Delia Suiogan

A fi singur sau împreună– învăţarea interculturală – formă de mediere între înţelegere şi

neînţelegere–Delia Suiogan

Conf. univ. dr. Universitatea de Nord Baia MarePostdoctoral Grant Recipient 1

Romanian Academy, Iaşi Branch

1 Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului Societatea Bazată pe Cunoaştere – cercetări, dezbateri, perspective, cofinanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ID 56815” :SOCIETATEA BAZATA PE CUNOASTERE – PARTENERI : INSTITUTUL GHEORGHE ZANE IASI si UNIVERSITATEA DE NORD

DIN BAIA MARE„ACKNOWLEDGEMENT: This paper is supported by the Sectoral Operational Programme Human Resources Development (SOP HRD), financed from the European Social Fund and by the Romanian Government under the contract number POSDRU ID 56815”

Link: www.cuvintenoi.ro/files/Europa-6.pdf vezi paginile 72-78

Articolul integral, publicat sub semnatura Delia Suiogan in Europa, nr.

6, 2010, Novi Sad; pag 72-78

Parti identificate si idei formulate identic sau cvasi identic de alti autori in alte

publicatii,

Adresa URL, sau surse bibliogarafice folosite ca sursa de « inspiratie » total copy -

paste sau partial copy- pasteCu toţii trăim într-o singură lume, „teritoriul comun”, „timpul comun”, iar acest fapt ne afectează vieţile.

Relaţia cu spaţiul şi cu timpul în contextul creat de globalizare presupune o învăţare a apartenenţei la un spaţiu şi un timp, numite Uniunea Europeană.

Din ce în ce mai des se pune în discuţie problema regionalizării şi a autonomiei regionale.

http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2004/r5.pdf

autor Col.prof.univ.dr. Mircea COSMAArticol: Globalizarea şi educaţia

În contextul globalizării, această temă devine una complexă şi care ridică numeroase întrebări.1

Acest context conduce în primul rând la aducerea în discuţie în mod repetat a tensiunii dintre global şi local, cum au numit-o mai mulţi cercetători. Concluzia la care s-a ajuns este aceea că indivizii vor trebui să înveţe prin educaţie să devină cetăţeni ai planetei, fără însă a-şi pierde rădăcinile şi continuând să joace un rol important în viaţa propriilor naţiuni şi comunităţi locale.De asemenea, tensiunea dintre universal şi individual în planul culturii ne arată că aceasta este continuu globalizată şi că acest proces nu s-a încheiat şi că va dura destulă vreme.

Nota de subsol 11 Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului Societatea Bazată pe Cunoaştere – cercetări, dezbateri, perspective, cofinanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ID 56815”„ACKNOWLEDGEMENT: This paper is supported by the Sectoral Operational Programme Human Resources Development (SOP HRD), financed from the European Social Fund and by the Romanian Government under the contract number POSDRU ID 56815”Fiecare persoană trebuie să-şi aleagă propriul destin şi să-şi angajeze potenţialul

A apărut şi continuă să rămână, este adevărat cu noi trăsături, tensiunea dintre global şi local. Oamenii vor trebui să înveţe prin educaţie să devină cetăţeni ai planetei, fără însă a-şi pierde rădăcinile şi continuând să joace un rol important în viaţa propriilor naţiuni şi comunităţi locale.

De asemenea, tensiunea dintre universal şi individual în planul culturii ne arată că aceasta este continuu globalizată şi că acest proces nu s-a încheiat şi că va dura destulă vreme.

Fiecare persoană trebuie să-şi aleagă propriul destin şi să-şi angajeze potenţialul maxim în cadrul tradiţiilor şi al propriei culturi tot mai

maxim în cadrul tradiţiilor şi al propriei culturi tot mai deschisă către universalitate. deschisă către universalitate.

Învăţarea, conservarea, restituirea sunt activităţi culturale, iar ele trebuie să fie realizate toate sub semnul interacţiunii dintre sistemele de gândire, dintre trecut şi prezent, dintre naţional şi universal.Asumarea unei identităţi simultan cu participarea la viaţa societăţii globale este posibilă dacă se au în vedere strategii adecvate.

Articolele, studiile dinpaginile revistei (Rastimp n.a) ne demonstrează faptul că învăţarea, conservarea, restituirea sunt activităţi culturale, dar şi că ele trebuie să fie realizate toate sub semnul interacţiunii dintre sistemele de gândire, dintre trecut şi prezent, dintre naţional şi universal

http://www.cultura-traditionala.ro/?act=memoria_ethnologica/nr_21/art_40ianuarie iunie 2007 autor :Delia Suiogan Articol “ Rastimp a implinit 10 ani”

Idee prefabricata, utilizata in alt articol al autoarei, transpusa mot a mot in cu totul alt context. AUTOPLAGIAT ?

Studiile culturale au relansat teza că valorile au un rol major în practica socială, subliniind faptul elementar că oamenii acţioneaza în funcţie de credinţele şi atitudinile lor, de ideile, opiniile şi imaginile prin care interpetează stările reale. În aceasta perspectivă, limbajele simbolice prin care societăţile şi grupurile umane îşi codifică experienţa istorică au o eficienţă modelatoare chiar asupra modului în care îşi organizează viaţa practică.Structura şi funcţionarea societăţilor, practicile economice, formele politice şi stilurile de viaţă sunt modelate de tipare culturale, de mijloacele de comunicare şi de dispozitivul simbolic prin care indivizii şi grupurile îşi construiesc spaţiul interacţiunii sociale şi imaginea asupra realităţii.Lumea de azi este, aşadar, caracterizată de sinteza dintre global/local. Globalizându-se, lumea a deveniit mai diversă interior.

Studiile culturale au relansat teza ca valorile au un rol major in practica sociala, subliniind faptul elementar ca oamenii actioneaza in functie de credintele si atitudinile lor, de ideile, opiniile si imaginile prin care interpeteaza starile reale. In aceasta perspectiva, limbajele simbolice prin care societatile si grupurile umane isi codifica experienta istorica au o eficienta modelatoare chiar asupra modului in care isi organizeaza viata practicaStructura si functionarea societatilor, practicile economice, formele politice si stilurile de viata sunt modelate de tiparele culturale, de mijloacele de comunicare si de dispozitivul simbolic prin care indivizii si grupurile isi construiesc spatiul interactiunii sociale si imaginea asupra realitatii.Lumea de azi este caracterizată de sinteze dintre.global/local.Globalizându-se, lumea a devenit mai diversă interior şi s-a împăcat cu

http://www.studentie.ro/Cursuri/Comunicare/CURS-COMUNICARE-FILOSOFIA-

CULTURII-COMUNICARE-SI-CULTURA_i47_c1009_55845.html

Curs de COMUNICARE 2008 adaugat de Andreea Iulia

CURSUL FILOSOFIA CULTURIIConf.univ.dr. Grigore GEORGIU

http://www.scribd.com/doc/52470082/89/Globalizare-şi-“indigenizare”Globalizare şi “indigenizare”www.scribd.com/doc/.../89/Globalizare-şi-“indigenizare” - În   cache Lumea de azi este caracterizată de sinteze dintre global/local. Globalizându-se, lumea a devenit mai diversă interior şi s-a împăcat cu ...

http://www.divshare.com/download/6618036-a1b

Orientarea spre integrare şi universalizare a generat tendinţa opusă de renaştere a identităţilor multiple.2

Criza valorilor specifică epocii moderne este efectul neînţelegerilor culturale.Recuperarea sensurilor o privim ca principala formă de învăţarea interculturală. Implicit, învăţarea interculturală trebuie să fie privită ca formă de anulare a neînţelegerilor culturale.

această diversitate.Orientarea viguroasă spre integrare şi universalizare a generat tendinţa opusă de renaştere a identităţilor multiple.

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE CURSUL ...www.divshare.com/download/6618036-a1bFormatul fişierului: PDF/Adobe AcrobatGlobalizându-se, lumea a devenit mai diversă interior şi s-a împăcat cu această diversitate. Orientarea viguroasă spre integrare şi universalizare a ...

