Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVI • Nr. 178 • iunie 2015

pag. 8-9-10-11

pag. 13

ȘaSE LUNI DE La TRECEREa La DOMNUL a pĂRINTELUI

MITROpOLIT NICOLaE CORNEaNU

•zILELE aCaDEMICE TIMIȘENE

La Centrul Eparhial din Timișoara s-a desfășurat con-cursul de publicații parohiale din Arhiepiscopia Timișoarei (județul Timiș), ediția a XIII-a. Organizat de Arhiepiscopia Timișoarei, acest concurs evidențiază publicațiile cu ca-racter religios din cadrul eparhiei noastre.

Avem bucuria de a vă informa că periodicul „Vatră nouă” ajuns la numărul 178, sub conducerea părintelui paroh Vasile Suciu, având un colectiv de redacție de excepție, în frunte cu domnul academician Ion Păun Oti-man, a obținut premiul special la faza eparhială.

Mulțumim cititorilor noștri pentru fidelitate, colegiului de redacție și colaboratorilor pentru munca de redactare și pentru materialele puse la dispoziție.

Dumnezeu să binecuvânteze în continuare „Vatră nouă” pentru a avea viață lungă și fructuoasă!

Redactor-șef, Preot VASILE D. SUCIU

pREMIU pENTRU Vatră nouă CORUL SFÂnta MarIa

LOCUL II La FESTIVaLUL CONCURS

LaDa CU zESTRE

Vatră nouă nr. 178 iunie 20152Am părăsit Universitatea din Göt-

tingen cu sentimentul din ce în ce mai adânc al imensului decalaj dintre noi şi ei.

Când mă refer la decalajul imens dintre noi şi ei nu am în vedere numai cel tehnologic, adică dotarea, echipa-rea laboratoarelor de cercetare, ci de cel de concepţie, mentalitate.

Vorbind mereu despre labora-toarele de cercetare am de făcut o observaţie importantă pentru uni-versitarii români. În universităţile ger-mane, ca de altfel în toate universităţile occidentale, nu am întâlnit două „rân-duri” de laboratoare, unele didactice şi altele de cercetare.

Din acest punct de vedere, pen-tru a fi maliţios, apreciez că ei sunt mai săraci ca noi. La ei toate labora-toarele, dar absolut toate, de la toate disciplinele sunt laboratoare de cer-cetare unde studenţii învaţă prin par-ticipare directă la cercetarea ştiinţifică a profesorilor.

Această modalitate de organizare a activităţii în universităţile occidentale are consecinţe şi în ceea ce priveşte programul zilnic de lucru. Peste tot am observat aceeaşi modalitate de struc-turare a timpului zilnic de lucru, care nu este axat ca la noi, pe orarul didactic, ci pe programul desfăşurat al proiectelor de cercetare. Nu se vine în universitate

la ora 8 şi se pleacă la 12, pentru că profesorul are 4 ore de curs sau lucrări practice. Plecând de la Giessen târziu, spre seară, laboratoarele şi cabinetele erau luminate, nu în beznă ca majori-tatea celor de la noi. Programul zilnic de lucru începe la 8 sau la 9, funcţie de regulamentul universităţii, şi se termină la 17 sau 18, cu o oră liberă între 12 şi 13 pentru masă. Dar, de cele mai multe ori, programul de lucru se prelungeşte mult şi după ora oficială de terminare (17 sau 18).

Toţi studenţii, profesorii şi per-sonalul iau masa de prânz (parţial subvenţionată, inclusiv pentru ca-drele didactice şi personalul auxiliar) la cantina-restaurant din universi-tate. Am spus din universitate şi nu a universităţii, pentru că acesta este o societate comercială independentă, cu administraţie proprie. În consiliul de administraţie al cantinei-restau-rant, universitatea şi liga studenţilor îşi desemnează câte un reprezentant. Senatul universităţii, rectorul, prorec-torii, nu se ocupă cu problemele canti-nei, cum a fost şi încă mai este practica la noi.

De la Göttingen la Hanovra şi, apoi, mai departe tot drumul în Ger-mania, aveam să reflectez asupra a ceea ce a însemnat pentru România, pentru învăţământul şi cercetarea

românească, ca de altfel pentru întreaga societate, cei 45 de ani de comunism. Unii nostalgici ai comu-nismului încă susţin: de ce este acu-zat pe nedrept comunismul? Dacă nu era comunismul, cu sistemul său de învăţământ, tu, fiu de ţăran, nu ajungeai la universitate! Eu pun altfel problema. Unde ajungeau mulţi copii de ţărani (sau din alte medii sociale) dacă nu era sistemul comunist? Poate, mult mai departe! Exemple nenumărate ne oferă perioada interbelică.

A doua zi vizităm Facultatea de Horticultură a Universităţii din Hanovra, aflată în proximitatea cartie-rului rezidenţial şi al castelului dinas-tiei de Hanovra. Şi aici preocuparea principală o reprezintă proiectele de cercetare în domeniul floriculturii.

Facultatea, graţie rezultatelor ante-rioare obţinute în domeniul ingineriei genetice, a câştigat un program foarte consistent din partea asociaţiei olan-deze a cultivatorilor de lalele pentru ameliorarea acestei specii de flori.

Sere înmulţitor, fitotroane, labora-toare cu cele mai moderne microsco-ape electronice, computere de ultimă generaţie unde sunt prelucrate informaţiile genetice rezultate din mii, zeci de mii de combinaţii hibride. Se urmăreşte îmbogăţirea paletei de culori şi de combinaţii coloristice, mai ales de roşu cu galben, franju-rarea elegantă a petalelor, lungimea lujerului floral, prelungirea duratei de persistenţă a petalelor florilor sub formă de cupă elegantă etc.

Pe lângă acest program de cercetare, se lucrează şi la facultatea similară de la Universitatea Wageningen din Olanda, la festivalul internaţional al lalelelor de la Amsterdam, ori pe domeniul familiei Bernadotte pe Insula Mainau a lacului Constanţa (Bodensee).

Părăsind Universitatea şi oraşul cu nostalgia revederii, eveniment care se va produce după zece ani, în anul 2000, cu prilejul conferinţei recto-rilor din ţările central şi est-europene organizat de OstEuropa Centrum de la Universitatea Hohenheim, când am vizitat şi Expoziţia mondială Hanovra 2000, Germania. Detalii despre acest moment la timpul potrivit.

EDITORIaL

NOTE DE CĂLĂTORII aCaDEMICE ȘI UNIVERSITaRE (VI)

(continuare în ediţia următoare)Academician PĂUN ION OTIMANAranjamente florale pe Insula Mainau (lacul Constanţa-Germania)

sursa foto: www.panoramio.com

Vatră nouă nr. 178 iunie 2015 3ISTORIE

gENERaL DE CORp DE aRMaTĂ ION ȘUța: 1919-2007 (II)

La cârma corpului de armată a fost numit generalul Mihail Lascăr, ilustru ofiter, decorat cu ordinul Mihai Vi-teazu Cl. III, în 1941, și Cl. II în 1942 și cu Ordinul Crucea de Fier cu frunze de stejar. În anii ‘50 în urma unui proces generalul Lascăr a fost acuzat de fap-tul că s-a opus procesului de demo-cratizare a armatei. În memoriile sale, generalul Șuța argumentează faptul că Divizia ,,Horia, Cloșca și Crișan” nu a participat alături de Divizia ,,Tudor Vladimirescu” la procesul de sovietizare a armatei, prin înlocuirea ostașilor bravi, cu activiști români aduși din Uniunea Sovietică.

În anul 1948, adică doar după trei ani de zile, Divizia a fost desființată. La 1 aprilie 1945 prin Decretul Regal nr. 1536 a fost avansat la gradul de loco-tenent, după un an, prin același decret din 1 octombrie căpitan și comandant al Companiei 2 din Batalionul I.

La 31 iulie 1948 a fost declarat reușit la examenul de admitere în Școala Superioară de Război din București. Din anul 1949 Școala s-a transformat în Academie Militară organizată pe facultăți de arme, după modelul sovietic.

După susținerea examenului de stat (licență) la Academie a fost avansat la gradul de maior ,,la excepțional” și numit șef de secție operații în Statul Major al Regiunii 3 Militare Cluj care a avut răspundere operativă pe teritoriul Transilvaniei,

(continuare în ediţia următoare)Preot dr. VALENTIN BUgARIU

Crișanei și Maramureșului, iar din sep-tembrie 1948 și pe teritoriul Banatului până la Orșova și Dunăre.

