NR. 125 I 17 MARTIE 2009 I 3,5 RON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 52100

ROMÂNIA

{OC&GROAZ~LAPARIS&LONDRA&MADRID&BERLIN&OSLO&DUBLIN&ROMA&PRAGA&MOSCOVA&ATENA&BELGRAD&REYKJAVIK&BRUXELLES&AMSTERDAM&LISABONA&BERNA&VAR{OVIA&HELSINKI&COPENHAGA&STOCKHOLM&VIENA&MILANO&FRANKFURT&EDINBURGH&VILNIUS&LJUBLJANA&SOFIA&BUCURE{TI&TORINO&MINSK&BUDAPESTA&BIRMINGHAM&LUXEMBURG&BARCELONA&ZAGREB...

INSOLVEN}A, MAI BUN~ CA FALIMENTUL

AIG SE SIMTE FOARTE BINE|N ROMÅNIA

MARKETING: PROBLEME SAU OPORTUNIT~}I?

49

ANALIZ~

17 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

Dup` c`derea Zidului Berlinului, Sumitomo Electric Industries din Japonia s-a al`turat unui grup de furnizori din industria auto pentru \nfiin]area de fabrici low-cost \n zona estic` a Europei. Au deschis fabrici din Polonia pân` \n Bulgaria [i ast`zi de]in 12 facilit`]i \n regiune. Dar acum, Sumitomo \[i mut` produc]ia la sud de Europa - \n vechiul port marocan Tanger [i \n BouSalem, un or`[el amplasat \ntr-o zon` agricol` \n nordul Tunisiei. Cum costurile cresc \n Europa de Est, compania a declarat c` este tot mai greu s` fac` profit. |n acela[i timp, nordul Africii ofer` salarii mult mai mici [i mult mai mul]i oameni dornici de munc`.

Sumitomo nu este singura companie care ia calea Magrebu-lui, zon` format` din patru ]`ri \n curs de dezvoltare de-a lungul ]`rmului de sud al Mediteranei. Condus` de Maroc [i Tunisia, regiunea cu 84 de milioane de locuitori atrage investi]ii seri-oase – peste 30 de miliarde de dolari \n ultimii cinci ani – pentru produc]ie de orice gen, de la fabrici de componente auto [i spa-]iale, pân` la sta]iuni de cinci stele [i call-centere pentru com-panii multina]ionale.

Chiar [i Algeria [i Libia, atât de izolate politic pe scena in-terna]ional`, \ncep s` \[i re\nvie economiile stagnante. Ambele se deschid investi]iilor str`ine [i, cu ajutorul conductelor care traverseaz` Mediterana, au devenit furnizori importan]i de gaz natural pentru o Europ` care caut` alternative la instabila Rusie. }`rile Magrebului “au politici total diferite, dar sunt pe drumul cel bun, merg \n aceea[i direc]ie”, spune Andre Azoulay, un francez fost director de banc`, care este consultant economic pentru regele Marocului, Mohammed al VI-lea.

Magrebul (“locul amurgului” \n arab`) este foarte probabil s` \[i continue expansiunea \n ciuda crizei economice globale. Cre[terea prev`zut` pentru 2009 merge de la 3,7% \n Tunisia la peste 5% \n Libia. Euler Hermes, companie de consultan]` care analizeaz` riscuri investi]ionale, consider` Tunisia [i Maroc mai sigure decât Ungaria, România [i Bulgaria. “|n timp ce ]`rile Magrebului vor fi cu siguran]` afectate de sc`derea activit`]ii economice, sunt suficient de robuste s` supravie]uiasc`”, a de-clarat analistul Andrew Atkinson, de la Euler Hermes.