CURSUL FILOSOFIA CULTURIIConf.univ.dr. Grigore GEORGIU

Pagina 167 din cursul publicat pe internet in format PDF

Punctul de plecare al învăţării interculturale este propria noastră cultură, ceea ce înseamnă propriul nostru mediu şi propria experienţă.În procesele de învăţare interculturală trebuie să ne confruntăm constant cu locul de unde venim.

Încercarea de a ne înţelege pe noi înşine, propria noastră identitate, dar mai ales dorinţa/capacitatea (ceea ce implică învăţa-re/reînvăţare) de a ne asuma această identitate este o condiţie esenţială pentru a-i înţelege pe ceilalţi, diferenţa şi de a reuşi să convieţuim cu aceştia; nu ca parte a unei sume, ci ca parte a unui TOT, Întreg. Diferenţa trebuie să persiste, ca fiind constructivă.Învăţarea interculturală îl plasează pe „celălalt” în centrul înţelegerii. Diversele exprimări ale identităţii, reînvăţarea identităţii în interiorul

Punctul de plecare al învăţării interculturale este propria noastră cultură, ceea ce înseamnă propriul nostru mediu şi propria experienţăAceasta înseamnă că în procesele de învăţare interculturală trebuie să ne confruntăm constant cu locul de unde venim, ceea ce am trăit şi întâlnitÎncercarea de a ne înţelege pe noi înşine, propria noastră identitate, este o condiţie esenţială pentru a întâlni alţi oameni.

Învăţarea interculturală îl plasează pe „celălalt” în centrul înţelegerii.

http://www.youth.ro/docs/tkit4.pdfÎnvăţarea Interculturală T-kitwww.youth.ro/docs/tkit4.pdfPagini similareFormatul fişierului: PDF/Adobe Acrobat - Vizualizare rapidăPunctul de plecare al Învăţării Interculturale este propria noastră cultură, ceea ce înseamnă propriul nostru mediu şi propria experienţă. Council of Europe publishing F-67075 Strasbourg CedexISBN-10 973-0-04369-8 ISBN-13 978-973-0-04369-3© Council of Europe and European Commission,

November 2000 Reprinted in 2003

Traducerea în limba româna a acestui T-Kit a fost autorizată de Programul Parteneriatului European pentru Educarea Tinerilor, un proiect al ConsiliuluiEuropei şi Comisiei Europene, iar responsabilitatea pentru traducere revine Asociatiei AtelieR.

procesului complex de valorificare a diferenţelor, necesitatea recuperării sensurilor prin învăţarea interculturală sunt doar câteva din căile posibile ce vor conduce spre o cultură a comprehensiunii. În procesul complex al globalizării, problema păstrării identităţii culturale prezintă două aspecte, după cum au observat mai mulţi specialişti în domeniu. Pe de o parte, există pericolul omogenizării cul-turale, pe de alta un pericol acut de dezintegrare culturală şi psihologică, atât pentru indivizi, cât şi pentru societăţi. Ambele riscuri sunt corelate.

Identitatea culturală este cea care dă oamenilor demnitate sau le permite să nu se supună numai pentru a supravieţui. Identitatea culturală la ambele niveluri – naţional şi internaţional – rămâne una din principalele forme de apărare, totodată ea poate deveni o sursă crescândă de conflict în cadrul societăţilor şi între ele.

Identitatea culturală este cea care dă oamenilor demnitate sau le permite să nu se încline numai pentru a supravieţui.

Globalizarea şi identitatea culturală - Uniunea Editorilor din Româniawww.uer.ro/?d=rev&sd=87_88&p=globalizarea În   cache Pagini similare Identitatea culturală este cea care dă oamenilor demnitate sau le permite să nu se încline numai pentru a supravieţuiAutor FLOREA NEAGOEColegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani- Vâlcea. universul şcolii nr. 87-88/aprilie-mai 2008

1.

Procesul globalizării ne pune în faţa unei permanente resituări a problemei diversităţii. Înţelegerea şi acceptarea acesteia ne propune readucerea în discuţie a relaţiei minoritate/majoritate în spaţii culturale concrete, dar şi la nivel global.

Astfel, procesul globalizării ne pune în faţa unei continue resituări a raporturilor majoritate/ minoritate, în spaţii culturale concrete şi la nivel global, îndemnându-ne la o continuă înţelegere, acceptare şi afirmare a diversităţii.

2. Stenograma completă - Dezbateri parlamentarewww.cdep.ro › ... › Dezbateri › Calendar 2006 - În   cache 7 Mar 2006 – Ca ideologie a diversităţii, multiculturalismul are menirea de a oferi un cadru ... Astfel, procesul globalizării

Multiculturalismul joacă un rol determinant în înţelegerea acestei lumi în permanentă schimbare.

ne pune în faţa unei continue resituări a raporturilor .....

Multiculturalitatea ca fapt de existenţă presupune o modalitate de constituire a canonului cultural dincolo de vocea majorităţii. Ea aduce în mod firesc elementul diversităţii şi necesitatea recu-noaşterii diferenţei ca un pas esenţial al convieţuirii.

2 Samuel Huntington, Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, Bucureşti, 1998, p. 5Jocul toleranţei, garantat de statul de drept, are un rol determinant în asigurarea libertăţii grupurilor culturale în conservarea identităţii.

Toleranţa este cea care permite ca identităţile minoritare să nu fie obligate să se topească într-o formă ambiguă a in-terrelaţionării, asigurându-li-se totodată dreptul de a participa la o reconstrucţie permanentă a sistemului de valori. La nivelul evoluţiei formelor de cultură, putem identifica mai multe forme de reprezentare a modului în care comunităţile umane sau individul se raportează la ideea de toleranţă.

Dincolo de ideologia ulticulturalismului, multiculturalitatea ca fapt de existenta presupune o modalitate de constituire a canonului cultural dincolo de majoritatii. Ea aduce în mod firesc elementul diversitatii si necesitatea recunoasterii diferentei ca un pas esential al convietuirii.

Jocul tolerantei garantat de statul de drept este cel care asigura suficienta libertate grupurilor subculturale în conservarea identitatii proprii în forma unei constiinte secundare complementare identitatii dominante.

Însa cîmpul interdependentelor presupune entitati bine conturate care sa nu se topeasca într-o tesatura abstracta, ambigua, a interrelationarii

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10. Sandu Frunza - Pluralism si

multiculturalism pubicat in JSRI nr. 9 din 2004 pag. 136.www.jsri.ro/old/html%20version/.../sandufrunza-articol.htm - În   cache de D Staniloae. de constituire a canonului cultural dincolo de vocea majoritatii. ...

O societate se organizează şi evoluează în jurul unui sistem socio-cultural care are calitatea de moştenire colectivă; ea are capacitatea de a descoperi cât mai multe din aspectele identităţii unei societăţi. Ştergerea diferentelor etnoculturale este un

O societate se organizează şi evoluează în jurul unui sistem socio-cultural care are calitatea de moştenire colectivă, devenit în timp parte a logicii culturale; ea are capacitatea de a descoperi cât mai multe din aspectele identităţii unei societăţi

1.2. Cultura Traditionala Maramureş •

Arhivă • 2008 www.cultura- traditionala.ro/?act =/arhivă/departamentul... - În   cache 21 Sept 2008 – O societate se

proces mult mai costisitor decât efortul depus în vederea căutării unor modalităţi de convieţuire paşnică între diferitele comunităţi etnoculturale.

organizează şi evoluează în jurul unui ...

Integrarea sau asimilarea încearcă să gestioneze deosebirile etnoculturale;scopul integrării este o identitate comună supraetnică, axată pe conceptul de cetăţenie (civic Identity), în timp ce scopul asimilării este generalizarea caracteristicilor preponderente ale identităţii dominante sau a unei identităţi construite în mod artificial

"Integrarea sau asimilarea încearca să gestioneze deosebirile etnoculturale care devin izvorul conflictelor etnopolitice prin dizolvarea lor într-o identitate corporativă comună » În opinia cuplului McGarry si O'Leary, scopul integrãrii este o identitate comună supraetnică, axată pe conceptul de cetăţenie (civic Identity), în timp ce scopul asimilãrii este generalizarea caracteristicilor. preponderente ale identitãþii dominante sau a unei identităţi construite în mod artificial

1. 3.4. Integrare ºi/sau asimilare www.scribd.com/doc/55253567/.../Integrare-ºi-sau-asimilare - În   cache Integrarea sau asimilarea încearcã sã gestioneze deosebirile etnoculturale. care devin izvorul conflictelor etnopolitice prin dizolvarea lor într-o ….

