impactul crizei re in rep. moldova

8/8/2019 Impactul Crizei re in Rep. Moldova

http://slidepdf.com/reader/full/impactul-crizei-re-in-rep-moldova 1/77

Impactul crizei

financiare globaleasupra comunităţilorlocale din Moldova

EXPERT-GRUP

09.08.2009



2 Impactul crizei financiare globale asupra comunit ăţ ilor locale î n Moldova

Copyright © UNDP Moldova 2009All rights reserved

Versiunea studiului î n limba engleză prevalează asupra versiunii î n limba română

Autor: Expert Grup Centru Analitic Independent

Opiniile exprimate î n această publicaţie nu reflectă necesar opiniile oficialeale Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare î n Moldova

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) reprezintă reţeauaglobală de dezvoltare a Naţiunilor Unite, care promovează schimbarea şiconectează ţările la informaţii, experienţa şi resursele necesare pentru a ajutaoamenii să-şi construiască o viaţă mai bună.




Cuprins

1. Introducere general ă .........................................................................................8

2. Sumar executiv ................................................................................................ 10

Canale de contaminare.....................................................................................................10

Impactul crizei................................................................................................................... 10

Principalele recomandări de politici................................................................................ 13

3. Expunere şi vulnerabilitate: cum prolifereaz ă la nivel local criza financiar ă mondial ă? .................................................................................................................. 15

4. Impactul crizei financiare mondiale asupra pie ţ ei interne de munc ă.......... 19

Introducere........................................................................................................................19

Impactul crizei economice asupra ocupării forţei de muncă şi şomajului.................... 21

Schimbările mediului de lucru......................................................................................... 24

Graficul de lucru .......................................................................................................................... 24

Subocuparea............................................................................................................................... 24

Salariile....................................................................................................................................... 25

Lichidarea locurilor de muncă ca efect al crizei financiare............................................ 27

Criza descurajează oamenii pe piaţa muncii................................................................... 28

Criza şi migranţii repatriaţi ............................................................................................... 28

5. Impactul crizei financiare asupra bugetelor locale şi administra ţ iei publice locale ..........................................................................................................................30

Introducere........................................................................................................................30

Miopia financiară............................................................................................................... 30

Relaţia dintre bugetul de stat şi bugetele locale............................................................. 31

Impactul crizei asupra veniturilor bugetului local .......................................................... 32

Impactul crizei asupra cheltuielilor bugetelor locale...................................................... 34

Studiu de caz relevant: situaţia bugetară din raionul Teleneşti .................................... 38

6. Impactul crizei financiare asupra gospod ăriilor ...........................................41




Introducere........................................................................................................................41

Percepţiile gospodăriilor privind criza ............................................................................ 41

Cine a suferit cel mai mult? ............................................................................................. 43

Cine a suferit cel mai puţin? ............................................................................................ 46

Cheltuielile gospodăriilor: trecerea la un mod de viaţă mai modest ... ......................... 47

Profilul regional al modificării bunăstării ........................................................................ 49

Pe ajutorul cui mizează gospodăriile casnice?............................................................... 52

7. Impactul crizei asupra î ntreprinderilor locale ............................................... 53

Introducere........................................................................................................................53

Criza este mai mult trăită decât percepută...................................................................... 53

Cum anume criza afectează î ntreprinderile? ..................................................................58

Ce au făcut şi ce intenţionează să facă î ntreprinderile pentru a compensa efectelecrizei? ................................................................................................................................ 59

Conturul viitorului ............................................................................................................ 61

8. Concluzii şi recomand ări de politici...............................................................64

Suplimentul 1 : Matricea recomand ărilor de politici............................................... 69

9. Anexe................................................................................................................ 75

1. Lista interviurilor aprofundate realizate................................................................... 75

2. Sondajul sociologic: detalii metodologice............................................................... 75

3. Aspecte metodologice a focus-grupurilor realizate ................................................ 76

4. Zonele statistice ale Moldovei .................................................................................. 77

5. Lista persoanelor consultate pentru evaluarea impactului budgetelor locale ...... 77




Lista tabelelor

Tabelul 1 Diferenţa î ntre valoarea reală şi cea prognozată a RDO şi RŞ î n T.1’09, puncteprocentuale ............................................................................................................................ 22

Tabelul 2 Diferenţele regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a RDO şi RŞ in T.1’09,puncte procentuale................................................................................................................. 23

Tabelul 3 Diferenţa î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de ore de lucru pesăptămână î n T.1’09, %.......................................................................................................... 24

Tabelul 4 Ponderea veniturilor proprii î n veniturile totale ........................................................ 32

Tabelul 5 Executarea bugetelor locale, 5 luni 2009 ................................................................ 34

Tabelul 6 Structura cheltuielilor bugetului local după clasificarea economică ......................... 35

Tabelul 7 Structura cheltuielilor după clasificarea economică î n raionul Teleneşti, 2008 ........ 35

Tabelul 8 Situaţia financiară şi perspectivele pentru 2009 î n unităţile teritoriale din Moldova, miiMDL, dacă nu este indicat altfel.............................................................................................. 37

Tabelul 9 Distribuţia bugetului raionului Teleneşti după localităţile din raion, 2009, mii MDL .. 39

Tabelul 10 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea „Ce î nseamnă pentru dvs. personal sau

pentru familia dvs. criza financiară curentă?” (răspunsuri multiple), %.................................... 43

Tabelul 11 Clasificarea unităţilor teritoriale după evoluţia volumului comerţului cu amănuntul î nprimul semestru al anului 2009............................................................................................... 50

Tabelul 12 Clasificarea unităţilor teritoriale după evoluţia volumului serviciilor prestatepopulaţiei î n primul semestru al anului 2009........................................................................... 51

Tabelul 13 Clasificarea unităţilor teritoriale după valoarea producţiei industriale î n 2009........55

Tabelul 14 Clasificarea unităţilor teritoriale după ritmurile creşterii bunurilor transportate î n

2009....................................................................................................................................... 57

Tabelul 15 Clasificarea unităţilor teritoriale după investiţiile î n capital fix î n 2009.................... 57




Lista diagramelor:

Diagrama 1 Evoluţia PIB-ului trimestrial, î n 2000-2008 şi prognoza pentru 2009, preţuriconstante din 2000 ................................................................................................................. 15

Diagrama 2 Mecanismul general de răspândire a crizei financiare la nivel local î n Moldova...17

Diagrama 3 Evoluţia RDO î n perioada 2000-2008 şi prognoza pentru 2009........................... 21

Diagrama 4 Evoluţia ratei şomajului î n perioada 2000-2008 şi prognoza pentru 2009............ 22

Diagrama 5 Evoluţia RDO î n T. 1.07-T. 1.09, după regiuni statistice ...................................... 23

Diagrama 6 Valorile reale şi prognozate ale ratei derivate a ocupării forţei de muncă şi ratei

şomajului, pe regiuni, T. 1.09.................................................................................................. 23

Diagrama 7 Diferenţa î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de persoanesubocupate î n T.1’09, %......................................................................................................... 25

Diagrama 8 Evoluţia şi prognoza salariului mediu lunar, î n preţuri fixe, 2003, MDL................25

Diagrama 9 Diferenţe regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a salariului mediu lunar,T.1’09, %................................................................................................................................ 26

Diagrama 10 Diferenţa î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de angajaţi pe

sectoare economice, T.1’09, % .............................................................................................. 27

Diagrama 11 Diferenţe regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului deangajaţi, T.1’09, %..................................................................................................................27

Diagrama 12 Diferenţele regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului depersoane descurajate, %........................................................................................................ 28

Diagrama 13 Diferenţe regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului demigranţi, T.1’09, % ................................................................................................................. 29

Diagrama 14 Diferenţe î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de migranţi, după ţara gazdă, T.1’09, % ............................................................................................................. 29

Diagrama 15 Structura veniturilor la bugetul local, % din total ................................................ 33

Diagrama 16 Cheltuieli pe cap de locuitor la nivel local, planificate î n 2009, MDL .................. 35

Diagrama 17 Distribuţia răspunsurilor valide la î ntrebarea "Vorbind despre actuala criză financiară internaţională, ce răspuns descrie cel mai bine impresiile Dvs.?” ........................... 42

Diagrama 18 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea " Î n opinia dvs., cum este situaţia actuală din comunit

ăţile dumneavoastr

ă, î n compara

ţie cu cea de acum 6 luni,

î n ceea ce prive

şte

următoarele aspecte?”............................................................................................................ 43




Diagrama 19 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Cum este situaţia Dvs. financiară actuală,comparativ cu cea de acum 6 luni”? ....................................................................................... 44

Diagrama 20 Creşterea lunară a remitenţelor, %.................................................................... 46

Diagrama 21 Creşterea medie a salariilor î n prima jumătate a anului 2009, %....................... 47

Diagrama 22 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "V-aţi redus cheltuielile de consum î nultimele 3 luni sau intenţionaţi să le reduceţi?”........................................................................ 48

Diagrama 23 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Credeţi că î n prezent este mai complicatsau mai uşor de găsit un loc de muncă bine plătit, î n comparaţie cu acum 6 luni?” ................49

Diagrama 24 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea " Î n ce măsură Moldova este afectată decriza internaţională?” .............................................................................................................. 54

Diagrama 25 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Cum apreciaţi situaţia î ntreprinderii Dvs. î n

ultimele şase luni?”................................................................................................................. 55

Diagrama 26 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Ce măsuri aţi î ntreprins pentru a face faţă crizei î n ultimele trei luni?" (Prima opţiune)............................................................................. 60

Diagrama 27 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Ce măsuri intenţionaţi să î ntreprindeţi,pentru a face faţă crizei î n următoarele trei luni?" (Prima opţiune).......................................... 60

Diagrama 28 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Cum vor evolua lucrurile pentru î ntreprinderea dumneavoastră î n următoarele trei luni?” ........................................................ 61




1. Introducere generală

Acest studiu a fost comandat Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” de către oficiulPNUD din Moldova cu scopul evaluării calitative şi, î n măsura posibilităţilor, cantitative, aimpactului crizei financiare mondiale şi a recesiunii economice asociate asupra comunităţilorlocale din Moldova şi identificării posibilelor măsuri de răspuns care pot fi î ntreprinse de

comunităţile locale pentru a face faţă crizei.

Expert-Grup a folosit o gamă largă de instrumente şi tehnici pentru a efectua cercetarea.Datele statistice disponibile au fost analizate cantitativ, dar a fost importantă şi cercetareacalitativă pentru ca analiza cantitativă să fie mai mult orientată spre "dezvoltarea umană". Mai jos, este dată o descriere a instrumentelor metodologice utilizate la colectarea datelorcantitative şi calitative:

• Au fost efectuate mai multe interviuri cu privire la percepţia impactului crizei financiaremondiale şi a declinului economiei naţionale cu 10 reprezentanţi ai administraţieipublice locale (primari şi secretari ai consiliilor locale) î n 10 comunităţi care cuprind

regiunea de nord, regiunea centrală şi regiunea de sud a Republicii Moldova (a sevedea Anexa 1).• Peste 20 de reprezentanţi ai serviciilor publice locale (specialişti î n protecţia socială,

asistenţi medicali, medici de familie şi directorii de şcoli) din 10 comunităţi au fostintervievaţi cu acelaşi scop (a se vedea distribuţia geografică a acestora din Anexa 1).

• Î n total, au fost cercetate 123 companii locale din î ntreaga ţară (cu excepţia mun.Chişinău, Bălţi şi a regiunii transnistrene) pentru a identifica î n ce măsură acestea suntafectate şi cum reacţionează acestea la criză.

• Î n iulie 2009 a fost realizat un sondaj al opiniei publice reprezentativ la nivel naţional cu1100 de respondenţi din î ntreaga ţară (cu excepţia regiunii transnistrene), î n baza unorchestionare structurate cu privire la impactul crizei. Din motive financiare, studiul nu afost preconizat să fie reprezentativ la nivel de raioane (a se vedea descrierea detaliilor

sondajului sociologic din Anexa 2).• Au fost desfăşurate cinci focus-grupuri î n Ştefan-Vodă, Nisporeni, R îşcani, H î nceşti şi

Cahul cu grupurile socialmente vulnerabile, inclusiv migranţii care se î ntorc acasă şimembrii familiilor cu migranţi. Î n total, la focus-grupuri au participat 46 persoane (a sevedea anexa 3).

• A fost realizată o analiză cantitativă a impactului crizei asupra pieţei muncii pe bazadatelor statistice trimestriale oferite de Biroul Naţional de Statistică. Folosind un modeldinamic, noi am evaluat impactul crizei financiare asupra ratei de ocupare a forţei demuncă şi asupra ratei şomajului, condiţiilor de muncă, salariilor şi returnării migranţilor. Î n măsura posibilităţilor, indicatorii au fost dezagregaţi la nivel regional şi local, dar aiciexistă constrângeri semnificative pentru că atunci când sunt dezagregaţi la nivel local,indicatorii pot să nu fie neapărat de o calitate superioară sau statistic semnificativi.

• Analiza cantitativă a impactului crizei asupra bugetelor locale a fost realizată pe bazadatelor statistice şi a rapoartelor prezentate de Ministerul Finanţelor. Au fost intervievaţizece preşedinţi de raioane şi specialişti ai direcţiilor de economie şi finanţe aleconsiliilor raionale din Ungheni, Teleneşti şi Făleşti. De asemenea, î n scopul obţineriiunui tablou mai amplu al modalităţilor de adaptare a administraţiilor publice locale lacriză, a fost efectuat un studiu de caz cu autorităţile publice din raionul Teleneşti.

• A fost efectuată o analiză a datelor statistice la nivel de sectoare economice pentru aidentifica unităţile teritoriale, care au suferit î n cea mai mare măsură de pe urma crizeifinanciare mondiale. Î n acest scop, au fost folosiţi mai mulţi indicatori la nivel de sector.

Datele colectate au fost utilizate pentru a evalua impactul crizei financiare mondiale asupra

celor trei sectoare instituţionale mari: companiile, gospodăriile/persoanele şi administraţiapublică locală. Totodată, a fost adăugat cel de-al patrulea "sector" - piaţa muncii - ca primaparte a analizei, din trei considerente principale: 1) piaţa muncii reprezintă spaţiul economicevident î n care interacţionează influenţele de la şi către cele trei sectoare instituţionale; 2)




dinamica pieţei muncii s-a schimbat î n mod semnificativ î n primul semestru al anului 2009, caurmare a declinului economic şi a migranţilor repatriaţi; şi 3) politicile privind piaţa muncii auimportante dimensiuni de dezvoltare umană, iar rezultatele acestora influenţează direct stareade dezvoltare umană î n ţară.

Raportul este structurat după cum urmează. Următoarea secţiune generalizează principalele

constatări ale raportului. Secţiunea a 3-a identifică principalele puncte slabe care au expuscomunităţile locale din Republica Moldova la criza financiară şi explică modul î n care criza sepropagă la nivel de comunitate. Î n secţiunea a 4-a am efectuat o analiză cantitativă aimpactului crizei asupra pieţei muncii. Secţiunea a 5-a este dedicată evaluării situaţieibugetelor locale, î n contextul crizei. Secţiunea a 6-a se referă la impactul crizei asupra situaţieisocial-economice a gospodăriilor şi persoanelor. Î n secţiunea a 7-a a raportului se evaluează î n ce măsură companiile locale au fost afectate de criză. Î n secţiunea finală se fac concluziigenerale şi unele recomandări de politici pentru guvern, administraţia publică locală şi toatecelelalte părţi interesate care pot influenţa politica de dezvoltare.

Trebuie de adăugat î ncă o remarcă importantă. Î n 2009 comunităţile locale din RepublicaMoldova au suferit nu numai de pe urma crizei financiare mondiale şi a recesiunii economice

interne. Activitatea administraţiei publice locale şi a companiilor a fost subminată de multiplecrize suprapuse, care au afectat şi bunăstarea gospodăriilor casnice. Criza politică a sporittensiunea socială şi a subminat î ncrederea instituţională şi stabilitatea necesare administraţiilorpublice locale pentru a-şi î ndeplini sarcinile. (Sondajul sociologic realizat a demonstrat, deasemenea, că î n iunie 2009 mai mulţi oameni se temeau de tulburări politice interne decât decriza financiară propriu-zisă). Introducerea bruscă, î n aprilie 2009, a regimului de vize cuRomânia, a condus la disfuncţionalitatea mai multor î ntreprinderi mixte moldo-române,deoarece inginerii şi managerii din România nu-şi puteau obţine vizele pentru a puteasupraveghea procesul de producţie. Î n perioada 2006-2007 sectorul vinificaţiei şi ramurileagro-industriale conexe s-au ruinat ca urmare a aplicării de către Rusia a unui embargocomercial la băuturile alcoolice din Moldova. Situaţia financiară a î ntreprinderilor din acestesectoare rămâne a fi foarte precară şi multe din ele se află î n situaţie de faliment. Secetacatastrofală din 2007 a avut un impact negativ asupra producătorilor de culturi agricole şiproduse animaliere, un impact care î ncă perpetuează, din cauza veniturilor foarte mici aleagricultorilor. Î n 2008-2009 preţurile pentru mai multe produse agricole au coborât, lăsândmulţi agricultori cu venituri considerabil mai mici chiar decât cele din 2007. Evident că esteaproape imposibil de separat î n mod clar efectele tuturor acestor crize, fără a mai menţionafaptul că multe persoane din Moldova au percepţia că ţara s-a aflat permanent î ntr-o criză continuă şi că "criza constantă" este o componentă ordinară a vieţii lor î n ultimele două decenii.




2. Sumar executiv

Canale de contaminare

• Criza financiară şi economică mondială a condus la un declin semnificativ al economieiMoldovei, PIB-ul fiind î n scădere î n primul trimestru al anului 2009 cu 6,9% comparativcu primul trimestru al anului 2008; totodată, PIB-ul a scăzut cu peste 17% comparativcu potenţialul pe care l-ar fi atins o economia Moldovei î n cazul î n care nu s-ar fi produsaceastă criză. Impactul crizei asupra economiei nu este uniform. De exemplu, industriaeste mult mai profund afectată decât comerţul şi agricultura. De asemenea, activităţileorientate spre export sunt afectate mai puternic decât cele orientate spre piaţa internă;

• Principalele canale de contaminare prin care a ajuns criza financiară şi economică î ncomunităţile locale din Moldova sunt reducerea volumului de remitenţe, micşorareacererii interne şi externe, reducerea fluxurilor de investiţii străine directe, diminuareatransferurilor guvernamentale la bugetele locale, precum şi creşterea şomajului caurmare a î ntoarcerii migranţilor acasă;

• Toate aceste canale de contaminare au fost asociate cu o recesiune profundă î n 2009:remitenţele care ajungeau î n ţară au scăzut cu o treime î n primul semestru al anului2009; transferurile guvernamentale către bugetele locale au acoperit doar 85% dinnivelul planificat î n aceeaşi perioadă; cererea externă s-a redus brusc, după cum a fostdemonstrat de o micşorare cu 20% a exporturilor î n primul semestru al anului 2009;cererea internă s-a comprimat, lucru sugerat de reducerea cu 4,4% a vânzărilor cuamănuntul î n aceeaşi perioadă; am observat, de asemenea, o contractare de trei ori afluxurilor de ISD î n primul trimestru al anului şi aproximativ 13% de migranţi care s-au î ntors î n Moldova, dar care nu au nici o perspectivă de a-şi găsi un loc de muncă decent î n ţară;

• Toate aceste efecte s-au transpus î n î ncetinirea ritmului de creştere economică la nivellocal, care se manifestă sub mai multe aspecte – micşorarea salariilor, scăderea rateide ocupare a forţei de muncă, reducerea orelor de lucru, micşorarea cheltuielilor deconsum şi altele. Dar, î n afară de efecte economice, criza financiară a generat şiconsecinţe sociale negative. Unii experţi susţin că î n acest an se observă o creştere aratei de incidenţă a problemelor psihologice, inclusiv depresii şi tentative de sinucidere.Interviurile aprofundate, focus-grupurile şi sondajul sociologic au confirmat fără echivoccă tensiunile sociale şi familiale sunt î n creştere datorită pierderii locurilor de muncă şireducerii veniturilor, dar şi din cauza lipsei de î ncredere î n ziua de mâine;

Impactul crizei

• Criza financiară a redus semnificativ rata ocupării forţei de muncă î n Moldova î n primultrimestru al anului 2009. Acest lucru a afectat preponderent bărbaţii şi populaţia rurală. Î n acelaşi timp, criza a avut o influenţă semnificativă asupra ratei şomajului. Din nou,bărbaţii par să fie mai afectaţi de şomaj, î n special cei tineri şi cei care trăiesc î nlocalităţile rurale. Nordul şi Centrul Moldovei au fost deosebit de afectate de creştereaşomajului şi reducerea oportunităţilor de angajare;

• Criza a cauzat reducerea săptămânii de lucru, î n medie, cu 1 oră, ceea ce a avut unimpact deosebit de puternic î n agricultură şi industrie. Această reducere a fost mult maisemnificativă î n regiunile de nord şi de sud. Î n acelaşi timp, numărul de persoanesubocupate a crescut considerabil î n toate regiunile;

• Contrar logicii convenţionale, salariul mediu a continuat să crească î n primul semestrual anului. Explicaţia creşterii salariului mediu constă î n faptul că aceasta este calculat




ca o medie: această tendinţă a persistat deoarece î n timp ce locurile de munca suntlichidate, fondul salarial total nu se reduce atât de rapid. Î n regiunea de nord există oconcentrare deosebită de raioane, î n care creşterea negativă a salariilor a î nregistrat orată î naltă, şi acest lucru se datorează rolului sporit al industriei î n această regiune î ncomparaţie cu regiunile de centru şi de sud. Î n municipiul Chişinău reducerea salariilordin sectorul industrial a fost compensată î ntr-o anumită măsură de salariile mai stabile

din sectorul serviciilor;

• Un alt impact esenţial asupra pieţei muncii este creşterea cu 86,6% a numărului depersoane descurajate, adică acele persoane economic inactive, care ar dori să lucreze,dar nu î ntreprind nicio acţiune pentru căutarea unui loc de muncă, pentru că eiconsideră că vor suferi eşec î n orice caz, considerând că pe piaţa muncii nu suntoferite oportunităţi atractive. Majoritatea acestora nu se î nregistrează la Oficiul deocupare a forţei de muncă. Persoanele cele mai afectate de acest fenomen par a filocuitorii din regiunea centrală şi municipiul Chişinău;

• De asemenea, criza financiară i-a determinat pe mai mulţi lucrători migranţi dinMoldova să se î ntoarcă acasă. Din cele două ţări mai importante care găzduiesc 80%

din lucrătorii migranţi din Moldova – Rusia şi Italia – prima a fost afectată cel mai mult.Din cauza crizei, aproximativ 37 de mii de oameni au părăsit Rusia şi circa 8 mii aupărăsit Italia. Majoritatea repatriaţilor sunt bărbaţi şi locuitori ai localităţilor rurale, şimajoritatea lor doresc să lucreze. Din aceste motive, se presupune că rata şomajului vacreşte pentru acest grup de persoane, precum şi pentru economie î n ansamblu;

• Criza financiară curentă a afectat de asemenea şi bugetele locale. Sistemul existent deformare a bugetului local a creat o dependenţă sporită a autorităţilor locale detransferurile de la bugetul de stat. Contrar obiectivului asumat de guvern de asigurare adescentralizării fiscale, dependenţa financiară a bugetelor locale a crescut î n ultimii ani.Multe decizii cu privire la cheltuieli care ar putea contribui la economisirea resurselorfinanciare, trebuie să fie coordonate cu administraţia centrală, iar acest proces de

obicei durează mult (de exemplu, comasarea temporară a unei şcoli cu o grădiniţă).Acest lucru a limitat considerabil posibilităţile autorităţilor locale de a reacţiona la criză, î n special î n condiţiile unei campanii electorale prelungite şi a impasului politicgeneralizat;

• Reacţia guvernului la criză a fost î ntârziată şi fragmentată î n cel mai bun caz. Indicaţiaprivind reducerea cheltuielilor bugetelor locale nu a fost coordonată cu alte autorităţipublice centrale, care puteau să adopte politici ce pot influenţa eficienţa şi eficacitateacheltuielilor la nivel local. Mai mult ca atât, această indicaţie nu este legală pentru că eatrebuia să fie adoptată de Parlament pentru a avea forţă juridică. Din acest motiv,Ministerul Finanţelor a decis acumularea arieratelor la transferurile la bugetele locale(dar şi arieratele sunt la fel de ilegale);

• Semnale î ngrijorătoare despre o criză iminentă au apărut î ncă la sfârşitul anului 2008.Cu toate acestea, politica guvernamentală mioapă de a nu recunoaşte declinuleconomic iminent a condus la prognozare exagerat de optimistă a bugetelor la nivelcentral şi local. O prognoză macroeconomică mai precisă ar fi pregătit autorităţile localeşi ar fi atenuat efectele negative ale reducerii cheltuielilor. Î n acelaşi timp, Guvernul afăcut viaţa şi mai dificilă prin lansarea spontană a unor propuneri de majorare asalariilor din sectorul public î nainte de alegerile din aprilie 2009. Majorarea salariilor î nprimul trimestru al anului 2009, care aproape a coincis cu reducerea solicitată acheltuielilor, nu a avut sens î n lipsa finanţării şi doar a sporit presiunea asuprabugetelor locale;

• Colectarea veniturilor proprii la bugetele locale a fost î n mare parte satisfăcătoare î nprimul semestru al anului, dar aceasta va scădea dramatic î n următoarele luni caurmare a reducerii numărului de angajaţi şi salariilor din sectorul privat. Având î n




vedere că reducerea transferurilor nu a fost aprobată oficial, guvernul a acumulatarierate la transferurile la bugetele locale. Reducerea transferurilor nu este aplicată uniform la toate bugetele locale. Î n cazul bugetelor cu o pondere mai mare a veniturilorlocale, impactul este mai mic. De asemenea, bugetele cu sold pozitiv la î nceputulanului dispun de mai multe resurse pentru a face faţă reducerii cheltuielilor;

•

Reacţia autorităţilor locale la reducerea cheltuielilor se limitează la reducerea unorcheltuieli mici pentru proiecte de investiţii şi a cheltuielilor logistice (de călătorie, detransport). Pentru a face faţă reducerii necesare, păstrând î n acelaşi timp cheltuielilesalariale, autorităţile locale vor trebui să reducă cu 50-60% plăţile pentru serviciilecomunale. Acestea includ plăţile pentru î ncălzire şi energie electrică pentru instituţiilepublice, plăţile pentru alimentaţia copiilor î n grădiniţe şi şcoli, etc. Deoarece nu esteposibil de a elimina complet aceste plăţi, autorităţile locale cred că ele vor î ncepe să acumuleze şi arierate la salarii până la sfârşitul acestui an;

• La nivel individual şi la nivel de gospodărie, populaţia Moldovei este convinsă că actuala criză economică şi financiară mondială a avut un impact negativ asuprasituaţiei sale. Doar 6% din populaţia ţării nu au auzit nimic despre criza financiară

mondială, iar 18% nu sunt preocupaţi deloc de criză. Un sfert din respondenţi sunt î ngrijoraţi, deoarece criza î i poate afecta şi 20% sunt foarte î ngrijoraţi, pentru că au fostdeja afectaţi de criză.

