asamblari cu filet
Embed Size (px)
DESCRIPTION
AtestatTRANSCRIPT

PROIECT PENTRU SUSȚINEREA EXAMENULUI DE
COMPETENȚE PROFESIONALE
Specialitatea:
Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații
Elev: ORBU VASILE COSMIN Îndrumător
Clasa: a XII-a E Ing. MATEI MARILENA

2013
TEMA PROIECTULUI
Asamblari filetate.
Masuri de protectie importiva
autodesurubari
Elev: Orbu Vasile Cosmin
Promoţia 2013

CUPRINS
ARGUMENT ................................................................................................................................ 4
1. CLASIFICĂRI, DEFINIȚII, CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR DE ACȚIONARE 6
2. GRUPUL GENERATOR-MOTOREROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
3. CONVERTIZOARE DE FRECVENŢĂ ROTATIVEEROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT
NEDEFINIT.
4. ARBORELE ELECTRIC ................ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
5. ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT
NEDEFINIT.
SCHEMA STRUCTURALĂ A ACŢIONĂRILOR HIDRAULICE ŞI PNEUMATICEEROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACŢIONĂRILOR HIDRAULICE . EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACŢIONĂRILOR PNEUMATICE EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. DOMENII DE UTILIZARE A ACŢIONĂRILOR HIDRAULICE ŞI PNEUMATICEEROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
3. AVANTAJELE – DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII SISTEMELOR DE ACȚIONARE
PNEUMATICE ȘI HIDRAULICE ....................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
3.1. AVANTAJE ........................................................................ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. 3.2. DEZAVANTAJE .................................................................. EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
ANEXE ..................................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
4. NORME DE SECURITATEA MUNCII .............................................................................. 31
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 36

ARGUMENT Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si de-
montarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. Aceste
asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a
vibratiilor, cu efect negativ asupra functionarii mecanismelor. De aceea, se
concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblul
Asamblarile prin filet sunt asamblari demontabile si permit montarea si
demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de strangere
mari aplicand forte relativ mici.
O asamblare filetata este formata din:
surub - piesa cuprinsa, filetata la exterior;
piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior.
Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura
elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior,
pentru piulita.
Am ales aceasta tema deoarece consider ca cele mai raspandite asamblari
demontabile sunt alcatuite din elementele filetate. Mai mult de jumatate din
totalul pieselor folosite in constructia de masini si aparate sunt filetate.
Oricare masina, aparat sau mecanism este constituit din parti distincte
asamblate intre ele, care dupa functia pe care o indeplinesc se clasifica in
cateva grupe principale.
Grupele principale de organe sau elemente de masini si aparate sunt
urmatoarele:
- elemente de asamblare: suruburi, piulite, nituri, stifturi, cuie
spintecate, pene etc.;
- organe pentru miscarea de rotatii; axe arbori, bolturi, bucse, lagare etc.;
- organe pentru transformarea miscarii, arborii, mecanisme biela
manivela, organe culisante.

Procedeele utilizate la prelucrarea filetelor sunt diferite in functie de
volumul de productie al procesului respectiv, cel mai obisnuit fiind aschierea.

1. Clasificări, definiții, noțiuni generale
Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si de-
montarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. Aceste
asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a
vibratiilor, cu efect negativ asupra functionarii mecanismelor. De aceea, se
concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblului.
CAPITOLUL.I.
GENERALITATI
Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si de-
montarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. Aceste
asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a
vibratiilor, cu efect negativ asupra functionarii mecanismelor. De aceea, se
concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblului.
1.1. Filetul. Definitie si terminologie
Asamblari prin filet sunt asamblari demontabile si permit montarea si
demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de strangere
mari aplicand forte relativ mici.
O asamblare filetata este formata din:
. surub - piesa cuprinsa, filetata la exterior;
. piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior.
Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura
elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior,
pentru piulita.
1.2. Clasificarea suruburilor
Dupa rolul functional, suruburile pot fi:
. suruburi de fixare sau de strangere;
. suruburi de etansare;
. suruburi pentru transmiterea miscarii;
. suruburi de reglare;
. suruburi de masurare.
Din punct de vedere constructiv, suruburile pot fi:
-surub cu cap preformat si piulita (fig. 1);

