PROIECT PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE

COMPETENȚE PROFESIONALE

Specialitatea:

Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații

Elev: ORBU VASILE COSMIN Îndrumător

Clasa: a XII-a E Ing. MATEI MARILENA

2013

TEMA PROIECTULUI

Asamblari filetate.

Masuri de protectie importiva

autodesurubari

Elev: Orbu Vasile Cosmin

Promoţia 2013

CUPRINS

ARGUMENT ................................................................................................................................ 4

1. CLASIFICĂRI, DEFINIȚII, CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR DE ACȚIONARE 6

2. GRUPUL GENERATOR-MOTOREROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

3. CONVERTIZOARE DE FRECVENŢĂ ROTATIVEEROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT

NEDEFINIT.

4. ARBORELE ELECTRIC ................ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

5. ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT

NEDEFINIT.

SCHEMA STRUCTURALĂ A ACŢIONĂRILOR HIDRAULICE ŞI PNEUMATICEEROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACŢIONĂRILOR HIDRAULICE . EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACŢIONĂRILOR PNEUMATICE EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. DOMENII DE UTILIZARE A ACŢIONĂRILOR HIDRAULICE ŞI PNEUMATICEEROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

3. AVANTAJELE – DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII SISTEMELOR DE ACȚIONARE

PNEUMATICE ȘI HIDRAULICE ....................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

3.1. AVANTAJE ........................................................................ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. 3.2. DEZAVANTAJE .................................................................. EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

ANEXE ..................................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

4. NORME DE SECURITATEA MUNCII .............................................................................. 31

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 36

ARGUMENT Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si de-

montarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. Aceste

asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a

vibratiilor, cu efect negativ asupra functionarii mecanismelor. De aceea, se

concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblul

Asamblarile prin filet sunt asamblari demontabile si permit montarea si

demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de strangere

mari aplicand forte relativ mici.

O asamblare filetata este formata din:

surub - piesa cuprinsa, filetata la exterior;

piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior.

Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura

elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior,

pentru piulita.

Am ales aceasta tema deoarece consider ca cele mai raspandite asamblari

demontabile sunt alcatuite din elementele filetate. Mai mult de jumatate din

totalul pieselor folosite in constructia de masini si aparate sunt filetate.

Oricare masina, aparat sau mecanism este constituit din parti distincte

asamblate intre ele, care dupa functia pe care o indeplinesc se clasifica in

cateva grupe principale.

Grupele principale de organe sau elemente de masini si aparate sunt

urmatoarele:

- elemente de asamblare: suruburi, piulite, nituri, stifturi, cuie

spintecate, pene etc.;

- organe pentru miscarea de rotatii; axe arbori, bolturi, bucse, lagare etc.;

- organe pentru transformarea miscarii, arborii, mecanisme biela

manivela, organe culisante.

Procedeele utilizate la prelucrarea filetelor sunt diferite in functie de

volumul de productie al procesului respectiv, cel mai obisnuit fiind aschierea.

1. Clasificări, definiții, noțiuni generale

Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si de-

montarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. Aceste

asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a

vibratiilor, cu efect negativ asupra functionarii mecanismelor. De aceea, se

concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblului.

CAPITOLUL.I.

GENERALITATI

Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si de-

montarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. Aceste

asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a

vibratiilor, cu efect negativ asupra functionarii mecanismelor. De aceea, se

concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblului.

1.1. Filetul. Definitie si terminologie

Asamblari prin filet sunt asamblari demontabile si permit montarea si

demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de strangere

mari aplicand forte relativ mici.

O asamblare filetata este formata din:

. surub - piesa cuprinsa, filetata la exterior;

. piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior.

Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura

elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior,

pentru piulita.

1.2. Clasificarea suruburilor

Dupa rolul functional, suruburile pot fi:

. suruburi de fixare sau de strangere;

. suruburi de etansare;

. suruburi pentru transmiterea miscarii;

. suruburi de reglare;

. suruburi de masurare.

