studiu comparativ regatul tarilor de jos - olanda - irina dumitriu - iunie2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,

PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE

AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Investeşte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară3 „CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII LUCRĂTORILOR ŞI A ÎNTREPRINDERILOR”Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile"

Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”Beneficiar: Ministerul Educaţiei NaţionaleContract nr. POSDRU/93/3.3/S/53132

Procesele de certificare a competenţelor şi de recunoaştere a calificărilor

în Olanda

Autor: Dr. Irina Dumitriu

Martie 2013



AMPOSDRU



C U P R I N S

Introducere.............................................................................................................................3

I. Procesul de certificare a competenţelor în Olanda............................................................5

I.1. Sistemul de învăţământ....................................................................................................................6

I.2. Educaţia adulţilor...........................................................................................................................13

I.3. Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte informale

şi non-formale................................................................................................................................18

I.4. Cadrul Naţional al Calificărilor din Olanda raportat la Cadrul European al

Calificărilor....................................................................................................................................21

II. Procesul de recunoaştere a calificărilor profesionale în Olanda....................................25

II.1. Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite

în alte SM ale UE, SEE şi Confederaţia Helvetică........................................................................25

II.2. Profesiile reglementate şi autorităţile competente din Olanda......................................................30

II.3. Statisticile IMI privind profesiile reglementate înscrise în sistem de Olanda

comparativ cu cele înscrise de România........................................................................................40

Concluzii..................................................................................................................................43

Bibliografie..............................................................................................................................44

Abrevieri..................................................................................................................................45

Link-uri utile...........................................................................................................................47

Anexa 1 – Profesiile reglementate în Olanda, în analiză comparativă cu cele din

România..................................................................................................................................48

2



AMPOSDRU



Introducere

Studiul de faţă, ca şi alte studii similare de analiză comparativă a proceselor de certificare a competenţelor

şi recunoaştere a calificărilor în Italia, Spania, Germania, Danemarca, Marea Britanie şi Cehia, constituie

unul din rezultatele proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din

România (IMI PQ NET România)” implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) în

parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) şi Institutul pentru Politici Sociale (IPS), co-

finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013 (POSDRU).

Obiectivul general al proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din

România (IMI PQ NET România)” constă în crearea şi consolidarea reţelei IMI (Internal Market

Information) pentru calificările profesionale din România (IMI PQ NET), în scopul susţinerii iniţiativei

Comisiei Europene (CE) privind dezvoltarea Sistemului de informare al Pieţei Interne, dezvoltarea unei

iniţiative comune la nivel naţional, vizând consolidarea capacităţii partenerilor sociali (agenţiile şi

organizaţiile guvernamentale, asociaţiile profesionale) de a promova dezvoltarea durabilă, prin crearea

unor instrumente adecvate şi a unor canale de comunicare şi consultare reciprocă, în scopul

realizării unei comunicări eficiente cu organizaţiile similare din Uniunea Europeană (UE) şi Spaţiul

Economic European (SEE), prin intermediul platformei IMI.

Pentru atingerea obiectivului general, MEN şi-a propus, printre alte obiective specifice, dezvoltarea şi

implementarea unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a competenţelor

lucrătorilor români şi de recunoaştere a calificărilor profesionale ale cetăţenilor comunitari. Pentru

aceasta, experţii metodologici externi ai ANC au cercetat sursele de informaţii de la nivel naţional (ale

ţării analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii comparative realizate la nivelul UE) privind

modul de dobândire a calificărilor, sistemul de educaţie şi formare profesională (EFP), tipurile de

documente de certificare a competenţelor profesionale, reglementările privitoare la validare, certificare şi

recunoaştere a calificărilor, profesiile reglementate conform Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea

calificărilor profesionale. In majoritatea Statelor Membre (SM) ale UE analizate, au fost organizate vizite

de studiu (în Danemarca, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda şi Spania) la care au participat

reprezentanţii membrilor reţelei IMI PQ NET Ro constituite în cadrul proiectului, precum şi experţi ai

MEN şi ai ANC. In cadrul vizitelor, s-au organizat întâlniri cu reprezentanţi ai Autorităţilor Competente

(AC) la nivel naţional, dar şi AC care gestionează diverse profesii reglementate, ocazii cu care autorii

studiilor comparative au putut colecta mai multe informaţii actualizate, din sursă directă.

3



AMPOSDRU



Scopul final al studiilor şi al vizitelor de studiu, realizate în beneficiul membrilor reţelei IMI PQ NET,

vizează atingerea obiectivelor specifice ale proiectului, de creare a unor canale de comunicare şi

consultare reciprocă atât între membrii reţelei naţionale, cât şi între aceştia şi omologii lor din SM ale UE

vizitate, de dezvoltare şi implementare a unor termeni de referinţă comuni privind standardele de

certificare a competenţelor şi de recunoaştere a calificărilor profesionale (prin preluarea şi adaptarea

exemplelor de bune practici cunoscute şi mai bine înţelese cu ocazia vizitelor de studiu), de consolidare a

capacităţii membrilor reţelei IMI PQ NET România de a se implica în schimbul de informaţii

intermediate de platforma IMI.

Olanda a fost aleasă pentru realizarea prezentului studiu comparativ deoarece poate fi considerată un

model în privinţa referenţierii Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) la Cadrul European al Calificărilor

(CEC/EQF) şi un exemplu de bună practică în construcţia instituţională de dialog social în dezvoltarea

calificărilor, astfel încât acestea să raspundă cât mai bine nevoilor reale şi în continuă schimbare de pe

piaţa muncii olandeze.

Studiul comparativ pe Olanda se bazează pe documentarea realizată în anul 2012 de toţi experţii

metodologici externi ai ANC şi pe experienţa dobândită în cadrul vizitei de studiu la Haga, în perioada 5

– 10 noiembrie 2012, pentru care aducem mulţumiri partenerilor olandezi: domnul Jochem Sprenger –

consilier IMI la Ministerul Afacerilor Economice, Coordonator Naţional IMI în Olanda; doamnele Martje

van Bruggen şi Stan Plijnaar-Siedsma de la Samenverking Beroepsonderwijs Bedijfsleven (S BB) -

Fundaţia pentru Cooperare în Educaţie şi Formare Profesională şi Piaţa Muncii; doamna Veekle Loport şi

domnul Bert van Rheenen de la Nuffic - Organizaţia Olandeză pentru Cooperare Internaţională în

Invăţământul Superior; doamna Desiree Hoefnagel de la Ministerul Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului şi

domnul Henk Stoop de la Registrul BIG pentru medici şi asistente medicale; doamna Alma Ploeger de la

Netherlands Architecture Institute (NAI) – Institutul Olandez pentru Arhitectură; doamna Risha Schwalbe

de la College Deskundigheid Financiële Dienstverlening – CDFD - Colegiul pentru Competenţe în

Serviciile Financiare; domnul Pim Albers de la The Hague Institute of Global Justice – Institutul Justiţiei

Globale din Haga; doamna Marlies Leegwater de la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Stiinţei; domnul

Sim Haket de la SOLVIT Nederland – Centrul Solvit Olanda.

4



AMPOSDRU



I. Procesul de certificare a competenţelor în Olanda

In Olanda, conform legii din 7 aprilie 2005, de modificare a legii învăţământului şi implementare a

termenilor de calificare şi formare profesională (Stb. 2005, 203; wet experimenten), calificările

profesionale se obţin în urma unor examene care certifică competenţele fiecărei persoane. Până în august

2010, a fost o perioadă de încercări în ceeace priveşte dezvoltarea calificărilor profesionale bazate pe

competenţe, precum şi îmbunătăţirea acestora prin formare continuă.

Toate programele de formare din sistemul de învăţământ secundar profesional/vocaţional sunt înscrise în

Registrul Central al Programelor Profesionale/Vocaţionale (CREBO, Centraal Register

Beroepsopleidingen). In registru figurează fiecare instituţie cu programele pe care le oferă, calificările

care se obţin la absolvire, ruta de învăţare presupusă de fiecare program şi calificările parţiale care sunt

supuse unei validări externe. In registru se mai specifică, de asemenea, care sunt programele finanţate de

stat şi care sunt organismele autorizate pentru validarea examinărilor.

Toate programele de învăţământ superior acreditate sunt înscrise în Registrul Central al Programelor de

Studiu din Invăţământul Superior (CROHO, Centraal Register Opleidingen HogerOnderwijs).

Astfel, orice persoană poate afla toate informaţiile despre calificarea care o interesează dintr-unul din cele

două registre publice.

Statul olandez se implică, în şcoli, în orientarea profesională a tinerilor care nu ştiu ce profesie să aleagă

şi, astfel, elevii beneficiază de programe eficiente de orientare profesională oferite de instituţiile de

învăţământ. Obiectivele care erau până nu demult cele care trebuiau atinse după parcurgerea unui nivel de

educaţie sunt acum înlocuite cu abilităţi şi competenţe pe care absolventul trebuie să le dobândească în

vederea unei mai facile absorbţii pe piaţa muncii. In acelaşi scop, reprezentanţii ministerului educaţiei şi

reprezentanţii mediului de afaceri olandez colaborează în procesul de dezvoltare a calificărilor

profesionale. Această strategie a fost experimentată în Olanda timp de 3 ani prin aşa numitul proces MBO

2010.

5



AMPOSDRU



1.1. Sistemul de învăţământ

Invăţământul obligatoriu în Olanda este de 10 ani, de la vârsta de 5 ani la vârsta de 16 ani. Tinerii de 16

ani sunt obligaţi să mai facă 2 ani de învăţământ part-time. Invăţământul primar se adresează copiilor

între 4 şi 12 ani, dar primul an nu este obligatoriu. In funcţie de rezultate, elevii urmează apoi diferite

forme de învăţământ secundar general. Toate formele de învăţământ secundar încep însă cu o perioadă

de bază, care durează 2 sau 3 ani şi oferă o gamă largă de materii, în principiu comune tuturor. Elevii

primesc în acest ciclu şi orientare educaţională şi profesională. La sfârşitul celui de-al doilea an, elevii

primesc consiliere şcolară cu privire la forma de învăţământ pe care este cel mai potrivit să o urmeze,

deoarece ei pot opta pentru:

învăţământul secundar general superior, de 5 ani – havo;

învăţământul secundar general preuniversitar, de 6 ani – vwo;

învăţământul secundar profesional pregătitor, de 4 ani - vmbo.

In anii 4 şi 5 la havo şi în anii 4, 5 şi 6 la vwo, elevii pot alege între mai multe profile, care au fost

introduse în scopul unei mai bune corelări între învăţământul secundar şi cel superior:

cultură şi societate,

economie şi societate,

ştiinţă şi sănătate,

ştiinţă şi tehnologie.

Toate profilele au o componentă comună, o componentă specifică profilului respectiv şi o componentă

opţională la alegerea elevilor.

Si în învăţământul secundar profesional pregătitor (vmbo), indiferent de sector, există o componentă

comună obligatorie, care cuprinde limba olandeză, limba engleză, studii sociale, educaţie fizică şi arte

plastice. Examenul de absolvire este comun/centralizat pentru limbile olandeză şi engleză, iar examenele

de studii sociale, educaţie fizică şi arte plastice se dau la nivelul şcolii. Componenta sectorială este

obligatorie pentru toţi elevii din fiecare sector în parte, iar materiile opţionale depind de ruta pentru care a

optat elevul respectiv.

Vmbo pregăteşte tinerii pentru 4 sectoare de activitate:

tehnologie,

îngrijire şi bunăstare,

economie,

agricultură.

6



AMPOSDRU



In cadrul fiecărui sector, elevii pot opta pentru una din patru rute posibile, toate desfăşurându-se în şcoli

secundare profesionale pregătitoare:

ruta teoretică, care pregăteşte elevii pentru instruire în middle management şi instruire în şcoli

secundare superioare profesionale (mbo) sau în şcoli de învăţământ secundar general superior

(havo);

ruta mixtă, care pregăteşte elevii pentru instruire în middle management şi instruire în şcoli

secundare superioare profesionale (mbo);

ruta profesională avansată, care pregăteşte elevii pentru middle management şi formare în şcoli

secundare superioare profesionale (mbo);

ruta profesională de bază, care pregăteşte elevii pentru formarea profesională de bază în şcoli

secundare superioare profesionale (mbo).

Fig. 1. Sistemul de învăţământ în Olanda

Sursa: Country module – the Netherlands © Nuffic | 2nd edition January 2011 | version 3, October 2012

Legenda: numărul stânga sus=durata în ani; numărul dreapta sus=nivel CNC; săgeţile= transferabilitate; înscrisul în

casete=tipul de învăţământ şi documentul de absolvire/certificare

7



AMPOSDRU



Educaţia şi formarea profesională secundară superioară (mbo) este oferită pe două rute de învăţare:

ruta bazată pe şcoală (bol);

ruta bazată pe ucenicie la locul de muncă (bbl).

Ambele rute sunt integrate în structura naţională a calificărilor şi oferă oportunităţi egale de continuare a

procesului de învăţare, absolvenţii dobândind practic în prezent aceleaşi calificări. In sistemul de

ucenicie, elevii petrec minimum 60% din timp într-o aşa-numită firmă de formare (societate

comercială/companie din domeniul respectiv de activitate care este acreditată ca firmă de formare

profesională), iar în sistemul bazat pe şcoală, instruirea practică variază între 20 şi 60% din timpul de

formare.

Educaţia şi formarea profesională secundară superioară (mbo) cuprinde cursuri de 5 tipuri, care diferă ca

durată şi nivel de calificare. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tipurile de cursuri oferite în educaţia şi formarea profesională secundară superioară – mbo

Nivel de

calificare

Program de

formare

Durata Cerinţe de

admitere

Tinte de atins Transferabilitate

1 Formare de

asistent

0,5 – 1 an Nu există Absolventul poate

îndeplini sarcini

simple,sub

supraveghere

Cu această diplomă

este posibil

transferul în

învăţământul

profesional de bază

(calificare niv.2)

2 Formare

profesională

de bază

2 – 3 ani Diplomă de vmbo,

ruta de formare

profesională de

bază

Absolventul dobândeşte

abilităţi să

îndeplinească sarcini

executive şi are

propriile

responsabilităţi de

serviciu


este posibil

transferul în

formarea

profesională

(calificare niv.3)

3 Formare

profesională

2-4 ani Diplomă de vmbo

teoretic, mixt sau

ruta de formare

profesională

avansată

Absolventul este

răspunzător de propriile

activităţi şi

monitorizează şi

coordonează activitatea

altora; elaborează


este posibil

transferul la formare

de middle

management sau

formare de specialist

8



AMPOSDRU



proiecte, proceduri de

pregătire a muncii

(calificare de niv.4)

4 Formare de

middle

management

3 – 4 ani Diplomă de vmbo

teoretic, mixt sau

ruta de formare

profesională

avansată; diplomă

de formare

profesională

Absolventul are

propriile

responsabilităţi, nu în

sens executiv, ci în sens

formal şi organizatoric;

elaborează proceduri


este posibil

transferul în

învăţământul

superior profesional

4 Formare de

specialist

1 – 2 ani Diplomă de

formare

profesională sau

diplomă de formare

de middle

management

Specialistul are

propriile

responsabilităţi nu în

sens executiv, ci în sens

formal şi organizatoric;

elaborează proceduri


este posibil

transferul în

învăţământul

superior profesional

Sursa: S-BB

Programele de educaţie şi formare profesională secundară superioară (mbo) se desfăşoară în centrele de

formare profesională regionale (ROC), centrele de formare în agricultură (AOC) şi în organizaţiile de

muncă. Si instituţiile private pot furniza învăţământ profesional secundar superior, dacă ţin cont de

structura naţională a calificărilor.

Invăţământul superior profesional (hbo) este o formă de învăţământ orientat spre practică, obiectivul

principal fiind pregătirea pentru practica profesională şi intrarea pe piaţa muncii. Această formă de

învăţământ superior este oferită în universităţi de educaţie profesională/de ştiinţe aplicate (hogescholen),

dar actuala structură licenţă + master (bama) dă posibilitatea şi universităţilor de formare academică (care

pregătesc cadre universitare şi cercetători) să ofere şi învăţământ superior profesional (hbo). Durata

acestei forme de învăţământ superior este de 4 ani (240 de credite) şi este împărţită în primul an

propaedeutic (de pregătire), urmat de etapa de bază de 3 ani. In mod normal, în ultimul an, studenţii sunt

obligaţi să desfăşoare practică într-o firmă timp de 9 luni, după care să elaboreze o teză sau un proiect

final. Invăţământul superior profesional (hbo) oferă pregătire în 7 sectoare de activitate:

pedagogie,

agricultură,

tehnică şi ştiinţă,

9



AMPOSDRU



sănătate,

economie şi management,

domeniul social şi comunitar,

arte plastice şi interpretative.

Cerinţele de admitere sunt diploma de învăţământ secundar general superior (havo) sau diploma de

învăţământ secundar general preuniversitar (vwo), uneori şi cu cerinţe suplimentare privind unele materii

specifice, certificat de formare de middle management sau certificat de formare de specialist din educaţia

şi formarea profesională secundară superioară (mbo). Absolvenţii obţin diploma de licenţă cu specificarea

sectorului de specializare (în economie, în educaţie etc.) sau pot opta în continuare pentru titlul vechi, de

„baccalaureus (bc.)” sau „ingenieur (ing.)”. Universităţile de ştiinţe aplicate au dreptul să ofere şi

programe de master.