Trebuie să pornim întotdeauna, aşadar, de la ideea că există o moştenire culturală comună a omenirii, a cărei ocrotire şi valorificare constituie una dintre marile responsabilităţi ale oamenilor de cultură

Există, desigur, o moştenire culturală comună a omenirii, a cărei ocrotire şi valorificare constituie una dintre marile noastre responsabilităţi

1. Globalizarea şi identitatea culturală - Uniunea Editorilor din Româniawww.uer.ro/?d=rev&sd=87_88&p=globalizarea... - În   cache Identitatea culturală este cea care dă oamenilor demnitate sau le permite să nu se ... Există, desigur, o moştenire culturală comună a omenirii, a cărei ocrotire şi valorificare constituie una dintre marile noastre responsabilităţi

Pentru realizarea acestui fapt, accentul trebuie pus astăzi din ce în ce mai mult, credem, pe sintagma de „dialog intercultural”, care este interpretată ca o conversaţie între diferitele civilizaţii şi culturi.

Sintagma de „dialog intercultural” ar trebui interpretata ca o conversatie cu alte civilizatii si culturi.

Fundatia TUNA - ARTICOLEwww.tuna.ro/index.php?option=com_content&task...id...9...22 Iun 2007 – Sintagma de „dialog intercultural” ar trebui interpretata ca o conversatie cu alte civilizatii si culturi

Interculturalismul porneşte de la necesitatea interculturalităţii. Procesul convieţuirii dovedeşte că interculturalitatea presupune

Interculturalismul porneste de la necesitatea interculturalitatii. Procesul convietuirii dovedeste ca interculturalitatea presupune

1. Sandu Frunza - Pluralism si multiculturalism 2004www.jsri.ro/old/html%20version/.../

afirmarea diversităţii şi străduinţa pentru a crea un spaţiu al dialogului şi al respectului pentru diversitate. Comunităţile trebuie să-şi creeze „propriile lor matrici de reproducere culturală”4.

Interculturalismul implică înţelegerea, aprecierea şi valorizarea culturii proprii, la care se adaugă respectul bazat pe o informare autentică şi pe construirea curiozităţii faţă de cultura celuilalt.

3 vezi Levente Salat, Multiculturalismul Liberal, Polirom, Iaşi, 2001, pp. 59-62.4 George Schopflin, Pe căi diferite spre multiculturalitate, în Lucian Năstasă şi Levente Salat (ed.), Relaţiile interetnice în România post-comunistă, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj-Napoca, 2000, p. 130.

afirmarea diversitatii si straduinta pentru a crea un spatiu al dialogului si al respectului pentru diversitate Comunitatile trebuie sa-si creeze „propriile lor matrici de reproducere culturala” ( doar ce este in ghilimele apartine lui George Schopflin)

Interculturalismul implică înţelegerea, aprecierea şi valorizarea culturii proprii, la care se adaugă respectul bazat pe o informare autentică şi pe construirea curiozităţii faţă de cultura etnică a celuilalt

sandufrunza-articol.htm - În   cache de D StaniloaeInterculturalismul porneste de la necesitatea interculturalitatii.

Ed Intercultural A Si Democratiewww.scribd.com/doc/.../Ed-Intercultural-A-Si-Democratie - În   cache 26 Nov 2009 – Interculturalismul implică înţelegerea, aprecierea şi valorizarea culturii proprii la care se adaugă respectul bazat pe o inf ormare

Cultura poate fi şi una globală, deoarece globalizarea nu are doar caracterul unei omogenizări. Globalizarea poate păstra coexistenţa paşnică dintre culturi.

Cultura poate fi şi una globală …Totuşi, globalizarea nu are caracterul unei omogenizări, ci duce la diferenţieri ale spaţiului global

1. Ioana Baciu, Cultura si globalizarea - Vox Philosophiae, portal de ... www.filozofie.eu/index.php?...372%3Acultura...globalizare... - În   cache 23 Ian 2009 – Cultura poate fi şi una globală. ... Totuşi, globalizarea nu

Respectând cultura, tradiţia, obiceiurile celor diferiţi de noi, nu facem altceva decât să ne respectăm pe noi înşine.

Respectand cultura, traditia, obiceiurile celor diferiti de noi, nu facem altceva decat sa ne respectam  pe noi insine.

1. Dialog intercultural, toleranta si dragoste IV www.tunaforum.ro/.../48-dialog-intercultural-toleranta-si-dr... - În   cache Respectand cultura, traditia, obiceiurile celor diferiti de noi, nu facem altceva decat

sa ne respectam pe noi insine. Multiculturalitatea este o realitate

În relaţia cu semenii, dialogul, ţinând de filosofia întâlnirii şi de teoria argumentării, joacă un rol central. Analiza lui nu poate fi niciodată socotită încheiată, ţinând seama de faptul că întâlni-rea nu se reduce la înţelegerea discursului celuilalt şi că dialogul, departe de a fi simplă căutarea a aprobării unui interlocutor anume, se doreşte căutarea unui acord universal al spiritelor.”5Francis Jacques a sistematizat cercetarea asupra condiţiilor comunicării discursive şi a elaborării sale comune şi a arătat că reciprocitatea este o condiţie esenţială a relaţiei interlocutive. Gândirea lui este di-ferită şi de cea a lui Emmanuel Lévinas, care afirma că o autentică filosofie a dialo-gului implică o relativizare a ego-ului şi că Eu îl percepe pe Tu mai presus de Mine însumi. Dialogul permite recunoaşterea reciprocă a interlocutorilor ca persoane şi încearcă instaurarea unei relaţii comune cu realul.

Departe de a fi o simplă căutare a aprobării unui interlocutor anume, dialogul ţine, în acelaşi timp, de filozofia întâlnirii şi de teoria argumentării,

Departe de a fi o simplă căutare a aprobării unui interlocutor anume, dialogul ţine, în acelaşi timp, de filozofia întâlnirii şi de teoria argumentării,

1. Dialogul : reflexe interdisciplinare - LimbaRomana Revista limba romana nr 5-6 2009 autor Sabina Corniciuclimbaromana.md/index.php?go=articole&n=39 Departe de a fi o simplă căutare a aprobării unui interlocutor anume, dialogul ţine, în acelaşi timp, de filozofia întâlnirii şi de teoria argumentării

Dialogul este modalitatea de comunicare între un om şi altul, în scopul apropierii lor, îndepărtării barierelor si perfecţionării conceptelor. Dialogul este un principiu uman deosebit, pe care se construiesc fundamentele civilizaţiilor şi numeroase valori umane. Dialogul este limba de contact şi de edificare a culturii, de înţelegere a celuilalt şi de transmitere a concepţiei celuilalt.

Dialogul între culturi presupune ca relaţiile între fiinţele umane să includă raţiune şi

Dialogul  este modalitatea de comunicare intre un om si altul, in scopul apropierii lor, indepartarii barierelor si perfectionarii conceptelor. Dialogul este un principiu uman deosebit, pe care se construiesc fundamentele civilizatiilor si numeroase valori umaneDialogul este limba de contact si de edificare a culturii, de intelegere a celuilalt si de transmitere a conceptiei celuilalt.

Dialogul intre culturi presupune ca relatiile intre fiintele umane sa includa ratine si dialog si nu putere si impunere.

1.2. Dialog intercultural, toleranta si

dragoste IVwww.tunaforum.ro/.../48-dialog-intercultural-toleranta-si-dr... - În   cache Dialogul este modalitatea de comunicare intre un om si altul, in scopul apropierii lor, indepartarii barierelor si perfectionarii conceptelor. ...

dialog şi nu putere şi impunere. Adică, putem purta un dialog numai când respectăm partea cealaltă şi o considerăm ca pe egalul nostru.