• Î n timp ce majoritatea gospodăriilor au simţit repercusiunile crizei financiare şieconomice mondiale, cel mai afectate sunt persoanele economic active. Î n acelaşitimp, cel mai puţin afectaţi sunt studenţii şi pensionarii. Ca rezultat, majoritateagospodăriilor şi-au redus cheltuielile de consum. Cel mai pronunţat impact asuprareducerii consumului l-a avut reducerea remitenţelor cauzată de î nrăutăţirea situaţieifinanciare a membrilor familiilor care au migranţi. Prin urmare, aceasta a condus lascăderea vânzărilor î ntreprinderilor şi agravarea situaţiei financiare a mai multor agenţieconomici;

• Criza financiară curentă este de natură să î nrăutăţească şi mai mult percepţiiletradiţional negative ale populaţiei cu privire la situaţia din comunităţile lor. Oameniipercep î nrăutăţirea situaţiei î n majoritatea aspectelor vieţii la nivel de comunitate î nultimele 6 luni. Cele mai negative sunt percepţiile privind parametrii economici: evoluţiaşomajului, nivelul preţurilor, salariilor şi situaţia economică generală (funcţionareacompaniilor, magazinelor etc.), aceste percepţii negative fiind proprii pentru aproximativ60% din persoanele intervievate. Schimbările î n serviciile publice ale comunităţii – cumar fi iluminarea străzilor, gestionarea deşeurilor, serviciile de sănătate – au fostpercepute la un nivel moderat negativ, î ntre 30% şi 60% din toţi respondenţii. Există unele semne î ngrijorătoare de agravare a situaţiei sociale, după cum arată percepţiiledestul de negative î n ceea ce priveşte evoluţia tensiunilor sociale, a nivelului dealcoolism, a nivelului de criminalitate şi a violenţei î n familie.

• Există câteva diferenţe de percepţie a crizei î n diferite localităţi, populaţia urbană fiindmai mult preocupată de incertitudinea cu privire la viitorul apropiat, iar popula ţia rurală fiind preponderent î ngrijorată de sărăcia de lungă durată. Acest fapt demonstrează că persoanele cu venituri mici şi oportunităţi relativ limitate de participare la viaţaeconomică, care locuiesc preponderent î n mediul rural, au devenit preocupate deproblemele mult mai extreme (cum ar fi sărăcia). Aceasta se explică prin faptul că situaţia financiară a gospodăriilor rurale depinde î n mare măsură de condiţiileclimaterice, care pot multiplica î n mod semnificativ repercusiunile crizei financiareasupra populaţiei rurale;

• Î n funcţie de criteriile principalei surse de venit, angajaţii companiilor private/publice,proprietarii î ntreprinderilor individuale, beneficiarii de asistenţă socială şi migranţii şifamiliile lor par a fi categoriile cele mai afectate de criză; pe de altă parte, angajaţii din




sectorul bugetar şi pensionarii nu au suferit atât de mult, inclusiv datorită majorăriiplăţilor pe care le-au primit î n primăvara anului 2009;

• Î n ceea ce priveşte strategiile de adaptare, există două abordări pe care le-a adoptatpopulaţia Moldovei. Pe de o parte, oamenii ar dori să î ncerce să-şi restabilească, î nmăsura posibilităţilor, nivelul lor precedent de venituri, lucrând mai mult timp î n grădina

gospodăriei sau î n gospodăria ţărănească, î ncercând să-şi găsească un loc de muncă suplimentar, căutându-şi un alt loc de muncă î n ţară sau peste hotare; şi î ncercând să lucreze mai multe ore la locul lor de muncă prezent. Totuşi, toate aceste intenţii potdeveni imposibile î n condiţiile unei recesiuni economice generalizate. Referitor lacheltuieli, majoritatea gospodăriilor au redus sau preconizează să reducă î n viitorulapropiat cheltuielile lor de consum pentru produse alimentare, î mbrăcăminte şi î ncălţăminte, servicii locative, băuturi alcoolice şi tutun, precum şi pentru lucrări dereparaţii curente ale locuinţei. Achiziţiile mari de mijloace fixe au fost amânate pentruvremuri mai bune.

• Companiile moldoveneşti au simţit, de asemenea, povara crizei financiareinternaţionale. Majoritatea companiilor din toate sectoarele au avut de suferit şi

consideră că situaţia lor a fost mai rea î n ultimul semestru al anului, cu toate că unelecompanii nu asociază această situaţie cu criza financiară internaţională. Probabil că acest lucru poate fi explicat prin faptul că criza economică din Moldova a fost agravată şi de instabilitatea politică. Î n acelaşi timp, mai multe companii nu au avut timpuriuşoare î n Moldova nici î n anii precedenţi. La fel ca şi cetăţenii, mai multe companii au opercepţie că Republica Moldova s-a aflat î ntr-o criză continuă î n ultimele două decenii;

• Diminuarea cererii este percepută ca factorul principal al declinului economic, şi atestă gradul de dependenţă a economiei Republicii Moldova de veniturile gospodăriilor î nbaza majorării salariilor şi remitenţelor migranţilor. Cu toate acestea, perspectivele petermen scurt ale cererii interne sunt obscure. Pe măsură ce companiile examinează reajustarea şi administrarea efectelor crizei, ele se bazează tot mai mult pe astfel de

măsuri ca reducerea orelor de lucru şi a salariilor, care, la rândul lor, vor diminua î ncontinuare cererea internă. Şi dacă e să credem previziunilor î ntreprinderilor, atunci sepoate afirma că remitenţele migranţilor necesare pentru a sprijini cererea internă nu sevor majora î n viitorul apropiat;

• Este destul de logic că scăderea eventuală a costurilor forţei de muncă este percepută de companii ca unica soluţie de viitor, î n timp ce costurile pentru credite şi materiileprime se preconizează să crească î n lunile următoare. Cu toate acestea, potrivit focus-grupurilor şi interviurilor aprofundate, unele companii care nu au fost atinse atât de multde criza financiară şi se bucură de o cerere internă constantă pentru bunurile şiserviciile lor au recurs, de asemenea, la reduceri salariale. Aceasta este o formă extremă a iresponsabilităţii sociale care trebuie să fie abordată î n mod adecvat de cătreguvern, atât la nivel central cât şi local;

Principalele recomandări de politici

• Intervenţia guvernului ar fi utilă pentru eliminarea consecinţelor crizei financiare. Dar, î nseşi companiile, deşi aşteaptă tot mai clar ajutor din partea guvernului, sunt destul deconfuze privitor la ceea ce anume urmează să solicite şi ce să aştepte de la guvern.Probabil că ar fi utilă o comunicare mai bună î ntre cele două părţi. Î n orice caz, pentru ase dezvolta, companiile din Moldova vor trebui să exploateze noi factori de creştereeconomică î n viitor. Astfel de factori ar putea fi lucrătorii cu calificări mai bune,managerii şi specialiştii de marketing mai competenţi şi o calitate mai bună a

produselor şi serviciilor oferite pe pieţele interne şi externe;




3. Expunere şi vulnerabilitate: cum proliferează la nivel local crizafinanciară mondială?

Criza financiară internaţională a afectat deja economia şi societatea Republicii Moldova submai multe aspecte. Deşi datele statistice sunt relativ limitate pentru a evalua î n detaliu impactulasupra comunit

ăţilor locale din Moldova, oamenii de r

ând

şi reprezentan

ţii administra

ţiei

publice şi ai companiilor locale consideră că impactul este destul de substanţial.

Indicatorul cel mai informativ care sugerează profunzimea recesiunii economice este ritmul decreştere a PIB. Î n acest context, sunt utile două abordări: una care compară creştereaeconomică cu cea din anul precedent (acronimul utilizat c-a-p, „comparativ cu anulprecedent”), şi alta care compară creşterea reală cu cea potenţială. De exemplu, î n primultrimestru al anului 2009 (T1'09), PIB-ul a scăzut cu 6,9% î n comparaţie cu T1'08 (c-a-p); totuşi,acest ritm de scădere nu dezvăluie amploarea reală a consecinţelor crizei. Dacă nu existacriza, valoarea PIB î n T1'09 ar fi crescut mult mai mult datorită tendinţei de creştere din ultimii8 ani. Utilizând această valoare a "impactului total", estimăm că PIB-ul a scăzut cu aproape17% (Diagrama 1).

Diagrama 1 Evoluţia PIB-ului trimestrial, î n 2000-2008 şi prognoza pentru 2009, preţuri constantedin 2000

4728.3

5683.7

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

P IB , preţuri cons tante (2000) P IB real P IB prognozat T endinţă

Sursa: BNS şi calculele autorilor;

Sistemul statistic al Republicii Moldova nu este suficient de dezvoltat pentru a estimaamploarea recesiunii economice la nivel regional sau la nivel de raion, exprimată ca PIB. Cutoate acestea, din datele statistice "naţionale" indicate mai sus este evident că impactul "local"este destul de puternic. Mecanismul prin care se criza financiară se răspândeşte la nivel decomunitate este complex, cu multe legături şi influenţe ascendente şi descendente. Diagrama2 prezintă principalele şase canale de contaminare care au expus Republica Moldova larecesiunea economică mondială şi turbulenţele financiare. Aceste canale sunt:

• Reducerea remiten ţ elor : conform datelor disponibile de la Banca Naţională aMoldovei, transferurile de banii prin intermediul băncilor comerciale de către persoanefizice din alte ţări î n Moldova (un indicator proxy pentru valoarea totală a remitenţelor




migranţilor care intră î n ţară şi prin alte canale) au scăzut cu 30% î n T1'09 c-a-p şi cu33% î n T2'09 c-a-p1; impactul resimţit î n comunităţile rurale este deosebit de profund,deoarece peste două treimi din migranţii moldoveni au familii î n mediul rural.

• Reducerea transferurilor guvernamentale la bugetele locale: aceste transferuri auacoperit 95,7% din nivelul planificat î n T1'09 şi doar 74,7% pentru T2'092; î n timp ceaproape toate raioanele şi comunităţile se bazează ( î n diferită măsură) pe transferurile

guvernamentale, impactul transferurilor reduse este extrem de negativ asupra celormai sărace regiuni, care au o bază deosebit de î ngustă de venituri proprii;• Reducerea cererii externe , care se transpune î n reducerea salariilor pentru migranţi şi

reducerea remitenţelor, dar şi î ntr-o reducere a exporturilor ţării: valoarea exporturilorde bunuri din Moldova a scăzut cu 19,2% î n T1'09 c-a-p şi cu 22,9% î n T2'09 c-a-p3;din cauza deficienţelor datelor statistice, este dificil de a evalua variaţiile acestui impact î n profil regional;

• Reducerea cererii interne , ceea ce î nseamnă că gospodăriile sunt mai puţin dispusesă consume produse şi servicii naţionale şi importate: vânzările cu amănuntul auscăzut cu 4,3% î n T1'09 c-a-p şi cu 4,5% î n T2'09 c-a-p; volumul serviciilor prestatepopulaţiei a stagnat la nivelul anului 20084;

• Reducerea investi ţ iilor str ăine directe ; aceasta este un canal important de

contaminare, deoarece afectează atât situaţia financiară a forţei de muncă locale cât şilegăturile comerciale internaţionale; î n primul trimestru, fluxurile de investiţii străinedirecte î n economia Moldovei s-au redus de trei ori, de la 128 milioane USD î n T1'08 la48.6 milioane USD î n T1'095; datele pentru al doilea trimestru nu sunt î ncă publicate;presupunem că Chişinău, Bălţi şi alte câteva oraşe, care găzduiesc majoritateacompaniilor cu capital străin, au avut de suferit cel mai mult;

• Migran ţ ii care se î ntorc acas ă; î n mod evident, acest factor are o influenţă negativă numai î n cazul î n care migranţii nu-şi găsesc nici un loc de muncă sau nu au alteoportunităţi economice legale (cum ar fi antreprenoriatul individual); pentru moment, nuexistă semne că migranţii repatriaţi se integrează au succes pe piaţa internă a forţei demuncă; pe baza datelor statistice ale BNS, î n T1'09, o cotă estimativă de 13% demigranţi s-au î ntors acasă (aproximativ 45 de mii); nu există î ncă date disponibilepentru al doilea trimestru6;

La nivel local, impactul crizei financiare se manifestă î n 3 domenii vaste: sectorul social,administraţia publică locală şi funcţionarea economiilor locale. Practic, fiecare canal decontaminare se caracterizează prin efectele imediate sau î ntârziate asupra tuturor celor treidomenii.

Reducerea remitenţelor conduce imediat la majorarea ratei sărăciei monetare sau la sporireavulnerabilităţii la sărăcie, deoarece multe familii care depindeau de remitenţele migranţilor, nuau avut suficiente economii pentru a compensa nivelul actual de mijloace pentru „zile negre”.Reducerea salariilor la nivel naţional intensifică şi mai mult tensiunile generate de reducerea

remitenţelor. Această situaţie creează un stres psihologic foarte sporit şi mulţi oameni nu sunt î n stare să depăşească î n mod rezonabil astfel de tensiuni emoţionale. Potrivit unor rapoarte,incidenţa depresiilor psihologice şi, mai ales, incidenţa sinuciderilor a crescut î n 2009 ca

1Datele statistice sunt disponibile pe http://bnm.md/md/external_operations_via_banc_system .

2Calculele au fost efectuate î n baza rapoartelor financiare ale Ministerului Finanţelor disponibile pe

http://minfin.md/ro/nationalbuget/inopexbug/ .3

Datele cu privire la comerţul extern al Republicii Moldova sunt disponibile pehttp://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=336& .4

Datele cu privire la comerţul intern cu bunuri şi servicii al Republicii Moldova sunt disponibile pe

http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=142& .5Balanţa de Plăţi a Republicii Moldova este disponibilă pe siteul web al Băncii Naţionale

http://bnm.md/md/balance_of_payments .6

Raportul trimestrial al BNS privind piaţa muncii este disponibil pehttp://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2607 .

http://bnm.md/md/external_operations_via_banc_system

http://minfin.md/ro/nationalbuget/inopexbug/

http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=336&


http://bnm.md/md/balance_of_payments

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2607

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2607

http://bnm.md/md/balance_of_payments



http://minfin.md/ro/nationalbuget/inopexbug/

http://bnm.md/md/external_operations_via_banc_system




urmare a crizei economice7. Pierderea locurilor de muncă î n ţară şi peste hotare, slăbireasprijinului acordat prin remitenţe şi problemele financiare asociate, de asemenea, au condus lacreşterea tensiunilor sociale la nivel de familie şi comunitate, după cum au demonstrat î n modclar interviurile aprofundate şi focus-grupurile.

Chiar şi acele familii care au reuşit să acumuleze anumite economii din remitenţe sau salarii

au devenit mai precaute la cheltuirea acestora. Alături de altele, cheltuielile pentru produselealimentare de bază, î mbrăcăminte şi î ncălţăminte, iar î n unele cazuri şi pentru educaţie şisănătate au fost reduse, ca parte a strategiei de adaptare la consecin ţele crizei financiare. Carezultat, se aşteaptă o î nrăutăţire a stării de sănătate, a ratei de î nmatriculare î n sistemuleducaţional şi a rezultatelor educaţionale pentru o perioadă de timp scurtă sau medie. Uniipărinţi au menţionat, de asemenea, că vor fi nevoiţi să-şi ia copiii la lucru î n câmp pentru amenţine fluxurile de venit.

Diagrama 2 Mecanismul general de răspândire a crizei financiare la nivel local î n Moldova

Sursa: EG;

Reducerea transferurilor guvernamentale la bugetele locale va determina î n mod inevitabil orevizie drastică a bugetelor î n cursul acestui an. Presupunem că î n unele raioane salariile dinsectorul public se vor reduce sau vor fi achitate mai târziu, accentuând vulnerabilitateapersoanelor angajate î n sectorul public. De asemenea, este cert faptul că atât cheltuielile de

7“Criza duce la creşterea numărului de depresii şi sinucideri printre moldoveni”, interviu cu Ghenadie Cărăuş,

conferenţiar la Universitatea de Medicină din Chişinău, publicat î n “Jurnal de Chişinău”, nr.878, 18 august 2009.

SECTORUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

SECTORUL SOCIAL

Criza financi ar ă internaţională

Corupţia

Canalele de

contaminarea comunităţilor

Influenţ a ascendent ă

SECTORUL ECONOMIC

Producţia Rata de ocupare

Rata şomajului

Reducerearemitenţelor

Reducereatransferurilorguvernamentale

Reducereacererii externe

Reducereacererii interne

Reducerea ISD

Migranţii care se întorc acasă

Sărăcia monetară Cheltuielile deconsum

Tensiunile sociale, violenţa înfamilie, probleme de gen,violenţa în stradă, birocraţia

Stareasănătăţii

Înmatricularea în sistemuleducaţional

Veniturilebugetului local

Salariile dinsectorul public

Calitateaserviciilor publice

Invesţiile publ ice în infrastructură

Salariile dinsectorul privat

Influenţ a descendentă




î ntreţinere cât şi investiţiile de capital î n serviciile publice se vor reduce î n mod substanţial î n2009 şi î n 2010. Acest lucru va fi î nsoţit î n mod inevitabil de scăderea calităţii serviciilorprestate. Trebuie de adăugat că reducerea salariilor din sectorul public poate servi drept unimpuls pentru corupţie î n administraţia publică locală, care va continua să exercite o influenţă palpabilă asupra prestării serviciilor publice şi asupra eficienţei şi transparenţei î n cheltuireaveniturilor publice.

Reducerea cererii externe şi interne are un imediat impact descurajator asupra firmelor.Acestea sunt mai prudente cu planurile lor investiţionale, şi, de fapt, majoritatea planurilor deinvestiţii au fost amânate pentru vremuri mai bune. Un impact negativ similar asupracompaniilor l-a avut reducerea fluxurilor de investiţii străine directe, care diminuează capacităţile de producţie ale companiilor naţionale, precum şi şansele acestora de generare aprofitului şi a salariilor pe un termen lung. Din cauza reducerii veniturilor firmelor, multe locuride muncă sunt lichidate oficial sau angajaţii sunt trimişi î n "concedii administrative". Aceastaduce la o scădere continuă a ratei de ocupare a forţei de muncă care este deja foarte mică î nansamblu pe economie. Acest lucru are un impact imediat asupra veniturilor familiilor, şi î nfinal, aceasta va submina, de asemenea, viabilitatea sistemului de pensii şi a sistemului deasigurări medicale. Unele din persoanele care şi-au pierdut locurile de muncă caută î n mod

activ alte ocupaţii, dar multe persoane preferă să rămână economic inactive şi să aşteptetimpuri mai bune din punct de vedere economic. Salariile din multe companii private se reduc,ceea ce conduce î n continuare la o diminuare mai mare a tendinţei de consum.

Migranţii care se î ntorc acasă au contribuit la diminuarea remitenţelor, dar mulţi dintre ei sealătură, de asemenea, grupului de şomeri. Pentru moment, economia Moldovei nu este î nmăsură să le ofere locuri de muncă la fel de decente şi bine-plătite ca şi cele pe care le-auavut î n străinătate. Din aceste considerente majoritatea migranţilor preferă să rămână î nstrăinătate, chiar şi la locuri de muncă mai puţin-plătite sau să aştepte relansarea creşteriieconomice, decât să se î ntoarcă î n Moldova. Dar mulţi dintre cei ce rămân î n străinătate fără locuri de muncă şi mijloace de existenţă devin infractori şi sunt deferiţi justiţiei. Î n ultimele 6luni, mass-media din Moldova, Europa şi Rusia au informat despre un număr mare de cazuride implicare a migranţilor moldoveni î n activităţi criminale î n alte ţări, preponderent din motivulcă nu au mijloacele de existenţă8.

8Vezi, spre exemplu, o analiză foarte recentă î n ziarul rus “Izvestia” “A cere de la lucrătorii migranţi muncă calitativă

este extreme de periculos”, disponibil on-line pe http://www.izvestia.ru/investigation/article3131893/ .

http://www.izvestia.ru/investigation/article3131893/

http://www.izvestia.ru/investigation/article3131893/




4. Impactul crizei financiare mondiale asupra pieţei interne demuncă

Introducere

Pentru a evalua impactul crizei economice mondiale asupra pieţei muncii din RepublicaMoldova şi a face o analiză cantitativă a acesteia este necesar de: a) a proiecta cadrul teoreticpentru a analiza interacţiunea dintre criza economică mondială şi piaţa muncii din Moldova; şib) a determina indicatorii care pot fi aplicaţi pentru estimarea impactului crizei. Efecteleimediate ale crizei financiare mondiale trec prin mecanismele recesiunii economice şi semanifestă prin cerere mai mică, şi respectiv reducerea volumului producţiei de bunuri şiservicii. Ar fi binevenit de a preconiza ca atare schimbări, care au loc pe pieţele de bunuri şiservicii, să fie asociate cu o serie de evoluţii negative pe piaţa muncii. Cineva ar puteapreconiza să vadă astfel de schimbări cum ar fi:

• Î nrăutăţirea condiţiilor de lucru pentru angajaţi (salarii î ntârziate şi/sau reduse,schimbări î n programele de lucru etc.);

• Pierderea locurilor de muncă, care se pot manifesta î n două feluri:

• Pierderea de facto a locului de muncă dar păstrarea unor contacte formale cuacesta (acesta este aşa numitul “şomaj tehnic”, când angajaţii nu lucrează dincauza că nu au materii prime, livrări, comenzi etc.);

• Pierderea de jure a locului de muncă, fără păstrarea oricăror legături cu fostul locde muncă, şi aceasta î nseamnă că locul de muncă a fost efectiv î nchis. Î nsă, esterezonabil de crezut că companiile evită atare opţiune, din cauza prevederilor destulde severe ale Codului Muncii, care trebuie respectate la î nchiderea unui loc demuncă;

•

Intensificarea migraţiei muncii î ntre diverse sectoare economice, deoarece impactulcrizei asupra economiei nu este uniform. De exemplu, industria este mult mai gravafectată decât comerţul şi agricultura. De asemenea, activităţile de orientare la exportsunt afectate mai mult decât cele de orientare pe piaţa autohtonă;

• Impulsionarea şomajului din cauza concedierilor sau programelor de lucru mai scurte. Î n această situaţie este de aşteptat ca unii angajaţi să î ncerce să-şi găsească un aldoilea loc de muncă sau o ocupaţie suplimentară;

• Creşterea numărului de persoane descurajate, adic ă a celor care evită căutarealocurilor de muncă, cu preconcepţia că oportunităţile de angajare î n câmpul muncii î ntimpurile crizei sunt foarte reduse. Ca rezultat, numărul de persoane care î ncetează să caute de lucru sau nu î ntreprind nimic pentru a găsi, un loc de muncă, este î n creştereşi această categorie de lucrători intră î n categoria oamenilor inactivi economic;

• Revenirea lucrătorilor migranţi î n Moldova, care au pierdut locurile de muncă î n ţările-gazde şi, astfel, crearea unor presiuni suplimentare asupra pieţei muncii naţionale.

Luând î n consideraţie cadrul teoretic menţionat mai sus şi datele disponibile, impactul crizeipoate fi evaluat prin aplicarea unor indicatori cantitativi disponibili, calculaţi de către BiroulNaţional de Statistică. Există două surse importante de informaţie: Ancheta Forţei de Muncă (AFM) şi rapoartele statistice cu privire la Structura şi Remunerarea Forţei de Muncă Angajate(SRFMA). La identificarea şi analiza indicatorilor, se poate lua î n consideraţie că piaţa munciinu a fost afectată uniform de criza economică. Pentru a verifica ipoteza cu privire la impactulcrizei pe asupra pieţei muncii, vor fi folosite date mai dezagregate (rural-urban, genuri, undefezabil, şi pe regiuni).

Este important de a face câteva comentarii cu privire la indicatorii pieţei muncii, deoarecedeseori î n Moldova aceştia sunt interpretaţi greşit. Este necesar de a î ncepe analiza cuindicatori de bază a pieţei muncii: rata ocupării forţei de muncă şi rata şomajului. Pornind de la




premiza impactului crizei financiare asupra pieţei muncii î n Moldova, aceşti indicatori ar fitrebuit să î nregistreze evoluţii “diferite” comparativ cu dezvoltarea “aşteptată” î n primultrimestru al anului 2009 (chiar şi conştientizând că unele schimbări asupra pieţei muncii auapărut î ncă î n noiembrie 2008).

Ratele ocupării forţei de muncă şi şomajului calculate de către BNS î n baza AFM se bazează

pe indicatori definiţi de către Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO). Scopul acestorindicatori este de a studia performanţa pieţei muncii şi de a face comparaţii internaţionalevalabile. Î nsă, aceştia pot avea potenţial analitic limitat î ntr-o economie dezechilibrată cumeste cea a Moldovei. De ex., î n UE-27, rata medie a şomajului î n a. 2008 era de 7.0%, pe când î n Moldova doar 4%. Î nseamnă oare aceasta că piaţa muncii Moldovei este mai performantă decât cele europene? Sau poate datele BNS sunt incorecte? Răspunsul rezidă î n definiţiariguroasă a ILO cu privire la rata ocupării forţei de muncă. Una din trei condiţii la care trebuiesă corespundă o persoană pentru a fi considerată şomer este “ î ntreprinderea măsurilor activede a căuta un loc de muncă”. Piaţa muncii î n Moldova oferă puţine oportunităţi de a găsi un locde muncă bine plătit. Conştienţi de aceasta, mulţi cetăţeni Moldoveni preferă să caute un locde muncă peste hotare sau să nu caute deloc, preferând să continue studiile, să î ngrijească decopii, etc., deseori graţie susţinerii financiare care vine din partea unei rude migrante sau de la

stat. Ca rezultat, numărului populaţiei î n şomaj din Moldova este surprinzător de mic.

Î n Moldova rata ocupării forţei de muncă depinde la fel de migraţie. Conform definiţiei ILO,populaţia care nu este nici angajată, nici î n şomaj se consideră economic inactivă. Deexemplu, migranţii sunt consideraţi inactivi deoarece nu au un loc de muncă şi nu sunt î ncăutarea unui loc de muncă î n Moldova. Ca rezultat, rata ocupării forţei de muncă î n Moldovaeste puternic subestimată. Ne cătând la faptul că indicatorul este calculat corect î n bazametodologiei ILO, dinamica indicatorilor ocupării forţei de muncă este distorsionată.

Pentru evitarea acestor distorsiuni, va fi calculată o Rată de Ocupare Derivată (DER) prinexcluderea forţei de muncă care lucrează peste hotare din categoria populaţiei inactive. Deasemenea,

î n scopul comparabilit

ăţii indicatorilor pie

ţei muncii cu cei din UE-27, indicatorii

ocupării forţei de muncă şi şomajului vor fi calculaţi pentru persoanele î n vârstă de 15-64 deani, care, conform standardelor UE reprezintă vârsta aptă de muncă.

Î n general, sunt două posibilităţi de evaluare a impactului crizei: a) compararea valorii unuiindicator î n timpul crizei ( î n cazul nostru – T1’09) cu acelaşi indicator de până la criză (de ex.,T1’08) şi b) compararea valorii unui indicator î n timpul perioadei de criză cu valoareapotenţială care indicatorul ar fi putut-o căpăta î n condiţii normale. Prima metodă, dezvăluievaloarea „vizibilă” a impactului, pe când a doua metodă – valoarea “totală” a impactului.