Invăţământul superior academic (wo) oferă programe care au ca obiectiv „exercitarea independentă a

activităţilor scolastice sau aplicarea profesională a cunostinţelor academice” şi se desfăşoară în cadrul

universităţilor de formare academică, dar în actuala structură licenţă + master (bama), ele se pot desfăşura

şi în universităţi de ştiinţe aplicate. O diplomă de învăţământ secundar general preuniversitar (vwo) sau

absolvirea primului an propaedeutic în învăţământul superior profesional (hbo) constituie condiţia pentru

admiterea în învăţământul superior academic (wo), uneori adăugându-se cerinţe suplimentare pentru

anumite materii.Programa de diplomă de licenţă este de 3 ani (180 de credite), iar programele de master

durează 1 an (majoritatea, 60 de credite), 2 ani (cele tehnice şi ştiinţifice, în stomatologie – 120 de

credite) sau 3 ani (medicină veterinară, farmacie – 180 de credite). Programul de licenţă poate avea un

prim an propaedeutic (de pregătire) şi, în funcţie de instituţie, studenţii pot opta fie pentru un program cu

un singur domeniu de studiu, fie pentru o structură „major/minor”, însemnând un domeniu principal şi un

domeniu secundar de studiu. Diploma de licenţă dă acces automat la cel puţin un program de master în

aceeaşi universitate, dar poate reprezenta şi finalitatea formării iniţiale. Este posibil şi transferul la

programe de master de la alte instituţii de învăţământ superior, cu aprobarea Consiliului instituţiei

respective şi obţinerea confirmării admiterii în formă scrisă. La absolvirea programelor de master, se

obţine diploma de master cu specificarea domeniului de studiu (master în arte, master în ştiinţă etc.) sau

se poate opta pentru vechile titluri, de „doctorandus (drs.)”, „ingenieur (ir.)” şi „meester (mr.)”. Orice

diplomă de master, fie din învăţământul superior academic (wo), fie din învăţământul superior profesional

(hbo), conferă dreptul de a urma studii doctorale, care durează în general 4 ani şi se finalizează cu

obţinerea titlului de „Doctor (dr.)”.

10



AMPOSDRU



Dacă analizăm comparativ sistemul de învăţământ din Olanda şi cel din România, diferenţa substanţială

constă în orientarea vădită a sistemului olandez către formarea competenţelor care să raspundă cât mai

bine nevoilor pieţei muncii, în final să asigure o forţă de muncă înalt calificată, corespunzător nevoilor de

dezvoltare a economiei şi societăţii olandeze şi creşterii productivităţii muncii. De asemenea, în Olanda

este foarte bine pus la punct sistemul de credite transferabile dintr-un subsistem în altul, sistemul de

învăţământ secundar profesional (echivalentul învăţământului profesional şi tehnic din România) este

foarte puternic şi există învăţământ superior distinct pentru formare academică şi pentru formare

profesională (ca şi în alte SM ale UE, precum Austria, Germania, Danemarca), ceeace conferă flexibilitate

şi multiple posibilităţi de transfer dintr-o formă de învăţământ în alta.

Forţa şi calitatea învăţământului profesional olandez este demonstrată de o serie de date statistice:

în învăţământul profesional secundar au fost 515.000 de elevi în anul 2012 (47% din toţi elevii

din învăţământul secundar, din care 365.000 pe ruta bazata pe şcoală şi 150.000 pe ruta uceniciei

la locul de muncă);

40% din forţa de muncă din Olanda are o calificare dobândită în această formă de învăţământ;

sunt 70 de instituţii şcolare pentru această formă de învăţământ (din care 47 de colegii regionale,

11 colegii agricole, 12 colegii specializate) şi 223.000 de companii acreditate ca firme de formare

(dintre care 6.000 de firme multinaţionale) cu 270.000 de formatori interni.

Contează foarte mult şi structura instituţională, care leagă furnizorii de formare de actorii de pe piaţa

muncii (partenerii sociali). De asemenea, firmele de formare (companiile care sunt acreditate să

organizeze în cadrul lor partea de pregătire practică a elevilor, nu firme care sunt furnizori de formare

profesională continuă) beneficiază de stimulente fiscale şi de finanţare din partea angajatorilor din

sectoarele care beneficiază în final de forţa de muncă astfel calificată.

Vorbind de structura instituţională, S-BB, Fundaţia pentru Cooperare între Educaţia şi Formarea

Profesională şi Piaţa Muncii, joacă un rol important în buna funcţionare a acestui sistem. Deşi a fost

înfiinţată abia în februarie 2012, la cererea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Stiinţei de a avea o singură

structură de consiliere în domeniul politicii EFP, S-BB continuă de fapt activitatea structurii denumite

COLO, care era o umbrelă a centrelor de expertiză cu atribuţii legale în elaborarea calificărilor din EFP şi

acreditarea firmelor de formare.

11



AMPOSDRU



S-BB este o organizaţie neguvernamentală, dar este finanţată parţial (dar substanţial) de către guvern.

S-BB are următoarele roluri/atribuţii:

este punctul unic de contact pentru Ministerul Educaţiei în domeniul EFP;

consiliază în probleme de politică a EFP, pornind de la interesul comun al sistemului EFP şi al

pieţei muncii;

prin intermediul său, angajatorii joacă un rol esenţial în EFP la nivel naţional;

elaborează acordurile naţionale în domeniu, legiferate de Ministerul Educaţiei;

asigură legătura cu centrele de expertiză care au un rol executiv important în proces şi prin

intermediul cărora angajatorii işi exercită rolul la nivel sectorial.

Practic, S-BB ocupă un rol central în schema generală a sistemului de EFP olandez. Pentru formularea

propunerilor de politică în domeniu, pe care le transmite Ministerului Educaţiei, organizaţia are legături

orizontale cu partenerii sociali de pe piaţa muncii şi reprezentanţii furnizorilor de formare din sistemul

EFP – Consiliul Administrativ al S-BB este format din 6 reprezentanţi ai pieţei muncii şi 6 reprezentanţi

ai sistemului de învăţământ (din care un loc rezervat pentru învăţământul privat, nefinanţat

guvernamental). In plan vertical, S-BB primeşte din zona executivă, de la centrele de expertiză, dosarele

de calificări, pe baza cărora instituţiile de învăţământ şi de examinare şi firmele de formare (acreditate tot

de centrele de expertiză) asigură formarea şi evaluarea competenţelor dobândite în sistem.

S-BB lucrează, de asemenea, cu trei comitete consultative, pe trei teme de politică în EFP:

calificarea şi examinarea,

plasarea la locul de muncă,

eficienţa programelor de EFP.

Fiecare comitet este format din 4 reprezentanţi ai sistemului de învăţământ şi 4 reprezentanţi ai pieţei

muncii. Centrele de expertiză (17 la număr, împărţite pe sectoare de activitate) nu fac parte din structura

S-BB, ele îşi exercită în mod independent atribuţiile legale de elaborare a dosarelor de calificări şi de

acreditare a firmelor de formare, dar derulează şi proiecte de cooperare (precum Stagemarkt.nl, care

implică toate firmele de formare acreditate, şi Kansopwerk.nl, privind oportunităţile de pe piaţa muncii

pentru fiecare calificare din EFP). Pentru atribuţiile lor legale, centrele de expertiză raportează direct la

minister, iar pe celelalte domenii de activitate, acestea raportează la S-BB. Directorii centrelor formează

12



AMPOSDRU



un consiliu consultativ pe langă Consiliul Administrativ al S-BB şi îl pot consilia pe acesta din urmă fie la

cerere, fie din proprie initiaţivă.

Exemplul S-BB poate constitui un model de bună practică de construcţie instituţională şi sistem de

finanţare pentru colaborarea între MEN, ANC şi comitetele sectoriale din România, în scopul dezvoltării

calificărilor şi programelor de formare bazate pe standarde ocupaţionale şi standarde de pregătire

profesională astfel, încât acestea să satisfacă nevoile reale de calificare de pe piaţa muncii.

1.2. Educaţia adulţilor

Educaţia adulţilor se adresează persoanelor de 18 şi peste 18 ani. Principalele forme de educaţie a

adulţilor în Olanda sunt:

limba olandeză ca a doua limbă – program pentru rezindenţii străini în Olanda;

educaţia de bază a adulţilor – competenţe cheie elementare (lingvistice, aritmetice, de

interacţiune socială);

educaţia secundară generală a adulţilor (VAVO) – finalizată cu o diplomă sau un certificat

modular echivalente cu cele din învăţământul secundar (din învăţământul secundar profesional

pregătitor -vmbo, din învăţământul secundar general superior - havo sau din învăţământul

secundar general preuniversitar - vwo);

educaţia profesională – o ofertă extinsă de programe de formare profesională continuă (FPC);

universitatea deschisă – învăţământ superior la distanţă aprobat de Ministerul Educaţiei,

Culturii şi Stiinţei.

Invăţarea pe tot parcursul vieţii a început să fie tratată ca o strategie cheie de îmbunătăţire a poziţiei

socio-economice a indivizilor în societate abia în anii '90, dar ulterior au fost adoptate multe iniţiative şi

au fost implementate multe proiecte în domeniu, dintre care esenţiale au fost următoarele:

Cadrul Educaţiei Adulţilor adoptat în 1991, care a fost inclus în Legea Educaţiei Profesionale şi a

Adulţilor (WEB) în 1996, lege care tratează educaţia adulţilor ca formă specifică de învăţare

direcţionată pe diferite grupuri ţintă de adulţi;

13



AMPOSDRU



Memorandum-ul Blijven Leren (“Continuă să inveţi”) elaborat în 1993, care a definit în sens larg

educaţia adulţilor şi a introdus certificarea rezultatelor învăţării anterioare;

Planul de acţiune pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (Nationaal actieprogramma Een level

lang Leren) elaborat în 1997, plan care a fost focalizat pe angajabilitatea persoanelor active, a

celor în căutarea unui loc de muncă şi a profesorilor, precum şi pe prevenirea decalajelor între

educaţie şi piaţa muncii şi pe reorientarea educaţiei spre învăţărea pe tot parcursul vieţii;

Agenda pentru Invăţarea pe tot Parcursul Vieţii, politică lansată de Ministerul Educaţiei în aprilie

2002, la solicitarea Parlamentului;

Planul de Acţiune pentru Educaţia Adulţilor, prezentat în Parlament în 2004, plan concentrat pe

necesitatea acţiunilor concrete în domeniu;

proiectul „Invăţând şi muncind” (Learning and Working) implementat în anii 2005-2010, un

proiect de colaborare între Ministerul Educaţiei, Culturii şi Stiinţei şi Ministerul Afacerilor

Sociale şi Pieţei Muncii, care a avut ca obiectiv major apropierea dintre sistemul de educaţie şi

piaţa muncii şi s-a concretizat prin proiecte regionale cu obiective specifice în domeniul

învătămânţului dual şi al recunoaşterii rezultatelor învăţării anterioare.

In ultimii ani, mai ales de la declanşarea crizei economico-financiare globale, în învăţarea pe tot parcursul

vieţii se pune tot mai mult accentul pe problemele legate de angajabilitate ca rezultat final al inclusiunii

sociale.

Ca urmare a tuturor acestor programe şi proiecte guvernamentale, s-a dezvoltat o adevarată infrastructură

a învăţării pe tot parcursul vieţii la nivel naţional, bazată pe cooperarea regională: parteneriatele regionale

– 45 la număr - includ instituţiile de învăţământ, administraţiile locale şi de la nivel de provincii, serviciile

de angajare a forţei de muncă şi comunităţile de afaceri/angajatorii. Aceste structuri parteneriale identifică

nevoile de învăţare pe tot parcursul vieţii la nivel regional, nevoi prezente şi viitoare, şi convin asupra

planului de măsuri. In plus, în 40 de regiuni funcţionează birouri pentru formare şi angajare, care oferă

informaţii, consiliere şi orientare cu privire la oportunităţile de formare atât persoanelor fizice, cât şi

firmelor, iar programele de educaţie a adulţilor sunt furnizate de către centre regionale de formare, care

oferă o paletă largă de cursuri, atât full time, cât şi part-time.

14



AMPOSDRU



Abordarea combinată a formării profesionale şi a educaţiei adulţilor serveşte întăririi coeziunii

instituţionale şi curriculare între formarea profesională şi educaţia adulţilor. De altfel, şi din punct de

vedere al finanţării, din anul 2009 există un singur buget de contribuţii sociale care include fondurile

guvernamentale pentru reintegrarea celor în căutarea unui loc de muncă, pentru reintegrarea civică şi

pentru educaţia adulţilor.

In domeniul educaţiei adulţilor la nivel de învăţământ superior, în 1984 a fost înfiinţată Universitatea

Deschisă a Olandei, în scopul de a oferi adulţilor programe de învăţământ la distanţă, fără cerinţe speciale

la admitere, în principal pentru a oferi o a doua sanşă de formare la nivel terţiar, calificările fiind de

nivelul celor din învăţământul superior profesional (hbo) şi din învăţământul superior academic (wo).

Guvernul cofinanţează participarea adulţilor la cursurile Universităţii. In plus, în Olanda funcţionează 100

de universităţi populare (volksuniversiteiten), din care majoritatea au statut de fundaţii/asociaţii

independente, iar 6 dintre ele funcţionează chiar în cadrul centrelor regionale de formare.

Este important de subliniat însă faptul că 80-90% din educaţia adulţilor este furnizată de sectorul privat,

fie de către furnizori de formare, fie în cadrul companiilor (formarea profesională oferită de către

angajatori), oferta de programe non-formale (fără certificare) fiind foarte mare şi variată. Unii dintre

furnizorii privaţi sunt autorizaţi să furnizeze şi programe cu certificare recunoscută de către guvern, iar

participanţii au dreptul la credite de formare sau alte forme de finanţare.

Din punct de vedere al finanţării educaţiei adulţilor, în afară de fondurile de stat, există fonduri sectoriale,

constituite de către patronatele şi sindicatele din fiecare sector de activitate. Nivelul contribuţiilor firmelor

este prevăzut în contractele colective de muncă la nivel de ramură, iar partenerii sociali gestionează în

comun fondurile constituite.

In România, Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale, în Titlul V, reglementează cadrul general şi integrator

al învăţării pe tot parcursul vieţii. In conformitate cu legea, învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinde

educaţia timpurie, învăţământul preuniversitar, învăţământul superior, educaţia şi formarea profesională

continuă (FPC) a adulţilor şi ea se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie şi a

competenţelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. Organizarea şi funcţionarea

formării profesionale a adulţilor sunt reglementate de legislaţia referitoare la formarea profesională

continuă a adulţilor şi ucenicia la locul de muncă, iar finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se

realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanţare şi

15



AMPOSDRU



cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din

programe europene, prin conturi de educaţie permanentă şi prin contribuţia beneficiarilor.

Legislaţia care a fost adoptată în domeniul FPC a avut în vedere asigurarea accesului la oportunităţi de

formare profesională pe tot parcursul vieţii a adulţilor, a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi

angajaţilor, prin implementarea principiilor europene referitoare la asigurarea calităţii, descentralizare,

parteneriat social şi transparenţă a sistemului. Astfel, Legea nr. 375/2002 privind formarea profesională a

adulţilor stabileşte obiective pentru învăţarea pe tot parcursul întregii vieţi, specifice FPC: garantarea

accesului la formare continuă, prin includerea acestui drept în contractele colective de muncă, încurajarea

angajatorilor pentru a investi în resursele umane, recunoaşterea competenţelor dobândite atât în sistem

formal, cât şi non-formal şi informal. Legea se concentrează mai mult asupra calităţii ofertei, pe

conferirea calităţii de „furnizor autorizat”, organizarea evaluării finale a programelor şi acordarea

„certificatelor cu recunoaştere naţională”.

Actul normativ de bază în reglementarea FPC este Ordonanţa Guvernamentală (OG) nr. 129/2000 privind

formarea profesională a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare. Printre cele mai importante

prevederi ale acestui act normativ (cu modificarile ultrioare), din perspectiva autorizării furnizorilor de

FPC şi a programelor de formare, se numără:

stabilirea sistemului de autorizare a furnizorilor publici sau privaţi pe baza criteriilor de

evaluare;

descentralizarea luării deciziilor prin crearea comisiilor de autorizare la nivelul fiecărui judeţ;

desfăşurarea evaluării de către comisii de examinare formate în proporţie de 2/3 din specialişti

din afara furnizorilor care livrează programele respective;

asigurarea unei pregătiri corespunzătoare pentru formatori, vizând atât pregătirea de

specialitate conform programei de pregătire, cât şi pregătirea pedagogică specifică formării

profesionale a adulţilor;

coordonarea activităţii de autorizare a furnizorilor de către Consiliul Naţional de Formare

Profesională a Adulţilor (CNFPA), organism tripartit, realizându-se implicarea partenerilor

sociali (aspect care nu mai este valabil odată cu transformarea CNFPA în ANC, care este o

autoritate în subordinea MEN);

întocmirea Registrului naţional al furnizorilor autorizaţi de formare profesională a adulţilor;

precizarea obligativităţii de autorizare numai pentru furnizorii ce doresc să elibereze certificate

de competenţe cu recunoaştere naţională.

16



AMPOSDRU



Cele mai importante prevederi ale OG. nr. 129/2000, din perspectiva certificării competenţelor dobândite

în urma absolvirii programelor de FPC autorizate, pot fi sintetizate astfel:

organizarea de programe autorizate de FPC, în conformitate cu standardele ocupaţionale

recunoscute la nivel naţional;

elaborarea Registrului naţional al calificărilor;

introducerea unui supliment descriptiv al certificatului de absolvire, care să ofere informaţii

suplimentare cu privire la competenţele profesionale dobândite, asigurând, astfel, transparenţa

certificatelor de formare profesională, conform rezoluţiilor europene în domeniu;

protejarea participanţilor la programele finalizate cu certificate de absolvire, prin obligativitatea

încheierii contractelor de formare profesională cu furnizorii.

In Normele metodologice de aplicare a OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor sunt

specificate procedurile necesare pentru certificarea competenţelor profesionale. Suplimentul descriptiv al

certificatului având la bază modelul european, constituie o anexă la aceste norme metodologice şi se

doreşte a fi un document care să sprijine înţelegerea certificării profesionale în concordanţă cu

competenţele demonstrate, facilitând ocuparea şi mobilitatea forţei de muncă.

In acest cadru legal şi instituţional, FPC în România se bazează pe următoarele principii:

atât formarea, cât şi procesele de evaluare sunt bazate pe competenţe;

formarea şi evaluarea au la bază standarde ocupaţionale unice la nivel naţional;

ambele procese includ măsuri de asigurare a calităţii - monitorizare şi evaluare (verificare

internă, verificare externă, auditare, medierea consensului etc.)

