I

SAMUEL P. HUNTINGTON (1927-2008), influenr poli-tolog american, a predat $tiinfe politice la UniversitatiaHarvard mai mult de o jumitate de secol. A fost directorde planificare a securitdlii ln cadrul Consiliului Nalionatde Securitate in timpul administra{iei Carter, cofondator alr3vi1tei Foreign Policy qipreqedinte al Asocialiei Americanede $tiinle Politice. De asemenea, a pus bazele Institutului,,Iohn M. Olin'pentru Studii Strategice. Dr. Huntingtona scris zeci de articole gi c6rfi, dintre care cele mai cunosiutesunt: Political Order in Changing Societies (Ig6g),The Ctashaf Civilizations and the Remaiing of Wortd Oider (t596),Who Are We? The Challenges to imiricats National identiiy(2004). Lucrdrile sale au contribuit la formarea opinieiaqericane cu privire la relatriile civil-mfitare, dezvoltareapoliticd.qi guv€rnarea comparativi, Dr. Huntington a fostun gAnditor original gi, frr6 indoiali, unul dinire cei maiinfluenfi autori din ultimii 50 de ani.

SAMUET P. HUNTINGTON

CIVILIT,/irIIIOR$t REFACEREA

I

ORDINII MONDIALE

Traducere din limba engJezd. deLiana Stan

CTOCNIREA

*rkBucuregti'

2019

Samuel P, Huntington

Figuri

2.1 Civiizaliile dirr emisfera estici3.1 Reacfii alternative fa16 de influenfa Occidentului3,2 Modernizare qi renagtere culturald5.1 Provocarea economici: Asia qi Occidentul5.2 Provocarea demografici: Iblamul, Rusia gi Occidentul5.3 Cregterea propo4iei tinerilor musulmani pe regiuni9.1 Politica globali a civilizafiilor: noi alianfe

I 0. I Sri Lanka: perioadele de creqtere a propor(iei tinerilorsingalezi gi tamili

I 1 I Structura unui rizboi de falie complex

Hirfil.l Occidentul si reshrl lumii: 19201.2 Lumea tn timpul Rizboiului Rece: anii 19601.3 Lumea civilizafiilor: dup6 19907.1 Frontiera estici a civilizafiei occidentale7,2 rJcraina: o fard dMzati8.1 Statele Unite: o lard divizatd?

CupmNs

CuvAnt-inainte.....

Prefati

l. O lume a civiliza{iilor

Capitolul 1. Noua eri in politica mondiald

C4pitolul2. Civiliza$ile in trecut qi in prezent

Capitolul 3. O civilizafie universa]i?

Modernizare qi occidentalizare

ll. Schimbarea echilibrului civiliza{iilor

Capitolul 4. Declinul Occidentului:putere, culturi qi indigenizare

Capitolul 5. Economia, demografia qi civilizafiilechallenger

lll. Noua ordine a civilizafiilor

Capitolul 6. Reconfigurarea culturalia politicii globale

Capitolul 7. State-nucleu, cercuri concentricegi ordinea civiliza{ionale. . ., .

7

1l

19

56

87

135

179

22r

281

l\L Ciocnirile civilizaliilor

Capitolul 8. Vestul gi restul: problemeintercivilizafionale . ..... 331

Capitolul 9. Politica globall a civiliza{iilor . . 379

Capitolul 10. De la rlzboaiele de tranzi{ielarizboaieledefalie. ....458

Capitolul li, Dinamicarizboaielorde falie. ......., 498

V. Viitorul civiliza{iilor

Capitolul 12. Occidentul, civilizafiilegi civilizalia ...., 567

Note .. ,.... 611

Index . ..... 661

Listailustraliilor... ........669

Capitolul '!

NOI]A ERA iN POTITICA MONDIAIA

lntroducere: drapele gi identitate culturald

ln ziua de 3 ianuarie 1992, mai mulli specialiqti rugiqi americani s-au intilnit la Moscova, ln aula uneiclidiri guvernamentale. Cu doui siptdmdni inainte,Uniunea Sovietici se dizolvase qi Federalia Rusd de-

venise o {ard independenti. Prin urmare, statuia luiLenin, care tronase cAndva pe scena aulei, dispdruse;in schimb, drapelul Federa[iei Ruse era expus pe pe-retele din fa1i. Singura problemd, a observat unuldintre americani, era c[ drapelul fusese atdrnat cususul in jos. Dup6 ce li s-a atras atenfia gazdelor ruse,

acestea au corectat g{gjpala rapid qi discret, in timpulprimei pauze.