Pentru a estima impactul crizei, valorile indicatorilor care au fost î nregistraţi î n T1’09 vor ficomparate cu valorile prognozate pe baza unui model dinamic. Metoda dinamică este modelul

SARIMA, identificat prin folosirea metodei TRAMO/SEATS pentru efectuarea unor ajustărisezoniere a seriilor dinamice9. Esenţa modelului este de a descompune seria dinamică î n treicomponente: tendinţa, factorul sezonier şi variabila aleatorie. Prin combinarea acestorvariabile va fi posibil de calculat valorile poten ţiale care ar fi putut fi î nregistrate î n T1’09 î ncondiţii normale (fără criză). Dacă se va î nregistra o diferenţă considerabilă î ntre valorile realeşi cele prognozate, s-ar putea de afirmat că piaţa muncii î n Moldova a fost afectată de criză şipoate fi cuantificată valoarea impactului.

9

Modelele ARIMA sunt modele de tip general folosite pe serii de timp. ARIMA se descifrează „Auto-RegressiveIntegrated Moving Average” (Media Mobilă Integrată Auto-regresivă). Modelele SARIMA sunt modele ARIMA careau o variabilă de modelare sezonieră. TRAMO/SEATS este o metodă de identificare a modelelor SARIMA,elaborate de econometricieni spanioli. Pentru mai multe detalii vezi:http://www.bde.es/servicio/software/econome.htm

http://www.bde.es/servicio/software/econome.htm

http://www.bde.es/servicio/software/econome.htm




Este greu de estimat impactul crizei la nivelul pieţelor muncii regională şi locală î n Moldova dincauza deficitului de date statistice. BNS calculează ratele ocupării forţei de muncă şi aşomajului pe regiuni statistice abia din a. 200710. Aceste date nu sunt suficiente pentru aestima tendinţa la nivel regional şi aceste regiuni nu coincid integral nici cu regiunile dedezvoltare (Regiunea statistică de sud include regiunea Găgăuză). Î nsă, cunoscând impactulcrizei la nivel naţional şi evoluţia indicatorilor regionali î n ultimii doi ani, estimări generale pot fi

făcute î n baza unor ipoteze. Ipoteza principală este că dacă nu ar fi fost criză, schimbareaindicatorilor pentru T1’09 faţă de T1’08 ar fi fost similară cu schimbarea din T1’08 faţă deT1’07.

Impactul crizei economice asupra ocupării forţei de muncă şi şomajului

Pentru a dezvolta modelul respectiv, datele cu privire la evoluţiile trimestriale a RatelorDerivative ale Ocupării forţei de muncă (RDO) şi a Ratei Şomajului (RŞ) după genuri, mediude reşedinţă şi vârsta au fost folosite pentru perioada 2000-2008. Conform modelului,prognoza pentru anii 2009-2010 este aşa cum arată î n Diagrama 3 şi Diagrama 4.

Diagrama 3 Evoluţia RDO î n perioada 2000-2008 şi prognoza pentru 2009

46.0

49.1

40

45

50

55

60

65

70

T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4 T 1 T 2 T 3 T 4

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

%R D O T endinţăR D O real R D O prognozat

Sursa: BNS şi calculele şi prognozele autorilor

10Vezi anexa 3 pentru mai multe detalii.




Diagrama 4 Evoluţia ratei şomajului î n perioada 2000-2008 şi prognoza pentru 2009

7.87

3.2

0

2

4

6

8

10

12

14

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

T

1

T

2

T

3

T

4

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

R Ş T endinţaR rea l R ro nozat

Sursa: BNS şi calculele şi prognozele autorilor

Având î n vedere devierile, se poate estima că criza financiară a redus rata ocupării forţei demuncă î n T1’09 cu 3.1 p.p., şi acest fapt afectează î n cea mai mare parte bărbaţii şi populaţiarurală (Tabelul 1). Impactul mai mic asupra tinerilor angajaţi î n câmpul muncii, - 0.7 p.p., poatefi explicat prin faptul că rata angajării lor î n câmpul muncii a fost mică chiar şi î naintea crizeipropriu-zise (18.4% comparativ cu 37.4% î n UE-27). Criza a avut o influenţă considerabilă asupra şomajului. Bărbaţii şi populaţia rurală a fost afectată cel mai mult. Criza a contribuit la ocreştere cu 4.7 p.p. î n rata generală a şomajului. Bărbaţii par să fie afectaţi mai grav de şomaj, î n deosebi cei tineri şi cei care trăiesc î n localităţile rurale.

Tabelul 1 Diferenţa î ntre valoarea reală şi cea prognozată a RDO şi RŞ î n T.1’09, puncteprocentuale

Total Bărbaţi Femei Urban Rural

RDO - Rata derivativă de ocupare15-64 ani -3,1 -4,2 -2,2 -3,5 -4,215-24 ani -0,7 -4,4 0,7 -3,4 -0,3

RŞ – Rata şomajului15-64 ani +4,6 +4,6 +2,2 +5,5 +3,0

15-24 ani +5,7 +5,5 +2,1 +2,5 +7,0Sursa: Calculele autorilor;

Evoluţia ratei ocupării forţei de muncă şi şomajului au variat mult de la o regiune la alta,conform celor ilustrate î n Diagrama 5, Diagrama 6 şi Tabelul 2. Rata ocupării forţei de muncă apopulaţie s-a schimbat considerabil î n Nordul şi Centrul ţării – o descreştere de 7.5 p.p. Rataocupării forţei de muncă î n Chişinău nu s-a schimbat dramatic (+0.2 p.p.). Î nsă, aceasta nu î nseamnă că piaţa muncii nu a fost afectată (criza a contribuit la o creştere a ratei şomajului cu2.3 p.p. î n Chişinău).




Diagrama 5 Evoluţia RDO î n T. 1.07-T. 1.09, după regiuni statistice

T1'07 T1'07

T1'07

T1'07T2'07 T2'07

T2'07T3'07

T3'07

T3'07

T3'07

T4'07

T4'07T4'07

T1'08 T1'08

T1'08

T1'08T2'08

T2'08

T2'08

T3'08 T3'08

T3'08

T4'08

T4'08 T4'08

T4'08

T1'09 T1'09T1'09

T1'09T2'07 T4'07

T2'08T3'08

30

35

40

45

50

55

60

65

Nord C entru S ud C hiş inău

Sursa: BNS şi calculele şi prognozele autorilor;

Diagrama 6 Valorile reale şi prognozate ale ratei derivate a ocupării forţei de muncă şi rateişomajului, pe regiuni, T. 1.09

49.4 49.3

45.8

56.9

42.0 41.8 43.0

57.1


R DO prognozat R DO real

4.2

3.03.8

5.8

8.4 8.3

6.0

8.1


R Ş prognozat R Ş real

Sursa: BNS şi prognozele autorilor;

Tabelul 2 Diferenţele regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a RDO şi RŞ in T.1’09,

puncte procentualeTotal Bărbaţi Femei Urban Rural

RDO - Rata derivativă de ocupareNord -7,4 -9,9 -5,3 -2,0 -10,7Centru -7,5 -8,5 -6,6 -12,1 -6,3Sud -2,8 -1,4 -4,2 -3,6 -2,4Chişinău 0,2 -0,8 +1,1 -1,1

UR – Rata şomajuluiNord +4,2 +6,1 +2,3 +4,4 +3,7Centru +5,3 +7,5 +2,9 +8,9 +4,0Sud +2,2 +4,5 -1,6 +2,4 +1,6Chişinău +2,3 +3,4 +1,1 +2,1

Sursa: Prognozele autorilor pe baza datelor BNS;

Î n general, o rată mai mică a ocupării forţei de muncă î nseamnă mai puţine locuri de muncă disponibile. Totodată, concedierile sunt instrumente pe care companiile le folosesc doar ca




ultimă instanţă. Î n schimb, companiile reduc timpul de lucru sau salariile. Rata ocupării forţeide muncă nu reflectă aceste detalii. Un set adiţional de indicatori va fi analizat ulterior pentruarăta schimbările calitative î n mediul de lucru şi alte aspecte.

Schimbările mediului de lucru

Graficul de lucru

Efectul imediat al declinului activităţilor economice asupra indicatorii pieţei muncii este unnumăr mai mic de ore de lucru pe săptămână. Estimările asupra impactului crizei pot fiobţinute prin compararea duratei medii a orelor de muncă pe săptămână î n T1’09 cuprognozele conform modelului dinamic (Tabelul 3).

Tabelul 3 Diferenţa î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de ore de lucru pesăptămână î n T.1’09, %

Total Agricultură Industrie Construcţii Comerţ şi servicii

Total -2,5 -11,7 -7,3 -6,6 -0,4Nord -3,3 -6,5 -8,7 -2,8 -2,8

Centru 0,1 -2,6 -4,0 -2,6 0,6Sud -5,2 -12,8 -0,7 -* -2,9Chişinău 0,8 -5,8 -2,4 -2,4 1,9Note: * - nu sunt suficiente observa ţ ii; Sursa: î n baza modelului şi prognozelor autorilor;

Criza a scurtat durata medie a săptămânii de muncă (37 ore) cu 2.5% (1 oră). Toatesectoarele economice şi regiunile au fost afectate î n acest sens de criză. Impactul este multmai sever î n agricultură şi industrie. Î n timp ce la nivel naţional numărul mediu de ore lucrate î ncomerţ şi servicii nu s-a schimbat, sunt î nregistrate variaţii geografice considerabile. Chiar şiefectul pozitiv de + 1.9% pe mun. Chişinău şi + 0.6% î n Centru ar putea să nu fie obligatoriubenefic deoarece mai multe ore de muncă nu implică neapărat şi creşterea salariilor. Aceasta

este î ndeosebi adevărat î n sectorul comerţului unde o parte considerabilă de timp se dedică pentru “aşteptarea clienţilor/comenzilor”, care este muncă pasivă. Din o atare perspectivă,creşterea de 1.9 p.p. este mai puţin benefică deoarece angajaţii trebuie să lucreze mai multeore î n aşteptarea clienţilor/comenzilor, numărul cărora a scăzut proporţional. Î n orice caz, maimulte ore de lucru î n Chişinău sunt efectiv compensate de programe de lucru scurtate î n Nordşi î n Sud.

Subocuparea

Subocuparea este un fenomen direct legat de reducerea numărului de ore de muncă. Opersoană se consideră sub-angajată dacă el/ea munceşte mai puţin de 40 de ore pe

săptămână, a dorit să muncească mai mult, dar nu a avut volum de muncă pentru mai multeore. Impactul estimat al crizei financiare asupra numărului persoanelor neangajate î n T1’09este +9.6% (atingând numărul de 96.9 mii persoane). Impactul variază esenţial de la o regiunela alta, după cum se vede î n Diagrama 7. Cele mai î nalte rate ale creşterii subocupării au fost î nregistrate î n regiunile Centru şi or. Chişinău. Î n anumită măsură, acestea corespund cu faptulcă î n Chişinău mai multe ore de muncă reprezintă muncă “pasivă” şi că mulţi ar dori să aibă mai multe ore de “muncă activă” pentru a câştiga mai multe venituri.




Diagrama 7 Diferenţa î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de persoane subocupate î n T.1’09, %

0

2

4

6

8

10

12

14

16

T otal Nord C entru S ud mun.C hişinău

Sursa: Calculele şi prognozele autorilor

Salariile

Biroul Naţional de Statistică calculează salariul mediu lunar pe economie î n baza datelorprezentate de î ntreprinderi care angajează 20 sau mai mulţi angajaţi. Folosind datele din ultimii5 ani, se poate estima că î n T1’09 impactul total al crizei a fost de … +3%. La prima vedereaceasta s-ar părea ceva fără sens. Î ntr-adevăr, din ianuarie 2009, conform datelor BNS,salariul mediu a crescut permanent (Diagrama 8). Trebuie de menţionat că aceste cifre au fostpe larg puse la î ndoială de mulţi analişti î n Moldova.

Diagrama 8 Evoluţia şi prognoza salariului mediu lunar, î n preţuri fixe, 2003, MDL

50

70

90

110

130

150

170

190

210

230

ian.-04

mai.-04

sep.-04

ian.-05

mai.-05

sep.-05

ian.-06

mai.-06

sep.-06

ian.-07

mai.-07

sep.-07

ian.-08

mai.-08

sep.-08

ian.-09

mai.-09

S alariu real T endinţăS alariu prognoza t

Sursa: BNS şi calculele şi prognozele autorilor;




De fapt, BNS calculează corect salariul mediu lunar, dar cifrele acesteia sunt interpretateeronat. Salariul mediu este calculat de BNS prin divizarea fondului mediu de salarizareraportat de companii la numărul de angajaţi care au lucrat î n perioada de referinţă şi care dinnou sunt raportate de către companii. Î ntr-o serie dinamică, salariul mediu poate creşteconsiderabil chiar şi dacă fondul de salarizare creşte modest, sau chiar dacă rămâne stabil, î ntimp ce numărul de angajaţi descreşte. Anume aceasta a fost evoluţia î nregistrată î n T1’09,

când numărul de angajaţi care au lucrat efectiv a scăzut cu 5% c-a-p. Î n aceiaşi perioadă fondul de salarizare a crescut cu doar 4%, dar aceasta a implicat o creştere relativ mare asalariului. Trebuie de reamintit că calculele BNS sunt bazate pe rapoarte statistice prezentatede î ntreprinderile cu 20 sau mai mulţi angajaţi şi că situaţia se poate schimba spre mai răudacă micro î ntreprinderile şi î ntreprinderile mici ar fi luate î n consideraţie.

Având î n vedere metodologia noastră de estimare a efectelor crizei (compararea efectiv-potenţial), salariul mediu plătit î n î ntreprinderile cu 20 sau mai mulţi angajaţi de fapt a scăzutcu 4% î n T1’09. Această descreştere poate apărea ca având o importanţă ne-esenţială, daralte 4% de angajaţi nu au primit salariile de loc, din cauza lipsei şarjei de muncă. După cum sevede î n Diagrama 9, există divergenţe regionale considerabile î n aspectul descreşterii rateisalarizării.

Diagrama 9 Diferenţe regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a salariului mediu lunar,T.1’09, %

Sursa: Calculele autorilor î n baza BNS

Î n 7 din cele 35 de unităţi administrativ-teritoriale ale ţării (32 raioane, 2 municipalităţi şiGagauz-Yeri) a fost un efect pozitiv asupra salariului mediu deoarece, conform explicaţiilor demai sus, au fost mai puţini angajaţi, şi fondul de salarizare a rămas aproape neschimbat(aceasta nu s-a putut î ntâmpla din cauza unor cauze administrative). Cea mai mare valoare

pozitivă a “efectului crizei” asupra salariilor a fost î nregistrat î n raionul Cimişlia, de +7.7%. Î nmajoritatea unităţilor teritoriale ale ţării (inclusiv î n municipiile Chişinău şi Bălţi) efectulsalariului a î nregistrat valori negative, de la 0.3% î n Şoldăneşti până la -15.4% î n Briceni.




Î n partea de Nord a ţării există o concentraţie aparte de raioane unde creşterea negativă asalariilor a î nregistrat cea mai mare rată. Aceasta se explică probabil prin faptul că acesteraioane sunt mai dependente de sectorul industrial, unde salariile au scăzut mai brusc decât î nagricultură, care este dominantă î n regiunea de Sud.

Lichidarea locurilor de muncă ca efect al crizei financiare

Indirect, evoluţia ratei ocupării forţei de muncă dezvăluie reducerea locurilor de muncă disponibile. Pentru a evalua direct efectul asupra numărului de locuri de muncă disponibileeste necesar de a examina impactul crizei asupra numărului de angajaţi pe sectoareeconomice (conform raportărilor de î ntreprinderile care prezintă rapoarte statistice la BNS).Conform estimărilor noastre, aproximativ 70 de mii de oameni nu au avut locuri de muncă dincauza crizei, ceea ce constituie 6% din numărul de persoane care ar fi avut un loc de muncă î ncondiţii normale. Numărul locurilor de muncă au rămas aproape neschimbate î n comerţ şiservicii (Diagrama 10).

Diagrama 10 Diferenţa î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de angajaţi pe sectoareeconomice, T.1’09, %

-25 -20 -15 -10 -5 0

Total

Agricultura

Industrie

C onstrucţii

C omerţ şiservicii

Sursa: Calculele autorilor

Diagrama 11 Diferenţe regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de angajaţi,T.1’09, %

-14 -12 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6

Total

Nord

C entru

S ud

mun.Chişinău





Cel mai mare declin al ratei ocupării forţei de muncă a fost î nregistrat î n regiunea de nord(Diagrama 11). Impactul crizei î n regiunea de sud a fost mai puţin considerabil şi a avutrezultat pozitiv î n Chişinău. O explicaţie posibilă a excepţiei din Chişinău este probabil faptulcă î n timp de criză oamenii care acceptă locuri de muncă acceptă mai uşor locuri disponibilecu salarii mai mici, şi î n Chişinău sunt o sumedenie de astfel de locuri de muncă puţin-plătite.

Criza descurajează oamenii pe piaţa muncii

Conform metodologiei AFM, persoanele descurajate sunt persoanele inactive economic, carear dori să lucreze, dar nu î ntreprind nimic pentru a găsi un loc de muncă, deoarece consideră că nu vor reuşi (după câteva î ncercări de a găsi un loc de muncă). Efectul estimat al crizeiasupra numărului persoanelor descurajate este reflectat î n Diagrama 12. Având î n vedere că î nseşi indicatorul nu este mare (38 de mii de persoane î n T1’09), este clar că acesta a crescutconsiderabil. Surprinzător, cea mai mare creştere a avut loc î n Chişinău, unde oamenii par să fie deosebit de pesimişti î n posibilitatea de a găsi un loc de muncă decent pe piaţă.

Diagrama 12 Diferenţele regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului depersoane descurajate, %

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

T otal Nord C entru S ud C hiş inău


Criza şi migranţii repatriaţi

După cum s-a menţionat mai sus, oamenii care au părăsit ţara î n căutarea unui loc de muncă peste hotare sunt consideraţi economic inactivi pe piaţa muncii din Moldova. Dacă aceşti

oameni decid să se re î ntoarcă şi să caute locuri de muncă î n ţară ei devin economic activi şiastfel contribuie la creşterea presiunii asupra pieţei muncii interne. Aceasta este o altă modalitate î n care criza financiară mondială influenţează piaţa muncii din Moldova. Diagrama13 arată diferenţa dintre valoarea reală şi prognozată a persoanelor preconizate să fie pestehotare î n primul trimestru al a. 2009.




Diagrama 13 Diferenţe regionale î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de migranţi,T.1’09, %

-35

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

T otal Nord C entru S ud C hiş inău


Î n mediul urban, valoarea impactului asupra numărului de migranţi a fost de - 23.4%, pe când î n zona rurală - 17.0% (chiar dacă î n termeni absoluţi cea din urmă domină). Migranţii dinmediul rural sunt mai puţin predispuşi de a reveni deoarece nu pot spera să găsească un locde muncă decent î n satele lor. Impactul crizei asupra migraţiei a variat mult după diverse ţări-gazdă (Diagrama 14). Din două cele mai importante ţări care găzduiesc 80% de migranţimoldoveni – Rusia şi Italia – prima a fost afectată cea mai mult. Î n baza datelor AFM pentru T.1.09 se poate de constatat că din cauza crizei aproximativ 37 mii de persoane au plecat dinRusia şi circa 8 mii au plecat din Italia ( î n T1’09, situaţia probabil se va î nrăutăţi î n T2’09).

Diagrama 14 Diferenţe î ntre valoarea reală şi cea prognozată a numărului de migranţi, după ţaragazdă, T.1’09, %

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

UE 27 Italia R us ia R estul ţărilor


Este foarte puţin probabil ca persoanele care şi-au pierdut locurile de muncă peste hotare vorrămâne economic inactivi î n Moldova pe mult timp. Majoritatea oamenilor care se î ntorc suntbărbaţi, sunt persoanele din mediul rural şi majoritatea din ei doresc să lucreze, adică, pentruaceastă categorie de oameni rata şomajului se preconizează să crească.




5. Impactul crizei financiare asupra bugetelor locale şiadministraţiei publice locale

Introducere

Î ntr-un cadru teoretic de bază, ar fi de aşteptat ca impactul crizei financiare mondiale să sereflecte asupra bugetelor publice locale din Republica Moldova î n două moduri:

• Prin alocaţii mai mici de la bugetul de stat;

• Prin venituri proprii mai mici.

Î n acelaşi timp, reducerea veniturilor va impune autorităţilor publice locale adoptarea a două măsuri de bază:

• Î n contextul unei economii î n declin şi cu acces redus la piaţa financiară internă (careeste şi foarte puţin dezvoltată), ar fi de aşteptat ca majoritatea autorităţilor locale, alecăror bugete au fost afectate, să reducă unele cheltuieli.

• O parte dintre autorităţile locale ar putea utiliza soldurile pozitive din anii precedenţipentru a atenua impactul negativ al crizei, dar această opţiune ar fi disponibilă numaipentru un număr limitat de comunităţi.

Miopia financiară

Î n ciuda abundenţei indicaţiilor privind apropierea crizei economice din a doua jumătate aanului 2008, Guvernul Republicii Moldovei a venit cu proiecţii surprinzător de pozitive pentrubugetul public naţional pe anul 2009. Veniturile au fost planificate să crească cu aproximativ10% faţă de 2008, iar deficitul bugetar a fost stabilit la 1% din PIB. Cu toate acestea, î nprimele luni din 2009 deja a devenit clar că aceste obiective au puţine şanse de a fi atinse. Î n

primele patru luni ale anului, veniturile bugetare au fost realizate î n proporţie de 93% î ncomparaţie cu planul (92% faţă de 2008), î n timp ce cheltuielile î n proporţie de doar 78%(109% faţă de 2008)11. Reducerea veniturilor este determinată de î ncetinirea activităţiieconomice interne şi declinul abrupt al importurilor ( î n primele patru luni ale anului 2009importurile au scăzut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2008). Situaţia este complicată şimai mult de necesitatea creşterii cheltuielilor sociale, pentru a atenua impactul crizei asuprapopulaţiei sărace. Aceasta va duce la un deficit fiscal mai mare. Conform previziunilor FMI, î n2009 deficitul bugetar va creşte la peste 11% din PIB 12. Guvernul a confirmat faptul că pentruanul curent se aşteaptă la un deficit bugetar de 9% din PIB13.

Având î n vedere că povara fiscală î n Republica Moldova este deja destul de mare, mobilizareade resurse suplimentare prin impozitare mai ridicată poate fi nepotrivită sau chiar nerealizabilă.De altfel, după cum se sugerează prin interviurile realizate, multe companii îşi trec o parte dinactivitate î n umbră. Adică, î n cazul î n care presiunile fiscale vor spori, î nclinaţia lor de a activaneoficial va fi şi mai puternică. Din acest motiv, pentru a depăşi situaţia creată, guvernul artrebui să-şi reducă semnificativ cheltuielile. Ar fi fost de aşteptat ca guvernul să propună Parlamentului rectificări bugetare î nainte de dizolvarea sa î n iunie 2009. Totuşi, din motivepolitice, guvernul î n exerciţiu a decis să amâne modificarea bugetului până la toamnă. Î ntretimp, Ministerul Finanţelor (MF) a trimis instituţiilor publice, atât centrale cât şi locale,"recomandări" de a reduce cheltuielile. Astfel, î n luna aprilie, MF a trimis o scrisoareautorităţilor publice locale, informându-le despre reducerea cu 20% a transferurilor primite de

11

Este interesant de observat faptul că veniturile pronosticate pentru primul semestru al anului sunt mai mici decâtpentru al doilea semestru. Acest lucru î nseamnă o executare bugetară reală chiar mai slabă î n primele cinci luni,decât cea arătată de cifrele actuale.12

http://www.imf.md/press/pressw/press-090610.html 13

www.gov.md

http://www.imf.md/press/pressw/press-090610.html

http://www.gov.md/

http://www.gov.md/

http://www.imf.md/press/pressw/press-090610.html




la bugetul de stat. Deoarece reducerea transferurilor nu a fost adoptată de către Parlament şinu poate fi considerată legală, ministerul a î nceput să acumuleze restanţe faţă de bugetelelocale. Un "sfat" asemănător a fost dat şi instituţiilor publice centrale. Evident, există uneleposibilităţi de a reduce cheltuielile printr-o optimizare a consumului; totuşi, acestea ar putea să nu fie suficiente. Problema principală este că reformele reale, care ar fi crescut eficienţacheltuielilor publice pe termen lung şi mediu, au fost amânate ani de zile, atât la nivel local, cât

şi central. Numărul foarte mare de angajaţi î n sectorul public ( î n special î n domeniile educaţieişi ocrotirii sănătăţii), combinat cu recentele majorări ale salariilor, au făcut ca sarcinaechilibrării veniturilor cu cheltuielile să devină extrem de dificilă. Pe de altă parte, reducereacheltuielilor pentru investiţii publice nu este o soluţie de dorit, având î n vedere investiţiilelimitate din trecut şi caracterul de stimulare a creşterii economice al acestor cheltuieli. Cu toateacestea, există proiecte de investiţii publice care nu sunt foarte relevante şi s-ar putea faceunele raţionalizări şi î n cadrul acestor cheltuieli.

Relaţia dintre bugetul de stat şi bugetele locale

Legea privind administraţia publică locală acordă autorităţilor locale responsabilitatea de aelabora, aproba şi executa bugetele locale 14. Ele pot stabili impozite şi taxe locale, î nconformitate cu Legea privind finanţele publice locale şi alte acte legislative. Autorităţileexecutive din sate, comune şi oraşe elaborează bugetele locale şi le prezintă pentru aprobareconsiliilor locale, fiind ulterior depuse la consiliile raionale. Pe baza bugetelor consiliilor locale,se î ntocmeşte bugetul raional, care este prezentat Ministerului Finanţelor pentru examinare şiaprobare. După aprobarea bugetului de stat de către Parlament, bugetele locale sunt ajustate,dacă este necesar, şi aprobate î n versiunea finală.

Autorităţile locale de la primul nivel (comunele) sunt responsabile pentru finanţarea î nvăţământului general, problema locuinţelor şi serviciilor comunale, subvenţionareatransportului, unele alocaţii sociale, plata salariilor pentru funcţionarii publici locali, poliţiamunicipală şi sprijinirea î ntreprinderilor locale. Autorităţile raionale sunt responsabile pentru

finanţarea construcţiei şi î ntreţinerii drumurilor şi bunurilor publice (inclusiv instituţiilemedicale), asigurarea unor servicii publice (pompierii), î nvăţământul (licee, internate, şcoliprofesionale, şcoli muzicale), cultura şi asistenţa socială.

Raioanele joacă un rol administrativ şi de reglementare î n relaţiile financiare dintre bugetul destat şi consiliile locale. Funcţiile lor principale includ distribuirea transferurilor de la bugetul destat la bugetele locale, executarea anumitor funcţii ale autorităţilor locale la nivel de raion,agregarea datelor consiliilor locale privind executarea bugetului, raportate de către consiliilelocale, şi raportarea acestor date agregate către Ministerul Finanţelor. Î n ciuda retoricii dinultimii ani cu privire la necesitatea creşterii independenţei lor administrative şi financiare, î nrealitate autorităţile raionale au o autonomie redusă î n luarea deciziilor de politică fiscală, şisfârşesc prin a executa ordinele autorităţilor centrale. Responsabilitatea continuă să rămână

mai mult ierarhică şi verticală, decât la nivelul comunităţilor locale.