GUVERNE PUSE PE AFACERI

Farmecul Magrebului este evident. Este foarte aproape de Euro-pa: Tanger se afl` la mai pu]in de 13 km de Spania, peste Strâm-toarea Gibraltar. Guvernele din regiune sunt relativ stabile [i prietenoase cu mediul de afaceri. {i este [i ieftin, media salariilor fiind \ntre 195 [i 325 de dolari pe lun`. Spre compara]ie, salariul mediu pl`tit de produc`torul francez Renault la fabrica Dacia din România este de 671 de dolari.

Aceste cifre explic` de ce Renault construie[te o fabric` de asamblare \n Tanger, care va fi una dintre cele mai mari facilit`]iale companiei. Se a[teapt` ca uzina s` angajeze 6.000 de mun-citori, iar oficialii marocani spun c` ar putea atrage furnizori care s` creeze alte 35.000 de locuri de munc`. De[i criza interna-]ional` a \ntârziat inaugurarea fabricii cu aproape un an, direc-torul executiv Carlos Ghosn spune c` Renault nu [i-a schimbat inten]iile privind uzina, care va construi Loganuri la pre] redus pentru Magreb [i nu numai. “Suntem optimi[ti \n ceea ce prive[te aceste pie]e”, a declarat el.

Industria aerospa]ial` a Europei este la fel de optimist` \n ceea ce prive[te regiunea. Anul viitor, Airbus pl`nuie[te deschiderea unei fabrici de 76 de milioane de dolari \n Tunisia, cu 1.500 de

Africa de Nord devine rapid un furnizor cheie de energie [i o alternativ` de produc]ie pentru Europa de Est

ASCENSIUNEA}~RILOR DIN MAGREB

De Carol Matlack [i Stanley ReedCASABLANCA/ALGER

(DE

SU

S, |

N S

EN

SU

L A

CE

LOR

DE

CE

AS

OR

NIC

) S

IDA

LI D

JEN

IDI; A

BD

ELH

AK

SE

NN

A/A

FP

/GE

TT

Y IM

AG

ES

;

ZO

HR

A B

EN

SE

MR

A/R

EU

TE

RS

; A

BD

ELH

AK

SE

NN

A/A

FP

/GE

TT

Y IM

AG

ES

50angaja]i. Iar furnizorii industriei au deja peste 10.000 de agaja]i \n Magreb, producând panouri de fuzelaj, ]evi de presiune [i multe altele. Grupul francez Sa-fran are [ase fabrici \n Magreb, cu aproape 1.400 de angaja]i. |n uzina de lâng` aeroportul din Casablanca, femei \n jachete albe \mpletesc fire electrice \n cabluri destinate avioanelor Boeing [i Airbus. Compania mixt` for-mat` de Boeing [i operatorul de stat Royal Air Maroc are 600 de angaja]i care câ[tig`, \n medie, 315 dolari pe lun`. S`pt`mâna de lucru este de 44 de ore, con-siderabil mai lung` decât \n majoritatea ]`rilor europene. {i, f`r` sindicate, este mai u[or pentru manageri s` adapteze produc-]ia \n func]ie de comenzi. “Suntem competitivi nu doar \n privin-]a salariilor, dar [i la flexibilitate [i vitez` de reac]ie”, spune Hamid El-Andaloussi, care conduce opera]iunile Safran din Maroc.

Casablanca este emblematic` pentru avântul economic al Magrebului. Departe de imaginea de târg subdezvoltat din filmul care a f`cut-o celebr`, Casablanca este un ora[ \nfloritor cu 4 mi-lioane de locuitori. Cl`diri moderne de birouri se \nal]` \n apro-pierea de vechea Medina, str`b`tut` de str`du]e \ntortocheate. La periferie, muncitorii finalizeaz` un vast complex de cl`diri de birouri, numit Casanearshore. Acesta va ad`posti call-centere [i opera]iuni ale unor companii ca Dell [i BNP Paribas, dornice s` profite de cuno[tin]ele de limb` francez` din fosta colonie.