Trebuie remarcat faptul că, deşi s-au înregistrat progrese pe linia reformării legislative a sistemului de

FPC, multe reglementări nu au fost, însă, corelate corespunzător sau nu au aplicabilitate practică din

cauza sistemului defectuos de organizare, coordonare şi evaluare a sistemului de pregătire prin

intermediul diferitelor instituţii la nivel local şi la nivel naţional. În plus, lipsesc în unele situaţii

mijloacele coercitive de aplicare a legii. O astfel de situaţie se regăseşte în Codul muncii, care prevede

obligaţia angajatorilor de a asigura angajaţilor programe de formare continuă, fără a preciza măsurile de

sancţiune ce se impun în situaţia nerespectării legii. De aceea, o lege-cadru pentru educaţia şi formarea

profesională (EFP) a adulţilor, care să asigure corelaţiile necesare implementării sistemului de credite

transferabile în întregul sistem de învăţământ şi FPC rămâne, în continuare, pentru România, o necesitate,

iar Olanda poate fi şi în acest caz un exemplu de bună practică.

17



AMPOSDRU



1.3. Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite

în contexte informale şi non-formale

In comparaţie cu alte SM ale UE, Olanda are un sistem bine închegat al certificării rezultatelor învăţării

non-formale şi informale. Caracteristicile specifice sistemului olandez sunt:

certificarea are loc întotdeauna prin raportare la un standard naţional şi trebuie să se incheie

cu acordarea unui certificat de competenţe în care se precizează ce ştie şi ce este capabil să

facă sau să înţeleagă candidatul în corelaţie cu standardul respectiv;

furnizorii de educaţie şi formare profesională publici şi privati pot oferi/acorda această

certificare;

certificarea este orientată spre piaţa muncii/dezvoltarea carierei profesionale şi spre educaţie

şi formare profesională (deoarece permite scurtarea participării la un program de educaţie sau

formare profesională);

oricine poate parcurge un proces de evaluare şi certificare, nu există restricţii în termeni de

sector de educaţie şi formare profesională sau de instituţii.

Foarte interesant de remarcat în cazul Olandei este faptul că sistemul de certificare a competenţelor

dobândite în contexte informale şi non-formale este finanţat prin instrumente fiscale aplicate atât

angajatorilor, cât şi persoanelor fizice. In anii 2009 – 2010, guvernul olandez a adoptat unele măsuri în

vederea întăririi sistemului de asigurare a calităţii acestui tip de certificare, în sensul că numai furnizorii

care respectă “Codul de calitate” oficial sunt autorizaţi să ofere procese de evaluare şi certificare ale căror

costuri sunt deductibile din obligaţiile fiscale. Acest stimulent fiscal este important, deoarece un proces de

evaluare şi certificare a competenţelor costă cca. 1.500 EUR.

In anul 2001, a fost înfiinţat Centrul de Cunoaştere pentru Evaluarea şi Certificarea Rezultatelor Invăţării

Anterioare (Kenniscentrum EVC), în scopul de a dezvolta, colecta şi disemina cunoştinţele despre

procedurile de certificare a competenţelor dobândite (EVC = erkennung vervorven competenties), în

beneficiul partenerilor sociali, guvernului, formatorilor şi intermediarilor de pe piaţa muncii. In noiembrie

2006, actorii de pe piaţa recunoaşterii competenţelor dobândite în alte contexte decât cel formal

(cumpărători şi ofertanţi de procese de evaluare şi certificare) au încheiat acorduri cu guvernul în vederea

asigurării calităţii. Astfel a rezultat Codul de Calitate, care statuează procedurile de evaluare şi certificare

a rezultatelor învăţării anterioare, cod a cărui utilizare este obligatoriu pentru furnizorii de astfel de

procese care vor să fie recunoscuţi de către stat.

18



AMPOSDRU



In România, OG 129/2000 reglementează şi autorizarea centrelor de evaluare şi certificare a

competenţelor profesionale (CECCP), proces în urma căruia persoanele juridice de drept public sau

privat, române ori străine, care desfăşoară activităţi de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale

dobândite pe alte cai decât cele formale, pot elibera certificate de competenţe profesionale cu

recunoaştere naţională.

In vederea autorizării centrelor de evaluare a competenţelor profesionale, de către ANC, se parcurg

următoarele etape:

certificarea evaluatorilor de competenţe profesionale;

elaborarea instrumentelor de evaluare;

testarea instrumentelor de evaluare în condiţii de muncă reale, prin realizarea de către fiecare

evaluator a unui număr minim de 5 procese de evaluare;

culegerea dovezilor necesare demonstrării îndeplinirii criteriilor;

întocmirea listei dovezilor;

întocmirea matricei de stabilire a nivelului de performanţă;

întocmirea raportului de evaluare;

depunerea cererii de autorizare însoţită de dosarul de autorizare;

analiza dosarului de autorizare;

soluţionarea cererii de autorizare;

eliberarea autorizaţiei de funcţionare.

Iar criteriile de evaluare a centrelor au în vedere următoarele elemente:

resurse - centrul are acces la resurse umane şi dispune de resursele materiale care să permită

efectuarea de evaluări;

cunoştinţe şi experienţă recente - evaluatorii centrului urmăresc evoluţia ocupaţiilor în

domeniul respectiv şi sunt permanent preocupaţi de dezvoltarea profesională proprie;

materiale şi documentaţie - centrul concepe şi produce materiale corespunzătoare care să

permită evaluarea corectă a competenţelor profesionale în concordanţă cu standardul

ocupaţional pentru care oferă servicii de evaluare (instrumente de evaluare şi materiale de

promovare a sistemului de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât

cele formale);

derularea proceselor de evaluare - centrul respectă caracteristicile şi principiile evaluării

competenţelor profesionale, stabilite de lege;

difuzarea informaţiilor - centrul difuzează informaţii şi materiale cu privire la condiţiile de

evaluare şi certificare a competenţelor profesionale;

19



AMPOSDRU



egalitatea de şanse - centrul oferă oportunităţi egale şi nediscriminatorii tuturor candidaţilor

care doresc să fie evaluaţi în vederea obţinerii unui certificat de competenţe profesionale;

procedura de contestare - centrul are un sistem transparent care permite candidaţilor să

conteste decizia de evaluare "încă nu competent", raportată la anumite unităţi de competenţă,

şi să beneficieze de o nouă evaluare pentru acele unităţi de competenţă, efectuată de un alt

evaluator;

evidenţa înregistrărilor - centrul are un sistem de gestionare a informaţiilor rezultate din

procesele de evaluare.

Ordinul nr.4543/468 din 23 august 2004, pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi certificare a

competenţelor profesionale obţinute pe alte cãi decât cele formale (emitent: Ministerul Educaţiei şi

Cercetării nr. 4543 din 23 august 2004 şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei nr. 468 din 8

septembrie 2004), cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă baza legală pentru aprobarea

procedurilor de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute în context non-formal şi/sau

informal. Procedura de evaluare şi certificare a fost elaborată în conformitate cu standardul ISO 17024

privind ”Criteriile generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea personalului” care

specifică criteriile generale pe care trebuie să le respecte un organism de certificare a personalului pentru

a fi recunoscut la nivel naţional şi internaţional ca fiind competent şi fiabil să asigure funcţionarea unui

sistem de certificare a personalului indiferent de sectorul implicat şi cu practicile europene în domeniul

asigurării calităţii sistemelor de evaluare şi certificare de personal.

La fel ca şi în Olanda, competenţele dobândite în contexte non-formale sau informale se evaluează şi

certifică în mod obligatoriu raportat la un standard ocupaţional. Astfel, instrumentele de evaluare se

dezvoltă pe baza aceluiaşi standard ocupaţional (unic la nivel naţional) ca şi programele de FPC

autorizate. Se poate spune însă că metodologia de autorizare a centrelor de evaluare şi certificare a

competenţelor dobândite în alte contexte decât cel formal impune un sistem de asigurare a calităţii mai

bun decât cel din sistemul de autorizare a furnizorilor de FPC în Romania.

Dar evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării anterioare nu este adoptată pe scară largă, nu este încă

agreată de angajatori (sau este prea puţin cunoscută). Pe de altă parte, spre deosebire de Olanda, sistemul

românesc de evaluare şi certificare a competenţelor dobândite în contexte informale şi non-formale este

lipsit de orice fel de stimulente de ordin financiar – nici angajatorii nu sunt stimulaţi să-şi evalueze

angajaţii în centre de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale, nici persoanele care doresc să

urmeze un proces de evaluare şi certificare nu au surse de subvenţionare, în condiţiile în care un astfel de

20



AMPOSDRU



proces este încă foarte costisitor, ţinând cont de puterea de cumpărare a celor interesaţi. In plus, în

condiţiile în care certificatele de competenţe acordate de centrele de evaluare sunt identice cu cele

acordate de furnizorii de FPC autorizaţi (şi au aceeaşi valoare percepută pe piaţa muncii), pe când

procesul de evaluare este mai complicat şi, adeseori, costul este mai mare decât în cazul parcurgerii unui

program de FPC autorizat, cei interesaţi să obţină recunoaşterea competenţelor profesionale prin

certificare, vor prefera FPC în detrimentul proceselor de evaluare a competenţelor dobândite în contexte

informale sau non-formale.

1.4. Cadrul Naţional al Calificărilor în Olanda raportat la Cadrul European al Calificărilor

In Olanda, proiectarea Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) a demarat în anul 2009, când o primă

variantă a fost prezentată ministrului educaţiei. La mijlocul anului 2010 a început şi procesul de

referenţiere la Cadrul European al Calificărilor, proces dependent în totalitate de introducerea unui set

coerent de niveluri bazate pe rezultatele învăţării care să integreze întregul sistem de educaţie şi formare

profesională din Olanda. Astfel, Olanda a adoptat în septembrie 2011 un CNC pe 8 niveluri de calificare

ca şi CEC (EQF), la care însă se adaugă un nivel de acces (entry level) mai jos decât cele 8 identice cu

cele ale CEC, un cadru care include absolut toate tipurile de calificări, inclusiv calificările din

învăţământul superior, cadru care a fost racordat la cel european în 2009. In procesul de dezvoltare a

CNC, un rol important l-a jucat NLQF-EQF Committee (Comitetul CNC-CEC), având responsabilitatea

de a asigura calitatea, relevanţa şi valoarea adaugată a CNC şi referenţierea acestuia la CEC. De altfel,

multe dintre principiile cheie ale CEC şi în special utilizarea rezultatelor învăţării erau deja aplicate în

sistemul olandez de educaţie şi formare profesională pe scară largă încă înainte de demararea procesului

de referenţiere la CEC. Nucleul central al CNC îl constituie calificările reglementate de trei ministere:

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Stiinţei, Ministerul Afacerilor Economice şi Ministerul Sănătăţii,

Bunăstării şi Sportului, dar în principiu cadrul naţional este deschis şi „altor calificări”, cum ar fi, de

exemplu, cele acordate de sectorul privat, adică de întreprinderi/firme sau organizaţii profesionale la nivel

sectorial, calificări care nu sunt reglementate sau certificate de către ministere sau alte autorităţi publice

din domeniul calificărilor profesionale. Includerea acestor calificări şi clasificarea lor în registrul naţional

al calificărilor se face la cererea organismelor responsabile pentru acordarea diplomelor sau certificatelor,

de obicei furnizorii de formare profesională care conduc la obţinerea calificărilor respective.

Experţii CEDEFOP („Development of NQFs in Europe”, Oct.2011) consideră că integrarea calificărilor

reglementate de ministere cu “alte” calificări într-un unic CNC în Olanda va conduce la o substanţială

îmbunătăţire a înţelegerii nivelurilor de calificări oferite şi a corelaţiilor dintre diferitele niveluri.

21



AMPOSDRU



In conformitate cu Ministerul Educaţiei din Olanda, CNC olandez se adresează unui grup larg de

beneficiari şi vizează următoarele obiective:

să dea posibilitatea cetăţenilor de toate vârstele şi aflaţi în diferite situaţii sociale să-şi identifice

nivelul de educaţie şi formare profesională în scopul alegerii unui program de formare prin care

să-şi valorifice în mod eficient abilităţile/aptitudinile;

să permită angajatorilor şi persoanelor fizice să înţeleagă nivelurile calificărilor naţionale şi

internaţionale existente (prin corelarea CNC cu CEC/EQF) şi modul în care acestea relaţionează

între ele;

să arate clar modul în care diferitele calificări contribuie la îmbunătăţirea abilităţilor/aptitudinilor

angajaţilor pe piaţa muncii.

Astfel, CNC olandez oferă o nouă modalitate de descriere a calificărilor existente (şi nu o reformă de

sistem) în Olanda, punând accentul pe următoarele principii cheie:

nivelurile de calificare nu se referă la şi nu sunt definite prin apartenenţa la diferitele

sectoare/subsisteme ale sistemului de educaţie;

nivelurile de calificare nu se referenţiază cu diferite diplome sau titluri (de exemplu, o

calificare de nivel 6 nu aparţine automat învăţământului superior şi obţinerea acestui nivel de

calificare nu asigură în mod automat diploma de licenţiat din sistemul universitar);

toate nivelurile de calificare din CNC olandez sunt accesibile/deschise tuturor calificărilor

obţinute în orice sector/subsistem din sistemul de educaţie şi formare profesională din

Olanda.

Aceste principii cheie califică CNC din Olanda ca unul din cele mai avansate CNC în rândul celor

adoptate în SM ale UE în ultimii ani, prin faptul că oferă un cadru comprehensiv în care toate cele 8

niveluri sunt deschise tuturor calificărilor, indiferent de sistemul în care au fost dobândite.

Descriptorii de nivel sunt însoţiţi de descrierea cunoştinţelor care determină gradul de dificultate al

abilităţilor/aptitudinilor necesare:

Cunoştinţele reprezintă totalitatea faptelor, principiilor, teoriilor şi modalităţilor de a munci,

aferente unei ocupaţii sau unui domeniu de cunoaştere.

Aplicarea/punerea în practică a cunoştinţelor înseamnă să reproduci, analizezi, integrezi,

evaluezi, să combini şi să aplici cunoştinţele dobândite în practicarea unei ocupaţii sau într-un

domeniu al cunoaşterii.

22



AMPOSDRU



Abilitatea/aptitudinea de a rezolva probleme reprezintă capacitatea de a recunoaşte sau

identifica şi de a rezolva problemele identificate.

Abilităţile/aptitudinile de a învăţa şi a se dezvolta înseamnă capacitatea de dezvoltare

personală în mod autonom sau sub supraveghere.

Abilităţile/aptitudinile de informare înseamnă să obţii, colectezi, procesezi, să combini, să

analizezi şi evaluezi informaţiile.

Abilităţi/aptitudini:

Abilităţile/aptitudinile cognitive se referă la gândirea logică, intuitivă şi creativă.

Abilităţile/aptitudinile practice se referă la abilităţile psihomotorii de a aplica metode, a utiliza

materiale, instrumente şi unelte într-un anumit context.

Abilităţile/aptitudinile de comunicare înseamnă să fii capabil să comunici pe baza unor

convenţii relevante pentru un anumit context.

Responsabilitatea şi independenţa înseamnă abilitatea demonstrată de a colabora cu alţii şi a-şi

asuma responsabilitatea pentru propria muncă sau pentru propriile rezultate ale învăţării sau

pentru rezultatele altora.

Rezultatele învăţării sau abordarea în termeni de competenţe este acceptată şi implementată pe scară largă

în sistemul de educaţie şi formare profesională din Olanda, în baza faptului că există o puternică tradiţie a

guvernanţei educaţiei şi formării profesionale prin stabilirea de obiective, abordare care a condus la

sistemul bazat pe competenţe. Sistemul educaţiei şi formării profesionale (EFP) este cel mai avansat în

orientarea pe competenţe, ca urmare a unei reforme substanţiale care a fost implementată în acest sistem.

Dar aceleaşi tendinţe se observă şi în sistemul educaţiei generale şi al învăţământului superior, chiar dacă

mai puţin sistematic. Introducerea Cadrului Naţional al Calificărilor din Invăţământul Superior (CNCIS) a

contribuit la trecerea în mod generalizat la abordarea în termeni de rezultate ale învăţării, reflectată în

special prin utilizarea pe scară largă în Olanda a validării rezultatelor învăţării în contexte non-formale şi

informale.

Schema de elaborare a calificărilor şi programelor de formare bazate pe acestea din sistemul EFP, în

strânsă colaborare cu partenerii sociali, este redată în figura 2.

Fig.2. Procesul de elaborare a calificărilor şi programelor de formare bazate pe acestea

23



AMPOSDRU



Sursa: S-BB

In acest context, noul CNC este privit ca un instrument ce poate fi utilizat pentru întărirea în continuare a

rolului validării competenţelor dobândite în orice context şi transformarea acesteia într-o parte integrată în

sistemul calificărilor din Olanda. Integrarea procesului de validare în CNC va facilita conectarea la o

gamă extrem de variată de activităţi educative şi contexte de învăţare, inclusiv cele din sectorul privat.

In privinţa CNC, România este în plin proces de adoptare a hotărârii de guvern privind CNC cu

referenţiale la CEC/EQF şi proiectul vizează trecerea de la 5 niveluri de calificare existente până în

prezent (în practică, odată cu adoptarea Cadrului Naţional al Calificărilor din Invăţământul Superior pe

cele 3 niveluri, deja a apărut o neconcordanţă cu sistemul pe 5 niveluri, în care învăţământului superior îi

aparţineau numai 2 niveluri – 4 şi 5). ANC este instituţia care are misiunea adoptării noului CNC, precum

şi a dezvoltării Registrului Naţional al Calificărilor. De aceea, experienţa Olandei în acest domeniu poate

fi de folos ANC în definitivarea proiectului CNC, iar modelul olandez de dezvoltare a calificărilor

profesionale ar putea fi preluat şi în România, unde în prezent, în conformitate cu metodologiile de

elaborare a analizelor ocupaţionale, standardelor ocupaţionale şi a calificărilor corespunzătoare, nu există

obligaţia de a dezvolta în mod unitar şi corelat calificările de diferite niveluri pentru o arie ocupaţională.