Fig.1. Surub cu cap preformat si piulita
-surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans prezon simplu (fig.
2)
Fig. 2. Surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans
-surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita, iar piulita cu piesa
de strans - prezon simplu (fig.3);
Fig.3. Prezon simplu
-surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita - prezon cu doua
piulite (fig. 4);

Fig.4. Prezon cu doua piulite
Un caz deosebit il reprezinta surubul de miscare. El poate fi construit in
patru variante (fig. 5): piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie a surubului
are loc o deplasare axiala;
a) piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie a surubului are loc o
deplasare axiala;
b) surubul este fix, iar piulita se deplaseaza odata cu rotirea ei;
c)piulita se roteste, avand loc in acelasi timp o deplasare a surubului;
d) surubul executa numai o miscare de rotatie fara o deplasare axiala, si
atunci piulita va avea o miscare de translatie;

Fig. 5. Suruburi de miscare
In practica, surubul este folosit ca element de transmitere a miscarii la
urmatoarele mecanisme:
. cricul de ridicat;
. presa cu surub;
. menghina;
. mecanisme de deplasare la masini unelte si de masurare.
1.3. Elementele filetului
Filetul este caracteristica principala a suruburilor, reprezentand si o baza
de clasificare a acestora. Geometric, desfasurata unei elice directoare este
ipotenuza unui triunghi dreptunghic, iar cateta este d (fig. 6):
Fig.6. Desfasurarea filetului
Elicea are urmatoarele elemente caracteristice:
p - pasul;
a - inclinarea elicei;
d - diametrul cilindrului.
Filetul poate fi:
. filet pe dreapta - daca surubul sau piulita sunt rotite in sensul acelor
de ceasornic, surubul are o miscare de avans;
.filet pe stanga - daca rotind surubul sau piulita in sensul acelor de
ceasornic surubul se retrage.
Filetul poate fi prelucrat cu unul sau mai multe filete suprapuse, din acest
punct de vedere suruburile clasificandu-se astfel:
. filete cu un inceput - avand un singur filet; acestea sunt folosite in
general la suruburile de fixare si de forta;
. filete cu mai multe inceputuri - avand mai multe filete juxtapuse,
identice si echidistante. Acestea sunt folosite in general la suruburile de
miscare.

Elementele geometrice ale filetului sunt definite in fig. 7 sunt prezentate
elementele standardizate ale filetelor surubului si piulitei complementare.
Semnificatiile geometrice ale notatiilor folosite in figura 7 sunt
urmatoarele:
Unghiul profilului
pasul p
Numarul de inceputuri i
Diviziunea
Filetul multiplu p', p=ip'
Diametrul exterior d;D
Diametrul interior d1 ; D1
Diametrul mediu d2 ; D2
Inaltimea totala H1
Inaltimea utila H2
Unghiul de infasurare
;
Cel mai folosit este filetul cilindric, adica cel trasat pe o suprafata
cilindrica. In conditiile speciale se poate folosi filetul conic, iar acesta poate fi :
Ø perpendicular pe axa piesei;
Ø perpendicular pe generatoarea conului.
Din punct de vedere al marimii pasului filetul poate fi: cu pas mare, cu pas
normal, cu pas fin.
1.4. Tipuri de filete
Sistemele de filetare reprezinta totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni
si forma cunoscute ale elementelor sale. Sistemele de filetare vor fi prezentate
in continuare.

