"ARTA AJUTORULUI "

CUPRINS

PREFAŢĂ

1. INTRODUCERE ŞI VEDERE DE ANSAMBLUProcesarea umană

2. ATENŢIA – IMPLICAREA AJUTATULUIPregătirea pentru atenţie

Atenţia personalăObservarea Ascultarea

3. RĂSPUNSUL – FACILITAREA EXPLORĂRII AJUTATULUI Răspunsul la conţinutRăspunsul la sentimentRăspunsul la semnificaţie

4. PERSONALIZAREA – FACILITAREA ÎNŢELEGERII AJUTATULUIPersonalizarea semnificaţieiPersonalizarea problemelorPersonalizarea scopurilor

5. INIŢIEREA - FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUIDefinirea scopurilor Dezvoltarea programelorDezvoltarea orarelorDezvoltarea întăririlorIndividualizarea paşilor

6. AJUTORUL - RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUIImplementarea paşilorIniţierea verificării paşilorReciclarea paşilorAplicarea la procesele de grupAplicarea la învăţarea în timpul tratamentului

7. SUMAR ŞI CONCLUZIIFacilitarea procesării umane

APENDICE A. Înţelegerea listei de cuvinte B. Evoluţia modelului de ajutor C. Bibliografie

PREFAŢĂÎn 1960, ca intern clinician am întâlnit primul meu client. Terminasem

cursuri de consiliere şi terapeutice. Ştiam multe despre teoria şi practica ajutorului, dar nu ştiam ce să fac. Am întrebat mai mulţi practicieni experimentaţi. Răspunsurile lor variate depindeau de orientările lor. Toţi au fost în totalitate de acord că ajutorul constă în a înţelege clientul. Însă nici unul dintre ei nu mi-a spus cum să o fac. Ei au oferit puţin ajutor în înţelegerea comunicării unui client. O orientare mi-a furnizat tehnici care m-au ajutat să implic clientul. Altă orientare mi-a furnizat tehnici pentru a identifica gândurile adânci ale clientului. Alta mi-a furnizat tehnici pentru judecare şi decizie. Şi alta mi-a furnizat tehnici pentru dezvoltarea şi iniţierea cursului acţiunii.

Mai târziu am studiat aceste tehnici pentru a determina dacă au unele elemente comune (apendice B). Am studiat şi am construit procesul de ajutor în activităţi sensibile şi iniţiative. Am validat aplicabilitatea acestor activităţi de a ajuta oamenii cu probleme ale existenţei, învăţării şi muncii. Am dezvoltat încercarea de a identifica şi apoi de a utiliza funcţionarea relaţiilor psihice, emoţionale şi intelectuale cu problemele lor. Dar mai presus de orice am studiat cum omul învaţă real.

Experiment după experiment am studiat modul cum omul se implică în procesul de ajutor, explorează experienţa sa, îşi înţelege scopurile şi acţionează pentru a-şi atinge scopurile. Asemenea experimente ne-au permis să descoperim care sunt îndemânările necesare ajutorului, în măsură de a ajuta clientul, prin intermediul procesului de ajutor. Această carte descrie şi predă aceste îndemânări. Ajutorul este o acţiune sensibilă şi iniţiatică între oameni. O asemenea interacţiune întotdeauna există de-a lungul dezvoltării persoanei. Am încetat să gândim în termenii de terapeut şi client. În schimb am început să gândim în termenii de cel care ajută şi persoană ajutată, membri ai aceleiaşi echipe, a căror relaţii au fost orientate în întregime spre dezvoltarea fiinţei umane. Aceştia sunt termenii utilizaţi în această carte.

Rezumatul cercetăriiDupă o perioadă de două decenii am pus la punct aplicarea acestor

dimensiuni ale ajutorului într-o varietate de situaţii şi cu oameni diferiţi. Avem acum sintetizate, după 20 de ani de cercetare, implicând oamenii, rezultatele acestor îndemânări în ceea ce priveşte ajutorul. Rezultatele au fost revelatoare; l60 de studii pe 150.000 de oameni indică eficacitatea în ceea ce priveşte ajutorarea interpersonală (vezi apendice B).

Studiile în ceea ce priveşte efectele celor care ajută, cu un înalt nivel al îndemânării interpersonale pe principiul eficacităţii existenţei, învăţării şi muncii sunt 96% pozitive. Studiile în ceea ce priveşte efectele directe ale practicii în îndemânarea interpersonală pe principiul eficacităţii existenţei, învăţării şi muncii sunt de asemenea 96% pozitive. Ceea ce înseamnă că şansele noastre de obţinere a unui rezultat rezonabil în ceea ce priveşte existenţa, învăţarea şi munca sunt de 95% când fiecare persoană care acordă ajutor este calificată în îndemânările ajutorului interpersonal. Cu alte cuvinte, şansele obţinerii unor rezultate negative pentru orice proiect implicând un înalt nivel al practicii îndemânărilor interpersonale, atât pentru persoanele care ajută cât şi pentru cele care primesc ajutor sunt întâmplătoare. Dimpotrivă şansele obţinerii unui scop uman fără persoane

care ajută calificate sau persoană care să primească ajutor sunt întâmplătoare.

Iniţial am descris acest program de ajutor acum 12 ani în prima ediţie a cărţii "Arta ajutorului". Acum, după 5 ediţii şi mai mult de 200.000 de cititori, am dezvoltat-o. Însă mediul interpersonal al ajutorului rămâne acelaşi.

La fel cum practicile noastre de ajutorare se dezvoltă şi se schimbă, tot la fel persoana care acordă ajutor, profesorii şi instructorii se dezvoltă şi se schimbă. Aşa cum noi continuăm să ne dezvoltăm şi să ne schimbăm în îndemânările noastre, la fel persoanele ajutate de noi, studenţii şi persoanele care primesc instrucţia se dezvoltă şi câştigă în mod cotidian din activităţile existenţei, învăţării şi muncii.

Sunt dator în mod particular lui John R. Cannon, James T. Chapados şi Richard M. Pierce pentru contribuţia lor la această ediţie. Sunt recunoscător pentru suportul şi asistenţa administrativă continuă a lui Bernice CarKhuff şi Kathleen Bopp. Aprilie 1983 Washinton D.C.

Despre autorDoctor Robert R. Carkhuff este cel mai de referinţă consilier psihologic

aparţinând Asociaţiei Americane de Psihologie. Este preşedintele Institutului de Tehnologie Umană, un institut non profit, dedicat dezvoltării şi realizării resurselor umane, antrenamentului şi programelor preformante în viaţă, şcoală, muncă şi situaţii ale comunităţii.

Institurul American Pentru Informaţii Ştiinţifice îl consideră pe doctor Carkhuff ca cel mai tânăr din 100 de mulţi alţi oameni de ştiinţă sociali citaţi, incluzând câteva personalităţi istorice ca Dewey, Freud, Marx. Este de asemenea autorul a 3 din cele 100 de texte de referinţă, incluzând cele 2 volume ale sale clasice "Ajutorul şi relaţiile umane".

Doctor Carkhuff este cunoscut ca iniţiatorul modelelor şi programelor de dezvoltare a îndemânărilor privind resursele umane. El este, de asemenea, părintele mişcării Tehnologiei Umane care accentuiază modelele, sistemele şi tehnologiile pentru performanţă individuală şi productivitate organizată. Cea mai recentă carte a sa în domeniul resurselor umane şi productivităţii este "Sursele productivităţii umane".

1. INTRODUCERE

Ne-am născut cu potenţialul de a ne dezvolta - mai mult sau mai puţin ! Aceia dintre noi care învaţă să actualizeze acest potenţial vor cunoaşte existenţa unor emoţii nespuse. Noi vom dezvolta răspunsurile creşterii (dezvoltării) care ne permit să ajungem oriunde şi să facem orice. Aceia dintre noi care nu învaţă să actualizeze acest potenţial vor cunoaşte irosire şi tragedie.

Din momentul în care ne naştem şi până când părăsim această viaţă noi experimentăm oportunităţi pentru dezvoltare. Oricând, între naşterea şi moartea noastră, fiecare dintre noi are un potenţial de dezvoltare. Dezvoltarea poate fi fizică, emoţională şi intelectuală.

Dezvoltarea fizică este o îmbunătăţire a sângelui, scheletului, ţesuturilor. Mai exact putem măsura creşterile în putere, flexibilitate, coordonare şi răbdare.

Dezvoltarea emoţională este o îmbunătăţire a abilităţii noastre de a relaţiona cu lumea în care trăim. Putem măsura funcţionarea emoţională prin nivelul motivaţiei noastre în relaţie cu performanţele noastre în variate domenii ale vieţii. Putem măsura de asemenea funcţionarea noastră emoţională prin numărul şi calitatea relaţiilor interpersonale pe care le păstrăm.

Dezvoltarea intelectuală este o îmbunătăţire a cunoştinţelor noastre şi îndemânărilor. O asemenea dezvoltare poate fi măsurată prin cunoaşterea fermităţii noastre de a învăţa şi de a învăţa pe alţii.

ÎNŢELEGE PAŞIIIntelectualEmoţional

FizicCând creştem îmbunătăţim funcţionarea noastră în diferite domenii ale

existenţei. Noi începem să convieţuim mult mai eficient în căminul nostru cu familiile noastre şi în comunităţile noastre cu prietenii şi vecinii noştri. Începem de asemenea să învăţăm mult mai eficient în şcolile şi centrele de instruire cu colegii noştri de clasă, profesorii şi cu cei care învaţă. În final, începem să muncim mult mai eficient la locurile noastre de muncă cu colegii noştri, şefii şi patronii. Când ne dezvoltăm fizic, emoţional şi intelectual, noi funcţionăm eficient în domenii ale existenţei, învăţării şi muncii din viaţa noastră.

ÎNŢELEGE PAŞIIMuncă

ÎnvăţareExistenţă

Cea mai fundamentală caracteristică umană este abilitatea de a învăţa. Este caracteristica umană care face posibil pentru noi creşterea şi funcţionarea eficientă în viaţa noastră. Este caracteristica umană care ne distinge pe noi de alte forme de viaţă.

Învăţarea este abilitatea de a transforma un stimul sau input într-un răspuns sau output. De exemplu, putem răspunde la plânsul copilului sau să scriem despre experienţa noastră. În răspunsul la plânsul copilului avem practic un răspuns condiţionat sau habitual. Aceasta înseamnă că noi asociem răspunsul nostru la stimul fără să gândim. Când scriem despre experienţa noastră, putem procesa stimulul pentru a comunica un răspuns. Aceasta înseamnă că înţelegând răspunsul ajungem să ne formăm experienţa stimul.

ÎNŢELEGE PAŞIIRăspunsProcesStimul

Când gândim răspunsul pe care trebuie să-l dăm spunem că există procesare. Iniţial procesarea implică explorarea, când suntem în relaţie cu experienţa. Intermediar procesarea implică înţelegerea, când vrem sau trebuie să fie. De exemplu, în scrierea acestui material am explorat

experienţa mea în legătură cu elementele ajutorului. Intermediar mi-am înţeles scopurile pentru redactarea tehnicilor ajutorului comunicării, cititorii. În final, am acţionat pentru a-mi scrie planurile, textele şi revizuirile necesare pentru a comunica tehnicile ajutorului.

ÎNŢELEGE PAŞIIAcţionareÎnţelegereExplorare

Procesarea umanăProcesul ajutorului este un alt exemplu de procesare sau învăţare

umană. Este util de a înţelege ajutorul, fie ca proces de învăţare, fie ca proces de reînvăţare. Suntem de ajutor atunci când angajăm pe cineva într-un proces de învăţare care îl ghidează şi-i previne problemele, ca de exemplu ghidarea pe care o fac consilierii. Suntem de asemenea de ajutor atunci când angajăm pe cineva în procesul de învăţare care îl reabilitează sau îi rezolvă problema ca de exemplu reabilitarea pe care o fac specialiştii. În ambele redirecţionări sau reabilitări, procesul de ajutor implică faze ale procesului: înţelegere, acţionare. Înainte ca cei ajutaţi să se poată angaja în procesare ei trebuie să devină implicaţi. Implicarea este o fază de pre-ajutor. Cel ajutat devine implicat prin pregătirea sa fizică, emoţională şi intelectuală. Fizic ei devin implicaţi în ajutor prin asumarea unei posturi atente la experienţă şi la cel care ajută. Emoţional ei devin implicaţi devenind motivaţi să schimbe funcţionarea lor în existenţa lor. Ei devin de asemenea implicaţi emoţional prin legătura interpersonală cu experienţa şi cu cel care ajută. Intelectual ei devin implicaţi prin învăţarea tuturor deprinderilor de care au nevoie pentru a fi ajutaţi eficient, de exemplu deprinderile de explorare, înţelegere şi acţionare pe care le veţi studia acum.

PRE- PROCESAREImplicare

Explorarea este prima fază a procesului de ajutor. Explorarea implică 2 faze: analizarea experienţei noastre şi diagnosticarea pe noi înşine în relaţie cu experienţa noastră.

Analizarea experienţei noastre accentuează insuccesele în părţile lor critice. Diagnosticându-ne pe noi înşine, accentuăm aprecierea funcţionării noastre referitoare la părţile critice ale experienţei noastre.

De exemplu, dacă avem probleme interpersonale cu persoanele apropiate s-ar putea să descoperim că nu ştim să relaţionăm cu ele. Inabilitatea noastră de a relaţiona poate conduce rapid la problemele noastre interpersonale. Explorarea experienţei noastre ne pregăteşte pentru înţelegerea experienţei noastre.

FAZELE PROCESĂRII

PRE I

Implicare ExplorareÎnţelegerea este a doua fază a procesului de ajutor. Înţelegerea de

asemenea implică 2 faze: dezvoltarea şi personalizarea scopurilor noastre. Dezvoltarea scopurilor noastre este bazată pe diagnosticul nostru: scopul nostru este în mod obişnuit următorul nivel deasupra nivelului diagnosticat al

funcţionării. Personalizarea scopurilor noastre accentuează interiorizarea scopurilor sau considerarea lor ca fiind ale noastre.

De exemplu, dacă avem probleme de învăţare la şcoală cu unul din subiecţii noştri, s-ar putea să descoperim că nu ştim principiile implicate în aplicarea cunoştinţelor sau îndemânărilor noastre. Putem apoi dezvolta şi personaliza scopul nostru, adică învăţarea modului de a dezvolta aceste principii. Înţelegerea scopului ne pregăteşte pentru acţiunea de a obţine scopul.

FAZELE PROCESĂRII

PRE I IIImplicare Explorare Înţelegere

Acţionarea este a treia fază a procesului de ajutor. Acţionarea de asemenea accentuiază 2 faze: definirea scopurilor noastre şi dezvoltarea programelor noastre. Definirea scopurilor noastre accentuează operaţiile implicate în scopuri. Dezvoltarea programelor accentuează paşii necesari pentru a obţine scopurile.

De exemplu, dacă avem probleme în ceea ce priveşte performanţa la locul nostru de muncă putem descoperi că nu avem expectanţe clare despre modul cum ne vom îndeplini sarcinile noastre. Putem dezvolta programele noastre de a scoate inputul privind expectaţiile măsurabile despre performanţele noastre. Acţionarea după un program ne pregăteşte pentru reciclarea fazelor procesării.