24



AMPOSDRU



II. Procesul de recunoaştere a calificărilor profesionale în Olanda

2.1. Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite

în alte SM ale UE, SEE şi Confederaţia Helvetică

Actualul cadru normativ european în domeniul recunoaşterii calificărilor profesionale dobândite în SM

ale UE este format în principal din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7

septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, dar şi de o serie de directive sectoriale

în cazul unor profesii care nu sunt acoperite sau sunt acoperite numai în anumite situaţii specifice de

Directiva 2005/36/CE (cum ar fi, de exemplu, Directiva 2006/43/CE privind auditul statutar în cazul

profesiei de auditor financiar, Directiva 2002/92/EC în cazul intermediarilor din asigurări sau Directivele

1977/249/CEE şi 1998/5/CE în cazul avocaţilor).

Directiva 2005/36/CE instituie un sistem de recunoaştere a calificărilor profesionale pentru a contribui la

flexibilizarea pieţei muncii în UE, pentru a continua liberalizarea în domeniul prestării de servicii

(Directiva 2006/123/CE privind libera circulaţie a serviciilor), pentru a încuraja recunoaşterea automată a

calificărilor şi a simplifica procedurile administrative. Această directivă se aplică tuturor cetăţenilor

europeni care doresc să exercite o profesie reglementată, fie cu titlu independent, fie în calitate de salariat,

într-un SM altul decât cel în care şi-au obţinut calificările profesionale şi face distincţia între „libertatea

de a presta servicii” şi „libertatea de stabilire” pe baza unor criterii, precum durata, frecvenţa,

periodicitatea şi continuitatea prestării de servicii.

Din punct de vedere al modului în care se poate face recunoaşterea calificărilor profesionale care intră sub

incidenţa sa, Directiva 2005/36/CE reglementează următoarele sisteme de recunoaştere:

Sistemul recunoaşterii automate a calificărilor atestate de experienţa profesională în

anumite activităţi industriale, artizanale şi comerciale – activităţi enumerate în capitolul II,

pentru care elementele luate în considerare la recunoaşterea experienţei profesionale sunt durata

şi forma acesteia (cu titlu independent sau în calitate de salariat) şi formarea prealabilă (element

care poate reduce durata experienţei profesionale necesare) dovedită printr-un certificat

recunoscut de statul membru sau considerat valabil de un organism profesional competent, iar

condiţiile de exercitare sunt menţionate în listele pentru diferite grupări de sectoare de activitate

cuprinse în Anexa IV a Directivei; Sistemul recunoaşterii automate a calificărilor pentru profesiile de medic, asistent medical,

medic stomatolog, medic veterinar, moaşă, farmacist şi arhitect – profesii prevăzute în

25



AMPOSDRU



capitolul III, pentru care recunoaşterea automată a titlurilor de calificare se face pe baza

coordonării condiţiilor minime de formare profesională, inclusiv durata minimă a studiilor, titluri

de calificare menţionate în anexele V şi VI ale Directivei;

Sistemul general de recunoaştere a calificărilor – sistem care se aplică profesiilor care nu sunt

reglementate de norme specifice de recunoaştere şi anumitor situaţii în care titularul calificării

profesionale nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în alte sisteme de recunoaştere, sistem care se

bazează pe principiul recunoaşterii reciproce, fără a aduce atingere aplicării unor măsuri

compensatorii în cazul în care există diferenţe semnificative între formarea dobândită de persoana

în cauză şi formarea necesară în SM gazdă (stagii de adaptare de cel mult trei ani sau teste de

aptitudini).

Din punct de vedere al nivelului calificărilor supuse sistemului general de recunoaştere, Directiva

2005/36/CE distinge 5 niveluri de calificări profesionale:

atestat de competenţă eliberat de o AC din SM de origine, care certifică fie că titularul a dobândit

cunoştinţele generale corespunzătoare unei formări la nivel de învăţământ secundar sau liceal, fie

că a urmat cursuri de formare profesională care nu fac obiectul unui certificat sau al unei diplome,

fie că a trecut un examen special fără formare prealabilă, fie că are o experienţă profesională de

trei ani;

certificat care corespunde unui ciclu de studii liceale tehnice sau profesionale, sau cu caracter

general, completat de o formare profesională;

diplomă care atestă absolvirea unor cursuri de formare la nivel de învăţământ postliceal cu o

durată de cel puţin un an sau a unor cursuri de formare care pregătesc pentru un nivel comparabil

de responsabilităţi şi funcţii;

diplomă care atestă absolvirea unor cursuri de formare la nivel de învăţământ postliceal sau

universitar cu o durată de cel puţin trei ani şi de cel mult patru ani;

diplomă care atestă absolvirea unor cursuri de formare la nivel de învăţământ postliceal sau

universitar cu o durată de cel puţin patru ani.

Ca şi în cazul tuturor celorlalte directive europene, toate SM ale UE au fost obligate să se conformeze

Directivei 2005/36/CE prin transpunerea acesteia în legislatia naţională. De aceea, informaţiile relevante

cu privire la procedura şi regulile proceselor de recunoaştere valabile în fiecare SM sunt cuprinse în

legislatia naţională prin care s-a transpus Directiva 2005/36/CE şi pot fi obţinute de la Punctele Naţionale

de Contact (National Contact Points) pentru recunoaşterea calificărilor, pe care toate SM au avut

obligaţia de a le înfiinţa (vezi adresa la link-uri utile).

26



AMPOSDRU



In Olanda, S-BB şi Nuffic sunt cele două centre olandeze de recunoaştere a calificărilor dobândite în alte

state, în funcţie de tipul de calificare: NUFFIC - Netherlands Organization for International

Cooperation in Higher Education (în Haga), pentru recunoaşterea diplomelor de învăţământ superior şi a

diplomelor din învăţământul preuniversitar general, şi S-BB, pentru recunoaşterea calificărilor dobândite

în sistemul de EFP. Toate informaţiile necesare obţinerii recunoaşterii unei calificări dobândite în afara

Olandei pot fi obţinute însă de pe site-ul http://www.idw.nl/start.html al IDW, o structură creată de

NUFFIC şi S-BB în cooperare. In cazul în care se doreşte practicarea unei profesii reglementate în

Olanda, primul pas ar fi verificarea pe site-ul Professionalrecognition.nl a încadrării profesiei vizate în

rândul celor reglementate sau nu şi, în cazul în care profesia este reglementată, identificarea organizaţiei

care joacă rol de AC şi gestionează procesul de recunoaştere.

Din punct de vedere al accesului la exercitare, în Olanda profesiile pot fi clasificate în aceleaşi două mari

categorii: profesii reglementate şi profesii nereglementate. În cazul profesiilor nereglementate, pentru

exercitarea legală a profesiei respective nu este necesară obţinerea recunoaşterii calificării profesionale

din partea vreunei AC din Olanda în cazul în care titlul profesional a fost obţinut într-un alt SM.

Nuffic joacă şi rolul de National Academic Recognition Information Centre – NARIC (Centru Naţional

de Informare pentru Recunoaşterea Academică) în Olanda. Instituţia asigură asistenţă atât solicitanţilor de

recunoaştere a calificărilor din învăţământul superior (lucrători, angajatori), cât şi AC pentru profesiile

reglementate, precum şi informare asupra prevederilor Directivei 2005/36/EEC privind recunoaşterea

calificărilor din învăţământul superior.

S-BB a fost numită de către Ministerul Educaţiei ca Punct Naţional de Referinţă (NRP) pentru

calificările din EFP şi centru de evaluare a calificărilor EFP dobândite în alte state. In această calitate, S-

BB oferă servicii angajatorilor prin:

stabilirea nivelului calificării EFP dobândite în străinătate în raport cu calificările din sistemul

EFP olandez (echivalarea);

emiterea de suplimente la certificatele Europass, care cuprind informaţii privind cunoştinţele,

abilităţile şi competenţele dobândite în cadrul unui program EFP (informaţii care sunt preluate

direct din dosarele de calificări aprobate de către Ministerul Educaţiei).

27

http://www.nuffic.nl/international-organizations/services/professional-recognition

http://www.idw.nl/start.html



AMPOSDRU



Recunoaşterea calificărilor este realizată înr-un departament separat al S-BB, care este finanţat de către

Ministerul Educaţiei dintr-un fond special.

Toate calificările de nivel 3 şi 4 din sistemul de EFP olandez se regăsesc în Anexa 3 a Directivei

2005/36/EEC ca formare reglementată, iar profesiile reglementate se găsesc în Anexa 2 a Directivei.

Dintre cele 5 niveluri de calificări prevăzute în Directiva 2005/36/CE în cazul sistemului general de

recunoastere (atestarea competenţelor; certificat: EFP secundară superioară; diplomă: educaţie post-

secundară de 1 sau 2 ani, educaţie şi formare menţionate în anexele II si III; diplomă: învăţământ superior

de 3 sau 4 ani; diplomă: învăţământ superior de peste 4 ani), toate certificatele dobândite în educaţia şi

formarea profesională secundară superioară - mbo din Olanda se încadrează la „certificat: EFP secundară

superioară”, iar cele din învăţământul post-liceal olandez (1 – 2 ani) se încadrează la „diplomă: educaţie

post-secundară de 1 – 2 ani”. Tinând cont însă de procesul continuu de dezvoltare a calificărilor şi de

adaptare la nevoile pieţei muncii, precum şi de evoluţiile în domeniul profesiilor reglementate (în Olanda

are loc în prezent un proces de dereglementare), Olanda a înaintat la CE propunerea ca aceste două anexe

să fie scoase din Directiva 2005/36/CE şi SM să fie obligate să facă publice listele cu profesii

reglementate şi formare reglementată, pe care să le actualizeze ori de câte ori este nevoie.

Dintre cererile de recunoaştere a calificărilor pe care le-a primit Olanda de la începutul anilor 2000 până

în prezent, cca. 2/3 au fost de competenţa Nuffic şi 1/3, de competenţa S-BB.

In mod normal, un proces de recunoaştere poate dura până la maximum 4 luni.

In pagina următoare este redată schema logică generală a unui proces de recunoaştere în Olanda a

calificării profesionale dobândite în alt SM al UE, SEE sau Confederaţia Helvetică.

28



AMPOSDRU



Fig. 3. Schema logică a procesului de recunoaştere a calificării în Olanda

Sursa: Nuffic

29



AMPOSDRU



In comparaţie cu situaţia din Olanda, în România, Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a

Diplomelor (CNRED) funcţionează ca o direcţie în cadrul MEN şi joacă atât rolul Nuffic, cât şi cel al S-

BB, în sensul că este şi NARIC, şi NRP în România, ocupându-se de recunoaşterea şi echivalarea

diplomelor şi certificatelor obţinute atât în învăţământul preuniversitar (inclusiv în cel profesional şi

tehnic), cât şi în învăţământul universitar şi eliberează certificate de atestare a legalităţii documentelor de

studii emise de instituţiile de învăţământ acreditate din România.

Numai în cazul profesiilor reglementate, procesul de recunoaştere a calificărilor este de competenţa

fiecărei Autorităţi Competente în parte, dar CNRED le furnizează şi acestora informaţii, aşa cum

furnizează informaţii cu privire la recunoaşterea calificărilor şi autorităţilor publice naţionale şi

internaţionale, instituţiilor de învăţământ superior, naţionale şi internaţionale, instituţiilor europene,

organizaţiilor profesionale naţionale şi internaţionale, angajatorilor, studenţilor, absolvenţilor de

învăţământ preuniversitar sau superior, din ţară şi din străinătate. Mai mult, CNRED este coordonatorul

naţional pentru transpunerea Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale,

coordonator de arie legislativă în cadrul sistemului IMI şi reprezintă MEN la Comitetul european pentru

recunoaşterea calificărilor profesionale şi la Grupul european al coordonatorilor naţionali pentru

recunoaşterea calificărilor profesionale.

2.2. Profesiile reglementate şi autorităţile competente din Olanda

In Regulamentul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei din 16 ianuarie 2008, nr. WJZ/2008/2011

(1603)1, este prezentată o listă extinsă a profesiilor reglementate în conformitate cu Directiva 2005/36/CE

privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Toate profesiile reglementate şi Autorităţile Competente (AC) corespunzătoare din Olanda sunt

prezentate în Anexa 1 a studiului, în corespondenţă cu situaţia din România a aceloraşi profesii. Mai jos

însă vă prezentăm mai detaliat situaţia unor profesii sau categorii de profesii reglementate în Olanda,

pentru care am obţinut informaţii detaliate şi clarificări de la AC corespunzătoare, cu ocazia vizitei de

studiu în Olanda, în noiembrie 2012.

1

30



AMPOSDRU



Profesiile din domeniul sănătăţii

Profesiile din domeniul sănătăţii din Olanda sunt reglementate prin Legea BIG (The Individual Health

Care Act), în scopul asigurării calităţii practicii profesionale în domeniul sănătăţii şi al protecţiei

pacienţilor împotriva mal-praxisului. Legea prevede două tipuri de reglementare a profesiilor:

Art.3 – cele înscrise într-un registru statutar (guvernamental), care au un titlu profesional protejat;

Art.4 – cele care nu sunt înscrise într-un registru, dar au un titlu de formare (diplomă) protejat.

In Olanda, există un număr mare de profesii din sectorul sănătăţii recunoscute oficial: medici (60),

asistente medicale (4), medici dentişti (2), farmacişti (1), psihologie clinică (2). Asociaţiile profesionale

stabilesc regulile privind educaţia şi formarea profesională şi înregistrarea specialiştilor. De aceea,

comisiile de înregistrare sunt considerate autorităţi competente (AC).

In baza art.3 din lege, BIG este registrul central guvernamental în care trebuie înscrişi toti practicienii

care au titlul profesional protejat. Este vorba de opt profesii din domeniul medical: stomatologi, medici,

psihologi din sănătate, moaşe, asistenţi medicali, farmacişti, fizioterapeuţi şi psihoterapeuţi. BIG conţine

în prezent datele a peste 400.000 de persoane, dintre care majoritatea sunt asistente medicale (260.000),

urmate de medici (70.000). Inregistrarea în BIG este obligatorie, exercitarea profesiei medicale în absenţa

acestei înregistrări este pasibilă de pedeapsă. Legea BIG enumeră şi o serie de "proceduri rezervate".

Acestea sunt intervenţii medicale care ar putea reprezenta un risc inacceptabil pentru siguranţa

pacienţilor, dacă ar fi efectuate de către o persoană necalificată. Acestea includ injecţii, puncţii

(epidurale), cateterism şi administrarea de anestezice generale. Puţini furnizori de asistenţă medicală sunt

autorizaţi, în conformitate cu Legea BIG, să efectueze astfel de intervenţii în mod autonom. O broşură în

limba olandeză (Onder Voorbehoud) este disponibilă, explicând modul în care expertiza este evaluată şi

care sunt restricţiile impuse de Legea BIG în acest sens. Furnizorii de asistenţă medicală care pot să

efectueze procedurile rezervate sunt medicii, stomatologii, moaşele şi asistentele medicale, profesii care

sunt reglementate de Art.3 şi sunt înscrise în Registrul BIG.

Includerea în registrul BIG este supusă anumitor condiţii, în funcţie de ţara în care s-a obţinut

diploma/calificarea. Condiţiile pentru titularii de calificări olandeze sunt următoarele: să deţină o diplomă

valabilă (certificat/diplomă obţinut(ă) de la o şcoală recunoscută de stat/universitate), să poată practica

profesia fără restricţii, să plătească taxa de înregistrare corespunzătoare, să nu fi avut o boală psihică.

31



AMPOSDRU



Pentru cetăţenii SM ale UE, SEE şi Confederaţia Helvetică, în sensul Directivei 2005/36/CE, în sistemul

automat de recunoaştere, nivelul de calificare este cel al diplomelor/certificatelor listate în Anexa V.

Medicii, medicii dentişti şi asistentele medicale care au obţinut diploma într-o ţară terţă (şi au, prin

urmare, dreptul de a practica în această ţară), sunt supuşi unei proceduri de evaluare adoptate recent, ca

parte a cererii pentru o declaraţie de competenţă profesională. Evaluarea constă din două părţi – evaluarea

cunoştinţelor generale ale solicitantului, inclusiv limbile olandeză şi engleză, familiarizarea cu sistemul

de sănătate olandez şi sistemul competenţelor, şi evaluarea profesională (cunoştinţe medicale de bază,

cunostinţe medicale clinice, abilităţi clinice). Rezultatul evaluării generale este „admis” sau „respins”, iar

pentru partea de testare profesională, pentru care se percepe o taxă, rezultatele evaluărilor pot conduce la

trei tipuri de decizii: acces la practicarea profesiei, stabilirea de cursuri suplimentare cu o durată de la 30

la 180 de credite (de la 0,5 la 3 ani, după caz), refacerea întregului program de studiu pentru specialitatea

medicală pe care solicitantul doreşte să o profeseze. In majoritatea cazurilor, procedura de evaluare se

finalizează cu un "interviu de consiliere", cu membrii Comisiei calificărilor străine din domeniul

sănătătii – CBGV (o comisie consultativă independentă, formată din reprezentanţi din sector, ai

universităţilor şi celorlalte instituţii de formare), în cadrul căruia sunt furnizate informaţii suplimentare cu

privire la supraveghere sau instruire, interviu în urma căruia se adoptă decizia finală.

BIG este punctul de contact pentru cererile de înregistrare în registrul central şi aplică reguli stricte cu

privire la timpul maxim permis pentru procesarea unei cereri de recunoaştere. In majoritatea cazurilor, o

decizie se adoptă în termen de câteva săptămâni, dar sunt cazuri în care durează mai mult, dacă nu sunt

furnizate toate informaţiile necesare.