Filetul triunghiular - este folosit ca surub de fixare, pentru instrumente
de masurare si de reglare. Se construieste in variantele filet metric si filet
Whitworth.
a) Filetul triunghiular metric are profilul de forma unui triunghi
echilateral.
Varful triunghiului este retezat la distanta H/S, iar varful filetului piulitei
la distanta H/4 de varful profilului teoretic (fig. 8).
Fig.8. Filetul triunghiular metric
b) Filetul triunghiular Whitworth - are profilul sub forma de triunghi
isoscel cu unghiul la varf de 55°. La acest filet, pasul se exprima in numarul de
spire pe 1 tol; 1 tol = 25,4 mm (fig. 9). Este folosit pentru asamblarea tevilor in
scopul fixarii si etansarii.
Fig.9. Filetul triunghiular Whitworth
CAPITOLUL II.
FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE
2.1. Forme constructive de suruburi
Dupa scopul in care sunt folosite, suruburile se impart in:
. suruburi destinate fixarii;
. suruburi pentru etansare;
. suruburi de transmitere a miscarii;

. suruburi de reglare;
.suruburi pentru masurare.
Dupa forma capului, suruburile pot fi (fig. 10):
Fig.10. Clasificarea suruburilor dupa forma capului: a - cu cap hexagonal;
b - patratic; c - dreptunghiular; d - triunghiular; e - hexagon interior; f-
semirotund; g - patrat interior; h - semirotund; i - striat; j - inel; k - cap rasucit;
I - cap crestat.
In fig. 11 sunt prezentate cateva tipuri de suruburi:

Fig. 11. Tipuri de suruburi
Semnificatiile notatiilor din fig. 11 sunt urmatoarele:
a - surub metric cu cap hexagonal;
b - surub metric filetat pe toata lungimea cu cap hexagonal;
c - surub metric cu cap patrat;

d - surub cu cap inecat;
e - surub cu cap semirotund;
f - surub cu inel de ridicare;
g - surub oscilant cu piulita fluture.
2.2. Forme constructive de piulite
Piulitele au rolul de protectie si asigurare impotriva desfacerii asamblarilor
filetate. Formele constructive sunt prezentate in fig. 8.41:

Fig. 12. Piulite.
Forme constructive:
a - hexagonala;
b- patrata;
c- crenelata;

d- infundata joasa;
e - cu suprafata de asezare sferica;
f - striata;
g - rotunda;
h - piulita fluture;
i - piulita pentru canale T;
j - piulita inel.
2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii
Saiba este un disc metalic cu gaura putin mai mare decat diametrul
exterior al surubului, care se asaza intre piulita si piesa. Ea se foloseste
atunci cand suprafata piesei nu este bine ajustata, ceea ce ar provoca o
asezare imperfecta a piulitei. Se deosebesc patru tipuri de saibe:
. tip A - cu gaura rotunda pentru metale;
. tip B - cu gaura rotunda pentru lemn;
. tip C - cu gaura patrata pentru lemn;
. tip D - cu gaura rotunda pentru lemn.
Asigurarea impotriva desurubarii
a) Asigurarea elastica realizeaza disparitia jocului intre piulita si piesa
stransa cu o forta elastica care impinge in permanenta piulita. Acest sistem se
realizeaza prin (fig. 13):

. rondela elastica din cauciuc;
. rondela elastica rotunda;
. rondela elastica spintecata, denumita si saiba Grover.
Fig.13. Tipuri de saibe: a-rondele; b-saibe Grover
b) Marirea fortei de frecare prin montarea contrapiulitelor este prezentata
in figura 14..
Fig.14. Asamblarea cu contrapiulita
c) Alte metode sunt prezentate in fig.15:

Fig.15. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii:
a - prin rondele indoite sau prevazute cu umeri;

Fig.15. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii:
b - prin cheie de imobilizare;
c - prin con si cuj spintecat;
d - prin puncte de sudura.
CAPITOLUL III.
TEHNOLOGIA MONTARII SI
DEMONTARII PREZOANELOR
Datorita absentei capului de stringere, montarea unui prezon constituie o
operatie mai dificila decit cea a suruburilor.
Pentru a se asigura o buna functionare a prezoanelor, se va acorda o
atentie deosebita operatiilor de gaurire si filetare a gaurilor, astfel incit sa se
asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafata piesei in care el
este prins. Pozitia corecta a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului
(fig. 16).
Fig.16. Verificarea pozitiei prezonului
Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite (fig.17.a)
rotindu-se cu cheia piulita superioara, care serveste drept
contrapiulita.