FAZELE PROCESĂRII

PRE I II III

Implicare Explorare Înţelegere AcţionareFazele procesării sunt reciclate. Când îndeplinim paşii programului

nostru, primim un feed-back din partea mediului nostru înconjurător. De exemplu, prietenii sau cei apropiaţi de noi ne pot furniza un feed-back în relaţiile noastre interpersonale. Rezultatele noastre la test ne pot furniza un feed-back în domeniul învăţării noastre. Şefii noştri ne pot furniza un feed-back, prin evaluarea performanţei noastre la serviciu. Acest feed-back reciclează procesarea. El stimulează mult mai mult explorarea extensivă a experienţei noastre, o înţelegere mult mai corectă a scopurilor noastre şi o acţionare mult mai eficientă pe baza programelor noastre. Această procesare continuă, atât timp cât îmbunătăţim funcţionarea. Această procesare continuă într-un ciclu spiralat în sus al vieţiipentru dezvoltarea persoanei.

FAZELE PROCESĂRII

PRE I II III

Implicare Explorare Înţelegere Acţionare

Procesul de ajutor accentuează îndemânările celor care acordă ajutor, care se angajează pentru a uşura, a facilita învăţarea sau reînvăţarea

procesului. Înţelege persoanele care solicită ajutor. Putem spune că singura diferenţă între cel care acordă ajutor şi persoanele care solicită ajutor este din punctul de vedere a cine sunt. "Cine eşti" este în funcţie de îndemânările pe care le ai. Persoanele care ajută eficient au îndemânările de a uşura schimbarea persoanelor care solicită ajutor, prin intermediul fazelor procesării. Persoanele care acordă ajutor eficiente sunt foarte atente să implice pe cei pe care îi ajută în procesare. Ei încearcă să uşureze explorarea experienţei persoanelor pe care le ajută. Ei personalizează înţelegerea scopurilor persoanelor pe care le ajută. Ei iniţiază şi personalizează programul de acţiune a persoanelor ajutate. Persoanele care ajută eficiente sunt, atât modele, cât şi agenţi pentru dezvoltarea persoanelor ajutate. Ei furnizează experienţe de ajutor care permit persoanelor ajutate să devină persoane care ajută.

CUPRINS

LISTĂ DE EXERCIŢII 1. INTRODUCERE ŞI VEDERE DE ANSAMBLU Introducere Pre – Test Pregătirea pentru antrenament 2. ATENŢIA – IMPLICAREA AJUTATULUI Atenţia personală Observarea Ascultarea 3. RĂSPUNSUL – FACILITAREA EXPLORĂRII AJUTATULUI Răspunsul la conţinut Răspunsul la sentiment Răspunsul la semnificaţie 4. PERSONALIZAREA – FACILITAREA ÎNŢELEGERII AJUTATULUI Personalizarea semnificaţiei Personalizarea problemelor Personalizarea scopurilor 5. INIŢIEREA – FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUI Definirea scopurilor Dezvoltarea programelor Dezvoltarea orarelor Dezvoltarea întăririlor Individualizarea paşilor 6. AJUTAREA – RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUI Implementarea paşilor Iniţierea verificării paşilor Reciclarea paşilor Aplicarea tehnicilor de ajutor la procesele de grup Aplicarea tehnicilor de ajutor la învăţarea în timpul tratamentului 7. SUMAR Post – Test Cheia răspunsurilor la exerciţiile selectate

LISTĂ DE EXERCIŢII

1. INTRODUCERE ŞI VEDERE DE ANSAMBLU Pre – Test A. Comunicarea îndemânărilor de ajutor

B. Distingerea îndemânărilor ajutorului Exerciţiu 1. Extinderea situaţiilor de explorat 2. ATENŢIA – IMPLICAREA AJUTATULUI Exerciţiu 2. Explorarea îndemânărilor atenţiei 3. Distingerea implicării 4. Practicarea implicării 5. Distingerea atenţiei contextuale 6. Distingerea tehnicilor de pregătire de sine 7. Practicarea pregătirii de sine 8. Eliminarea distragerilor 9. Atenţia contextuală în familie 10. Distingerea atenţiei posturale 11. Distingerea datelor de inferenţe 12. Observarea efectivă 13. Ascultarea practică 14. Identificarea aluziilor din tonul vocii 15. Schiţarea inferenţelor din tonul vocii 16. Practicarea îndemânărilor atenţiei

3. RĂSPUNSUL – FACILITAREA EXPLORĂRII AJUTATULUI Exerciţiu 17. Îndemânările explorării răspunsului 18. Distingerea răspunsurilor specifice 19. Distingerea parafrazare versus psitacism 20. Distingerea răspunsurilor scurte 21. Distingerea răspunsurilor nedecise 22. Distingerea răspunsurilor la conţinut, bune 23. Practicarea răspunsurilor la conţinut, bune 24. Distingerea răspunsurilor la conţinut, ordonate 25. Practicarea răspunsurilor la conţinut, ordonate 26. Clasificarea cuvintelor sentimentale pe categorii de intensitate 27. Distingerea răspunsurilor la sentiment, adecvate 28. Alegerea unui cuvânt sentimental adecvat 29. Îmbogăţirea vocabularului dvs. de cuvinte sentimentale 30. Organizarea vocabularului de cuvinte sentimentale 31. Practicarea răspunsurilor la sentiment 32. Mai multe răspunsuri la sentiment, practice 33. Practicarea răspunsului la 2 sentimente 34. Distingerea răspunsurilor intenşanjabile 35. Practicarea răspunsului la semnificaţie 36. Răspunsul la 2 teme 37. Răspunsul la dvs.înşivă 4. PERSONALIZAREA – FACILITAREA ÎNŢELEGERII AJUTATULUI Exerciţiu 38. Explorarea îndemânărilor personalizării 39. Construirea unei baze intenşanjabile

40. Distingerea semnificaţiei personalizate 41. Practicarea răspunsurilor la semnificaţii, personalizate 42. Distingerea răspunsurilor la problemă, personalizate 43. Practicarea personalizării problemei 44. Distingerea răspunsurilor la sentiment, personalizate 45. Practicarea personalizării sentimentelor 46. Distingerea scopurilor personalizate 47. Practicarea personalizării scopurilor 48. Personalizarea comunicării 49. Personalizarea cu dvs. înşivă 5. INIŢIEREA – FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUI Exerciţiu 50. Explorarea îndemânărilor iniţierii 51. Distingerea comportamentelor ajutatului în scopurile operaţionalizate 52. Distingerea scopurilor măsurabile 53. Practicarea definirii scopurilor 54. Asigurarea că paşii către scop sunt comportamente 55. Asigurarea paşilor către scop 56. Practicarea paşilor iniţierii 57. Practicarea dezvoltării sub-paşilor 58. Practicarea iniţierii unui program 59. Distingerea tipurilor de întărire 60. Distingerea cadrului de referinţă al întăririlor 61. Distingerea necorespondenţelor întăririlor 62. Practicarea iniţierii întăririlor 63. Distingerea tipurilor de succesiune (corespondenţă) 64. Succesiunea paşilor scopului 65. Practicarea iniţierii 66. Iniţierea cu dvs. înşivă 6. AJUTAREA – RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUI Exerciţiu 67. Revizuirea paşilor programului 68. Repetarea paşilor programului 69. Revizuirea paşilor sau scopurilor programului 70. Iniţierea paşilor înregistraţi 71. Reciclarea paşilor 72. Pregătirea grupului 73. Pregătirea dvs. pe grupuri 74. Distingerea atenţiei personale în grupuri 75. Practicarea atenţiei personale în grupuri 76. Schiţarea inferenţelor ce provin din observaţiile non-verbale 77. Observarea nivelelor energetice în grupuri 78. Observarea sentimentelor în grupuri 79. Observarea dimensiunilor intelectuale în grupuri 80. Observarea neconcordanţelor în grupuri 81. Distingerea informaţiei versus observaţii inferente în grupuri 82. Ascultarea faptelor declarate de membrii grupului 83. Ascultarea pentru cuvinte sentimentale în grupuri 84. Ascultarea tonului vocii membrilor grupului

85. Ascultarea temelor în grupuri 86. Răspunsul la conţinut în grupuri 87. Răspunsul la sentiment în grupuri 88. Răspunsul la semnificaţie în grupuri 89. Consolidarea unei baze intenşanjabile împreună cu unul din membrii grupului 90. Construirea unei baze intenşanjabile împreună cu grupul ca întreg 91. Personalizarea semnificaţiilor în grupuri 92. Personalizarea problemelor în grupuri 93. Personalizarea scopurilor în grupuri 94. Iniţierea în grupuri 95. Reciclarea în grupuri 96. Pregătirea conţinutului 97. Diagnosticarea îndemânării, cunoştinţelor şi performanţei ajutatului 98. Definirea scopului 99. Predarea îndemânărilor ajutatului 100. Practicarea celor predate în timpul tratamentului 7. SUMAR Exerciţiu 101. Utilizarea tuturor îndemânărilor dvs. de ajutor 102. Ajutarea pe dvs. înşivă Post – Test A. Comunicarea îndemânărilor de ajutor B. Distingerea îndemânărilor de ajutor C. Verificarea perfecţionării dvs.

CAPITOLUL IINTRODUCERE ŞI VEDERE DE ANSAMBLU

INTRODUCERE

Această lucrare practică este destinată să ajute studenţii şi practicienii să facă trecerea de la citirea despre îndemânările de ajutor din lucrarea "Arta ajutorului" la practicarea acestor îndemânări. Lucrarea practică nu înlocuieşte profesorul sau formatorul calificat, dar serveşte ca un supliment la direcţionarea sau formarea voastră. O serie de exerciţii vă vor da oportunitatea de a practica utilizarea îndemânărilor de ajutor cu o largă varietate a situaţiilor descrise. În plus, veţi putea utiliza îndemânările de ajutor pentru a vă ajuta pe dvs. înşivă.

Un program de formare complet poate include următoarele: Citirea despre tehnicile de ajutor în "Arta ajutorului"; Practicarea tehnicilor, utilizând situaţiile de ajutor descrise; Utilizarea tehnicilor pentru a vă ajuta pe dvs. înşivă; Jucarea rolului cu alte persoane antrenate, pentru utilizarea practică a

tehnicilor; Utilizarea tehnicilor într-o practică supravegheată; Utilizarea tehnicilor în situaţii de ajutor ale vieţii reale;

Lucrarea practică este destinată să fie utilizată de către studenţii sau practicienii din profesiunile serviciului uman, cum ar fi terapeuţii de sănătate

mintală, sfătuitorii obişnuiţi, consilierii de reabilitare, serviciile medicale, lucrătorii sociali, manageri în afaceri, specialiştii pentru personal, lucrătorii în justiţia criminală, etc. Este de asemenea utilă pentru indivizii care doresc să înveţe să relaţioneze eficient cu oamenii la care ţin şi care contează în viaţa lor, incluzând familia, prietenii şi vecinii.

Veţi descoperi că organizarea totală a cărţii compară tehnicile prezentate în lucrarea "Arta ajutorului". Fiecare tehnică discutată în lucrarea "Arta ajutorului" este prezentată în lucrarea practică de exerciţii. Aceste exerciţii sunt destinate să vă ajute să distingeţi nivelele ajutorului, bun sau rău şi să comunicaţi la un nivel înalt al acestor îndemânări de ajutor.

Veţi descoperi o categorie de probleme, sentimente şi tipuri de oameni căutând ajutor. Oamenii incluşi în lucrarea practică de exerciţii îşi vor împărtăşi problemele lor, cu care probabil vă veţi confrunta când lucraţi cu omul. Practica în situaţii variate de ajutor vă va pregăti să rezolvaţi o variată arie a situaţiilor de ajutor ale vieţii reale.

După ce veţi avea oportunitatea de a utiliza fiecare tehnică cu o presoană care solicită ajutor, descrisă în carte, veţi avea şansa de a practica cu o persoană reală care solicită ajutor, dvs. înşivă. Aceste exerciţii vă vor permite să experimentaţi efectele tehnicilor, ca persoană care solicită ajutor şi ca persoană care acordă ajutor, cu o persoană pe care o cunoaşteţi foarte bine. În timp ce veţi învăţa să vă conduceţi dvs. înşivă prin intermediul scopurilor ajutorului, de explorare, de înţelegere şi acţiune, veţi dobândi o imagine mentală clară care vă va ghida când îi veţi ajuta pe ceilalţi.

Studenţii şi practicienii vor considera această lucrare practică mult mai clară şi de ajutor dacă au citit capitolul corespunzător în cartea "Arta ajutorului", înainte să înceapă să exerseze. În general, puteţi citi întregul capitol şi apoi să revizuiţi secţiunea specifică a capitolului care se aplică la exerciţiile pe care le aveţi de făcut. Precedând fiecare serie de exerciţii, lucrarea practică vă dă numărul paginii secţiunii corespunzătoare din lucrarea "Arta Ajutorului".

Acum, când ştiţi ce aveţi de făcut cu această lucrare practică începeţi să învăţaţi tehnicile de ajutor. Pentru unii dintre dvs. va fi un exerciţiu plăcut deoarece veţi întâlni mulţi oameni şi veţi învăţa să-i ajutaţi. Pentru alţii, va fi o experienţă frustrantă: sunteţi nerăbdători să lucraţi cu oamenii, nu cu cărţile. Însă, alţii se vor simţi plini de speranţă deoarece ei vor învăţa tehnicile importante, prin intermediul unui program sistematic. Veţi fi mult mai încrezători şi relaxaţi când veţi lucra cu "oamenii reali", după parcurgerea acestei lucrări practice. Pentru toţi, această lucrare practică este o şansă, o oportunitate de a învăţa de timpuriu paşii importanţi în stăpânirea artei ajutorului.

Pre-Test

Vedere de ansamblu

Înainte de a utiliza lucrarea practică, încercaţi să descoperiţi ce ştiţi despre tehnicile de ajutor. Următoarele două exerciţii vă vor da oportunitatea de a evalua, atât abilitatea de comunicare utilă, cât şi abilitatea de a distinge răspunsul util.

A. Tehnicile ajutorării comunicării

InstrucţiuniImaginaţi-vă că staţi de vorbă cu următoarea persoană care cere

ajutor, cam 30 minute. Persoana care cere ajutor este o persoană de 16 ani, care are probleme cu părinţii. Ea spune:

Sincer ! Ei mă tratează ca şi cum aş avea 12, nu 16 ani. "Fă asta, stai aici, nu ai voie să te duci…" Poate nu mă port întotdeauna ca un adult, dar cred că am câştigat (învăţat) câteva responsabilităţi. Este ca şi cum le-ar fi teamă să mă scape din vedere, de teama de ce voi face. "Noi ştim mai bine", spun ei. Nu pot aştepta până când voi pleca !