In ceeace priveşte revizuirea Directivei 2005/36/CE, în domeniul profesiilor din sănătate, Olanda are

rezerve relativ la următoarele aspecte:

introducerea cardului profesional, care ar genera obstacole în cazul în care o profesie nu este

reglementată în ţara de origine (desemnarea unei organizaţii care să emită cardul ar duce la

reglementarea profesiei, ceeace ce este contraproductiv);

reducerea formării universitare pentru medici de la 6 la 5 ani, diferenţa între cei 6 ani cu 360 de

credite şi formula propusă, de minimum 5.500 de ore de formare teoretică şi practică nefiind clară

şi nici motivaţia reducerii la 5 ani nefiind explicită în Directivă;

majorarea învăţământului general de la 10 la 12 ani ca şi condiţie de admitere a asistentelor

medicale, deoarece o asemenea masură ar dezavantaja asistentele medicale formate în Olanda în

învăţământul superior profesional/vocaţional, care au la bază 7 ani de învăţământ primar şi 4 ani

32



AMPOSDRU



de învăţământ secundar (în total 11ani) şi ar fi excluse astfel de la recunoaşterea automată; partea

olandeză consideră că, în condiţiile în care sunt diferenţe între SM ale UE în privinţa duratei

învăţământului obligatoriu şi a vârstei de la care se începe educaţia, în Directivă ar trebui să se

dea definiţia „învăţământului general”;

testul de limbă oficială în cazul profesioniştilor din sectorul sănătăţii, obiecţia Olandei referindu-

se la condiţia ca testul să fie cerut de „un sistem naţional de sănătate”, care nu există în Olanda,

de aceea partea olandeză consideră că testul de limbă nu trebuie condiţionat de cererea vreunei

organizaţii de furnizori de servicii de sănătate sau pacienţi.

In schimb, Ministerul Sănătăţii din Olanda susţine introducerea mecanismului de alertă şi chiar propune

extinderea lui la toate profesiile reglementate din domeniul sănătăţii care se încadrează în sistemul

general de recunoaştere şi introducerea în cadrul sistemului de alertă a restricţiilor de competenţe, unde

este cazul.

In România, profesiile reglementate din domeniul sănătăţii (în sistem automat de recunoaştere) şi AC

aferente lor sunt:

Profesia Autoritatea Competentă (AC)

Medic (formare armonizată cf. Art.24 din

Directiva 2005/36/CE) + medic specialist

medicină de familie (formare armonizată cf.

Art.28 din Directiva 2005/36/CE)

Colegiul Medicilor din România

Medic Dentist (formare armonizată cf. Art.34

din Directiva 2005/36/CE)

Colegiul Medicilor Dentişti din România

Farmacist (formare armonizată cf. Art.44 din

Directiva 2005/36/CE)

Colegiul Farmaciştilor din România

Asistent medical generalist (formare

armonizată cf. Art.31 din Directiva

2005/36/CE)

Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din

România

Moaşă (formare armonizată cf. Art.40 din

Directiva 2005/36/CE)

Pentru toate aceste profesii şi Ministerul Sănătăţii este AC.

33



AMPOSDRU



Profesiile reglementate din domeniul sănătăţii care necesită minimum 3 ani de învăţământ superior sunt:

tehnician dentar, asistent farmacist, analist în farmacologie, asistent de igienă şi profilaxie dentară,

asistent stomatolog, tehnician în acustică medicală, audiolog, psihoterapeut, asistent de laborator,

dietetician/nutriţionist, asistent radiologie. In cazul diferitelor profesii de asistent, Ordinul Asistenţilor

Medicali şi Moaşelor din România este AC, iar în cazul tehnicienilor dentari, AC este Ordinul

Tehnicienilor Dentari din România.

In Olanda, tehnicienii dentari (tandprotheticus) au ca AC tot Ministerul Sănătăţii şi sunt luaţi în evidenţă

de o asociaţie profesională, fără obligativitatea de a se înregistra la BIG. Nivelul studiilor şi formarea

profesională sunt total diferite. In Olanda, formarea pentru profesia de tehnician dentar se face în

sistemul de învăţământ profesional/vocaţional, deci nu presupune studii superioare ca în România. Ca

urmare, în cazul solicitării recunoaşterii în Olanda a calificării dobândite în România, cererea trebuie

adresată S-BB şi nu NUFFIC. In baza Directivei 2005/36/CE, profesia intră sub incidenţa sistemului

general de recunoaştere (General system of recognition - primary application) în ambele ţări, dar în

Olanda nivelul de calificare cerut este “Diploma (post-secondary education, including Annex II (ex

92/51, Annex C,D) , Art. 11 c”, pe când în cazul României, nivelul de calificare este “Diploma of post-

secondary level (3-4 years) , Art. 11 d”.

Profesiile din serviciile financiare

In Olanda, în domeniul serviciilor financiare, pe lista profesiilor reglementate nu figurează profesii

specifice, ci două categorii mari de arii ocupaţionale, am putea spune (de aceea, Olanda nu are înscrisă în

sistemul IMI niciuna din profesiile specifice sectorului serviciilor financiare – broker pe pia ţa de capital,

broker de credite, broker în asigurări, consultant financiar, consultant de investiţii etc. – deşi toate aceste

profesii se încadrează în categoriile care figurează pe lista profesiilor reglementate): angajat al unui

furnizor de servicii financiare care prestează servicii consumatorilor – categorie în cazul căreia College

Deskundigheid Financiële Dienstverlening - CDFD (Colegiul/Consiliul pentru Competenţe în Serviciile

Financiare din Olanda) este AC; manager de facto al unui furnizor de servicii financiare care presteaz ă

servicii consumatorilor – categorie pentru care Ministerul de Finanţe este AC. Cele două categorii includ

toate profesiile specifice de pe toate pieţele financiare, deoarece în Olanda există o singură autoritate de

supraveghere şi reglementare a tuturor pieţelor financiare (bancară, nebancară, de capital/investiţii

financiare, de asigurări şi pensii private) - The Netherlands Authority for the Financial Markets - AFM

(Autoritatea pentru Pieţe Financiare din Olanda) – care împreună cu Banca Centrală a Olandei, De

Nederlandsche Bank - DNB, autorizează accesul furnizorilor de servicii financiare pe toate aceste pieţe.

34



AMPOSDRU



In România, datorită faptului că până în prezent au existat autorităţi de reglementare şi supraveghere

distincte pentru fiecare dintre pieţele financiare – Banca Naţională a României (BNR) pentru instituţiile

financiare bancare şi nebancare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) pentru piaţa

asigurărilor, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru piaţa de capital (firmele de

investiţii financiare) şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pentru piaţa

pensiilor private, CSA, CNVM şi CSSPP au reglementat profesii specifice pieţei pe care a supravegheat-o

şi a reglementat-o fiecare în parte. In prezent, CNVM, CSA şi CSSPP sunt în curs de fuzionare într-o

singură autoritate de reglementare şi supraveghere a celor trei pieţe financiare – Autoritatea de

Supraveghere Financiară (ASF) – care va deveni şi AC pentru toate profesiile reglementate de pe aceste

pieţe.

Este adevărat că profesiile de pe pieţele financiare sunt reglementate şi prin directivele europene

sectoriale, dar diferenţa între Olanda şi România în acest proces constă în faptul că Olanda a optat pentru

înscrierea profesiilor reglementate de pe pieţele financiare şi pe lista profesiilor reglementate din

perspectiva Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, pe când pe lista

profesiilor reglementate din România nu figurează profesiile specifice domeniului asigurărilor

(reglementate de CSA), profesiile specifice pieţei de capital (reglementate de CNVM) şi nici agentul de

marketing pensii private, profesie reglementată de CSSPP.

In Olanda, reglementarea celor două categorii de profesii din sectorul serviciilor financiare este prevazută

în Legea Supravegherii Financiare – Financial Supervision Act (FSA), care a intrat în vigoare la 1

ianuarie 2007. In baza acestei legi, instituţiile/firmele care funcţionează pe pieţele financiare (bănci,

instituţii financiare nebancare, societăţi de asigurare/reasigurare, firme de investiţii financiare, fonduri de

investiţii, fonduri de pensii private etc.) pot fi autorizate numai dacă toţi angajaţii din activitatea de

bază/specifică de furnizare a serviciilor financiare consumatorilor au promovat examenul FSA şi urmează

programe de formare profesională continuă (FPC)/actualizare a cunoştinţelor la fiecare 18 luni în cazul

companiilor cu mai puţin de 50 de angajaţi pe asemenea poziţii/funcţii sau numai dacă toţi managerii au

promovat examenul AFS şi urmeaza programe de FPC la fiecare 18 luni în cazul companiilor cu peste 50

de angajaţi pe poziţii/funcţii specifice activităţii de bază.

Examenul iniţial FSA, care dă acces la practicarea unei profesii specifice serviciilor financiare, cuprinde

cunoştinţe de bază (generale) privind pieţele financiare şi specifice, pe categorii de servicii/produse:

creditare, credite ipotecare, asigurări de viaţă, asigurări împotriva daunelor, broker de asigurări autorizat,

asigurator de daune autorizat, consilierea în domeniul pensiilor private. Formarea continuă obligatorie la

35



AMPOSDRU



fiecare 18 luni are ca scop actualizarea cunoştinţelor cu privire la legislaţia în fiecare domeniu specific (pe

categoriile de servicii/produse menţionate mai sus) şi consolidarea încrederii consumatorilor în sistemul

financiar olandez. In prezent, formarea şi evaluarea sunt dezvoltate/structurate pe tipuri de

servicii/produse financiare, în ideea de a nu omite nicio profesie/ocupaţie specifică sectorului serviciilor

financiare, dar până în anul 2014 autorităţile intenţionează să treacă la formarea şi evaluarea

competenţelor, pe baza standardelor ocupaţionale. Se apreciază că programele pentru specializare în

consultanţă în domeniul pensiilor private ar fi de nivelul 5 CEC/EQF de calificare, iar toate celelalte

programe ar fi de nivelul 3 CEC/EQF de calificare.

Din acest punct de vedere, autorităţile de supraveghere din România au fost de la bun început orientate

mai mult pe formarea pe profesii/ocupaţii, dar CNVM şi CSA nu au ţinut cont şi de legislaţia specifică

formării profesionale a adulţilor din România. Numai CSSPP a urmat metodologiile şi procedurile legale

în vigoare pentru introducerea ocupaţiei de agent marketing pensii private în Clasificarea Ocupaţiilor din

România (COR), a elaborat analiza ocupaţională, standardul ocupaţional şi calificarea corespunzătoare

acestei ocupaţii, conform metodologiilor fostului Consiliu Naţional de Formare Profesională a

Adulţilor (CNFPA), actualmente ANC, şi a făcut demersurile pentru introducerea acestei calificări în

nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se pot organiza cursuri de calificare (nomenclator

valabil până la dezvoltarea de către ANC a Registrului Naţional al Calificărilor). Calificarea

corespunzătoare standardului ocupaţional de agent marketing pensii private este de nivel 4 CEC/EQF,

necesitând ca nivel de calificare pentru acces la formare diplomă de absolvire de învăţământ liceal sau un

document echivalent. Deşi nebazate pe standarde ocupaţionale, majoritatea calificărilor corespunzătoare

profesiilor reglementate de CSA şi CNVM au drept condiţie de acces la formarea obligatorie tot

absolvirea de studii medii.

In Olanda, CDFD, care este AC pentru angajaţii din cadrul furnizorilor de servicii financiare, a fost

înfiinţată prin decret regal, în anul 2006, ca o instituţie guvernamentală şi este în coordonarea

Ministerului de Finanţe. Este practic un consiliu format din experţi din sectorul serviciilor financiare

(condus de un preşedinte care este ales din afara sistemului financiar), cu rol de consiliere juridică şi

supraveghere a formării profesionale continue obligatorii a angajaţilor din sectorul serviciilor financiare.

Consiliul lucrează cu furnizorii autorizaţi ai programelor de formare obligatorie şi cu instituţiile de

examinare/evaluare autorizate, care sunt entităţi separate de furnizorii de formare.

36



AMPOSDRU



Profesia de mediator

O primă deosebire esenţială între România şi Olanda în privinţa profesiei de mediator, este aceea că în

România profesia este reglementată şi are ca AC Consiliul Mediatorilor din România, pe când în Olanda

profesia nu este reglementată. Din start, înseamnă că un mediator român, care doreşte să practice profesia în

Olanda, nu trebuie să solicite recunoaşterea dreptului de a practica această profesie, pe când un mediator

olandez, care doreşte să practice profesia de mediator în România, va trebui să solicite Consiliului de

Mediere din România recunoaşterea calificării sale.

Olanda a implementat încă din 1996 platforma ADR (Alternative Dispute Resolution) pentru entităţile ADR,

care să asigure rezolvarea disputelor între părţi în afara instanţelor de judecată – arbitri/curţi de arbitraj,

mediatori, conciliatori, instituţia avocatului poporului, consilii de plângere/reclamaţii). In perioada 1999 –

2002, au fost implementate proiecte pilot de mediere la două curţi/instanţe districtuale şi în oficii de asistenţă

legală/juridică. In anul 2005 a fost introdus un sistem de referinţă la nivel naţional pentru mediere, cu

asistenţă financiară temporară şi asistenţă juridică. Un sondaj privind gradul de informare şi apelare la

mediere, în perioada 2005 – 2008, arată că 70% dintre respondenţi au apelat la mediere ca să păstreze relaţii

amiabile cu partea adversă, 63% au motivat apelarea la mediere prin dorinţa de a păstra controlul asupra

rezolvării litigiului şi prin faptul că s-au aşteptat la o soluţie mai bună datorită evitării instanţelor, 58% au

adăugat ca motivaţie perioada mai scurtă de timp pentru rezolvarea litigiului şi 57%, costurile mai reduse. Cu

toate că profesia nu este reglementată în Olanda, în 1995 s-a înfiinţat Institutul Mediatorilor din Olanda

(Nederlands Mediation Instituut – NMI), asociaţia profesională care asigură calitatea proceselor de mediere

şi formarea profesională continuă a mediatorilor, înscrişi în Registrul NMI. Statisticile NMI arată că de la 77

de membri înscrişi în registru în anul 1995, numărul mediatorilor care au aderat la asociaţie (şi, implicit, la

sistemul de asigurare a calităţii serviciilor de mediere adoptat de NMI) a crescut de la an la an până la 4.945

în 2005, după care a înregistrat o evoluţie oscilantă (scădere la 4.293 în 2006, creştere la 4.476 în 2007 şi din

nou scădere la 4.296 în 2008). Statisticile privind numărul total de mediatori din 19 ţări europene şi numărul

de mediatori la 100.000 locuitori, plasează Olanda pe locul doi, după Austria, din punct de vedere al ambilor

indicatori statistici. România se plasează pe locul 6 în funcţie de numărul total de mediatori, dar ocupă abia

locul 13 raportat la numărul de locuitori, la mare distanţă de Olanda.

NMI poate constitui un exemplu de bună practică pentru Consiliul de Mediere din România şi orice

schimb de exeperienţă între cele două asociaţii profesionale poate fi util pentru partea română. In

condiţiile în care profesia nu este reglementată, asigurarea calităţii este o responsabilitate asumată

voluntar de mediatorii olandezi prin aderarea lor la NMI.

37



AMPOSDRU



Atribuţiile NMI sunt:

ţinerea registrului mediatorilor;

elaborarea de formate standard/modele de acorduri de mediere;

elaborarea Codului de Conduită al mediatorilor;

instituirea procedurii de reclamaţie;

stabilirea cerinţelor minime de FPC;

evaluarea mediatorilor;

instaurarea unei proceduri de sancţiuni disciplinare pentru mediatori.

Ca planuri de viitor, NMI îşi propune să elaboreze o politică privind calitatea procesului de mediere şi a

mediatorilor şi să pună în discuţie necesitatea unei reglementări generale a procedurilor de mediere şi a

profesiei de mediator.

Profesiile din educaţie

Conform listei profesiilor reglementate în Olanda, disponibile pe site-ul Nuffic, la

http://www.nuffic.nl/en/diploma-recognition/professional-recognition/regulated-professions, următoarele

profesii din educaţie sunt reglementate:

profesor de şcoală primară (primary school teacher)

profesor în educaţia adulţilor şi formarea profesională (teacher in adult education and

professional training (anterior profesor în învăţământul secundar profesional - teacher in

secondary vocational education)

profesor de şcoală secundară (secondary school teacher)

profesor pentru copiii cu nevoi speciale (special needs teacher)

asistent de director în învăţământul secundar (assistant director in secondary education)

director (adjunct) în învăţământul primar (director (deputy) in primary education)

director (adjunct) în învăţământul pentru copiii cu nevoi speciale (director (deputy) in special

needs education)

director (adjunct) în învăţământul secundar (director (deputy) in secondary education)

lector în educaţia adulţilor şi formarea profesională (lecturer in adult education and professional

training)

Persoanele care doresc să practice în Olanda profesii educaţionale reglementate se adresează Nuffic

pentru recunoasterea calificării (actelor de studii). Nuffic eliberează gratuit, în termen de aproximativ o

38

http://www.nuffic.nl/en/diploma-recognition/professional-recognition/regulated-professions



AMPOSDRU



săptămană, declaraţia NCP (professional recognition). Dacă se solicită suplimentul la diplomă, după

achitarea taxei de 80 euro, se eliberează „diploma description” în limba engleză sau spaniolă. AC pentru

profesiile reglementate în domeniul educaţiei este DUO, care eliberează certificatul de calificare pe baza

documentelor similare din ţara de origine.

Condiţiile de bază pentru recunoaşterea acestor calificări sunt:

solicitantul trebuie să deţină cel puţin o diplomă de învăţământ superior;

cursurile urmate trebuie să fie comparabile cu cele care se desfăşoară în Olanda;

solicitantul trebuie să fie în măsură să dovedească faptul că a dobândit o calificare de predare

similară în ţara de origine.

Profesia de profesor în formarea profesională şi educaţia adulţilor nu necesită o calificare de predare în

ţara de origine. In acest caz, o diplomă de învăţământ superior poate fi suficientă, cu condiţia ca studiile

parcurse în ţara de origine să fie comparabile cu cele ce se desfăşoară în Olanda. După caz, pot fi cerinţe

suplimentare în ceea ce priveşte aspectele educaţionale şi/sau tehnicile de predare (teorie şi metode).

Maiştrii/mentorii instructori pentru perioada de practică trebuie să deţină o calificare profesională

specifică.

Trebuie ţinut cont de faptul că în foarte multe cazuri cunoaşterea aprofundată a limbii olandeze este

necesară. In plus, în procesul de recunoaştere poate fi necesară prezentarea unei declaraţii de bună

conduită (de exemplu, recomandări). Documentele solicitate sunt menţionate în cerinţele specifice de

recrutare publicate de către unităţile de învăţământ interesate, care îşi stabilesc cerinţele funcţie de nevoile

proprii, fără consultarea sau intervenţia unei autorităţi centrale / regionale / profesionale.