Dupd Rizboiul Rece, identitatea popoarelor qi

simbolurile acestei identit6(i au inceput si sufere

schimbiri dramatice. Politica globali a lnceput si fiereconfigurat i pebaze culturale. Drapelele arborate in-vers au fost un semn al acestei ftanztlii, dar din ce lnce mai multe steaguri fluturi acum mdndrg iar ruqii Ei

alte popoare se mobilizeazd in spatele acestor drapele

Ei al altor simboluri ale noilor lor identitili culturale.

\

20 Samuel p, Huntington

Pe 1B aprilie L994, douit mii de oameni s-au adu-nat la Sarajevo fluturdnd steagurile Arabiei Saudite giTurciei, nu ale ONU, NATO sau SUA. Ei se identi-ficau astfel cu frafii lor musulmani gi spuneau lumiicine erau adeviralii lor prieteni.

Pe 16 octombrie L994,la Los Angeles, 70 000 deoameni au mdrqdluit sub ,,o mare de drapele mexi-cane" protestAnd impotriva Propuneiri I8f ,o misurilegislativd care urma sd faci obiectul unui referen-

-duq Ei care-i priva pe imigranlii ilegali gi pe copiiilor de multe dintre ajutoarele primite de la stat. ,J)ece fluturi steaguri mexicane gi cer dreptul la educa{iegratuiti in aceasti 1ard.?" s-au intrebat unii observa-tori. ,,Ar trebui sd fluture steaguri americane." Dupidoui siptimAni, mai mulli protestatari mirqdluiau pestrizi purtAnd drapelele americane in pozilie inversi,conducind astfel la aprobarea Propunerii iB7 de citre597o di ntre alegdtorii californieni.

In lumea de dupi Rdzboiul Rece, drapelele con-teazd",l,afel ca qi alte simboluri ale identitigii culturale,cum ar fi crucile, semilunile qi chiar obiectele folositepentru acoperirea capului, cultura fiind importantdqi identitatea culturali insemndnd extrem de multpentru majoritatea oamenilor. Oamenii redescoperiidentitifi vechi gi mdrgiluiesc sub steaguri noi, daradesea vechi, care duc la rizboaie cu duqmani noi,dar adesea vechi gi ei.

O viziune sumbrd asupra lumii in aceastd, nouieri a fost bine exprirnati de citre demagogul nalio-nalist venelian din romanul lui Michael bibdin, Ia,guna moartd: ,,Nu pot exista prieteni adevirali flriduEmani adevirafi. Daci nu urAm ceea ce nu suntem,

Ciocnirea civilizagilar gi refacerea ordinii mondiale 21

nu putem iubi ceea ce'suntern. Acestea sunt adevi-rurile vechi pe care le redescoperim dureros dupi unsecol gi ceva de sentirnentalism. Cei care le neagi iqireneagi familia, mogenirea, cultura, drepturile dobdn-dite prin naqtere, propria identitate! Nu vor fi iertali cuuEurin16." Deqi regretabil, adevirul acesta nu poatefi ignorat de oamenii de stat qi de cercetitori. Pentrupopoarele care iEi caut6 identitatea Ei igi reinventeazietnicitatea, dugmanii sunt esenfiali, iar dugminiile cele

mai periculoase apar azi de-a lungul liniilor de faliedintre marile civilizatii ale lurnii.

Tema centrali a acestei cirli poate fi rezumatiastfel: cultura qi identit${ile culturale, care, la nivelulcel mai larg, sunt identitifi civilizafionale, determinimodelele de coeziuae, de dezintegrare gi de conflictln lumea de dupd Rizboiul Rece. Cele cinci pirfi alecirlii dezvolti corolarele acestei teze principale.

Partea I. Pentru prirna dati in istorie, politica glo-bal6 este atAt multipolard, cit gi multicivilizationali;modernizarea este diferiti de occidentalizare gi nuproduce nici o civilizatie universali, nici a occidenta-lizare a societdlilor nonoccidentale.