Acum scrieţi mai jos ce-i veţi spune acestei persoane care cere ajutor. Încercaţi să comunicaţi, atât înţelege-rea, cât şi direcţionarea. Scrieţi cuvintele exacte pe care le puteţi utiliza, vorbind în realitate cu această persoană._____________________________________________________________________________

Următorul antrenament vă va face capabil să dobândiţi răspunsul pe care să-l daţi acestei fete.

B. Distingerea îndemânărilor ajutorului Introducere

Parte din antrenamentul vostru va implica învăţarea de a distinge dacă răspunsul este eficient. Acest exerciţiu vă va da o idee despre modul cum puteţi judeca imediat un răspuns corect.

InstrucţiuniLista următoare are câteva răspunsuri alternative care pot fi date de

cineva încercâd să ajute fata respectivă, de la exerciţiul nr. 1. După fiecare răspuns, scrieţi un număr, pentru a indica evaluarea eficacităţii acestui răspuns. Utilizaţi următoarele scale: 1.0. = Foarte ineficient 2.0. = Ineficient 3.0. = Puţin eficient 4.0. = Foarte eficient 5.0. = Extrem de eficient

____ 1. "Te simţi furioasă, deoarece părinţii tăi nu vor să te lase să-ţi asumi responsabilităţi."____ 2. "Este o lume destul de dură acolo afară, ştii."____ 3. "Te simţi descurajată, deoarece nu poţi demonstra că eşti destul de matură pentru a-ţi asuma singură responsabilitatea şi vrei s-o dovedeşti. Un prim pas poate fi de a enumera toate lucrurile pe care le poţi face pentru a-ţi dovedi responsabilitatea; apoi alege unul pentru început pe care părinţii tăi îl pot accepta."____ 4. "Cu alte cuvinte, părinţii tăi par să fie prea protectori, prea temători să te lase să creşti."____ 5. "Eşti frustrată, deoarece nu poţi comunica părinţilor tăi că tu creşti şi vrei să le arăţi clar cea care eşti."

Acum verificaţi evaluările voastre, alături de evaluările expertului:EVALUARE MOTIV

1 3.0 Comunică o înţelegere corectă, în care persoana ajutată

este descrisă în termenii de conţinut şi sentimente.2 1.0 Nu este relaţionată la ceea ce spune persoana respectivă.3 5.0 Comunică o înţelegere corectă a ceea ce este persoana

ajutată, a ceea ce vrea să fie şi stabileşte direcţia modului cum ea poate să ajungă acolo. Acest răspuns evidenţiază, atât înţelegerea, cât şi direcţionarea.

4 2.0 Este direct relaţionată la conţinutul expresiei persoanei, dar nu răspunde la sentimente.

5 4.0 Este un răspuns adecvat, atât la ceea ce este persoana, cât şi la ceea ce vrea să fie.

Pentru a calcula scorul vostru discriminatoriu faceţi următorii paşi:

1. În afară de faptul dacă diferenţa este pozitivă sau negativă, scrieţi diferenţa între evaluările voastre şi evaluările expertului.

2. Adăugaţi sus scorurile diferite. Ar trebui să aveţi 5 scoruri, unul pentru fiecare răspuns.

3. Împărţiţi totalul scorurilor diferite la cinci. Rezultatul este scorul vostru discriminatoriu.

RĂSPUNS EVALUAREA MEA EVALUAREA EXPERTULUI DIFERENŢA

1. __________ - ____________ = ________

2. __________ - ____________ = ________

3. __________ - ____________ = ________

4. __________ - ____________ = ________ 5. __________ - ____________ = ________ TOTAL ________ TOTAL : 5 = ________

Pregătirea pentru antrenament

Privire de ansambluÎn însuşirea exerciţiilor lucrării practice veţi juca, atât rolul de ajutat,

cât şi rolul de ajutător. Experienţa de antrenament va fi mult mai utilă dacă dvs. ca ajutat aveţi o varietate de situaţii pe care le veţi explora. Aceste situaţii ar trebui să fie discutate şi să preocupe pe oricare dintre dvs. din 2

motive. În primul rând veţi avea, eventual, de susţinut explorarea situaţiei pentru o perioadă de timp, care vă va permite mult mai mult decât explorarea superficială.

În al doilea rând, feed-back-ul îl face pe cel care ajută să fie mult mai exact şi semnificativ, dacă rezultatul şi sentimentele sunt reale, mai curând decât invers.

Exerciţiul nr. 1: Extinderea situaţiilor de explorat

IntroducereÎn pregătirea pentru jucarea rolului de ajutat, în timpul

antrenamentului este important să furnizezi ceva prin situaţiile, problemele, preocupările pe care vrei să le explorezi. Acest exerciţiu este destinat să vă ajute să extindeţi lista situaţiilor dvs. disponibile.

Există trei resurse de bază pe care le împărtăşim:

* Fizică (F) : Corpul şi nivelul energetic; * Intelectuală (I) : Mintea şi tot ceea ce este cunoscut;

* Emoţională (E) : Sentimentele şi relaţiile cu oamenii.

Aceste resurse de bază sunt utilizate în următoarele domenii:

* Existenţă (E) : Situaţiile familiale; * Învăţare (Î) : Mediul şcolii sau alte situaţii de învăţare; * Muncă (M) : Situaţiile de muncă.

Prin crearea unei matrice cu acele resurse şi domenii ale funcţionării, puteţi începe să extindeţi sistematic lista situaţiilor, prin explorarea rezultatelor din fiecare categorie.

EXISTENŢĂ ÎNVĂŢARE MUNCĂFIZIC Antrenamentul

pentru prima cursă de 5 mile.

Prea obosit pentru a studia noaptea.

INTELECTUAL Neridicându-mă la potenţialul meu.

Se pare că nu pot învăţa noi procedee.

EMOŢIONAL Probleme cu mama; îmbunătăţirea relaţiei cu colegul de cameră.

InstrucţiuniUtilizarea matricei de pe următoarea pagină vă ajută să extindeţi lista

dvs. de situaţii. În fiecare căsuţă, întrebaţi-vă: "Ce s-a întâmplat în această parte a vieţii mele pe care să o pot explora?" Situaţiile nu pot fi probleme

majore. Ele pot fi ceva pe care-l puteţi explora prin mai mult decât printr-o simplă sentinţă.

Vă puteţi întoarce la această matrice în timpul listei dvs. dacă alte situaţii posibile pentru explorare vă vin în minte.

MATRICEA SITUAŢIILOREXISTENŢĂ ÎNVĂŢARE MUNCĂ

FIZIC 1. _______________2. _______________3. _______________4. _______________

1. _______________2. _______________3. _______________4. _______________

1. _______________2. _______________3. _______________4. _______________

INTELECTUAL 1. _______________2. _______________3. _______________4. _______________

1. _______________2. _______________3. _______________4. _______________

1. _______________2. _______________3. _______________4. _______________

EMOŢIONAL 1. _______________2. _______________3. _______________4. _______________

1. _______________2. _______________3. _______________4. _______________

1. _______________2. _______________3. _______________4. _______________

CAPITOLUL II

ATENŢIA/ACOMPANIEREA

Copiii nou născuţi apar pe lume cu o serie de răspunsuri reflexe: reflexul suptului şi reflexul palmar sau reflexul de apucare, de exemplu. Dacă cei din mediul înconjurător au grijă de copii, aceste reflexe devin fundamentale (instrumentale) pentru supraveţuirea lor. Copiii vor deveni capabili să se alăpteze pe baza reflexului de supt. Copiii vor deveni capabili să apuce lucruri pe baza reflexului palmar.

La început, totuşi, copiii nou născuţi aduc puţine, dar inerente resurse la lumea lor. În dependenţa lor uterină, ei ne aşteaptă pe noi pentru a le asigura supravieţuirea, prin atenţia la nevoile lor. Treptat, îi vor ghida spre lucrul care să îi susţină pe ei înşişi. Treptat, fiind atenţi la nevoile lor îi implicăm direct în lumea lor. Făcând aceasta îi implicăm în învăţarea despre ei înşişi şi lumea lor. Aici sunt câteva întrebări pe care vi le puteţi pune la începutul atenţiei:

Cum ştiţi când cineva este în mod real interesat de dvs.?Cum veţi şti când cineva începe să devină atent faţă de dvs.?Ce puteţi învăţa despre oameni uitându-vă la ei?Cum ştiţi când cineva vă ascultă?

STUDIU DE CAZ # 1 - NEATENŢIA/NEACOMPANIEREA

Katherine este o studentă de 20 de ani. Ea a sunat-o pe Joyce, o cunoştinţă "pentru a se întâlni şi discuta". Joyce are 21 de ani şi tocmai şi-a luat diploma în psihologie.

Joyce nu era sigură de ce a sunat-o Katherine. Nu erau în mod sigur prietene. Joyce s-a întrebat dacă Katherine a avut vreodată vreun prieten apropiat. Katherine exaspera oamenii. Joyce şi prietenii ei au discutat despre asta de câteva ori. Nici unul nu era sigur de ce Katherine afecta oamenii în acest fel. Părea destul de drăguţă, dar ceva irita oamenii.

Joyce regreta întâlnirea ei cu Katherine. Ea nu vroia în realitate să o vadă. Pe deasupra, tot ceea ce putea fi mai rău s-a întâmplat în acea zi. Vremea era înăbuşitoare şi umedă. Autobuzul s-a stricat pe drumul spre casă şi ea a trebuit să meargă 2 mile pe jos. Aerul condiţionat s-a stricat şi nu a avut timp să facă o baie înainte de a sosi Katherine. Tot ceea ce putea gândi era cât de obosită şi flămândă era şi se gândea cât de rea poate să fie pentru că nu vrea să o vadă pe Katherine. Aşa gândea Joyce, când soneria a sunat.

Joyce: (distrată): "Bună Katherine, intră." (Joyce se îndreaptă spre dormitor) "Sper că ziua ta a fost mai bună decât a mea." (Katherine nu spune nimic. După ce se schimbă Joyce intră înapoi în sufragerie. Katherine stă pe canapea. Joyce îi oferă un scaun în faţa mesei de cafea. Joyce îşi aprinde o ţigară, inspirând fumul adânc şi apoi expirând.) "Acum, despre ce vrei să vorbim ?"Katherine: "Eu… nu sunt sigură de unde să încep. Ei bine, se pare că tocmai mi-am făcut o prietenă. Nimeni nu pare să mă placă. Eu… "Joyce: "O, haide ! Sunt prietena ta. Ascultă, Katherine cred că eşti prea sensibilă."Katherine: "Nu ştiu. Nimănui nu pare să-i pese."Joyce: "Aş vorbi cu tine dacă nu mi-ar păsa ?"Katherine: (ezitant): "Nu… dar… "Joyce: (întrerupând-o): "Poate problema ta este că eşti prea, ştii ce vreau să spun?"Katherine: " Nu ştiu Joyce. Mă simt pur şi simplu… singură. Niciodată nu am avut o întâlnire şi când am, ei niciodată nu m-au mai rugat să mai ies cu ei."Joyce: "Ei bine, poate eşti un pic dificilă. Ştii… pari mult mai accesibilă acum. "Katherine: "Nu ştiu ce vrei să spui."Joyce: "Haide Katherine. Dacă vrei să cunoşti pe cineva trebuie să-i arăţi că eşti interesată."Katherine: "Nu ştiu." Joyce: "Haide Katherine. Ai spus că eşti singură. Mi-a venit o idee. Hai să mergem la dans mâine seară. Am multe de făcut seara, dar hai să mergem mâine. Te voi suna mâine să stabilim ora şi locul. Bine ? (Joyce se ridică şi se îndreaptă spre uşă. Katherine se uită la ea). "Aş vrea să putem vorbi ceva mai mult Katherine, dar … "Katherine: (în timp ce se ridică, uitându-se confuză): "O bineânţeles."Joyce: (îndepărtându-se de uşă, după ce Katherine a plecat mormăind cu voce scăzută): "De ce m-am băgat în toată chestia asta?"

Atenţia/acompanierea este o pre-condiţie necesară a ajutorului. Pentru a–i înţelege natura critică vă puteţi întoarce de la ceilalţi spre dvs. înşivă. Mult mai important este cum învăţaţi despre sau de la ceilalţi. Dacă vă

îndreptaţi treptat spre ceilalţi, veţi învăţa despre ei. Veţi învăţa în primul rând, prin ceea ce vedeţi şi ceea ce auziţi. Îndemânările atenţiei îl ajută pe cel care acordă ajutor să vadă şi să audă ajutatul. Ele implică pregătirea pentru ajutor, atenţia personală, observarea şi ascultarea. Îndemânările atenţiei servesc la a implica ajutatul în ajutor. Când cel care acordă ajutor este foarte atent, ajutatul devine foarte atent şi se angajează în procesul de ajutor. Atenţia pune baza pentru a fi receptivi la facilitarea explorării ajutatului.

În timp ce accentuarea/întărirea din timpul fazei de pre-ajutor este bazată pe atenţie/acompaniere, această dimensiune se găseşte în contextul unor condiţii, care se vor schimba în cursul ajutorului. În primul rând, printre aceste condiţii este dimensiunea empatiei. Empatia acccentuează înscrierea în cadrul de referinţă al celorlalţi. Vom învăţa mai mult despre empatie când vom adresa un răspuns. Pentru moment este mult mai productiv să ne gândim la atenţia faţă de nevoile ajutatului ca cel mai de bază nivel al empatiei.

Respectul este o altă condiţie de bază. Respectul accentuează comunicarea referitoare la abilitatea celorlalţi de a-şi conduce propria lor viaţă. Iniţial, respectul este încorporat în empatie, la fel ca atunci când suspendăm propriul nostru cadru de referinţă în concentratrea pe cel ajutat. În timpul acestei faze, noi comunicăm punctul nostru de vedere formal (oficial) despre potenţialul ajutatului. În timp ce ajutorul continuă, respectul devine în mod crescut diferenţiat, în timp ce, cel care ajută încearcă să întărească procesul funcţionării spre dezvoltare.

Autenticitatea este o altă condiţie importantă. La un nivel înalt, autenticitatea implică desăvârşirea noastră completă şi liberă. Este ceea ce ajutatul încearcă să devină. Totuşi, iniţial noi accentuăm un ajutor agreabil şi politicos. Noi suntem foarte prudenţi cu privire la modul în care îl facem pe ajutat să se simtă nesigur, prin orice lucru pe care îl facem sau îl împărtăşim. Vom deveni treptat autentic, după desfăşurarea ajutorului.

În final, concreteţea este o importantă condiţie. Concreteţea este simplu, specificarea modului în care noi tratăm experienţele ajutatului. Iniţial, noi suntem specifici doar în privinţa atenţiei la nevoile ajutatului. Treptat, vom deveni mult mai specifici, în timp ce, cei ajutaţi explorează experienţele lor.