Î n comparaţie cu bugetul de stat, bugetele locale sunt foarte limitate î n capacitatea lor de amobiliza venituri. Acest lucru se datorează activităţii economice reduse din majoritatearaioanelor, dar şi sistemului defectuos de distribuire a veniturilor din impozite î ntre bugetulcentral şi bugetele locale. Bugetele autorităţilor locale depind î n mare măsură de transferurilede la bugetul de stat şi această dependenţă a crescut î n timp. Î n 2008, peste 50% din totalulcheltuielilor unităţilor administrativ-teritoriale au fost finanţate prin transferuri de la bugetul destat,15 adică cu 10 procente mai mult decât î n 2005. Ca pondere din totalul cheltuielilor publice,cheltuielile locale au fost î n scădere. Î n anul 2009, cheltuielile bugetelor locale au fostplanificate la aproximativ 34% din cheltuielile bugetului de stat, comparativ cu 46% î n 2006.

14 Î n sensul prezentului document, "bugete locale" reprezintă bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

15Situaţia este mult mai dramatică dacă se exclude bugetul municipiului Chişinău - 71% din cheltuielile totale.




Există două tipuri importante de transferuri la bugetele locale. Cel mai important este cel de lafondul de susţinere financiară a bugetelor locale: î n anul 2008, aceste transferuri aureprezentat 81% din totalul transferurilor. Fondul de susţinere financiară a bugetelor localeeste format din alocările de la bugetul de stat şi din alocări de la bugetele locale ale cărorvenituri bugetare depăşesc cu cel puţin 20% cheltuielile medii pe cap de locuitor. Valoareatransferurilor de la fondul de susţinere financiară a bugetelor locale este determinată ca

diferenţa dintre cheltuielile medii pe cap de locuitor (care este calculată pentru fiecare articolde cheltuieli) şi venitul pe cap de locuitor, î nmulţită cu numărul total de locuitori. Astfel,sistemul de transfer existent asigură un nivel similar de cheltuieli î n toate raioanele, indiferentde capacitatea de a genera venituri. De asemenea, transferurile de susţinere financiară suntcalculate pe baza normativelor elaborate de MF. Î n realitate, normativele nu ţin cont de cifreledemografice exacte (de ex. numărul de copii din şcoli sau grădiniţe) şi permit unor sate să "economisească" unele fonduri pe care le pot folosi î n anul viitor.

Conform legii, al doilea tip de transferuri (transferuri cu destinaţie specială) include alocăripentru funcţii suplimentare delegate de către guvern sau despăgubiri pentru pierderi devenituri datorită modificărilor aduse î n legislaţie sau î n structura administrativ-teritorială. Î nrealitate, aceste transferuri finanţează de obicei proiecte de investiţii. Î n anul 2008, aceste

transferuri au reprezentat 15% din total. Ponderea acestor fonduri î n transferurile totale primitede către bugetele locale a variat de la 58% pentru municipiul Bălţi până la 5% pentru S î ngerei.Alocarea lor este văzută de către beneficiari ca fiind mai puţin transparentă, î n multe cazuripriorităţile identificate la nivel local fiind ignorate de către guvern şi î nlocuite cu proiecte caresunt considerate a fi motivate politic.

Impactul crizei asupra veniturilor bugetului local

Ponderea veniturilor proprii î n veniturile totale ale bugetelor locale a scăzut î n timp. Î n anul2008, acestea reprezentau 47% din total şi numai 29% dacă se exclude municipiul Chişinău. Î n cele mai multe raioane, această cotă-parte a continuat să scadă şi mai mult î n 2009. Există

câteva raioane î n care veniturile proprii reprezintă mai mult de o treime din bugetul total (veziTabelul 4). Mai mult decât atât, pentru majoritatea dintre ele acest raport a fost î n scădere î nultimii 5-6 ani.

Tabelul 4 Ponderea veniturilor proprii î n veniturile totale

Raionul 2008 executat 2009 planificat

Dubăsari 12% 13%Nisporeni 15% 14%

Teleneşti 17% 16%

Călăraşi 18% 18%Cantemir 18% 15%Şoldăneşti 19% 17%S î ngerei 20% 30%Leova 22% 19%Glodeni 23% 22%

Criuleni 23% 20%Căuşeni 24% 24%Cimişlia 24% 22%Făleşti 24% 21%Ungheni 24% 25%

Ialoveni 25% 19%

Străşeni 25% 21%

H î nceşti 26% 22%

Ştefan Vodă 27% 23%

Ocniţa 28% 22%

Donduşeni 29% 22%

Orhei 30% 27%




R îşcani 30% 17%

Anenii Noi 31% 27%

Basarabeasca 31% 28%

Drochia 32% 26%

Edineţ 32% 28%Floreşti 32% 27%

Soroca 32% 30%

Taraclia 32% 28%

Briceni 33% 25%

Cahul 36% 35%

Rezina 37% 37%

UTA Găgăuzia 47% 46%

Mun. Bălţi 54% 63%

Mun. Chişinău 93% 100%

Total 47% 48%

Sursa: MF

Impozitul pe venit aduce o contribuţie importantă î n veniturile locale şi a fost constant î n ultimiipatru ani (vezi Diagrama 15). Impozitul pe profit, care de asemenea a reprezentat o sursă importantă şi î n trecut, a scăzut dramatic, ca o consecinţă a reformelor de liberalizare fiscală puse î n aplicare î n 2007. Veniturile din alte taxe şi veniturile nefiscale aduc contribuţii egale şiau fost î n mare măsură constante.

Diagrama 15 Structura veniturilor la bugetul local, % din total

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2005 2006 2007 2008 2009p

Altele

Transferuri

Non fiscal e

Alteimpozite

Impozit peprofit

Impozit pevenit

Sursa: calculele autorilor î n baza datelor MF

Actuala criză economică a afectat veniturile î ncasate atât la nivel local cât şi la nivel central.De la sfârşitul lunii mai 2009, aproape jumătate din unităţile administrativ-teritoriale şi-au î ndeplinit planurile de î ncasare a veniturilor proprii, iar jumătate nu au reuşit să-şi î ndeplinească planul (vezi Tabelul 5). Î n perioada ianuarie-mai 2009, î ncasarea generală aimpozitului pe venit a fost î ndeplinită î n proporţie de doar 85%, î n principal din cauza salariilormici şi reducerii numărului de persoane angajate 16. Î n acelaşi timp, î ncasarea impozitului peprofit a fost mai mare decât era de aşteptat, î n principal din cauza planului foarte scăzutadoptat î n 2008. Cu toate acestea, autorităţile locale intervievate au indicat faptul că situaţia se

16Creşterea salariilor din sectorul public î n primul trimestru ar putea atenua acest impact î ntr-o oarecare măsură, cu

condiţia ca salariile să fie plătite la timp.




va schimba rapid, î ntrucât efectele crizei sunt resimţite tot mai mult de către entităţileeconomice locale.

Tabelul 5 Executarea bugetelor locale, 5 luni 2009

RaionulVenituriproprii

Venituritotale

RaionulVenituriproprii

Venituritotale

Basarabeasca 63% 76% Ungheni 98% 86%

H î nceşti 72% 80% Glodeni 98% 88%

mun. Chişinău 78% 79% Călăraşi 101% 87%

Leova 80% 81% mun. Bălţi 102% 94%

Cahul 80% 85% Căuşeni 102% 89%

Rezina 81% 83% UTA Găgăuzia 104% 96%

Ştefan Vodă 83% 82% Făleşti 106% 85%

Criuleni 86% 81% Drochia 106% 89%

Dubăsari 86% 80% Nisporeni 108% 85%

Teleneşti 87% 78% Briceni 110% 87%

Străşeni 87% 77% Floreşti 111% 88%

Orhei 87% 82% Taraclia 112% 92%

Soroca 88% 85% Donduşeni 114% 89%Ocniţa 91% 74% S î ngerei 114% 83%

Anenii Noi 93% 88% R îşcani 116% 91%

Şoldăneşti 94% 83% Ialoveni 119% 89%

Edineţ 94% 88% Cantemir 134% 84%

Cimişlia 97% 84% Total UAT 85% 84%Sursa: MF

Î n aceeaşi perioadă, transferurile din bugetul de stat au fost realizate î n proporţie de doar79,8% pentru asistenţa financiară şi de 40% pentru proiectele de investiţii. Anunţata reducerede 20% a transferurilor, care va economisi pentru bugetul de stat aproximativ 4%, afectează bugetele locale î n mod inegal. Raioanele care au o pondere mai mare a veniturilor locale suntmai puţin afectate decât cele cu o dependenţă mai mare de transferuri. De asemenea,bugetele care au avut un sold pozitiv la î nceputul anului sunt î ntr-o situaţie mai bună decâtcele care au î ndeplinit î n proporţie de 100% î n 2008. Acelaşi lucru se aplică pentru bugetelesatelor.

Având î n vedere dependenţa ridicată de transferurile bugetare de stat, posibilităţile autorităţilorlocale de a compensa reducerea veniturilor sunt limitate. Creşterea impozitelor şi taxelorcolectate la nivel local nu va avea un impact considerabil, din cauza ponderii lor scăzute şi adeclinului general in activitatea economică. Î n această situaţie, singura posibilitate carerămâne este de a reduce cheltuielile.

Impactul crizei asupra cheltuielilor bugetelor locale

Sistemul egalitar de transferuri asigură un nivel mai mult sau mai puţin asemănător alcheltuielilor pe cap de locuitor î n rândul raioanelor, singurele excepţii fiind raionul Dubăsari şimunicipiul Chişinău (vezi diagrama 16).




Diagrama 16 Cheltuieli pe cap de locuitor la nivel local, planificate î n 2009, MDL

0 500 1000 1500 2 000 25 00 3 000

Mun. B ălOrhei

DrochiaTaracliaFloreş

EdineţGlodeniRîşcaniSorocaFăleş

SîngereiCimişliaBriceniOcniţa

UngheniCălăraşi

DonduşeniIaloveni

TeleneşLeova

C riuleniC ăuşeni

UTA GăgăuziaS trăşeni

Anenii NoiRezina

CahulHînceş

NisporeniBasarabeasca

Ş oldăneşCantemir

MediaŞtefan Vodă

DubăsariMun. Chişinău

Sursa: Ministerul Finan ţ elor

Salariile şi contribuţiile la fondurile de asigurare socială şi medicală sunt elementele principalede cheltuieli ale bugetelor locale. Î n anul 2008, acestea au reprezentat mai mult de jumătatedin bugetele locale (vezi Tabelul 6)17.

Tabelul 6 Structura cheltuielilor bugetului local după clasificarea economică

Teleneşti Făleşti Ungheni

Salariile şi contribuţiile la fondurile de asiguraresocială şi medicală 52.5% 54% 46.8%

Plăţile pentru bunuri şi servicii 20% 20% 24%

Transferurile curente 8.5% 10% 9.4%

Cheltuielile capitale 19% 16% 19.8%

Sursa: î n baza interviurilor cu partenerii locali

Tabelul 7 Structura cheltuielilor după clasificarea economică î n raionul Teleneşti, 2008Total bugetul

raionuluiBugetulraionului

Bugeteleprimăriilor

Salariile şi contribuţiile la fondurile de asiguraresocială şi medicală

52.5% 39% 57%

Plăţile pentru bunuri şi servicii 20% 15% 21%

Transferurile curente 8.5% 20% 4%Cheltuielile capitale 19% 26% 18%

Sursa: î n baza interviurilor cu partenerii locali

Plăţile pentru bunuri şi servicii au reprezentat aproximativ 20% din cheltuielile totale şi includplăţile pentru serviciile comunale, materiale didactice, aprovizionarea cu alimente,medicamente, reparaţii curente ale construcţiilor şi echipamentelor, etc. Cheltuielile capitalereprezintă un alt sfert şi sunt finanţate parţial din transferuri şi parţial din venituri locale.Ponderea cheltuielilor salariale î n bugetul total este chiar mai mare pentru bugetele primăriilor(vezi Tabelul 7).

17Deoarece nu sunt disponibile date pentru î ntreaga ţară, situaţia este analizată pentru 3 raioane selectate

aleatoriu.




Anunţul privind o posibilă reducere cu 20% a transferurilor a urmat unei alte decizii aGuvernului, care a solicitat o creştere a salariilor pentru mai multe categorii de angajaţi dinsectorul public. Pentru a finanţa această creştere, guvernul a aprobat o suplimentare atransferurilor î n valoare de 665,3 milioane lei, care este doar puţin mai mică decât reducereasolicitată a cheltuielilor (vezi Tabelul 8). Acest lucru a trezit î ntrebări legitime din parteaautorităţilor locale, cu privire la oportunitatea deciziei guvernului de a majora salariile, atunci

când a fost clar că acestea nu pot fi finanţate.



Tabelul 8 Situaţia financiară şi perspectivele pentru 2009 î n unităţile teritoriale din Moldova, mii MDL, dacă nu este indicat altfel.

Total cheltuieli Total transferuriReducere de

20%Spor la salarii Executarea cheltuielilor la 1.06.2009

Suma rămasă pentru următoarele 7 lunidupă reducerea transferurilor

% din bugetul iniţial % din bugetul modificat18

mun. Chişinău 2,120,281 161,941 32,388 146,115 664,264 1,423,629 67% 63%mun. Bălţi 245,013 98,918 19,784 21,527 93,449 131,780 54% 49%

Anenii Noi 160,830 111,271 22,254 14,566 55,787 82,789 51% 47%

Basarabeasca 59,743 43,019 8,604 6,868 19,642 31,497 53% 47%

Briceni 137,210 105,464 21,093 17,430 46,365 69,752 51% 45%

Cahul 241,860 156,429 31,286 26,017 76,537 134,038 55% 50%Cantemir 128,655 105,929 21,186 13,833 41,103 66,366 52% 47%

Călăraşi 144,498 113,346 22,669 12,893 52,349 69,480 48% 44%Căuşeni 179,177 135,521 27,104 20,264 58,663 93,409 52% 47%

UTA Găgăuzia 309,109 175,894 35,179 35,224 112,825 161,106 52% 47%

Cimişlia 112,557 85,887 17,177 10,025 36,990 58,389 52% 48%

Criuleni 139,681 111,045 22,209 14,666 46,842 70,630 51% 46%Donduşeni 84,137 65,931 13,186 8,735 26,816 44,134 52% 48%Drochia 153,108 113,562 22,712 15,517 52,821 77,575 51% 46%

Dubăsari 94,647 79,542 15,908 6,753 33,871 44,868 47% 44%

Edineţ 145,325 103,638 20,728 16,959 52,027 72,571 50% 45%Făleşti 165,800 129,648 25,930 16,193 56,852 83,018 50% 46%

Floreşti 157,423 115,983 23,197 15,686 51,921 82,306 52% 48%Glodeni 108,685 84,526 16,905 11,863 35,155 56,625 52% 47%

H î nceşti 242,588 178,306 35,661 19,516 73,069 133,858 55% 51%

Ialoveni 186,498 139,803 27,961 16,134 65,910 92,627 50% 46%Leova 102,623 81,214 16,243 9,595 33,296 53,085 52% 47%

Nisporeni 132,765 109,073 21,815 9,824 43,381 67,570 51% 47%Ocniţa 102,020 77,359 15,472 9,923 33,868 52,680 52% 47%

Orhei 209,748 146,969 29,394 22,096 68,885 111,469 53% 48%

Rezina 102,809 66,276 13,255 10,713 34,899 54,656 53% 48%R îşcani 125,207 92,782 18,556 13,416 42,305 64,345 51% 46%

S î ngerei 167,404 134,418 26,884 17,433 54,961 85,559 51% 46%Soroca 179,078 127,810 25,562 17,816 58,664 94,852 53% 48%

Străşeni 177,023 132,189 26,438 16,966 58,927 91,658 52% 47%

Şoldăneşti 88,892 73,523 14,705 9,359 29,312 44,876 50% 46%

Ştefan Vodă 153,543 113,523 22,705 16,148 55,063 75,775 49% 45%

Taraclia 76,441 57,422 11,484 9,785 26,438 38,518 50% 45%Teleneşti 142,326 118,078 23,616 14,024 47,983 70,727 50% 45%

Ungheni 212,209 160,959 32,192 21,457 80,777 99,241 47% 42%Total UAT 7,288,912 3,907,195 781,439 665,336 2,422,016 4,085,457 56% 51%

Sursa: MF

18Majorarea cheltuielilor datorită majorării salariilor



38 Impactul crizei financi ar e mo ndi al e as upr a comu ni tăţ ilor local e di n Mo l dova

Deşi guvernul a lăsat la latitudinea autorităţilor locale să decidă ce cheltuieli să reducă,indicaţia a fost că acestea nu ar trebui să afecteze salariile. Cheltuielile salariale ca ponderedin bugetul total, deja foarte mari, au crescut şi mai mult datorită creşterii recente a salariilor,limitând astfel şi mai mult posibilităţile autorităţilor locale de a optimiza cheltuielile. Î n plus,reducerea a fost anunţată abia î n aprilie, atunci când bugetele locale au semnat deja diversecontracte şi s-au angajat financiar î n proiecte de investiţii. Conform estimărilor autorităţilor

raionale, î n cazul î n care reducerea transferurilor va fi aplicată, celelalte cheltuieli ( î nprincipal plăţile pentru bunuri şi servicii) vor trebui reduse cu 40-60%. Acest lucru va afectainevitabil plăţile pentru serviciile comunale la instituţiile publice, inclusiv şcoli şi grădiniţe, şiva avea un impact negativ asupra instituţiilor municipale care prestează aceste servicii.Incapacitatea de a continua proiectele de investiţii lansate va afecta entităţile economicelocale implicate î n punerea î n aplicare a acestor proiecte. Î ntr-o situaţie dificilă se află raioanele care au proiecte iniţiate anul trecut, dar cu cea mai mare parte a fondurilorplanificate pentru acest an (cum este cazul la Ungheni).

Reacţia autorităţilor locale la actuala criză bugetară şi la politicile de răspuns a guvernului afost diferită. Deşi indicaţia guvernului de a reduce cheltuielile este ilegală până când nu este

aprobă de către Parlament, autorităţile locale şi dau seama că reducerile vor trebui oricumfăcute, mai ales datorită faptului că MF transferă deja doar o parte din transferurilepreconizate. Unele raioane au luat î n considerare potenţialele rezerve; printre acestea senumără proiecte de investiţii finanţate din bugetele locale, cheltuielile de deplasare, altecheltuieli de logistică. Totuşi, acestea nu pot egala cuantumul necesar de 20% de reducere atransferurilor. Î n acelaşi timp, deciziile care ar putea aduce mai multe economii nu sunt oprerogativă a autorităţilor locale. De exemplu, decizia de a î nchide / comasa şcoli saugrădiniţe poate fi luată numai de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului. De asemenea,politicile de reducere a personalului nu pot fi aplicate, deoarece acestea vor duce la ocreştere a cheltuielilor pe termen scurt (din cauza plăţilor compensatorii necesare a fiefectuate atunci când o persoană este disponibilizată). Pentru a face faţă situaţiei, autorităţilelocale vor trebui să achite doar parţial salariile.

Deşi î nainte de alegeri guvernul a păstrat tăcerea privind apropierea crizei, unele raioane aureuşit să prevadă lucrurile, trimiţând recomandări către autorităţile centrale cu privire lamodul de atenuare a impactului acesteia. Ele au cerut acordarea de sprijin pentru IMM,solicitând punerea î n aplicare a politicii regionale, extinderea sprijinului pentru categoriilevulnerabile, etc. De asemenea, unele comunităţi şi-au adaptat planurile anuale pentru a sepotrivi noilor realităţi, î nainte ca guvernul să-şi anunţe programul anti-criză (a se vedeasecţiunea următoare). Cu toate acestea, după cum s-a menţionat mai sus, autorităţile localeau opţiuni foarte limitate pentru a spori eficienţa cheltuielilor publice sau a oferi sprijinsectorului privat 19. Î n lipsa unei bune cooperări cu autorităţile centrale, aceste autorităţi potface foarte puţine lucruri.

Studiu de caz relevant: situaţia bugetară din raionul Teleneşti

Teleneşti este un raion mic, care consumă 2% din cheltuielile totale ale unităţiloradministrativ-teritoriale şi ale cărui venituri proprii acoperă doar 16% din cheltuielile sale(2009). Având î n vedere faptul că posibilităţile de a creşte veniturile suplimentare sunt foartemici 20, autorităţile raionale au î ncercat să î mbunătăţească distribuţia transferurilor î ntrelocalităţi. Î n timpul procesului de pregătire a bugetului pe anul 2009, autorităţile locale au

19Deşi Legea cu privire la reglementarea activităţii de î ntreprinzător permite autorităţilor locale să creeze fonduri

de susţinere, Legea privind finanţele publice locale interzice acest lucru.20 După cum s-a menţionat mai sus, mecanismul actual de transferuri nu motivează autorităţile locale să facilitezedezvoltarea î ntreprinderilor la nivel local, dar chiar şi î n cazul î n care există această dorinţă, sunt ridicateobstacole semnificative de către autorităţile centrale.




efectuat o analiză a cheltuielilor făcute î n şcoli, grădiniţe şi instituţii culturale î n cursul ultimilordoi ani şi au elaborat normative specifice de cheltuieli pentru fiecare instituţie separat. Î ngeneral, acest lucru a condus la un necesar de cheltuieli mai mare decât cel indicat prinnormele MF, dar î n unele instituţii au fost de asemenea identificate rezerve pentru reducereacheltuielilor. Diferenţa de calcul apărută folosind normativele MF şi cele elaborate la nivellocal provine de la numărul mai mic de elevi din clasele de şcoală decât cel admis î n mod

oficial, un coeficient mai mare de î nscriere î n grădiniţe şi nevoia de resurse suplimentarepentru a susţine grupurile artistice. La elaborarea normativelor specifice s-a acordat prioritatesalariilor, cheltuielilor pentru serviciile comunale, altor cheltuieli curente. Acest lucru acondus la unele redistribuiri de fonduri î ntre satele raionului, făcând mai echitabil mecanismullocal de transfer.

Tabelul 9 Distribuţia bugetului raionului Teleneşti după localităţile din raion, 2009, mii MDL21

Acoperite din

Totalcheltuieli

Aparat Grădiniţe Scoli Cultură Î ntreţinereaclădirilor

Altele Venituriproprii

Transferuridin bugetulraional

Teleneşti 8402.6 7% 24% 47% 8% 1% 13% 35% 65%

Băneşti 4080 7% 28% 50% 6% 1% 9% 7% 93%Bogzeşti 1260 17% 17% 40% 9% 3% 14% 6% 94%

Br î nzeni 3643.9 7% 19% 59% 7% 1% 6% 11% 89%

Budăi 2677.1 10% 31% 40% 6% 2% 11% 5% 95%

Căzăneşti 3932.5 7% 28% 46% 6% 1% 11% 14% 86%

Chiştelniţa 3974.7 7% 21% 53% 7% 1% 11% 10% 90%

Chiţcani- 3009.9 9% 24% 52% 7% 1% 7% 9% 91%

Ciulcani 2305.7 12% 19% 55% 5% 1% 8% 6% 94%

C îşla 1453.9 19% 21% 48% 5% 3% 5% 5% 95%

Codru-Nou 1359 20% 24% 43% 4% 3% 6% 5% 95%

Coropceni 2180 10% 27% 45% 5% 2% 11% 4% 96%

Crăsnăşeni 1736.1 12% 24% 46% 6% 3% 10% 9% 91%

Ghiliceni 3269.4 8% 28% 48% 6% 1% 8% 7% 93%Hirişeni 2162.1 12% 24% 48% 6% 2% 7% 7% 93%

Ineşti 2707.1 10% 24% 49% 7% 2% 8% 7% 93%

Leuşeni 2157.4 13% 22% 47% 7% 2% 10% 7% 93%

M î ndreşti 4650.7 7% 23% 50% 8% 1% 11% 10% 90%

Negureni 3832 7% 24% 52% 6% 1% 10% 9% 91%

Nucăreni 1379.4 16% 23% 48% 6% 3% 5% 10% 90%

Ordăşei 1416.1 15% 2% 70% 6% 3% 5% 14% 86%

Pistruieni 2028.2 13% 16% 59% 5% 2% 5% 8% 92%

Ratuş 1928.7 17% 2% 63% 8% 2% 8% 7% 93%

Sărăteni 3207 8% 19% 55% 7% 2% 9% 12% 88%

Scorţeni 2627.5 12% 17% 55% 7% 2% 6% 9% 91%

Suhuluceni 3016.7 9% 29% 50% 6% 2% 4% 5% 95%T î rşiţei 2222.4 12% 21% 49% 7% 2% 9% 12% 88%

Ţânţăreni 2211.4 15% 3% 67% 7% 2% 7% 9% 91%

Văsieni 1719 13% 23% 47% 6% 2% 9% 6% 94%

Verejeni 2977.5 11% 17% 50% 8% 1% 13% 9% 91%

Zgărdeşti 1376.6 16% 9% 58% 5% 2% 9% 12% 88%

TOTAL 84904.6 10% 22% 51% 7% 2% 9% 11% 89%

Sursa: autorit ăţ ile raionului Telene şti

Raionul include 30 de sate şi oraşul Teleneşti. Dependenţa bugetelor locale de transferurileraionale variază de la 65% î n Teleneşti la 96% î n satul Coropceni (vezi Tabelul 9).

21Datele nu includ majorarea bugetului odată cu majorarea salariilor aprobată î n 2009




Respectiv, satele cu dependenţă mai mare vor avea de suferit mai mult de pe urma reduceriitransferurilor. Din nou, posibilităţile primăriilor locale de a se adapta la reducerile detransferuri sunt limitate, dat fiind că o optimizare a cheltuielilor a fost deja făcută prinaplicarea noilor normative î ncepând cu anul 2009. Î n plus, cheltuielile pentru î nvăţământreprezintă o parte importantă din totalul cheltuielilor. De exemplu, î n cazul satului Coropceni,cheltuielile pentru educaţie reprezintă 89% din total, după ce reducerea cu 20% a

transferurilor a fost aplicată. Astfel, rămân foarte puţine resurse pentru alte categorii decheltuieli. O situaţie similară este observată î n multe alte sate.

Ca răspuns la această situaţie, autorităţile raionale, î n consultare cu primarii satelor, au decissă revizuiască din nou normativele de cheltuieli şi să pună î n aplicare normative mai redusepentru satele care au constrângeri bugetare mari. Î ntr-un fel, aceasta î i duce î napoi lasistemul mai puţin echitabil de distribuţie a transferurilor, dar, de asemenea, pune presiuniasupra autorităţilor săteşti pentru a creşte veniturile proprii. De asemenea, autorităţile audecis să reducă cheltuielile capitale finanţate din surse locale, care î nsă nu aduc economiisemnificative. S-a analizat posibilitatea de a majora anumite impozite şi taxe locale, ideecare a fost î nsă respinsă din cauza activităţii economice deja scăzute î n regiune şi

câştigurilor nesemnificative pe care aceasta le putea aduce pe termen scurt.




