Asasinarealui

Atdo Moro

Gennaro qi Giovanni Ciancio

Cuprins

pnpraTA .......... 6

SCRISOARE DIN PARTEALAI FERDINANDO PALOMBI ,,.,......7

0MAGTU .............9

EU, FERDINANDo gr nnrcAztt,r' Ro$rI ....................... rrEu, Ferdinando gi Brigdzile Rogii '......'.'. 13

Motivafia ....... 18

Amintirea luptei partizane ................ ..'....24

Steagul fals.............. .......'...27

Amintirea tuptei........... ....'.31De la vorbe [a fapte .........'.. ]3Brig[zile Roqii ............ ........36

Dialogut ........54O pahnd sd te faci sd vorbepti ...........'.'.'.58qi o b6taie bun6 s[ te fac sd taci .............. ..'..........".'.... 58

Proba geperalE ................. .....'......'...........68Pdrintele Mitra ........... .........83

Rocco qi... .........................110

Evadare cu buua qtiin{a-l17

MU$CATURA ................... l3l"'Anul viitor"' """"""""' 133

Schimbul de... ........... ..,..... 139

Cele doud cuptoare .....'....'..141

O avalangd de tineri irurebunifi .............'.'152Declinul-175AkAntilope Cobbler '."...... l9lDe ce ii erau americanii .................. ...'...'.198

ostili lui Moro? '...".............198

ET]. FERDINANDO $I BRIGAZILE ROSII

Eu, Ferdinando qi Brigilzile Rogii

"Ntt au nici cea mai palitld idee despreuelegiuirile pe cdre puterea trebuie sd le comitdpenlru a asigura bundstarea Si den'oltarea

ldrii. Pentru prea rnulyi ani, puterea am fosteu. i,lortstruousa, de neconfesat contradiclie:perpetudrcd rdului pentru asigurarea binelui.[... ]. Atem un mantlat, noi. (Jtt mandat divin.Ttebuie sd-l iubim atdt de mult pe Dumne:eupenlru a inlelege cdl de necesclr este rdulpenlnt a atea hinele. Acest Dumne=eu Stie Si,

Stiu Si eu"Antlrcotti, inf lmul Il Divo

nf n fiecare diminea{d, ?ntre orele 8:00 gi 8:30 il sun pe prietenulI meu, Ferdinando Palornbi, fost "Comisar" de polilie - eu unr simplu poli{ist - qi, impreund, mergem pe falezd, unde, intre o

curs6 gi o pauzi, lbcem o plimbare lungi pe Via Parlenope, pe l6ngd"Villa Comunale" gi pe trotuaml de lAngd malul mdrii, respirAndu-iparfumul, dar uneori gi mirosurile mai pulin pl6cute. Ne amintim gicoment[m "faptele" noastre de politiqti qi facem considerafii asupraa tot ceea ce ni se pare nou gi asupra rnar-rifestdrilor infracfionale careprivesc societatea modern[. De multe ori, in cadrul investigaliilornoastre postume, gdsim vinovalii sau erorile unor acliuni in modul incare au fost conduse acestea, dar, cn siguran![. spre sfhrgihrl ,.cursei,,

glsirn intotdeauna ... misula barului de la Villa Comunale. Vincenzo,ospdtarul, care, de indat[ ce ne vede sosind, ne pregdteqte doud cafelescurle gi doud cornuri fierbinfi.

Sorbindu-ne cafeaua qi mugcdnd din cornul cald, ne addncim indiscufiile noastre care, de rnulte ori, drueazl ore. Atdt de mult inc6t.aproape intotdeauna, pe la ora doi la amiazl, telefonul unuia dintre noi

-13

Asasinarea lui Aklo Moro ' o irtttigd ittrliand

incepe s5 sune: este cineva din familia lloastre care ne intreabl dac[

totul este in reguli qi ne zunintefte ca este ora doul 9i c6, in scud timp,

se serveqte niasa.

Astizi am inceput o disculie despre fenomenul "Brig6zile Roqii",

iar la ora doi, momentul "apelului telefonic", incl dezbdtearn acest

subiect, care nu privea doar Italia ci irnplicase jumitate din Europa,

ins6 cu simboluri diferite. Ajunge si amintim de RAF, Role Arutee

Fraktion din Germania, de IRA, Irish Republican Army din Irlanda'

de ETA, Euskadi Ta Askatasunae din Spania, 9i rnulte alte migc[ri

rnici qi ternporare, prezente pe scena europeani in trecutul apropiat. inciuda indemnurilor de a ne intoarce acasA, discufia continua, ajurgand

- f[r[ si ne fi dorit - pe terenul periculos al "amintirilor" care de cele

mai multe ori, sunt o suprapunere de imagini, senzafii, erno{ii, atdt de

str6ns legate intre ele, inc6t forrneaz[ corpuri unice, p[r6nd a avea vialiproprie, neput6nd fi digerate, ci rdt6cesc in interiorul nosttu qi apar

cand te aptepfi mai pufin. Vorbind de Brig[zile Roqii, am alunecat, frrdsi vrem, cdtre acei ani parcurqi de noi atdt de intens ca poliligti ce'

acum, ne confruntarn ca simpli cet6feni, frr6 "masca" funcfiei pe care

o aveam, aproape de mare, aqezaliin fafa unei cafele, la o m[su!6. Este

difi cil6 restrospectiva!