În această calitate a contribuit decisiv la întocmirea primului ,,Plan de apărare” al țării pe fâșia dintre Mureș, Orșova pe Dunăre. Acesta a fost primul document de apărare al patriei după cel de al doilea război mondial, fiind parte al ,,Planului de operații al Marelui Stat Major” fiind la rându-i o piesă importantă din ,,Planul de campanie” hotărât de Sta-lin împotriva Iugoslaviei. Maiorul Șuța a primit însărcinarea redactării planu-lui de fortificații din ,,Raionul 24” care îngloba Dealul Șumig, cota 109, situat între Gătaia şi Butin.

Pentru achitarea de sarcinile primite, pe 2 octombrie 1952 a fost avansat la gradul de locotenent-colonel.

În 1 martie 1953, prin ordinul MC. 0441 al Ministerului Apărării Naționale, a fost transferat la Regiu-nea 2 Militară București. În notarea de serviciu din toamna anului ‘53 ge-neralul Vasiliu mi-a făcut propunerea de avansare la ,,excepțional”. Potrivit memoriilor generalului, situația sa se schimbă. În anul 1955, în noaptea de 6 / 7 septembrie, căpitanul Linde Ale-xandru m-a informat că la Direcția Cadrelor Armatei se găsește un tabel cu 28 de ofițeri, el fiind cap de listă, care sunt considerați dușmani ai poporului, urmând să fie trecuți în rezervă și deferiți justiției militare1.

De la 5 iunie pâna la 1 octom-brie 1957 a îndeplinit funcția de șef al Facultății de Arme din Academia Militară ,,I. V. Stalin”, iar până în no-iembrie 1958 pe cea de șef al secției cercetări științifice din Academie. La 19 septembrie 1960 a fost numit șeful catedrei de tactică și artă operativă anul II, iar din iunie 1964 șeful catedrei de tactică și artă operativă anul III. În paralel a urmat cursurile Facutății de Drept a Universității din București, cu licența în studii juridice în 1962.

Pentru rezultatele bune obținute în activitatea didactică și științifică la 18 februarie 1966 a fost numit locțiitorul comandantului Academiei Militare pentru pregătirea tactică operativă.1 Ion Șuța, op. cit., p. 43.

În cadrul studiilor doctorale, generalul Ion Șuța a fost primul președinte al comisiei de doctorat. A avut ca primi candidați la obținerea titlului de doctor în științe militare pe col. Marinescu Paul și col. Groza Traian.

Conform ordinului Ministrului Apărării Naționale nr. 00509 din 21 octombrie 1969, a fost numit șef de Stat Major al Comandamentului Infanteriei și Tancurilor și de Război. Datorită rezultatelor bune obținute, la 19 august 1974 a fost avansat la gradul de general-locotenent, iar din octombrie 1975 promovat în funcția de prim-locțiitor al șefului Marelui Stat Major și șef al Direcției Operații. În 3 ianuarie 1983 la cerere a fost tre-cut în rezervă. Generalul de corp de armată (r) Ion Șuța a încetat din viață la data de 27 septembrie 2007, fiind înhumat cu onoruri militare la 29 sep-tembrie 20072.

Activitatea sa științifică este una deosebit de bogată și variată. În cadrul acesteia se regăsesc lucrări de istorie militară, volume cu conținut didactic și de lămurire a unor pro-bleme tehnico-tactice.

Între volumele istorice amintim cele legate de infanterie: Infanteria română. Contribuții la istoricul armei, 2 vol., Editura Militară, București, 1977, 1982; Conducerea trupelor în războiul de apărare a patriei, Editura Militară, București, 1978; Istoria Infanteriei române, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2003. La acestea se adaugă cele care fac refe-rire la conținutul armei: Elemente de tactică, Editura Militară, București, 1971, ed. a II-a, 1972; Organizarea și executarea luptei ofensive a Diviziei mecanizate și de tancuri, a Regimen-tului mecanizat și batalionului de infanterie, Editura Academiei Mili-tare, București, 1962; Conținutul și forma documentelor de luptă în scopul exploatării lor operative în condițiile luptei moderne, Editura Academiei Militare, București, 1963. 2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_%C8 %98u%C8%9Ba. (Accesat în 27 aprilie 2015).

Vatră nouă nr. 178 iunie 20154 ȘTIaŢI CĂ ...

Pagină realizată de LăcrIMIoara toMIuc

SpECII DE pRETUTINDENIarborele de scorțișoară

Scorțișoara este originară din pădurile din sudul Indiei, din Ceylon și Malaezia. Cei vechi se foloseau de scorțișoară ca de tămâie, la morți aprindeau scorțișoară. Arabii, după aceea venețienii, au adus-o în Europa unde folosirea ei nu se cunoștea mai devreme de secolul al XIII-lea. La fel de căutată ca și piperul, prețul său e la fel de ridicat. Începând din secolul al XVI-lea, portughezii își asigură un monopol de a face comerț cu scorțișoară, dar în curând se vor înțelege cu olandezii, care apoi au sfârșit prin a-i submina și astfel rămas stăpânii întregii producţii (până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea) concentrată cu meticu-lozitate în insula Ceylon. După aceea Indonezia, Brazilia și Antilele, au început să furnizeze și ele scorțișoară, dar trep-tat interesul pentru această mirodenie a scăzut în Europa. Cu toate acestea, în Alsacia, în Austria, în Germania și chiar și la noi se folosește și azi la parfumarea tartelor de mere sau a vinului fiert.

SmochinulSmochinul mediteranean, verișor bun cu cu smochi-

nul pagodelor care prosperă pe întreg continentul indian, este la el acasă pe o arie imensă care începe din Canare și sfârșește în Afganistan. Egiptul faraonilor îl cunoștea încă din timpul dinastiei a IV-a, ceea ce înseamnă aproape cinci milenii și cele mai vechi texte abraice îl citează din belșug. Mai aproape de noi, Caton le arată senatorilor romani câteva smochine proaspete provenind din Carthagina, pentru a-i face să înțeleagă cât de aproape e Roma de primejdioasa rivală pe care urmăreau să o distrugă.

piersiculPiersicul crește în stare sălbatică în munții Asiei Cen-

trale, unde a început să fie și cultivat din cele mai vechi timpuri (4000 ani î.e.n.). După o aclimatizare în Persia, unde l-au întâlnit soldații lui Alexandru cel Mare, pier-sicul sosește în Europa în primul secol al erei noastre și se răspândește în întreg Imperiul Roman. În secolul al XVI-lea, de pildă, în Franța, piersica nu avea o savoare excepțională, dar după 450 de ani de strădanii și selecții repetate s-a ajuns ca în occident să fie inventariate aproape trei mii de varietăți cu cele mai bune gusturi şi arome.

arborele de cuișoarăCuișoara nu e altceva decât mugurele uscat al flo-

rii arborelui de cuișoară, plantă originară din Insulele

Moluce. Chinezii, dându-i o apreciere deosebită, au folosit-o cu câteva secole înaintea erei noastre: manda-rinii (înalții demnitari chinezi) o mestecau în gură pen-tru a-și parfuma răsuflarea când trebuiau să se adreseze suveranului lor. Cuișoara se crede că a fost introdusă în Europa în primele secole ale erei noastre; în tot cazul, în secolul al VIII-lea, arabii au fost aceia care, aprecind-o foarte mult, au întreprins cu ea un comerț regulat în Europa, vânzându-le-o europenilor la prețuri foarte ridi-cate. Într-adevăr, de-a lungul întregului evului mediu, cuișoara va fi cea cea mai scumpă mirodenie vândută în Occident, mai scumpă chiar decât piperul. Se folosea mai ales ca medicament și medicii o considerau un panaceu printre altele, o portocală frecată cu cuișoare era capabilă să elimine orice risc de contagiune. Străbunicele noas-tre foarte realiste, presărau cuișoare printre lenjerii în garderobă ca să alunge moliile.

Chiparosul Originar din Orientul apropiat, chiparosul era cunoscut

încă din vechea Mesopotanie pentru virtuțile medicale ale uleiului extras din fructul său, în special foarte eficace în afecțiunile sistemului nervos. Legionarii romani, la întoar-cerea din campaniile din Asia mică, au adus cu ei semințe ca să le semene de-a lungul căii Appia. Existau și la Roma chiparoși tineri încă pe vremea când Apostolul Pavel l-a întâlnit pe Hristos și l-a întrebat „Quo vadis domine?”. Au fost descoperite imagini ale acestui arbore pe frescele din Pompei. Chiparosul argintiu, originar din smârcurile Luisianei a fost importat în Europa în 1640; Chiparosul lui Lawson, care populează munții Californiei a fost plantat acolo în 1856. Din păcate, în 1951, venind din America, au sosit în Italia alte legiuni, cele ale unui cancer necruțător care a decimat chiparoșii Italiei așa cum îi decimase pe cei din California.