Acest procedeu prezinta, insa, dezavantajul ca la demontarea piulitelor
slabeste si stringerea prezonului in corpul piesei. Mai indicata este folosirea
unei piulite hexagonale inalte 7 (fig. 17, b) care se insurubeaza liber pe capatul
prezonului si se blocheaza cu un surub de fixare 2. Prezonul se insurubeaza
prin rotirea piulitei cu cheia. Pentru scoaterea piulitei se slabeste mai intii
surubul de fixare, dupa care piulita se poate desuruba usor.
Pentru insurubarea rapida a prezoaneior se folosesc chei speciale,
ca, de exemplu, cea din figura 17,c. La insurubarea bucsei 7 pe prezon,
surubul 2 se afla insurubat liber in bucsa, iar stiftul 3 se reazema in partea
superioara a taieturii inclinate, practicata in bucsa.
Fig.17. Montarea prezoanelor
Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui se reazema, pe stiftul
calit 4 al surubului 2. Prin insurubarea in continuare, surubul 2 se roteste cu
ajutorul manivelei cu un unghi oarecare, limitat de lungimea taieturii bucsei, si
in felul acesta creeaza o stringere a filetuiui prezonului necesara pentru
montarea lui. Pentru scoaterea cheii, surubul 2 se roteste in sens invers, astfel
incit stiftul 3, alunecind in taietura, ajunge pina la capatul ei de sus si
antreneaza cu el bucsa.
Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare, insa
la care taietura din bucsa este inclinata invers decit in cazul precedent,
Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul
piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Daca
deasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon, se incearca prinderea lui
cu o scula oarecare, in vederea desurubarii, sau sudarea pe el a unui miner.
Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practica o
gaura in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu
muchii ascutite, introdus in nate, practicata in bucsa. Prezonul intra in bucsa
pina cind capatul lui se reazema, ps stiftul calit 4 al surubului 2. Prin
insurubarea in continuare, surubul 2 se roteste cu ajutorul manivelei cu un
unghi oarecare, limitat de lungimea taieturii bucsei, si in felul acesta creeaza o
stringere a filetuiui prezonului necesara pentru montarea lui. Pentru scoaterea

cheii, surubul 2 se roteste in sens invers, astfel incit stiftul 3, alunecind in
taietura, ajunge pina la capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa /.
Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare, insa
la care taietura din bucsa este inclinata invers decit in cazul precedent,
Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul
piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Daca
deasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon, se incearca prinderea Iui
cu o scula oarecare, in vederea desurubarii, sau sudarea pe el a unui miner.
Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practica o
gaura in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu
muchii ascutite, introdus in aceasta gaura. Daca acest lucru nu da rezultate, se
poate distruge prezonul prin prelucrarea cu scintei electrice sau prin gaurire,
cu burghiul, urmind sa se fileteze ulterior gaura la un diametru mai mare.
CAPITOLUL IV.
MECANISMUL SURUB-PIULITA
4.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub -piulita
Mecanismele surub-piulita sunt folosite pentru transformarea miscarii de
rotatie in miscare de translatie.
Avantajele utilizarii acestui mecanism sunt:
. are o constructie simpla;
. poate realiza o deplasare precisa;
. transforma viteze unghiulare mari in deplasari mici sau la viteze
convenabile;
. fortele transmise au valori relativ mari;
. functionarea este lina si silentioasa.
Dezavantajele acestui tip de mecanism sunt:
. randament scazut din cauza frecarilor mari;
. uzura neuniforma pe flancuri, deoarece sarcinile sunt distribuite
neuniform;
. existenta curselor moarte, ceea ce face necesara folosirea dispozitivelor
pentru eliminarea lor.
Elementele de baza pentru transmiterea miscarii si a fortelor sunt surubul
si piulita. Ele intra in constructia cricurilor, preselor cu surub, aparatelor de
masurare si a aparatelor optice.
Suruburile se executa din oteluri rezistente la uzura: OLC45, OLC50,
OSC10, 40MoCll.
Piulita este realizata din bronzuri sau fonte antifrictiune.
Din punct de vedere constructiv, piulitele pot fi realizate in doua
variante:
a) piulita fixa (cricurile);

