asamblari cu stifturi si bolturi 2013

7/18/2019 Asamblari Cu Stifturi Si Bolturi 2013

http://slidepdf.com/reader/full/asamblari-cu-stifturi-si-bolturi-2013 1/41

ASAMBLARI CU STIFTURISI BOLTURI

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU



Ştifturi

• Organe de asamblare care pot transmite prin forma momente de torsiune sau pot realiza fixarea axiala abutucului fata de arbore.

• Pot fi: – cilindrice simple

– filetate cu crestătura sau cu cep

– cilindrice crestate

– elastice – etc.



STIFTURI CILINDRICE



STIFTURI CONICE



Furca asamblata cu ştift



Tiuri !e "tifturi filetate



STIFTURI DIN LEMN



STIFTURI PENTRU FI#ARE



Asamblare cu stift cu cap cilindric



Di"unerea $tifturilor %ilin!ri%e

Ştifturile cilindrice dispuse longitudinal in raport cu axa arborelui au o

aciune similara unor pene longitudinale.

!e folosesc in cazul amplasării pieselor la capătul arborilor si transmitmomente mici de torsiune" se #ntrebuinează si in cazul a$usta$elor presate%ca element de sigurana.



Parti%ularitati

• &a asamblarea cu ştift longitudinal% ştiftulcilindric se montează in paralel cu axaarborelui% la capătul acestuia. Prelucrarea

găurii se face cu butucul si arboreleasamblate iar asamblarea se mai numeştecu pana circulara.

• Principalele solicitări sunt : forfecareaştiftului in planul de separaie% stri'irea intreştift si arbore% respecti' intre ştift si butuc.



Cal%ulul a"a&'l(rii• (ot)nd Ft fora tangeniala la raza egala cu d*+ a ştiftului% rezulta

relaia de calcul a tensiunii de forfecare:∀ τ f , Ft*Af ,- +t*d/ -0*lsds/• !tri'irea intre arbore si ştift se produce pe un sfert din suprafaa

laterala a unui cilindru. Pentru acest contact se poate aplicarelaia:

∀ σs , Ft* -dsls*+/• 1n estimarea 'alorii tensiunii de stri'ire s2a considerat ca fora

care apasă arborele pe ştift este aproximati' egala cu foratangeniala din planul de separaie. 3ondiia de rezistenta este:

∀ σs< σas respecti' τ f < τaf • in care σas si τaf sunt rezistentele admisibile pentru materialele

utilizate.



A"a&'lare %u $tift tran")er"al • Ştiftul montat trans'ersal transmite momente de

torsiune prin forma. Prin acest tip de asamblare sepoate realiza si fixarea axiala a butucului fata dearbore. Pentru calculul solicitărilor de contact se

considera ca exista o distribuie liniara si uniformaa acestora at)t in arbore cat si in butuc

Asamblare cu ştift trans'ersalintre un arbore cu umăr si unbutuc de tip flanşa.



Cal%ulul a"a&'l(rii

• Pentru contactul ştift – arbore% relaia decalcul este:

•F

t0

, 4t

*+d , 5 -σs0

/ ds

-d*+/• 1n care Ft0 reprezintă fora tangeniala% σs0

rezultanta presiunilor de contact% ds

diametrul ştiftului% d diametrul arborelui.• 1n reprezentarea pe desen% ştiftul nu se

secionează.



Cal%ulul a"a&'l(rii

• Ştiftul permite transmiterea unui moment de torsiune sitotodată blocarea reciproca a butucului fata de arbore.ontarea ştiftului se face prin presare% fiind recomandataprelucrarea găurii după introducerea butucului pe arbore.6ste preferabil ca sa existe posibilitatea prelucrării găurii in

ambele moduri% at)t separat cat si simultan cu elementelefixate in asamblare.

• Pentru calculul tensiunilor de forfecare se calculează foratăietoare pentru diametrul d:

• Ft , t*d

•

• 7especti' τ f , Ft*Af

• unde τ f reprezintă efortul de forfecare% Af aria de forfecare aştiftului.



Soli%it(ri

• Principalele tipuri de solicitări sunt :

• forfecare a ştiftului in planul de separaie

dintre arbore si butuc• stri'ire intre ştift si arbore sau intre stift sibutuc"

• #nco'oiere a ştiftului in cazul in careasamblarea are $oc intre arbore si butuc.