Din punct de vedere constructiv, suruburile pot fi:

-surub cu cap preformat si piulita (fig. 1);

Fig.1. Surub cu cap preformat si piulita

-surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans prezon simplu (fig.

2)

Fig. 2. Surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans

-surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita, iar piulita cu piesa

de strans - prezon simplu (fig.3);

Fig.3. Prezon simplu

-surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita - prezon cu doua

piulite (fig. 4);

Fig.4. Prezon cu doua piulite

Un caz deosebit il reprezinta surubul de miscare. El poate fi construit in

patru variante (fig. 5): piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie a surubului

are loc o deplasare axiala;

a) piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie a surubului are loc o

deplasare axiala;

b) surubul este fix, iar piulita se deplaseaza odata cu rotirea ei;

c)piulita se roteste, avand loc in acelasi timp o deplasare a surubului;

d) surubul executa numai o miscare de rotatie fara o deplasare axiala, si

atunci piulita va avea o miscare de translatie;

Fig. 5. Suruburi de miscare

In practica, surubul este folosit ca element de transmitere a miscarii la

urmatoarele mecanisme:

. cricul de ridicat;

. presa cu surub;

. menghina;

. mecanisme de deplasare la masini unelte si de masurare.

1.3. Elementele filetului

Filetul este caracteristica principala a suruburilor, reprezentand si o baza

de clasificare a acestora. Geometric, desfasurata unei elice directoare este

ipotenuza unui triunghi dreptunghic, iar cateta este d (fig. 6):

Fig.6. Desfasurarea filetului

Elicea are urmatoarele elemente caracteristice:

p - pasul;

a - inclinarea elicei;

d - diametrul cilindrului.

Filetul poate fi:

. filet pe dreapta - daca surubul sau piulita sunt rotite in sensul acelor

de ceasornic, surubul are o miscare de avans;

.filet pe stanga - daca rotind surubul sau piulita in sensul acelor de

ceasornic surubul se retrage.

Filetul poate fi prelucrat cu unul sau mai multe filete suprapuse, din acest

punct de vedere suruburile clasificandu-se astfel:

. filete cu un inceput - avand un singur filet; acestea sunt folosite in

general la suruburile de fixare si de forta;

. filete cu mai multe inceputuri - avand mai multe filete juxtapuse,

identice si echidistante. Acestea sunt folosite in general la suruburile de

miscare.

Elementele geometrice ale filetului sunt definite in fig. 7 sunt prezentate

elementele standardizate ale filetelor surubului si piulitei complementare.

Semnificatiile geometrice ale notatiilor folosite in figura 7 sunt

urmatoarele:

Unghiul profilului

pasul p

Numarul de inceputuri i

Diviziunea

Filetul multiplu p', p=ip'

Diametrul exterior d;D

Diametrul interior d1 ; D1

Diametrul mediu d2 ; D2

Inaltimea totala H1

Inaltimea utila H2

Unghiul de infasurare

;

Cel mai folosit este filetul cilindric, adica cel trasat pe o suprafata

cilindrica. In conditiile speciale se poate folosi filetul conic, iar acesta poate fi :

Ø perpendicular pe axa piesei;

Ø perpendicular pe generatoarea conului.

Din punct de vedere al marimii pasului filetul poate fi: cu pas mare, cu pas

normal, cu pas fin.

1.4. Tipuri de filete

Sistemele de filetare reprezinta totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni

si forma cunoscute ale elementelor sale. Sistemele de filetare vor fi prezentate

in continuare.

Filetul triunghiular - este folosit ca surub de fixare, pentru instrumente

de masurare si de reglare. Se construieste in variantele filet metric si filet

Whitworth.

a) Filetul triunghiular metric are profilul de forma unui triunghi

echilateral.

Varful triunghiului este retezat la distanta H/S, iar varful filetului piulitei

la distanta H/4 de varful profilului teoretic (fig. 8).