Profesiile din învăţământul superior, care erau reglementate înainte de 1989, ministrul educaţiei

semnând ordinul de numire a cadrelor didactice pe poziţiile academice corespunzătoare, în prezent nu

mai sunt reglementate în Olanda. Senatele universitare au autonomie deplină şi stabilesc, în

regulamentele proprii de funcţionare, criteriile de recrutare a cadrelor didactice universitare. In unele

situaţii nu se solicită deţinerea titlului ştiinţific de doctor. Pentru universităţile hbo (învăţământul superior

profesional) este posibilă recrutarea cadrelor didactice direct din piaţa muncii (industrie), experienţa

aplicativă/practică prevalând în raport cu activitatea de cercetare demonstrată prin publicaţii ştiinţifice.

Cele două componente – abilităţile de cercetare şi didactice/pedagogice - sunt importante în egală măsură

şi constituie criterii cu pondere echilibrată în selecţia şi evaluarea cadrelor didactice din mediul academic.

39



AMPOSDRU



In România, în conformitate cu Legea 200/2004, cadrul didactic (în învăţământul superior şi

preuniversitar) este profesie reglementată, cu Ministerul Educaţiei Naţionale menţionat ca AC.

Pe lista profesiilor reglementate din România figurează:

cadru didactic în învăţământul superior;

profesor în învăţământul secundar.

Termenul de cadru didactic în învăţământul preuniversitar este însă mai cuprinzător decât cel de profesor

în învăţământul secundar. In orice caz, spre deosebire de Olanda, în România şi profesiile din

învăţământul superior sunt deci reglementate.

2.3. Statisticile IMI privind profesiile reglementate înscrise în sistem de Olanda

comparativ cu cele înregistrate de România

Piaţa Internă este definită prin Art.7 al Tratatului de la Roma ca o zonă fără frontiere interne, în care este

asigurată libera circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului.

Sistemul de Informare al Pieţei Interne (Internal Market Information system - IMI) a fost realizat de

către CE, pentru a facilita comunicarea între AC din SM ale SEE prin intermediul unei aplicaţii web-

based IMI-NET, în scopul asigurării unor condiţii cât mai bune pentru libera circulaţie a persoanelor şi a

serviciilor. Deocamdată, aplicaţia a fost dezvoltată pentru trei arii legislative: recunoaşterea reciprocă a

calificărilor profesionale, libera circulaţie a serviciilor şi detaşarea lucrătorilor.

Conform statisticii UE cu privire la utilizarea IMI, în decembrie 2012, (la

http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/docs/statistics_2012_en.pdf ) situaţia AC înscrise în IMI de

Olanda şi de România se prezenta astfel:

AC pe aria

legislativă

CALIFICĂRI

AC pe aria

legislativă

SERVICII

AC pe aria legislativă

DETAŞAREA

LUCRĂTORILOR

TOTAL

AC

Olanda 9 539 2 545

România 41 93 2 111

40

http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/docs/statistics_2012_en.pdf



AMPOSDRU



In anul 2012, din numărul total de 3.091 de cereri de informaţii pe aria legislativă Calificări, România s-a

plasat pe primul loc la numărul de cereri primite, cu 470 de cereri, reprezentând 15,2% din total, pe când

Olanda a primit numai 46 de cereri (1,5%), ocupând locul 18. In schimb, Olanda s-a situat pe locul 4 la

cereri transmise, cu 216 cereri, reprezentând 7% din total, în timp ce România a transmis numai 33 de

cereri (1,1%) ocupând locul 16 în această ierarhie. De aceea, performanţa privind timpul de răspuns la

cererile primite este relativ mai bună în cazul României, dacă luăm în considerare volumul de 13 ori mai

mare de cereri procesate de România decât de Olanda.

Din statisticile IMI privind ierarhia profesiilor celor mai mobile în cazul practicării lor în situaţia de

stabilire în SM gazdă (la http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm la data de

31.03.2013), pe întreaga perioadă de funcţionare a sistemului IMI, cele mai multe cereri de informaţii

formulate de Olanda cu privire la cetăţeni deţinători de calificări dobândite în România (din totalul de 184

de astfel de cereri) se referă la următoarele profesii: medic (71 de cereri), dentist (45 de cereri), profesor

din învăţământul secundar (38 de cereri), profesor din învăţământul primar (14 cereri), asistent medical (8

cereri), cadru didactic în învăţământul profesional (7 cereri), farmacist (1 cerere).

Ierarhia cererilor de informaţii plasate de România pentru cetăţeni care au dobândit calificarea în Olanda

(din totalul de 8 astfel de cereri) este următoarea: pilot de aviaţie (3 cereri), arhitect (3 cereri), consultant

fiscal/contabil (1 cerere).

Din experienţa olandeză, recomandările de îmbunătăţire a răspunsurilor transmise prin sistemul IMI ar fi:

utilizarea zonei în care se pot plasa texte libere, în condiţiile în care întrebările presetate nu

reflectă întotdeauna foarte fidel întrebarea pusă;

formulările de texte libere să fie cât mai scurte şi simple, pentru a nu fi denaturate de

traducerea automată;

textele libere sunt recomandabile şi în cazul plasării de cereri de informaţii.

De asemenea, pentru o utilizare cât mai intensă a platformei IMI, în Olanda aceasta este folosită şi pentru

comunicarea între AC la nivel naţional. Structura IMI în Olanda (Comitetul national IMI, coordonatorul

national – NIMIC, coordonatorii de arii legislative – LIMIC, reprezentantii pentru politici in domeniu,

AC) este prezentată în figura 4.

41

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm%20la%20data%20de%2031.03.2013

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm%20la%20data%20de%2031.03.2013



AMPOSDRU



Fig. 4. Structura sistemului IMI în Olanda

Sursa: Jochem Sprenger – The Internal Market Information System (IMI) in the Netherlands, prezentare f ăcută în

cadrul vizitei de studiu din Olanda, din noiembrie 2012

Din punct de vedere al profesiilor reglementate, România figurează cu 95 de profesii, iar Olanda cu 135

de profesii în baza de date a CE cu profesiile reglementate din fiecare SM al UE. Dintre acestea, în cazul

României s-au înscris pe platforma IMI până în prezent AC pentru 75 de profesii, iar în cazul Olandei,

AC pentru 65 de profesii.

42



AMPOSDRU



Concluzii

Olanda a fost o sursă de inspiraţie pentru toate cele 7 studii comparative cu privire la procesele de

certificare a competenţelor şi recunoaştere a calificărilor, elaborate în cadrul proiectului IMI PQ NET

România, căci Nuffic este unul din cele mai importante centre de transfer de know-how în domeniul

recunoaşterii calificărilor din Europa, prin serviciile de consultanţă oferite atât organizaţiilor din Olanda,

cât şi multor organizaţii pe plan internaţional, precum şi prin intermediul publicaţiilor sale periodice, cum

ar fi studiile actualizate anual cu privire la sistemele de învăţământ şi calificările ce pot fi dobândite în

peste 50 de ţări din lume, recomăndările cu privire la evaluarea calificărilor olandeze şi a celor din alte

ţări, sau prin intermediul proiectelor pe care le dezvoltă şi implementează pentru firme şi instituţii

guvernamentale din Olanda şi din lumea largă.

Olanda a dezvoltat un sistem unic de educaţie şi formare profesională, cu o unică structură la nivel

naţional de calificări bazate pe competenţe, elaborate prin consultarea continuă între reprezentanţii pieţei

muncii şi cei ai instituţiilor educaţionale, combinată cu cercetarea structurală a pieţei muncii şi o

abordare regională în permanentă căutare de a compatibiliza cererea cu oferta de competenţe pe această

piaţă.

Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC) din Olanda, raportat la CEC/EQF, include absolut toate nivelurile

de calificări, inclusiv cele din învăţământul superior, dar şi toate tipurile de calificări - calificările

reglementate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Stiinţei, de Ministerul Afacerilor Economice şi de

Ministerul Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului, împreună cu cele acordate de sectorul privat, la nivel

sectorial (calificări care nu sunt reglementate sau certificate de către ministere sau alte autorităţi publice

din domeniul calificărilor profesionale). De aceea, el conduce la o substanţială îmbunătăţire a înţelegerii

nivelurilor de calificări oferite şi corelaţiilor dintre diferitele niveluri şi se califică drept unul din cele mai

avansate CNC în rândul celor adoptate în SM ale UE în ultimii ani, prin faptul că oferă un cadru

comprehensiv în care toate cele 8 niveluri sunt deschise tuturor calificărilor, indiferent de sistemul în care

au fost dobândite.

Sistemul de învăţământ olandez, în special învăţământul superior vocaţional/profesional, precum şi

sistemul funcţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în străinătate, fac din Olanda o ţară atractivă

atât pentru cei ce doresc să dobândească o calificare profesională în străinătate, precum şi pentru cei ce

intenţionează să practice o profesie pe piaţa muncii din UE.

43



AMPOSDRU



Bibliografie

GHK Consulting (2011) – Country Report on the Action Plan on Adult Learning: the Netherlands,

March 2011

Nuffic (2012a) - Country module – the Netherlands, 2nd edition Jan. 2011, version 3, October 2012

Nuffic (2012b) - Country Module – Romania, 2nd edition March 2011, version 2, August 2012

The European Centre for Development of Vocational Training (Cedefop), GHK Consulting - Update

to the European Inventory on Validation of Non-formal and informal learning Country Report:

Netherlands

The European Centre for Development of Vocational Training (Cedefop) - Development of NQFs in

Europe, Oct.2011

CEDEFOP - Structures of Education and Training Systems in Europe, Netherlands – 2009/10

EC, Australian Department of Education, Employment and Workplace Relations - Study on the

(potential) role of qualifications frameworks in supporting mobility of workers and learners – Oct.

2011

Name of regulated professions in Romania – la

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?

action=regprofs&id_country=27&quid=1&mode=asc&maxRows=*#top

Name of regulated professions in Netherlands – la

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm

CEDEFOP - The development of national qualifications frameworks in Europe, Aug.2010

CEDEFOP - The development of national qualifications frameworks in Europe, Oct.2011, Working

paper no.12

OECD, Education at a Glance 2012 – la http://www.oecd.org/edu/highlights.pdf

McKynsey, Education to Employment – la

http://mckinseyonsociety.com/downloads/reports/Education/Education-to-Employment_FINAL.pdf

Prezentări făcute de reprezentanţii AC olandeze în cadrul vizitei de studiu în Olanda, noiembrie 2012:

Jochem Sprenger – The Internal Market Information Sysytem – IMI - in the Netherlands

Jochem Sprenger – Benefits of reducing the number of regulated professions

Martje van Bruggen şi Stan Plijnaar – Siedsma – Dutch VET and professional recongnition

S-BB, Jan. 2012 – Education and Training in the Netherlands from August 1997

Broşura Nuffic – Linking Knowledge Worldwide

Pim Albers – Implementation of the Mediation Directive 2008/52/ECU: the Dutch Experiences

Henk Stoop – Working in the Dutch Health Sector

Abrevieri

44

http://mckinseyonsociety.com/downloads/reports/Education/Education-to-Employment_FINAL.pdf

http://www.oecd.org/edu/highlights.pdf

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?action=regprofs&id_country=27&quid=1&mode=asc&maxRows=*#top

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?action=regprofs&id_country=27&quid=1&mode=asc&maxRows=*#top



AMPOSDRU



AC – Autoritate Competentă (pentru o profesie/mai multe profesii reglementate)

ADR – Alternative Dispute Resolution (platformă de colaborare în Olanda pentru medierea disputelor)

AFM - Autoritatea pentru Pieţe Financiare din Olanda

ANC – Autoritatea Naţională pentru Calificări (din România)

AOC - centrele de formare profesională secundară superioară (mbo) în agricultură (în Olanda)

ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară (din România)

bama – actuala structură a învăţământului superior, de licenţă + master (în Olanda)

BIG - Registrul pentru medici şi asistente medicale (în Olanda)

BNR - Banca Naţională a României

CBGV - Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii (în Olanda)

CDFD – College Deskundigheid Financiële Dienstverlening (Colegiul/Consiliul pentru Competenţe în

Serviciile Financiare din Olanda)

CE - Comisia Europeană

CEC/EQF – Cadrul European al Calificărilor/European Qualifications Framework

CEDEFOP - The European Centre for Development of Vocational Training (Centrul European pentru

Dezvoltarea Formarii Profesionale)

CECCP – centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite în alte contexte decât

cel formal (în România)

CNC - Cadrul Naţional al Calificărilor

CNCIS - Cadrul Naţional al Calificărilor din Invăţământul Superior

CNFPA - Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (în România, transformat în ANC)

CNRED - Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (NARIC şi NRP în România)

CNVM - Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (în România, urmează să fie preluată de ASF)

COR - Clasificarea Ocupaţiilor din România

CREBO - Centraal Register Beroepsopleidingen (Registrul Central al Programelor Profesionale/

Vocaţionale în Olanda)

CROHO - Centraal Register Opleidingen HogerOnderwijs (Registrul Central al Programelor de Studiu

din Invăţământul Superior în Olanda)

CSA - Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (în România, urmează să fie preluată de ASF)

CSSPP - Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (în România, urmează să fie preluată de

ASF)

DNB - De Nederlandsche Bank (Banca Centrală a Olandei)

DUO – Dienst Uitvoering Onderwijs - AC din Olanda pentru profesiile reglementate din domeniul

educaţiei

45



AMPOSDRU



EFP - educaţie şi formare profesională

EVC - erkennung vervorven competenties (certificarea competenţelor dobândite în contexte informale şi

non-formale, în Olanda)

FPC – formare profesională continuă

FSA - Financial Supervision Act (Legea Supravegherii Financiare în Olanda)

havo - învăţământul secundar general superior (în Olanda)

hbo - învăţământul superior profesional (în Olanda)

IDW – platforma on-line de informare cu privire la recunoaşterea calificărilor în Olanda, creată în

cooperare de Nuffic şi S-BB

IMI – Internal Market Information system (Sistemul de Informare al Pieţei Interne Unice a UE)

IPS - Institutul pentru Politici Sociale (din România)

LIMIC – Legislative area IMI Coordinator (coordonator de arie legislativă în sistemul IMI)

mbo - educaţia şi formarea profesională secundară superioară (în Olanda)

bol - ruta bazată pe şcoală

bbl - ruta bazată pe ucenicie la locul de muncă

MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale (din România)

MO – Monitorul Oficial (din România)

NARIC - National Academic Recognition Information Centre (Centru Naţional de Informare pentru

Recunoaşterea Academică, în fiecare SM al UE)

NIMIC – National IMI Coordinator (coordonator naţional în sistemul IMI)

NLQF – Netherlands Qualification Framework (Cadrul Olandez al Calificarilor – CNC în Olanda

raportat la CEC/EQF)

NMI - Nederlands Mediation Instituut (Institutul Mediatorilor din Olanda)

NRP – National Reference Point (Punct Naţional de Referinţă pentru recunoaşterea calificărilor

profesionale, în fiecare SM al UE)

Nuffic - Organizaţia Olandeză pentru Cooperare Internaţională în Invăţământul Superior

OG – Ordonanţă Guvernamentală (în România)

POSDRU - Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (în

România)

ROC - centrele de formare profesională secundară superioară (mbo) regionale (în Olanda),

S-BB - Fundaţia pentru Cooperare în Educaţie şi Formare Profesională şi Piaţa Muncii în Olanda

SEE – Spaţiul Economic European (toate SM ale UE + Islanda, Liechtenstein, Norvegia)

SM – Stat Membru (al Uniunii Europene)

UE – Uniunea Europeană

46



AMPOSDRU



VAVO - educaţia secundară generală a adulţilor (în Olanda)

vmbo - învăţământul secundar profesional pregătitor (în Olanda)

vwo - învăţământul secundar general preuniversitar (în Olanda)

WEB - Legea Educaţiei Profesionale şi a Adulţilor adoptată în Olanda în anul 1996

wo - învăţământ superior academic (în Olanda)

Link-uri utile

IDW – platforma on-line de informare cu privire la recunoaşterea calificărilor în Olanda -


Profesiile reglementate din Olanda - Professionalrecognition.nl

Nuffic – rapoartele de ţări (country modules A - Z) -

http://www.nuffic.nl/en/diploma-recognition/country-modules/country-modules

CNRED - http://www.cnred.edu.ro

ANC - http://www.anc.edu.ro

Baza de date a CE cu profesiile reglementate din SM -

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?newlang=en

Punctele Naţionale de Contact (National Contact Points) pentru recunoaşterea calificărilor din SM –

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/contact/national_contact_points_en.htm

Reţeaua centrelor ENIC-NARIC din SM ale UE - http://www.enic-naric.net

Datele de contact ale Coordonatorilor Naţionali IMI (NIMIC) din SM ale SEE

-http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/contact/index_en.htm#nl

47

http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/contact/index_en.htm#nl

http://www.enic-naric.net/

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/contact/national_contact_points_en.htm


http://www.anc.edu.ro/

http://www.cnred.edu.ro/

http://www.nuffic.nl/en/diploma-recognition/country-modules/country-modules





AMPOSDRU



Anexa nr. 1

Profesiile reglementate în Olanda, în analiză comparativă cu cele din România

Denumirea profesiei în

olandeză

Denumirea profesiei

tradusă în limba

romană

AC în Olanda Recunoaştere

cf. Directivei

2005/36/CE

Nivel de

calificare

cerut în

Olanda

Situaţia în România Observaţii

Profesia este

reglementată ?

(DA/NU)

Dacă DA

AC în România

Recunoaştere cf. Directivei 2005/36/CE

Nivel de calificare cerut în

RomâniaDomeniul Sănătate

In categoria generică „Doctor of medicine”

Mediccu specializările:

Allergologie (până la 12 august 1996)

Alergologie

Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar BIGwww.bigregister.nl/en

Sistemul de recunoaştere automată pe baza coordonării condiţiilor minime de formare – medic specialist, Anexa V

Formare armonizată în medicină de bază şi specializare, art.25

DAAlergologie şi imunologie clinică

Ministerul Sănătăţiiwww.ms.gov.ro şiColegiul Medicilor din Româniawww.cmr.ro

Sistemul de recunoaştere automată pe baza coordonării condiţiilor minime de formare – medic specialist, Anexa V

Formare armonizată în medicină de bază şi specializare, art.25

Număr de specializări:33 în Olanda, 41 în România.