_________________________________ Comunicarea umană reprezintă un proces inevitabil relaţiilor dintre oameni.

Adica, putem purta un dialog numai cand respectam partea cealalta si o consideram ca pe egalul nostru.

____________________________________________Comunicarea  umană  reprezintă  un  proces  invitabil  relațiilor  dintre  oameni

______________________________1. Comunicare -si-tehnici-de-negociere

www.scribd.com/doc/.../Comunicaresitehnicidenegociere - În   cache 16 Apr 2008 – Comunicarea umană reprezintă un proces invitabil relațiilor dintre oameni. ... Oamenii

Astfel, comunicarea este un cod sau un sistem care stă la baza organizării şi dezvoltării sociale, influenţând raporturile pe orizontală şi verticală dintre oameni.

Comunicarea ca act, sistem, cod sau mijloc stã la baza organizãrii şi dezvoltãrii sociale, influenţând raporturile pe orizontalã şi verticalã între oameni - intervenind chiar în aspiraţiile lor intime, dar şi în cunoaşterea realitãţii

1. Capitolul 1 COMPORTAMENT - PSIHISM - COMUNICAREebooks.unibuc.ro/psihologie/rascanu/2.htm - În   cache Ruxandra Rascanu « Psihologie si comunicare » 2008Comunicarea ca act, sistem, cod sau mijloc stã la baza organizãrii şi dezvoltãrii sociale, influenţând raporturile pe orizontalã şi verticalã între oameni ...

Ca proces, dialogul intercultural încurajează identificarea punctelor de vedere multiple, dar impune şi identificare a limitelor până la care indivizii pot accepta diversitatea. Tocmai de aceea, educarea în spiritul comunicării interculturale reprezintă un obiectiv major al formării indivizilor într-o societate dominată de globalizare.

Ca proces, dialogul intercultural încurajează identificarea punctelor de vedere multiple dar indică şi o identificare a limitelor până la care indivizii pot accepta diversitatea

Tocmai de aceea, educarea în spiritul comunicării interculturale reprezintă un

obiectiv major al formării indivizilor într-o societate dominată de globalizare şi puternic condiţionată de fenomenul migraţiei, unde diferenţele culturale sunt evidente precum

abilitatea de a iniţia şi păstra un dialog bazat pe respect şi toleranţă

Comunicarea si importanta dialogului interculturalwww.didactic.ro/materiale-didactice/descarcare/71955Formatul fişierului: Microsoft Word - Afişare ca HTMLCa proces, dialogul intercultural încurajează identificarea punctelor de vedere ... şi o identificare a limitelor până la care indivizii pot accepta diversitatea. .... sursa necunoasterea suficienta din punct de vedere cultural. in Romania, ... sisteme de valori multiple; drepturile dar şi îndatoririle oamenilor,

O astfel de comunicare combate tentativa de Trebuie combatuta tentativa de ierarhizare a 1. EDUCATIA INTERCULTURALA

ierarhizare a componentelor culturale, de decretare a acestora ca fiind minore sau negative, plecând de la criterii apriori, etno- sau sociocentriste. Obişnuinţa de a impune anumite invariante non-culturale altor spaţii culturale este cu totul contraindicată.

Aşadar, o comunicare veritabilă este posibilă în ciuda pluralităţii şi a apartenenţei noastre la nişte comunităţi.

5 Gilles Ferréol, Guy Jucquois, Dicţionarul alterutăţii şi al relaţiilor interculturale, Collegium, Polirom, Iaşi, 2005, p. 195o

componentelor culturale, de decretare a acestora ca fiind minore sau negative, plecand de la criterii apriori, etno- sau sociocentriste, pozitie adoptata de multe institutii scolare sau nonscolare. Obisnuinta de a impune anumite invariante mo-noculturale altor spatii culturale este cu totul contraindicata

referatwww.preferatele.com/docs/.../5/educatia-intercultur17.php - În   cache Gratie acesteia, cultura se propaga de la o generatie la alta, ... Se pot astfel constata numeroase efecte disfunctionale precum esecul in .... Trebuie combatuta tentativa de ierarhizare a componentelor culturale, de decretare a acestora ca fiind minore sau negative, plecand de la criterii apriori, etno- sau ...

Pentru a proteja diversitatea culturală, este nevoie de ocrotirea identităţilor naţionale din care, practic, este alcătuită, iar pentru a o valorifica este nevoie de intensificarea dialogului intercultural, el reprezentând în mod evident un instrument de valorificare a diversităţii culturale, un instrument la care vom avea acces numai în momentul în care ne vom regăsi în valorile ce compun identitatea noastră natională şi vom fi mândri să facem parte din naţiunea noastră.În caz contrar, va lipsi dorinţa de apartenenţă la grup, respectiv dorinţa de identificare cu cultura de origine, iar lipsa acesteia distruge unitatea din interiorul naţi-unii şi generează relaţii externe nepotrivite.

Pentru a proteja diversitatea culturală, este nevoie de ocrotirea identităţilor naţionale din care, practic, este alcătuită, iar pentru a o valorifica este nevoie de intensificarea dialogului intercultural. Dialogul intercultural reprezintă un instrument de valorificare a diversităţii culturale, un instrument la care vom avea acces numai în momentul în care ne vom regăsi în valorile ce compun identitatea noastră natională şi vom fi mândri să facem parte din naţiunea noastră. În caz contrar, va lipsi dorinţa de apartenenţă la grup, respectiv dorinţa de identificare cu cultura de origine, iar lipsa acesteia distruge unitatea din interiorul naţiunii şi generează relaţii externe defectuoase

1. START CORE: Unitate în diversitate start-core.blogspot.com/2010/03/unitate-in-diversitate.html - În   cache 27 Feb 2010 – Pentru a proteja diversitatea culturală, este nevoie de ocrotirea identităţilor naţionale din care, practic, este alcătuită, iar pentru a o

După cum s-a demonstrat în numeroase rânduri în lucrările de specialitate, avem o identitate-sursă, verticală, dată de istorie şi tradiţie, şi una orizontală, provenită din

Avem o identitate-sursă, verticală, dată de istorie şi tradiţie, şi una orizontală, provenită

din contemporaneitate. Trăim realitatea globalizării, iar "apropierea duce la asimilare

1. Despre civilizaţia convieţuirii - bookblog.rowww.bookblog.ro/sociologie.../despre-civilizatia-convietuiri... - În   cache

contemporaneitate. Ambele identităţi trebuie asumate şi înţelese în interacţiunea lor. Trăim realitatea globalizării, apropierea duce la asimilare sau la o convieţuire fără conflicte; totuşi, are şi efectul paradoxal de a exalta diferenţele şi conflictele.

sau la o convieţuire fără conflicte; totuşi, are şi efectul paradoxal de a exalta diferenţele şi conflictele" Trăim realitatea globalizării, iar

"apropierea duce la asimilare sau la o convieţuire fără conflicte totuşi, are şi efectul

paradoxal de a exalta diferenţele şi conflictele

4 Feb 2009 – Avem o identitate-sursă, verticală, dată de istorie şi tradiţie, şi una orizontală, provenită din contemporaneitate. ...

Armonizarea diferitelor sisteme de cultură în cadrul Uniunii Europene conferă fenomenului în sine o perspectivă pe termen lung. Acest proces implică cunoaşterea şi respectarea culturilor şi conştientizarea fenomenului de interdependenţă globală, bazate pe elementele şi specificităţile pluralităţilor culturale, excluzând impunerea unui model unic de învăţare. Specialiştii din acest domeniu recunosc importanţa respectului faţă de valorile altor culturi, în spiritul cultivării valorilor universale, precum şi necesitatea acordării unui rol mai mare schimburilor internaţionale, pentru ca persoanele să se poată deplasa în spaţiul european.