CurmalulStrămoșul curmalului (Phoenix dactylifera) e aproape

sigur palmierul Phoenix sylvestris, care se găsește în stare sălbatică în Africa de Nord și în India. Cultura curmalului însă a început cu vreo șapte mii de ani înaintea erei noastre în Sunier, în Mesopotania. În Egipt, sub primele dinastii, fecundarea artificială a curmalului era practicată după o tehnică folosită și azi în oazele africane. Plantația din Elche, pe coasta spaniolă a Sevanyului, este cea mai veche din Europa. Multă vreme s-a crezut că plantația de curmali din Ierusalim a fost plantată de invadatorii musulmani, dar s-au găsit la rădăcinile lor monede anterioare colonizării romane, probabil de proveniență feniciană.

CireșulStrăbunul cireșului de azi, cu fructele dulci sau

acrișoare, este un cireș sălbatic venit din Asia mică. Cul-tivarea lui a înaintat încetul cu încetul spre vest. După Plinius, generalul și consulul roman Lucullus l-ar fi adus cu sine din regatul Pontului după victoria sa asupra lui Mitridate. O legendă spune, la rândul său, că primul cireș a fost plantat la Roma în ziua morții lui Cezar (44 e.n.).

(continuare în ediţia următoare)

sursa foto: www.escola.britannica.com.br

Vatră nouă nr. 178 iunie 2015 5

Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREANU

SFaTUL SpECIaLISTULUI

sursa foto: www.agricultureworldsystem.blogspot.com

EFECTUaREa aRĂTURILOR DE VaRĂArăturile de vară sunt numite şi

ogoare de vară, executându-se în ano-timpul cald, imediat după recoltarea şi eliberarea terenului după culturi tim-purii, cum ar fi: borceaguri de toamnă, primăvară, rapiţă de ulei şi furajeră, orz, orzoaică, grâu, ovăz, mazăre etc.

Arăturile de vară constituie lucrarea de bază pentru culturile succesive sau duble, pentru cele ce se înfiinţează în toamnă sau în primăvara următoare.

Executate la timp, arăturile de vară prezintă următoarele avantaje:

– împiedică evaporaţia apei din sol datorită stratului izolator afânat pe care îl creează;

– permite înmagazinarea apei fără pierderi provenite din precipitaţii;

– asigură combaterea buruienilor într-un procent de 40-60 %;

– încorporează miriştea şi restu-rile vegetale de la suprafaţa solului, favorizând mineralizarea lor de către microorganisme;

– măreşte activitatea microorganis-melor aerobe, nitrificatoare pe profilul de sol în adâncime;

– creşte conţinutul de nitraţi, fosfor şi potasiu;

– distruge cuiburile de insecte şi dăunători;

Pentru ca arăturile de vară să fie însoţite de avantajele menţionate, tre-buie să se execute imediat după recol-tatul şi eliberatul terenului, iar lucrarea să se desfăşoare în agregat cu grapa stelată sau cu colţi ficşi.

Cercetările efectuate cu privire la ogoarele de vară au scos în evidenţă faptul că executarea lor la timp fără întârziere aduc un spor de producţie la cultura grâului cuprins între 800-1000 kg/ha.

Orice întârziere a arăturii de vară diminuează avantajele menţionate mai devreme, iar sporurile de producţie la culturile ce se înfiinţează sunt foarte reduse.

O atenţie deosebită se va acorda adâncimii arăturii. Arătura destinată culturilor succesive sau duble nu tre-buie să depăşească 15-18 cm.

Pentru culturile ce se înfiinţează în toamnă (orz, orzoaică, rapiţă, grâu etc) se recomandă adâncimi normale cuprinse între 18-20 cm.

Pentru culturile ce se înfiinţează în primăvara următoare, în funcţie de plantele cultivate, cum ar fi: porumb, soia, floarea soarelui, sfecla de zahăr sau furajeră, cartofi, legume rădăcinoase, adâncimea arăturii de vară poate fi între 28-30 cm.

Respectând cu stricteţe tehnolo-gia de efectuare a arăturilor de vară, vom obţine randamente ridicate la unitatea de suprafaţă la toate culturile agricole.

Vatră nouă nr. 178 iunie 20156 pOLIŢIa COMUNaLĂ – 0256.205118

Șeful postului de polițieAgent șef principal de poliție

MATEI IONEL

aTENŢIE CâND RĂSpUNDEŢI La TELEFOaNE CE VĂ pREzINTĂ OFERTE!

Doamnelor şi domnilor, PoLIŢIa GHIroDa continuă să vă informeze şi să vă aducă la cunoștință unele aspecte care

pot preveni ca dvs. şi familia dvs. să suportați prejudicii dând curs unor apeluri telefonice ale unor persoane

necunoscute şi rău intenționateatenţie la apelurile telefonice

primite de la necunoscuți, care pretind că sunt de la cunoscute firme de tele-fonie mobilă şi vă oferă o excursie, sume de bani sau un autoturism dacă cumpărați cartele reîncărcabile de o anumită valoare şi ulterior, tot tele-fonic, să le divulgați codul acestora. Veţi rămâne şi fără premiu şi, mai ales, nu veţi mai putea folosi cartelele reîncărcabile.

Solicitați întotdeauna să vă prezentați la sediul sau la una din-tre filialele societăţii menţionate de către persoana necunoscută care v-a contactat. Până ce nu ați discu-tat personal cu un reprezentant ofi-cial al acelei societăţi, nu transmiteți nici un fel de date personale sau de siguranță ale telefonului personal sau ale cartelelor reîncărcabile pe care le posedați.

Nu transmiteți nimănui datele dvs. personale, mai ales atunci când anu-mite persoane vă solicită aceste date prin telefon, mesaj sau e-mail.

În cazul în care v-ați pierdut tele-fonul sau a fost furat, contactați de urgență prima reprezentanță a firmei la care sunteți abonat şi solicitați sprijin de specialitate (de exemplu anularea abonamentului).

Ulterior, în cazul furtului aparatului de telefon, contactați Politia.

atenţie la mesajele primite prin telefon sau e-mail în care sunteți anunțați că ați câștigat o excursie în străinătate şi vi se solicită datele per-sonale (nume, prenume, CNP, seria şi numărul cărții de identitate) şi numărul de cont:

Evitați tranzacțiile dubioase pe internet. Fiţi precauți atunci când vi se solicită datele personale şi numărul de

cont urmate de depunerea unei anu-mite sume de bani în contul dvs.

Este posibil ca într-o primă etapă, pentru a vă câștiga încrederea, să vi se solicite să deschideți un cont sau să virați bani în contul dvs. Pentru ca ulterior să comunicați datele personale şi numărul de cont cu care escrocii, folosindu-se de acte false, să golească contul respectiv.

Întrebați persoanele care vă contactează de unde au datele, numărul de telefon al dvs. Asigurați-vă că este vorba, de o firmă autorizată.

Fiţi precauți atunci când vi se solicită sume de bani înaintea prestării unui serviciu, în principiu, nu trimiteţi nici o sumă de bani.

sursa foto: www.twitter.com

Vatră nouă nr. 178 iunie 2015 7FOTBaL

Costel Baci

F.C. gIaRMaTa VII CaMpIOaNĂ !!!Cu atitudine de învingători, dirijată

de antrenorul principal Popa Cristian, impunând respect, muncă şi dăruire, am reuşit să realizăm o linie de clas-ment admirabilă: 28 de victorii, o înfrângere şi un egal - având cea mai bună apărare (13 goluri primite), cu un atac prolific de 5 goluri pe meci (139 de goluri marcate), cu o linie mediană formată din jucători cu experienţă, am reuşit să ne impunem în fruntea cla-samentului din etapa a XIV-a, poziţie pe care nu am mai cedat-o până la sfârşitul campionatului.

Am realizat o performanţă istorică pentru Giarmata Vii: pROMOVaREa ÎN LIga a IV-a, localitatea noastră ne mai având până acum echipa într-o liga superioară.