FAZA DE PRE-AJUTOR DIMENSIUNILE CELUI CARE AJUTĂ

ACCENTUAREA NIVELULUI ÎNDEMÂNĂRILOR

EmpatieRespectAutenticitateConcreteţe

Atenţia la nevoiSuspendarea cadrului de referinţăComunicare prudentăDescoperirea nevoilor concrete

PROCESELE AJUTATULUI IMPLICARE

Pregătirea pentru atenţiePrima sarcină în atenţie este pregătirea pentru atenţie. Pregătirea este

o condiţie necesară dar nu şi suficientă, pentru implicarea celui ajutat. Pregătirea pentru atenţie implică pregătirea celor ajutaţi, a contextului şi a celor care ajută. Dacă cei ajutaţi nu sunt pregătiţi să stabilească un contact,

ea nu va apare. Dacă contextul (mediul) nu este pregătit să recepteze pe cei ajutaţi, ei nu vor răspunde. Dacă cei care acordă ajutor nu sunt pregătiţi pentru a fi atenţi la cei ajutaţi, ei nu vor deveni implicaţi în procesul de ajutor. Pregătirea pentru atenţie ne pregăteşte pentru atenţia personală faţă de cei ajutaţi.

Bunăvoinţa persoanelor care primesc ajutor de a deveni implicate, va depinde de modul cum ele se pregătesc pentru interacţiunea de ajutor. Pregătirea ajutaţilor implică angajarea lor, informarea lor cu privire la capacitatea noastră şi încurajarea lor să utilizeze ajutorul nostru.

Angajarea celor care ajută accentuează întâmpinarea lor oficială (formală) şi stabilirea cadrului comun de referinţă, privind scopul contactului. Informarea celor ajutaţi accentuează comunicarea următoarelor date:

De către cine vor fi consultaţi;Când şi unde va avea loc întâlnirea;

Cum vor ajunge acolo;Care este scopul general al contactului care va avea loc;Încurajarea ajutaţilor accentuează furnizarea acestora, a motivelor

pentru a deveni implicaţi, prin răspunderea la următoarele întrebări:De ce ar trebui să devii implicat?De ce vrei să te întâlneşti cu mine?

ÎNŢELEGE PaşiiÎncurajareInformareAngajare

Abilitatea noastră de a facilita implicarea ajuatului depinde, de asemenea, în parte, de pregătirea contextului pentru ajutat. Pregătirea contextului implică aranjarea mobilei şi decoraţiunilor şi organizarea biroului nostru sau camerei de întâlnire.

Aranjarea mobilei accentuează facilitarea comunicării deschise, prin poziţia pe scaun, aşezarea faţă în faţă fără birou, mese sau alte bariere între ei. Dacă există mai multe persoane care cer ajutor, scaunele ar trebui plasate în cerc pentru a uşura comunicarea interesului şi atenţiei unul faţă de altul.

Aranjarea decoraţiunilor accentuează utilizarea decoraţiunilor cu care ajutaţii pot avea legătură. De exemplu, dacă cei care cer ajutor sunt studenţi de colegiu, decoraţiunile ar trebui să reflecte lucruri care sunt familiare şi confortabile pentru ei.

În final, contextul ajutorului trebuie să fie organizat într-un mod plăcut şi ordonat. În acest fel comunicăm ceea ce este o ierarhie a propriilor evenimente (probleme) şi suntem gata să ne concentrăm pe problemele celor ajutaţi.

ÎNŢELEGE PAŞIIFacilitativOrdonatPlăcut

Este la fel de importantă pregătirea voastră pentru ajutor, ca şi pregătirea persoanelor care cer ajutor şi a contextului. Ne pregătim noi înşine, prin revizuirea a ceea ce ştim despre persoanele care cer ajutor şi scopul ajutorului, de asemenea prin relaxarea noastră.

Revizuirea a ceea ce noi ştim despre ajutor accentuează reamintirea a ceea ce ştim despre cei care cer ajutor, din toate interacţiunile anterioare. Această informaţie poate include note (informaţii) oficiale, date comune şi documente, la fel ca şi impresii formale (oficiale).

Revizuirea scopurilor ajutorului accentuează scopul contactelor. În timpul stagiului iniţial de ajutor, scopurile vor fi de a implica pe cei care cer ajutor în explorarea experienţelor, în ceea ce priveşte problemele lor.

Relaxarea noastră accentuează relaxarea minţii noastre şi a corpului, anterior interacţiunii de ajutor actuale. Unii din cei care acordă ajutor îşi relaxează mintea gândind plăcut, calmându-se. Alţii relaxează corpul lor prin relaxare fizică, relaxând un set de muşchi după altul. Trebuie să experimentăm şi să găsim metoda de relaxare care este cea mai eficientă pentru noi.

ÎNŢELEGE PAŞIIRevizuirea informaţieiRevizuirea scopurilor

Relaxare

Atenţia personală

Pregătirea pentru atenţie ne permite să acordăm o atenţie personală ajutatului. Prin atenţia personală aducem pe cei ajutaţi de noi, într-o vecinătate apropiată cu noi. Făcând astfel, noi comunicăm interesul nostru faţă de cei ajutaţi. Comunicarea unui interes faţă de cei ajutaţi tinde să obţină un răspuns reciproc, de interes din partea celor ajutaţi.

Atenţia personală implică situaţia în care noi arătăm întreaga noastră atenţie, necondiţionată faţă de cei ajutaţi. Atenţia personală accentuează privirea ajutaţilor direct, înclinarea înainte sau către ei şi stabilirea cotactului vizual cu ei. Atenţia persoanlă faţă de cei ajutaţi ne pregăteşte pentru observarea lor completă.

Un tip de poziţie a noastră în ceea ce priveşte atenţia faţă de cei ajutaţi este de a sta complet cu faţa către ei. Dacă stăm în picioare sau jos putem fi atenţi la o persoană care cere ajutor stând direct cu faţa spre el sau spre ea, umărul nostru stâng aproape de umărul drept al ajutatului şi invers. Când suntem în relaţii cu un cuplu sau un mic grup de oameni, ar trebui să ne aşezăm în unghi drept, trasat de la cei din extrema noastră dreaptă sau stângă. Veţi vedea cât de diferit ne simţim faţă de cei ajutaţi când ne aşezăm în acest mod, faţă de ceea ce simţim când ne aşezăm pentru propriul nostru confort.

Există şi alte poziţii ale nostre, în ceea ce priveşte atenţia personală. Înclinarea corpului nostru este o poziţie importantă. De exemplu, când stăm jos suntem mult mai atenţi când înclinăm corpul nostru în faţă sau spre cei ajutaţi, faţă de situaţia în care ne sprijinim antebraţele pe coapse. Când stăm în picioare, suntem mult mai atenţi când stabilim o distanţă fizică apropiată, prin mutarea mai aproape de cei ajutaţi. Punerea piciorului unul în faţa altuia ne va ajuta să ne înclinăm uşor către cei ajutaţi.

Există şi alte căi ale atenţiei pentru oamenii care au nevoie de a fi ajutaţi.

Trebuie să căutăm în orice mod posibil să comunicăm atenţia noastră completă şi necondiţionată. Probabil cheia atenţiei personale implică modul

cum utilizăm simţurile noastre, în mod particular ochii. Comunicăm atenţie când menţinem contactul vizual cu cei ajutaţi. Ajutaţii sunt conştienţi de eforturile noastre de a menţine un contact psihologic cu ei, prin intermediul eforturilor noastre de a menţine un contact vizual cu ei.

O cale a stucturării atenţiei personale în timp ce stăm jos este de a ne vedea pe noi înşine în termenii îndemânărilor implicate. Într-adevăr, ne putem evalua pe noi înşine după cum urmează, în concordanţă cu demonstrarea îndemânărilor.

Atenţie înaltă - Contact vizual direct şi înclinare de 20 grade sau mai mult

Atenţie moderată - Contact vizual direct

Atenţie scăzută - Nestabilirea contactului vizual direct, gârbovire

Bineânţeles, nu întotdeauna dovedim atenţie personală stând jos. Adesea, încercăm să ajutăm omul în timp ce stăm în picioare. Putem utiliza o scală similară pentru a evalua demonstrarea îndemânărilor noastre, în timp ce stăm în picioare.

Atenţie înaltă - Contact vizual direct şi înclinare de 10 grade

Atenţie moderată - Contact vizual direct

Atenţie scăzută - Nestabilirea unui contact vizual direct

Comunicăm atenţie personală, prin tot felul de comportamente şi expresii. Când suntem intenşi, dar relaxaţi, comunicăm atenţie. Când suntem nervoşi şi agitaţi comunicăm nedorinţa de a fi acolo. Atunci când suntem consevenţi în comportamentul atent, noi comunicăm intens. Când ne înroşim sau devenim palizi comunicăm diferite nivele de reacţii faţă de cei ajutaţi. Este important să ne situăm "împreună" într-un comportament al atenţiei.

Putem practica postura noastră în ceea ce priveşte atenţia, mai întâi în faţa oglinzii şi apoi cu oamenii pe care îi vedem în fiecare zi, către care vrem să comunicăm interesul nostru şi preocuparea noastră. Ne putem simţi neândemânatici la început; după aceea, totuşi, ar trebui să observăm că ne concentrăm mai mult asupra celeilalte persoane şi că cealaltă persoană este mult mai atentă la noi.

Observarea

Probabil cea mai importantă îndemânare pe care atenţia personală o pregăteşte este observarea. Îndemânările observării sunt îndemânările de ajutor cele mai de bază. Ele sunt sursa cunoştinţelor noastre importante despre cei ajutaţi. Când toate acestea eşuează accentuăm observarea celor ajutaţi de noi. Învăţăm mai mult despre ceea ce trebuie să ştim despre oameni, prin observarea lor. Învăţăm despre nivelele energetice ale celor ajutaţi de noi, prin observarea lor fizică. Învăţăm despre sentimentele celor ajutaţi de noi, prin observarea lor emoţională. Învăţăm despre entuziasmul

celor ajutaţi pentru implicare, prin observarea lor intelectuală. Observarea celor ajutaţi de noi ne pregăteşte pentru ascultarea lor.

Cel mai important lucru pe care îl putem şti despre cei ajutaţi de noi este nivelul lor de energie. Nivelul energetic este cantitatea de efort fizic depus pentru atingerea scopurilor. Cunoscând cât de mult oamenii pot susţine nivele înalte de funcţionare este esenţial pentru cunoaşterea modului în care oamenii pot cunoaşte viaţa lor. Doar oamenii cu înalte nivele de energie pot cunoaşte plenitudinea vieţii. Persoanele cu nivele scăzute de energie au dificultăţi mari în întâmpinarea celor mai simple necesităţi din viaţa de zi cu zi.

Putem observa nivelul energetic în trei principale domenii: conformaţia corpului, postura şi ţinuta. De exemplu, cei ajutaţi, a căror supragreutate sau subgreutate fizică sau al căror tonus muscular este slab vor tinde să aibă nivele scăzute de energie. În plus, cei ajutaţi, care au un mers greoi preiau poziţii care sugerează energie scăzută.În sfârşit cei ajutaţi, care omit să dovedească înfăţişări îngrijite şi curate, în mod obişnuit nu au energia să se întreţină pe ei înşişi.

ÎNTELEGE PAŞIIŢinutăPostura

Conformaţia corpului

Nivelul emoţional ne va arăta sentimentele celor ajutaţi. Un nivel emoţional înalt înseamnă că cei ajutaţi au sentimente destul de "ridicate" pentru a dobândi îndemânările corespunzătoare. Un nivel emoţional scăzut înseamnă sentimente "coborâte" şi performanţe scăzute. Putem observa nivelul emoţional în trei domenii specifice: postură, comportament şi expresii faciale. Dimensiunea posturală accentuiază semnele unei depresii sau tensiuni. De exem-plu, umerii şi capul aplecate pot indica sentimente "coborâte" , în timp ce postura rigidă şi musculatura încordată sunt semnele unei tensiuni. Dimensiunea comportamentală reflectă semne similare, cu mers lent, indicând sentimente "coborâte" şi gesturi agitate, sugerând tensiune. Putem face inferenţe similare pentru expresiile faciale de bază, de bucurie, surpriză, frică, teamă, tristeţe, ruşine şi interes.

În cele din urmă, dimensiunea care distinge oamenii de celelalte forme de viaţă este intelectul nostru. Un nivel înalt al pregătiri intelectuale înseamnă că cei ajutaţi sunt pregătiţi să se concentreze pe sarcinile lor, în timp ce un nivel scăzut înseamnă că ei nu sunt pregătiţi.

Putem observa nivelul intelectual în aceleaşi trei domenii specifice: postural, comportamental şi expresii faciale. De exemplu, o postură gârbovită, situată departe de învăţarea experienţei poate indica o lipsă de pregătire pentru procesare. Similar, expresiile comportamentale nehotărâte pot indica situarea departe de învăţare. În final, expresiile faciale vor indica nivelul concentrării interesului pe experienţa apropiată.

ÎNŢELEGE PAŞIIPostură

ComportamentExpresie

O cale a structurării observării este de a observa pe cei ajutaţi pentru exact aceeaşi postură atentă pe care încercăm să o dovedim ca ajutători. Aceste inferenţe observaţionale ne vor ajuta să ne ghidămîn interpretarea comportamentului pe care-l observăm. Putem completa aceste inferenţe cu abundenţa celorlalte observaţii. Putem face inferenţe despre funcţionarea celor ajutaţi, de la aceste date care urmează:

NIVELE ALE ATENŢIEI DOMENIUL ATENŢIE

COBORÂTĂATENŢIE MODERATĂ

ATENŢIE ÎNALTĂ

Fizic Energie coborâtă Energie moderată Energie înaltăEmoţional Sentimente joase Sentimente

confuzeSentimente ridicate

Intelectual Pregătire scăzută Pregătire medie Pregătire înaltă

Probabil, unele dintre cele mai importante observaţii pe care le putem face sunt discrepanţele şi incongruenţele în comportamentul şi înfăţişarea oamenilor. A fi incongruent, pur şi simplu înseamnă că oamenii nu sunt consecvenţi în diferitele aspecte ale comportamentului sau înfăţişării lor. De exemplu, oamenii pot spune că se simt bine, în timp ce stau prăbuşiţi, uitându-se în jos şi sunt agitaţi.

Incongruenţa este un semn important al oamenilor aflaţi în încurcătură. Probabil, cel mai important aspect al comportamentului la care puteţi răspunde iniţial este dorinţa celor ajutaţi de a reuşi "împreună". Mai mult decât orice pe lume, cei ajutaţi doresc să devină capabili să funcţioneze eficient, fără acele evidente inconsecvenţe în acţiunile lor.

Ne putem observa pe noi înşine în aceeaşi manieră în care îi observăm pe ceilalţi. Ce spune despre noi înfăţişarea sau comportamentul nostru? Arătăm un nivel înalt de energie, sentimente şi entuziasm faţă de ajutor? Suntem congruenţi în comportamentul nostru şi în dorinţa exprimată faţă de ajutor?

Putem, de asemenea, utiliza observaţiile asupra noastră şi asupra celor ajutaţi pentru a-i implica pe cei ajutaţi în ajutor. În ajutor ar trebui să ne concentrăm întreaga noastră fiinţă pe cei ajutaţi şi pe expresiile experienţei/trăirii lor. În această manieră, noi comunicăm non-verbal că suntem atenţi la ei şi ne-am concentrat interesul nostru în ceea ce priveşte experienţa lor asupra lor. Făcând astfel creştem sentimentul de confort şi securitate în ajutor al ajutatului.