b)piulita de translatie (dispozitivele de depla
sare a carucioarelor la strungurile paralele).
In fig. 18. sunt prezentate schemele de functionare ale celor doua tipuri de
mecanisme surub-piulita:
Fig. 18. Schema de functionarea mecanismelor surub-piulita: a - cu piulita
fixa; b - cu piulita de translatie.
4.2. Clasificarea mecanismului cu surub
Dupa modul in care este realizata miscarea, mecanismele cu surub pot fi:
a) mecanisme cu surub cu doua elemente -unul de rotire si altul de
deplasare, dar avand un singur contact surub-piulita (fig. 19)
Fig.19.Mecanism surub-piulita cu doua elemente
b) mecanisme cu surub diferential - surubul are doua zone de lungimi
diferite, care au pasi si diametre diferite. Aceste mecanisme sunt folosite pentru
deplasari mici in constructia aparatelor de masurare
Fig. 20. Mecanism cu surub diferential
c) mecanisme de tractiune cu surub - au surubul format din doua zone
cu pasi egali. La una din zone surubul este pe dreapta, iar la cealalta este pe
stanga. Acest mecanism prezinta o deplasare mare pentru o rotatie.

Fig. 21. Mecanism de tractiune cu surub
4.3. Exemple de mecanisme surub-piulita
In continuare vor fi prezentate cateva mecanisme cu surub-piulita.
4.3.1. Cricul
Cricul - este un mecanism cu surub folosit la ridicare si sustinere. Este un
mecanism cu surub in varianta piulita fixa (fig. 22).
Fig.22. Cricul
4.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si profile
Presa manuala pentru indreptat bare si profile - este utilizata in
atelierele de lacatusarie sau de exemplu, in lucrarile din constructiile de
locuinte (fig. 23).
Fig.23. Presa manuala pentru indreptat

4.3.3. Micrometrul
Micrometrul - este un mijloc pentru masurat lungimi bazat pe principiul
surubului micrometric, la care deplasarile unghiulare (miscarea de rotatie) se
transforma in deplasare liniara. Surubul micrometric este realizat cu precizie
inalta, avand pasul de 0,5 mm, iar la o rotatie completa deplasarea in directie
axiala este egala cu pasul (fig. 24).
Componentele micrometrului sunt:
1 - corpul (potcoava);
2 - nicovala;
3 - suprafata de masurare;
4 - bucsa filetata pentru ghidarea tijei;
5 - tija;
6 -suprafata de masurare;
7 - surub micrometric;
8 - tambur gradat;
9 - capac care se strange prin filet pe tamburul gradat;
10, 11, 12, 13- dispozitiv de limitare a fortei de masurare;
14 - piulita pentru reglarea jocului filetului micrometric;
- mecanism de bloc