Partea a II-a. Echilibrul de putere lntre civilizaJiise schimbl: influen{a relativi a Occidentu]ui este indeclin; puterea econcmici, militari qi politici a civi-liza{iilor asiatice creste; Islamul cunoaqte o exploziedemografici, cu efecte {estabilizatoare asupra ldrilormusulmane qi a lirilor becine; civilizaliile nonocci-dentale igi reaflrmi valoarea propriilor culturi.

Partea a III-a. A4rare o ordine mondialS bazallpecivilizafii: societilile cu aflnitili culturale coop ercaziintre ele; eforturile da a face societilile si treaci de la

22 Samuel P Huntington Ciocnirea civiliza{iilor Si refacerea ordinii mondiale 23

in cadrul civilizafiei occidentale, Ei au interacfionat, au

rivalizat qi au purtat ritzboaieunele impotriva altora. inacelagi timp, naliunile occidentale s-au extins, au cuce-

rit, au colonizat sau au influen(at decisiv toate celelalte

civiliza{ii (vezi Harta 1.1). ln timpul Rdzboiului Rece,

politica internafionali a devenit bipolari qi lumeaa fost impdrfitd in trei. Un grup de societifi, in majori-tate bogate gi democratice, condus de Statele Unite, s-a

angalaiintr-o competilie totali * ideologici, politici,economici gi uneori militari - cu un grup de socie-t6[i comuniste, ceva mai sirace, asociate cu Ei conduse

cle Uniunea Sovietici. O mare parte din acest conflicts-a desfbgurat in afara teritoriului celor dou[ tabere, inl,umea a Treia, formati din firi adesea sd,race, insta-bile politic, care lqi dobdndiseri recent independenla Ei

care se declarau nealiniate (vezi Harta 1.2),

La sfArEitul anilor 1980, blocul comunist s-a pribu-git gi sistemul internalional din perioada RizboiuluiIlece a devenit istorie. In lumea de dupi RizboiulRece, cele mai importante diferenfe dintre popoarenu sunt diferenle ideologice, politice ori economice, ciculturale. Popoarele gi nafiunile incearcd si rispundila intrebarea fundamentali cu care se confrunti fiin1aumani: ,Cine suntem?" gi rispund aga cum au fbcut-ooamenii dintotdeauna, referindu-se la ceea ce este maiimportant pentru ei, Oamenii se definesc in termenicle origine, religie, limb6, istorie, valori, obiceiuri gi

institufii. Ei se identifici cu grupuri culturale: triburi,grupuri etnicpicomunitifi religioase, nafiuni gi, la ni-velul cel mai general, cu ci.v,tlizafii. Oamenii folosescpolitica nu doar pentru a-gi promova interesele, ci qi

o civilizafie la alta equeaz6; {dri1e se grtpeazi in jurulstatelor-nucleu sau conducitoare ale civilizatiei lbr.

Partea a IV-a. Pretenliile universaliste ale bcciden-tului il aduc din ce in ce mai aproape de un conflict cualte civilizafii, mai ales cu Islamul qi cu China; la nivellocal, rizboaiele de falie, cele mai multe intre musul-mani qi nonmusulrnani, duc la ,,ralierea lirilor inru-dite" qi la escaladarea conflictelor ceea ce deterministatele-nucleu si lncerce si puni cap6t acestor rilzboaie.

- Partea a V-a. Supraviefuirea Occidentului depindede reafirmarea de citre americani a identitd{ii lor oc-cidentale gi de acceptarea de citre occidentali a fap-tului cd civiliza{ia lor este unici, dar nu universaii,precum qi de eforturile lor comune de a-qi reinnoi qide a-qi apira civilizalia impotriva provocirilor venitedin partea societ5filor nonoccideniale. Un rdzboi glo-bal al civilizaliilor va putea fi evitat dacd liderii pofticivor recunoagte caracterul multicivilizafional al politi_cii globale qi daci vor coopera pentru a-l menfine.