Această performanţă a fost posibilă cu un colectiv deosebit:

JUCĂTORI: Toma Cristian, Popa Cris-tian, Curea Cristian, Cosmin Patru, Puiu Cristi, Irimia Cornel, Constantin Popa, Plopeanu Răzvan, Ionuţ Marius Văcaru, Bogdan Inoveanu, Botezatu Florin, Pecarov, Emanuel Patrascu, Filip Sebas-tian, Dan Costandana, Nicolin Miroslav, Claudiu Dumitru, Călugăreanu Adrian, Lobonea Seba, Dochiţa Florin, Nich-tean Marius, Militaru Ciprian, Ciocan Eugen şi Danci Valentin

ANTRENORI: Popa Cristian, Emil Pătraşcu, Miroslav Nicolin

PREŞEDINTE: Baci Costel PREŞEDINTE ONORIFIC: Chivu Marian DIRECTOR SPORTIV: Daniel LazaVICEPREŞEDINTE: Oprea Alin

DIRECTOR MARKETING: Spătar Dinu REDACTOR: Laza Claudia ASISTENT MEDICAL: Lazăr Mia,

Dăruială Adelina FOTO: Oana Copaci, Sandra BaciSTEWARD: Chirilă Valer, Darius

Ciprian, Marian BureacSuntem recunoscători d-lui primar

Vasile Dorel Cădariu, d-lui secretar Pri-lipceanu Sorin, d-lui viceprimar Cinca Marcel, Consiliului Local, precum şi pentru susţinerea venită din partea SC Hundert SRL, SC Ducodan SRL, Miki Bar, Olaru Marius, SC Tuşa Ana SRL, SC ANGY Market SRL, periodicului Vatra Nouă şi, nu în ultimul rând, suporterilor de la mic la mare !!!

FORza gIaRMaTa VII !!!

Nume echipă M V E I g p a1 aS FC gIaRMaTa VII 30 28 1 1 139-13 85p +402 CS VULTURII 2009 LUGOJ 30 27 2 1 148-27 83p +383 AS FC BAZOŞUL VECHI 30 22 3 5 102-31 69p +244 FC REAL DRAGŞINA 30 16 4 10 73-61 52p +75 AS GLORIA MOŞNIŢA NOUĂ 30 16 2 12 78-81 50p +56 AS AUTOLIV LUGOJ 30 15 3 12 89-77 48p +37 AS VOINŢA GRUNI 2013 30 15 2 13 72-74 47p +28 AS VIITORUL ŞTIUCA 30 13 3 14 62-61 42p -39 AS BUZIAŞ 30 13 3 14 87-125 42p -3

10 AS FC TIMIŞUL URSENI 30 11 4 15 71-83 37p -811 AS BOLDUR 30 10 1 19 62-75 31p -1412 AS BACOVA 30 9 3 18 48-99 30p -1513 AS AVÂNTUL TOPOLOVĂŢU MARE 30 10 1 19 53-68 25p -1414 AS NĂDRAG 30 7 3 20 46-112 24p -2115 AS MEGET REMETEA MARE 30 4 3 23 44-123 12p -3016 AS AVÂNTUL CHIZĂTĂU 30 4 2 24 28-92 8p -31

8 Iconostas nr. 178 iunie 2015zILELE aCaDEMICE TIMIȘENE

Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xVi nr. 178 iuniE 2015

Cu regret şi permanentă aducere aminte, dar şi cu nădejde în mila şi bunătatea lui Dumnezeu, în ziua de sâmbătă 4 aprilie a.c. de la ora 12:00, în cripta ierarhilor din catedrala mitropolitană din Timişoara, s-a oficiat de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan al Banatu-lui, împreună cu Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Epis-cop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei și mai mulți preoţi şi diaconi, slujba de pomenire la şase luni de la tre-cerea la Domnul a vrednicului şi iubitului ierarh bănăţean, Părintele dr. Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, care a păşit spre Împărăţia Cerurilor la 28 septembrie 2014.

În cei aproape 91 de ani de viaţă, câţi i-au fost dăruiţi de Tatăl ceresc, a reuşit să fie un ,,adevărat părinte”, iubitor de preoţi şi de credincioşi, de monahi şi mona-hii și a rămas în sufletul păstoriților ca un ,,om ales de Dumnezeu”, dat fiind că s-a născut în ziua de 21 noiem-brie 1923, zi însemnată a Bisericii noastre, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Erudit cărturar, om al smereniei şi al dialogului, sub aceeaşi purtare de grijă a sfinţilor, tot într-o zi de sărbătoare, adică duminica, s-a îndreptat către Domnul Dumnezeu, Cel pe Care L-a slujit neîntrerupt în cei aproape 71 de ani la sfântul altar, de la treapta diaconiei şi până la cea de mit-ropolit al Banatului. Această mare responsabilitate ce i-a revenit încă de tânăr, mai precis din 4 martie 1962, l-a învăţat să facă faţă tuturor încercărilor pe care le-a avut şi l-a întărit să rămână mereu aproape de preoţii, monahii şi credincioşii eparhiei sale, care afirmă cu toată convingerea că: ,,pilda omului şi Mitropolitului Nicolae îşi are temeiul în modestia, în răbdarea sa de excepţie şi în curajul pocăinţei”.

Mulți dintre cei care l-au cunoscut, l-au preţuit şi l-au iubit pe Părintele nostru Mitropolit Nicolae au participat la slujba parastasului ce s-a săvârșit în sâmbăta lui Lazăr, 4 aprilie 2015.

Veşnică să-i fie pomenirea din neam în neam!BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI

TIMIȘOAREI

ȘaSE LUNI DE La TRECEREa La DOMNUL a pĂRINTELUI MITROpOLIT NICOLaE CORNEaNU

OMagIEREa aCaDEMICIENILOR BĂNĂŢENI: IpS MITROpOLIT NICOLaE CORNEaNU

ȘI pROF. TOMa DORDEaManifestarea știinţifică și culturală bianuală organizată

de Filiala Timișoara a Academiei Române a ajuns, în acest an, la ediţia a XIV-a, fiind deschisă în ziua de 27 mai cu simpozionul academicienii bănăţeni, in memoriam IpS Mitropolit NICOLaE CORNEaNU și Savantul profesor TOMa DORDEa, ambii plecaţi de curând de la noi.

Simpozionul a fost deschis de Acad. Păun Ion Otiman, Președintele Filialei Timișoara, care a prezentat contribu-ţia remarcabilă a celor doi academicieni omagiaţi, seniorii Academiei Române: IPS NICOLAE CORNEANU şi profesorul TOMA DORDEA.

Ambii academicieni s-au distins în cei peste 90 de ani de viaţă printr-o strălucită contribuţie la știinţa, cultura şi

spiritualitatea din Banat şi România. Au slujit cu devotament şi credinţă adâncă Universitatea şi Biserica.

Despre viaţa și opera IPS Nicolae Corneanu au vorbit cu multă competenţă și dăruire succesorul său în scaunul mitropolitan al Banatului, IPS Ioan Selejan, precum și pro-fesorul Claudiu Arieșanu de la Universitatea de Vest din Timișoara. Conferinţa Mitropolitului Ioan Selejan o redăm în integritatea sa în revista noastră Vatra nouă.

Opera academicianului TOMA DORDEA a fost prezentată de profesorii Politehnicii din Timișoara: Ion Boldea, membru corespondent al Academiei Române, Sorin Mușuroi și Horia Ciocârlie.

Academician PĂUN ION OTIMAN

9 Iconostas nr. 178 iunie 2015

MITROpOLITUL DR. NICOLaE CORNEaNU, CĂRTURaRUL UMaNIST, MEMBRU DE

ONOaRE aL aCaDEMIEI ROMâNEMitropolitul dr. Nicolae Corneanu face parte din rân-

dul ierarhilor Bisericii noastre care prin activitatea pastoral-misionară, cultural ştiinţifică şi filantropică şi-au înscris numele în pomelnicul pururea pomenit la altarul Teologiei şi al spiritualităţii româneşti. Cunoscut şi apreciat ca om de înaltă ţinută morală şi academică, creator al unei opere ştiinţifice impresionante, a surprins pretutindeni printr-o exemplară bunătate, modestie şi evlavie, dăruindu-se cu trup şi suflet misiunii sale, dovedind calităţi remarcabile în dialogul interconfesional şi arătând fără echivoc că este un ,,erudit de talie naţională, ale cărui studii au şi un vădit interes internaţional”, după cum scria unul dintre reputaţii noştri oameni de cultură.

Născut la 21 noiembrie 1923 în Caransebeş, din părinţii Liviu, preot în oraş, şi Elena, Nicolae Mihail Corneanu a ales încă din copilărie, ase-meni Sfinţilor Părinţi pe care i-a cercetat cu stăruinţă, să meargă pe cele două drumuri des menţionate din amvonul Bisericii, ca pildă pentru tineri: drumul bisericii şi cel al şcolii. După absolvirea cunoscutului Liceu „Traian Doda“ din oraşul natal, s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1942-1946), bucurându-se de aprecierea profesorilor, care l-au îndrumat să continue stu-diile prin înscrierea la cursurile de doctorat. Totodată, viitorul ierarh a mai adăugat pregătirii sale şi doi ani de studiu la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti, secţia Filologie clasică. Aşadar, tânărul teolog şi-a însuşit, încă din anii studenţiei, cunoştinţe temeinice în domeniul limbilor moderne şi clasice, specializându-se, prin studii intense, în filosofie şi filologie, ceea ce i-a fost de mare folos în activitatea ştiinţifică şi de cercetare întinsă pe durata a 70 de ani. Astfel format şi pregătit, mitropolitul Nicolae Corneanu a slujit la altarul Bisericii ca diacon, preot şi arhiereu din 1943 şi până la trecerea la cele veşnice, din care peste 52 de ani ca Arhiepiscop al Timişoarei şi Mit-ropolit al Banatului.