Ascultarea

Sursele in-putului că noi suntem cel mai adesea angajaţi în ajutor sunt expresiile verbale ale celor ajutaţi. Ceea ce spun oamenii şi cum spun, ne spune multe despre modul în care ei se văd pe ei înşişi şi lumea din jurul lor. În cele din urmă, expresiile verbale ale celor ajutaţi sunt sursele cele mai puternice de înţelegere empatică pentru cel care ajută.

Când le oferim celor ajutaţi atenţia noastră completă şi necondiţionată suntem pregătiţi pentru ascultarea expresiilor lor verbale. Cu cît suntem mai atenţi la aluziile exterioare prezentate de cei ajutaţi, cu atît mai mult putem fi atenţi la aluziile interioare reflectând experienţa lor lăuntrică. Există multe căi prin care noi putem dezvolta îndemânările noastre de ascultare. Acestea

include: obţinerea unui motiv pentru ascultare, suspendarea judecăţilor noastre, concentrarea pe cel ajutat şi pe conţinut, reamintirea expresiilor din timpul ascultării pentru teme comune. Ascultarea ne pregăteşte pentru răspunsul empatic la cei ajutaţi. În primul rând, ca ascultători ar trebui să ştim de ce ascultăm. Ar trebui să existe un motiv pentru ascultare. Scopul ajutorului este motivul pentru ascultare: adunarea tuturor informaţiilor pe care le putem lega de problemele sau scopurile prezentate de cei ajutaţi.

Aşa cum observăm, tot la fel ar trebui să ascultăm aluziile referitoare la funcţionarea nivelelor fizic, emoţional şi intelectual. Pentru a face asta trebuie să ne concentrăm nu doar pe cuvinte, ci, de asemenea, pe tonul vocii şi pe maniera de prezentare. Cuvintele ne vor spune despre conţinutul intelectual al experienţelor ajutatului. Tonul vocii ne va spune despre sentimentele ajutatului. Maniera de prezentare ne va spune despre nivelul energetic al ajutatului. De exemplu, conţinutul exprimat printr-un ton trist, într-o manieră nepăsătoare sugerează un ajutat depresiv, cu un nivel scăzut de energie.

ÎNŢELEGE PAŞIIManieră

TonCuvinte

Apoi, este important să suspendăm propriile noastre judecăţi în ascultare, cel puţin iniţial. Dacă ascultăm ceea ce spun cei ajutaţi trebuie să suspendăm temporar lucrurile pe care ni le spunem nouă înşine. Trebuie să ne lăsăm cufundaţi în mesajele celor ajutaţi fără a încerca de a lua decizii cu privire la ei. Suspendarea judecăţii înseamnă suspendarea valorilor şi atitudinilor referitoare la conţinutul expresiilor celor ajutaţi. De exemplu, putem să nu aprobăm comportamentele celor ajutaţi sau modul în care îşi trăiesc viaţa. Totuşi, sentimentele nostre nu sunt semnificative pentru experienţele celor ajutaţi şi scopul nostru este de a uşura dezvoltarea celor ajutaţi. În plus, trebuie să fim prudenţi în oferirea soluţiilor premature, indiferent de câte ori am mai discutat despre asta cu alţii. Fiecare ajutat are o experienţă unică şi este treaba noastră să admitem unicitatea experienţei pentru a reuşi.

ÎNŢELEGE PAŞIISoluţii

AtitudiniValori

Probabil, cel mai important lucru în ascultare este de a ne concentra pe cei ajutaţi. Ne concentrăm pe cei ajutaţi, prin rezistenţa la distrageri. La fel cum rezistăm iniţial la judecata interioară, la fel de mult putem rezista la distragerile exterioare. Vor fi întotdeauna o mulţime de astfel de lucruri care să meargă în aşa fel încât să nu ne ajute să ascultăm.

Trebuie să ne aşezăm într-un loc liniştit, astfel încât să ne putem concentra pe experienţele lăuntrice ale celor ajutaţi. Până la un anumit grad putem utiliza contextul de ajutor care evită zgomotele, priveliştile şi oamenii - nimic sau nimeni care să ne distragă atenţia de la cei ajutaţi, pe care îi ascultăm. Trebuie să utilizăm toată energia, afectul şi intelectul ca să ne concentrăm pe experienţele lăuntrice ale celor ajutaţi şi pe comportamentele exterioare, astfel încât să putem răspunde cu exactitate la acele experienţe şi comportamente.

ÎNŢELEGE PAŞIIEperienţa interioară

Comportamente exterioareRezistenţa la distrageri

În ascultarea celor ajutaţi trebuie să ne concentrăm, iniţial pe conţinut. În concentrarea pe conţinut vrem să fim siguri că avem toate detaliile despre experienţele celor ajutaţi. Altfel, nu vom fi capabili să-i ajutăm să înţeleagă experienţele lor. Ne concentrăm pe conţinut, făcând în aşa fel încât să fim siguri că am acoperit toate interogaţiile de bază: Cine? Ce? De ce? Când? Unde? Cum?

Răspunzând la aceste întrebări putem fi siguri că avem ingredientele de bază ale conţinutului experienţelor celor ajutaţi.

ÎNŢELEGE PAŞIICând? Unde? Cum?

Ce? De ce?Cine?

Ar trebui să ne concentrăm destul de intens pentru a fi capabili de a ne reaminti atât conţinutul, cât şi afectul expresiei. La expresii scurte, ar trebui să ne reamintim întreaga expresie verbală. La expresii lungi, ar trebui să ne reamintim esenţa expresiei. Puteţi încerca acum să vă reamintiţi următoarea expresie a unui bărbat tânăr, aflat în încurcătură:

"Lucrurile nu merg prea bine pentru mine; nici la şcoală; nici cu prietena mea. Pur şi simplu mi se pare că mă poticnesc. Mă prefac în fiecare zi, dar în interiorul meu sunt în realitate deprimat (descurajat), deoarece nu sunt sigur de ceea ce vreau să fac sau unde vreau să ajung."

Acum practicaţi îndemânările ascultării în reamintirea expresiei. Care sunt aluziile referitoare la nivelul energetic al bărbatului tânăr şi starea de spirit? Care sunt interogaţiile de bază referitoare la experienţa sa. Care sunt "pauzele" în exprimarea sa? Toate aceste aluzii vor fi baza pentru explorarea de mai târziu în cadrul ajutorului.

ÎNŢELEGE PAŞIIPauzeAfect

Conţinut Trebuie să învăţăm să ne reamintim expresiile pentru o perioadă de

timp. Făcând astfel, suntem atenţi la temele comune din experienţele celor ajutaţi. Temele importante ale celor ajutaţi vor fi repetate, din nou şi din nou. În mod obişnuit, cei ajutaţi vor investi mai multă intensitate în aceste teme, deoarece încearcă să ni le comunice nouă.

Aceste teme ne vor arăta ceea ce încearcă ajutaţii într-adevăr să spună despre ei, cu cuvintele lor. Ne vor spune de unde "vin", dacă tocmai le-am dat oportunitatea s-o facă. Avem nevoie doar să primim mesajele pe care ni le transmit ei şi să le procesăm pentru temele comune, astfel încât să ne pregătim pentru răspunsul faţă de cei ajutaţi.

Ar trebui să practicăm ascultarea temelor, în conversaţiile noastre zilnice. Pentru moment, putem utiliza studiul de caz, de la începutul şi de la sfârşitul fiecărui capitol. Vedeţi cât de bine ne descurcăm referitorla implicarea celor ajutaţi.

ÎNŢELEGE PAŞIITeme comune

IntensitateRepetare

Nu există întrebare pe care ascultarea să n-o rezolve. Necesită concentrare intensă. Totuşi aşa cum există nivele diferite ale citirii, sunt, de asemenea, grade diferite ale ascultării. Cei mai mulţi oameni vorbesc cu o frecvenţă de 100-150 cuvinte pe minut. Totuşi, putem uşor asculta la o frecvenţă de 2-3 ori mai mult. Putem face asta în timpul liber, prin reflectarea asupra lucrurilor pe care le-au spus ajutaţii.

Cei mai mulţi dintre noi nu sunt învăţaţi să asculte sau să audă. Vechimea (durata) condiţionării are legătură cu acest lucru. Suntem distraţi, deoarece nu vrem să auzim. Denaturăm expresiile, din cauza implicaţiilor neînţelegerii. Cele mai multe dintre ele sunt implicaţiile intimităţii, care îi fac pe oameni temători. Chiar dacă am fost condiţionaţi să nu ascultăm sau să auzim, acum trebuie să ne antrenăm să ascultăm atent şi să auzim.

ÎNŢELEGE PAŞIIAuz

ReflectareAscultare

Una din căile structurării ascultării este de a testa reamintirea expresiilor verbale ale oamenilor. Constă în simpla ascultare a acestor expresii şi încercarea de a repeta verbal ceea ce aţi auzit. Putem practica într-o interacţiune pe viu sau cu expresii scrise sau înregistrate. Putem evalua acurateţea reamintirilor noastre după cum urmează:

Acurateţe înaltă - Reamintirea expresiei verbale

Acurateţe moderată - Reamintirea esenţei expresiei

Acurateţe coborâtă - Puţină sau deloc reamintire a expresiei

În cele din urmă, întregul proces de ajutor verbal atârnă de capacitatea noastră de a asculta, de conţinutul procesului şi de influenţa expresiilor celor ajutaţi.

Acum putem începe să construim propria scală de evaluare cumulativă. Dacă cel care ajută dovedeşte atenţie personală, observare şi ascultare faţă de cei ajutaţi putem evalua pe cel care acordă ajutor ca fiind foarte atent (nivel 2.0.). Dacă cel care ajută posedă doar atenţie personală, atunci cel care acordă ajutor este evaluat ca fiind mai puţin atent (nivel 1.5). Dacă cel care acordă ajutor nu dovedeşte atenţie personală, atunci el nu poate fi evaluat ca având legătură cu cel ajutat (nivel 1.0).

NIVELE ALE AJUTORULUI5.0.

4.5 4.0. 3.5. 3.0. 2.5 2.0. Observare şi ascultare 1.5. Atenţie personală 1.0. Neatenţie

Dacă am fost atenţi efectiv la cei ajutaţi îi putem implica apoi în ajutor. Cei ajutaţi se vor simţi liniştiţi, prin pregătirea pe care o facem pentru ei. Se vor simţi securizaţi, prin atenţia şi încrederea în observaţiile noastre. Vor începe să împărtăşească experienţele lor şi noi vom avea oportunitatea să ascultăm şi să auzim expresiile lor.

Mai presus decât orice, cei ajutaţi vor începe să dovedească reciprocitate, prin implicarea lor în procesul de ajutor. Se vor pregăti pentru şedinţă. Vor deveni atenţi şi se vor observa pe ei înşişi şi pe ceilalţi. Vor începe să împărtăşească experienţele lor şi să asculte la rândul lor expresiile celorlalţi. Făcând astfel, cei ajutaţi ne vor semnala entuziasmul lor de a începe faza exploratorie a ajutorului.

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE CEL CARE AJUTĂ: Atenţie

AJUTAT: ImplicareCa la orice alt tip de îndemânare, veţi dori să practicaţi îndemânările

atenţiei până când le veţi integra în personalitatea dvs, ca şi peroana care acordă ajutor din studiul de caz următor.

STUDIU DE CAZ # 2 - ATENŢIA CALIFICATĂ

Terry este un bărbat în vârstă de 23 de ani care este înalt, cu umeri laţi şi bine făcut. El pare să fie agitat şi supărat. Când Paula, terapeuta l-a întâlnit prima dată pe Terry, era în biroul ei. Singura ei pregătire a fost un telefon din partea unei companii, unde ea a avut un contract pentru a se ocupa de consilierea angajaţilor, rugând-o să stabilească o întâlnire urgentă în această după amiază.

Când Paula a intrat în sala de aşteptare a fost surprinsă. Terry nu arăta ca un client tipic de al ei. Era înalt, musculos şi se mişca rapid. Purta haine de lucru, curate, dar evident utilizate în acest scop. Şi era nervos. Se plimba înainte şi înapoi, faţa sa era crispată de efortul de a-şi controla furia. După ce a ezitat o fracţiune de secundă, ea s-a apropiat.

Paula: (reamintindu-şi sieşi să rămână relaxată): "Bună dimineaţa. Dvs.trebuie să fiţi dl.Mason."Terry: "Da."Paula: "Numele meu este Paula Rantoul." (Terry îi apucă mâna, cu o putere care ameninţă să-i strivească degetele, dar care s-a dovedit a fi doar o

strângere de mână puternică). "Vă rog intraţi în biroul meu. Luaţi loc pe un scaun la fereastră; este mult mai confortabil." (În timp ce Terry se aşează, Paula îi oferă o ceaşcă de cafea pe care el o refuză. Paula se aşează pe un scaun opus, înclinându-se în faţă)."Acum, înţeleg că aţi vrut să mă vedeţi în legătură cu anumite lucruri care vă frământă."Terry: "Şeful meu de echipă ! Dacă nu învăţ să-mi controlez temperamentul, întreaga mea viaţă se va îndrepta spre … !" (Paula se înclină puţin mai mult în faţă şi se uită deschis la Terry). "Nu ştiu cum mă poate ajuta o fetiţă ca dumneata dar sunt gata să încerc orice !"

Pe urmă a vorbit alte 15 minute non-stop. Deodată a sărit în sus şi a început să se plimbe rapid, bătându-se cu pumnul peste mână din nou şi din nou în timp ce vorbea. Paula a rămas pe scaun întorcându-se cu faţa la el, în timp ce el se plimba înainte şi înapoi. Când şi-a dat seama ce făcea a zâmbit timid şi s-a aşezat din nou jos. În cele din urmă şi-a oprit tirada şi stând pe scaun s-a uitat la Paula, care stătea în faţa lui.

Terry: "Ştii, ai într-adevăr curaj. Cele mai multe femei ar fi luat-o la fugă sau ar fi încercat să mă facă să stau într-un loc. De ce tu nu ?"Paula: (calmă uitându-se la Terry): "Nu ai nevoie de o altă persoană de care să te temi, nici de o mamă care să te critice acum. Ai spus că vrei ca cineva să te ajute. Vreau să descopăr ce fel de persoană eşti, dacă pot să continui cu o astfel de persoană. Nu pot face asta dacă trebuie să alerg după tine sau încercând să obţin de la tine ceea ce vreau."Terry: (uitându-se mirat pentru un minut, apoi zâmbind): "Ştii într-adevăr ce ai de făcut. Fă-o."Paula: (întorcându-i zâmbetul): "Eşti prea puternic pentru mine pentru a te trata indulgent. Eşti prea puternic pentru a te trata tu însuţi indulgent."Terry: "Ştii, ai dreptate. Nu vreau să ies de sub control. Toate acestea m-au băgat în bucluc."