Fig.8. Filetul triunghiular metric

b) Filetul triunghiular Whitworth - are profilul sub forma de triunghi

isoscel cu unghiul la varf de 55°. La acest filet, pasul se exprima in numarul de

spire pe 1 tol; 1 tol = 25,4 mm (fig. 9). Este folosit pentru asamblarea tevilor in

scopul fixarii si etansarii.

Fig.9. Filetul triunghiular Whitworth

CAPITOLUL II.

FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE

2.1. Forme constructive de suruburi

Dupa scopul in care sunt folosite, suruburile se impart in:

. suruburi destinate fixarii;

. suruburi pentru etansare;

. suruburi de transmitere a miscarii;

. suruburi de reglare;

.suruburi pentru masurare.

Dupa forma capului, suruburile pot fi (fig. 10):

Fig.10. Clasificarea suruburilor dupa forma capului: a - cu cap hexagonal;

b - patratic; c - dreptunghiular; d - triunghiular; e - hexagon interior; f-

semirotund; g - patrat interior; h - semirotund; i - striat; j - inel; k - cap rasucit;

I - cap crestat.

In fig. 11 sunt prezentate cateva tipuri de suruburi:

Fig. 11. Tipuri de suruburi

Semnificatiile notatiilor din fig. 11 sunt urmatoarele:

a - surub metric cu cap hexagonal;

b - surub metric filetat pe toata lungimea cu cap hexagonal;

c - surub metric cu cap patrat;

d - surub cu cap inecat;

e - surub cu cap semirotund;

f - surub cu inel de ridicare;

g - surub oscilant cu piulita fluture.

2.2. Forme constructive de piulite

Piulitele au rolul de protectie si asigurare impotriva desfacerii asamblarilor

filetate. Formele constructive sunt prezentate in fig. 8.41:

Fig. 12. Piulite.

Forme constructive:

a - hexagonala;

b- patrata;

c- crenelata;

d- infundata joasa;

e - cu suprafata de asezare sferica;

f - striata;

g - rotunda;

h - piulita fluture;

i - piulita pentru canale T;

j - piulita inel.

2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii

Saiba este un disc metalic cu gaura putin mai mare decat diametrul

exterior al surubului, care se asaza intre piulita si piesa. Ea se foloseste

atunci cand suprafata piesei nu este bine ajustata, ceea ce ar provoca o

asezare imperfecta a piulitei. Se deosebesc patru tipuri de saibe:

. tip A - cu gaura rotunda pentru metale;

. tip B - cu gaura rotunda pentru lemn;

. tip C - cu gaura patrata pentru lemn;

. tip D - cu gaura rotunda pentru lemn.

Asigurarea impotriva desurubarii

a) Asigurarea elastica realizeaza disparitia jocului intre piulita si piesa

stransa cu o forta elastica care impinge in permanenta piulita. Acest sistem se

realizeaza prin (fig. 13):

. rondela elastica din cauciuc;

. rondela elastica rotunda;

. rondela elastica spintecata, denumita si saiba Grover.

Fig.13. Tipuri de saibe: a-rondele; b-saibe Grover

b) Marirea fortei de frecare prin montarea contrapiulitelor este prezentata

in figura 14..

Fig.14. Asamblarea cu contrapiulita

c) Alte metode sunt prezentate in fig.15:

Fig.15. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii:

a - prin rondele indoite sau prevazute cu umeri;

Fig.15. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii:

b - prin cheie de imobilizare;

c - prin con si cuj spintecat;

d - prin puncte de sudura.

CAPITOLUL III.

TEHNOLOGIA MONTARII SI

DEMONTARII PREZOANELOR

Datorita absentei capului de stringere, montarea unui prezon constituie o

operatie mai dificila decit cea a suruburilor.

Pentru a se asigura o buna functionare a prezoanelor, se va acorda o

atentie deosebita operatiilor de gaurire si filetare a gaurilor, astfel incit sa se

asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafata piesei in care el

este prins. Pozitia corecta a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului

(fig. 16).