Vocația de cărturar a mitropolitului Nicolae s-a evidențiat încă din anii studiilor liceale și apoi universitare, când a pu-blicat primele studii şi articole în ,,Foaia Diecezană” şi ,,Alta-rul Banatului” de la Caransebeş, cele mai multe în domeniul Teologiei patristice. De altfel, dragostea faţă de spirituali-tatea patristică l-a determinat să se înscrie la cursurile de

doctorat sub îndrumarea cunoscutului patrolog Ioan G. Coman, finalizând cu succes teza cu titlul: Viața și petre-cerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului. Au urmat apoi primii ani la catedră, ca profesor la Academia Teologică din Caransebeș și după 1950, la Seminarul Teologic din aceeaşi localitate, predând chiar Limba greacă și Limba franceză, discipline uzitate cu multă competenţă pe tot parcursul vieții, atât pentru tra-duceri, cât și pentru comunicarea internațională. La data de 15 ianuarie 1961 a fost hirotonit arhiereu de către patri-

arhul Justinian, fiind instalat ca episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului la 22 ianuarie acelaşi an. Nu peste mult timp, la 17 februarie 1962, avea să fie ales Mitropolit al Banatului și Arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului, fiind instalat oficial în data de 4 martie 1962, în catedrala mitropolitană din Timișoara. În această misiune, de o covârșitoare responsabili-tate, nu s-a depărtat nici o clipă de bunul Dumnezeu, de Maica Domnului și de toți sfinții, fiind ocrotit pe tot parcursul vieții, cu ajutorul lor făcând față la multele încercări şi provocări ce i-au marcat existența.

Tot timpul mitropolitul Nicolae a fost înconjurat de cei mai fideli prieteni, cărţile sale, motiv pentru care a şi consem-nat acest aspect în mărturia testamentară datată la 8 sep-tembrie 2011: „Pe tot parcursul

vieţii am adunat lucrurile de care aveam nevoie şi mai ales cărţi de tot felul, care m-au înţelepţit şi care mi-au luminat calea vieţii. De fapt, e singurul bun care mi-a aparţinut, la orice altceva renunţând de bună voie...“.

Viaţa Mitropolitului Nicolae a fost una cu adevărat jertfelnică în ogorul Bisericii, al Teologiei şi al culturii uma-niste, aşa după cum însuşi mărturiseşte: „Eu însumi, de-a lungul anilor, lăsând deoparte activităţile depuse ca profe-sor, funcţionar eclaziastic, preot şi ierarh, m-am simţit un simplu membru al Bisericii, preocupat de problemele vieţii de fiecare zi, la fel, de semnele de întrebare pe care şi le pune orice credincios şi nu mai puţin interesat de soluţiile aşteptate din partea Bisericii la diferitele probleme ale noastre, ale tuturor, (...) m-a pasionat scrisul, m-au interesat cele mai variate probleme şi am simţit nevoia să mă apro-pii de oameni, de nevoile lor şi de năzuinţele lor (...) când

zILELE aCaDEMICE TIMIȘENE

(continuare în pag.10)

10 Iconostas nr. 178 iunie 2015zILELE aCaDEMICE TIMIȘENE

am răsfoit toate cele publicate în cele mai felurite reviste şi ziare, studiile şi volumele apărute, aproape că nu mi-am dat seama de unde am găsit timpul necesar şi energia de trebuinţă spre a le alcătui. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu toate se pot însă înfăptui. Lui fie-I mărirea în veci de veci!“.

Peste toate însă, Mitropolitul academician Nicolae Cor-neanu a arătat un interes aparte pentru studiul Sfinţilor Părinţi, pentru spiritualitatea patristică, direcţie de cer-cetare teologică mult îngreunată în anii dictaturii comu-niste atee. Înainte de anul 1948, distinsul ierarh a publicat numeroase articole şi studii, consacrate Sfinţilor Părinţi, mai ales în ,,Foaia Diecezană” de la Caransebeş, însă, după acel an, revista de la Caransebeş a încetat să mai apară, iar posibilităţile de informare şi de documentare ale tânărului teolog şi ale altor cercetători s-au împuţinat. Odată cu transformarea revistei eparhiale ,,Altarul Banatului” de la Caransebeş în revista mitropolitană ,,Mitropolia Banatului”, ierarhul timişorean a creat rubrica de Studii şi, după 1990, pe cea de Pagini patristice, în cadrul cărora a publicat materiale despre viaţa şi învăţătura Sfinţilor Părinţi, dar şi traduceri din operele aces-tora. De asemenea, cu sprijinul şi la îndemnul mitropolitului iubitor de patristică Nicolae Corneanu, alţi profesori de Teologie au îmbogăţit revista cu studii patristice impor-tante, atât de necesare cunoaşterii vieţii şi operelor Sfinţilor Părinţi. Tot cu purtarea sa de grijă au fost tipărite în tipografia arhidiecezană din Timişoara şi două lucrări impor-tante despre Teologia patristică, elaborate de fostul său profesor şi îndrumător de doctorat de la Fac-ultatea de Teologie din Bucureşti, preotul dr. Ioan G. Coman: Şi Cuvân-tul trup s-a făcut (1987), respectiv Frumuseţile iubirii de oameni în spiri-tualitatea patristică (1988).

În calitate de exarh patriarhal, Mitropolitul Corneanu a răspuns, o anumită perioadă de timp, de comunităţile ortodoxe române de peste hotare, prilej cu care a efectuat, de mai multe ori, vizite canonice în SUA, Canada, Europa de Vest, Australia şi Noua Zeelandă. Atunci a avut posibilitatea de a cunoaşte teologi, profesori, cercetători, preoţi şi ierarhi care l-au familiarizat cu noile direcţii de cercetare teologică şi cu nou-apărutele lucrări, mai ales în domeniul patristic, pe care le-a adus acasă şi le-a valorificat în lucrările elaborate. Aşa a ajuns ierarhul patrolog de la Timişoara să parcurgă un drum lung al cercetării patristice, început la vârsta de 20 de ani, când a publicat în ,,Foaia Diecezană” de la Caransebeş primul său studiu despre Auto-ritatea episcopală după Sfântul Ciprian al Cartaginei, până la valoroasele lucrări, deschizătoare de drumuri în spiri-tualitatea patristică românească, unele apărute în colecţia „Cum Patribus”, iniţiată de tânărul profesor Claudiu Arieşan în cadrul editurii ,,Amarcord”, cum sunt: Studii Patristice.

Aspecte din vechea literatură creştină, Quo Vadis. Studii, note şi comentarii teologice, Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare, Credinţă şi viaţă. Culegere de studii teologice, Scara raiului, precedată de viaţa pe scurt a lui Ioan Scolasticul şi urmată de Cuvântul către păstor, Viaţa Fericitului Pahomie, Origen şi Celsus. Confruntarea creştinismului cu păgânismul, Farmecul studiilor patristice, Patristica - filosofia care mângâie, Actualitatea literaturii vechi creştine.

Contribuţia de excepţie a Mitropolitului Nicolae Cor-neanu la dezvoltarea studiilor patristice româneşti, dra-gostea şi interesul său pentru viaţa şi faptele Părinţilor Bisericii noastre s-au concretizat şi prin deschiderea arătată faţă de tipărirea altor lucrări de acest gen în tipografia arhidiecezană din Timişoara. Amintim aici următoarele: Lac-tantius, Instituţiile divine, Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântări despre viaţa de familie, Patericul sau apoftegmele părinţilor din pustia Egiptului. Reputatul patrolog a fost, totodată, iniţiatorul şi coordonatorul colecţiei „Comorile pustiei“, găzduită în cadrul Editurii „Anastasia“ din Bucureşti.