6. Impactul crizei financiare asupra gospodăriilor

Introducere

Fiind una dintre componentele majore î n orice sistem economic, gospodăriile simt î n mod

inevitabil repercusiunile crizei financiare şi economice mondiale. Rolul fundamental algospodăriilor î n circuitul economic este determinat de faptul că acest sector creează cererede bunuri şi servicii. Se aşteaptă ca gospodăriile să fie afectate de criza financiară şieconomică, prin:

• Modificări î n sectorul economic, atât î n ţară, cât şi î n străinătate (scăderea salariilor,creşterea şomajului, reducerea remitenţelor);

• Modificări î n sectorul public ( î ntârzierea sau reducerea plăţii salariilor, dar şi investiţiipublice mai puţine î n infrastructură, influenţând bunăstarea persoanelor şi acomunităţilor);

• Modificări î n sectoarele sociale ( î ntârzierea sau reducerea transferurilor de asistenţă social

ă,şi, de asemenea, o aten

ţie mai redus

ăacordat

ăproblemelor sociale

şi

comunitare);

• Se aşteaptă ca toate aceste modificări să fie urmate de o serie de măsuri de adaptaredin partea gospodăriilor, î n special sub formă de strategii care vizează recuperareanivelul de venituri sau ajustarea consumului şi cheltuielilor de investiţii alegospodăriilor.

Scăderea consumului final, cauzată de impactul crizei asupra gospodăriilor, poate fi tratată ca un important canal de contaminare, care afectează î n al doilea val sectorul economic(scăderea cererii interne), sectorul social şi public (scăderea veniturilor din TVA la bugetul destat). Se conturează un cerc vicios î ntre sectoarele productive, afectate de scăderea cereriiinterne, şi gospodării, afectate de scăderea veniturilor sau chiar de reduceri de personal î n

multe î ntreprinderi. Î n plus, există multe alte motive care au făcut ca cele mai multegospodării din Moldova să simtă repercusiunile crizei, şi care vor fi analizate î n detaliu mai jos. Evaluarea se va baza pe datele sondajului sociologic de opinie reprezentativ la nivelnaţional, desfăşurat î n luna iulie 2009, cu 1100 de respondenţi din î ntreaga ţară (cu excepţiaregiunii transnistrene), bazat pe chestionare structurate cu privire la impactul crizei.

Percepţiile gospodăriilor privind criza

Î n general, populaţia Moldovei este convinsă că actuala criză economică şi financiară mondială a avut un impact negativ asupra situaţiei sale. Doar 6% din populaţia ţării nu a auzitnimic despre criza financiară mondială, iar 18% nu sunt preocupaţi deloc de criză. Un sfert

din respondenţi sunt î ngrijoraţi, deoarece criza î i poate afecta, şi 20% sunt foarte î ngrijoraţi,pentru că au fost deja afectaţi de criză (diagrama 17). Î n majoritatea cazurilor, acesteprobleme nu sunt ceva nou pentru populaţie, şi doar pentru 11% dintre respondenţi acestepreocupări au apărut doar î n ultimele 1-3 luni.

Percepţia generală î n ceea ce priveşte repercusiunile crizei asupra î ntregii ţări este destul de î mpărţită. Din cei 75% care simt un impact negativ cu caracter personal, aproximativ 3% credcă Moldova, ca ţară, nu a fost afectată, deoarece "ea nu depinde de situaţia internaţională".Aproximativ 19% au declarat că Republica Moldova a suferit î ntr-o măsură limitată, deoarece"noi am fost î ntotdeauna î n situaţii de criză", î n timp ce alţi 9,7% au răspuns că "nu există nimic de pierdut pentru Moldova". Această declaraţie a fost auzită şi î n timpul interviurilor î nprofunzime purtate cu experţii locali şi a interviurilor î n grup (focus-group). Mai mult de 19%

din respondenţi au ales răspunsul "Moldova a suferit foarte mult, mai mult decât alte ţări din




regiune", iar majoritatea relativă – 21,2% - a declarat că "Republica Moldova a suferit foartemult, redresarea va fi dificilă".

Diagrama 17 Distribuţia răspunsurilor valide la î ntrebarea "Vorbind despre actuala criză financiară internaţională, ce răspuns descrie cel mai bine impresiile Dvs.?”

S unt îngrijorat,deoarece criza

mă poate afecta în mod neg av

25%

S unt foarte îng rijorat fiindc ă criza m-a afectat

deja în modnega v

20%

Am a uzit desprecriză, ş i sunt

îngrijorat î ntr-ooarecare

31%

Am auzit desprecriză, dar

aceasta nu e opreocuparepentru mine

18%

Nu am auzitnimic despre

criza financ i ar ă6%

Sursa: sondaj sociologic

Criza financiară actuală este de natură să influenţeze percepţia negativă a locuitorilor cuprivire la situaţia din comunităţile lor (diagrama 18). Cetăţenii percep î nrăutăţirea situaţiei î nmajoritatea aspectelor vieţii la nivel de comunitate. Cele mai negative sunt percepţiile privindparametrii economici: situaţia şomajului, nivelul preţurilor, salariilor şi situaţia economică

generală (funcţionarea î ntreprinderilor, magazinelor, etc.). Î n privinţa acestor patru aspecte,percepţiile negative şi extrem de negative depăşesc 60%. Percepţiile negative moderate( î ntre 30% şi 60%) prevalează î n cazul serviciilor publice: iluminarea străzilor, gestionareadeşeurilor, serviciile de sănătate. Există unele semne de agravare a situaţiei sociale, după cum arată percepţiile destul de negative î n ceea ce priveşte tensiunile sociale, nivelulalcoolismului, nivelul criminalităţii şi cel al violenţei î n familie. Este foarte interesant deobservat că percepţiile sunt î n mod constant mai negative î n mediul urban decât î n cel rural.Acest lucru poate fi explicat prin faptul că, î n ultimul deceniu, creşterea economică a fost î nfavoarea mediului urban din Moldova, prin urmare ar fi rezonabil de aşteptat ca crizaeconomică să afecteze economiile urbane mai mult decât pe cele rurale, referitor laponderea veniturilor pierdute.




Diagrama 18 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea " Î n opinia dvs., cum este situaţia actuală din comunităţile dumneavoastră, î n comparaţie cu cea de acum 6 luni, î n ceea ce priveşteurmătoarele aspecte?”

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Nivelul ş omajuluiNivelul preţurilor

S alariile

S ituaţia economic ă (ac vi tat ea ec onomi că)

Opmi smu l popul aţ iei / înc r eder ea în vi itor

Iluminatul stradal

Tens iunile sociale

Nivelul alcoolismului

G es onar ea deş eur i lor

C alitatea se rviciilor de sănă tate

Aprovizionarea cu apă

Nivelul criminalităţii

Violenţa în familie

P lata la mp a pens i ilor şi al tor …

C alitatea se rviciilor de educaţie

Pla ta integrală a pens iilor şi a ltor …

mult mai rea puţin mai rea nici o schimbare puţin mai bună mult mai bună nu şu


Cu o astfel de distribuţie pesimistă a răspunsurilor cu privire la situaţia comunităţii, nu este osurpriză faptul că, pentru cele mai multe gospodării din Moldova, actuala criză financiară

reprezintă o presiune psihologică importantă, nu numai un impact economic. După cum esteindicat î n Tabelul 10, pentru o treime din locuitori, criza î nseamnă î n primul rând lipsa de î ncredere î n viitor, un sfert se tem de sărăcie, î n timp ce 11,5% suferă un stres psihologic şio senzaţie de impas.

Tabelul 10 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea „Ce î nseamnă pentru dvs. personal saupentru familia dvs. criza financiară curentă?” (răspunsuri multiple), %Stres psihologic şi o senzaţie de impas 11.5Lipsa de î ncredere î n viitor 32.0Temere de sărăcie 25.6V-aţi pierdut locul de muncă 5.5Vă temeţi că veţi pierde locul de muncă 4.1

Salariul dvs. a fost redus 5.6Vă temeţi de reducerea salariului 3.2Rudele de peste hotare nu trimit bani acasă 1.3Rudele de peste hotare trimit mai puţin bani acasă 1.7Nu aţi reuşit să găsiţi un loc de muncă peste hotare 1.1Aţi fost nevoit să vă î ntoarceţi acasă de la locul demuncă de peste hotare

1.0

Pensiile şi alte plăţi sociale nu se plătesc la timp 2.1Sursa: Sondaj sociologic.

Cine a suferit cel mai mult?

Î n general vorbind, cei mai î ngrijoraţi şi cei mai afectaţi de criză sunt locuitorii cu vârsta de30-59 ani, cu o viaţă economică activă şi care asigură cea mai mare parte din veniturile




familiilor lor. Î n acelaşi timp, î n termeni de auto-percepţie, cel mai puţin afectaţi suntpensionarii, care nu au simţit atât de intens impactul crizei. Profunzimea de percepţie aimpactului crizei este direct legată de intensitatea vieţii economice a persoanelor. Aceasta î nseamnă că cei mai afectaţi de turbulenţele financiare actuale din lume sunt persoaneleangajate sau proprietarii î ntreprinderilor individuale, î n timp ce cel mai puţin afectaţi suntpensionarii sau studenţii. Cu toate acestea, din cauza veniturilor şi ratelor de economisire

mici, cei din urmă tind să fie mult mai vulnerabili la repercusiunile pe termen lung ale crizeidecât primii. Interesant de observat, sondajul a arătat că persoanele care lucrează î nstrăinătate şi rezidenţii săraci sunt alte două grupuri sociale percepute ca deosebit devulnerabile î n condiţiile actuale de criză.

Conform sondajului sociologic realizat î n ceea ce priveşte impactul crizei asupragospodăriilor, 33,4% dintre persoanele intervievate au declarat că situaţia lor financiară s-a î nrăutăţit î n timpul ultimelor 6 luni, şi 17,6% - că a devenit mult mai rea (această opţiune afost aleasă de 18,9% din respondenţii din mediul rural şi de 15,9% din cei din mediul urban,dar, î n general, distribuţia răspunsurilor la această î ntrebare este destul de asemănătoare î nzonele rurale şi urbane, diagrama 19).

Diagrama 19 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Cum este situaţia Dvs. financiară actuală,comparativ cu cea de acum 6 luni”?

0%

10 %

20 %

30 %

40 %

50 %

60 %

70 %

80 %

90 %

100%

urban rural

Mult mai bună

C eva maibună

Nu s-aschimbat

C eva mai rea

Mult mai rea


După principala sursă de venit, au fost identificate 3 grupe principale de persoane care aufost cele mai afectate de actuala criză economică şi financiară mondială:

Angajaţii din companii private / publice şi proprietarii de î ntreprinderi individuale

Rezultatele sondajului sociologic au constatat că salariile î n scădere (26,5%), pierderealocului de muncă (21,0%) şi scăderea numărului de ore de lucru (11,9%) sunt factorii majoricare afectează situaţia financiară a gospodăriilor. Datele arată că cele mai afectate grupuride angajaţi sunt din sectoarele industriale şi de construcţii. Astfel, 57,3% din persoanele carelucrează î n aceste sectoare au declarat că situaţia lor financiară a devenit mai rea sau multmai rea î n ultimele 6 luni. Î n plus, un alt grup de gospodării foarte afectat este cel cu membriangajaţi î n î ntreprinderi individuale (57,1% din aceste gospodării au afirmat că situaţia lorfinanciară a devenit mai rea sau mult mai rea). Un alt grup de angajaţi care au făcut aceleaşideclaraţii sunt cei care lucrează î n gospodării agricole familiale (52,6%), care se referă î n

mod direct la scăderea cererii interne şi externe pentru produsele agricole şi alimentare. Î nplus, aceasta a fost cauzată de acumularea de arierate ale companiilor de prelucrare amateriilor prime agricole, î n special fabrici de vinificaţie, privind plăţile datorate către aceste




ferme, precum şi prin reticenţa tot mai mare a băncilor comerciale de a credita activităţileagricole.

Î n definitiv, este clar că repercusiunile crizei asupra sectoarelor economice au avut efecteimediate asupra situaţiei financiare a majorităţii gospodăriilor, prin scăderea salariilor,reducerile de personal şi scăderea vânzărilor şi a fluxurilor de numerar, î n special pentru

î ntreprinderile individuale şi fermele familiale. Acestea din urmă au simţit impactul crizei î nmoduri diferite. Astfel, pentru fermele familiale unul dintre motivele principale pentru î nrăutăţirea situaţiei financiare este scăderea preţurilor la produsele agricole, provocată dedificultăţile financiare ale î ntreprinderilor de prelucrare a materiilor prime ( î n principal fabricide vinificaţie şi fabrici de conserve). Î n acelaşi timp, î ntreprinderile individuale, care activează mai ales î n zonele urbane, au fost foarte afectate de scăderea vânzărilor, cauzată descăderea cererii din partea gospodăriilor.

Beneficiarii programelor de asistenţă socială

Scăderea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, cauzată de scăderea salariilor şi

de reducerile de personal din sectorul real, precum şi scăderea veniturilor bugetului de stat,au dus la î ntârzierea transferurilor de asistenţă socială. Astfel, 12,4% din gospodăriilecasnice relevante au menţionat plata cu î ntârziere a pensiilor şi altor transferuri sociale. Cutoate acestea, beneficiarii programelor de asistenţă socială nu simt efectele crizei atât deintens ca şi persoanele care activează î n sectoarele economice. Aceasta s-a datorat î nprincipal creşterii cu 20% a pensiilor î n aprilie 2009 şi tendinţei generale de cheltuielibugetare î n sfera socială, care a devenit şi mai vizibilă î n perioada pre-electorală. Carezultat, sondajul a arătat că 48,7% dintre persoanele cu vârsta de 60 de ani şi mai mult nuau simţit vreo schimbare î n situaţia lor financiară î n ultimele 6 luni, î n timp ce 9,3%, auafirmat chiar că situaţia lor s-a î mbunătăţit puţin. Trebuie subliniat faptul că această stabilitate dezvăluie percepţia socială larg răspândită că Republica Moldova a fost î n situaţiide criză mult timp şi, prin urmare, efectele turbulenţelor financiare actuale din lume sunt

dificil de observat. Oricum, cu pensia medie care acoperă doar jumătate din costul minim detrai al pensionarilor şi alte indemnizaţii sociale chiar mai mici, orice abateri sau î ntârzieri î nplăţi au efecte imediate asupra situaţiei financiare a beneficiarilor de programe de asistenţă socială. Astfel, î n ciuda faptului că până î n prezent această categorie de populaţie a fost maipuţin afectată de criză, cu siguranţă că ea reprezintă unul dintre straturile sociale cele maivulnerabile, din cauza veniturilor şi a ratelor de economisire reduse.




Migranţii şi familiile migranţilor

Este bine cunoscut faptul că o parte semnificativă a consumului intern este finanţată dinremitenţe. La momentul efectuării sondajului sociologic, 5,8% din respondenţi au afirmat că, î n ultimele 12 luni, activitatea lor economică principală a fost munca î n străinătate. Faptul că mulţi dintre ei au fost găsiţi la domiciliu î n timpul efectuării anchetei nu este î ntâmplător. Otreime dintre ei au declarat că şi-au pierdut locurile de muncă din străinătate. Agravareasituaţiei financiare a migranţilor moldoveni care lucrează peste hotare, cauzată de crizaeconomică şi financiară mondială, s-a reflectat asupra situaţiei financiare a familiilor lor.

Conform sondajului sociologic, 8,7% din gospodăriile afectate de criză au susţinut că agravarea bunăstării lor a fost cauzată î n principal de î ncetarea primirii remitenţelor dinpartea membrilor de familie care lucrează î n străinătate, şi î n 4,8% din cazuri de faptul că celpuţin un membru al gospodăriei care lucrează î n străinătate şi-a pierdut locul de muncă.Datele oficiale arată de asemenea o tendinţă descrescătoare î n volumul remitenţelor dinultimele luni, care are un impact direct asupra consumului final (diagrama 20). Cele maiafectate sunt gospodăriile cu cel puţin un membru care lucrează î n ţările CSI (Rusia şi

Ucraina). Astfel, 18,2% dintre acestea au declarat că situaţia lor financiară a devenit mult mairea pe parcursul ultimelor 6 luni, î n timp ce doar 9,1% din gospodăriile cu cel puţin unmembru care lucrează î n UE au răspuns la fel. Principalul motiv este că migranţii moldovenidin CSI lucrează î n sectorul de construcţii, care este unul dintre sectoarele economice celemai afectate de turbulenţele financiare mondiale, î n timp ce cei din UE sunt î n principalangajaţi î n sectorul serviciilor. Astfel, aceste două grupuri de migranţi au simţit impactul crizei î n moduri diferite. Mulţi dintre cei care lucrează î n ţările CSI şi-au pierdut locurile de muncă şis-au î ntors acasă, î n timp ce mulţi migranţi care lucrează î n UE trimit mai puţini bani familiilorlor din Moldova decât î n anul precedent.

Diagrama 20 Creşterea lunară a remitenţelor, %

50

75

100

125

150

175

200

Ian(2008)

Mar Mai Iul S ept Noi Ian(2009)

Mar Mai

Sursa: Banca Na ţ ional ă a Moldovei

Cine a suferit cel mai puţin?

Persoanele inactive din punct de vedere economic




Există o pondere ridicată de persoane fizice, care, aparent, nu au simţit impactul crizeieconomice şi financiare mondiale. Conform studiului, situaţia financiară a 40,5% dinrespondenţi nu s-a modificat î n ultimele 6 luni. Cei mai mulţi dintre aceştia studiază (47,2%)şi, respectiv, nu suferă riscuri imediate de scădere a salariilor sau pierdere a locului demuncă. Cu toate acestea, efectele crizei pot fi resimţite de tinerii absolvenţi, deoareceangajatorii au devenit destul de reticenţi faţă de angajarea de noi lucrători, mai ales dacă

sunt cu experienţă profesională redusă sau fără.

Angajaţii bugetari

Angajaţii care lucrează î n sectorul bugetar reprezintă o altă categorie de populaţie care(pentru moment) a fost mai puţin afectată de criza economică. Conform sondajului, 40,2%din respondenţii din această categorie au declarat că situaţia lor financiară nu s-a schimbat î n ultimele 6 luni, şi 10,1% au susţinut chiar că aceasta s-a î mbunătăţit, fie uşor (8,9%), fie î nmod semnificativ (1,2%). Î n principal, acest lucru a fost determinat de creşterea salariilorpublice, î n prima jumătate a anului 2009, î n comparaţie cu anul precedent, pentru salariaţiidin administraţia publică (+19,6%), educaţie (+13,6%) şi sectorul de sănătate şi asigurări

sociale (+21,2%). Creşterea salariilor pentru aceste categorii de salariaţi s-a bazat mai multpe motive politice, decât pe motive economice, cu scopul de a influenţa comportamentulelectoral al acestor persoane. Ca urmare, cele mai importante creşteri salariale s-au î nregistrat î n sectoarele finanţate de la bugetul de stat, î n timp ce î n sectoarele foarteafectate de criză angajaţii au primit salarii chiar mai mici decât î n anii precedenţi (diagrama21). Aşa cum se arată î n capitolul 3, până la sfârşitul anului bugetul public ar putea ajunge î ntr-o situaţie atât de dificilă, î ncât restanţele sau reducerile salariale vor deveni inevitabile.

Diagrama 21 Creşterea medie a salariilor î n prima jumătate a anului 2009, %

21.2

19.6

18.216.2

13.6

11.1

10

8.8

6.5

5.8

5.2

4

3.8

-8.7-6

Asistenţă medicală şi socială

Administraţie publică

Alte activităţi sociale şi personalePescuit

Educaţie

Tranzacţii imobiliare

Agricultură

Energie termică şi electrică, apă şi gaze

Comerţ en-gros şi cu amănuntul

Activităţi financiare

Industria prelucrătoare

Hoteluri şi restaurante

Transporturi şi comunicaţii

Industria minierăConstrucţii

Sursa: Biroul Na ţ ional de Statistic ă

Cheltuielile gospodăriilor: trecerea la un mod de viaţă mai modest ...

Impactul crizei asupra cheltuielilor gospodăriilor a fost determinat, pe de o parte, deconstrângerile create odată cu scăderea veniturilor acestora şi, pe de altă parte, depreviziunile referitoare la evoluţia ulterioară a situaţiei financiare î n familii. Principala strategiede adaptare la criza financiară este fie extinderea bazei de venituri, fie reducerea cheltuielilordin bugetele gospodăriilor (sau chiar ambele).




Î n peste 52% din gospodării veniturile au scăzut î n ultimele 6 luni, iar 30,7% dintre acestegospodării au luat recent sau intenţionează să ia î n viitorul apropiat măsuri pentru a-şirecupera nivelul veniturilor. Populaţia are î n vedere î n principal cinci opţiuni de bază pe carele poate alege ( î ncepând cu cele mai populare, î n ordine descrescătoare):

• să lucreze mai mult î n grădina sau ferma gospodăriei sau î n gospodăria ţărănească,pentru a asigura mai multe mijloace de subzistenţă (19,3%); evident, această opţiuneeste disponibilă numai gospodăriilor rurale;

• unele persoane ar putea î ncerca să-şi găsească un loc de muncă suplimentar pentrua compensa reducerea salariilor de la primul lor loc de muncă (18,6%);

• alte persoane îşi caută un alt loc de muncă î n interiorul ţării (15,3%);

• aproximativ 10% consideră părăsirea ţării ca principala lor opţiune;

• ceva mai mult de 9% din populaţie ar prefera să lucreze mai multe ore la actualul lorloc de muncă.

Cu toate acestea, mediul economic general nu va permite ca toată lumea să urmeze astfelde modalităţi. Prin urmare, gospodăriile vor trebui să ia î n considerare posibilităţile de a-şi

reduce cheltuielile. Î n această privinţă, cele mai multe gospodării şi-au redus cheltuielile deconsum sau intenţionează să facă acest lucru î n viitorul imediat (diagrama 22). Astfel, potrivitsondajului, 52,7% dintre respondenţi şi-au redus deja cheltuielile şi 14,8% planifică să lereducă î n următoarele 3 luni. Aceste reduceri pot fi caracterizate prin două tendinţe majore.Prima presupune reorientarea spre produse mai ieftine consumate zi de zi, î n specialproduse alimentare. Astfel, sondajul arată că cel mai mare procentaj de gospodării şi-auredus sau intenţionează să-şi reducă î n viitorul imediat cheltuielile pentru astfel de produse(20% din respondenţi au ales produsele alimentare ca primă opţiune pentru reducereacheltuielilor). Un alt grup de produse care se î ncadrează î n aceeaşi tendinţă sunt î mbrăcămintea şi î ncălţămintea, care dezvăluie preferinţa populaţiei de trecere spre produsemai ieftine sau decizia de a amâna astfel de cheltuieli. Cu ponderi aproape egale, pe locultrei urmează reducerea cheltuielilor pentru locuinţă, băuturi alcoolice şi tutun, precum şipentru reparaţii curente efectuate î n casă. Pe lângă acestea, interviurile î n grup şi interviurile î n profunzime sugerează faptul că î n zonele rurale există unele grupuri sociale deosebit devulnerabile (bătrâni singuri, familii cu mulţi copii, familii care se bazează î n î ntregime pegospodării ţărăneşti), care vor trebui să reducă cheltuielile de educaţie şi de sănătate. Î ncazul î n care aceste perspective se materializează, ele pot avea un efect negativ de lungă durată asupra dezvoltării umane a ţării.

Diagrama 22 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "V-aţi redus cheltuielile de consum î nultimele 3 luni sau intenţionaţi să le reduceţi?”

Aţi redus dejacheltuielile deconsum dar

intenţionaţi să lereduceţi mai

departe înurmătoarele 3 luni

6%

Nu a ţi reduscheltuielile şi nuintenţionaţi să le

reduceţi înurmătoarele 3 luni

40%

Aţi redus dejacheltuielile de

consum39 %

Intenţionaţi săreduceţi cheltuielile

de consum înurmătoarele 3 luni

15 %





A doua tendinţă presupune anularea sau amânarea pentru o perioadă nedefinită de timp acheltuielilor pentru o serie de bunuri şi servicii care nu deservesc nevoile primare alegospodăriilor. Acestea sunt bunuri de folosinţă î ndelungată, construcţii sau reparaţii alecasei, vacanţe î n străinătate, etc. Mai mult de 81% din respondenţi au declarat că

actualmente nu este momentul potrivit pentru a face achiziţii importante pentru locuinţă (cumar fi un automobil, o reparaţie capitală, aparate electrice, computer, etc.).

Diagrama 23 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Credeţi că î n prezent este mai complicatsau mai uşor de găsit un loc de muncă bine plătit, î n comparaţie cu acum 6 luni?”

mult maicomplicat

54%

puţin maicomplicat

29%

nici o schimbare10%

puţin mai uş or1%

mult mai uşor0%

nu şu /nu arăspuns

6%


Este realist să presupunem că tendinţa de diminuare a consumului nu se va schimba î nviitorul apropiat. Acest lucru este subliniat de percepţiile populaţiei legate de situaţia actuală şi perspectivele pieţei muncii. De exemplu, mai mult de jumătate din populaţie consideră că î n prezent î n Moldova este mult mai complicat de găsit un loc de muncă plătit decent faţă deacum 6 luni (diagrama 23). Doar o treime din persoanele cu loc de muncă sunt î ncrezătoarecu privire la stabilitatea locurilor lor de muncă î n următoarele 3 luni; 16% din locuitori suntaproape siguri că îşi vor pierde locurile de muncă, î n timp ce 27,5% se tem că acest lucru sepoate î ntâmpla î n curând. 32% dintre persoanele cu un loc de muncă stabil au î nregistratreduceri ale salariilor şi 18% se tem de alte reduceri salariale î n următoarele 3 luni.

Migraţia rămâne o opţiune importantă pentru mulţi locuitori, fapt sugerat de 12,1% dinrespondenţi care au afirmat că î n următoarele 3 luni cel puţin un membru al familiei lor vor

pleca cu siguranţă din ţară, î n timp ce 15,1% cred că acest lucru se poate î ntâmpla. Totuşi,pentru majoritatea populaţiei migraţia nu este o opţiune: 11% din persoanele chestionate auafirmat că este destul de puţin probabil ca cineva din familia lor să plece peste hotare î nurmătoarele 3 luni, î n timp ce aproape 40% au exclus această opţiune.

Profilul regional al modificării bunăstării

Deoarece statisticile regionale sunt destul de puţine î n Republica Moldova, trebuie să nebazăm pe unele aproximări pentru a estima schimbările recente produse î n bunăstareapopulaţiei. Evoluţia volumului comerţului cu amănuntul poate servi ca o bună aproximare,dezvăluind tendinţa de consum a populaţiei, adică o aproximare a modificării bunăstării.