S-au folosit fiecare din îndemânările atenţiei, utilizate de Paula pentru a menţine contactul cu Terry. Ea a dovedit atenţie, prin pregătirea ei, a mediului şi a lui Terry pentru interacţiune. A făcut asta, păstrându-şi tensiunea sub control, calmându-l pe Terry şi făcând biroul ei cât mai confortabil şi tot ce a putut pentru interacţiunea cu Terry: s-a asigurat că a putut păstra un bun contact vizual. S-a înclinat în faţă şi fiind directă/categorică cu Terry chiar şi când acesta se agita înainte şi înapoi. A făcut observaţiile care au ajutat-o să recunoască că Terry era sub controlul furiei sale ;;;;;;;;;;;;;; Şi a ascultat ce a avut de spus, încercând să obţină informaţii, pe care să le utilizeze în viitor.

Efortul ei a fost răsplătit. Utilizarea consecventă de către ea a îndemânărilor atenţiei a avut drept rezultat obţinerea din partea lui Terry a angajamentului de a lucra cu ea, recunoscând că ea îl poate ajuta să se dezvolte.

CAPITOLUL IIATENŢIA - IMPLICAREA AJUTATULUI

Vedere de ansamblu

Cel care ajută îi dă posibilitatea ajutatului să devină implicat în procesul de ajutor, prin intermediul atenţiei. Atenţia este definită ca "acordarea atenţiei (preocupării) unei alte persoane". Îndemânările atenţiei includ: atenţia fizică, observarea şi ascultarea.

Înainte de a completa exerciţiile citiţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului".

Exerciţiul 2: Explorarea îndemânărilor atenţiei

IntoducereUrmătoarele exerciţii, vă vor ajuta să deveniţi informaţi în legătură cu

îndemânările atenţiei.InstrucţiuniStop! Nu mişcaţi nici un muşchi până când nu terminaţi de citit

aceasta!Acum priviţi-vă. Cum sunteţi aşezaţi? Ce purtaţi? Cum arată expresia

dvs. facială?

Exerciţiu1. Descrieţi-vă

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 2. Din această descriere ce concluzii puteţi trage despre dvs.? __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Sunteţi aşezaţi într-un mod care să vă ajute să învăţaţi? __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Ce puteţi schimba, în aşa fel încât să fiţi mai capabili să învăţaţi ?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Atenţia personală

Vedere de ansamblu

Atenţia personală include implicarea celeilalte persoane, atenţie contextuală, atenţie fizică şi atenţie posturală. Pentru a fi siguri că aţi înţeles atenţia personală revedeţi paginile 17-37 din "Arta ajutorului".

Exerciţiul 3 : Distingerea implicăriiIntroducereEste important ca un ajutat să fie implicat în proces. De aceea, anterior

întâlnirii cu ajutatul, ar trebui să vă informaţi personal despre cine, ce, când, unde, cum şi de ce (interogaţiile de bază). Aceasta vă va ajuta în implicarea

persoanei în procesul de ajutor. Următorul exemplu este o bună ilustrare a implicării; relatează cine se întâlneşte cu cine, care este scopul interviului, când şi unde va avea loc, cum persoana îl va întâlni pe domnul Kennerly şi de ce persoana ar trebui să vină la interviu (interogaţiile de bază).

"Bună, te vei întâlni cu mine, domnule Kennerly, la 10.00. Biroul meu este camera 306, aici la clinică, unde vei veni vineri. Dacă vii la recepţioneră, în vestibulul principal, ea mă va suna şi eu voi coborî să vă întâlnesc. Prima întâlnire va fi de explorare a problemelor pe care le exprimaţi, iar scopul dvs. va fi să listaţi şi să specificaţi un punct de plecare, în aşa fel încât să vă putem ajuta să acţionaţi pentru clarificarea acestor probleme. Păreaţi nerăbdător să începeţi să vă schimbaţi viaţa."

Următorul exemplu este un exemplu prost de implicare. Relatează doar cine cu cine se întâlneşte şi unde.

"Bună, sunt doamna Schan. V-am stabilit o întâlnire la ora 3.00, marţi. Vă voi căuta înainte de a vă vedea, atunci. "

InstrucţiuniDupă citirea următoarelor exemple, identificaţi interogaţiile de bază, în

fiecare din exerciţiile implicării. În exerciţii, una din afirmaţii este completă, în timp ce celelalte au lipsă câteva informaţii.

Exemplu"Mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu tine să văd ce mai faci. Ce zici de

masa de prânz, sâmbătă? Ne vom întâlni la cafeneaua lui Nick, la 12.30. Amândoi putem avea un prânz destins şi putem vorbi despre progresul pe care l-ai făcut de când ne-am văzut ultima dată."

Cine: Amândoi.Ce: Întâlnirea pentru prânz.Când: Sâmbătă la 12.30.Unde: Cafeneaua lui Nick.De ce: Să vorbească despre progresul pe care ea l-a făcut.Cum: …

Exerciţiu

1. "De ce nu vii pe acasă luni, Susie? Putem vorbi atunci."Cine: _______________________________________________________________________Ce: _______________________________________________________________________Când: _______________________________________________________________________Unde: _______________________________________________________________________De ce: _______________________________________________________________________Cum: _______________________________________________________________________

2. "Şeful de secţie a spus că te-ai plâns cu privire la sarcinile tale de lucru. Cred că este o slujbă bună. Îţi permite să lucrezi cu maşina, lucru la care te pricepi. Şi apoi am muncit foarte mult ca să obţin această slujbă pentru tine. Oricum, îţi voi da indicaţiile necesare pentru a veni la biroul meu şi vom discuta despre asta. Îţi voi explica totul atunci. Vreau să înţelegi punctul meu de vedere. Nu ştiu de ce voi băieţi nu sunteţi niciodată fericiţi. Nu pot face multe acum, dar vin-o jos. Te voi vedea."

Cine: _______________________________________________________________________Ce: _______________________________________________________________________Când: _______________________________________________________________________Unde: ______________________________________________________________________De ce: ______________________________________________________________________Cum: ______________________________________________________________________

3. "Laboratorul a sunat. Vor să-ţi facă analizele. Aranjează prin cameră astăzi după amiază, astfel încât să fii gata când sosesc ei."

Cine: ______________________________________________________________________Ce: _______________________________________________________________________Când: _______________________________________________________________________Unde: ______________________________________________________________________De ce: _______________________________________________________________________Cum: ______________________________________________________________________

Exerciţiul 4 : Practicarea implicăriiIntroducereAcest exerciţiu vă va da şansa să vedeţi modul în care implicarea

poate fi aplicată la situaţia dvs.InstrucţiuniDupă citirea simplei afirmaţii prezentate mai jos scrieţi o afirmaţie pe

care o puteţi utiliza pentru a implica pe cineva, pe care-l puteţi întâlni în prezenta sau viitoarea activitate de ajutor (de exemplu: domeniul social, medicină, justiţie criminală, educaţie, etc.). Asiguraţi-vă că aţi inclus interogaţiile de bază.

Exemplu"Bună Jennifer, sunt Mark Sampson de la Biroul de Consiliere

Profesională. Am sunat să confirm întâlnirea noastră pentru vineri la 10.30. Biroul meu este în clădirea Bradley, camera 105. Dacă parcaţi în spatele clădirii şi mergeţi la intrarea din spate, biroul meu este prima uşă pe dreapta. Vom utiliza această primă şedinţă pentru a vedea ce doriţi să învăţaţi de la şedinţele noastre de consiliere profesională."

ExerciţiuExprimarea implicării dvs.:

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 5 : Distingerea atenţiei contextualeIntroducereÎn orice interacţiune de ajutor, mobilierul şi mediul ar trebui să nu

creeze bariere sau să constituie distrageri pentru procesul de ajutor.

Instrucţiuni În exerciţiu identificaţi trei locuri pe care le utilizaţi în mod obişnuit atunci când staţi de vorbă cu prietenii şi familia. Descrieţi pe scurt situaţia contextuală şi identificaţi unele forţe şi deficite. Un exemplu este prezentat mai jos.

ExempluMediul: BucătărieDescriere: Bucătărie mică, cu masă rotundă, în faţa ferestrei.Forţe contextuale: Cald, cameră plăcută, scaunele pot fi mutate, mai aproape sau mai departe foarte bine.Deficite contextuale: Membrii familiei, urilizând bucătăria pot distrage atenţia.

Exerciţiu1. Mediu: ____________________________________________________________________ Descriere: __________________________________________________________________ Forţe contextuale: ____________________________________________________________ Deficite contextuale: __________________________________________________________

2. Mediu: ____________________________________________________________________ Desriere: __________________________________________________________________ Forţe contextuale: ___________________________________________________________ Deficite contextuale: __________________________________________________________

3. Mediu: ____________________________________________________________________ Descriere: __________________________________________________________________

Forţe contextuale: ___________________________________________________________ Deficite contextuale: _________________________________________________________

Exerciţiul 6 : Distingerea autopregătirii îndemânărilorIntroducereAnterior întâlnirii cu ajutatul trebuie să recapitulaţi ce ştiţi despre

client, să identificaţi scopul interacţiunii şi să eliminaţi orice tensiune personală.

Instrucţiuni Identificaţi punctul de vedere general, scopul şi eforturile de relaxare, în fiecare din exerciţiile autopregătitoare. Două exemple sunt prezentate înainte de exerciţii.

ExempluCarol a avut o zi lungă şi foarte dificilă. Doi oameni au sunat-o pentru

întâlniri urgente. Era frântă la ultima întâlnire din acea zi, una din întâlnirile urgente. Inspirând adânc s-a uitat la ceas şi apoi i-a rezervat câteva momente să se uite prin dosarul clientului, în special la ultima şedinţă. A încercat de asemenea să-şi amintească ce i-a spus persoana la telefon şi cum părea ea. În mintea ei era hotărâtă că va ajuta persoana datorită urgenţei şi apoi va încerca să stabilească o legătură cu scopurile deja pregătite, pentru timpul cât vor sta împreună. În final s-a aşezat pe scaun şi a închis ochii. A inspirat de câteva ori adânc. Conştient şi-a relaxat muşchii feţei, gâtului, umerilor şi restul corpului. Odată ce a terminat s-a ridicat şi s-a îndreptat spre uşă pentru a întâmpina persoana.

RECAPITULARE: Citeşte dosarul clientului.SCOP: Rezolvă urgenţa, relaţionează urgenţa la scopuri.RELAXARE: Respiraţie adâncă, relaxarea muşchilor.

Chris a venit mai târziu la birou. S-a trezit epuizată, după un sfârşit de săptămână activ şi distractiv. Prima sa întâlnire stabilită, Evelyn, aştepta. Uitându-se la ceas ştia că va rămâne în urmă tot restul zilei.

Chris: "Bună dimineaţa Evelyn. Ce mai faci astăzi ?"Evelyn: " Sunt bine Chris. "Chris: "Îmi pare rău că te-am făcut să aştepţi. Lasă-mă să iau o ceaşcă de cafea şi apoi vom începe."

Chris şi-a adus o ceaşcă de cafea şi apoi s-a uitat pe biroul său. Existau două mesaje telefonice şi o anulare. A zâmbit. Înseamnă că putea prinde şi chiar să aibă o pauză în timpul zilei. Încă zâmbind s-a îndreptat spre uşă şi a invitat-o pe Evelyn în biroul ei.

RECAPITULARE: Nici una.SCOP: Nici unul.RELAXARE: Ceaşcă de cafea.

Exerciţiu 1. Joyce regretă întâlnirea cu Katherine. Într-adevăr, nu voia să o vadă. Într-o astfel de situaţie tot ce putea fi mai rău s-a întâmplat în acea zi. Vremea era înăbuşitoare şi umedă. Autobuzul s-a stricat în drum spre casă, astfel încât ea a trebuit să meargă ultimile două mile pe jos. Aerul condiţionat s-a stricat şi nu a avut timp să facă o baie înainte de a sosi Katherine. Tot ce putea gândi era cât de obosită şi flămândă era şi în acelaşi timp cât era de rea că nu voia s-o vadă pe Katherine. În timp ce Joyce gândea astfel, foarte preocupată, soneria a sunat. A deschis uşa pentru a o lăsa pe Katherine să intre, întâmpinând-o cu un distrat şi plictisit: "Bună, intră.".

RECAPITULARE: _____________________________________________________________SCOP: _______________________________________________________________________RELAXARE: _________________________________________________________________

2. Marsha Miller a coborât în holul de la biroul ei. În faţa uşii sale stătea unul dintre studenţii ei, Mark. Mark avea de gând să vadă ce notă a luat, dacă nu s-a întâmplat ceva drastic. În timp ce ea se îndrepta spre uşă Mark a spus: "Dr. Miller, pot să vorbesc cu dvs. despre oră?"

"Sigur Mark. Dă-mi numai un minut. Bine? "Marsha a intrat în biroul ei şi s-a aşezat în spatele pupitrului. A scos

lucrările din clasa lui Mark şi a revăzut scorurile la testul său. A observat că a făcut bine la 2 din lucrările date, dar nici una nu era destul de bună. Cu un oftat s-a lăsat pe spate şi a închis ochii lăsându-şi mintea clară, firesc. După câteva minute s-a îndreptat spre uşă şi a spus: "Intră, Mark".

RECAPITULARE: _____________________________________________________________SCOP: _______________________________________________________________________RELAXARE: _________________________________________________________________

3. Charles nu s-a întâlnit înainte de prânz cu Isabel. Ştia că avea să-i spună câteva lucruri care ei nu i-ar fi plăcut, despre comportamentul ei în birou. A stat şi s-a gândit la comportamentul ei din ultimile câteva luni, întârzierile repetate, comportamentul obosit, timpul scurt şi evitarea lui şi a coechipierilor. Da, în mod hotărât se întâmpla ceva. El s-a decis că cel mai bun lucru era să-i recomande ca ea să vadă un consilier, dar mai întâi trebuia s-o asculte pentru a vedea ce anume i-a creat aceste probleme. Asta este tot ceea ce a făcut el astăzi; i-a spus ceea ce a observat şi a ascultat. Uitându-se la ceas a văzut că mai avea câteva minute înainte de ora 12.00. Ar trebui să dicteze scrisoarea pe care o avea de terminat? Nu, s-a decis şi, în schimb s-a aşezat pe scaun şi a început să se gândească. La prânz s-a dus la biroul lui Isabel s-o întâlnească şi să meargă la restaurant.

RECAPITULARE: _____________________________________________________________SCOP: _______________________________________________________________________RELAXARE: _________________________________________________________________

Exerciţiul 7: Practicarea autopregătirii

Introducere

Acest exerciţiu vă va da şansa să vedeţi cum autopregătirea poate fi aplicată la situaţia dvs.

InstrucţiuniAlegeţi pe cineva de care ştiţi că vă place cu adevărat. Scrieţi o scurtă

descriere a ultimelor două interacţiuni cu persoana. Apoi scrieţi un scop pentru următoarea interacţiune şi modul în care vă puteţi relaxa înainte de actuala interacţiune.

ExerciţiuScrieţi informaţii complete despre persoană, scop şi relaxare.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 8: Eliminarea distragerilor Introducere

Este important să îndepărtaţi orice distragere din mediul de ajutor, astfel încât atât cel care ajută, cât şi cel ajutat să poată fi mult mai atenţi.

