare la 1.12.1865, Monitorul Oficial din

19.01.1865, Editura Lumina Lex, Bucureti 1994;

11. Codul civil al Romniei 1.10.2011, Monitorul Oficial 505/201 din 1

octombrie 2011, Editura C.H. Beck, p.1056 ;

12. Codul civil francez din 30 august 1816, Code civil Editura Dalloz 1999;

13. 30 1994 NSl-

// , 08.12.1994, N238-239,

2003, c. 552;

14. 29.12.2004 . 190-, - -

89, c. 198;

c) Practica judiciar:

1. Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr. 3 din 30 martie 2009 "Cu

privire la aplicarea de ctre instanele de judecat a legislaiei la soluionarea

litigiilor ce decurg din asigurarea obligatorie de rspundere civil pentru pagube

produse de autovehicule. Buletinul Curii Supreme de Justiie a Republicii

Moldova, nr. 7, 2009, p.7.

d) Literatur teoretic

1. ANDREI BLOENCO, Drept civil. Partea special. Note de curs, Editura

Cartdidact, Chiinu, 2003.

2. ANDREI BLOENCO, Rspunderea civil delictual, Editura ARC, Chiinu,

2002.

3. GHEORGHE CARAIANI. MIHAELA TUDOR, Asigurri: Probleme juridice i

tehnice, Editura Lumina Lex, Bucureti, 2001.

4. VIOLETA CIUREL, Asigurri i reasigurri: abordri teoretice i practici

internaionale, Editura ALL BECK, Bucureti, 2000.

5. GHEORGHE CHIBAC. AUREL BIEU. ALEXANDRU ROTARI. OLEG EFRIM, Drept

civil. Contracte speciale, Volumul III, Cartier Juridic, Chiinu, 2005.

6. FRANCISC DEAK, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Universul

Juridic, Ediia a III-a, Bucureti, 2001

7. MARINIC DOBRIN, Asigurri i reasigurri, Editura Fundaiei Romnia de

Mine, Bucureti, 2000.

8. POPESCU DUMITRU. MACOVEI IOAN, Contractul de asigurare, Iai, 1982.

9. LILIA GRIBINCEA, Dreptul comerului internaional, Editura Reclama,

Chiinu, 1999.

10. IULIAN VCREL, Asigurri i reasigurri, Editura Expert, ediia a II-a,

Bucureti, 1999.

11. IULIAN VCREL. FLORIAN BERCEA, Asigurri i reasigurri, Editura Expert,

ediia a II-a, Bucureti, 1999.

12. YVONNE LAMBERT-FAIVRE, Droit des assurances, 11e dition, Dalloz, Paris,

2001.

13. JOHN BIRDS. NORMA J. HIRD, Modern Insurance Law, Fifth Edition,

SWEET&MAXWELL, London, 2001.

14. ... .., . :

. ,

(3- ). .: , 2003.

15. Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu, sub red. M. BURUIAN I

ALII, Volumul I, F.E.P. Tipografia Central, Chiinu, 2006.

16. . 2. . ,

./ . .. , .. . .:

.. , 2000.

17. .. , : , . , , 2000.

Periodice

18. OCTAVIAN CIOBANU. Contractul de asigurare obligatorie de rspundere

civil pentru pagubele produse n urma accidentelor auto // Revista Naional de

Drept, nr. 3/2002, p. 50-52.

19. CLAUDIA ROU, Contractul dintre asigurtor i agenii de asigurare ncheiat

n temeiul legii nr. 32/2000 privind societile de asigurare i supravegherea

asigurrilor // Revista de Drept Comercial, nr. 10/2001, p.46-49.

20. VERONICA STOICA, Mecanismul funcionrii subrogaiei asigurtorului n

drepturile asiguratului // Revista de Drept Comercial, nr.11/2001, p. 28-32.

21. IRINA SFERDIAN, Cteva observaii asupra contractului de asigurare de

bunuri // Revista de Drept Comercial, nr. 11/2001, p. 39-51.

22. IRINA SFERDIAN, Subrogaia asigurtorului n drepturile asiguratului //

Revista Dreptul nr.12/2002, p. 63-75.

23. . ,

// , nr.5/2003, p. 35-48.

24. . , //

, nr.8/2002, p. 53-59.

25. . ,

// , nr.6/2003, p. 20-32.

26. , - //

17

asigurarea in dreptul civil rep. moldova

Documents