Boli infectioase, endocrinologie, farmacologie clinică, hematologie,medicină de laborator, medicină de urgentă, nefrologie, oncologie medicală, chirurgie vasculară, chirurgie pediatrică, psihiatrie pediatrică

Anesthesiologie Anestezie DAAnestezie şi terapie intensivă

Cardio-thoracale chirurgie Chirurgie cardio-toracică DAChirurgie toracică

Cardiologie Cardiologie DACardiologie

Dermatologie en venerologie

Dermatovenerologie DADermatovenerologie

Heelkunde Chirurgie generală DAChirurgie generală

Interne geneeskunde Medicină internă DAMedicină internă

Keel-, neus- en oorheelkunde

Otorinolaringologie DAOtorinolaringologie

Kindergeneeskunde Pediatrie DAPediatrie

Klinische chemie (până la 4 aprilie 2000)

Chimie biologică

http://www.cmr.ro/

http://www.ms.gov.ro/


http://www.bigregister.nl/en

http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?action=regprof&id_regprof=8921



AMPOSDRU



figurează în România şi nu figurează în Olanda.

Microbiologie medicală, chimie biologică, neuropsihiatrie figurează în Olanda şi nu în România.

Klinische genetica Genetică medicală DAGenetică medicală

Klinische geriatrie Geriatrie clinică DAGeriatrie şi gerontologie

Longtiekten en tuberculose Pneumologie DAPneumologie

Maag-darm-levertiekten Gastroenterologie DAGastroenterologie

Maatschsappij en gezondheid

Sănătate publică DASănătate publică şi management

Medische microbiologie Microbiologie medicală NU

Neurochirurgie Neurochirurgie DANeurochirurgie

Neurologie Neurologie DANeurologie

Nucleaire geneeskunde Medicină nucleară DAMedicină nucleară

Obstetrie en Gynaecologie Obstetrică - ginecologie DAObstetrică - ginecologie

Oogheelkunde Oftalmologie DAOftalmologie

Orthopedie Ortopedie DAOrtopedie şi traumatologie

Pathologie Patologie DAAnatomie patologică

Plastische chirurgie Chirurgie plastică DAChirurgie plastică – microchirurgie reconstructivă

Psychiatrie Psihiatrie DAPsihiatrie

Radiologie Radiologie DARadiologie-

49



AMPOSDRU



imagistica medicalăRadiotherapie Radioterapie DA

RadioterapieReumatologie Reumatologie DA

ReumatologieRevalidatiegeneeskunde Fizioterapie DA

Recuperare, medicină fizică şi balneologie

Urologie Urologie DAUrologie

Zenuw- en zielsziekten (până la 9 iulie 1984)

Neuropsihiatire NU

-Arbeid en gezonheid, bedrijfsgeneeskunde – arbeid en gezonheid, verzekeringsgeneeskunde

Medicina muncii DAMedicina muncii

Huisarts Medic generalist Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar BIGwww.bigregister.nl/en

Sistemul de recunoaştere automată – Medic în medicina de bază şi practica generală

Formare specifică în medicina generală, art.28

Medic specialist medicină de familie

Ministerul Sănătăţiiwww.ms.gov.ro şiColegiul Medicilor din Româniawww.cmr.ro

Sistemul de recunoaştere automată – Medic în medicina de bază şi practica generală

Formare specifică în medicina generală, art.28

In categoria generică „Dental practitioner”

Practician dentist

Kaakchirurg Medic dentist specialist în chirurgie orală

Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar BIGwww.bigregister.nl/en

Sistemul de recunoaştere automată – Medic dentist specialist, Anexa V

Formare armonizată, art.35

DASpecialist în chirurgie dento-alveolară

Ministerul Sănătăţiiwww.ms.gov.ro şiColegiul Medicilor Dentişti din Româniawww.cmdr.ro

Sistemul de recunoaştere automată – Medic dentist specialist, Anexa V


DASpecialist în ortodonţie si ortopedie dento-facială

Orthodontist Medic dentist specialist în ortodonţie

50

http://www.cmdr.ro/



http://www.cmr.ro/





AMPOSDRU



Tandarts Medic dentist Sistemul de recunoaştere automată – Medic dentist, Anexa V


DA Medic dentist

Sistemul de recunoaştere automată – Medic dentist, Anexa V


In categoriile generice„Nurse” şi „Midwife”

„Asistent medical” şi „Moaşă”

Verpleegkundige Asistent medical Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar BIGwww.bigregister.nl/en

Sistemul de recunoaştere automată – asistent medical generalist, anexa V

Formare armonizată de asistent medical generalist, art.31

DAAsistent medical generalist

Ministerul Sănătăţiiwww.ms.gov.ro şiOrdinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din Româniawww.oamr.ro

Sistemul de recunoaştere automată – asistent medical generalist, anexa V

Formare armonizată de asistent medical generalist, art.31

Verloskundige Moaşă Sistemul de recunoaştere automată – moaşă, anexa V

Formare armonizată de moaşă, art.40

DAMoaşă

Sistemul de recunoaştere automată – moaşă, anexa V

Formare armonizată de moaşă, art.40

In categoria generică „Veterinary Surgeon”

Medic veterinar

Dierenarts Medic veterinar Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport(Min. Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului)www.diergeneeskunderegister.nl

Sistemul de recunoaştere automată – medic veterinar, anexa V

Formare armonizată de medic veterinar, art.38

DAMedic veterinar

Colegiul Medicilor Veterinari din Româniawww.cmvro.go.ro

Sistemul de recunoaştere automată – medic veterinar, anexa V

Formare armonizată de medic veterinar, art.38

In categoria generică „Pharmacist”

Farmacist

Apotheker Farmacist Comisia calificărilor străine din domeniul sănătăţii – CBGV şi Registrul Statutar BIGwww.bigregister.nl/en

Sistemul de recunoaştere automată – farmacist, anexa V

Formare armonizată de farmacist, art.44

DAFarmacist

Colegiul Farmaciştilor din Româniawww.colegfarm.ro

Sistemul de recunoaştere automată – farmacist, anexa V

Formare armonizată de farmacist, art.44

51

http://www.colegfarm.ro/

http://www.colegfarm.ro/


http://www.cmvro.go.ro/

http://www.cmvro.go.ro/

http://www.diergeneeskunderegister.nl/


http://www.oamr.ro/





AMPOSDRU



Alte profesii din domeniul sănătăţii

Verzorgende individuele gezondheidszorg (fost ziekenverzorgende)

Asistent medical sănătate personală (fost asistent medical de nivel 2)

Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport(Min. Sănătăţii, Bunăstării şi Sportului)www.diergeneeskunderegister.nl

Sistemul general de recunoaştere – aplicaţie primară

SEC – Certificat de atestare a absolvirii unui curs de învăţământ secundar, art.11b

NU

Apotekerassistent Tehnician/asistent farmacist

NU

Klinisch chemicus Chimist în sistemul sanitar

PS3 -Diplomă de nivel post-secundar (3 – 4 ani), art.11d

DAChimist în sistemul sanitar

Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor din Sistemul Sanitar din Româniawww.obbcssr.ro


PS4 - Diplomă de nivel post-secundar (exact 4 ani), art.11e

AC din România mai gestionează şi profesiile reglementate de biochimist şi biolog în sistemul sanitar (PS4)

Klinisch fysicus Fizician în sistemul sanitar

NU

Logopedist Logoped NU

Medisch nuclair werker Tehnician medicină nucleară

NU

Mondhygienist Igienist dentar NU

Oefentherapeut-cesar Fizioterapeut - metoda Cesar

NU

Oefentherapeut-mensendieck

Fizioterapeut – metoda Mensendieck

NU

Fysiotherapeut Fizioterapeut NU

Diëtist Dietetician NU

Ergotherapeut Ergoterapeut/terapeut ocupaţional

NU

Huidtherapeut Dermatoterapeut NU

Optometrist Optician în oftalmologie NU

Orthoptist/ Ortoptist NU

52


http://www.obbcssr.ro/





AMPOSDRU



www.diergeneeskunderegister.nl

Podotherapeut Podolog/chiropodist NU

Psycholoog, gezondheidszorg

Psiholog DAPsiholog

Colegiul Psihologilor din Româniawww.copsi.ro



Psychotherapeut Psihoterapeut NU

Radiotherapeutisch laborant/ radiodiagnostisch laborantt

Laborant radiologie/radioterapie

NU

Tandprotheticus Tehnician ortoprotezist DSE-Diplomă de nivel post-secundar, incl.Anexa II (ex.92/51, Anexa C,D), Art.11 c

DATehnician dentar

Ordinul Tehnicienilor Dentari din Româniawww.otdr.ro



Dierenartsassistent, paraveterinair

Asistent veterinar, paraveterinar

DAAsistent veterinar

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi deSiguranţa Alimentelor (ANSVSA)www.ansvsa.ro

Fysiotherapeut voor dieren Fizioterapeut veterinar NU

Embryotransplanteur, paraveterinair

Paraveterinar, tehnician transplant embrionar

ATT -Atestarea competenţe-lor, art. 11a

NU România are ca profesie reglementată numai tehnicianul veterinar (DSE) cu ANSVSA ca AC

Embryowinner Practician recoltare embrioni animali

NU

Keurmeester post mortem keuring

Supraveghetor animale postmortem

NU

Verzorger embryo-/eicelwinning

Practician recoltare embrioni animali/ouă

NU

53

http://www.ansvsa.ro/

http://www.ansvsa.ro/

http://www.otdr.ro/

http://www.copsi.ro/





AMPOSDRU



Verzorger embryotransplantatie

Practician transplant embrioni animali

NU

Proefdirverzorger Tehnician experimente pe animale

Voedsel en Waren Autoriteit (Autoritatea pentru Siguranţa Alimentară şi a Bunurilor de Consum)www.vwa.nl

NU

Domeniul arhitectură, construcţii

Architect Arhitect

Stichting Bureau Architectenregister(Consiliul Biroului de Inregistrare a Arhitecţilor)www.architectenregister.nl

Sistemul de recunoaştere automată –arhitect, anexa V

Formare armonizată de arhitect, art.46

DAArhitect

Ordinul Arhitecţilor din Româniawww.oar.org.ro

Sistemul de recunoaştere automată – arhitect, anexa V


In construcţii, România are profesii reglementate de nivel de calificare PS3:verificator de proiect atestat, expert tehnic atestat, responsabil tehnic cu execuţia, auditor energetic pentru clădiri

Architect (verworven rechten)

Arhitect (drepturi dobândite)

Sistemul de recunoaştere automată –arhitect, anexa VI


DAArhitect (drepturi dobândite)

Sistemul de recunoaştere automată – arhitect, anexa VI


Interieurarchitect Arhitect de interior/ decorator



NU

Stedenbouwkundige Urbanist DAUrbanist

Registrul Urbaniştilor din Româniawww.rur.ro


PS4 - Diplomă de nivel post-secundar (4 ani), art.11e

Tuin- en landschapsarchitect

Arhitect peisagist NU

Kraanmachinist Macaragiu Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid(Ministerul Afacerilor Sociale şi al Muncii)www.szw.nl


DA

Macaragiu

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)



54

http://www.szw.nl/

http://www.rur.ro/

http://www.oar.org.ro/

http://www.architectenregister.nl/

http://www.architectenregister.nl/

http://www.vwa.nl/



AMPOSDRU



www.iscir.ro Sloopdeskundige asbest Specialist în îndepărtarea

asbestuluiNU

Duiker Scafandru profesionist DAScafandru, Scafandru salvator, Scafandru lucrător subacvatic, scafandru greu

Centrul de Scafandri Constanţa(Unitatea Militară 02150)

Cerinţe speciale laorganizareapregătiriiprofesionale

In România, scafandrul este o profesie militarizată, pe când în Olanda scafandrii sunt indispensabili în construcţii datorită specificului geografic al ţării (sub nivelul mării)

Duikmedisch begeleider Supraveghetor medical pentru scufundări

NU, dar sunt:Operator barocameră, tehnician de scufundare

Duikploegleider Sef echipă de scafandri DASef de scufundare, Scafandru şef grup, Scafandru şef utilaj

Springmeester Maistru explozive Explosives Authority (Autoritatea pentru Explozive)http://efee.eu/nations.html www.springmeesters.nl www.skocert.nl


NU

Schietmeester Maistru demolări NU

Domeniul transporturi

Profesii din transportul aerian/aviaţie

Luchtverkeersleider Controlor trafic aerian Ministerie van Infrastructuur en Milieu (Ministerul Infrastructurii şi Mediului)Inspectie Leefomgeving en Transport (Inspecţia Mediului şi



DAControlor trafic aerian dirijare

Autoritatea Aviaţiei Civile din Româniawww.caa.ro



România mai are următoarele profesii reglementate:pilot de avion, pilot elicopter, balon liber, planor; mecanic navigant,

Onderhoudstechnicus voor zweefvliegtuigen

Tehnician de întreţinere pentru planoare

- NU

55

http://www.caa.ro/

http://www.skocert.nl/

http://www.springmeesters.nl/

http://efee.eu/nations.html

http://efee.eu/nations.html

http://www.iscir.ro/



AMPOSDRU



Transportului)www.ilent.nl

navigator aerian, meteorolog aeronautic, prognozist, personal aeronautic pentru protecţia navigaţiei aeriene şi telecomunicaţiei (PNA-TC), inginer de recepţie şi control aeronave, inginer de recepţie şi mijloace PNA-TC, auditor de securitate a aviaţiei civile

Vluchtinformatieverstrekker Furnizor de informaţii de zbor

- DAOperator radio navigant

Autoritatea Aviaţiei Civile din Româniawww.caa.ro


Transport terestru

Keurmeester periodieke keuring lichte voertuigen

Inspector tehnic vehicule uşoare

Rijksdienst voor het Wegverkeer (Biroul Naţional pentru Traficul pe Autostradă)RDW Centrum voor Voertuigtechniek en Informatie (Centrul RDW pentru Tehnică Auto şi Informare)www.rdw.nl



DAInspector ITP

Registrul Naţional Auto Românwww.rarom.ro


DSE-Diplomă de nivel post-secundar, incl.Anexa II (ex.92/51, Anexa C,D), Art.11 c

România mai are următoarele profesii reglementate: conducător auto care efectuează transport rutier în regim de taxi, conducător de autovehicule care transportă mărfuri periculoase, conducător auto care efectuează transport rutier public de persoane, conducător auto care efectuează

Keurmeester periodieke keuring zware (bedrijfs) voertuigen

Inspector tehnic vehicule grele (comerciale)

DAConsilier de siguranţă pentru transportul rutier al mărfurilor periculoase

Autoritatea Rutieră Românăwww.arr.ro


Keurmeester periode keuring zware aanhangwagens

Inspector tehnic remorci grele

NU

56

http://www.arr.ro/

http://www.rarom.ro/

http://www.rdw.nl/

http://www.caa.ro/

http://www.ilent.nl/



AMPOSDRU



transport rutier cu vehicule având mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite, conducător auto care efectuează transport rutier de mărfuri cu vehicule a căror masă maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone, auditor de siguranţă rutieră,dispecer de trafic (feroviar)

LPG-technicus Tehnician LPG (Liquid Petroleum Gas)

NU

Machinist (spoor) Maşinist (feroviar) Ministerie van Infrastructuur en Milieu (Ministerul Infrastructurii şi Mediului)Inspectie Leefomgeving en Transport (Inspecţia Mediului şi Transportului)www.ilent.nl

DAMecanic de locomotivă

Centrul Naţional de Calificare şi InstruireFeroviară (CENAFER)www.cenafer.ro



Transport naval

Certificaat-loods Pilot de marină certificat Koninklijke Dirkzwager BV www.dirkzwager.com



DAPilot maritimPilot de mare largă

Ministerul Transporturilor www.mt.ro

Autoritatea Navală Românăwww.rna.ro



România are următoarele profesii reglementate cu nivel de calificare PS3: comandant, ofiţer punte secund, ofiţer punte, şef mecanic, ofiţer mecanic secund, şef electrician maritim, ofiţer electrician maritim, pilot

Register-loods Pilot înregistrat Nederlandse Loodsencorporatiewww.loodswezen.nl

Eerste stuurman voor de grote handelsvaart

Sef de cart cl. I marină comercială

Ministerie van Infrastructuur en Milieu (Ministerul Infrastructurii şi Mediului)Inspectie Leefomgeving en Transport (Inspecţia Mediului şi Transportului)www.ilent.nl

Tweede of derde stuurman voor de grote handelsvaart

Sef de cart cl. II sau III marină comercială

Kapitein grote handelsvaart Căpitan de marină comercială

Maritiem officier Ofiţer de marină

Scheepswerktuigkundige a, b, c

Ofiţer mecanic de marină cl. I, II, III

DAOfiţer mecanic

57


http://www.loodswezen.nl/

http://www.rna.ro/

http://www.mt.ro/

http://www.dirkzwager.com/

http://www.cenafer.ro/




AMPOSDRU




maritim aspirantStuurman kleine handelsvaart

Sef de cart pe vas de coastă DSE-Diplomă de nivel post-secundar, incl.Anexa II (ex.92/51, Anexa C,D), Art.11 c

România are următoarele profesii reglementate cu nivel de calificare DSE, SEC sau ATT:Căpitan, ofiţeri şi şef mecanic maritimi portuari, ofiţeri maritimi aspiranţi, timonieri, marinari, şefi de echipaj maritimi şi fluviali, conducători de şalupă maritimă şi fluvială, electrician de bord maritim, fitter, pompagiu, căpitan fluvial cat. A şi B, şef mecanic fluvial

Stuurman IV visvaart Sef de cart cl. IV vas de pescuit

Stuurman werktuigkundige V, VI visvaart

Sef de cart mecanic cl. V, VI vas de pescuit

Werktuigkundige IV visvaart

Mecanic cl. IV vas de pescuit

Motordrijver Supraveghetor de motor DAMotorist

VTS-operator Funcţionar VTS (serviciul de ajutor trafic maritim)

Stichting NNVO (Nationale Nautische Verkeersdienstopleiding)Fundaţia de Formare Profesională pentru Traficul Nautic Naţionalwww.nnvo.nl

Domeniul educaţiei şi formării profesionale

Leraar voorbereidend wetenschappelijk onderwijs/algemeen voortgezet onderwijs/voorbereidend beroepsonderwijs (vwo, havo, vmbo)

Profesor în învăţământul secundar general preuniversitar / învăţământul secundar general superior / învăţământul secundar profesional pregătitor (vwo, havo, vmbo)

Dienst Uitvoering Onderwijs (Biroul pentru Profesiile din Educaţie)www.duo.nl/Intrnational_visitors/default.asp



DAProfesor în învăţământul secundar

Ministerul Educaţiei Naţionalewww.cnred.edu.

ro



Spre deosebire de Olanda, unde sunt profesii reglementate distincte pentru fiecare tip de învăţământ preuniversitar, în România, în conformitate cu Legea 200/2004,

Docent beroepsonderwijs en volwasseneneducatie, bve

Cadru didactic în educaţia şi formarea profesională a adulţilor

58





http://www.duo.nl/Intrnational_visitors/default.asp






http://www.nnvo.nl/



AMPOSDRU



cadrul didactic (în învăţământul preuniversitar şi în învăţământul superior) este profesie reglementată. Deci, în România şi cadrul didactic în învăţământul superior este profesie reglementată.