InstrucţiuniEnumeraţi 10 lucruri care vă pot distrage în timpul interacţiunii de

ajutor. Nişte exemple vă sunt date mai jos.

ExempleTemperatură scăzută în cameră.Fond muzical neregulat.

Exerciţiu1. ___________________________________________________________________________2. ___________________________________________________________________________3. ___________________________________________________________________________4. ___________________________________________________________________________5. ___________________________________________________________________________6. ___________________________________________________________________________7. ___________________________________________________________________________8. ___________________________________________________________________________9. ___________________________________________________________________________10. __________________________________________________________________________

Exerciţiul 9: Atenţia contextuală în căminul dvs.IntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să aplicaţi atenţia contextuală în căminul

dvs.

InstrucţiuniIdentificaţi locul din căminul dvs. unde staţi cel mai frecvent de vorbă

cu ceilalţi oameni. Apoi enumeraţi lucruri prin care puteţi schimba sau îmbunătăţi acest loc, care să faciliteze interacţiunea personală.

ExempluLocul din casă unde stau cel mai frecvent de vorbă cu oamenii este:Camera de zi.

Cele trei lucruri pe care le-aş putea schimba sau îmbunătăţi pentru a facilita interacţiunea personală sunt: 1. Să închid casetofonul sau televizorul, în timp ce stau de vorbă. 2. Să mut scaunele în faţa canapelei. 3. Să schimb aranjamentul floral, în aşa fel încât să nu-mi blocheze vederea.

ExerciţiuLocul din casă unde stau cel mai frecvent de vorbă cu oamenii este:

_____________________________________________________________________________

Cele trei lucruri pe care le-aş putea schimba sau îmbunătăţi pentru a facilita interacţiunile interpersonale sunt:1. ___________________________________________________________________________2. ___________________________________________________________________________3. ___________________________________________________________________________

Exerciţiul 10: Distingerea atenţiei posturaleIntroducereCorpul celui care ajută ar trebui să fie poziţionat pentru a comunica

atenţie: scrutare, înclinarea în faţă, menţinerea contactului viuzal şi fără distrageri. Cel care ajută ar trebui de asemenea să menţină o diastanţă potrivită între el sau ea şi cel ajutat.

InstrucţiuniObservaţi următorii oameni pentru trei minute, în timp ce ei au o

conversaţie cu cineva. Enumeraţi deficitele şi bunurile atenţiei posturale, în spaţiul necesar.

ExempluIndivid observat: Un tată stând de vorbă cu fiul său în camera de zi despre posibilele colegii de frecventat.Deficitele atenţiei posturale: Calităţile atenţiei posturaleLăsarea pe spate în scaun: Contact vizual bunPicioarele sprijinite pe masa de cafea: Distanţă potrivită între tată şi fiuNe scrutareFumatulTelevizorul este deschis

Exerciţiu

1. Individ observat: Membru al familiei, coleg de cameră sau prieten Deficitele atenţiei posturale: Calităţile atenţiei posturale

2. Individ observat: Un vânzător dintr-un magazin, făcând o vânzare Deficitele atenţiei posturale: Calităţile atenţiei posturale

3. Individ observat: Un individ pe care-l cunoaşteţi, discutând cu o altă persoană la

şcoală sau la serviciu Deficitele atenţiei posturale: Calităţile atenţiei posturale

Observarea

Vederi de ansambluAtenţia personală ne pregăteşte să observăm. Observarea este cea

mai de seamă sursă a învăţării despre cel ajutat. Următoarele exerciţii vă vor ajuta să practicaţi îndemânrile observării. Vedeţi paginile 38-45 din "Arta ajutorului" pentru descrierea detaliată a observării.

Exerciţiul 11: Distingerea datelor din inferenţeIntroducereEste important să vă uitaţi la datele concrete mai întâi şi apoi să

trageţi concluziile dvs. din aceste date. Datele constau în comportamente observabile cum ar fi: "un zâmbet", "lacrimi", "pumni încleştaţi". În contrast concluziile includ: "persoane apropiate", "persoane deznădăjduite" şi "înfuriate".

InstrucţiuniIdentificaţi dacă următoarele afirmaţii reprezintă date sau inferenţe,

prin verificarea căsuţei corespunzătoare.

Exemplu Date Inferenţe Minte deschisă *

Tic facial *

Exerciţiu Date Inferenţe

1. Comportare nervoasă 2. Dispus să povestească3. Muşcarea buzei inferioare, încruntare4. Înfăţişare agitată5. 5 min 8 sec, umeri laţi, muşchi bine făcuţi6. Supragreutate de 20 livre, talie scurtă, pantaloni peticiţi

7. Copilaş şmecher8. Arată ca un bărbat………………..., nedemn de încredere, şmecher9. Strabism, se uită pieziş, merge greoi

10. Pare să se gândească departe 11. Vinovat, dacă am văzut vreodată unul 12. Piele palidă, respiraţie rapidă, puls puternic în gât 13. Prăbuşirea în scaun, umeri rotunzi, înclinarea pe spate, picioare drepte 14. Aproximativ 40 de ani purtând un costum modern, cravată asortată la culoare, purtând servietă, umeri drepţi 15. Arată tristă şi evident nefericită în viaţă, o persoană foarte nefericită 16. Corp splendid, ţinută severă 17. Postură bună, arată atent şi înzestrat cu nivel energetic înalt 18. O, ce vulgar 19. Stând drept, foarte drept, contact vizual direct, fără obiceiuri nervoase

Exerciţiul 12: Observarea eficientă Introducere

Aveţi acum nişte exerciţii privind distingerea datelor vizibile de inferenţe. Următorul exerciţiu vă va ajuta să organizaţi şi să trasaţi inferenţe corespunzătoare. Când practicarea îndemânărilor observării este de ajutor pentru a organiza observaţiile şi inferenţele noastre, pe un tabel cum este cel de mai jos vă va ajuta să verificaţi observaţiile voastre, pentru perfecţionare şi acurateţe.

InstrucţiuniRealizaţi 3 observaţii ale unor oameni utilizând următorii paşi:

1. Selectaţi persoana pentru observare ca cea indicată mai jos.2. Observaţi persoana pentru cel puţin 3 minute.3. Utilizând tabelul de pe paginile următoare, enumeraţi observaţiile

dvs., în ceea ce priveşte înfăţişarea şi comportamentul.4. Bazată pe aceste observaţii încercuiţi concluzia dvs. despre nivelul

energetic al persoanei.5. Încercuiţi concluzia dvs. despre sentimentele persoanei.6. Încercuiţi concluzia dvs. despre adecvarea (consecvenţa) persoanei.

Exemplu

Situaţie: Observarea unui bărbat tânăr stând la un colţ de stradă, necunoscut pentru observatorÎNFĂŢIŞARE COMPORTAMENT INFERENŢEPostura: Arătând gârbovit, rezemat de o clădire.

O mână în buzunar, fumând o ţigară.

Nivelul energetic: Înalt – Mediu – Coborât

Sentimente:

Expresii faciale: Gură nepăsătoare, ochi deprimaţi

Ţinută: Tricou rupt, pantaloni murdari, teneşi murdari şi găuriţi, tunsoare lăţoasă, păr atârnându-i în ochi.Conformaţia corpului: cam 6 picioare înălţime, 150 de livre, slab.Sex: masculinVârsta: posibil 20 aniRasa: alb

Ridicate – Mixte – Coborâte

Congruenţă: Ridicată - Medie – Coborâtă

Exerciţii

1. Situaţia: observaţi o persoană pe care o cunoaşteţi bine, la şcoală sau la serviciu. ÎNFĂŢIŞARE COMPORTAMENT INFERENŢEPostura:

Expresii faciale:

Ţinută:

Conformaţia corpului:

Sex:

Vârsta:

Rasa:

Nivelul energetic: Înalt – Mediu – Coborât

Sentimente: Ridicate – Mixte – Coborâte

Congruenţă: Ridicată - Medie – Coborâtă

2. Situaţia: observarea unei persoane pe care o cunoaşteţi mai puţin, la şcoală sau la serviciu.

3. Situaţie: observarea unei persoane pe care nu o cunoaşteţi.

Ascultarea

Vedere de ansambluUn ascultător eficient îşi poate reaminti conţinutul şi să identifice tema

şi sentimentele exprimate de vorbitor. Aceasta înseamnă reamintirea a ceea

ce a spus persoana, care era topica generală, când şi unde s-a întâmplat şi de ce şi cum s-a întâmplat.

Înainte de a face exerciţiile revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului".

Exerciţiul 13: Ascultarea practică

IntroducereÎn acest exerciţiu veţi practica ascultarea şi identificarea interogaţiilor

de bază: cine, ce, când, unde, de ce, cum, dintr-o exprimare.

InstrucţiuniCitiţi afirmaţiile din exerciţiu o singură dată, ascultând informaţia

pentru interogaţiile de bază: cine, ce, când, unde, de ce, cum. Acoperiţi afirmaţia cu o bucată de hârtie şi înregistraţi răspunsul dvs. pentru fiecare interogaţie. În final recitiţi afirmaţia şi identificaţi ce aţi auzit corect şi ce aţi auzit incorect şi ce v-a scăpat.

Exemplu "Tocmai am vorbit cu sora mea în Idaho. Era foarte supărată - a plâns

tot timpul cât am vorbit. A rămas însărcinată acum trei luni şi ieri a avortat. Îşi dorea cu adevărat acest copil."

Cine: SoraCe: Supărată din cauza avortului.Când: IeriUnde: IdahoDe ce: Îşi dorea cu adevărat copilulCum: Neaplicabil.

Exerciţiu

1. "Ce frumos! Am băut puţin vin, am fumat nişte iarbă şi am petrecut într-adevăr bine. Acum îmi spui că ar trebui să renunţ ? Nici defel ! "Cine: ________________________________________________________________________Ce: _________________________________________________________________________Când: ________________________________________________________________________Unde: _______________________________________________________________________De ce ________________________________________________________________________Cum: ________________________________________________________________________

2. "Am fost când la şcoală, când nu în ultimii 5 ani. Am avut ceva slujbe pe ici pe colo. Nici unul din lucrurile pe care le-am încercat nu mi-au folosit prea mult.. M-am tot gândit că ar trebui să termin şcoala şi să găsesc ceva mai bun, dar zău dacă ştiu în ce constă acest ceva."

Cine: ________________________________________________________________________Ce: __________________________________________________________________________

Când: ________________________________________________________________________Unde: _______________________________________________________________________De ce: _______________________________________________________________________Cum: ________________________________________________________________________

3. "Sunt speriat. Dintele doare atât de tare, dar la fel şi lucrarea dentară. Nu ştiu care este mai rea. Prietenul meu a avut o extracţie şi i-a cauzat o mulţime de complicaţii. A stat în spital o lună. De unde să ştiu că nu mi se întâmplă şi mie?"

Cine: ________________________________________________________________________Ce: __________________________________________________________________________Când: ________________________________________________________________________Unde: _______________________________________________________________________De ce: _______________________________________________________________________Cum: ________________________________________________________________________

4. "Aceste plăţi nu s-au terminat până la urmă chiar de tot. Am economisit bani şi totuşi copiii mei poartă haine ponosite, nu au mâncare, sunt întotdeauna flămânzi. Nu ştiu cum m-am aşteptat să reuşesc. Mă simt ca şi cum aş fi pedepsită şi nu încerc decât să-mi cresc copiii. Cristoase! Ar fi dus-o mai bine dacă erau înfiaţi decât o duc cu mine."

Cine: ________________________________________________________________________Ce: __________________________________________________________________________Când: ________________________________________________________________________Unde: _______________________________________________________________________De ce: _______________________________________________________________________Cum: ________________________________________________________________________

5. "Supraveghetorul din schimbul de noapte a venit la mine. Nu am făcut nimic – doar am încercat să fac timpul meu mai liniştit. Mă cicăleşte deşi…. îl voi omorî pe bastart !"

Cine: ________________________________________________________________________Ce: _________________________________________________________________________Când: _______________________________________________________________________Unde: _______________________________________________________________________De ce: _______________________________________________________________________Cum: ________________________________________________________________________

Exerciţiul 14: Identificarea aluziilor tonului vociiIntroducere

Tonul vocii, utilizat de ajutat vă poate spune multe lucruri. Vă poate furniza aluzii despre ce sentimente sunt exprimate şi despre nivelul energetic individual.

InstrucţiuniIdentificaţi care din următoarele sunt aluzii ale tonului vocii, plasând un

semn după ele.

Exemplu1. Voce moale

*2. Stigăt

*3. Referirea frecventă la un prieten bun

Exerciţii1. Ritm încet al cuvintelor2. Utilizarea cuvintelor lungi3. Voce ezitantă, tremurătoare4. Voce stridentă5. Accent …6. Mormăire7. Statură înaltă8. Ritm rapid al cuvintelor9. Cuvinte sentimentale10. Vorbind despre experienţe personale11. Voce gâfâită12. Accent sudic

Adăugaţi orice aluzie a tonului vocii pe care o puteţi înţelege.1. ___________________________________________________________________________2. ___________________________________________________________________________3. ___________________________________________________________________________

Exerciţiul 15 : Tragerea concluziilor din tonul vociiIntroducereTonul vocii unei persoane poate indica nivelul de energie şi

sentimentele. Este o aluzie importantă pe care o putem utiliza pentru a înţelege cadrul de referinţă al celeillalte persoane.

InstrucţiuniPotriviţi tonul vocii cu nivelul energetic şi simţiţi inferenţele pe care vi

le sugerează. Plasaţi literele corespunzătoare nivelului energetic şi sentimentului general înaintea aluziei. Puteţi trage mai mult decât o concluzie despre fiecare aluzie a vocii.

Exemplu Aluzia tonului vocii Inferenţe A, f, g stigăt (vezi mai jos)

A, d, f voce stridentă, puternică, dar nu panicată

Exerciţiu Aluzia tonului vocii Inferenţe

_________________ 1. Ritm încet al cuvintelor a. Energie înaltă_________________ 2. Mormăit b. Energie moderată_________________ 3. Voce înaltă c. Energie coborâtă_________________ 4. Voce ezitantă, tremurătoare d. Sentimente bune, pozitive_________________ 5. Ritm rapid al cuvintelor e. Sentimente uşor triste f. Sentimente puternic furioase g. Sentimente confuze, alarmiste

Exerciţiul 16 : Practicarea îndemânărilor atenţieiIntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să aplicaţi toate îndemânările atenţiei, într-

un context familiar.

InstrucţiuniUrmăriţi un spectacol TV . Fiţi atenţi fizic, în timp ce urmăriţi

spectacolul. După primele 10 minute de spectacol completaţi următorul exerciţiu.

Exerciţiu1. Verificaţi atenţia dvs. fizică.

* Atenţie contextuală: A fost aranjată camera, în aşa fel încât să vedeţi la televizor?

__ Da __ Nu

Dacă nu, ce a fost greşit? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

* Atenţia personală: Sunteţi flămând sau obosit în timpul vizionării?