PREMIAN}II CLASEI

O alt` atrac]ie pentru multina]ionale este for]a de munc` calificat`, gra]ie importan]ei acordate educa]iei \n Maroc [i Tunisia. Forumul Economic Mondial clasific` \nv`]`mântul tehnic [i matematic din Tunisia pe locul [apte \n lume (SUA ocup` locul 48). Marocul a deschis chiar o universitate \n stil american \n mun]ii Atlas, unde toate cursurile sunt predate \n englez` [i studen]ii trebuie s` petreac` cel pu]in un semestru \n str`in`tate.

Investi]iile creeaz` oportunit`]i pentru tineretul magrebian. “Mi-am realizat visul”, spune Elmehdi Daou El Makane, pasio-nat de jocuri video, care lucreaz` \ntr-un studio din Casablanca al produc`torului francez de jocuri Ubisoft Entertainment. Unul din cei 85 de angaja]i ai studioului, Elmehdi este fericit c`-[i poate petrece ziua dezvoltând jocuri ca Rayman Raving Rabbids, pentru consolele Nintendo.

Dar, la câ]iva kilometri de Casablanca, peisajul se schimb` rapid, \n prim plan ap`rând sate pr`fuite [i c`ru]e trase de m`gari, pentru ca totul s` se piard` apoi \n Sahara, de[ertul care acoper` peste trei sferturi din suprafa]a Magrebului. Zona este mult mai pu]in dezvoltat` decât era Europa de Est la c`derea Zidului Berlinului. Marocul, cea mai s`rac` ]ar` din Magreb, are un produs intern brut pe cap de locuitor de doar 4.000 de dolari, comparativ cu 13.200 de dolari \n Bul-garia, cel mai s`rac stat al Uniunii Europene, [i o rat` de alfa- C

RE

DIT

HE

RE

BUSINESSWEEK I 17 MARTIE 2009

De Stanley ReedALGER

Nadia Derafa [i Mohamed el Aasar s-au obi[nuit s` lucreze pân` târziu \n noapte \ntr-o cl`dire mo-

dest` de [ase etaje, pe o strad` noroioas` din Alger. Cei doi reprezint` El Sewedy Cables, o companie egiptean` care sper` s` ob]in` o parte din proiectele de 190 de miliarde de dolari \n energie [i infrastructur` planificate de Algeria. De peste doi ani, ei [i-au petrecut aproape tot timpul c`utând loca]ii, ob-]inând autoriza]ii [i alegând companii de construc]ii pentru a ridica o fabric`. De[i nu a fost u[or, fabrica de 50 de mi-lioane de dolari, situat` la 160 km vest de capitala algerian`, va \ncepe produc]ia \n aceast` prim`var`. “Trebuie s` \nve]i sistemul [i s` ar`]i c` e[ti decis s` investe[ti. Dar cererea este uria[`”, spune el Aasar, un egiptean de 38 de ani care conduce opera]iunile El Sewedy din Algeria.

El Sewedy se afl` \n avangarda companiilor care \ncearc` s` deschid` o pia]` cu poten]ial enorm. Pân` de curând, Alge-ria a fost practic \nchis` companiilor str`ine. De[i str`inii se confrunt`, \nc`, cu numeroase obstacole, au \nceput s` câ[tige teren \n agricultur`, energie, domeniul bancar [i nu numai. “Sunt de toate de f`cut la noi \n ]ar`”, afirm` Issad Rebrad, pre[edintele Cevital, un holding de 2 miliarde de dolari cu afa-ceri diverse, de la industria alimentar` la cea a construc]iilor.