Aceste modificări sunt destul de diferite de la raion la raion (Tabelul 11). Astfel, î n ciudascăderii generale cu 4,5% a volumului comerţului cu amănuntul î n prima jumătate a anului




2009 î n comparaţie cu anul precedent, există 8 raioane şi 1 unitate teritorială autonomă careau î nregistrat o creştere î n aceeaşi perioadă. Alte 11 raioane au î nregistrat o scăderemoderată (1,2% -5%), iar ultimele 10 raioane au î nregistrat un declin accentuat (5,6% -34,1%). Aceste tendinţe au fost provocate de o serie de factori, având legătură atât cucererea, cât şi cu oferta. De exemplu, raioane ca Rezina, Briceni, Ocniţa sau Ungheni, careau î nregistrat cea mai clară scădere a consumului, au fost foarte afectate de scăderea

producţiei industriale î n aceeaşi perioadă. Multe î ntreprinderi de aici au recurs la reduceri desalarii, personal sau ore de lucru, fapt care a influenţat cererea de consum a populaţiei dinaceste raioane. Adică raioanele cele mai industrializate s-au dovedit a fi cele mai afectate deturbulenţele financiare mondiale, şi î n special acele î ntreprinderi care erau foarte dependentede pieţele externe, precum şi ramurile construcţiilor şi transporturilor. Î n acelaşi timp, tendinţade creştere a consumului din unele raioane (cum ar fi Orhei) poate să fi fost determinată deunele proiecte economice locale singulare, cum ar fi terminarea şi deschiderea unui nousupermarket. (Datele BNS iau î n considerare doar aşa-numitul comerţ organizat care sederulează prin intermediul magazinelor şi supermarketurilor, dar nu şi prin pieţele agricole).

Tabelul 11 Clasificarea unităţilor teritoriale după evoluţia volumului comerţului cu amănuntul î nprimul semestru al anului 2009Raionul T.1 09/08, % S.1 09/08, % Schimbarea,

p.p.Tendinţa

Basarabeasca 115.8 127.1 11.3 ↗

Teleneşti 110.7 111.6 0.9 ↗

Orhei 113.8 110.1 -3.7 ↙

Edineţ 116.3 106.3 -10 ↙

Soroca 109.4 105.8 -3.6 ↙

Cimişlia 102.9 104.8 1.9 ↗

Floreşti 101.2 103.2 2 ↗

S î ngerei 104.6 101.3 -3.3 ↙

UTA Găgăuzia 104.1 100.7 -3.4 ↙

Glodeni 99.8 98.8 -1 ↙

Cantemir 93.7 97.2 3.5 ↗

Călăraşi 93.1 97.1 4 ↗

Căuşeni 97.6 96.4 -1.2 ↙

Leova 93.4 96.3 2.9 ↗

mun. Bălţi 89.6 96.1 6.5 ↗

mun. Chişinău 96.9 95.5 -1.4 ↙

Dubăsari 105.2 95.3 -9.9 ↙

Cahul 92 95.2 3.2 ↗

Criuleni 96.3 95 -1.3 ↙

Taraclia 93.3 94.4 1.1 ↗

Donduşeni 90.2 93.6 3.4 ↗

Drochia 92.2 93.5 1.3 ↗

Străşeni 90.8 92.8 2 ↗

Făleşti 91.7 92 0.3 ↗

Ialoveni 80.4 88.8 8.4 ↗

Anenii Noi 95.6 88.7 -6.9 ↙

H î nceşti 84.5 88.3 3.8 ↗

Nisporeni 83.4 88.3 4.9 ↗

R îşcani 79.8 87.9 8.1 ↗

Şoldăneşti 83.9 87.5 3.6 ↗

Ungheni 85 86.1 1.1 ↗

Ştefan Vodă 73.7 85.4 11.7 ↗

Ocniţa 89.6 83.1 -6.5 ↙

Briceni 88.6 78.9 -9.7 ↙ Rezina 71.9 65.9 -6 ↙

Sursa: BNS




Poate părea paradoxal ca raioane precum Basarabeasca şi Teleneşti, care sunt printre celemai sărace raioane din ţară, au î nregistrat creşteri mai proeminente ale consumului î n prima jumătate a anului 2009. Se pare că motivul unor astfel de modificări surprinzătoare estedestul de simplu. Î n raioanele mai bogate, ponderea bunurilor de folosinţă î ndelungată î ncheltuielile populaţiei locale este mai mare decât î n cele mai sărace. Respectiv, crizaeconomică a făcut ca populaţia din raioanele mai î nstărite să se abţină de la cumpărarea

unor astfel de bunuri, î n timp ce populaţia din raioanele cele mai sărace a avut mai puţineopţiuni pentru a-şi optimiza cheltuielile de consum î ntr-o măsură semnificativă.

Tabelul 12 Clasificarea unităţilor teritoriale după evoluţia volumului serviciilor prestatepopulaţiei î n primul semestru al anului 2009Raionul T.1 09/08, % S.1 09/08, % Schimbarea,

p.p.Tendinţa

Anenii Noi 97.7 100.8 3.1 ↗

Edineţ 101.3 98.6 -2.7 ↙

Dubăsari 100.0 98.6 -1.4 ↙

Ocniţa 100.1 96.7 -3.4 ↙

Floreşti 95.4 96.6 1.2 ↗

Rezina 94.3 96.6 2.3 ↗ Străşeni 96.6 95.9 -0.7 ↙

Criuleni 93.1 94.9 1.8 ↗ Şoldăneşti 99.0 94.6 -4.4 ↙

R îşcani 92.8 94.4 1.6 ↗

Donduşeni 98.5 94.2 -4.3 ↙

Glodeni 93.2 93.6 0.4 ↗

Nisporeni 92.8 93.5 0.7 ↗

Basarabeasca 91.9 93.5 1.6 ↗

Ialoveni 87.0 93.1 6.1 ↗

Căuşeni 96.5 93.1 -3.4 ↙

Drochia 92.7 92.9 0.2 ↗

Taraclia 91.5 92.9 1.4 ↗

S î ngerei 91.6 91.7 0.1 ↗ Orhei 91.1 91.4 0.3 ↗

Făleşti 95.2 91.3 -3.9 ↙

H î nceşti 93.7 91.2 -2.5 ↙

Teleneşti 89.9 90.7 0.8 ↗

Cahul 91.8 89.9 -1.9 ↙

UTA Găgăuzia 93.0 89.8 -3.2 ↙

Ştefan Vodă 90.3 89.7 -0.6 ↙

Soroca 89.7 88.2 -1.5 ↙

Ungheni 85.9 87.9 2 ↗

Cantemir 86.2 87.7 1.5 ↗

Leova 86.5 85.9 -0.6 ↙

Briceni 90.3 85.5 -4.8 ↙

mun. Chişinău 86.1 85.0 -1.1 ↙

Călăraşi 81.8 83.9 2.1 ↗

Cimişlia 87.4 83.7 -3.7 ↙

mun. Bălţi 82.5 78.9 -3.6 ↙

Sursa: BNS

Volumul serviciilor prestate populaţiei a scăzut, de asemenea, aproape î n toate regiunile(Tabelul 12). Deoarece sectorul serviciilor este destul de specific (mai multe î ntreprinderiraportând vânzările nu la locul desfacerii, ci doar la locul unde îşi au î nregistrată reşedinţa) şidestul de superficial î n profil regional, nu există o corelaţie semnificativă î ntre scădereavolumului serviciilor şi declinul comerţului cu amănuntul. Cele mai multe î ntreprinderi î ndomeniul serviciilor sunt î nregistrate î n zonele urbane, dar vânzările lor acoperă regiunigeografice mai î ntinse. Prin urmare, nu este o surpriză faptul că municipiile Chişinău şi Bălţi,Ungheni, UTA Găgăuzia şi Cahul au î nregistrat cele mai abrupte scăderi î n volumul




serviciilor prestate. Ceea ce î nseamnă că î ntreprinderile prestatoare de servicii situate î naceste zone este posibil să fi suferit cel mai mult din cauza crizei economice şi financiareactuale.

Pe ajutorul cui mizează gospodăriile casnice?

Pentru a ieşi din dezordinea şi incertitudinea economică aduse de criza financiară,moldovenii sunt decişi să se bazeze î n special pe ei î nşişi şi pe familiile lor. Cel puţin acestaa fost răspunsul dominant (80%) la î ntrebarea "Pe cine vă bazaţi pentru a depăşi dificultăţilecreate de criza financiară internaţională?". Doar 12,6% au unele aşteptări î n ceea ce priveştevreo asistenţă oferită de stat.

Potrivit percepţiilor sociale, ajutorul financiar reciproc care ar putea fi oferit de membriicomunităţii ar fi destul de limitat, î n cazul î n care o astfel de asistenţă ar fi necesară. Doar15% dintre locuitori sunt î ncrezători că vor găsi pe cineva pentru a î mprumuta de urgenţă bani (1000 lei) dacă este necesar şi 27,1% cred că cel mai probabil vor găsi o astfel deasistenţă. Aproximativ 20% dintre locuitori au mai degrabă î ndoieli î n ceea ce priveşte o

astfel de perspectivă, iar 35,3% sunt siguri că nu ar avea de la cine să obţină o astfel deasistenţă financiară.

Î n acelaşi timp, criza şi unele efecte legate de piaţa internă (falimentul unei bănci comerciale)au făcut ca cetăţenii să fie destul de ne î ncrezători faţă de sectorul bancar. Doar 12% dintrerespondenţi au afirmat că cea mai bună modalitate de a-şi păstra economiile este să ledepună la o bancă comercială, î n timp ce alţi 7,4% cred că numai suma de bani garantată destat ar trebui să fie păstrată î n bănci (6000 MDL). Mai mult de o treime din locuitorii ţării credcă banii ar trebui fi păstraţi acasă, î n timp ce la fel de mulţi cred că banii ar trebui să fie directinvestiţi î n anumite oportunităţi economice. Această tendinţă creează o viziune destul depesimistă î n ceea ce priveşte reluarea creditării bancare î n viitorul apropiat, cu efectenegative corespunzătoare î n sectorul economiei reale.




7. Impactul crizei asupra î ntreprinderilor locale

Introducere

Î n mod ideal, î ntreprinderile şi oamenii de afaceri locali ar trebui să formeze osaturaeconomiei şi societăţii moldoveneşti. Pe de o parte, î ntreprinderile din diferite sectoarecontribuie la creşterea economică, promovează inovaţia tehnologică şi noi practicimanageriale şi asigură integrarea economiei Moldovei î n cea regională şi internaţională. Pede altă parte, oamenii de afaceri, prin activismul lor, contribuie la crearea clasei de mijloc – un grup relativ afluent de populaţie care influenţează guvernul î n elaborarea agendei politiciinaţionale.

Î n realitate, situaţia economică din Moldova este mult mai prozaică, iar economia locală seluptă î ncă cu anumite vicii ale transformării, cum ar fi lipsa unei concurenţe reale, intervenţiaexcesivă a statului, credite scumpe şi aşa mai departe. Se pare că criza financiară actuală vaexacerba şi mai mult aceste neajunsuri. Astfel, î ntreprinderile locale se aşteaptă să fieafectate î n mai multe feluri:

• Î n primul rând, atât cererea externă, cât şi cea internă se reduc.

• Î n al doilea rând, panica transmisă pe piaţă de turbulenţele financiare a epuizatcreditarea.

• Î n al treilea rând, criza pune mari presiuni asupra parteneriatelor de afaceri stabiliteanterior şi a relaţiilor î ntreprindere-client.

• Nu î n ultimul rând, criza politică amplifică riscurile deja apăsătoare, guvernul fiind

considerat î n cel mai bun caz un spectator pasiv.

Evident, ceea ce este rău pentru î ntreprinderi este rău pentru ţară şi societate. Scădereaactivităţii economice î nseamnă mai puţini bani pentru bugetul de stat, adică mai putini banipentru bunuri publice şi protecţie socială, iar aceasta î nseamnă şi venituri mai mici pentrusalariaţi, care îşi văd locurile de muncă / orele de lucru şi salariile reduse, ca efecte adversecare denotă miezul lucrurilor. Acest cerc vicios, după cum s-a menţionat anterior, contribuiela î nrăutăţirea situaţiei economice.

Acest capitol î ncearcă să privească mai detaliat modul î n care firmele locale percep şi simtefectele crizei financiare internaţionale, ce fac ele pentru a face fa ţă efectelor crizei, caresunt aşteptările lor faţă de guvern şi ceea ce prevăd ele că va urma. Evaluarea se bazează pe datele unui sondaj economic realizat î n luna iulie 2009 î n 123 de î ntreprinderi din î ntreagaţară (cu excepţia regiunii transnistrene), bazat pe chestionare structurate cu privire laimpactul crizei. Sondajul nu a avut scopul să fie reprezentativ la nivel naţional, ci maidegrabă să ofere un tablou calitativ asupra a ceea ce se î ntâmplă î n sectorul real aleconomiei moldoveneşti. Datele statistice publicate de BNS au fost utilizate pentru a validaconcluziile calitative.

Criza este mai mult trăită decât percepută

Pe parcursul ultimilor 20 de ani Moldova a trecut prin crize de diverse feluri. Dar chiar şi cuaceastă reputaţie tristă, se poate spune că actuala criză economică este deosebită pentru

majoritatea î ntreprinderilor din Moldova. Puţin peste jumătate din companiile intervievate aumenţionat că au fost puternic afectate de criza economică î n desfăşurare. Unele î ntreprinderi




au simţit că Republica Moldova a fost afectată chiar mai puternic decât vecinii săi regionali,in timp ce alţii au crezut că declinul a fost atât de accentuat, î ncât va fi foarte greu să revină pe drumul cel bun. Î n acelaşi timp, unele î ntreprinderi percep această criză doar ca o altă lovitură î n şirul atâtor altele, ele crezând fie că Moldova a fost î ntotdeauna î n situaţii de criză,fie că - parafrazând fondatorii gândirii comuniste - nu există nimic de pierdut (diagrama 24).

Percepţia că ţara a fost puternic afectată de criză a fost î mpărtăşită î n mod mai mult sau maipuţin egal de către î ntreprinderi din diferite sectoare şi cu număr diferit de angajaţi. Percepţiacă, datorită reputaţiei sale de criză continuă, Moldova a fost afectată puţin, este î mpărtăşită pe scară largă î n rândul î ntreprinderilor din sectorul real (agricultură şi industrie), dar şi decele din comerţul cu amănuntul şi cele din sectorul construcţiilor, iar acest lucru apare caoarecum surprinzător, având î n vedere avântul din ultimii ani al consumului privat şi alsectorului imobiliar. Totuşi, percepţia crizei este mult mai puternică î n rândul î ntreprinderilordin agricultură (62%), prestatorilor de servicii pentru î ntreprinderi (66%), pentru populaţie(50%) şi sectorului de vânzări cu amănuntul (57%). Î n acelaşi timp, î ntreprinderile rurale au opercepţie despre criză (aproape 57%) uşor mai puternică decât cele urbane (aproape 52%),fapt care se explică probabil prin prevalenţa î ntreprinderilor agricole printre ele.

Diagrama 24 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea " Î n ce măsură Moldova este afectată decriza internaţională?”

4.1%2.4%

9.8%

29.3%

25.2%

29.3%

Foarte puţin afectată, nudepindem de situaţiainternaţională

F oarte puţin afectată. N oi amfost mereu în c riză .

Puţin afectată, nu avemnimic de pierdut

P uternic afectată, maiputernic decât alte ţări dinregiune

F oarte puternic afectată, va figreu să ne revenim

Nu ş u

Surse: sondajul economic




Diagrama 25 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Cum apreciaţi situaţia î ntreprinderii Dvs. î nultimele şase luni?”

1%

19%

12%12%

56%

Mult mai bună

Mai bună

Aceeaşi

Mai rea

Mult mai rea

Sursa: sondajul economic

Deşi nu toate î ntreprinderile au fost de acord că Moldova este afectată de criza financiară internaţională, o pondere destul de mare dintre acestea au observat î nrăutăţirea stării lor î nultimele şase luni: 56% din î ntreprinderile intervievate au declarat că lucrurile s-au î nrăutăţitşi 12% că stau mult mai rău î n ultimele şase luni (diagrama 25). Î n acelaşi timp, imagineasectorului este puţin diferită de cea observată î n cazul percepţiei impactului crizei asupraMoldovei. Potrivit sondajului, sectoarele cu pondere mai mare de î ntreprinderi care au

observat agravarea situaţiei lor au fost: prestarea de servicii pentru î ntreprinderi, comerţul cuamănuntul, construcţiile, industria şi agricultura. Cea mai mare parte (88%) a celor a cărorsituaţie s-a î nrăutăţit î n ultimele şase luni asociază acest rezultat cu efectele crizei financiareinternaţionale. Curios fapt, deşi 67 din totalul de 123 de î ntreprinderi au considerat că Moldova a fost afectată de criza financiară mondială, 74 au afirmat că î nrăutăţirea situaţieidin î ntreprinderile lor a avut loc din cauza crizei. Deşi această divizare surprinzătoare e dificilde interpretat direct (probabil unele cauze psihologice nu pot fi neglijate), constatarea poatefi explicată, probabil, prin faptul că reprezentanţii î ntreprinderilor observă impactul crizeiasupra propriilor companii ca mult mai puternic decât impactul crizei asupra ţării î nansamblu.

Tabelul 13 Clasificarea unităţilor teritoriale după valoarea producţiei industriale î n 2009

Unităţile teritoriale T.1'09/T.1'08, % S.1'09/S.1'08, % TendinţaTotal 75.8 75.1 ↘

Leova 165.4 260 ↗

Cantemir 440 184.4 ↘ Teleneşti 118.5 131.4 ↗

Şoldăneşti 78.3 111.7 ↗

Nisporeni 102.9 101.9 ↘

Donduşeni 102.4 99.6 ↘

UTA Găgăuzia 82.9 90.8 ↗

Soroca 89.7 89.6 ↘

Drochia 117.5 87 ↘

Cahul 83.9 86.2 ↗

R îşcani 105.8 83.7 ↘

Ştefan Vodă 45.1 81.2 ↗ Glodeni 78.3 80.5 ↗




Unităţile teritoriale T.1'09/T.1'08, % S.1'09/S.1'08, % TendinţaCăuşeni 74.2 79.9 ↗ Bălţi 79.6 79.3 ↘

Floreşti 78.2 79 ↗

S î ngerei 65.6 78.2 ↗

Chişinău 75.2 75.4 ↗

Ialoveni 60.7 75.2 ↗ Edineţ 77.2 67.7 ↘

Anenii Noi 61.2 67 ↗

Călăraşi 70.8 66.2 ↘

Criuleni 66 65 ↘

Rezina 97.8 64.7 ↘

Orhei 57.8 63.4 ↗

Ungheni 71 59.6 ↘

Străşeni 66.1 58.1 ↘

Cimişlia 55.1 57 ↗

Făleşti 53.8 56 ↗

Taraclia 25.5 52.4 ↗

Ocniţa 30.7 46.5 ↗

H î nceşti 41.9 45.9 ↗ Briceni 35.9 26.9 ↘

Dubăsari 122.1 12.2 ↘

Basarabeasca 7.2 7.9 ↗

Sursa: BNS.

Î n majoritatea acestor sectoare (cu excepţia agriculturii), diferitele grade de declin pot fiobservate şi la nivel naţional. Î n următoarele trei tabele am alcătuit un clasament al unităţilorteritoriale, după următoarele sectoare: industrie, investiţii î n capital fix şi transporturi demărfuri. Aceste sectoare sunt foarte relevante pentru a demonstra amploarea declinului î nindustrie şi transporturi de mărfuri (o aproximare pentru activitatea comercială î n general),dar şi pentru a obţine unele aşteptări bazate pe nivelurile investiţiilor. De asemenea, vom

î ncerca să vedem cum au evoluat lucrurile de la primul la al doilea trimestru al anului 2009, î ntr-o î ncercare de a ne da seama dacă declinul şi-a atins apogeul.

Datele despre industrie pe unităţi teritoriale arată că declinul este î ncă î n curs de desfăşurare(Tabelul 13). Regresul economic aduce pagube pentru industrie î n cele mai multe regiuni dinMoldova, cu efecte deosebit de descurajatoare î n raioanele mai industrializate din nord şicentru. Impactul este aparent nu atât de pronunţat î n unele regiuni aflate î n mod tradiţional î nregres, cum ar fi Leova, Cantemir, Teleneşti şi Şoldăneşti. Cu toate acestea, explicaţiapentru o astfel de evoluţie nu este nici pe departe faptul că aceste raioane ar fi găsit metodeinovatoare pentru a-şi consolida avantajul competitiv î n perioade de criză. Î n cazul raioanelorLeova şi Cantemir, a avut loc o creştere spectaculoasă mai ales datorită î ntreprinderilor lorde vinificaţie, unele dintre care au scăpat de efectele embargoului rusesc. Din păcate,

î ntregul sector intern de vinificaţie se află î ntr-o conjunctură nefavorabilă, având, conformrelatărilor, stocuri de vin î n vrac de peste 26 milioane dal. Prin urmare, această creşterepoate reprezenta doar un episod de scurtă durată, deoarece î ntreprinderile î ncă mai aunevoie de acces liber la pieţele străine şi de vinuri mai competitive pentru a genera venituridin această producţie. Î n cazul raioanelor Teleneşti şi Şoldăneşti, rata ridicată de creştere seexplică mai ales prin faptul că această creştere provine de la o bază industrială foarterestrânsă şi redusă (de fapt, baza industrială î n aceste două raioane a fost î n ultimii aniaproape absentă). Creşterea industrială î n Teleneşti a fost determinată de o „infuzie” î n sub-sectorul de panificaţie (probabil din cauza deschiderii unei facilităţi de producţie), î n timp cesursa de creştere pentru Şoldăneşti nu poate fi descifrată din statisticile naţionale. Î ndefinitiv, deşi există unele semne î ncurajatoare, ele nu sunt î ncă foarte concludente.

Situaţia î n sectorul transporturilor din unităţile teritoriale oferă şi ea o slabă consolare(Tabelul 14). Deşi datele agregate arată unele semne de activitate economică î n creştere,




amploarea declinului mondial este î ncă şocantă (-50%). Lăsând deoparte unele excepţiievidente, cum ar fi câteva raioane unde creşterea robustă este explicată î n primul rând prinfaptul că acest sector a fost aproape inexistent acolo î n anul precedent, vedem că perspectiva rămâne sumbră. Mai mult decât atât, datele arată că există un număr destul demare de raioane î n care situaţia de fapt se agravează. De asemenea, există mai multeraioane importante din punct de vedere industrial, î n care declinul transportului de mărfuri

este extrem de dramatic, a se vedea de exemplu situaţia de la Edineţ, Orhei şi Soroca.

Tabelul 14 Clasificarea unităţilor teritoriale după ritmurile creşterii bunurilor transportate î n2009.Unităţileteritoriale

T.1'09/T.1'08 S.1'09/S.1'08 Tendinţa

Total 47.5 49.8 ↗

Cimişlia 233.3 330 ↗

Ştefan Vodă 700 330 ↘

R îşcani - 800 ↗

Criuleni 250 160.5 ↘

Drochia 500 157.1 ↘

S î ngerei 1200 108.7 ↘

Ocniţa 40 100 ↗

Ungheni 120 92.3 ↘

Bălţi 89.7 89.6 ↘

Nisporeni 50 86.3 ↗


Taraclia 87.6 80.8 ↘

UTA Găgăuzia 71.2 78.9 ↗

Ialoveni 66.1 77 ↗

Briceni 73.5 74.6 ↗

Călăraşi 123.1 74.4 ↘

Căuşeni 69.4 55.3 ↘

Rezina 16.3 53.2 ↗

Chişinău 51.9 48.8 ↘ Floreşti 43.2 45.1 ↗

Anenii Noi 30.1 44.7 ↗

H î nceşti 36.7 44.7 ↗

Soroca 11.1 25.5 ↗

Orhei 8.2 13.6 ↗

Edineţ 2.1 1.2 ↘

Sursa: BNS.

Dacă datele privind investiţiile servesc ca indicaţie pentru viitor, atunci acest viitor nu searată foarte luminos (Tabelul 15). Investiţiile private sunt î n criză î n î ntreaga ţară, şi semnelede stabilizare sunt foarte slabe. Mai mult decât atât, singurul tip de investiţii care s-au extins î n prima jumătate a anului 2009 au fost investiţiile provenind din bugetele raionale şi care au

fost, probabil, î n mare măsură influenţate de preocupările electorale. Investiţiile private, atâtinterne cât şi externe, s-au redus î n mod semnificativ, cu 28% şi respectiv 48%. Investiţiilepublice de la bugetul de stat au scăzut cu peste 70%.

Tabelul 15 Clasificarea unităţilor teritoriale după investiţiile î n capital fix î n 2009Unităţileteritoriale

T.1'09/T.1'08 S.1'09/S.1'08 Tendinţa

Total 59.4 61.6 ↗

Donduşeni 109.9 170.0 ↗

Nisporeni 56.2 160.0 ↗

Glodeni 160 150.0 ↘

Teleneşti 270 150.0 ↘

Drochia 280 138.1 ↘ Leova 240 133.8 ↘

S î ngerei 190 118.7 ↘




Unităţileteritoriale

T.1'09/T.1'08 S.1'09/S.1'08 Tendinţa

Basarabeasca 270 116.3 ↘

Şoldăneşti 190 112.3 ↘

Ungheni 83.6 110.2 ↗

Anenii Noi 61.5 109.5 ↗

Găgăuzia 105.4 105.4 ↔ Dubăsari 22.1 97.0 ↗

H î nceşti 110.1 96.1 ↘

Făleşti 74.4 95.4 ↗

Călăraşi 230 90.7 ↘

Cantemir 39.9 88.8 ↗

Ocniţa 97.6 87.3 ↘

Briceni 53.1 84 ↗

Cimişlia 170 76.8 ↘

Floreşti 90.5 75.5 ↘

Bălţi 58.4 72.2 ↗

Criuleni 190 69.3 ↘

R îşcani 120 68 ↘

Ştefan Vodă 42.8 61.4 ↗

Orhei 91.7 60.7 ↘

Taraclia 55.4 60.6 ↗

Chişinău 60.9 59.2 ↘

Edineţ 113.5 56.5 ↘

Ialoveni 52.4 45.1 ↘

Căuşeni 13.8 41.7 ↗

Soroca 27.6 40.4 ↗


Cahul 21.5 29.4 ↗

Rezina 95 17.1 ↘

Sursa: BNS.

Având î n vedere starea proastă a bugetului public, atât la nivel naţional cât şi la nivel deraioane, ar fi nejustificat să se aştepte ca investiţiile publice să stimuleze î n mod considerabilactivităţile economice. Singura soluţie poate veni prin intermediul marilor proiecte dedezvoltare, susţinute de comunitatea internaţională a donatorilor, î n efortul de a reimpulsionamodernizarea Moldovei şi a opri efectele crizei financiare internaţionale pentru Moldova.

Cum anume criza afectează î ntreprinderile?

Î ntreprinderile simt efectele crizei î n diverse moduri; cu toate acestea, scăderea vânzăriloreste unul dintre cele mai clare. Puţin peste 86% din î ntreprinderile afectate de criză auafirmat că acesta este principalul efect pe care criza l-a avut asupra lor. Î n acelaşi timp,există o serie de alte efecte, care indică unele tensiuni î n creştere î n cadrul sistemului

economic: creditele au devenit mai greu de obţinut (21,6%), î ntreprinderile au acumulatdatorii către furnizori (17,6%), î ntreprinderile au acumulat datorii de la clienţi (23%), iarrelaţiile contractuale cu partenerii strategici s-au î ntrerupt (6,7%). Aparent, o altă caracteristică î ngrijorătoare este numărul tot mai mare de controale de stat (15%) - ultimullucru de care î ntreprinderile au nevoie î n timp de criză.