Fig.16. Verificarea pozitiei prezonului

Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite (fig.17.a)

rotindu-se cu cheia piulita superioara, care serveste drept

contrapiulita.

Acest procedeu prezinta, insa, dezavantajul ca la demontarea piulitelor

slabeste si stringerea prezonului in corpul piesei. Mai indicata este folosirea

unei piulite hexagonale inalte 7 (fig. 17, b) care se insurubeaza liber pe capatul

prezonului si se blocheaza cu un surub de fixare 2. Prezonul se insurubeaza

prin rotirea piulitei cu cheia. Pentru scoaterea piulitei se slabeste mai intii

surubul de fixare, dupa care piulita se poate desuruba usor.

Pentru insurubarea rapida a prezoaneior se folosesc chei speciale,

ca, de exemplu, cea din figura 17,c. La insurubarea bucsei 7 pe prezon,

surubul 2 se afla insurubat liber in bucsa, iar stiftul 3 se reazema in partea

superioara a taieturii inclinate, practicata in bucsa.

Fig.17. Montarea prezoanelor

Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui se reazema, pe stiftul

calit 4 al surubului 2. Prin insurubarea in continuare, surubul 2 se roteste cu

ajutorul manivelei cu un unghi oarecare, limitat de lungimea taieturii bucsei, si

in felul acesta creeaza o stringere a filetuiui prezonului necesara pentru

montarea lui. Pentru scoaterea cheii, surubul 2 se roteste in sens invers, astfel

incit stiftul 3, alunecind in taietura, ajunge pina la capatul ei de sus si

antreneaza cu el bucsa.

Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare, insa

la care taietura din bucsa este inclinata invers decit in cazul precedent,

Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul

piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Daca

deasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon, se incearca prinderea lui

cu o scula oarecare, in vederea desurubarii, sau sudarea pe el a unui miner.

Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practica o

gaura in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu

muchii ascutite, introdus in nate, practicata in bucsa. Prezonul intra in bucsa

pina cind capatul lui se reazema, ps stiftul calit 4 al surubului 2. Prin

insurubarea in continuare, surubul 2 se roteste cu ajutorul manivelei cu un

unghi oarecare, limitat de lungimea taieturii bucsei, si in felul acesta creeaza o

stringere a filetuiui prezonului necesara pentru montarea lui. Pentru scoaterea

cheii, surubul 2 se roteste in sens invers, astfel incit stiftul 3, alunecind in

taietura, ajunge pina la capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa /.

Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare, insa

la care taietura din bucsa este inclinata invers decit in cazul precedent,

Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul

piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Daca

deasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon, se incearca prinderea Iui

cu o scula oarecare, in vederea desurubarii, sau sudarea pe el a unui miner.

Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practica o

gaura in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu

muchii ascutite, introdus in aceasta gaura. Daca acest lucru nu da rezultate, se

poate distruge prezonul prin prelucrarea cu scintei electrice sau prin gaurire,

cu burghiul, urmind sa se fileteze ulterior gaura la un diametru mai mare.

CAPITOLUL IV.

MECANISMUL SURUB-PIULITA

4.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub -piulita

Mecanismele surub-piulita sunt folosite pentru transformarea miscarii de

rotatie in miscare de translatie.

Avantajele utilizarii acestui mecanism sunt:

. are o constructie simpla;

. poate realiza o deplasare precisa;

. transforma viteze unghiulare mari in deplasari mici sau la viteze

convenabile;

. fortele transmise au valori relativ mari;

. functionarea este lina si silentioasa.

Dezavantajele acestui tip de mecanism sunt:

. randament scazut din cauza frecarilor mari;

. uzura neuniforma pe flancuri, deoarece sarcinile sunt distribuite

neuniform;

. existenta curselor moarte, ceea ce face necesara folosirea dispozitivelor

pentru eliminarea lor.

Elementele de baza pentru transmiterea miscarii si a fortelor sunt surubul

si piulita. Ele intra in constructia cricurilor, preselor cu surub, aparatelor de

masurare si a aparatelor optice.