Armonizarea diferitelor sisteme de cultură în cadrul Uniunii Europene conferă fenomenului în sine o perspectivă pe termen lung. Acest proces implică cunoaşterea şi respectarea culturilor şi conştientizarea fenomenului de interdependenţă globală, bazate pe elementele şi specificităţile pluralităţilor culturale, excluzând impunerea unui model unic de învăţareSpecialiştii din acest domeniu recunosc importanţa respectului faţă de valorile altor culturi, în spiritul cultivării valorilor universale, precum şi necesitatea acordării unui rol mai mare schimburilor internaţionale, pentru ca persoanele să se poată deplasa în spaţiul european

Diversitatea culturală – o provocare pentru progresul lumii ... www.uab.ro/reviste_recunoscute/philologica/...2006/25_g_popescu.docFormatul fişierului: Microsoft Word - Vizualizare rapidăArmonizarea diferitelor sisteme de cultură în cadrul Uniunii Europene conferă fenomenului în sine o perspectivă pe termen lung. ...

Diversitatea culturală există însă şi în interiorul statelor; este vorba de culturile specifice diferitelor grupuri etnice, minorităţi sau popoare indigene, de multiple diversităţi culturale, lingvistice şi religioase. Din normele dreptului comunitar rezultă obligaţia pentru statele membre de a lua măsurile necesare pentru protecţia diversităţii pe teritoriul lor. Adoptarea de acţiuni care ar aduce atingere sau tolerarea de acte care ar pune în pericol diversitatea culturală într-un stat membru se poate constitui în încălcare a dreptului comunitar, care să facă obiectul unor acţiuni în faţa instituţiilor comunitare competente.

Diversitatea culturală există însă şi în interiorul statelor; este vorba de culturile specifice diferitelor grupuri etnice, minorităţi sau popoare indigene,  de multiple diversităţi culturale, lingvistice şi religioase. Din normele dreptului comunitar rezultă obligaţia pentru statele membre de a lua măsurile necesare pentru protecţia diversităţii pe teritoriul lor. Adoptarea de acţiuni care ar aduce atingere sau tolerarea de acte care ar pune în pericol diversitatea culturală într-un stat membru se poate constitui în încălcare a dreptului comunitar, care să facă obiectul unor acţiuni în faţa instituţiilor comunitare competente.

Conf.univ.dr. Ion Diaconu – PROTECŢIA DIVERSITĂŢII , CA VALOARE ŞI ... rrgri.crisc.ro/.../conf-univ-dr-ion-diaconu-protectia-diversita... - În   cache 22 Ian 2010 – Cu privire la statele în care există minorităţi etnice, religioase sau ..... Diversitatea culturală există însă şi în interiorul statelor; este vorba de culturile specifice diferitelor grupuri etnice, minorităţi sau popoare indigene, de multiple diversităţi culturale, lingvistice şi religioase. ...

Diversitatea culturală înfăţişează un fenomen de bază al societăţii. Ea vizează diferenţele culturale existente între oameni, precum şi cele dintre grupuri diverse, ca identităţi multiple: tradiţii, obiceiuri, modul de abordare a educaţiei şi a societăţii din perspectiva interculturală.

Referindu-se la integrarea grupurilor etnoculturale, politologul Gabriel Andreescu 6 afirma că, multiculturalismul acceptă, pe lângă nevoia de integrare şi nevoia de privatitate comunitară. În acelaşi sens, Victor Neumann amintea în cartea sa, Neam, popor sau naţiune? Despre identităţile politice europene, că „multiculturalismul nu trebuie şi nu poate fi văzut ca teorie care atrage după sine segregaţionismul“7, deoarece abordarea multiculturală în raport cu cea interculturală, recunoaşte dreptul la graniţe comunitare, acesta fiind dată de nevoia grupurilor de a se separa într-un anumit grad de celelalte comunităţi, ca expresie a nevoii şi a dreptului la „privatitate comunitară“.Integrarea culturală ar putea contribui la o mai bună cunoaştere şi reconciliere dintre oameni, prin simboluri politice şi culturale care pot crea legături ajutându-i să-şi înţeleagă mai bine identitatea

Referindu-se la integrarea grupurilor etnoculturale, politologul Gabriel Andreescu2

afirma ca, multiculturalismul accepta, pe lânga nevoia de integrare si nevoia de privatitate comunitara. În acelasi sens, Victor Neumann amintea în cartea sa, Neam, popor sau natiune?Despre identitatile politice europene, ca „multiculturalismul nu trebuie si nu poate fi vazut ca teorie care atrage dupa sine segregationismul“3, deoarece abordarea multiculturala în raport cu cea interculturala, recunoaste dreptul la granite comunitare, acesta fiind data de nevoia grupurilor de a se separa într-un anumit grad de celelalte comunitati, ca expresie a nevoii si a dreptului la „privatitate comunitara“.

DIVERSITATEA CULTURALĂ ŞI INTEGRAREA EUROPEANĂ Conf.univ.dr. Lucian-Emil ROSCAUniversitatea de Arta Teatrala, Târgu-Mureswww.upm.ro/facultati_departamente/...integrare...Lit.../13_Rosca.pdfFormatul fişierului: PDF/Adobe Acrobat - Vizualizare rapidăafirmă că, multiculturalismul acceptă, pe lângă nevoia de integrare şi nevoia de ... cu o altă ipoteză referitoare la privatitatea comunitară şi anume cea ...

Astfel, Samuel Huntington afirmă că asistăm la renaşterea interesului pentru identităţile culturale şi civilizaţionale, iar acest fapt va duce la reconfigurarea geo-politică a lumii. Este printre puţinii teoreticieni de suprafaţă care nu condamnă revenirea ideii naţionale, ci o interpretează ca fapt constitutiv al epocii. El defineşte

Astfel, Samuel Huntington afirmă că asistăm la renaşterea interesului pentru identităţile culturale şi civilizaţionale, iar acest fapt va duce la reconfigurarea geopolitică a lumii. Este printre puţinii teoreticieni de suprafaţă care nu condamnă revenirea ideii naţionale, ci o interpretează ca fapt constitutiv al epocii. El defineşte epoca prin coincidenţa a două

1. Globalizare şi “indigenizare” www.scribd.com/doc/.../89/Globalizare-şi-“indigenizare” - În   cache

Astfel, Samuel Huntington afirmă că asistăm la renaşterea interesului pentru identităţile culturale şi civilizaţionale, iar acest fapt va ...

epoca prin coincidenţa a două procese, pe de o parte globalizarea economiilor şi pe de altă parte renaşterea identităţilor culturale.

procese, pe de o parte globalizarea economiilor şi pe de altă parte renaşterea identităţilor culturale.

Măsurarea, analiza şi comparaţia valorilor culturale din diferite ţări şi zone geografice ale lumii au scos in evidenţă, în primul rând, că valorile culturale din ţări diferite nu tind spre convergenţă; deşi dezvoltarea economică împinge toate ţările spre o direcţie comună, această direcţie comună asigură întărirea valorilor.

Măsurarea, analiza şi comparaţia valorilor culturale din diferite ţări şi zone geografice ale lumii au scos în evidenţă, în primul rând, că valorile culturale din ţări diferite nu tind spre convergenţă; deşi dezvoltarea economică împinge toate ţările spre o direcţie comună, această direcţie comună asigură întărirea valorilor.

1. Referat - Cultura Romana si Fenomenul Globalizarii < Filosofie ... facultate.regielive.ro/.../cultura-romana-si-fenomenul-global... - În   cache Dacă în primul caz se manifestă fenomenul imitaţei, în al doilea intervenea ... Măsurarea, analiza şi comparaţia valorilor culturale din diferite ţări şi zone geografice ale lumii au scos în evidenţă, în primul rând, că valorile culturale din ţări diferite nu tind spre convergenţă; deşi dezvoltarea economică ...

Comunicarea este globalizată, şi cu toate acestea ea nu implică o globalizare culturală. Întărirea identităţilor este folosită, în multe cazuri, ca un mecanism de control al globalizării haotice.

6 Gabriel Andreescu, Naţiuni şi minorităţi, Editura Polirom, Bucureşti, 2004, p. 68-1357 Victor Neumann, Neam, popor sau naţiune? Despre identităţile politice europene, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003, p. 81

Comunicarea este globalizată, şi cu toate acestea ea nu implică o globalizare culturală. Întărirea identităţilor este folosită, în multe

cazuri, ca un mecanism de control al globalizării haotice

1. Titlul lucrarii: Globalizare . Identitate. Diversitate.Carmen Chirea – Ungureanu   Lector univ.drd, Universitatea „Andrei Şaguna”, Constantawww.litereidd.ro/index.php?option=content&task... - În   cache Comunicarea este globalizată , şi cu toate acestea ea nu implică o globalizare culturală. Întărirea identităţilor este folosită, în multe cazuri, ca un mecanism de control al globalizării ...