Î n acelaşi timp, criza nu a afectat toate î ntreprinderile î n acelaşi mod. De exemplu, declinulvânzărilor şi creditele mai scumpe afectează comerţul cu amănuntul, industria, agricultura şisocietăţile de construcţii, î n timp ce acumularea de datorii de la clienţi este mai răspândită î ncazul î ntreprinderilor de servicii. Controalele de stat sunt î ntâlnite mai ales î n rândulprestatorilor de servicii pentru î ntreprinderi, î ntreprinderilor agricole, comercianţilor cu

amănuntul şi companiilor de construcţii.




Indiferent de dimensiunea î ntreprinderilor examinate, scăderea vânzărilor este din nou ocaracteristică dominantă. Totuşi, micro- î ntreprinderile suferă mult mai puţin din cauzacreditelor greu de obţinut, probabil pentru că niciodată nu a fost uşor pentru ele să le obţină, î nsă suferă mai mult iarăşi din cauza controalelor de stat, aparent fiindcă sunt foarte mici şivulnerabile la agresiuni din partea reprezentanţilor statului. Datorită scăderii vânzărilor, î ntreprinderile mijlocii acumulează datorii faţă de furnizori, î n timp ce î ntreprinderile mici

primesc din ce î n ce mai greu plăţile de la clienţi, acest fapt fiind relevant î n special î n cazulmicilor î ntreprinderi exportatoare.

Care sunt principalele motive pentru aceste neajunsuri? Cea mai mare vină poate fi pusă peseama cererii î n scădere, şi fiindcă majoritatea î ntreprinderilor îşi desfăşoară activitatea pepiaţa internă, vina cade pe cererea internă. Astfel, răspunsurile î ntreprinderilor susţin î n ceamai mare parte ideea scăderii veniturilor gospodăriilor, subliniată î n capitolul anterior.Scăderea cererii interne este văzută de către î ntreprinderi î n mai multe moduri: salarii î nscădere (52%), comenzi î n scădere (50%, deşi şi acest fapt poate fi o expresie a veniturilor î n scădere), şi remitenţe î n scădere (34%). Cererea î n scădere nu se limitează numai lacererea internă. Unele companii (15%) au fost puse la î ncercare odată cu scăderea cererii

externe.

Desigur, canalele de transmisie variază semnificativ la nivelul sectoarelor. Astfel, salariile şiremitenţele î n scădere afectează mai ales comerţul cu amănuntul, serviciile şi construcţiile,pentru care consumul gospodăriilor are cea mai importantă predispoziţie. Î n schimb,comenzile î n scădere au afectat mai ales î ntreprinderile din sectorul real (industrie şiagricultură), construcţii, precum şi prestatorii de servicii economice.

Ce au făcut şi ce intenţionează să facă î ntreprinderile pentru a compensa efectelecrizei?

Evident, criza aflată î n desfăşurare a forţat î ntreprinderile să reacţioneze. Ce opţiuni anti-

criză au ales ele î n ultimele trei luni? Nu prea multe, după cum a arătat studiul. Pachetulstandard de reducere a costurilor a inclus: reducerea costurilor administrative (23 î ntreprinderi), salarii reduse (19), reducerea orelor de lucru (15) şi acumularea restanţelorsalariale (11), dintre care ultimele trei vor submina î n mod evident veniturile gospodăriilor şipot duce la li mai multă sărăcie î n familiile care sunt economic active. Merită menţionat faptulcă până î n prezent majoritatea î ntreprinderilor s-au abţinut de la concedierea salariaţilor. Unrezultat important al acestei măsuri ar fi creşterea şomajului, deoarece o pondere tot maimare a forţei de muncă nu va fi utilizată la capacitate maximă. Şi există doar 18 cazuri deutilizare a măsurilor de piaţă, cum ar fi punerea î n aplicare a metodelor mai agresive demarketing (10 cazuri) şi căutarea de parteneri străini (8 cazuri).

Există câteva diferenţe î ntre diferite î ntreprinderi, î n funcţie de mărimea lor. Î n general, micro- î ntreprinderile au fost mai prompte şi prevăzătoare î n luarea măsurilor anti-criză. Ele aupreferat î ndeosebi reducerile de salarii şi au î nceput acumularea arieratelor la salarii. Î ntreprinderile mici s-au bazat mai mult pe reducerea salariilor, î n timp ce companiile mijlociiau preferat reducerea orelor de lucru pentru personalul lor.

De asemenea, nu mai puţin important este ceea ce î ntreprinderile planifică să facă î n cazulcând căderea economică actuală persistă. De fapt, î ntreprinderile intenţionează să continueaceleaşi acţiuni cu accent sporit pe reducerea costurilor (diagrama 26): reducerea orelor delucru (14 î ntreprinderi), reducerea costurilor administrative (10), şi reducerea salariilor (8). Artrebui remarcat faptul că mai există 2 î ntreprinderi care au afirmat că ar lua î n considerareconcedieri de personal ca răspuns la criză, î n următoarele trei luni. Aceasta reflectă,

probabil, î nclinaţia istorică a î ntreprinderilor moldoveneşti pentru şomajul ascuns, î n loculconcedierii complete. Reducerea salariilor este î ncă preferată de î ntreprinderi micro şi mici,




î n timp ce î ntreprinderile mijlocii văd reducerea costurilor administrative ca o măsură anti-criză.

Diagrama 26 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Ce măsuri aţi î ntreprins pentru a face faţă crizei î n ultimele trei luni?" (Prima opţiune).

18%13%4%

10%

8%

22%

14%

11%

R educerea s alariilor

Ac umularea arieratelorla salarii

R educerea orelor delucru

R educerea cos turiloradminis trave

C ăutarea partenerilorde inve s ţii

Marke ng ma i agr es i v

S olicitarea a jutorului dela stat

Altele


Diagrama 27 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Ce măsuri intenţionaţi să î ntreprindeţi,

pentru a face faţă crizei î n următoarele trei luni?" (Prima opţiune).

3%

8%15%

19%

12%14%

10%

15%

4%

R educerea sa lariilor

Acumulareaarieratelor la salarii

R educerea orelor delucru

R educerea costuriloradminis trave

C ăutarea partenerilorde inves ţii

Marke ng ma i agr es i v

S olicitarea ajutoruluide la stat

Altele

Nu şu


Cu toate acestea, î n cazul î n care scăderea continuă, un număr tot mai mare de î ntreprinderi

(12) ar solicita ajutorul de stat (diagrama 27). Î ntreprinderile mici sunt î n mare parte î nclinatesă urmeze o astfel de cale. Deşi î ntreprinderile din Moldova caută î n general să obţină




ajutorul guvernului, este important să se î nţeleagă de ce fel de ajutor au ele nevoie.Reducerea impozitului este de departe măsura cea mai preferată de către î ntreprinderi,susţinută de puţin peste 28% din toate î ntreprinderile intervievate, şi cea mai populară printre î ntreprinderile mijlocii. Alte măsuri importante sunt cele care ar putea fi numite „beneficepentru ambele părţi”, adică acele măsuri care au sens î n general î n orice circumstanţe:credite mai puţin costisitoare, prin reducerea ratelor dobânzilor (8,1%), garantarea unei

concurenţe loiale pe piaţă (7,3%), reducerea corupţiei (6,5%) şi diminuarea controalelor destat (4%). Totuşi, unele î ntreprinderi sunt destul de minimaliste î n cererile lor, ele doresc doarsă fie lăsate î n pace (5,7%). Merită să menţionăm faptul că diferitele măsuri protecţioniste,cum ar fi introducerea de bariere î mpotriva importurilor, nu sunt dorite de î ntreprinderilelocale.

Conturul viitorului ...

Cele mai multe dintre î ntreprinderi sunt conştiente de efectele nocive pe care criza financiară internaţională le-a impus asupra lor. Î nsă este la fel de important să î nţelegem modul cum î ntreprinderile îşi văd situaţia î n lunile următoare.

Există o anumită doză de optimism î n percepţia unor î ntreprinderi. Î n general, puţin peste otreime dintre î ntreprinderile intervievate se aşteaptă ca lucrurile să meargă mai bine î nurmătoarele trei luni (august-octombrie), î n timp ce doar puţin peste un sfert dintre acesteacred că lucrurile se agravează. Cu toate acestea, cea mai mare parte a companiilor (38%) nuaşteaptă nici o schimbare a situaţiei, aşa cum se vede î n diagrama 28. Aceasta este exactsituaţia paharului pe jumătate plin şi pe jumătate gol. Unii analişti optimişti vor spune că probabil prăbuşirea economică s-a oprit şi poate că economia va î ncepe să crească î nurmătoarele luni. Dacă nu, pesimiştii vor spune că economia intră î ntr-o perioadă prelungită de stagnare şi, î n funcţie de alte variabile, situaţia se poate deteriora î n continuare. Având î nvedere faptul că tabăra pesimiştilor este dominată de î ntreprinderi din sectorul de construcţii,care au beneficiat enorm ca urmare a creşterii economice şi avântului construcţiilor, dar şi î ncare redresarea poate fi mai departe î n timp şi mai lentă, probabil că balanţa î nclină î nfavoarea optimiştilor.

Diagrama 28 Distribuţia răspunsurilor la î ntrebarea "Cum vor evolua lucrurile pentru î ntreprinderea dumneavoastră î n următoarele trei luni?”

2%2%

32%

38%

20%

6%

Mult mai bine

Mai bine

La fel

Mai rău

Mult mai rău

Nu ş u





O privire mai detaliată asupra aşteptărilor î ntreprinderilor faţă de unii factori de producţie şiunii factori determinanţi ai consumului (de ex. remitenţele), prezentată î n continuare, ajută ladescifrarea imaginii viitorului. Ce factori particulari pot contribui la ridicarea economiei?

Nici guvernul, nici autorit ăţ ile publice locale ...

Î n general, î ntreprinderile nu se aşteaptă ca administraţia centrală (52%) sau autorităţilelocale (63%) să poată iniţia î mbunătăţiri considerabile privind situaţia lor economică. Acestpunct de vedere nu variază î n mod substanţial î n cadrul diferitelor sectoare economice.Aceste răspunsuri sunt revelatoare, deoarece arată cât de rezervată este percepţia î ntreprinderilor cu privire la impactul pozitiv şi potenţialul intervenţiilor guvernului. Deasemenea, ele arată că societăţile comerciale nu consideră autorităţile locale capabile de ainterveni î ntr-un mod hotărâtor pentru a schimba situaţia actuală. Mai mult decât atât, o partedestul de importantă a î ntreprinderilor se aşteaptă î n ambele cazuri ca situaţia să se î nrăutăţească, din cauza creşterii numărului de controale şi a poverii fiscale.

Dacă nu guvernul, atunci poate că emigranţii moldoveni plecaţi la muncă pot propulsa

cererea internă, trimiţând mai multe remitenţe? Şi aici răspunsurile date de î ntreprinderi oferă puţine speranţe. Aproape jumătate din răspunsuri (47%) se bazează pe perspectivelenegative privind afluxul de remitenţe, adică majoritatea î ntreprinderilor se aşteaptă caremitenţele să scadă. Şi doar o minoritate restrânsă (12%) consideră că remitenţele vorcreşte î n viitorul apropiat. Acest lucru ar î nsemna că, pe viitor, creşterea economică î nRepublica Moldova va trebui să se bazeze mai mult pe cererea externă şi afluxul consistentde investiţii, şi nu pe cererea internă alimentată de remitenţele migranţilor. Î nsă aceasta vanecesita î mbunătăţiri substanţiale î n climatul de afaceri şi î n competitivitatea internaţională a î ntreprinderilor din Moldova. Viziunea sceptică a î ntreprinderilor privind rolul guvernului oferă puţine speranţe î n realizarea de progrese semnificative, cel puţin î n ceea ce priveşte î mbunătăţirea climatului de afaceri.

Chiar dacă companiile au aşteptări scăzute faţă de autorităţile publice şi afluxul de remitenţe,alţi factori fundamentali, cum ar fi forţa de muncă, materiile prime şi accesibilitatea creditelor,pot fi decisivi pentru o rezolvare a situaţiei î ntreprinderilor. De exemplu, destul de multe î ntreprinderi cred că costul forţei de muncă va cădea. Aproape jumătate din companiileintervievate se aşteaptă ca acest lucru să se î ntâmple, î n timp ce doar 14% dintre ele cred că costul forţei de muncă va creşte, iar 32% nu prevăd nici o schimbare î n această privinţă.

Veniturile gospod ăriilor: pe viitor î nc ă şi mai mult ă suferin ţă ...

Î n plus, perspectiva î ntreprinderilor cu privire la ocuparea forţei de muncă î n viitor nu este niciea foarte optimistă. Majoritatea î ntreprinderilor (52%) nu se aşteaptă la creşterea numărului

lor de angajaţi, î n timp ce aproape o treime intenţionează să-şi reducă forţa de muncă, iaralte 18% dintre î ntreprinderi sunt gata să-şi suplimenteze personalul. Î nsă perspectivaocupării forţei de muncă depinde mult de sectorul î n care î ntreprinderea operează. Două sectoare, industrie şi construcţii, sunt deosebit de sumbre: aproape jumătate din angajatorisunt gata să-şi concedieze salariaţii. Î n cazul î n care aceste reduceri au loc, ne putemaştepta ca un număr considerabil de muncitori, mai ales bărbaţi, să-şi piardă locurile demuncă, cu puţine şanse de a găsi locuri de muncă î n alte sectoare î n care numărul desalariaţi se aşteaptă să rămână stabil. Desigur, acest lucru va adăuga presiuni asuprasalariilor î n gospodăriile cu membri activi proveniţi î n special din aceste două sectoare.

Luând î n considerare ceea ce arată datele sondajului, anume că:

• veniturile gospodăriilor au coborât ca o consecinţă a crizei;




• scăderea veniturilor gospodăriilor este unul dintre principalii factori care exercită presiune asupra activităţii economice;

• î ntreprinderile se bazează tot mai mult pe măsuri de reducere a costului forţei demuncă (reduceri de salarii şi de ore de muncă) pentru a face faţă efectelor crizei;

• potenţialul de migrare este î n scădere şi condiţiile externe pentru migraţia forţei demunc

ăsunt mai pu

ţin favorabile dec

ât cu un an

î n urm

ă;

ne putem aştepta că va exista un număr tot mai mare de persoane î ncadrate parţial î ncâmpul muncii şi fără un loc de muncă, şi un număr î n scădere de locuri de muncă disponibile. Acest lucru va cobor î salariile şi va reduce costurile forţei de muncă pentrucompanii. Nu mai puţin important, costurile î n scădere ale forţei de muncă sunt de aşteptatmai ales î n î ntreprinderile unde creşterea salariilor a fost până de curând deosebit deimpresionantă: construcţii şi industrie. Î n schimb, aceste aşteptări sunt mai mici î n cazulagriculturii, comerţului cu amănuntul şi î n sectorul serviciilor, din moment de aici creştereasalariilor a fost mai mică.

Mai mult, î ntreprinderile din toate sectoarele nu se aşteaptă ca materiile prime să devină mai

ieftine. Dimpotrivă, aproape jumătate dintre ele se pregătesc pentru materii prime de intraremai scumpe, î n timp ce alte 20% nu se aşteaptă la nici o schimbare î n acest domeniu. Doar19% din î ntreprinderile intervievate se gândesc la ieftinirea materiilor prime. Şi aşteptărilefaţă de oferta de credite oferă destul de puţină consolare. Aproape jumătate dintre î ntreprinderile intervievate cred că creditele vor deveni mai scumpe, î n timp ce doar 8%dintre ele anticipează credite mai ieftine.

Această analiză arată că eventuala revenire a activităţii î ntreprinderilor este de aşteptat să sebazeze pe reducerea costurilor forţei de muncă (ceea ce î nseamnă şi mai multă suferinţă pentru gospodării), î n timp ce alţi factori vor reprezenta fie creşterea costurilor de producţie,fie mai puţină cerere internă. Mai mult decât atât, scăderea cererii interne va duce lascăderea veniturilor la buget, pe care guvernul poate î ncerca să o acopere prin ridicarea

poverii fiscale asupra î ntreprinderilor. Acest lucru ar ridica din nou costurile pentru î ntreprinderi.




8. Concluzii şi recomandări de politici

Având î n vedere circumstanţele politice interne (alegerile generale parlamentare), la sfârşitulanului 2008 şi î n 2009 guvernul Moldovei nu a reacţionat î n mod corespunzător pentru arăspunde provocărilor reprezentate de criza financiară mondială. Acest lucru a limitat î n mod

semnificativ capacităţile de reacţie şi opţiunile de adaptare pentru î ntreprinderi, autorităţipublice locale şi gospodării. Marea majoritate a regiunilor şi a comunităţilor din Moldova ausuferit o lovitură economică semnificativă, iar unele dintre ele sunt din nou la nivelul anilor2004-2005 privind principalii indicatori economici.

Reluarea activităţii economice î n Republica Moldova depinde î n mare măsură de creştereacererii î n ţările europene şi ale CSI. Restabilirea cererii externe va antrena şi cererea internă.Deoarece multe dintre aceste ţări au adoptat deja importante pachete de asistenţa fiscală şiinvestiţională pentru a impulsiona cererea internă, migranţii moldoveni şi exportatorii vor faceparte, direct sau indirect, dintre beneficiari. Unele semne î ncurajatoare ale avântului celormai mari economii europene au apărut deja î n iulie-august, şi cu siguranţă ele vor exercitaefecte pozitive asupra unor î ntreprinderi exportatoare din Moldova. Cu toate acestea, trebuie

să se î ntâmple î ncă multe lucruri pentru ca economia naţională să-şi recapete forma, inclusivo redresare economică puternică î n Rusia, Italia, Spania şi Portugalia.

Î nsă, chiar dacă î ntregul spectru de catalizatori "clasici" ai creşterii economice î n Moldova sereface î n viitorul apropiat (migranţi, remitenţe, exporturi), î ntreprinderile şi guvernul nu trebuiesă acţioneze "ca de obicei” î n economie. Atât guvernul, cât şi î ntreprinderile, nu trebuie să rateze ocazia de a remedia deficienţele de bază ale economiei Republicii Moldova şi, astfel,de a da un impuls pentru o schimbare calitativă î n modelul de creştere economică a ţării.Aceste măsuri vor ajuta la abordarea actualei recesiuni economice, pe termen scurt, şi la î nscrierea ţării pe o cale mai durabilă, pe termen lung. Î n continuare sunt prezentate cele maiimportante măsuri care trebuie să fie adoptate "fără regrete". Unele dintre ele sunt orientate

spre anumite sectoare, dar cele mai multe dintre ele sunt la nivelul economiei. Credem că PNUD este, cu siguranţă, bine plasat, pentru a promova aceste recomandări printrepartenerii săi guvernamentali şi locali:

• Chiar dacă există unele semne că declinul economic ar putea să fi atins limita, el aafectat profund comunităţile locale şi criza î n nici un caz nu este depăşită;

• Ceea ce actuala criză financiară a dovedit cu claritate este cât de limitată şi şubredă a fost creşterea economică din ultimii zece ani î n Republica Moldova. Ţara a urmat ocreştere economică iluzorie, fără realizarea unor progrese substanţiale î n bunăstareala nivel individual şi la nivel de comunitate. Acest lucru este subliniat de convingerealarg răspândită că Moldova a fost î ntr-o criză constantă î n ultimele două decenii şi că

actuala criză financiară doar a adăugat câteva noi convulsii la aceasta. Mai mari şimai multe investiţii publice şi private î n domeniul educaţiei şi drumurilor, orientatespre mediul rural şi periferie, ar fi principalii catalizatori specifici pentru o creştereeconomică pe termen lung, mai cuprinzătoare şi mai echitabilă din punct de vederesocial. Aceste linii bugetare nu ar trebui să fie afectate de rectificările din 2009 saudin 2010 ale bugetelor locale şi centrale;

• Î n perioada 2009-2010, Republica Moldova va avea un număr tot mai mare depersoane fără loc de muncă, iar Guvernul şi partenerii de dezvoltare vor trebui să iamăsuri imediate, prin programe direcţionate de formare profesională, pentru acestepersoane. Aceste programe trebuie să asigure competenţele necesare pentru caoamenii să fie î n măsură să-şi găsească alte locuri de muncă sau să se auto-

angajeze. O atenţie deosebită trebuie acordată tineretului rural, care se confruntă cuobstacole mai semnificative de intrare pe piaţa muncii î n timpul acestei crize;




• Situaţia socială trebuie monitorizată cu atenţie la nivel local, atât de către guvern câtşi de autorităţile publice locale. Există semne de creştere a presiunilor sociale î ncomunităţi, locuitorii fiind neliniştiţi de incertitudinea cu privire la locurile lor de muncă,remitenţele primite de peste hotare şi ajutoarele sociale de la buget. Unii locuitori dinmediul rural si urban au declarat faptul că multe persoane au î nceput să consumecantităţi mai mari de băuturi alcoolice, iar această preocupare este vizibilă î n mod clar

î n sondajul sociologic;

• Multe gospodării au î nceput să-şi raţionalizeze bugetele, şi î n acest context esteextrem de important faptul ca să nu fie sacrificate cheltuielile pentru educaţie şi copiiisă continue să meargă la şcoală. Este la fel de important ca ONG-urile din teren şiautorităţile locale să monitorizeze î ndeaproape faptul că copiii nu sunt duşi peterenurile agricole sau pe şantierele de construcţii, î n detrimentul timpului pe care eitrebuie să şi-l petreacă la şcoală sau făcându-şi temele pentru acasă;

• Deoarece î ncepe sezonul rece, comunitatea internaţională a donatorilor va trebuiprobabil să intervină pentru evitarea prăbuşirii infrastructurii sociale, cum ar fi

grădiniţele, şcolile şi spitalele. Multe dintre aceste instituţii vor trebui să treacă prinrestructurări sau î nchidere temporară. Interviurile, inclusiv interviurile î n grup,realizate au arătat î n mod clar că multe grupuri vulnerabile social se tem de sezonulrece, deoarece acestea nu dispun de mijloacele necesare pentru î ncălzirealocuinţelor. Unele dintre ele au nevoie chiar de pachete cu alimente şi medicamentede bază;

• Este destul de revelator faptul că majoritatea î ntreprinderilor şi cetăţenilor nu auaşteptări pozitive cu privire la ceea ce guvernul trebuie să facă pentru a oferi oconsolare î n condiţiile crizei. Aceasta arată î n cele din urmă cât de mare estedecalajul dintre guvern şi societate. De asemenea, aceasta atestă dimensiuneane î ncrederii î n ceea ce priveşte intervenţiile publice guvernamentale. Nu e o surpriză

faptul că multe î ntreprinderi nu au nevoie de nimic din partea guvernului, atât doar să "nu î ncurce" şi mai mult lucrurile. Un dialog de politică, instituţionalizat sau informal,dar onest, trebuie să î nceapă imediat î ntre guvern (reprezentat de MinisterulEconomiei şi Comerţului) şi companii. Trebuie î nfiinţate grupuri de lucru sectoriale,pentru a discuta despre constrângerile critice faţă de creşterea fiecărui sectoreconomic şi pentru a conveni asupra intervenţiilor de politici necesare;

• Un grup de lucru similar ar trebui imediat î nfiinţat de către Ministerul Finanţelor şiautorităţile publice de la nivel de raion şi comunitate, pentru a conveni asupra uneirectificări bugetare echitabile şi transparente pentru anul 2009. Î n acelaşi timp,reprezentanţii autorităţilor publice locale ar trebui să se implice î n dialogul pe cale să î nceapă cu organizaţiile financiare internaţionale şi donatorii bilaterali;

• Sistemul actual inter-guvernamental de transferuri financiare nu motivează autorităţilelocale să colecteze şi să se bazeze mai mult pe veniturile locale. Ca rezultat, nuexistă o motivaţie pentru a facilita î n continuare dezvoltarea î ntreprinderilor locale.Transferurile financiare de asistenţă sunt mai transparente decât cele cu destinaţiespecială, dar alocarea lor se bazează pe date locale inexacte (mai ales demografice),care permit unor localităţi să facă economii, î n timp ce altele î nregistrează pierderi.Transferurile cu destinaţie specială sunt considerate a fi mai puţin transparente,priorităţile identificate la nivel local fiind adesea modificate de către autorităţilecentrale; Ministerul Finanţelor trebuie să-şi actualizeze normativele, î n cadrul unuidialog transparent cu autorităţile publice locale; î n acelaşi timp, Parlamentul şiGuvernul ar trebui să se abţină de la aprobarea alocării fondurilor de investiţii publicepe bază politică părtinitoare;




• Guvernul ar trebui să ia î n considerare un mecanism mai transparent şi previzibil deredistribuire a veniturilor din impozite î ntre bugetele locale şi bugetul central.Creşterea autonomiei financiare va face posibil ca autorităţile locale să răspundă lacereri de cheltuieli mai mari sau să se adapteze la perioadele de regres brusc alveniturilor, fără a trebui să meargă „cu pălăria î n mână” la guvern. Chiar mai mult, ocotă-parte din impozitul de stat va stimula autorităţile publice locale să se preocupemai mult de economiile locale;

• Cu acelaşi scop de motivare a autorităţilor locale să mobilizeze veniturile locale,guvernul ar trebui să ia î n considerare schimbarea mecanismului de distribuţie atransferurilor. Transferurile cu destinaţii speciale nu par să se potrivească cu definiţiamenţionată î n lege şi ar trebui revizuite, pentru a permite autorităţilor locale să-şifinanţeze mai liber priorităţile;

• Guvernul ar trebui să î ngheţe creşterea salariilor, cu scopul de a permite ca altecheltuieli importante să fie î ntreprinse, adică serviciile comunale pentru şcoli şigrădiniţe, cheltuieli pentru produse alimentare, etc. Chiar dacă acest lucru va fi greu

de explicat electoratului din punct de vedere politic, un nou guvern se va afla î n ceamai bună poziţie pentru a pune î n aplicare această măsură;

• Este imperativ pentru noul guvern să accelereze reforma politicii de protecţie socială. Î n prezent această politică este de utilizare limitată pentru o protecţie socială reală, iaracest lucru este evident mai ales î n perioade de criză. Punând î n aplicare o politică de protecţie socială bazată pe probarea deficitul de resurse ale beneficiarilor,Guvernul ar elibera resurse importante care pot fi folosite mai util î n alte sectoare. Dinaceleaşi motive, este necesar să se continue reforma pensiilor, iar primul pas pentruo guvernare binevoitoare ar fi eliminarea tuturor preferinţelor şi beneficiilornejustificate, şi adoptarea unei abordări universale pentru toţi contribuabilii şibeneficiarii;

• Noul guvern ar trebui să î nceapă cât mai rapid posibil negocierile cu UE î n ceea cepriveşte regimul fără vize pentru cetăţenii moldoveni. Obţinerea unei mobilităţi maimari a forţei de muncă î n direcţia UE ar reprezenta o realizare remarcabilă pentruRepublica Moldova. Acest lucru ar reduce drastic ponderea imigranţilor ilegali, arduce la creşterea remitenţelor, ar reduce perioada de şedere a migranţilor aflaţi î nstrăinătate, şi ar ajuta familiile să se reunească;