Aşadar, Mitropolitul Nicolae Cor-neanu şi-a înscris numele în rândul vrednicilor patrologi români care au dăruit Bisericii o operă bogată şi foarte bine documentată, extrem de utilă teologilor şi credincioşilor, nu mai puţin tuturor celor interesaţi de spiritualitatea patristică. Referi-tor la aceasta, reține atenția în mod special traducerea lucrării Scara Raiului tipărită la Editura ,,Amar-cord” în colecția ,,Cum Patribus”, Timişoara, 1994 și reeditată ulterior la Editura ,,Învierea” a Mitropoliei Banatului în alte opt ediții, bucurân-du-se de un tiraj de peste 50000 de exemplare. Mitropolitul Nicolae a fost foarte mulțumit și nespus de încântat de setea duhovnicească a credincioșilor pentru scrieri de felul Scării Raiului, fapt ce l-a determinat să sublinieze: ,,La drept vorbind, dacă Scara rezumă și reprezintă ceva, apoi aceasta este întreaga spiritualitate patristică de până la

ea și, nu numai că o rezumă, ci și o sistematizează, ba mai mult chiar o pune sub semnul unui simbol foarte sugestiv, acela al scării și treptelor pe care, urcându-le, oricine poate ajunge la desăvârșire… Autorul nu-și numește scrierea Scară și nici capitolele ei trepte, dar cuprinsul scrierii în ansamblul și componentele sale sugerează clar ideea de urcare, treaptă cu treaptă, a scării ce duce la perfecțiune, la unirea cu Dumnezeu”.

Forţa sa intelectuală, probitatea știinţifică exemplară și calitatea memorabilă a sintezelor şi analizelor sale hermeneutice l-au transformat pe Mitropolitul Nicolae Cor-neanu într-un reper important al bibliografiei teologice și cu precădere, patrologice din ţară și din lume, numele său devenind sinonim cu excelenţa interpretării și frumuseţea caldă a formulărilor.

(urmare din pag. 9)

(continuare în pag.11)

11 Iconostas nr. 178 iunie 2015 zILELE aCaDEMICE TIMIȘENE

Mitropolitul academician Nicolae Corneanu nu a fost, însă, doar un reputat patrolog şi un ostenitor în arealul unităţii creştine, ci a arătat o preocupare constantă faţă de problemele pastorale, misionare filantropice şi administrative-bisericeşti, precum şi pentru buna rânduială a vieţii monahale din eparhia pe care a păstorit-o vreme de 52 de ani.

Fără a intra acum în prea multe detalii, trebuie totuși să amintim că, în perioada de peste jumătate de secol de arhiereu a hirotonit sute de preoți pe seama Arhiepiscopiei Aradului, dar mai ales pentru Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului, îngrijindu-se îndeaproape de completarea parohiilor vacante, așa încât credincioșii să se poată bucura de cuvântul lui Dumnezeu, de darurile și harul Sfintei Liturghii în fiecare duminică și sărbătoare. Pentru slujitorii altarelor bănățene, eruditul ierarh a publicat materiale omiletice, catehetice și pastorale în paginile revistei mitropolitane, precum și câteva volume de predici, remarcându-se ca un exigent orator bisericesc și fervent susținător al activității de catehetizare a credincioșilor, chiar înainte de anul 1989. Spre pildă, mitropolitul Nicolae era nelipsit de la slujba Vecerniei în catedrala mitropolitană, oficiată duminică seara și de la cateheza susținută de unul din preoții sau diaconii sluji-tori, după un plan dinainte întocmit, corectat și aprobat de Înaltpreasfinția Sa.

Fiind iubitor de carte, om de școală și cercetător pasionat al spiritualității creștine încă din tinerețe, mitropolitul Nico-lae a acordat atenție specială pregătirii viitorilor slujitori ai altarului în Seminarul Teologic din Caransebeș și la Institutul Teologic universitar din Sibiu, iar după 1990 la Facultatea de Teologie și la secția de Teologie din cadrul Liceului peda-gogic din Timișoara, înființarea celor două datorându-se și ostenelilor sale. Tot legat de învățământul teologic mai putem arăta că i-a susținut pe tinerii teologi, dornici să stu-dieze, cu burse în străinătate, la facultăți din Statele Unite ale Americii, Elveția, Grecia, Anglia, Germania și în alte țări. La fel, mai putem aminti că a arătat o grijă aparte față de tinerii

din Banatul sârbesc și din Ungaria ce doreau să studieze la școlile teologice din Mitropolia Banatului, convins fiind că vor deveni vrednici slujitori ai Bisericii în aceste ținuturi românești din apropierea granițelor.

Ar fi, de asemenea, foarte multe de spus despre lăcașurile de cult ridicate, renovate, binecuvântate, târnosite (sfințite cu moaște), despre celelalte așezăminte bisericești, școlare, social-filantropice, eparhiale și mănăstirești ctitorite sub înțeleapta și părinteasca sa arhipăstorire, dar mai ales des-pre dragostea și dăruirea arătată față de credincioșii care i-au solicitat ajutorul material, financiar și moral. Doar cei mai apropiați colaboratori ai regretatului mitropolit știu că acesta trimitea bani, prin mandat poștal, credincioșilor nevoiași din eparhie și din toată țara și atunci când epuiza salariul se împrumuta la Casa de Ajutor a Clerului pentru a putea săvârși pilduitoare fapte de filantropie creștină.

Pentru aceste frumoase şi ziditoare strădanii cărturarul umanist Nicolae Corneanu a primit numeroase distincții de onoare și premii, dintre care amintim: membru de onoare al Academiei Române și membru al Uniunii Scriitorilor din România (1992); premiul ,,pentru întreaga viață închinată adevărului, dreptății și libertății, acordat de Grupul pen-tru Dialog Social” (1997), premiul ,,Pro Cultura Timisiensis” acordat de Consiliul Județean Timiș, Ordinul Național pen-tru Merit în Grad de Mare Cruce, conferit de Președenția României în anul 2000 și titlurile de cetățean de onoare al orașelor Timișoara, Lugoj, Caransebeș și Făget.

Nu putem omite nici atenția acordată de lumea academică, întrucât i s-a acordat titlul de ,,doctor hono-ris causa” al Universității de Științe Agricole a Banatului, Universității ,,Aurel Vlaicu” din Arad, Universității de Vest din Timișoara și al Institutului Teologic Protestant din Cluj.

Toate acestea ne determină să ne aplecăm cu respect și să-I mulțumim lui Dumnezeu că a rânduit Banatului un ase-menea ierarh, ce a călcat cu vrednicie pe urmele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului.

† IOAN, Mitropolitul Banatului

(urmare din pag. 10)

12 Iconostas nr. 178 iunie 2015CaTEhISM

•Frumuseţea sufletului are o astfel de însuşire încât şi la bătrâneţe se bucură de mulţi adoratori, fiindcă niciodată nu se vestejeşte, ci întot-deauna înfloreşte. Sf. Ioan Gură de Aur

•După cum lucrarea lui Dumnezeu este să cârmuiască lumea, tot astfel lucrarea sufletului este să cârmuiască trupul. Avva Talasie

•Cel ce rabda bolile şi mulţumeşte, primeste cunună de mucenic Sfântul Ioan Gură de Aur

•În boală, înainte de a apela la doctori şi medicamente, foloseşte-te de rugăciuni. Sfântul Nil Sinaitul

•Sufletul cu nimic nu se smereşte aşa ca atunci când cineva se înfrânează în hrană. Avva Pimen

•Vinul este un lucru dumnezeiesc, iar beţia este un lucru diavolesc. Sfântul Ioan Gură de Aur

•Toate virtuţile nu sunt nimic altceva decât dragostea sub diferite forme. Fericitul Augustin

CUgETĂRI aLE SFINŢILOR pĂRINŢI

avva Pimen

Pagină realizată de prof. VaLentIna PoPa

SOCRaTE ȘI CELE TREI SITEUn om grăbit se apropie odată de înţeleptul Socrate.– Ascultă Socrate, vreau să-ţi destăinuiesc ceva grozav despre un prieten al tău.– Stai pe loc - grăi Socrate, vreau să te întreb mai întâi dacă ai cernut prin

cele trei site cele ce vrei să mi le spui?– Care cele trei site ? - întrebă omul mirat.– Da, prin cele trei site - grăi înţeleptul. Întâi şi întâi, ai tu siguranţă deplină

că ceea ce vrei să-mi spui este deplin adevărat? Ţi-ai cernut tu vorbele prin sita aceasta?

– O - răspunse omul, şovăind. Apoi am auzit şi eu pe alţii vorbind, n-aş putea spune că e adevarat.

– Ei, bine! desigur atunci ai folosit sita a doua. Dacă despre cele ce vrei să-mi spui n-ai siguranţa că ar fi adevărate, apoi eu te întreb, este ceva de bine în ceea ce vrei să-mi spui. Îmi faci vreo plăcere, vreo bucurie cu cele ce vrei să-mi spui?

– Nici asta nu as putea spune, dimpotrivă...– Ei bine, atunci desigur ai folosit sita a treia - grăi înţeleptul. Crezi că o să

mă prăpădesc dacă nu aflu ceea ce vrei să-mi spui. Eşti convins că este absolut neapărat să ştiu acestea?