26
2. Asigurarea asamblărilor filetate
Practica şi cercetările experimentale au arătat că deşi la proiectare şi
montare este îndeplinită condiţia de autoblocare, totuşi asamblările filetate nu
sunt întotdeauna stabile şi prin slăbirea de la sine a înşurubării (autoslăbirea),
pot apărea urmări destul de grave.
Asigurarea asamblarilor filetate se poate face prin forma sau prin tensiuni
suplimentare (prin realizarea unei strângeri elastice).
Desi este îndeplinita, de obicei, condiţia de autofrânare, la asamblarile
filetate de strângere se poate produce autodesfacerea, datorita vibraţiilor sau a
deformării asperitatilor.
După scop, prin soluţiile constructive se pote urmări:
- evitarea desfacerii complete şi a pierderii piuliţei, slăbirea nefiind
importantă pentru funcţionare,
- Exemplu: capace de protecţie
- asigurarea poziţiei de montare a unei piese sau reglarea lungimii unei tije
de comandă a unui element,
- Exemple: reglarea tacheţilor la motoare
- împiedicarea slăbirii piuliţei (şurubului; în scopul menţinerii strângerii
iniţiale).
- Exemple: capacele recipienţilor sub presiune, strângerea semicarcaselor
reductoarelor.
- Din punct de vedere constructiv se pot deosebi metode de asigurare bazate
pe:
- Folosirea formei şi a unor elemente speciale, fără introducerea de forţe
suplimentare în organele folosite;
- Introducerea de forţe suplimentare axiale, radiale sau combinate în scopul
sporirii şi menţinerii frecării;
- Deformaţii plastice sau aport de material străin,
- cuiului spintecat (fig.3.20.a);
- piuliţa crenelată (fig.3.20.b);
- trecerea unei sârme prin capetele şuruburilor în serie (fig.3.20.c);

27
- şaibe de siguranţă cu umeri sau nas (fig. 3.20.g,h,I j,k,l);
- plăci crestate (fig.3.20.d, e, f);
- piuliţe cu guler şi cu şurub lateral de asigurare (fig. 3.20.f).
- contrapiuliţă elestică(fig.3.21.a),
- şaibe elestice (Grower) (fig.3.21.b),
- piuliţă cu inel interior de presiune (fig.3.21.c)
- contrapiuliţele (fig. 3.21.d);
- asigurarea prin refulare de material cu ajutorul unui dorn,
- sudarea piuliţelor prin puncte de sudură faţă de suprafaţa de reazem,
- lipirea piuliţei cu adezivi.
Asigurarea prin forma
Asigurarea cu cui spintecat
Asigurarea cu şaiba dubla
Asigurarea cu şaiba de siguranţa

28
La varianta din figura b proeminenta din interiorul şaibei se introduce în
canalul longitudinal practicat în şurub.
Asigurarea cu sârma - figura
Asigurarea cu şaiba dubla (placa crestata).
Asigurarea cu piuliţa si contrapiulita
Se strânge piuliţa pâna la crearea forţei de strângere dorite apoi se
blocheaza piuliţa si se strânge contrapiulita, realizându-se o forţa de întindere
suplimentara în tronsonul de şurub situat în interiorul piuliţelor. Aceasta forţa
conduce la marirea frecării între spire si asigura asamblarea.

29
Asigurarea cu contrapiulita elastica -
Asigurarea cu şaibe elastice

30
Asigurarea cu piuliţa cu inel de presiune
În construcţiile de aviaţie se mai utilizeaza si asigurarea cu inserţii (sârme
cu secţiune rotunda sau poligonala) îndoite dupa o elice si care se plaseaza între
filetul şurubului si cel al piuliţei.
Prin strângere se produc deformaţii elastice si plastice ale inserţiei care
introduc forte de apasare suplimentare pe filet, mărind frecarea.
Alte mijloace de asigurare:
1. puncte de sudura la exteriorul piuliţei, pentru solidarizarea acesteia cu
piesa strânsa:
2. deformarea plastica a şurubului sau a piuliţei;
3. asigurarea cu adezivi.

31
4. Norme de securitatea muncii MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII GENERALE
Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot
provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de
masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt:
- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate
electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de
protectie a muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a
incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor
mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile
incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a
dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori
de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize,
masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge
pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai
nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat
apa si sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau
crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,
sparturi sau deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar
dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati
ochelari de protectie;
-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de
polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma
sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