• Î n bugetul pentru anul 2010, Guvernul ar trebui să ia î n considerare o reducere aTVA-ului şi a altor taxe privind mărfuri şi servicii care permit dezvoltarea, cum ar ficomputere, automobile şi lucrări de construcţii. Acest lucru poate fi compensat printr-o uşoară creştere a TVA pentru unele mărfuri inelastice şi a accizelor pentru bunuri şi

servicii de lux;

• Î n 2009, guvernul a reacţionat la reducerea veniturilor bugetare prin creştereapresiunilor administrative şi trimiterea de mai multe controale de stat la î ntreprinderi.Acest lucru a avut unele rezultate temporare, dar nu este o op ţiune de urmat petermen lung, deoarece poate î mpinge multe î ntreprinderi î n economia subterană.Contrar la aceasta, Guvernul ar trebui să liberalizeze î n continuare mediul de afacerişi să adopte mai multe reglementări care să permită investiţiile. Un mediu de afaceri î ncurajator este cheia pentru crearea de locuri de muncă î n ţară;

• Guvernul ar trebui să î nceapă imediat un dialog cu exportatorii din sectoarele cheie şidin toate regiunile, pentru a identifica şi elimina barierele comerciale administrative. Î nmod frecvent, aceste bariere nu sunt parte a deciziilor formale sau a regulamentelor,ci sunt î n mod arbitrar adoptate de către autorităţile sectoriale. Î n special, acesta este




cazul sectoarelor vinificaţiei, transportului internaţional şi exportului de cereale. Oreducere şi o depreciere globală a măsurilor de reglementare asociate importului şiexportului sunt deosebit de necesare;

• Deşi guvernul este lipsit de instrumente fiscale pentru a stimula cererea internă, elare resursele şi competenţele necesare pentru a aborda barierele instituţionale şi

structurale care limitează cererea. Multe dintre aceste constrângeri au fost create î nmod artificial, pentru a canaliza excedentele consumatorilor către reprezentanţiidiferitelor grupuri de interese. Aranjamentele anti-competitive sunt larg răspândite î neconomia Moldovei, menţinând î n mod artificial preţuri ridicate şi deturnând resursede la cei săraci la cei bogaţi. Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei ar trebuisă î nceapă o serie de anchete cu privire la funcţionarea pieţelor produselor de bază (medicamente, alimente şi î mbrăcăminte). Agenţia ar trebui să î nceapă imediat şi oanchetă cu privire la accesul agricultorilor pe pieţele urbane;

• Combaterea corupţiei este o măsură „fără regrete” î n orice circumstanţe. Cu toateacestea, o mai mare atenţie acordată acestui aspect este deosebit de necesară î n

perioade de criză, atunci când tentaţiile sunt mai mari. Un ingredient de bază pentru ocampanie anti-corupţie de succes ar fi reformarea administraţiei publice centrale şilocale. Cele două niveluri administrative trebuie să asigure salarii bune, pe bazameritelor profesionale şi fără interferenţe politice. Un alt element cheie pentru î mbunătăţirea alocării resurselor î n toate sectoarele economice ar fi reducereaposibilităţilor de corupţie pentru ofertele din sectorul de achiziţii publice;

• Descentralizarea administrativă trebuie să se pună î n aplicare î n mod real î nMoldova. Î n ciuda retoricii din ultimii ani cu privire la necesitatea creşteriiindependenţei lor administrative şi financiare, î n realitate autorităţile raionale au oautonomie redusă î n luarea deciziilor de politică fiscală, şi sfârşesc prin a executaordinele autorităţilor centrale. Responsabilitate continuă să rămână mai mult ierarhică

şi verticală, decât la nivelul comunităţii locale;

• Reformele reale, care ar fi crescut eficienţa cheltuielilor publice pe termen lung şimediu, au fost amânate ani de zile, atât la nivel local, cât şi central. Numărul mare deangajaţi publici î n domeniul educaţiei şi al sănătăţii, combinat cu recentele creşterisalariale, au făcut ca sarcina echilibrării veniturilor cu cheltuielile să devină extrem deprovocatoare. Aici se află rezerva principală de reducere a cheltuielilor pe termenlung, dar aceasta nu este o soluţie imediat aplicabilă;

• Pe de altă parte, reducerea cheltuielilor pentru investiţiile publice nu este nici ea osoluţie dezirabilă, având î n vedere investiţiile limitate din trecut şi caracterul stimulatorde creştere al acestor cheltuieli. Cu toate acestea, există proiecte de investiţii publice

care nu sunt cele mai relevante şi ar putea fi efectuată o raţionalizare şi î n cadrulacestor cheltuieli;

• Există posibilităţi destul de limitate pentru intervenţia directă a autorităţilor locale,deoarece, î n realitate, acestea sunt destul de deficitare din punct de vedere alinstrumentelor politice disponibile, al resurselor financiare şi resurselor umane.Presiunile asupra î ntreprinderilor sunt exercitate de către diviziunile teritoriale aleautorităţilor publice centrale şi mai puţin de cele locale. Ceea ce ele pot face este să obţină o mai mare transparenţă î n managementul public la nivel local. Pe termenscurt, autorităţile locale trebuie, de asemenea, să aibă o voce mai puternică î nrelaţiile cu Guvernul central, care trebuie să î nţeleagă că autorităţile locale suntparteneri î n dezvoltare şi pentru dezvoltare, şi nu adversari sau vasali politici.




Suplimentul 1 : Matricea recomandărilor de politici

Acţiuni de politici pentru reducerea impactului crizei financiareasupra comunităţilor locale

Tipul acţiunilor /domeniile deintervenţie

Priorităţi imediate Priorităţi pe termen lung

Guvern

Piaţa muncii Î ntreprinderea unor acţiuni imediatepentru a oferi programe specifice deinstruire pentru persoanele care şi-aupierdut sau riscă să-şi piardă locurile demuncă. Aceste programe trebuie să ofere competenţele necesare pentru apermite persoanelor să-şi găsească altelocuri de muncă sau să devină auto-

angajaţi. O atenţie deosebită trebuieacordată tinerilor din mediul rural carese confruntă cu obstacole maisemnificative de a intra pe piaţa muncii î n timpul crizei.

Promovarea unui model de creştereeconomică cu grad sporit de incluziunesocială şi mai echilibrat din punct devedere geografic. Această creşteretrebuie să se bazeze pe investiţii publiceşi private î n domeniul educaţiei şidrumurilor mai mari şi preponderentorientate spre mediul rural şi periferii.

Iniţierea unui dialog instituţionalizat sauinformal î ntre guvern şi companii pentrua discuta despre opţiunile politicepentru combaterea crizei. Urmează să fie create grupuri de lucru sectoriale î ncadrul Ministerului Economiei şiComerţului, pentru a discutaconstrângerile critice ale creşteriieconomice î n fiecare sector economic şipentru a conveni asupra intervenţiilor lanivel de politici necesare la nivel local.

Agenţia Naţională pentru ProtecţiaConcurenţei ar trebui să î nceapă o seriede anchete de piaţă cu privire lafuncţionarea pieţelor principale (demedicamente, de produse alimentare şide haine) pentru a elimina regim

anticompetitiv din economie. Deasemenea, Agenţia ar trebui să î nceapă imediat o anchetă cu privire la accesulagricultorilor la pieţe urbane.

Stoparea imediată a tuturor presiunilorneoficiale, pe care le-au exercitatorganele de stat de control asupracompaniilor, î n ultimul semestru alanului. Î n calitate de alternativă,

liberalizarea î n continuare a mediului deafaceri şi adoptarea mai multorreglementări care ar favoriza investiţiile,pentru a î ncuraja î ntreprinderile să creeze locuri de muncă şi a prevenicreşterea ponderii economieisubterane.

Asigurarea unui acces mai larg la pieţede desfacere (atât interne, cât şi străine)pentru companii locale, şi î n specialpentru producătorii agricoli. Î n cazul celordin urmă, este vital de a crea o reţea de

unităţi pentru colectarea produseloragricole ale acestora.

Sectorul real

Iniţierea unui dialog cu exportatorii dinsectoarele cheie şi din toate regiunilepentru a identifica şi a elimina barierelecomerciale administrative

transfrontaliere.






Abţinerea de la adoptarea unor deciziisau regulamente arbitrare, î n special î n

sectoarele vinificaţiei, transportuluiinternaţional şi de export al cerealelor.Este extrem de necesară o eficientizaregenerală şi ieftinire a procedurilor şimăsurilor de reglementare legate deimport-export.

Trebuie de creat imediat un grup delucru din reprezentanţi ai MinisteruluiFinanţelor, ai autorităţilor publiceraionale şi ai primăriilor pentru aconveni asupra unei revizii bugetareechitabile şi transparente pentru 2009. Î n acelaşi timp, Parlamentul şi Guvernular trebui să se abţină de la aprobareaalocărilor fondurilor de investiţii publicecare ar fi părtinitoare din punct devedere politic.

Ministerul Finanţelor ar trebui să-şiactualizeze normativele sale privindtransferurile inter-bugetare, î n cadrulunui dialog transparent cu autorităţilepublice locale, pentru a asiguraadministraţiile publice locale cuinstrumente adecvate de majorare aveniturilor şi pentru a le motiva să sebazeze mai intens pe veniturile locale.De asemenea, este necesar să seadopte criterii obiective pentru sistemulde alocare a transferurilor, î n specialpentru transferurile rezervate, care suntmai puţin transparente, î n prezent. Toateaceste acţiuni ar trebui să sporească autonomia fiscală şi cea politică aadministraţiilor publice locale.

Guvernul ar trebui să î ngheţe majorărilesalariilor anunţate pentru anul 2009pentru a asigura finanţarea altorcheltuieli importante, cum ar fi serviciilecomunale pentru şcoli şi grădiniţe.

Guvernul ar trebui să ia î n considerareun mecanism mai transparent şi maiprevizibil de redistribuire a veniturilor dinimpozite î ntre bugetul central şi bugetelelocale. Este necesar să se evaluezereintroducerea TVA î n mecanismul derepartizare a veniturilor.

Finanţe publice

Î n pofida importanţei semnificative ainvestiţiilor publice î n ceea ce priveştecrearea locurilor de muncă şireabilitarea infrastructurii, î n condiţiileconstrângerilor bugetare, este necesarsă î ngheţe finanţarea unor proiectesecundare.

Pe termen lung, principala rezervă pentru micşorarea cheltuielilor publice

constă î n reducerea numărului deangajaţi î n administraţia publică, uneleinstituţii de î nvăţământ şi unele instituţiimedicale ( î n afară de personalul debază). Această măsură este î nconformitate cu reforma administraţieipublice centrale, care trebuie să fieimplementată treptat, dar consecvent.

Politica fiscală Î n ceea ce priveşte bugetul pentru2010, Guvernul ar trebui să ia î nconsiderare o reducere a TVA pentrumărfurile şi serviciile care favorizează creşterea economică, cum ar fi

Sistemul de impozitare directă trebuie să fie reconsolidat, astfel î ncât să crească contribu

ţia sectorului real la buget

şi s

ă

se diminueze dependenţa finanţelor






calculatoarele, automobilele şi lucrărilede construcţie şi o majorare a accizelorla unele produse şi servicii de lux.

publice de consumul gospodăriilor.

Descentralizarea administrativă artrebui să fie implementată î n mod real î n Moldova pentru a asigura oindependenţă administrativă şifinanciară a autorităţilor raionale, astfel î ncât să se asigure responsabilitatea lorfaţă de cetăţenii locali, şi nu faţă deautorităţile centrale.

Este necesar să se evaluezereintroducerea cotei unice de impozitare,să se elimine toate privilegiile fiscale şisă fie majorat nivelul de venituluineimpozabil pentru a asigura protecţiasocială a grupurilor cu venituri mici.Eficientizarea mecanismelor de colectarea impozitelor.

Este imperativ pentru noul guvern să accelereze reforma politicii de protecţie

socială. Prin implementarea unei politicide protecţie socială î n baza testăriiveniturilor, Guvernul ar elibera sumemari de resurse care ar putea fi folositemai util î n alte sectoare.

Guvernul trebuie să creeze cadrullegislativ necesar pentru dezvoltarea

sistemului de pensii bazat pe mai mulţipiloni, care ar contribui la viabilitatea petermen lung a fondului public de pensii şiar transpune o parte considerabilă apresiunilor sistemului de pensii PAYG pecel de-al 2-lea şi al 3-lea pilonisuplimentari.

Politica socială

Este necesar să fie continuată reformapensiilor, iar primul pas pentru unGuvern binevoitor ar fi eliminareatuturor privilegiilor şi beneficiilornejustificate şi adoptarea unei abordăriuniversale pentru toţi contribuabilii şi

beneficiarii

Politica externă Eliminarea imediată a regimului de vizepentru cetăţenii români introdus recent.Deşi este o problemă politică, aceastaare efecte directe asupra situaţieieconomice şi multiplică repercusiunilecrizei.

Noul guvern ar trebui să î nceapă negocierile cu UE î n ceea ce priveşteregimul fără vize pentru cetăţeniimoldoveni. Mobilitatea sporită a forţei demuncă î n direcţia UE ar reprezenta orealizare fundamentală pentru RepublicaMoldova.

Combatereacorupţiei Este necesar de a intensifica politica decombatere a corupţiei î n perioade decriză atunci când tentaţiile sunt maimari. O atenţie specială trebuieacordată administraţiilor publicecentrale şi locale, şi î n specialdepartamentelor care lucrează direct cuagenţii economici (inspectoratelefiscale, eliberarea autorizaţiilor,licenţelor şi altor permise). Simplificareareglementării de stat a activităţii deafaceri este vitală î n timpul crizeieconomice şi nu ar trebui să fie

subminată de corupţia sporită î n

Un ingredient de bază al unei campaniianti-corupţie reuşite ar fi realizareareformelor administraţiei publice centraleşi locale. Funcţionarii celor două niveluriadministrative trebuie să fie bine-plătiţi,pe baza meritelor profesionale şi fără imixtiune politică. Un alt element-cheiepentru î mbunătăţirea alocării resurselor î n toate sectoarele economice ar fireducerea posibilităţilor de afacericorupte î n sectorul achiziţiilor publice.






instituţiile de stat.

Autorităţile Publice LocaleSituaţia socială ar trebui să fiemonitorizată minuţios la nivel local, atâtde guvern cât şi de autorităţile publicelocale. Este necesară o cooperare maistrânsă î ntre toate nivelurileadministrative pentru a preveni sporireatensiunilor sociale î n comunităţi. Estenecesară o bună cooperare î ntreadministraţia publică şi organizaţiileprimare pentru a preveni şi a combateunele fenomene sociale negativeasociate cu impactul crizei (cum ar ficonsumul excesiv de băuturi alcoolice).

Având î n vedere autonomia financiară precară a administraţiilor publice locale,reprezentanţii lor ar trebui să dezvolte ocooperare mai intensă cu organizaţiilefinanciare internaţionale şi donatoriibilaterali pentru a asigura o sursă durabilă de finanţare pentru numeroaseproiecte sociale şi economice locale.

Sfera socială

Este foarte important ca autorităţilepublice locale să coopereze cu ONG-urile locale î n procesul de monitorizarea situaţiei când părinţii continuă să trimită copiii la şcoală şi să nu fiereduse cheltuielile pentru produseleeducaţionale de bază (de exemplu,cărţi, materiale de scris etc.) Deasemenea, este necesar să se

monitorizeze î ndeaproape ca copiii să nu fie duşi î n câmpuri agricole sauşantiere de construcţii î n detrimentultimpului pe care trebuie să-l petreacă î nşcoală sau pentru a face temele.

Administraţiapublică locală

Autorităţile publice locale trebuie să sporească transparenţa administraţieipublice locale. De asemenea, estenecesară o cooperare mai strânsă î ntreadministraţia locală şi centrală, î n bazarelaţiilor de parteneriat şi nu a relaţiei

comanditar-executor.

Economiile acumulate de unele autorităţipublice locale, î n ultimii ani trebui să fiefolosite pentru a crea fonduri specialepentru sprijinirea proiectelor de afacerilocale sau pentru acoperirea contribuţieilocale proprii î n cadrul proiectelor

finanţate din granturi externe (cum ar fiprogramele UE).

Sectorul real Autorităţile publice locale trebuie să sprijine politica guvernului privindoptimizarea reglementărilor activităţii deafaceri (de exemplu, eliberarea delicenţe şi alte permise pentru agenţiieconomici locali). Autorităţile publicelocale trebuie să implementeze î n modeficient principiul ghişeului unic pentrueliberarea documentelor necesarepentru activit

ăţile de afaceri

şi s

ăofere

consultaţii necesare pentru

Autorităţile publice locale trebuie să seconcentreze pe consolidarea abilităţilor şicunoştinţelor funcţionarilor publici locali, î n special a celor care lucrează î n secţiileeconomice, care au de a face cu agenţiieconomici şi care comunică cu potenţialiiinvestitori locali şi străini, precum şi cudonatorii internaţionali.






î ntreprinderile locale.

Companiile Managementulfactorilor deproducţie

Î ntreprinderile locale trebuie să reducă imediat costurile de producţie şicheltuielile administrative. Aceasta nuse referă neapărat la reducerile depersonal, ci mai degrabă la optimizarealanţurilor de aprovizionare a acestora(materii prime, resurse energetice).

Companiile locale trebuie să aloce maimulte resurse pentru programe deinstruire pentru a spori nivelul decalificare a personalului lor, ceea ce vadiminua vulnerabilitatea sectorului real lanoi turbulenţele economice şi financiare.

Managementulmarketingului

Pentru a păstra clienţii şi pentru a nupierde segmentul de piaţă, agenţii

economici trebuie să ajusteze preţurilelor la cererile reduse. Î n plus, estenecesar să fie implementate programede loialitate pentru menţinereastabilităţii şi diversităţii bazei de clienţi.

Î ntreprinderile trebuie să î ntreprindă maimulte eforturi pentru o poziţionare

corectă pe piaţă. Î mbunătăţirea calităţiiproduselor/serviciilor şi o strategie bună de marketing î n timpul crizei economicear putea menţine sau chiar majora cotade piaţă a î ntreprinderilor care realizează astfel de măsuri.

Managementullanţului deaprovizionare

Multe companii locale trebuie să optimizeze cât mai mult posibil reţeaualor de furnizori şi să reevalueze taxeleplătite pentru serviciile de furnizor. Deasemenea, este necesar să seexamineze posibilitatea de a reducenumărul de intermediari şi să se

selecteze furnizorii situaţi mai aproapede unităţile de producţie sau depozitelelocale.

Managementulfinanciar

Î ntreprinderile trebuie să î ntreprindă toate măsurile necesare pentru a nu-şiepuiza lichidităţile şi pentru a-şi menţinefluxul de numerar. Prin urmare, estenecesar să se reevalueze cu prudenţă creditele comerciale acordate clienţilorlor şi să se asigure aranjamentecontractuale mai solide.

Î ntreprinderile trebuie să acorde o atenţiedeosebită calităţii conturilor lor de debit şicredit, precum şi nivelului de datorii şi delichidităţi. Companiile trebuie să serecurgă la serviciile de audit pentruevaluarea obiectivă a calităţii activelor şipasivelor lor.

Comunitatea donatorilor

Abilitareacomunităţilorlocale şiadministraţieipublice

Având î n vedere creşterea şomajului î nultimele luni şi creşterea î n continuare apersoanelor fără locuri de muncă,comunitatea donatorilor ar trebui să sprijine proiecte care vizează recalificarea şi formarea profesională aacestor persoane pentru a facilitaangajarea acestora î n câmpul muncii.

Printre priorităţile programelor comunităţiide donatori trebuie să fie consolidareacapacităţilor de management alserviciilor şi management financiar aleadministraţiilor publice locale.

Dezvoltareaumană şiasistenţa pentrudezvoltare

Odată cu î nceperea sezonului rece,comunitatea internaţională adonatorilor, probabil, va trebui să intervin

ăpentru a preveni deteriorarea

infrastructurii sociale (grădiniţele, şcolileşi spitalele). Î n plus, programele

O altă prioritate a comunităţii donatorilorar trebui să fie asistenţa î n crearea şidezvoltarea î ntreprinderilor mici şi mijlociila nivel local

şi accesul acestora la

resurse financiare şi servicii deoutsourcing (cercetări de marketing,






donatorilor ar trebui să fie focalizate pegrupurile socialmente vulnerabile, carevor avea nevoie de mijloace pentru

î ncălzirea locuinţelor, dar şi pentruproduse alimentare şi medicamente debază.

companii de audit etc..




9. Anexe

1. Lista interviurilor aprofundate realizate

Raionul Localitatea Persoana

intervievată

Funcţia

Feşteliţa NicolaieTudoreanu

Primar

Feşteliţa Bortolomei Mihail Asistent medicalFeşteliţa Vidraşcu Mihail Director de şcoală Popeasca Chiril Cojocaru PrimarPopeasca Eugenia Pânzari Medic de familiePopeasca Ion Sanduleac Director de şcoală

Ştefan Vodă

Popeasca Mariana Miron Asistent socialCorlăteni Gordila Victor PrimarCorlăteni Alexandru Cazacu Medic de familieCorlăteni Elena Ţurcanu Director de şcoală

Corlăteni LidiaDumbrăveanu Asistent social

Singureni Molosag Virgil Primar

R îşcani

Singureni Creţu Liuba Director de şcoală Grozeşti Svetlana Mitrofan Secretarul consiliului

localGrozeşti Rotaru Constantin Medic de familieGrozeşti Nina Jalbă Director de şcoală Grozeşti Marin Aliona Asistent socialZberoaia Colodroţcaia

NadejdaPrimar

Zberoaia n.n. Asistent medical

Nisporeni

Zberoaia n.n. Asistent social

Caracui Dumitru Urcuş Secretarul consiliuluilocal

Caracui Prozorovschi Lidia Asistent socialSărata Galbenă Ştefan Vlas PrimarSărata Galbenă Pascari Anastasia Director de şcoală

H î nceşti

Sărata Galbenă Maria Daud Asistent socialCucoara Aliona Goţa PrimarCucoara Ina Goţa Director de şcoală Cucoara Secăreanu

ValentinaAsistent social

Crihana Veche Viorica Afteni Secretarul consiliuluilocal

Crihana Veche Elena Răileanu Medic de familieCrihana Veche Silvia Niculiţă Asistent social

Cahul

Manta Maria Chiriac Medic de familie

2. Sondajul sociologic: detalii metodologice

• Mărimea eşantionului: 1100 de persoane î n vârstă de 18 şi mai mulţi ani.• Eşantion: stratificat, probabilistic, î n două etape.

• Criterii de stratificare: 12 regiuni geografice, care cuprind unităţile administrativ-teritoriale ce au existat î nainte de divizarea repetată î n raioane, mediul de trai (urban-rural), mărimea localităţilor urbane (două tipuri), numărul de alegători din mediul rural(două tipuri de localităţi rurale).

• Eşantionarea: mărimea straturilor urbane şi totalurile pe regiuni (fostele judeţe) aufost calculate proporţional cu numărul de oameni, conform datelor raportate de către




Biroul Naţional de Statistică. Mărimea straturilor rurale au fost calculate proporţionalcu numărul de alegători;

• Reprezentativitatea: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă aRepublicii Moldova, eroarea maximă fiind ±3%.

• Perioada de colectare a datelor: 1-15 iulie 2009. Interviurile au fost realizate ladomiciliul respondenţilor, de către operatorii reţelei CBS AXA. Chestionarul a fostelaborat î n limbile română şi rusă, astfel î ncât respondenţii să poată alege versiunealor preferată.

• Introducerea şi procesarea datelor: datele colectate au fost procesate î n SPSS 15.

3. Aspecte metodologice a focus-grupurilor realizate

Focus-grupurile au avut drept scop obţinerea unei evaluări calitative a impactului crizeifinanciare la nivel de persoană şi de comunitate. Au fost discutate următoarele subiecte:temerile şi preocupările principale ale populaţiei; autoevaluarea bunăstării şi niveluluiveniturilor familiei şi persoanei î n raport cu situaţia din anul precedent; percepţiile privindcriza economică şi efectele sale; măsurile anti-criză adoptate la nivel individual şi la nivel de

familie; relaţiile interpersonale şi comunitare, î n contextul crizei; aşteptările referitoare laviitor. Participanţii au fost selectaţi utilizând următoarele criterii: sex, vârstă, nivel de studii,sector de activitate. Participanţii rurali au fost selectaţi din satele raionului î n care a avut locfocus-grupul. Raioanele au fost alese î n aşa fel î ncât să acopere toate cele trei regiuni: Nord,Centru, Sud.

Subiecţii sondajului:

• Migranţii care s-au î ntors acasă permanent;

• Membrii familiilor migranţilor;

• Persoanele care şi-au pierdut locurile de muncă î n ultima jumătate a anului;

•Angajaţii companiilor private;

• Angajaţii din sectorul public;• Părinţii cu copii care au absolvit recent şcoală sau o altă instituţie de î nvăţământ;

Perioada de realizare a focus-grupurilor: iulie 2009; fiecare focus grup a durat 2 ore;

Colectarea datelor: discuţiile au fost î nregistrate cu permisiunea participanţilor;

Localităţile focus-grupurilor:

Raionul Categoria participanţilor Data Numărulparticipanţilor

Ştefan Vodă Participanţi din localităţile rurale şilocalităţile urbane

7 iulie 8 persoane

R îşcani Participanţi din localităţile urbane 2 iulie 12 persoane

Nisporeni Participanţi din localităţile urbane 3 iulie 9 persoaneCahul Participanţi din localităţile rurale 9 iulie 9 persoane

H î nceşti Participanţi din localităţile rurale 10 iulie 8 persoane




4. Zonele statistice ale Moldovei

Chişinău – Chişinău şi suburbiile care fac parte din raion.

Nord – raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Donduseni, Soroca, Drochia, R îşcani, Glodeni,

Făleşti, S î ngerei, Floreşti, Şoldăneşti şi municipiul Bălţi.

Centru – raioanele Ungheni, Teleneşti, Rezina, Orhei, Călăraşi, Nisporeni, Străşeni, Criuleni,Dubăsari, Anenii Noi, Ialoveni şi H î ncesti.

Sud – raioanele Leova, Cimişlia, Basarabeasca, Căuşeni, Ştefan Vodă, Cantemir, Taraclia şiCahul, UTA Găgăuzia.

5. Lista persoanelor consultate pentru evaluarea impactuluibudgetelor locale

1. Burca Boris, Preşedinte al Consiliului Raional Teleneşti2. Ion Harea, Preşedinte al Consiliului Raional Ungheni

3. Iraida Binzari, Vicepreşedinte al Consiliului Raional Făleşti

4. Ludmila Guzun, Vicepreşedinte al Consiliului Raional Ungheni

5. Valentina Gandrabur, Şef al Direcţiei Finanţe, raionul Teleneşti

6. Anton Loreti, Şef al Direcţiei Economie, raionul Teleneşti

7. Tatiana Struc, Şef al Direcţiei Finanţe, raionul Ungheni

8. Eudochia Viziru, Şef al Direcţiei Economie, raionul Ungheni

9. Jana Cojocari, Şef al Direcţiei Finanţe, raionul Făleşti.

impactul crizei re in rep. moldova

Documents