– Apoi, chiar neapărat de lipsă nu-i...– Ei, vezi - grăi înţeleptul Socrate, zâmbind. Dacă ceea ce vrei să-mi spui nu

este nici adevărat, nici bun, nici neapărat de lipsă, apoi du-te, dragul meu acasă, ia sapa şi lopata şi-ţi îngroapă bine vorbele pe care vroiai să mi le spui.

ChEMaREa FIULUI

pIERDUTVino, fiul meu iubit,Din amăgitoare căi,Ca din nou să te îmbracÎn „podoaba cea dintâi!”

Cu zdrobirea inimii,Tu bătând la uşa mea,Voi ieşi atunci cu dorSpre întâmpinarea ta.

Pe grumazul tău căzând,Sărutare îţi voi daŞi cu glas înduioşat,„fiul meu” te voi chema.

Îţi voi da sandale noi,Haine bune şi inelŞi voi face prânz bogatDintru cel mai gras viţel.

Toată casa mea atunciDănţuind va prăznuiPentru fiul cel pierdutCare iarăşi va veni.

de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

13 Iconostas nr. 178 iunie 2015 TRaDIŢII

CORUL SFÂnta MarIaLOCUL II La FESTIVaLUL CONCURS LaDa CU zESTRE

Corul „Sfânta Maria” al Bisericii Ortodoxe din Giarmata Vii a obținut un nou succes la concursul județean „Lada cu zestre” organizat de Consiliul Județean Timiș și Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș.

În 15 martie 2015, s-a desfăsurat faza zonală a acestui concurs. Corul nostru a evoluat în comuna Remetea Mare, unde au participat numeroși interpreți, ansambluri de dan-suri, grupuri vocale, recitatori, coruri din 12 localități aron-date acestui centru.

Cu această ocazie, în incinta Căminului Cultural al comu-nei Remetea Mare s-a organizat o expoziție reprezentantivă din cele 12 localități, cu costume populare, țesături, obiecte agricole, icoane, fotografii vechi, etc. Giarmata Vii a avut un stand deosebit, cu icoane executate de copiii de la Cercul de pictură pe sticlă „Icoana, fereastră spre cer” și lucrări ale doamnei profesoare Nicoleta Spătar și o colecție de cos-tume populare din zona Banatului.

Corul „Sfânta Maria” a ocupat locul I la această fază zonală, calificându-se pentru faza județeană. Ultimul act al concursului, faza finală s-a desfășurat în data de 13 iunie 2015 la Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș. În curtea interioară a instituției s-a organizat, de asemenea, o expoziție similară celei de la Remetea Mare, dar mult mai amplă.

Emoționați, dar și încrezători, coriștii, sub bagheta magică a domnului profesor Cezar Verlan, au interpretat două sensibile, frumoase și pătrunzătoare piese: „Cu noi este Dumnezeu” și „Răsunet de la Crișana”. Un juriu format din personalități de marcă din domeniul muzical, dintre care

amintim pe d-nul Gelu Stan, d-na Daniela Băcilă și d-nul Remus Volungan au apreciat în mod deosebit piesa „Răsunet de la Crișana” a compozitorului Ion Vidu și au acordat corului mixt „Sfânta Maria” al Parohiei Ortodoxe Giarmata Vii un punctaj foarte bun, în urma căruia corul a ocupat locul II pe județul Timiș la secțiunea muzicală, situându-se la câteva zecimi de punct de locul I.

Membrii corului merită felicitări din plin pentru această realizare, pentru munca, pasiunea și credința lor, iar dom-nului profesor Cezar Verlan i se cuvin adânci plecăciuni de mulțumire pentru răbdarea, înțelegerea și dragostea de care a dat dovadă în pregătirea corului. Dumnezeu să le dea tuturor putere, înțelepciune și dăruire pentru a face încă multe alte lucruri bineplăcute înaintea Lui Dumnezeu.

Preot Vasile D. Suciu

14 Iconostas nr. 178 iunie 2015DIN VIaŢa paROhIEI • 1 - 31 mai 2015

Donaţii ComemorăriÎn data de 08 iulie se împlinesc 6 luni de când a plecat pen-tru totdeauna dintre noi scumpa noastră mamă, soacră, bunică

și străbunică BODOR IULIaNa. N-am vrut să pleci de lângă noi, Să pleci în neființă, Am vrea să fii iar printre noi, Dar nu e cu putință. Nu te vom uita niciodată și Dumnezeu să-ți așeze sufletul lângă cei drepți! Fie-i tărâna ușoară! Cei care doresc să participe la slujba de pomenire sunt așteptați sâmbătă 04 iulie, orele 12.00 la Biserica Ortodoxă Giarmata Vii. Familia.

Balint Maia 100 leiGiacov Andrei 100 leiSarchisz Iulia 100 lei

LazĂR MaRIaS-a născut în data de 19 august 1946 în locali-tatea Boianul Mare, ju- dețul Bihor. A decedat în data de 28 mai 2015. Un ultim și pios omagiu

din partea familiei. O vom purta veșnic în sufletele noastre și nu o vom uita niciodată. Dumnezeu să o odihnească în pace!

CununiiOaNĂ CIpRIaN

și NICULINa (născută antonie)

Data cununiei: 02 mai 2015

Nași: Bucaș Radu și Adriana

Casă de piatră!

TRULEa COS-TINEL și aNCa

(născută Trulea)Data cununiei:

23 mai 2015Nași: Plăvușin Paul și Diana

Casă de piatră!

aNghEL SEVER și ELENa

(născută Ruzmir)Data cununiei:

31 mai 2015Nași: Jurj Petrică

și AureliaCasă de piatră!

LUNCa DaNIEL și aNCUța (născută

andreica)Data cununiei:

16 mai 2015Nași: Jichici Liviu și Adriana

Casă de piatră!

Decese

OaNĂ aNDREIFiul lui Oană

Ciprian și NiculinaData nașterii:

15 ianuarie 2015Data botezului:

02 mai 2015Nași: Bucaș Radu

și AdrianaLa mulţi ani!

TRULEa VLaDFiul lui Trulea

Costinel și AncaData nașterii:

18 noiembrie 2014Data botezului:

23 mai 2015Nași: Plăvușin Paul și Diana

La mulţi ani!

LUpUț DRagOȘ-EDUaRD

Fiul lui Lupuț Liviu și Alina

Data nașterii: 28 ianuarie 2015Data botezului:

23 mai 2015Nași: Mocan Gheorghe și

RoxanaLa mulţi ani!

NEgRU KEVINFiul lui Negru

Daniel și ElenaData nașterii:

11 februarie 2015Data botezului:

31 mai 2015Nași: Mixich

Mladen și AlinaLa mulţi ani!

Botezuri

Timpul trece nemilos de repede. S-au scurs 20 de ani de lacrimi și durere de când a pășit în lumea celor drepți TOMa Va-LERIU. Amintirea lui a

rămas vie în inimile și în sufletele noastre. Soția Elena, fiul Eugen, nora Angelica și nepoții Ramon și Raul se roagă pentru sufletul lui. Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Cu aceeaşi nemărginită durere, familia amin-teşte tuturor celor ce l-au cunoscut şi preţuit, că s-a scurs un an de când a trecut în eter-

nitate, dragul nostru tată, socru, bunic şi străbunic David Constan-tin. Amintirea lui este veşnică pen-tru noi. Dumnezeu să-l ierte şi să-i vegheze sufletul!

Vatră nouă nr. 178 iunie 2015 15INFO Șah

Pagină realizată de eLeonora și PartenIe MIHaI, antrenori la c.S. Mediator

TURNEUL DE Șah RapID „TROFEUL MEDIaTOR”Sâmbătă, 6 iunie 2015 - ediția a XV-a, ediție aniversarăTurneul de Şah Rapid „Trofeul

Mediator” s-a desfășurat sâmbătă, 6 iunie 2015, în Căminul Cultural din comuna Ghiroda. Organizatorii au fost Clubul Sportiv Mediator din Giarmata Vii, Consiliul Județean Timiș, Primăria Ghiroda, Asociația Prologos.

La festivitatea de deschidere, ne-a onorat cu prezența D-nul Răzvan Hrenoschi, Șef serviciu Cultură și Sport, D-nul Maestru Internațional Ioan Mărășescu, directorul Clubului Studențesc Medicina Timișoara și D-nul antrenor, prof. Sabin Borșia, de la C.S. Rapid Teiuș.