O lume multipolar5 gi multicivilizafionald

DupS Rizboiul Rece, pentru prima oard in istorie,politica glgbald a devenit multipolard gi multicivili-zalionald.ln cea mai mare parti a istoriei omenirii,contactele dintre civilizafii au fost intermitente saunu au existat deloc. Apoi, la inceputul erei moderne,in jurul anului 1500 d.Hr., politica globald a cipirardoui dimensiuni. Timp de peste patru sute de ani,sta-tele-nafiune occidentale * Marea Britanie, Franfa,Spania, Austria, Prusia, Germania, Statele Unite gi al-tele - au format un sistem internalional multipolar,

24 Samuel p Huntington

pentru a-qi defini identitatea. $tim cine suntem doaratunci c6"nd qtim cine nu suntem qi adesea doar atuncicind Etim impotriva cui suntem.

- Statele-nafiune rdmdn principalii actori pe scenaafacerilor internafionale. Comportamentul lor estedeterminat, ca gi in trecut, de dorinla de a dobdndiputere gi_bogdfie, dar qi de preferinfele, afinitifile gidiferenlele culturale. Cele mai importante grupuri destate nu mai sunt cele trei blocuri din timpul Rizbo-iului Rece, ci, mai degrabd, cele gapte sau opt maricivilizafii ale lumii (vezi Harta 1.3). Societalile nonoc-cidentale, mai aies cele din Asia de Est, iqi sporescbognfia economicd qi creeazi obazApentru consoli-darea puterii militare qi a influenEei lofpohtice. Cu cdtputerea qi increderea lor in forlele proprii cresc, cuatdt igi afirmi mai mult valorile culturali qi le respingpe_cele ,,impuse" de Occident. ,,sistemul internilio-nal din secolul al XXI-lea", scria Henry Kissinger, ,,vacuprinde cel pulin qase mari puteri - Statele Unite,Europa, China, faponia, Rusia gi, probabil, India -precum qi numeroase alte liri medii gi mici...r Celeqase mari puteri despre care vqrbea Kissinger fac partedin cinci civilizalli diferite; in plus, existi state isla-mice importante, care au o mare influenli in politicamondiald datoriti poziliei lor geografice strategice,

! populaliei numeroase giisau a resurselor de petrol.ln aceasti lurne noud, politica locald este etnici, iarpolitica globali este civilizaf ional6. Rivalitatea dintresuperputeri este lnlocuiti de ciocnirea civilizafiilor.

In noua lume, conflictele cele mai vaste, M6i extinseqi mai periculoase nu se vor produce intre djse sociale,inte bogagi gi siraci sau intre alte grupuri definite de

Ciocnirea civilizapiilor gi rejacerea ordinii mondiale 25

criterii economice, ci intre popoare apar{inind unorentitifi culturale diferite. Rizboaiele tribale gi conflictele etnice vor avea loc in interiorul civilizafiilor. To-tuEi, violenla dintre state gi grupuri care fac parte dincMlizalii diferite implici riscul de a escalada, cici alte

state qi grupuri din aceste civilizalii se raliazi in spriji-nul,,1drilor inrudite'l2. Confruntirile s6hgeroase dintreclanurile din Somalia nu ameninli sd genereze un con-flict mai amplu. Ciocnirile sdngeroase ale triburilor dinRwanda au consecinle in Uganda,Zak qiBurundi, darnu mai departe. Ciocnirile s6ngeroase ale civilizatiilorln Bosnia, Cascaz, Asia Centrali sau Caqmir ar putea

deveni rirzboaie mai extinse. in conflictele din fostaIugoslavie, Rusia a acordat sprijin diplomatic sXrbilor,

iar Arabia Sauditd, Turcia, Iran qi Libia i-au ajutat pe

bosniaci cu fonduri gi cu arme, nu din motive ideolo-gice sau pentru ci duceau o politici de forli ori pentrucd aveau weun interes economic, ci datoriti inrudiriiculturale.,Conflictele culturale':, observa V6clav Havel,

,,se inmulesc ai sunt azi mai periculoase ca niciodat6",iar |acques Delors afirma ci ,,in viitor, conflictele vorfi declangate de factori culturali mai degrabd decAt

de factori economici sau ideologici"'. $i cele mai pe-riculoase conflicte culturale sunt cele care se producde-a lungul liniilor de falie dintre civiliza{ii.