Proie%tare

• 8e regula% proiectantul alege diametrulştiftului in raport cu ni'elul solicitărilor sidimensiunile celorlalte elemente aflate inasamblare.

• Pentru asigurarea unei rezistente optime a #mbinării% se recomanda respectareacondiiei de rezistenta la forfecare in raportcu 'aloarea rezistentei admisibile a ştiftului%care are cea mai mica seciune comparati'cu celelalte elemente de asamblat.



Mo!alitatea !e a&la"are

Atunci c)nd realizarea penelor trans'ersale si a canalelor este costisitoare%se pot utiliza ştifturile trans'ersale% simple sau crestate.

Pentru autoblocarea elementelor supuse asamblării% ştifturile tra'ersale seexecuta cu o conicitate sau o inclinare de 0:9 pana la 0:0.



6lemente de calcul

• ;s , efortul unitar de stri'ire"• t , momentul de torsiune"• d , diametrul arborelui de calcul"• d0 , diametrul penei"• z , numarul de pene cilindrice"

• lz , lungimea penelor"• ;as , rezistenta admisibila la stri'ire

a materialului"• lc , lungimea de calcul a penelor

sau a butucului"• <f , efortul unitar"

• <af , efortul unitar admisibil.

af

z

t f

as

t c

as

z

t s

l dd

M

z dd

M l

l dd

M

τ τ

σ

σ σ

≤=

=

≤=

1

1

1

2

4

4



AVANTA*E

• !implitatea metodei% costuri reduse% nunecesita materiale de adaos"

• Posibilitatea transmiterii unor momentesau fixării simultan"

• Posibilitatea asamblării unor componentegreu accesibile"

• Permite dezasamblarea fără deteriorareacomponentelor de asamblat.



DE+AVANTA*E

• Re,i"tenta &e%ani%a a -&'in(rilor e"tere!u"a

• Ne%e"ita relu%r(ri er&anente in%o&onentele !e a"a&'lat

• Nu a"igura o re%i,ie "ufi%ient !e 'una a

a"a&'l(rii.



Aplicaii di'erse



ASAMBL/RI CU BOL0URI

• Bol1urile sunt organe de asamblare care sepot monta cu $oc sau cu str)ngere uşoara%

#ndeplinind funcia de spri$in si asamblare a

doua sau mai multe elemente.• Boltul nu reia !ela"(ri a2iale3 dar poate

asigura rotirea intre componentele aflate in

asamblare -arbore si furca/. Fixareaelementelor axial se poate realiza cua$utorul unor elemente suplimentare -splint/.



BOLTURI



Slinturi



APLICATII



SOLICITARI

• Principalele solicitări care apar asuprabolului din asamblare sunt:

– stri'ire intre bol si cele doua elemente ale

asamblării% furca respecti' cupla" – forfecare a bolului in planul de separare intre

cupla si furca"

– #nco'oiere% datorita $ocului intre furca si cupla.• 8atorita $ocului foarte redus% de regula

solicitarea de #nco'oiere se negli$ează.



Ele&ente !e %al%ul

3onsider)nd o distribuie uniforma a presiunilor% formulele de calcul

pentru solicitarea de stri'ire sunt:σs0 , F*-+ db l0/

σs+ , F*-+ d l+/

1n care db reprezintă diametrul bolului% iar l0 si l+ lungimile de asamblare

ale bolului cu cupla% respecti' furca.



Ele&ente !e %al%ul• =ensiunile de forfecare sunt date de relaia:∀ τ f , F*Af , F*-π d+b *+/

• 3ondiia de rezistenta este ca eforturile de calcul sa fieinferioare 'alorilor tensiunilor admisibile ale materialelorutilizate pentru elementele asamblării.

• Proiectantul asamblării poate opta pentru o dimensionareconstructi'a% bazata pe experiena si asigurarea siguranei inexploatare% după care se trece la 'erificarea 'alorilor pe bazade calcule analitice% lu)nd in calcul succesi' cele treinecunoscute de baza% db si cele + lungimi de calcul ale bolului

aflate in asamblare cu furca si cupla.• 8aca $ocurile din asamblare sunt mari% este necesara si o

'erificare la #nco'oierea bolului. Pentru ca asamblareaprezentata in modelul din figura anterioara sa funcioneze ca oarticulaie% este necesara prezenta unui $oc minim care sa

asigure rotirea cuplei in raport cu furca.



Asamblări cu boluri

asamblari cu stifturi si bolturi 2013

Documents