PAnd cand a sosit qi cel de-al doilea apel telefonic. De data aceasta,

ta capatul firului, o voce iritata intreba dac6 nr era cazul si inceapE

servirea prdnzului, mai ales cE toli invitalii, aSeza\i deja la mas6,

aqteptau cu nerabdare. Afost de ajuns o privire indreptati spre prietenul

meu pentru a refvza invitalia de a mi intoarce acas6. Prea fi'umoasa

mare, qi acel du-te-vino de vapora$e care incdnti, vaporagele fiind ele

insele simbolul speranfei. Prea interesantl qi eliberatoare era aceast[

conversafie. Vraja ernoliei nu se putea intrerupe qi, hotirdt, am cerut

sofiei mele s[-mi trimitd servieta de servicitt.

... Aceea din spatele scaunului de la biroul meu ... nu aceea.'.

cealaltd wtde tmi lin docr.unentele strdnse din cercetdrile ntele pe

Internet, in principal, dar Si fotocopii ale extraselor dtn cdr1i, acte

parlanrcntare, legi Si aSa mai departe. Cunt nu o gdseEti? ! Att'utci

cautd ! Cautd in apropiereaferestrei mari, cea orientatd inspre sud ,

-t4-

esle un all castel despre core li-am spus, tn care Vir.giliu pdstreazd oulinlelepciurtii. Alo md auzi? Acum da! Sentieta aceeq, mul.hmtesc!

Zic eu: ati inyenlat telefoanele mobile Si vreyi sd ne .faceli sdyorbint. Nimeni nu trebuie sd yorbeascd cu intreruperi, scuze, Ferdind,Stii, soyia mea nu este napoletand Si, cu toatd aceastafiamusele, daral hd Dumnezeu, ce se vede de la casa noaslrd, cd wteori tSi pierdeorientarea.

Din punct de vederc politic vorbind, Ferdinand este de dreapta,in timp ce eu sunt mai mult de stdnga. Aceasta este cauza pentru carevorbirn ore intregi despre acelaqi subiect.

De exemplrr, eu suslin ci '68 a fbst un fbnomen care putea fiinterpretat ca ilnpuls pentru schimbarea culturald in general, lucrucontroversat acum, in schimb, Ferdinando sus{ine ci '68 a fost maidegrabd un gdnd "utopic". Chiar gi Vincenzo, ospdtarul, interveneain disculie. Fiind de o vArstS cu noi considera normal sI-gi exprimepdrerea despre un fenomen pe care, deqi in mod indirect, l-a trdit gi el.

Anu[ 68, potrivit lui Vincenzo, a schimbat obiceiurile oamenilorqi mai ales pe cele ale tineriloq a irnplrfit qi distms moralitatea qistabilitatea politicE mondiald. Dezbaterea de azi este contradictorie incdde la bun inceput din cauza taptului cd diferitele pozilii ideologice, dacidorim s[ le spunern a;a, influenleazd mult analiza qi p6rerile politice.

Asupra unui singur lucru ne putem pune de acord: qi anume cilumea avea nevoie de justilie, de pace, de schimbarea clasei politice giexecutive, formate, nu pe principii de rneritoclalie, ci pe gerontocralie qinepotism, expresie a clasei burgheze care, prin ac{iunile sale, continuasd se irnbogileasci concentrdndlr-se asupra profltului qi uitdnd nevoileoamenilor.

Burghezie care, potrivit noilor concepte economice, a creat nnmodel nou de dezvoltare. Acesta prevedea o iargd difirzare a culturii inrdndul tinerilor, o retea capilar[ a serviciilor sociale, implicarea deplinE

-15

Asasinarea hti Aldo Moro - o

a clasei muncitoare qi a reprezentantilor sii politici, in vederea unei

mai bune consolidlri a puterii sale economice 9i legitimarea ferme a

prezenlei sale in cidrul instituliilor pe care dorea sd le delini cu drept

de titularitate exclusivi.

Acesta a fost, probabil, motorul ce a alimentat, in toati lumea,

un protest pe scard largi gi ce a pernris tinerilor sd umple acele spa{ii

ocupate ilegal de putere qi ce incerca din risputeri sd le !in[ penttu sine.

Era obligatorie reconsfiuclia, sau mai bine zis, redescoperirea unor noi

valori de pace si justilie. Se cerea incetarea dictaturilor, a rizboaielordin toati lumea, care asupreau qi impiedicau distribuirea echitabila a

averiloq dezvoltarea democra{iei gi civilizaliei.