În ciuda a ceea ce se crede, anume că globalizarea impune hegemonia culturii, realitatea demonstrează faptul că există o rezistenţă culturală care persistă şi care devine, ca valoare, din ce în ce mai puternică. Această rezistenţă dă posibilitatea existenţei diversităţii culturale, care poate promova interesele comune ale societăţii.

În ciuda a ceea ce se crede, anume că globalizarea impune hegemonia culturii, realitatea demonstrează faptul că există o rezistenţă culturală care persistă şi care devine, ca valoare, din ce în ce mai puternică. Această rezistenţă dă posibilitatea existenţei diversităţii culturale, care poate promova interesele comune ale societăţii

2. Titlul lucrarii: Globalizare . Identitate. Diversitate.Carmen Chirea – Ungureanu   Lector univ.drd, Universitatea „Andrei Şaguna”, Constantawww.litereidd.ro/index.php?option=content&task... - În   cache În ciuda a ceea ce se crede, anume că

Potrivit lui Grigore Georgiu, starea firească a culturii este diversitatea. „Cultura există prin izotopii ei morfologici şi istorici.”8 Un exemplu edificator în acest sens este receptarea unei opere, al cărei sens se modifică în funcţie de receptorii ei. Fiecare receptor poate da un alt înţeles operei respective, în funcţie de contextul cultural în care se află. „Experienţa culturală a unei comunităţi, o dată cunoscută şi asimilată de altă comunitate, indiferent de treapta de civilizaţie pe care se află în raport cu prima, provoacă o rezonanţă în planul semnificaţiilor şi fecundează spiritul creator, prin alternativa pe care o generează. Intertextualitatea este legea de evoluţie şi diversificare a culturii. Orice cultură naţională procedează prin intertextualizare, îşi reinterpretează trecutul şi intră în raporturi de comunicare cu vecinătăţile ei spirituale sau cu modelele care au influenţat-o în diverse momente ale cristalizării şi afirmării sale.”9

Potrivit lui Grigore Georgiu, starea firească a culturii este diversitatea. „Cultura există prin izotopii ei morfologici şi istorici.”12 Un exemplu edificator în acest sens este receptarea unei opere, al cărei sens se modifică în functie de receptorii ei. Fiecare receptor poate da un alt înteles operei respective, în functie de contextul cultural în care se află. „Experienta culturală a unei comunităti, o dată cunoscută şi asimilată de altă comunitate, indiferent de treapta de civilizatie pe care se află în raport cu prima, provoacă o rezonantă în planul semnificatiilor şi fecundează spiritul creator, prin alternativa pe care o generează. Intertextualitatea este legea de evolutie şi diversificare a culturii.

Orice cultură natională procedează prin intertextualizare, îşi reinterpretează trecutul şi intră în raporturi de comunicare cu vecinătă tile ei spirituale sau cu modelele care au influentat-o în diverse momente ale cristalizării şi afirmării sale .”13

globalizarea impune hegemonia culturii, realitatea demonstrează faptul că există o rezistenţă culturală care persistă ...

1.2.

3. s v scholtz 1998 nr 207 www.scribd.com/doc/16486859/s-v-scholtz-1998-nr-207 - În   cache 16 Iun 2009 – 11 Potrivit lui Grigore Georgiu, starea firească a culturii este diversitatea. „ Cultura există prin izotopii ei morfologici şi istorici. ...

Potrivit aceluiaşi Grigore Georgiu, culturile îşi reconstruiesc modernitatea proprie, folosind legăturile interculturale ca platformă pentru consolidarea identităţii lor. Din această interferenţă rezultă inevitabil şi o apropiere şi o asemănare a stilurilor de viaţă şi a modurilor de gândire, situaţie în care valorile ce aparţin „societăţilor favorizate“ dobândesc în chip „firesc“ o poziţie hegemonică. Identitatea culturală e privită şi trebuie privită ca una dintre „forţele motrice ale istoriei“10.

Culturile îşi reconstruiesc modernitatea proprie, folosind legăturile inter-culturale ca platformă pentru consolidarea identităţii lor.

Din această interferenţă rezultă inevitabil şi o apropiere şi o asemănare a stilurilor de viaţă şi a modurilor de gândire, situaţie în care valorile ce aparţin „societăţilor favorizate“ dobândesc în chip „firesc“ o poziţie hegemonică.Identitatea culturală e privită şi trebuie privită ca una dintre „forţele motrice ale istoriei“ 434

1. s v scholtz 1998 nr 207 www.scribd.com/doc/16486859/s-v-scholtz-1998-nr-207 - În   cache 16 Iun 2009 – Potrivit lui Grigore Georgiu, culturile îşi reconstruiesc modernitatea proprie, folosind legăturile interculturale ca platformă pentru consolidarea identită ii lor. Din această interferen ă rezultă inevitabil şi o ...

Dialogul şi comunicarea dintre culturiwww.scribd.com/doc/.../Dialogul-şi-comunicarea-dintre-cult... - În   cache Grigore Georgiu (sublinierea autorului) faţă de modurile de gândire dominante

8 Vezi Grigore Georgiu, Filosofia culturii: cultură şi comunicare, format electronic, Bucureşti, Ed. Comunicare.ro, 2004, pp. 13-149 Ibidem, p. 10110 Amadou-Mahtar M’Bow, La izvoarele viitorului, Bucureşti, Ed. Politică, 1985, apud Grigore Georgiu, op. cit., p. 35411 Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, Bucureşti, Editura Univers, 1978, p. 128

din alte .... Din această interferenţă rezultă inevitabil şi o apropiere şi o asemănare a stilurilor de viaţă şi a modurilor de gândire, ... dobândesc în chip "firesc" o poziţie hegemonică. ... valori care exprimă condiţia general umană: ...

M. Eliade11 a gândit el însuşi specificul integrat în universal, dar nu dizolvat în el. Teza sa este că fiecare cultură „locală” trebuie integrată în vasta panoramă a macroistoriei umanităţii pentru a-i dezvălui semnificaţia universală.

Aflat la confluenţa celor trei blocuri etnice româno – maghiaro – ucraineano, Maramureşul reprezintă un model extraordinar cultural şi patrimonial, un spaţiu al interferenţelor şi convieţuirii paşnice care a generat un univers de vieţuire multicultur

……. au gândit specificul integrat în universal, dar nu dizolvat în el. Teza sa este că fiecare cultură „locală” trebuie integrată în vasta panoramă a macroistoriei umanităţii pentru a-i dezvălui semnificaţia universală.

1. Dialogul şi comunicarea dintre culturi www.scribd.com/doc/.../Dialogul-şi-comunicarea-dintre-cult... - În   cache

Trăind într-o regiune multiculturală, influenţele interetnice au fost inevitabile, iar transformările politice din secolul al XX-lea au determinat schimbări profunde sociale, culturale şi spirituale.Zona etnografică a creat în patrimoniul civilizaţiei şi culturii româneşti parti-cularităţi distincte, specifice, deosebit de valoroase prin originalitatea şi creativitatea locutorilor acestui ţinut, considerat chiar şi în prezent păstrător al tradiţiilor născute în timpuri ancestrale. 12

Trăind într-o regiune multiculturală, influenţele interetnice au fost inevitabile iar transformările politice ce au avut loc de-a lungul timpului au determinat schimbări profunde în structura socială şi culturală a tuturor etniilor

Programul de Vecinătate România – Ucraina 2004 – 2006 - [ Traducerea acestei pagini ] www.usv.ro/abadeltin/pagini/pliante_ro/Brosura.pdfFormatul fişierului: PDF/Adobe Acrobat - Vizualizare rapidăTrăind într-o regiune multiculturală, influenţele interetnice au fost inevitabile iar transformările politice ce au avut loc de-a lungul timpului au ...