Docent hoger beroepsonderwijs

Cadru didactic în învăţământul profesional post-secundar

Docent hoger pedagogisch onderwijs

Cadru didactic în învăţământul post-secundar pedagogic

Leraar (voortgezet) speciaal onderwijs

Profesor în educaţia (continuă) a celor cu nevoi speciale

Leraar basisonderwijs Profesor în învăţământul primar

Leraar sector educatie en beroepsonderwijs (voorheen leraar middelbaar beroepsonderwijs)

Profesor în educaţia şi formarea profesională (anterior profesor în învăţământul secundar profesional)

Rij-instructeur Instructor de conducere auto

Innovam Groepwww.ibki.nl


DAInstructor de conducere auto

Autoritatea Rutieră Românăwww.arr.ro


România are şi: profesor de legislaţie rutiera, lector pentru pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere.

Domeniul juridic Advocaat Avocat Nederlandse Orde van

Advocaten (Ordinul Olandez al Avocaţilor)www.advocatenorde.nl



DAAvocat

Uniunea Naţională a Barourilor din Româniawww.unbr.ro


PS4 - Diplomă de nivel post-secundar (4 ani), art.11e

România are profesiile reglementate:consilier juridic, consilier de probaţiune, expert tehnic judiciar, expert criminalist ( AC

Gerechtsdeurwaarder şi kandidaat gerechtsdeurwaarder

Executor judecătoresc şi executor judecătoresc stagiar

Koninklijke Beroepsorganisatie van Gerechtsdeurwaarders (Asociaţia Regală a

DAExecutor judecătoresc

Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoresti

PS3 -Diplomă de nivel post-secundar (3

59

http://www.unbr.ro/

http://www.advocatenorde.nl/

http://www.arr.ro/

http://www.ibki.nl/














AMPOSDRU



Executorilor Judecătoreşti)www.kbvg.nl

din România – 4 ani), art.11d

= Ministerul Justiţiei)

Olanda enumeră profesiile din magistratură pe lista profesiilor reglementate, dar prin prisma Directivei 2005/36/CE, nu este posibilă recunoasterea calificărilor dobândite în alte SM, căci magistraţii sunt funcţionari ai statului cu un statut special.

Ledenopenbaar ministerie (advocaten-general, procureur-general, officieren van justitie en hun plaatsvervangers)

Membrii Ministerului Public (avocaţi generali, procurori generali, ofiţeri în justiţie şi adjuncţii lor)

Ministerie van Veiligheid en Justitie (Ministerul Securităţii şi Justiţiei)http://www.government.nl/ministries/venj

DAProcurori

Consiliul Superior al Magistraturiiwww.csm1909.ro

Griffiers en substituur-griffiers

Grefieri şi suplinitori de grefieri

DAGrefieri

Rechters (presidenten, vice-presidenten, raadsheren) van kantongerechten, arrondisse-mentsrechtbanken, gerechtshoven, hogeraadleden openbaar ministerie (adv.gen, procureurs-generaal,officieren van justitie en hun plaatsvervangers), gerechtsauditeurs

Judecători (preşedinţi, vicepreşedinţi, consilieri/judecători la Curtea Supremă) din tribunale, curţi de apel, din Corpul Magistraţilor (avocaţi generali, procurori generali, ofiţeri în justiţie şi adjuncţii lor), auditori de justiţie

Rechtspraak(Corpul Magistraţilor)

DAJudecători,Auditori de justiţie

Octrooigemachtigde Consilier în proprietate industrială

Octrooicentrum Nederland (Oficiul Olandez pentru Brevete)www.octrooicentrum.nl

DAConsilier în proprietate industrială

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărciwww.osim.ro Camera Naţională a Consilierilor în Proprietate Industrială din Româniawww.cncpir.ro



Kandidaat-notaris Notari stagiari Koninklijke Notariele Beroepsorganisatie (Organizaţia Profesională Regală a Notarilor Publici)

Iîn cazul notarilor publici, recunoaşterea titlului profesional dobândit în alt SM nu este posibilă.

60


http://www.cncpir.ro/

http://www.osim.ro/

http://www.octrooicentrum.nl/






http://www.csm1909.ro/

http://www.csm1909.ro/

http://www.government.nl/ministries/venj






http://www.kbvg.nl/



AMPOSDRU



Domeniul financiarAccountant - administratieconsulent

Consultant în contabilitate

Institutul NBA(fostele organisme profesionale NovAA/ Ordinul Olandez al Consultanţilor în Contabilitate + NIVRA/ Institutul Regal al Contabililor Inregistraţi)

Sistem general de recunoaştere – aplicaţie primară

PS3 -Diplomă de nivel post-secundar (3 – 4 ani), art.11d (licenţă din învăţământul superior politechnic –profesional)

DAAuditor financiar

Expert contabil

Consultant fiscal

Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR)www.cafr.ro

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR)www.ceccar.ro

Camera Consultanţilor Fiscali din Româniawww.cameraconsultantilorfiscali.ro

Sistem general de recunoaştere – aplicaţie primară



PSM-Diplomă de nivel post-secundar (mai mult de 4 ani ), Art.11 e

In Olanda, cele două profesii reglementate au ca activitate rezervată exclusiv numai pe cea de audit financiar, pe când activitatea de contabilitate poate fi practicată şi de cei care nu deţin unul din cele două titluri protejate, iar consultanţa fiscală nu este deloc reglementată. In România, fiecare din cele trei profesii enumerate are rezervată exclusiv activitatea specifică. In plus, mai există contabilul autorizat, evaluatorul şipracticianul în insolvenţă ca profesii reglementate distinct.

Registeraccountant Contabil înregistrat PS3 -Diplomă de nivel post-secundar (3 – 4 ani), art.11d (master din învăţământul superior universitar – academic)

61


http://legeaz.net/legea-insolventei/

http://www.cameraconsultantilorfiscali.ro/



http://www.ceccar.ro/

http://www.cafr.ro/



AMPOSDRU



Werknemer van een financiële dienstverlener die zich bezighoudt met het verlenen van financiële diensten aan consumenten

Angajat al unui furnizor de servicii financiare care prestează servicii consumatorilor

College Deskundigheid Financiële Dienstverlening – CDFD (Colegiul/Consiliul pentru Competenţe în Serviciile Financiare)www.cdfd.nl

Nedefinit în conformitate cu Directiva 2005/36/CE

De facto DA, dar nemenţionate în lista profesiilor reglementate din Romania din punct de vedere al Directivei 2005/36/CE

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)

Nedefinit în conformitate cu Directiva 2005/36/CE

Profesiile de intermediere de pe pieţele financiare sunt reglementate în toate SM ale UE prin transpunerea Directivelor sectoriale, dar foarte puţine SM le-au inclus şi pe lista profesiilor reglementate în sensul Directivei 2005/36/CE

Feitelijk leidinggevende van een financiële dienstverlener die zich bezighoudt met het verlenen van financiële diensten aan consumenten

Manager de facto al unui furnizor de servicii financiare care prestează servicii consumatorilor

Ministerie van Financiën(Ministerul de Finanţe)http://www.government.nl/ministries/fin

Domeniul siguranţei şi securităţii publice Inspecteur van politie (officier)

Superintendent de poliţie (ofiţer)

Politieacademie (Academia de Poliţie)www.politieacademie.nlPolitie onderwijs- en kenniscentrum www.lsop.nl


PS3 -Diplomă de nivel post-secundar (3 – 4 ani)

DAOfiţer de poliţie (Chestor-general, chestor-şef, chestor principal, chestor, comisar-şef, comisar, subcomisar)

Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGP)www.politiaromana.ro



România mai are: instructor în poligonul de tir (IGP ca AC),ofiţer şi agent de poliţie de frontiera (Inspectoratul General al Poliţiei deFrontieră ca AC), ofiţer şi subofiţer jandarm (Inspectoratul General al JandarmerieiRomâne ca AC)

Medewerker basispolitiefunctie (agent)

Angajat într-o funcţie de bază în poliţie (agent de poliţie)


DAAgent de poliţie (agent-sef principal, agent-sef, agent-sef adjunct, agent principal, agent)

DSE sau SEC

Surveillant van politie Inspector de poliţie DAInspector principal, inspector, subinspector de poliţie


Brandweerofficier Ofiţer de pompieri Nederlands Bureau Brandweerexamens (Biroul Olandez de

PS3 -Diplomă de nivel post-

DAOfiţer pompier

Inspectoratul Sistemul

PS3 -Diplomă de nivel post-

62





http://www.politiaromana.ro/


http://www.lsop.nl/

http://www.politieacademie.nl/



http://www.government.nl/ministries/fin



http://www.cdfd.nl/



AMPOSDRU



Examinare a Pompierilor)www.nbbe.nl

secundar (3 – 4 ani)

General pentru Situaţii deUrgenţăwww.igsu.ro

general de recunoaştere – aplicaţie primară

secundar (3 – 4 ani)

Alle brandweerberoepen niet zijnde brandweerofficier

Toate profesiile din serviciile de pompieri cu excepţia ofiţerilor


DASubofiţer depompieri şiprotecţie civilă, Maistru militarauto


Beveiligingsmedewerker, Particulier beveiliger, Persoonsbeveiliger, Bedrijfsbeveiliger, Evenementenbeveiliger,

Horecaportier

Geld- en waardetransporteurWinkelsurveillant

Ofiţer de securitate, Agent de pază privat, Agent de pază personal,Agent de pază de firmă, Agent de pază pentru evenimente, Portar de hoteluri şi restaurante,Transportator de numerar si valori,Supraveghetor magazin

Ministerie van Veiligheid en Justitie (Ministerul Securităţii şi Justiţiei)http://www.government.nl/ministries/venj


- DAAgent de pază, control acces, ordine şi intervenţie, Agent de protecţie, însoţire şi gardare persoane fizice şi valori

Inspectoratul General al Poliţiei Românewww.politiaromana.ro



România mai are: conducător societate de pază şi protecţie

România mai are: conducător societate de instalare sisteme de alarmă

Particulier onderzoeker Detectiv particular DADetectiv particular

Centralist alarmcentrale, Installateur alarmapparatuur

Operator centrală de alarmă, Instalator de sisteme de alarmă

DAOperator dispecer sisteme de monitorizare şi pentru aparatură de control,Tehnician pentru sistemele de detecţie, supraveghere video şi de monitorizare, control acces şi comunicaţii

Voetbalsteward Steward de fotbal NU

63









http://www.igsu.ro/

http://www.nbbe.nl/



AMPOSDRU



Alte profesii Beëdigd tolk, Beëdigd vertaler

Interpret autorizat, Traducător autorizat

Bureau beëdigde tolken en vertalers (Biroul Interpretilor şi Traducătorilor Autorizaţi)http://www.bureaubtv.nl

DAInterpret autorizat, Traducător autorizat

Ministerul Justiţieiwww.just.ro



Bewaarder van het kadaster en de openbare registers

Administrator cadastru şi registre publice

Kadaster (Cadastru)www.kadaster.nl



NU Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliarăwww.ancpi.ro

In România sunt multe profesii reglementate în domeniul cadastrului: ingineri, subingineri şi tehnicieni cadastru, topograf, cartograf, topograf minier; ofiţeri topograf, cartograf,geograf cu specializarea cartografie

Ambtenaar van Staat Funcţionar public Ministerie van Binnenlandse Zaken en Koninkrijksrelaties (Ministerul Internelor şi Relaţiilor Regatului)http://www.government.nl/ministries/bzk

- Diferite niveluri de calificare

DAFuncţionar public

Ministerul Afacerilor Interne www.mai.gov.roAgenţia Naţională a Funcţionarilor Publiciwww.anfp.gov.ro

- Diferite niveluri de calificare

(Professioneel) vuurwerkdeskundige

Expert în efecte pirotehnice speciale/ focuri de artificii (profesionist)

Kiwa (Organizaţie independentă de certificare a competenţelor profesionale)www.kiwa.nl

- - DAArtificier, Pirotehnist pentru focuri de artificii

Inspectoratul General al Poliţiei Românewww.politiaro



64


http://www.kiwa.nl/

http://www.anfp.gov.ro/

http://www.anfp.gov.ro/

http://www.mai.gov.ro/

http://www.mai.gov.ro/

http://www.government.nl/ministries/bzk



http://www.ancpi.ro/

http://www.kadaster.nl/

http://www.just.ro/

http://www.bureaubtv.nl/



AMPOSDRU



mana.roArbeids- en organisatiedeskundige

Specialist în resurse umane şi organizarea muncii

Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid (Ministerul Afacerilor Sociale şi al Muncii)www.szw.nlDirectie Arbeidsomstandig-heden, Afdeling Productveiligheid en Gezondheid (Direcţia Circumstanţe de muncă, Departamentul Siguranţa produselor şi sănătate)



NU

Arbeidshygiënist Specialist în igiena muncii

NU

Veiligheidskundige Expert de securitate NU Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnicewww.mmuncii.ro

In România este reglementată profesia inspector protecţia muncii

Arbeids- en bedrijfsgeneeskundige

Specialist în sănătate la locul de muncă

NU

Stralingsdeskundige Expert în radiaţii Nu sunt informaţii deoarece nu sunt înscrise în IMI

Nu sunt informaţii deoarece nu sunt înscrise în IMI

NU, dar sunt:Operatorcontrolnedistructiv curadiaţii penetrante,Operatorumplererecipiente GPL, Îmbuteliatorfluide subpresiune, Operatorcontrolnedistructivpentru verificareaetanşeităţii, Sudor în mediude gaz protector, Sudor în mediude gaz inert, Operatorresponsabil cusupravegherea şiverificarea tehnicăa instalaţiilor

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)www.iscir.ro


ATT sau DSE

ISCIR mai este AC si pentru alte profesii de sudor, fochisti pentru diferite tipuri de cazane, automatiştipentrusupraveghere şiîntreţinere cazane

Gasdeskundige Expert gazeGasmeetkundige Tehnician de măsurare a

gazelor

Ministerie van Infrastructuur en Milieu (Ministerul Infrastructurii şi Mediului)http://www.government.nl/ministries/ienm

Gassingsleider Controlor alimentare cu gaze

65

http://www.government.nl/ministries/ienm



http://www.iscir.ro/

http://www.mmuncii.ro/

http://www.mmuncii.ro/

http://www.szw.nl/




AMPOSDRU



RSVTIBestrijder houtrotverwerkende schimmels

Tehnician în prevenţia şi combaterea paraziţilor lemnului

NU

Distributeur van gasvormige en gasvormende gewasbeschermingsmiddelen en biociden

Distribuitor de pesticide şi biocide gazoase

NU

Toepasser van biociden voor het afweren of bestrijden van een dierplaag

Aplicator de biocide pentru îndepărtarea sau controlul oricăror daunători

NU

Distributeur bestrijdingsmiddelen

Distribuitor de pesticide Ministerie van Economische Zaken (Ministerul Afacerilor Economice)http://www.government.nl/ministries/eleni



NU

Beheerder landbouwspuitbedrijf

Administrator de pulverizare a plantelor

NU

Uitvoerder gewasbescherming Tehnician de protecţie a plantelor

NU

Mollen- en woelrattenbestrijder

Aplicator de produse de protecţie a plantelor pentru combaterea cârtiţelor şi volelor de apă

NU

Bedrijfshulpverlener Specialist intervenţii de urgenţă

NU

Beheerder van een bedrijfsinrichting, asiel of pension

Administrator de firmă, azil sau pensiune

NU

Algemene rijksarchivaris Rijksarchivaris,Rijksarchivaris in de provincieProvinciaal inspecteur archiefbescheiden

Sef - arhivist de stat,Arhivist de stat,Arhivist de stat în district/regiuneInspector districtual al documentelor arhivate

Dienst Uitvoering Onderwijs (Biroul pentru Profesiile din Educaţie)www.duo.nl/Intrnational_visitors/default.asp



DAArhivist

Arhivele Naționalewww.arhivelenationale.ro



In România este reglementată şi profesia de arhivar (nivel de calificare DSE)

66

http://www.arhivelenationale.ro/

http://www.arhivelenationale.ro/













http://www.government.nl/ministries/eleni







AMPOSDRU



Archeoloog Leidinggevende Arheolog - management NU

Profesii reglementate în România care nu apar pe lista profesiilor reglementate în Olanda: mediator, restaurator, ghid de turism, salvator montan, asistent social, asistent personal profesionist, asistent personal, asistent maternal, interpret limbaj specific persoanei cu surdocecitate, interpret limbaj mimico-gestual

Sursa: prelucrări făcute de autor cu informaţii din baza de date a CE cu profesiile reglementate din SM (http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm?newlang=en),

lista cu profesiile reglementate din Olanda publicată de Nuffic (Professionalrecognition.nl), Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale (varianta în limba română),

Legea 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România (cu completările şi modificările ulterioare), în luna martie 2013

67



studiu comparativ regatul tarilor de jos - olanda - irina dumitriu - iunie2013

Design