Suruburile se executa din oteluri rezistente la uzura: OLC45, OLC50,

OSC10, 40MoCll.

Piulita este realizata din bronzuri sau fonte antifrictiune.

Din punct de vedere constructiv, piulitele pot fi realizate in doua

variante:

a) piulita fixa (cricurile);

b)piulita de translatie (dispozitivele de depla

sare a carucioarelor la strungurile paralele).

In fig. 18. sunt prezentate schemele de functionare ale celor doua tipuri de

mecanisme surub-piulita:

Fig. 18. Schema de functionarea mecanismelor surub-piulita: a - cu piulita

fixa; b - cu piulita de translatie.

4.2. Clasificarea mecanismului cu surub

Dupa modul in care este realizata miscarea, mecanismele cu surub pot fi:

a) mecanisme cu surub cu doua elemente -unul de rotire si altul de

deplasare, dar avand un singur contact surub-piulita (fig. 19)

Fig.19.Mecanism surub-piulita cu doua elemente

b) mecanisme cu surub diferential - surubul are doua zone de lungimi

diferite, care au pasi si diametre diferite. Aceste mecanisme sunt folosite pentru

deplasari mici in constructia aparatelor de masurare

Fig. 20. Mecanism cu surub diferential

c) mecanisme de tractiune cu surub - au surubul format din doua zone

cu pasi egali. La una din zone surubul este pe dreapta, iar la cealalta este pe

stanga. Acest mecanism prezinta o deplasare mare pentru o rotatie.

Fig. 21. Mecanism de tractiune cu surub

4.3. Exemple de mecanisme surub-piulita

In continuare vor fi prezentate cateva mecanisme cu surub-piulita.

4.3.1. Cricul

Cricul - este un mecanism cu surub folosit la ridicare si sustinere. Este un

mecanism cu surub in varianta piulita fixa (fig. 22).

Fig.22. Cricul

4.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si profile

Presa manuala pentru indreptat bare si profile - este utilizata in

atelierele de lacatusarie sau de exemplu, in lucrarile din constructiile de

locuinte (fig. 23).

Fig.23. Presa manuala pentru indreptat

4.3.3. Micrometrul

Micrometrul - este un mijloc pentru masurat lungimi bazat pe principiul

surubului micrometric, la care deplasarile unghiulare (miscarea de rotatie) se

transforma in deplasare liniara. Surubul micrometric este realizat cu precizie

inalta, avand pasul de 0,5 mm, iar la o rotatie completa deplasarea in directie

axiala este egala cu pasul (fig. 24).

Componentele micrometrului sunt:

1 - corpul (potcoava);

2 - nicovala;

3 - suprafata de masurare;

4 - bucsa filetata pentru ghidarea tijei;

5 - tija;

6 -suprafata de masurare;

7 - surub micrometric;

8 - tambur gradat;

9 - capac care se strange prin filet pe tamburul gradat;

10, 11, 12, 13- dispozitiv de limitare a fortei de masurare;

14 - piulita pentru reglarea jocului filetului micrometric;

- mecanism de bloc

26

2. Asigurarea asamblărilor filetate

Practica şi cercetările experimentale au arătat că deşi la proiectare şi

montare este îndeplinită condiţia de autoblocare, totuşi asamblările filetate nu

sunt întotdeauna stabile şi prin slăbirea de la sine a înşurubării (autoslăbirea),

pot apărea urmări destul de grave.

Asigurarea asamblarilor filetate se poate face prin forma sau prin tensiuni

suplimentare (prin realizarea unei strângeri elastice).

Desi este îndeplinita, de obicei, condiţia de autofrânare, la asamblarile

filetate de strângere se poate produce autodesfacerea, datorita vibraţiilor sau a

deformării asperitatilor.