In lumea de dupd Rizboiul Rece cultura este o forlicare, in acela$i timp, uneqte qi separi. Popoare despir-

fite de ideologie, dar legate de culturi se unesc, a$a cumau fbcut-o cele doui Germanii Ei cum incep si o facicele doui Corei qi chiar diferitele zone ale Chinei, So.

cietd{i unite de ideologie sau de conjuncturi istorice,dar apa4indnd unor civiliza{ii diferite, fie se divizeazdL,

26 Samuel p Huntington

a$a cum s-a intdmplat cu Uniunea Sovietic5, Iugoslaviaqi Bosnia, fie sunt supuse unor tensiuni puternice, aqacum se intAmpli cu Ucraina, Nigeria, Sudan, India, SriLanka gi multe altele. firile cu afiniti{i culturale co-opereazd economic qi politic. Organizafiile interna{io-nale formate din state cu un fond cultural comun, ca,de exemplu, Uniunea Europeani, sunt mult mai pros-pere decAt cele care incearci si transceandi culturile.Timp de patruzeciqi cinci de ani, Cortina de Fier a fostprincipala linie de separare ln Europa. Aceastilinie s-amutat cu cdteva sute de kilometri mai la est. Ea separiacum popoarele creqtine occidentale de cele musul-mane qi de cele cregtin ortodoxe.

Principiile filosofice, valorile fundamentale, rela-liile sociale, obiceiurile gi viziunea generali asupravielii diferi considerabil de la o civilizafie la alta.Revitalizarea religiei, in cea mai mare parte a lumii,subliniazi aceste diferenle culturale. Culturile se potschimba $i natura impactului lor asupra politicii gia economiei poate varia de la o perioadi la alta, Totuqi,diferenlele majore dintre civiliza{ii, in ceea ce prive$tedezvoltarea politici qi economici, sunt inridicinateclar in diferenlele culturaie dintre ele. Succesul econo-mic al Asiei de Hst, precum gi dificultigle societifilorest-asiatice de a construi sisteme politice democraticestabile au la origine cultura specifici zonei. Culturaislamici explici, in mare misuri, de ce, in cea maimare parte a lumii musulmane, nu au apirut regimuridemocratice. Evolulia societ5lilor postcomunistedin Europa de Est gi din fosta Uniune Sofietici estedeterminati de identitatea civilizafionald a fiecdreia.Cele cu tradilie cregtind occidentali fac progrese in

Ciocnireaciviliza{iilorgirefacereaordiniimondiale 27

planul dezvoltlrii economice gi al politicii democra-tice; perspectivele de dezvoltare economici 9i politicdale lirilor ortodoxe sunt incerte, iar ale republicilormusulmane sunt sumbre.

Occidentul este gi va rimine, mulli ani de acum

lncolo, civilizalia cea mai puternici. Totuqi, puterea sa

ln raport cu aceea a altot civiliza{ii este in declin. intimp ce Occidentul incearci si-gi impuni,valorile qi

sd-Ei protejeze interesele,societifile nonoccidentale se

confruntd cu o alegerE. Unele incearci sd imite Occi-

dentul gi si se alieze cuel. Alte societifi confucianistesau islamice incearci si-qi consolideze puterea econo-

mici gi militari, pentru a rezista gi a ,,contrabalansa"influen{a Occidentului. Una dinJre axele centrale ale

politicii mondiale de dupi Rizboiul Rece este, aqadar,

interacliunea dintre put€rea qi cultura occidentale qi

puterea gi cultura civiliza{iilor nonoccidentale.ln concluzie, lumea de dupS Rizboiul Rece este

formati din qapte sau opt mari civilizafii. Asemi-nirile qi deosebirile culturale determini interesele,

antagonismele gi asocierile dintre state. Cele mai im-portinte liri ale lumii fac parte din civilizalii diferite.Conflictele locale, care prezinti riscul cel mai mare de

a se extinde, sunt cele iscate intre grupuri 9i state dincivilizalii diferite. Modelele predominante de dezvol-

tare economici gi politici diferi de la o civiliza{ie la

alta. Problemele interna{ionale cele mai importanteimplicd diferenle intre civilizalii. Echilibrul de putere

se schimbi in defavcarea Occidentului, mult timprrflat in paz\ia dominanti, gi in favoarea civilizafilorrronoccidentale. Politica globali a devenit multipo-lari gi multicivilizafionald.

{

{

Occidentul qi restul lumii: 1920

f Teritorii controlate de Occident

I-l Teritorii oficial independenre de Occident Harta 1.1