32
MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN AŞCHIERE A
SCULELOR AŞCHIETOARE
MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII LA FOLOSIREA LICHIDELOR DE AŞCHIERE
Unele lichide de aşchiere, ca soluţiile de biocromat de sodiu sau potasiu,
au un efect iritant asupra mucoaselor şi pielei lucrătorului de la maşina-
unealtă, chiar dacă aceste soluţii au concentraţie foarte mică. Din acest motiv,
nu se redomandă să se folosească soluţiile de bicromat.
Alte lichide pot provoca dermatite sau ulceraţii ale pielei. De exemplu,
soluţiile concentrate de sodă calcinată (peste 1,5%) şi, în special, uleiurile
minerale duc la apariţia dermatitelor, provocate mai ales de impurităţile care
apar în timpul folosirii în producţie şi care, pătrunzînd în porir produc un efect
iritant şi, cu timpul, acneea de ulei.
Se recomandă limitarea concentraţiei soluţiilor de sodă calcinată la cel
mult 1,5% iar, cînd procesul tehnologic permite, înlocuirea uleiurilor minerale cu
emulsii, care produc foarte rar dermatite.
Folosirea lichidelor de aşchiere impune respectarea unor măsuri generale
de igienă, printre care :
— utilizarea apărătorilor antistropi ale maşinilor-unelte ;
— păstrarea curăţeniei la locul de muncă;
— golirea şi curăţirea periodică a rezervoarelor de lichide ale maşinilor-
unelte;
— folosirea cîrligelor pentru îndepărtarea aşchiilor (se evită rănirea pielei) ;
— purtarea hainelor de protecţie şi spălarea lor regulată (la două săptămîni) ;
spălarea mîinilor şi antebraţelor cu apă caldă şi săpun la pauza de prînz ;
— spălarea sub duşuri calde la terminarea lucrului;
— schimbarea hainelor de protecţie şi a rufăriei de corp la terminarea
lucrului;
— înlocuirea lichidelor de aşchiere la termenele fixate ;
— controlul de laborator al lichidelor de aşchiere şi încălzirea lor la 80°C
pentru eliminarea bacteriilor;
— folosirea alifiilor protectoare pentru mîini;
— instructaj cu oamenii muncii asupra regulilor de protecţie a muncii. Se vor
lua şi măsuri legate de depozitarea şi păstrarea lichidelor de

33
— aşchiere, îndepărtarea cîrpelor de şters murdare de ulei, care pot lua foc
etc.
MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII LA MAŞINILE DE ASCUŢIT SCULE
Pentru ca lucrul la maşinile de ascuţit scule să decurgă fără accidente este
necesar să se respecte, pe lîngă regulile de protecţia muncii valabile la maşinile
de rectificat, o serie de reguli suplimentare [20], [21].
Măsuri pentru eventualele spargeri ale corpului abraziv
Înainte de fixarea în arborele principal al maşinii de ascuţit, corpul abraziv
trebuie încercat pe o maşină specială, la o viteză periferică superioară cu 30—
75% vitezei înscrise pe corp (conform STAS 6177—60).
— Se verifică dacă corpul abraziv nu este fisurat, cu ajutorul unui ciocan de
lemn. Corpul abraziv se fixează pe un ax şi se loveşte uşor cu ciocanul. Corpurile
abrazive cu liant de bachelită sau de vulcanită, nefisurate, produc un sunet
surd, fără vibraţii, iar corpurile cu liant ceramic produc un sunet clar, fără
variaţia intensităţii.
— Maşinile de ascuţit trebuie dotate cu apărători din oţel sudat sau turnat.
Unghiul deschiderii apărătorii, grosimea pereţilor, dimensiunile şi forma
apărătorii trebuie să corespundă prescripţiilor de tehnică a securităţii de la
maşinile de rectificat.
— Corpurile abrazive păstrate într-o magazie rece (sau la începerea lucrului
în încăperi reci) vor fi folosite la început cu avans foarte mic pentru a se încălzi
uniform; în caz contrar, încălzirea bruscă, neuniformă, ar putea provoca
fisurarea şi spargerea corpurilor.
— După fixarea corpurilor abrazive noi, se recomandă pornirea maşinii de
ascuţit şi funcţionarea în gol cu viteza de lucru corespunzătoare cel puţin un
minut; în acest timp (în special la pornire) muncitorul nu trebuie să stea în raza
de acţiune a corpului abraziv.
Măsuri de protecţie contra prafului abraziv şi a aşchiilor
— La ascuţirea manuală, fără răcire, este absolut necesară folosirea
ochelarilor de protecţie.
— Maşinile de ascuţit scule, care lucrează fără lichide de aşchiere (majori-
tatea maşinilor de ascuţit scule), se vor înzestra cu instalaţii de aspiraţie a
prafului. Aspiratoarele de praf se fixează, de obicei, în jurul corpului abraziv,