După scop, prin soluţiile constructive se pote urmări:

- evitarea desfacerii complete şi a pierderii piuliţei, slăbirea nefiind

importantă pentru funcţionare,

- Exemplu: capace de protecţie

- asigurarea poziţiei de montare a unei piese sau reglarea lungimii unei tije

de comandă a unui element,

- Exemple: reglarea tacheţilor la motoare

- împiedicarea slăbirii piuliţei (şurubului; în scopul menţinerii strângerii

iniţiale).

- Exemple: capacele recipienţilor sub presiune, strângerea semicarcaselor

reductoarelor.

- Din punct de vedere constructiv se pot deosebi metode de asigurare bazate

pe:

- Folosirea formei şi a unor elemente speciale, fără introducerea de forţe

suplimentare în organele folosite;

- Introducerea de forţe suplimentare axiale, radiale sau combinate în scopul

sporirii şi menţinerii frecării;

- Deformaţii plastice sau aport de material străin,

- cuiului spintecat (fig.3.20.a);

- piuliţa crenelată (fig.3.20.b);

- trecerea unei sârme prin capetele şuruburilor în serie (fig.3.20.c);

27

- şaibe de siguranţă cu umeri sau nas (fig. 3.20.g,h,I j,k,l);

- plăci crestate (fig.3.20.d, e, f);

- piuliţe cu guler şi cu şurub lateral de asigurare (fig. 3.20.f).

- contrapiuliţă elestică(fig.3.21.a),

- şaibe elestice (Grower) (fig.3.21.b),

- piuliţă cu inel interior de presiune (fig.3.21.c)

- contrapiuliţele (fig. 3.21.d);

- asigurarea prin refulare de material cu ajutorul unui dorn,

- sudarea piuliţelor prin puncte de sudură faţă de suprafaţa de reazem,

- lipirea piuliţei cu adezivi.

Asigurarea prin forma

Asigurarea cu cui spintecat

Asigurarea cu şaiba dubla

Asigurarea cu şaiba de siguranţa

28

La varianta din figura b proeminenta din interiorul şaibei se introduce în

canalul longitudinal practicat în şurub.

Asigurarea cu sârma - figura

Asigurarea cu şaiba dubla (placa crestata).

Asigurarea cu piuliţa si contrapiulita

Se strânge piuliţa pâna la crearea forţei de strângere dorite apoi se

blocheaza piuliţa si se strânge contrapiulita, realizându-se o forţa de întindere

suplimentara în tronsonul de şurub situat în interiorul piuliţelor. Aceasta forţa

conduce la marirea frecării între spire si asigura asamblarea.

29

Asigurarea cu contrapiulita elastica -

Asigurarea cu şaibe elastice

30

Asigurarea cu piuliţa cu inel de presiune

În construcţiile de aviaţie se mai utilizeaza si asigurarea cu inserţii (sârme

cu secţiune rotunda sau poligonala) îndoite dupa o elice si care se plaseaza între

filetul şurubului si cel al piuliţei.

Prin strângere se produc deformaţii elastice si plastice ale inserţiei care

introduc forte de apasare suplimentare pe filet, mărind frecarea.

Alte mijloace de asigurare:

1. puncte de sudura la exteriorul piuliţei, pentru solidarizarea acesteia cu

piesa strânsa:

2. deformarea plastica a şurubului sau a piuliţei;

3. asigurarea cu adezivi.

31

4. Norme de securitatea muncii MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII GENERALE

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot

provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de

masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.

Acestea sunt:

- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate

electric;

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de

protectie a muncii;

- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a

incendiilor;

- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor

mai mari de 20 kg;

- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile

incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;

- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a

dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;

- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori

de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;

- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize,

masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si

piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge

pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai

nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat

apa si sapun;

- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau

crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,

sparturi sau deformari in forma de floare;

- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar

dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;

- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati

ochelari de protectie;

-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de

polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma

sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

32

MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN AŞCHIERE A

SCULELOR AŞCHIETOARE

MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII LA FOLOSIREA LICHIDELOR DE AŞCHIERE

Unele lichide de aşchiere, ca soluţiile de biocromat de sodiu sau potasiu,

au un efect iritant asupra mucoaselor şi pielei lucrătorului de la maşina-

unealtă, chiar dacă aceste soluţii au concentraţie foarte mică. Din acest motiv,

nu se redomandă să se folosească soluţiile de bicromat.