Caracterul intercultural al Maramureşului Caracterul intercultural al Banatului este o 1. Studiu de Caz: Banat - Institutul

este o certitudine care, la ora actuală, cu greu mai poate fi contestată.. Mai mult, ca o particularitate, este de se-sizat interculturalitatea interactivă ca model optim al convieţuirii paşnice. Acest tip de interculturalitate are ca suport multilingvismul, precum şi gradul sporit de toleranţă faţă de convingerile celuilalt.

certitudine care, la ora actuala, cu greu mai poate fi contestata. Mai mult, ca o particularitate, este de sesizat interculturalitatea interactivă, ca model optim al convieţuirii paşnice. Acest tip de interculturalitate are ca suport multilingvismul specific bănăţean precum şi gradul sporit de toleranţă faţă de convingerile celuilalt.

n.a. Execrabil ! : sa schimbi doar denumirea zonei . Asta da cercetare

postdoctorala !!!

Intercultural Timisoara www.intercultural.ro/.../interculturalitate_detaliu_capitol4.ht... - În   cache Caracterul intercultural al Banatului este o certitudine care, la ora actuala, cu greu mai poate fi contestata. Spatiu de convergenta atât între etnii, ...Publicarea acestei carti a fost posibila datorita finantarii prin prin Project 7, IP 062644, Swiss

National Science Foundation, Progamul SCOPES 2000 - 2003

si subventia oferita de catre Ministerul Informatiilor Publice, RomÂni

Convieţuirea românilor cu celelalte etnii a determinat similitudini în manifestarea unor fapte şi aspecte de viaţă tradiţională, dar şi menţinerea unor diferenţe care devin aspecte distincte, individualizând una sau alta din etniile care au trăit şi trăiesc deopotrivă în acelaşi mediu (natural si social) şi în acelasi timp conturarea unor forme de viaţă socio-culturală.

Convietuirea romanilor cu celelalte etnii (ucraineni, lipoveni) inca din vremuri

anterioare secolelor al XIX-lea – XX-lea, au determinat – in arealul studiat – similitudini in manifestarea unor fapte si aspecte de viata traditionala, dar si mentinerea unor diferente care devin aspecte distincte, individualizand una sau alta din etniile care au trait si traiesc deopotriva in acelasi mediu (natural si social)

si in acelasi timp conturarea unor forme de viata socio-culturala deosebita si unica – totodata – in raport cu restul Dobrogei

n.a. Execrabil ! : sa schimbi doar denumirea zonei . Asta da cercetare

postdoctorala !!!

1. Consideratii generale istorice si demografice privind zona Deltei ...

12 Mar 2009 – Modul de viata si sistemul de credinte si obiceiuri inscrie zona in aceleasi coordonate ... Convietuirea romanilor cu celelalte etniideterminat – in arealul studiat – similitudini in manifestarea unor fapteviata traditionala, dar si mentinerea ...www.fotodelta.ro/.../consideratii-generale-istorice-si-demogr

Fiecare fapt de civilizaţie tradiţională din Maramureş implică şi decodificarea unei relaţii biunivoce dintre românii autohtoni şi populaţiile minoritare. Fiecare dintre aceste populaţii au fost deopotrivă, emiţători şi re-ceptori ai mesajului constituit de-a lungul timpului.

Fiecare fapt de cultură populară pe care-l considerăm aparţinând oikumenei dobrogene implică decodificarea unor relaţii biunivoce dintre pe de o parte „românii autohtoni, aşa-zişii dicieni”, aromâni, moldoveni, mocani,

păstori transilvăneni iar pe de altă parte, diferitele populaţii stabilite aici (bulgari,

1. Destin Valah | Tag Arhiva | antropologie culturalawww.destinvalah.ro/?tag=antropologie-culturala - În   cache ... considerăm aparţinând oikumenei dobrogene implică decodificarea unor ...

1.

turci, şi tătari, lipoveni şi ucraineni, nemţi, italieni, greci). Fiecare dintre aceste populaţii

au fost deopotrivă, emiţători şi receptori ai mesajului constituit din cultura locurilor de

baştină şi cea a locurilor unde fie s-au oprit o perioadă, fie s-au statornicit

n.a. Execrabil ! : sa schimbi doar denumirea zonei . Asta da cercetare

postdoctorala !!!

Membrii comunităţilor au participat la o cultură comună, dar în acelaşi timp au împărtăşit o serie întreagă de credinţe şi practici particulare. Identităţile culturale nu au intrat în conflict cu cultura dominantă; identitatea culturală proprie fiind complementară identităţii dominante, diferenţele având rolul de a marca o stare de apartenenţă. Acest fapt nu înseamnă însă că interdependenţele au condus la omogeni-zare, comunităţile minoritare şi-au păstrat caracterul de entităţi bine conturate. 12 *** Patrimoniu multietnic, Ed. Muzeului Sătmărean, 2009, p. 5

Bhikhu Parekh  vorbeste de trei forme ale diversitătii culturale: 1) diversitatea subculturală  ce are în vedere faptul că membrii societătii participă la o cultură comună, dar în acelasi timp împărtăsesc o serie de credinte si practici particulare în anumite aspecte ale vietii;În acest caz, identitatile culturale nu intra în conflict cu cultura dominanta.

2. Sandu Frunza - Statul national si politicile multiculturalewww.jsri.ro/old/html%20version/.../sandufrunza-articol.htm - În   cache …membrii comunitătii trăiesc ...... comună, dar în acelasi timp împărtăsesc o serie de credinte si practici ...

Istoria si dinamica vieţii sociale, manifestările la nivel mental în Maramureş – în decursul timpului – permit să considerăm că această zonă se caracteri-zează, dincolo de unele probleme apărute, prin: conlocuire comprehensiva, receptare etnoculturala, social intercultural deschis.

Istoria şi dinamica vieţii sociale, manifestările la nivel mental în acest areal – în decursul timpului – permite să considerăm şi să definim zona drept zonă de acceptare etnică ceea ce implică anumite caracteristici: conlocuire comprehensivă,recepţie etnoculturală ,model intercultural deschis

SIMILITUDINI ŞI DIFERENŢE – FENOMENE ALE COETNICITĂŢII ÎNTR-O ZONĂ ... www.destinvalah.ro/?p=205 - În   cache 8 Ian 2011 – Istoria şi dinamica vieţii sociale, manifestările la nivel mental în acest areal – în decursul timpului – permite să considerăm şi să ...

Traian Herseni afirma că trăirea imediată în societate înseamnă cunoaşterea şi asumarea semnificaţiilor societăţii ca existenţă: convieţuire umană, acţiune şi faptă, spirit

Trăirea imediată în societate înseamnă cunoaşterea şi asumarea semnificaţiilor societăţii ca existenţă: convieţuire umană, acţiune şi faptă, spirit obiectiv, fiinţă

1. TRAIAN HERSENI: STRUCTURA DISCURSULUI SOCIOLOGICAutor :

obiectiv, fiinţă colectivă (socialul şi so-cietatea), într-un cuvânt se traduce printr-o implicare cognitivă şi existenţială; a trăi este pentru Tr. Herseni şi existenţă şi cunoaştere în acelaşi timp. „Esenţa trăirii în societate este convieţuirea umană, dar convieţuire însă nu însemnează a te găsi alături, cum se găsesc cartofii într-un sac sau pietrele într-o grămadă, ci a te găsi împreună, cuprins cu alţii într-o unitate de raporturi funcţionale, într-o comunitate. Acesta constitue nivelul societăţii ca existenţă, prin convieţuirea dintre indivizi şi societate realizându-se o legătură esenţială, ce reprezintă liantul între polii aceleaşi realităţi”.13 Realitatea socială se manifestă pe structu-rile a două matrici, o matrice existenţial-socială şi o matrice cognitiv-comprehensivă, care sunt în mod constant complementare şi convergente.

Aspectul care generează configuraţia societăţii este, deci, convieţuirea, care înseamnă, în esenţă, legătura care se stabileşte între indivizi la toate nivelurile posibile. Legătura sufletească dintre oameni dă profilul societal şi este, la rându-i, influenţată de acesta.