Se sirnlea o nevoie puternici de creare a unor fi'ontiere noi de

dezbatere, pentru a stipAni noi drepturi, dar a existat qi necesitatea

schimb[rii obiceiurilor qi a distrugerii acelor frontiere detenninate de

religie, de institt4ii qi de practici anacronice, iru'Sddcinate in societate.

Necesitatea de a modifica era putemicA qi schimbdrile au ap6rut: in

muzicd, afti, sport, politicE, in educa{ie. Metamotfoza alimenta

miqc[rile pentru cucerirea drrpturilor civile in lume, ca de exemplu

lupta lui Martin Luther I(ng qi Malcolm X pentru drepturile afro-

americanilor qi a drepturilor omului, in Statele Unite, in general' qi

naqterea unei noi stdngi i1 Europa. Acestea au alimentat, de asetuenea:

protestele din Potonia, Iugoslavia, Franla, Anglia, Germania $i Italia,

dar gi pe cele din Japonia qi Mexic, rcvolu{ia (nespontafli) culturah din

China, primdvara de la Praga gi multe trlte miqclri mai pufin importante

la care au aderat, satt au aspirat mulli tineri'

Practic, degi enumerate succint, acestea au fost motivele care au

intrelinut focul protestelor tinerilor. Ei au sirnlit nevoia de a deveni

"protagoniqtii" unei schimbEri istorice. in acelagi timp au ciutat un

general care sI-i conduci in "rizboi"; au g[sit un lider care se numea

"Idee" qi un "rdzboi" carq se nulnea "Politicd".

intre tintp, a sosit, ca un.fiilger pe molocicletd, fi'atele mett, Giud,

tn calitate de n'tesage4 cu sentieta mea qi ptn'tdtorul mtui mesai din

partea soliei mele Si a fntt'egii familii. inclusitt cditrele Si papagalul' Toli

16-

ET], FERDINANDO $I BRIGAZILE RO$II

md sfrtltiau sd nu beatt prea multe cqfele Si sd nu mdnhrc prea nrultedulciw-i...addd vaie, (lradtrcere a americanismului go go...)...o.f,...soliile astea... practic a descoperit care era plantil rueu. Cunt a aflatcd asta era ideea ruea de a substittti prdnzul? luld uit cu nelncrederela Vincenzo, care rdspunde cu o privire ce deseneazd un mare semn deintrebare. indepdrtez dttbiul. Dupd afilia ani incd nu nt-am obisnuit cu

faptul cd so{ia mea nu nwnai cd md crtnoastefoarte bine, dar md sinieSi md anticipeazd.

Fratele meu adaugd: "dontn' Ferdind, e irurtil sa rddeli: soliaduntnevoastrd aJbsl dejaiffirmatd, Si estevalabil Si pentnt duntneata".Stmd celularurl prietentiltti meu. Fratele tneu avea dreptate.

17

Asasinarea lui Aldo Moro - o intrigd ildliand

Motivatia

"Dlrpd tntdlnirea dintre purtdtorul de un,citrt

al lui Rooseyelt, Mtron Taylor Si Papa, circtldmulte :vonuri despre o organizore a Europei,

dupd victorie. Anglo-americanii: sttnt siguricd Axa va cddea in ctu'dncl. in cercurileVaticanului se afld cei carc sugereazd o

lrecere graduald in ltalia, penlrn et,ilarcaunei rdsturndri gi considerd cd tn primafazdla guvernare ar pr.iea .fi chemali Feder;otrisau De Stefani. Taylor arfi rdsptuts:" /drd.fasc is m, n ic i u n fasc isl la guvern''Junralul mareqalului Caviglia - I 3 octotnbrie,I 912

ftalia postbelic[, t-erm aliat[ cu invingetorii celui de-al doilea

I rdzboi mondial qi suslinutd de ef'ectele benefice al aqa-zisuluiIPlan Marshall, se indrepta spre reconstructia socio-economice

;i structurali, asemeni celorlalte state europene distruse de tragedianazi-fascisti, care a costat omenirea cincizeci de milioane de mor'{i.

Aga-numitul boont econontic, rcalizat iu etape diferite, in fiecare

lard, afavorizat in Italia o importantd gi brusci r[spflndire a bundstdrii,

in special in rdndul clasei de mijloc. A modificat uzanfe gi porfuri (ne

g6.ndirn la abandonarea mediului rural...) qi a dus la o cregtere rapid[,pe alocuri paroxisticd, neinsofitd de reformarea infi'astructurii, de ocorecti planificare gi administrare a teritoriului, de o politicE capabil[sd garanteze o distribufie egalS a bogdfiilor. Pe scutl, a fost un model de

dezvoltare care a scos Italia din abisul in care alunecase, dar in acelaqi

timp, a pus bazele multor nedreptdli qi denaturdri sociale, economice

Ei culturale.

-18-