Algeria a avut parte de multe probleme \n ultimii 50 de ani. Un violent r`zboi de independen]` a pus cap`t domina-]iei franceze \n 1962. Apoi, \n anii ‘90, conflictul deschis cu extremi[tii islamici a f`cut 100.000 de victime. |n 1999, când armata a sus]inut alegerea pre[edintelui Abdelaziz Bouteflika, guvernul reu[ise s` se impun`. De[i extremi[tii reprezint` \n

ALGERIA E DESCHIS~ - OARECUM Investitorii avanseaz`, \n ciuda problemelor

6,2%

4,0%

MAROC34,3 MILIOANE4.000$

7,0%

5,5%

LIBIA6,1 MILIOANE14.900$

4,9%3,8%

ALGERIA33,7 MILIOANE7.100$

5,1%3,7%

TUNISIA10,4 MILIOANE8.000$

PIB pe capde locuitor

CRE{TEREPIB'08

CRE{TEREPIB'09 (EST.)

Sursa: Banca Mondial`, FMI, CIA World Factbook

HA

RT

~ D

E L

AU

RE

L D

AU

NIS

-ALLE

N/B

W

51

CR

ED

IT H

ER

E

ANALIZ~

MARCH 16, 2009 I BUSINESSWEEK

continuare o amenin]are, Bouteflika a reu[it s` impun` ordinea, \ncercând \n acela[i timp s` sl`beasc` dependen]a economiei de exporturile de petrol [i gaze.

Eforturile au ajutat Algeria. Cre[terea medie anual` a fost de 5% \n ultima perioad`, iar rezervele valutare au ajuns la 140 de miliarde de dolari. |n timp ce gigan]i petrolieri ca BP, ENI [i Anadarko Petroleum au investit \n Algeria atra[i de rezervele de 41 de miliarde de barili ale ]`rii, str`inii au prin r`d`cini [i \n alte sectoare. BNP Paribas are deja 500 de angaja]i aici. Produc`torul francez de ciment Lafarge de]ine dou` fabrici mari \n Algeria, estimând pentru acest an o cre[tere de 5-10%, ca ur-mare a proiectelor de autostr`zi [i construc]ii. Magnatul egip-tean al telecomunica]iilor Naguib Sawiris a ob]inut o licen]` de telefonie mobil` \n 2001. Acum, re]eaua sa Djezzy are 4.000 de angaja]i [i a realizat anul trecut venituri de aproape 2 miliarde de dolari. Când Algeria “se va deschide [i mai mult, va fi o explozie economic`”, spune Sawiris.

“PROFITORII” STR~INI

Schimbarea este vizibil` \n ora[ele algeriene. Cultura din Alger [i Oran, situat la 320 km vest de capital`, este mult mai apropiat` de cea francez` decât \n ]`rile musulmane de la est. La “Melo-mane”, un legendar club din Oran, orchestra cânt` de toate, de la Chaabi (un fel de salsa algerian`), la melodii ale lui Frank Si-natra. |n Alger se g`sesc la tot pasul braserii fran]uze[ti [i baruri \n stil occidental.

Problema este c` pre[edintele Bouteflika bate \n retragere. |n toamna trecut`, el a modificat Constitu]ia ca s` candideze pentru al treilea mandat de cinci ani la alegerile din aprilie. Bouteflika [i-a condimentat discursurile de campanie cu o retoric` na]ionalist`, acuzând investitorii str`ini c` profit` cu neru[inare de algerieni. |n august, a in-trodus restric]ii privind investi]iile str`ine, astfel \ncât algerienii s` de]in` pachetul majoritar \n orice com-panie nou` - o m`sur` prin care sper` s`-[i p`streze de partea sa armata [i serviciile secrete.

Algeria are avantajul c` a intrat \n criz` cu fun-damente financiare solid`. Cu datorii de doar 4 mi-liarde de dolari, \[i poate permite s` modernizeze infrastructura [i s` construiasc` zeci de mii de case [i apartamente \n acest an. Oamenii de afaceri spun c` economia va continua s` creasc`, de[i sub cei 5%\nregistra]i anul trecut.