Premiile în obiecte (șahuri mag-netice și o parte din cupe și medalii), au fost finanțate de Primăria Ghiroda, reprezentată de D-nul primar Vasile Cădariu. Consiliul Județean Timiș, reprezentat de D-nul Răzvan Hre-noschi, Șef serviciu Cultură și Sport, a cofinanțat cealaltă parte de cupe și medalii. Specificăm că, de aseme-nea, Clubul Studențesc Medicina Timișoara, reprezentat de D-nul Maes-tru Internațional Ioan Mărășescu, a finanțat, în acest an, cinci sportivi la Finalele Campionatelor Naționale de șah pentru copii și juniori de la Căciu-lata și va finanța un sportiv la Festivalul Internațional de Șah de la Cap Aurora.

Sponsorul principal al premiilor în bani a fost Soft Net Consulting, repre-zentat de D-nul director general, Dorin Andreica. Mulțumim tuturor!

Concursul a fost structurat pe patru turnee, A, B, C, și D.

Clasament final:Turneul a: Trofeul Mediator

Boboc (până în 8 ani):BĂIEȚI - Campion: Unguroiu Răzvan

- CS Vados Arad; Locul 2: Chiu Vlad – CS Mediator.

Turneul B: Trofeul Mediator copii (9 și 10 ani)

BĂIEȚI - Campion: Perescu Neo

– CSS1 Timișoara; Locul 2: Grosu Tudor – C.S. Mediator.

Turneul C: Trofeul Mediator Junior (11 și 12 ani):

BĂIEŢI - Campion: Ștreangă Edu-ard – C.S. Vados Arad; Locul 2: Anton Claudiu – CS Mediator.

FETE - Locul 1: Iarca Irina – CS Media-tor; Locul 2: Gheorghiță Cătălina – CS Mediator; Locul 3: Buhnici Loredana – CS Mediator

Au fost premiați cu „Peștișorul de aur”, cupa care răsplătește meritele deosebite în cadrul Cursului de șah în Școala gimnazială Ghiroda, de către D-na directoare prof. Claudia Vlaicu:

Locul 1 – Cadleț Cristian (șah din cls. a I-a până în prezent, cls. a VI-a).

Locul 2 – Buhnici Larisa (șah din cls. a I-a până în prezent, cls. a V-a).

Locul 3 – Buhnici Loredana (șah din cls. a I-a până în prezent, cls. a V-a).

Turneul D: Trofeul Mediator Senior (peste 12 ani):

Campion: Balla Tamaș - ACS Vados Arad; Locul 2.Bogdan Dan – CC Apollo Satu Mare.

Cea mai bună senioară (peste 20 ani): Rohlicek Magda – CS Mediator.

Veterani (peste 60 ani): Lupuți Silviu – CS Mediator.

Băieţi 18 ani - Locul 1: Ghițoiu Luigi – CS Mediator.

Fete 14 ani - Locul 1: Rohlicek Anca – Cs Mediator; Locul 2: Silaghi Oana – CS Mediator.

Trofeul Mediator a fost mediatizat de TVR 2 Timișoara. De asemenea, D-nul Ilie Sîrbu a filmat deschiderea festivă a turneului, precum și instan-tanee din timpul desfășurării partide-lor de șah. Putem menționa că suntem bucuroși de reușita CD–ului, realizat tot de D-nul Ilie Sîrbu, în care sunt redate, foarte pe scurt, imagini de la înființarea clubului de șah Mediator până în prezent, povestite de noi doi

(Eleonora și Partenie Mihai). Suntem mulțumiți că la bucuria

aniversării clubului nostru s-au alătu-rat 125 de sportivi, 45 fiind legitimați la noi, iar din cele 33 de premii oferite, 13 premii au fost obținute de sporti-vii noștri. Felicitări și mulțumiri tutu-ror participanților, cât și însoțitorilor: profesori, antrenori, părinți și bunici!

Vrem să precizăm aici că grupul din Teiuș, condus de D-nul prof. și antrenor Sabin Borșia cu soția, D-na Viorica, ne-au onorat participând absolut la toate edițiile. Pentru aceasta ceasul deșteptător sună la orele 3:30 dimineața, ei străbătând cu mașina 250 de km și sunt însoţiţi de un număr aproximativ de 12 sportivi.

În acest an, Ozana a venit direct de la banchetul de clasa a XII-a. Asta da, dragoste de a juca șah pur și simplu. Îi dorim succes din toată inima la examenul care bate la ușă.

A fost editat la sediul clubului, cu mijloace proprii, Visul unui pion, revista C.S. Mediator nr. 6 și pașii învin-gătorului în șah, revista de șah, ediția a III-a.

Desigur că avem a mulțumi mul-tor sportivi, colaboratori, parteneri în organizarea de concursuri, spon-sori, preotului paroh Vasile Suciu cu soția, D-na prof. Monica Tania Suciu, inițiatorii primului Turneu de Șah rapid Trofeul Mediator și de aceea ne rezer-văm spațiu în următorul număr 7 al revistei Visul unui pion, pe care dorim să o publicăm la deschiderea festivă a anului școlar 2015 – 2016.

Această revistă va cuprinde și Pal-maresul sportivilor noștri în cei 15 ani de activitate șahistă, în paralel cu diplomele lor primite la școală și la celelalte activități extrașcolare la care au participat.

Noi vă dorim o vacanță frumoasă și binemeritată.

Vatră nouă nr. 178 iunie 201516

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. partoș S.R.L. , Timișoara, str. zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

periodic al comunității din giarmata Viiadresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@yahoo.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Orez cu ciuperci și carne

prăjitură cu vișineIngrediente:

- 1 cană de vişine fără sâmburi- 250 gr făină- 200 gr zahăr fin- un praf de sare- 5 ouă

- 50 ml lapte- 70 ml ulei- zeama şi coaja de la 1/2 lămâie- vanilie- zahăr pudră vanilat-1/2 plic praf de copt

Pentru început, separăm ouăle (albușurile și gălbenușurile) în două boluri. Mixăm bine albușurile cu un praf de sare, apoi cu zahărul. Gălbenușurile le amestecăm cu uleiul, adăugăm apoi treptat laptele, vanilia, zeama și coaja de lămâie. În compoziţia cu gălbenușuri adăugăm jumătate din cea de albușuri și amestecăm bine. Adăugăm treptat făina și omogenizăm, apoi punem praful de copt stins cu o linguriţă de zeamă de lămâie. Încorporăm și restul de spumă de albuș, ușor, prin învăluire, până se omo-genizează totul. Încorporăm și vișinele. Turnăm compoziţia într-o formă tapetată cu hârtie de copt și coacem prăjitura la 180°C, până ce trece testul cu scobitoarea (35-45 de minute). Dacă puneţi fructe mai grele și mai zemoase, coacerea se poate prelungi până la o oră. Lăsaţi-o apoi la răcit, pudraţi-o cu zahăr pudră vanilat. sursa: www.bucataras.ro

Ingrediente:- 400 g de carne (porc sau pui)- 1 cană de orez- 350 g de ciuperci tăiate felii- 2 căni zeamă de supă- 1 ceapă tocată mărunt

- 1 lingură de pasta de tomate- 1 ardei gras tăiat cubuleţe- 1 căţel de usturoi- frunze de pătrunjel- ulei- sare, piper după gust

Mod de preparare: Tăiaţi carnea bucăţele, apoi căliţi-o în ulei încins. Adăugaţi usturoiul tocat fin şi ceapa tăiată mărunt. Adăugaţi ciupercile, căliţi încă 2 minute, apoi adăugaţi puţină zeamă de supă şi lăsaţi la fiert 10-15 minute, acoperind vasul cu un capac. Adăugaţi sare şi piper măcinat, după gust. Puneţi ardeii graşi, pasta de tomate şi restul de zeamă de supă şi lăsaţi să dea într-un clocot. Adăugaţi orezul. Amestecaţi bine şi puneţi mâncarea la cuptor, aproximativ 30 de minute, la foc mic. Scoateţi vasul din cuptor şi amestecaţi uşor şi dacă este nevoie, mai adăugaţi supă. Adăugaţi verdeaţa proaspătă, tocata mărunt. sursa: www.petitchef.ro

Duminică, 5 iulie 2015, va avea loc întâlnirea fiilor satului Nadăș. Manifestările se deschid la orele 12.30 cu o slujbă de mulțumire oficiată

în fața bisericii și un parastas de obște la troița eroilor.Programul artistic va fi susținut de renumita solistă de muzică populară

d-na RaMONa VIța, acompaniată de formația condusă de d-nul pETRICĂ VIța.

Invitați speciali: prof. Dr. Marius Cârnu, george pelea, Dana Ivan și Lucuță Stelian.

Suită de dansuri – în premieră – ansamblul profesionist Banatul din Timișoara.Bufetul de campanie va fi asigurat de SC Jack aMg.

Sponsor: Consiliul Local al orașului RecașOrganizator: Sarchiz Mihai jr.

Vă aşteptăm cu drag!