asamblari cu pene si cu stifturi

Click here to load reader

Post on 30-Jun-2015

2.271 views

Category:

Documents

15 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

ARGUMENT

n construcia de maini asamblarea demontabila este definita printr-un sistem de legtura intre doua elemente, uor montabile si demontabile, prin care se pot transmite in ntregime forele de solicitare. Asigurarea asamblrii-dezasamblrii repetate, fr deteriorarea pieselor componente, este posibila prin utilizarea unor elemente specifice, numite organe de asamblare. Cele mai utilizate organe de asamblare sunt : penele longitudinale si cele inelare ; bolurile i tifturile ; inelele ondulate; elementele profilate sau cele canelate ; piesele filetate etc.

16

ASAMBLRI CU PENE I CU TIFTURIPenele sunt organe de maini folosite ca elemente intermediare de legtura intre doua piese cu axa geometric longitudinala comuna (fig. 1). Ele sunt folosite foarte mult att in construcia asamblrilor fixe, cat si in cea a asamblrilor mobile-ghidate, care necesita montri-demontri repetate. De obicei, prin pene se realizeaz legtura dintre arbori si butuci. Cu aceste elemente se pot realiza asamblri simple, relativ precise, cu gabarit redus, ieftine si cu montare-demontare rapida. Dintre principalele dezavantaj e ale asamblrilor cu pene se menioneaz : introducerea unor concentratori de tensiune periculoi att in arbore cat si in butuc, datorita variaiei brute a seciunii in zona de montaj, deformrii pieselor asamblate prin baterea penei nclinate. Aceste neajunsuri le limiteaz domeniul de aplicare in construcia unor maini moderne, de mare putere si turaie. Clasificarea penelor si a tifturilor are la baza urmtoarele criterii: poziia penei in raport cu elementele asamblate, care mparte penele In transversale (fig. 1, a, b) si in longitudinale (fig. 1, c i); rolul funcional le grupeaz in : organe de fixare sau solidarizare a elementelor asamblate, de reglare sau de ghidare. Penele si tifturile longitudinale se monteaz cu axa longitudinala paralela cu axa comuna a pieselor mpnate (asamblate) (fig. 1, ci). Penele si tifturile transversale se asambleaz cu axa longitudinala perpendiculara pe axa comuna a pieselor (fig.1, a, b). Principalele forme geometrice ale penelor sunt indicate in figura.1. Materiale si indicaii constructive de baza. Otelul OL 50 tras la rece, cu seciunea dreptunghiulara sau ptrata este preferat. Stifturile de sigurana se executa din oteluri mai puin rezistente, ca : OL 32, QL 37, OL 42. Tehnologia moderna a nceput sa utilizeze materiale plastice (policlorura de vinil) pentru executarea penelor. Acest material se poate turna direct an canalele de pana practicate in zona npnrii. Penele si tifturile transversale se construiesc cu conicitate sau cu o nclinare 1 : 50.. 1 : 100. Aceasta nclinare este necesara pentru a asigura si mpnarea prin autoblocarea elementelor supuse asamblrii, fr a recurge la alte elemente constructive suplimentare.

16

Fig. 1. Principalele forme constructive de pene si reprezentarea lor schematica

Asamblri cu pene i cu tifturi transversaleAsamblrile cu pene. transversale (fig. 1, a) se utilizeaz la montarea unor piese cilindrice. Asamblrile cu aceste tipuri de pene pot fi uor si rapid demontate. Execuia acestui tip de pana si a canalelor in care se monteaz este mai costisitoare, ceea ce le face mai puin utilizabile dect tifturile transversale. Asamblrile cu tifturi transversale pot implini aceeasi functie ca si penele transversale, dar cu aceeasi forma constructiva, pot fi utilizate si pentru asamblri longitudinale (fig 2, i, j). Unele tifturi au o ascunsa forma constructiva incit montarea si demontarea lor repetata nu, este posibila fr deteriorare (fig. 2, d, .g). Penele transversale si tifturile conice se monteaz prin batere cu ciocanul sau prin presare. Capetele lor sunt racordate pentru a nu se strivi, in zona de contact. Dup batere, in perioada de serviciu a pieselor asamblate,16

penele sau tifturile trebuie sa nu se demonteze de la sine, adic trebuie sa rmn autoblocate, panta fiind foarte mica (1 : 50 1 : 10D) deci a = 30' . . .1. Asigurarea autoblocrii este satisfcuta construind pene cu o fata nclinata cu panta tg a = I /25 ; deci a = 2. Pentru penele cu doua fete nclinate, panta este tg = 1/50. . .1/1.00; deci a ~ 1 30'. In cazul penelor dereglare, dimpotriv; nu trebuie sa se produc autoblocarea. Practic, se ia a =5. ..10.

Fig. 2 Diverse forme constructive de stifturi

tifturile transversale pot ,avea o seciune de forfecare (fig. 2, r), doua seciuni de forfecare (poziia punctata din fig. 2, j) sau mai multe seciuni de forfecare.

Asamblri cu pene sau cu tifturi longitudinalePenele si tifturile longitudinale sunt ulilizate in construcia de maini si aparate, la fixarea oricrui tip de butuc pe arbori, la fixarea roilor, volanilor, tamburelor de frna, cuplajelor etc. Aceste elemente se monteaz astfel incit in timpul funcionrii axa lor longitudinala sa rmn .paralela cu axa comuna a pieselor asamblate fig. 1, c-i; fig. 3). Pene longitudinale nclinate. Penele longitudinale de strngere si de fixare sunt pene nclinate cu un unghi astfel nct tg a =1/100, care satisface condiia de autoblocare. Aceste pene se monteaz cu partea nclinata pe arbore. Canalul din butuc are forma nclinata la fel ca pana. Fixarea are loc prin baterea forata a penei in locaul dintre elementele supuse asamblrii.