Societatea este ordine, ce vizează cuprinde-rea, armonizarea şi unificarea relaţiilor sociale, deci este cu necesitate structură: convieţuirea cuprinde cu necesitate un principiu de convieţuire, un plan de construcţie după care să se orânduiască părţile pentru a putea convieţui. Pentru că a convieţui însemnează deopotrivă diversitate şi unitate.

colectivă (socialul şi societatea), într-un cuvânt se traduce printr-o implicare cognitivă şi existenţială, „a trăi” este pentru Tr. Herseni şi existenţă şi cunoaştere în acelaşi timp. Esenţa trăirii în societate este convieţuirea umană, dar „Convieţuire însă nu însemnează a te găsi alături, cum se găsesc cartofii într-un sac sau pietrele într-o grămadă, ci a te găsi împreună, cuprins cu alţii într-o unitate de raporturi funcţionale,   într-o comunitate”[13]. Acesta constitue nivelul societăţii ca existenţă, prin convieţuirea dintre indivizi şi societate realizându-se o legătură „esenţială”, ce reprezintă liantul între polii aceleaşi realităţi. Reformulând consideraţiile de mai sus, susţinem că reflecţiile lui Herseni asupra realităţii sociale se manifestă pe structurile a două matrici, o matrice existenţial-socială şi o matrice cognitiv-comprehensivă, care sunt în mod constant complementare şi convergente.Aspectul care generează configuraţia societăţii este, deci, convieţuirea, care înseamnă, în esenţă, legătura care se stabileşte între indivizi la toate nivelurile posibile. Acest fapt ne plasează în faza incipientă a unui „plan structural şi funcţional”. Legătura sufletească dintre oameni dă profilul societal şi este, la rându-i, influenţată de acesta. Societatea este „ordine”, ce vizează cuprinderea, armonizarea şi unificarea relaţiilor sociale, deci este „cu necesitate structură”:  „Convieţuirea cuprinde cu necesitate un principiu de convieţuire, un plan de construcţie după care să se orânduiască părţile pentru a putea convieţui. Pentru că a convieţui însemnează deopotrivă diversitate

Florenţa Stăvărache Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca 2003

www.history-cluj.ro/SU/anuare/2003/Stavarache.htm - În   cache Trăirea imediată în societate înseamnă cunoaşterea şi asumarea semnificaţiilor societăţii ca existenţă: convieţuire umană, acţiune şi faptă, spirit obiectiv ...

şi unitate”[23].Diversitatea culturală reprezintă condiţia de bază a dialogului dintre culturi, trimite la diferitele expresii culturale, fie trecute (patrimoniul), fie prezente (creaţia) creează punţi între culturi acoperind dreptul statelor de a sprijini în acelaşi timp creaţia naţională şi accesul publicului la pluralitatea culturală din lume.Maramureşul poate fi considerat un exemplu pentru modul în care reuşeşte să îşi păstreze identitatea, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. El se dovedeşte a fi însă şi un spaţiu deschis noilor realităţi. Această deschidere nu va conduce la anularea

13 vezi Traian Herseni, Realitatea socială. Încercare de ontologie regională, Bucureşti, Ed. I.S.R., 1935.76identităţii, chiar dacă fenomenul kitsch-ului este un fenomen real, ci va permite o redescoperire a identităţii sale culturale. Acest fenomen este din ce în ce mai evident in ultimii doi ani.Alteritatea joacă şi ea un rol determinant în evoluţia culturii, cu condiţia ca acţiunea ei să lărgească câmpul identităţii, putând semnifica chiar reînnoirea unei identităţi, prin aducerea de elemente noi, dar complementare. “Identitatea culturilor nu mai este văzută ca rezultat al izolării lor, ci ca efect al originalităţii lor relative în mediul fertil şi integrant al comunicării interculturale. Este spaţiul unei universalităţi deschise ce legitimează identităţile ca elemente constitutive ale ei, iar universalul este văzut ca inerent identităţilor autentice, cu expresie valorică exemplară.”14

Identitatea depinde de propria conştiinţă de sine şi de negociabila recunoaştere de către alţii, nu numai de membrii propriului grup. Din aceasta rezultă o serie de obligaţii reciproce, în forma ajustărilor, în planul individului şi al comunităţii, aşa încât recunoaşterea îi conferă individului legitimitatea însuşirii de a fi altfel, ceea ce oferă posibilitatea adevărată, garantată politic şi juridic, de a afirma oficial diferenţa.15___________________________________

_Bibliografie generalăAndreescu, Gabriel, Naţiuni şi minorităţi, Editura Polirom, Bucureşti, 2004.Andreescu, Gabriel, Schimbări în harta etnică a României, Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală, Cluj-Napoca, 2005.Arhweiller, Helene, Imaginea celuilalt şi mecanismele alterităţii, în vol. Introducere în istoria mentalităţilor colective, Presa Uni-versitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998Babeţi, Adriana, Dilemele Europei Centrale, Timişoara, Ed. Mirton, 1998Bourhis, R. Şi Leynes, J., Stereotipuri, discriminare şi relaţii intergrupale, Iaşi, Ed. Polirom, 2000.Braudel, Fernand, Gramatica civilizaţiilor, Bucureşti, Editura Meridiane, 1994.Cocora, E., Globalizare şi management, Editura Feed Back, Iaşi, 2007.Ferréol, Gilles, Jucquois, Guy, Dicţionarul alterităţii şi al relaţiilor interculturale, Collegium, Polirom, Iaşi, 2005.Gellner, Ernst, Cultură, identitate şi politică, Işi, Institutul European, 2001.Georgiu, Grigore, Filosofia culturii: cultură

şi comunicare, format electronic, Bucureşti, Ed. Comunicare.ro, 2004.Georgiu, Grigore, Naţiune. Cultură. Identitate, Editura Diogene, Bucureşti, 1997.14 Grigore Georgiu, Naţiune. Cultură. Identitate, Editura Diogene, Bucureşti, 1997, p. 8515 vezi Gilles Ferréol, Jucquois, Guy, Dicţionarul alterităţii, ed. cit., pp. 330-331Herseni, Traian, Realitatea socială. Încercare de ontologie regională, Bucureşti, Ed. I.S.R., 1935.Huntington, F., Ciocnirea civilizaţiilor, Editura Antet, Bucureşti, 1998Leb, Ioan, Vasile (coord.), Toleranţă şi convieţuire în Transilvania secolelor XVII-XIX, Editura Limes şi Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2001Levinas, E., Altfel decât a fi sau dincolo de esenţă, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006Levinas, E., Totalitate şi infinit, Editura Polirom, Iaşi, 1999Maliţa, M., Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Editura Nemira, 1998.McDowel, Josh, Noua toleranţă, Editura Aqua Forte, Cluj-Napoca, 2006Moscovici, Sere, Psihologia socială a relaţiilor cu Celălalt, Iaşi, Polirom, 1998Mungiu-Pipidi, Alina, Transilvania subiecivă, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999Neumann, Victor, Neam, popor sau naţiune? Despre identităţile politice europene, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003Nicoară, Simona, Nicoară, Toader, Mentalităţi colective şi imaginar social: Istoria şi noile paradigme ale cunoaşterii, Cluj Napoca, 1996.

Nicoară, Toader, Introducere în istoria mentalităţilor colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998Nicoară, Toader, Societate rurală şi mentalităţi colective, Cluj Napoca, 1997 ***Patrimoniu multietnic, Ed. Muzeului Sătmărean, 2009 Răchieru, A., Globalizare şi cultură media, Editura Institutul European, Iaşi, 2001***Relaţiile interetnice în România post-comunistă, Lucian Năstasă şi Levente Salat (ed.), Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj-Napoca, 2000Salat, Levente, Multiculturalismul Liberal, Polirom, Iaşi, 2001Thiesse, Anne-Marie, Creearea identităţii naţionale în Europa, Editura Polirom, Iaşi, Iaşi, 2000Ţiplic, Ioan Marian şi Pureca, Silviu Istrate, Relaţiile interetnice în spaţiul românesc, Editura Umbria, Baia Mare, 2001Tomlinson, J., Globalizare şi cultură, Editura Amarcord, Timişoara, 2002.