Dar, dac` pre]ul petrolului nu-[i revine, Bouteflika va trebui s` g`seasc` o solu]ie pentru a ]ine [omajul sub control. Rata oficial` a [omajului este de 13%, dar

e mult mai mare \n rândul tinerilor. Iar proiecte ca o autostrad` de 11 miliarde de dolari nu creeaz` prea multe locuri de munc`. Autostrada, care ar urma s` str`bat` ]ara de la est la vest, este construit` de companii din China cu muncitori chinezi. Atât de mul]i tineri \[i petrec timpul pe str`zi, sprijini]i de ziduri, \ncât au fost porecli]i “hiti[ti”, un joc de cuvinte ce are la origine termenul arab pentru “zid”. Mul]i dintre ei ar fi mers \n Fran]a \n c`utare de locuri de munc`, dar este tot mai greu acum, din cauza regu-lilor mai stricte \n domeniul imigra]iei.

Companiile au \n continuare dificult`]i \n Algeria. O problem` major` este birocra]ia care \ncurc` afacerile legale, dar nu face mare lucru pentru a stopa importurile ilegale sau angaj`rile la negru. Ambasada SUA estimeaz` c` pia]a neagr` reprezint` jum`tate din economia Algeriei, iar managerii se plâng c` biro-cra]ii le cer mereu [pag`. “Mediul de afaceri este foarte dificil. Dar oportunit`]ile sunt uria[e”, spune Slim Othmani, CEO al Rouiba, produc`tor algerian de sucuri de fructe.

Când petrolul a alimentat economia, s-a dovedit o sabie cu dou` t`i[uri. Algeria furnizeaz` circa 10% din gazele naturale consumate \n Europa [i vrea s`-[i sporeasc` exporturile cu o treime pân` \n 2012. Dar sectorul este dominat de compania de stat Sonatrach. Criticii spun c` aceasta are destul de pu]ini an-gaja]i, iar veniturile uria[e pe care le genereaz` (76 de miliarde de dolari \n 2008) permit guvernului s` frâneze reformele eco-nomice. “Suntem prea dependen]i de petrol”, spune Réda Ha-miani, pre[edintele asocia]iei Forum des Chefs D’Entreprises. El adaug` c`, pentru majoritatea algerienilor, petrolul “nu ge-nereaz` bog`]ie”. ̂

betizare de doar 52%, fa]` de 98% \n Bulgaria.Regele marocan [i liderul tunisian Zine El Abidine Ben Ali au

privatizat mai multe companii [i au modificat legisla]ia muncii, dar reformele mai au de str`b`tut un drum lung. “Exist` corup-]ie, nepotism, invidie”, spune Kathy Kriger, fost diplomat american \n Maroc, care acum are un restaurant \n Casablanca, “Rick’s Café”, copie fidel` a barului din film. {i, \n timp ce Libia [i Algeria au \nregistrat progrese importante – companii de re-nume ca BP, Dutch Shell [i ExxonMobil au investit \n aceste ]`ri – cele dou` ]`ri sunt [i mai \n urm`.

|n ciuda acestor elemente nesigure, Magrebul pare bine pozi-]ionat pentru a dep`[i f`r` probleme criza. Spre deosebire de Europa de Est, nu s-a afundat \n datorii. {i, de[i ONU afirm` c` investi]iile str`ine \n Magreb au sc`zut cu circa 5% anul trecut, nu este deloc r`u comparativ cu declinul de 21% din Orientul Mijlociu. “Unele proiecte sunt \ntârziate sau regândite”, arat` James Morrow, [eful Citibank pentru Maroc, Tunisia [i Libia. Dar, adaug` el, zona “este urm`toarea loca]ie logic` pentru companii care vor s`-[i diversifice expunerea”. ̂ – Cu contribu]ia: Hiroko Tashiro [i Kenji Hall (Tokio)

Pre[edintele Boutefl ika cere ca algerienii s` fi e majoritari \n companiile nou \nfi in]ate

RYA

D K

RA

MD

I/W

PN