16

Cnd lungimea penei este egala cu lungimea canalului, mpnarea se produce prin presarea butucului rotii pe arbore (fig. 3). Transmiterea micrii de la arbore la butucul rotii se face prin contactul radial dintre fetele paralele ale penei cu arborele si prin frecarea dintre arbore si butuc. n acest caz,

Fig. 3 Asamblarea cu pan longitudinal

Fig. 4 Asamblarea cu pana longutudinal paralela

Fig. 5 Asamblarea cu pan - disc

16

asamblarea este supusa la - strivirea zonelor de contact arbore-pana, respectiv pana-butuc. Stifturi longitudinale. Ca si penele longitudinale, stifturile, pot fi inclinate (fig. 2, c, d, e, ir j), cilindrice (fig. 2, a, f, h, ?) sau pot avea diferite alte forme. Pene paralele. Penele paralele (fig. 4) au fetele opuse paralele. Efortul se transmit numai pe fetele laterale fr efect radial de mpnare. Uneori, se fixeaz pe arbore cu ajutorul suruburilor (fig. 5). Cnd este necesara transmiterea unei forte mai mari se folosesc doua sau trei pene, montate pe arbore in acelai plan si decalate cu 120. Lungimea aproximativa a penei este l (1,1...1,3) d, in care d reprezint diametrul arborelui. Pene-disc. Penele-disc se folosesc la mbinri cu arbori avnd diametrul d < 40 mm si se monteaz dup cum se indica in figura 5.

16

Asamblri prin caneluriArborele, respectiv butucul canelat, poate fi considerat ca fiind o piesa monobloc cu pene longitudinale multiple (fig. 6). Astfel, asamblarea prin caneluri nu necesita elemente intermediare. Spre deosebire de asamblrile cu pene longitudinale, cele cu arbori si butuci canelai prezint urmtoarele avantaje : asigura o centrare mai precisa a pieselor asamblate fr deformarea prin ovalizare a butucului ;; transmit eforturi mai mari la aceeai dimensiune a arborelui; presiunea de contact si concentrarea tensiunilor sunt mai reduse. Execuia canelurilor este, insa, mai costisitoare. Butucii cu care se mbin au profilul identic In interior, dar sunt, executai prin broare sau prin mortezare pe o suprafaa cilindrica interioara, in timp ce arborii canelai se executa prin frezare (fig. 6). Arborii canelai se folosesc pentru transmiterea unor momente de rsucire mari si cnd este necesara deplasarea axiala relative dintre piesele asamblate, deci intre butuc si arbore chiar in funcionarea de regim. Dup cum se poate urmri in figura, numrul canelurilor si al plinurilor (penelor) este acelai, fcnd corp comun cu arborele. Se construiesc arbori cu un numr z de : 4, 6, 8,10, 16, 20 caneluri, uniform repartizate pentru a realiza cu butucul canelat profiluri transversale conjugate.

Fig..6. Piese canelate : a proliluri canelate; b ou centrare lateral ; c cu centrare exterioara ; d cu centrare interioara.

16

Profilul canelurilor poate fi dreptunghiular; evolventic, trapezoidal, rotund sau triunghiular (zmat). Dup caracterul centrrii se deosebesc asamblri cu centrare laterale (fig. 6, b), cu centrare exterioara (fig. 6, c), sau cu centrare interioare (fig. 6, d). Arborele (butucul) canelat cu diametrul interior d = 36 mm si diametrul exterior D =40 mm, cu 8 caneluri se noteaz astfel: Arbore canelat 8x36x40 STAS 1768-86

16

ASAMBLRI PRIN PENE I CANELURIAsamblri prin peneRealizarea unei mbinri prin pene longitudinale depinde de tipul ei, adic daca mbinarea respectiva este cu strngere sau fr strngere. La montarea penelor cu strngere trebuie ca pana sa adere strns pe fundul canalului, arborelui si pe cel al butucului, iar fetele sale laterale sa aib jocuri. nainte de nceperea montrii pieselor se va face un control atent al canalului de pan, prin verificarea cu sablonul (fig. 7, a) si al montarii penelor in canal, cu ajutorul unui dispozitiv cu micrometru (fig. 7, b). De asemenea, se va face un control atent al poziionrii suprafefelor cu nclinaii aparinnd penei si canalului butacului, astfel incit inclinatiile sa coincid, deoarece, in caz contrar, butucul va avea o poziie dezaxata fata de arbore. La executarea, pana si canalul din butuc se ajusteaz de obicei, prin pilire sau prin rzuire. Precizia de ajustare se controleaz prin verificarea jocului dintre pana si fundul canalului din butuc, cu calibrul de interstiii la ambele capete ale butucului. Pana se introduce in canal prin presare, cu dispozitive speciale (fig. 8) evitndu-se lovirea cu ciocanul ce poate produce deteriorri ale penei sau ale pereilor canalului. O mbinare cu strngere se demonteaz prin deplasarea butucului de pe locul fixat de contact spre nlimea mai mica a penei, iar in cazul cnd butucul este fixat la captul arborelui, prin scoaterea penei din canalul ei.

Fig. 7 Operatii de control in vederea imbinarii prin pene

Fig. 8 presarea penei