Alte lichide pot provoca dermatite sau ulceraţii ale pielei. De exemplu,

soluţiile concentrate de sodă calcinată (peste 1,5%) şi, în special, uleiurile

minerale duc la apariţia dermatitelor, provocate mai ales de impurităţile care

apar în timpul folosirii în producţie şi care, pătrunzînd în porir produc un efect

iritant şi, cu timpul, acneea de ulei.

Se recomandă limitarea concentraţiei soluţiilor de sodă calcinată la cel

mult 1,5% iar, cînd procesul tehnologic permite, înlocuirea uleiurilor minerale cu

emulsii, care produc foarte rar dermatite.

Folosirea lichidelor de aşchiere impune respectarea unor măsuri generale

de igienă, printre care :

— utilizarea apărătorilor antistropi ale maşinilor-unelte ;

— păstrarea curăţeniei la locul de muncă;

— golirea şi curăţirea periodică a rezervoarelor de lichide ale maşinilor-

unelte;

— folosirea cîrligelor pentru îndepărtarea aşchiilor (se evită rănirea pielei) ;

— purtarea hainelor de protecţie şi spălarea lor regulată (la două săptămîni) ;

spălarea mîinilor şi antebraţelor cu apă caldă şi săpun la pauza de prînz ;

— spălarea sub duşuri calde la terminarea lucrului;

— schimbarea hainelor de protecţie şi a rufăriei de corp la terminarea

lucrului;

— înlocuirea lichidelor de aşchiere la termenele fixate ;

— controlul de laborator al lichidelor de aşchiere şi încălzirea lor la 80°C

pentru eliminarea bacteriilor;

— folosirea alifiilor protectoare pentru mîini;

— instructaj cu oamenii muncii asupra regulilor de protecţie a muncii. Se vor

lua şi măsuri legate de depozitarea şi păstrarea lichidelor de

33

— aşchiere, îndepărtarea cîrpelor de şters murdare de ulei, care pot lua foc

etc.

MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII LA MAŞINILE DE ASCUŢIT SCULE

Pentru ca lucrul la maşinile de ascuţit scule să decurgă fără accidente este

necesar să se respecte, pe lîngă regulile de protecţia muncii valabile la maşinile

de rectificat, o serie de reguli suplimentare [20], [21].

Măsuri pentru eventualele spargeri ale corpului abraziv

Înainte de fixarea în arborele principal al maşinii de ascuţit, corpul abraziv

trebuie încercat pe o maşină specială, la o viteză periferică superioară cu 30—

75% vitezei înscrise pe corp (conform STAS 6177—60).

— Se verifică dacă corpul abraziv nu este fisurat, cu ajutorul unui ciocan de

lemn. Corpul abraziv se fixează pe un ax şi se loveşte uşor cu ciocanul. Corpurile

abrazive cu liant de bachelită sau de vulcanită, nefisurate, produc un sunet

surd, fără vibraţii, iar corpurile cu liant ceramic produc un sunet clar, fără

variaţia intensităţii.

— Maşinile de ascuţit trebuie dotate cu apărători din oţel sudat sau turnat.

Unghiul deschiderii apărătorii, grosimea pereţilor, dimensiunile şi forma

apărătorii trebuie să corespundă prescripţiilor de tehnică a securităţii de la

maşinile de rectificat.

— Corpurile abrazive păstrate într-o magazie rece (sau la începerea lucrului

în încăperi reci) vor fi folosite la început cu avans foarte mic pentru a se încălzi

uniform; în caz contrar, încălzirea bruscă, neuniformă, ar putea provoca

fisurarea şi spargerea corpurilor.