34
avînd şi rol de carcasă de protecţie în acelaşi timp. Praful şi aşchiile sînt aspirate
de către un ventilator puternic aşezat într-o altă încăpere. Acest ventilator poate
fi folosit pentru toate maşinile de rectificat şi ascuţit scule. Se poate folosi şi
sistemul individual de aspiraţie, în care caz fiecare maşină are ventilatorul şi
instalaţia sa.
— Instalaţia de aspiraţie a prafului abraziv nu asigură absorbirea totală a
prafului şi aşchiilor rezultate de la maşinile de ascuţit şi de aceea se recomandă
să se folosească ascuţirea cu răcire. Folosirea lichidelor de răcire îmbunătăţeşte
atît condiţiile de muncă ale ascuţitorului de scule (evitarea îmbolnăvirii de
silicoză, sideroza etc.) cît şi calitatea operaţiei de ascuţire. Modul de funcţionare
şi construcţia instalaţiei de răcire sînt asemănătoare cu cele de la maşinile de
rectificat.
Măsuri de protecţie legate de construcţia utilajelor
— La maşinile de ascuţit cu avans mecanic, roţile de mînă, care folosesc şi
pentru deplasări manuale, nu trebuie să se rotească ci trebuie prevăzute cu un
sistem de decuplare de la arborele care se roteşte mecanic.
— Mecanismele şi dispozitivele maşinilor de ascuţit manual trebuie astfel
dispuse, faţă de corpul abraziv, ca să evite posibilitatea prinderii mîinii
ascuţitorului în timpul lucrului.
— La maşinile de ascuţit se va asigura o prindere şi fixare rigidă a sculei de
ascuţit, astfel ca să nu apară posibilitatea smulgerii accidentale a sculei din
mîna ascuţitorului sau din dispozitivul de fixare. Această măsură trebuie
asigurată de proiectant cît şi de ascuţitor. în acest sens, ascuţitorul trebuie să
controleze temeinic, înainte de începerea lucrului, dacă scula este fixată corect şi
strînsă suficient, dacă dispozitivul este bine fixat pe masa maşinii, dacă maşina
este bine reglată, dacă direcţia şi sensul organelor în mişcare sînt corecte etc.
— La începerea ascuţirii unei scule, trebuie acordată o atenţie deosebită
intrării corpului abraziv în contact cu dinţii sculei; corpul abraziv se poate
sparge sau. scula se poate deteriora dacă:
scula intră brusc în corpul abraziv;
adîncimea de aşchiere este prea mare;
suprafaţa activă a corpului abraziv nu se potriveşte suficient pe suprafaţa
de ascuţit a sculei.

35
— Folosirea metodelor electrice de ascuţire a sculelor (anodomecanică,
prin scîntei electrice, prin contact electric etc.), pe lîngă avantajele legate de
calitatea operaţiei şi de evitarea fisurării plăcuţelor de carburi metalice, prezintă
şi o securitate ridicată pentru viaţa ascuţitorului. Astfel, se elimină praful
abraziv şi deci necesitatea aspiratoarelor, se reduce zgomotul care apare la
ascuţirea cu corpuri abrazive, se înlătură pericolul lovirii cu bucăţi din corpul
abraziv la spargerea accidentală a corpului etc.

36
BIBLIOGRAFIE
1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori
tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si
repararea masinilor si instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002
3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme.
Editura All Educational,Bucuresti, 2002
4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel,
Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1990
5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia,
Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005
6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991