— După fixarea corpurilor abrazive noi, se recomandă pornirea maşinii de

ascuţit şi funcţionarea în gol cu viteza de lucru corespunzătoare cel puţin un

minut; în acest timp (în special la pornire) muncitorul nu trebuie să stea în raza

de acţiune a corpului abraziv.

Măsuri de protecţie contra prafului abraziv şi a aşchiilor

— La ascuţirea manuală, fără răcire, este absolut necesară folosirea

ochelarilor de protecţie.

— Maşinile de ascuţit scule, care lucrează fără lichide de aşchiere (majori-

tatea maşinilor de ascuţit scule), se vor înzestra cu instalaţii de aspiraţie a

prafului. Aspiratoarele de praf se fixează, de obicei, în jurul corpului abraziv,

34

avînd şi rol de carcasă de protecţie în acelaşi timp. Praful şi aşchiile sînt aspirate

de către un ventilator puternic aşezat într-o altă încăpere. Acest ventilator poate

fi folosit pentru toate maşinile de rectificat şi ascuţit scule. Se poate folosi şi

sistemul individual de aspiraţie, în care caz fiecare maşină are ventilatorul şi

instalaţia sa.

— Instalaţia de aspiraţie a prafului abraziv nu asigură absorbirea totală a

prafului şi aşchiilor rezultate de la maşinile de ascuţit şi de aceea se recomandă

să se folosească ascuţirea cu răcire. Folosirea lichidelor de răcire îmbunătăţeşte

atît condiţiile de muncă ale ascuţitorului de scule (evitarea îmbolnăvirii de

silicoză, sideroza etc.) cît şi calitatea operaţiei de ascuţire. Modul de funcţionare

şi construcţia instalaţiei de răcire sînt asemănătoare cu cele de la maşinile de

rectificat.

Măsuri de protecţie legate de construcţia utilajelor

— La maşinile de ascuţit cu avans mecanic, roţile de mînă, care folosesc şi

pentru deplasări manuale, nu trebuie să se rotească ci trebuie prevăzute cu un

sistem de decuplare de la arborele care se roteşte mecanic.

— Mecanismele şi dispozitivele maşinilor de ascuţit manual trebuie astfel

dispuse, faţă de corpul abraziv, ca să evite posibilitatea prinderii mîinii

ascuţitorului în timpul lucrului.

— La maşinile de ascuţit se va asigura o prindere şi fixare rigidă a sculei de

ascuţit, astfel ca să nu apară posibilitatea smulgerii accidentale a sculei din

mîna ascuţitorului sau din dispozitivul de fixare. Această măsură trebuie

asigurată de proiectant cît şi de ascuţitor. în acest sens, ascuţitorul trebuie să

controleze temeinic, înainte de începerea lucrului, dacă scula este fixată corect şi

strînsă suficient, dacă dispozitivul este bine fixat pe masa maşinii, dacă maşina

este bine reglată, dacă direcţia şi sensul organelor în mişcare sînt corecte etc.

— La începerea ascuţirii unei scule, trebuie acordată o atenţie deosebită

intrării corpului abraziv în contact cu dinţii sculei; corpul abraziv se poate

sparge sau. scula se poate deteriora dacă:

scula intră brusc în corpul abraziv;

adîncimea de aşchiere este prea mare;

suprafaţa activă a corpului abraziv nu se potriveşte suficient pe suprafaţa

de ascuţit a sculei.

35

— Folosirea metodelor electrice de ascuţire a sculelor (anodomecanică,

prin scîntei electrice, prin contact electric etc.), pe lîngă avantajele legate de

calitatea operaţiei şi de evitarea fisurării plăcuţelor de carburi metalice, prezintă

şi o securitate ridicată pentru viaţa ascuţitorului. Astfel, se elimină praful

abraziv şi deci necesitatea aspiratoarelor, se reduce zgomotul care apare la

ascuţirea cu corpuri abrazive, se înlătură pericolul lovirii cu bucăţi din corpul

abraziv la spargerea accidentală a corpului etc.

36

BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori

tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si

repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme.

Editura All Educational,Bucuresti, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel,

Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia,

Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005

6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991