__ Da __ Nu

Dacă da, ce puteţi face pentru a schimba experienţa dvs. fizică ?__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Identificaţi 2 personaje care v-au plăcut cel mai mult.

a. _____________________________________________________________________

b. _____________________________________________________________________

Pentru fiecare personaj completaţi tabelele observaţiei şi ascultării:

Personajul # 1

* Observarea:ÎNFĂŢIŞARE COMPORTAMENT INFERENŢEPostura:

Expresii faciale:

Ţinută:

Conformaţia corpului:

Sex:

Vârsta:

Rasa:

Nivelul energetic: Înalt – Mediu – Coborât

Sentimente: Ridicate – Mixte – Coborâte

Congruenţă: Ridicată - Medie – Coborâtă

* Ascultarea:

Cu cine vorbeşte personajul? __________________________________________________________________________________________________________________________________Despre ce vorbeşte? ___________________________________________________________ _____________________________________________________________________________Când s-a întâmplat asta? ______________________________________________________________________________________________________________________________________ Unde s-a întâmplat? ___________________________________________________________ _____________________________________________________________________________De ce crede personajul că s-a întâmplat? _________________________________________ _____________________________________________________________________________Cum spune personajul că s-a întâmplat? __________________________________________ _____________________________________________________________________________

Personajul # 2

* Observarea:ÎNFĂŢIŞARE COMPORTAMENT INFERENŢEPostura:

Expresii faciale:

Ţinută:

Conformaţia corpului:

Sex:

Vârsta:

Rasa:

Nivelul energetic: Înalt – Mediu – Coborât

Sentimente: Ridicate – Mixte – Coborâte

Congruenţă: Ridicată - Medie – Coborâtă

* Ascultarea:Cu cine vorbeşte personajul? __________________________________________________________________________________________________________________________________Despre ce vorbeşte? ___________________________________________________________ _____________________________________________________________________________Când s-a întâmplat asta? ______________________________________________________________________________________________________________________________________ Unde s-a întâmplat? ___________________________________________________________ _____________________________________________________________________________De ce crede personajul că s-a întâmplat? _________________________________________ _____________________________________________________________________________Cum spune personajul că s-a întâmplat? __________________________________________ _____________________________________________________________________________

CAPITOLUL IIIRĂSPUNSUL - FACILITAREA AJUTATULUI SĂ EXPLOREZE

Învăţarea umană şi inteligenţa umană încep să se manifeste când copiii au câteva luni. În momentul acesta, copiii încep să se exploreze pe ei înşişi şi mediul lor. Copiii încep să descopere existenţa stimulilor înconjurători, propriile răspunsuri şi relaţiile dintre acestea două. Cu alte cuvinte, copiii devin conştienţi de asociaţia dintre stimuli şi răspunsurile lor. Ei devin conştienţi de cauze şi efecte în lumea lor.

Această conştientizare este de 2 tipuri. De exemplu, copiii devin conştienţi că biberonul sau mâncarea servesc ca stimuli pentru răspunsul de supt sau de apucare. Răspunsurile, pe rând conduc la satisfacerea nevoilor

de hrană. Copiii pot, de asemenea, să devină conştienţi că nevoile de hrană stimulează răspunsurile pentru căutarea biberoanelor sau hranei.

Prin explorare, deci, copiii devin conştienţi, atât de relaţiile trecute, cât şi de cele prezente în mediul lor înconjurător, inclusiv de ei înşişi. Copiii sunt, în consecinţă în stare să recunoască unde se află în relaţie cu lumea lor. Acesta este primul stadiu sau fază a învăţării umane. Acest stadiu de conştientizare distinge omul de alte forme de viaţă. Aici sunt câteva întrebări pe care vi le puteţi pune când vă gândiţi la răspuns:

Cum veţi şti când puteţi avea încredere în cineva? Cum ştiţi când cineva v-a auzit? Cum ştiţi dacă cineva vă înţelege cu adevărat?

Studiu de caz # 3 - Răspunsul necalificat

Matthew Benning este un bărbat în vârstă de 76 ani, care tocmai a fost admis într-un cămin de îngrijire. Până acum a locuit în propria casă, o casă construită de el acum 50 de ani. Şi-a trăit aici viaţa crescând 4 copii. Copiii lui erau toţi căsătoriţi şi au părăsit ţinutul. Soţia sa a murit acum 2 ani.

Matt a fost luat din căminul său după un atac parţial pe partea stângă. Putea vorbi, dar avea nevoie de scaun cu rotile.

A fost repartizat la secţia Carlei. Carla este asistentă şefă la această secţie. Lucrează la casa de îngrijire de când a obţinut gradul R.N, acum 6 ani. Încearcă să fie o bună asistentă şi se asigură că personalul ei este "respectuos pe cât posibil" faţă de pacienţi.

Următorul fragment este un fragment de conversaţie între doi dintre ei, imediat după ce Matt a sosit. Conversaţia avea loc în camera lui Matt, pe care o împarte cu un alt pacient.

Carla: (către colegul de cameră a lui Matt): "Bună Paul. Văd că ai un nou coleg de cameră."Paul: "Da."Carla: "Sunt sigură că vă veţi înţelege, chiar foarte bine."(către Matt): "Dl.Benning?" (Matt stă întins în pat, cu ochii închişi. El mişcă şi deschide ochii.)Carla: "Dl.Benning, numele meu este Carla Pope. Sunt asistenta dvs. Ce mai faceţi ?"Matt: "Î… ?" (El stă pe o parte, pe pat, cu dificultate din cauza braţului şi piciorului stâng.)Carla: "Ce mai faceţi?"Matt: "O bine, bine. Cine spui că eşti ?"Carla: "Numele meu este Carla. Sunt asistenta dvs."Matt: "Bună. Numele meu este Matt Benning."Carla: "Da ştiu. Pot să-ţi spun Matt ?"Matt: "Sigur ."Carla: "Există ceva ce ţi-ai dori ? "Matt: "O nu, nu cred." (Carla se aşează pe patul vecin cu cel al lui Matt.)Carla: "Eşti sigur ?"Matt: "Nu, nu sunt, dar nu mă pot gândi la nimic acum. Spune-mi cât timp voi sta aici ?"

Carla: "Ei bine, este greu de spus. Şi apoi de abia aţi ajuns aici." (veselă) "Ce se întâmplă? Nu vă place de noi?"Matt: "Nu, nu! Doar că am fost departe de casă pentru atât de mult timp. Am atâtea de făcut. Am de …..."Carla: "Acum nu vă faceţi griji pentru asta. Sunt sigură că totul este bine. La tot ce vă puteţi gândi este odihna şi să vă faceţi bine. Gândiţi-vă ca la o vacanţă. Nu-i aşa Paul?"Paul: "Î , ce spuneţi?"Carla: "Voi v-aţi cunoscut?"Matt: "Nu, nu încă."Carla: "Ei bine, din moment ce veţi fi colegi de cameră cred că se cade." (voioasă). "Paul Dobbs fă cunoştinţă cu Matt Benning." (Amândoi zâmbesc ezitant şi se salută unul pe altul.)Matt: "Salut!"Paul: "Bună!"Carla: "Acum mă voi duce să verific cina şi vă las să vă cunoaşteţi. Matt, mă voi opri mai târziu să văd ce mai faci. Paul, poate vrei să faci un tur cu Matt până la bucătărie după cină. Ne vedem mai târziu." (Carla zâmbeşte la amândoi, se ridică şi pleacă.)

Răspunsul furnizează baza pe care procesul de ajutor este constituit. Facilitează explorarea de către ajutaţi, a locului în care se află, în relaţie cu lumea lor. Noi îi ascultăm pe cei ajutaţi, astfel încât să le putem răspunde. Răspunsul accentuează intrarea în cadrul de referinţă al ajutaţilor şi comunicarea către ei a ceea ce am auzit. Cu alte cuvinte, există două tipuri separate de îndemânări implicate: distingerea corectă a dimensiunilor experienţelor ajutaţilor şi comunicarea corectă faţă de ajutaţi a dimensiunilor pe care le-am perceput.

Răspunsul implică răspunsul la conţinut, sentiment şi semnificaţie. Răspundem la conţinut pentru a clarifica elementele experienţelor ajutaţilor. Răspundem la sentiment, pentru a clarifica efectul ataşat la experienţă. Răspundem la semnificaţie pentru a furniza motivul pentru sentiment.

Răspunsul facilitează explorarea ajutatului. Când cel care ajută răspunde corect celor ajutaţi, atunci ajutaţii explorează locul unde se află, în relaţie cu lumea lor. Răspunsul stimulează şi întăreşte explorarea ajutatului. Construieşte baza pentru personalizare, pentru a facilita înţelegerea ajutatului.

Un alt cuvânt pentru răspunsul corect este empatia. Empatia este un cuvânt pe care îl utilizăm atunci când ne punem în pielea altei persoane şi vedem lumea prin ochii lui sau ai ei. Comunicăm empatie când răspundem interşanjabil la expresiile altei persoane. Primii americani obişnuiau să vorbească de "intrarea în mocasinii altuia".

Pentru a fi foarte sensibili cu cei ajutaţi de noi există câteva comportamente de ajutor pe care trebuie să le demonstrăm. Mai întâi de toate, trebuie să continuăm să suspendăm propriul nostru cadru de referinţă. Comunicăm consideraţia necondiţionată faţă de cadrul de referinţă al ajutaţilor, prin suspendarea propriului nostru cadru de referinţă. În acest fel, ajutaţii pot experimenta libertatea de a se explora pe ei înşişi, fără teamă sau răzbunare.

În al doilea rând, trebuie să comunicăm într-o manieră autentică, dar nu trebuie să împărtăşim experienţele noastre într-un fel care poate fi copleşitor pentru cei ajutaţi. Mai curând, trebuie să întărim prezentarea fără

falsităţi şi tendinţe de faţadă, care ne-ar reprezenta greşit şi i-ar face pe cei ajutaţi să se simtă neconfortabil şi incapabili de a se dezvălui pe ei înşişi.

În al treilea rând, trebuie să întărim specificitatea în explorarea conţinutului. Cu cât sunt ajutaţii mai precişi cu privire la experienţele lor, cu atât mai empatic poate fi cel care ajută. Specificitatea conduce direct către răspunsul la conţinut.

PRIMA FAZĂ A AJUTORULUIDIMENSIUNILE CELUI CARE AJUTĂ ÎNTĂRIREA NIVELULUI

ÎNDEMÂNĂRILOREmpatie A răspunde interşanjabilRespect A comunicare consideraţie

necondiţionatăAutenticitatea A nu prezenta tendinţă de faţadăConcreteţea A lucra cu experienţe specifice

PROCESELE AJUTATULUI EXPLORARERăspunsul la conţinut

Noi răspundem mai întâi la partea cea mai evidentă a expresiilor celor ajutaţi, conţinutul. Răspundem la conţinut, pentru a clarifica elementele critice ale experienţelor celor ajutaţi. Deţinerea unei baze de date exacte referitoare la conţinut, ne permite să stabilim baza noastră sensibilă în ajutor: răspunsul la sentiment şi semnificaţie. Pe rând, baza sensibilă ne permite să personalizăm semnificaţia şi să iniţiem acţiunea. Elementele de conţinut, de asemenea, accentuează relaţiile de ordine, importanţă şi cauză-efect, ale evenimentelor. Un bun răspuns reformulează expresiile ajutaţilor într-o formă nouă. Nu este doar un doar un papagal, care să întoarcă cuvintele ajutaţilor. O bună formă pentru răspunsul la conţinut este: "Ai spus _________________________." Sau "Cu alte cuvinte, __________________."

"Ai spus că, de când copilul tău şi-a pierdut inocenţa, nu vei mai putea avea

niciodată aceleaşi sentimente faţă de el."

Interogaţiile de bază ne furnizează, sub forma unei testări, completitudinea expresiilor referitoare la experienţa celor ajutaţi. Cu alte cuvinte, ele ne permit nouă să determinăm dacă ajutaţii au inclus tot ceea ce trebuie să ştim. Întrebările pot fi formulate după cum urmează:

Cine şi de ce a fost implicat? Ce fac ei? De ce şi cum o fac? Când şi unde o fac? Cât de bine fac?

De exemplu, în răspunsul la conţinut putem examina următoarele expresii pentru interogaţii:

"Am crezut că am aceeaşi părere cu profesoara mea."

Cine "Acum am picat examenul." Ce "Cred că ne situăm pe lungimi de undă diferite." De ce şi Cum "Cred că nu am studiat destul acasă." Unde şi Când "Sigur, nu m-am aşteptat la întrebări atât de grele." Cât de bine

"Cu alte cuvinte, ai supraestimat relaţia ta cu profesoara şi în legătură cu subiectul."

Există trei căi de bază, prin care putem organiza expresiile referitoare la conţinut, ale ajutaţilor. În primul rând, putem analiza expresiile, cronologic. Ordinea cronologică înseamnă ordinea în care evenimentele se succed. Următorul răspuns este o bună formă de răspuns cronologic la conţinut.

"Ai spus că ce s-a întâmplat cu tine este ______________________________________ primul evenimenturmat de _____________________________ şi în final ______________________________." al doilea eveniment al treilea eveniment

Astfel, de exemplu putem răspunde cronologic la un student de colegiu, distrat (neatent) în următoarea manieră:

"Ai spus că ai dat-o în bară cu prietena ta şi apoi cu familia ta şi, în final ai picat examenele finale."

"Apoi ai picat examenul." Al treilea

eveniment "Apoi te-ai certat cu familia."

Al doilea eveniment

"Ai spus că te-ai certat cu prietena ta." Primul eveniment

A doua cale de bază a organizării expresiilor ajutaţilor implică răspunsul la conţinut, în termenii importanţei sale. Aceasta înseamnă organizarea conţinutului, de la cea mai importantă expresie, la cea mai puţin importantă. Următorul răspuns este o bună formă de răspuns la importanţă: "Ai spus ____________________ urmat de _____________________ şi în final de ____

Cel mai important moderat important__________________________." cel mai puţin important

De exemplu, putem răspunde, în ceea ce priveşte importanţa la o persoană care se droghează după cum urmează:

"Ai spus că ai avut probleme cu drogurile şi aceasta a avut impact asupra familiei tale şi asupra slujbei tale."

"Are de asemenea un impact asupra slujbei tale."

Cel mai puţin important "Are un impact asupra familiei tale."

Moderat important "Ai spus că ai avut probleme cu drogurile." Cel mai important

Cea de-a treia cale de bază a organizării expresiilor celor ajutaţi implică răspunsul la conţinut, în termenii relaţiilor de cauză şi efect. Aceasta înseamnă identificarea modului cum un eveniment sau o acţiune a rezultat din succesiunea altui eveniment sau acţiune.

Următorul răspuns este o bună formă de răspuns la relaţiile de cauză-efect:

"Ai spus că, deoarece ______________________ atunci _______________________." Evenimentul cauzal evenimentul efect

De exemplu, putem răspunde la o deteriorare a situaţiei maritale, după cum urmează:

"Ai spus că, de când ai eşuat în afaceri, lucrurile nu mai sunt la fel în mariajul tău."

"Aceasta ţi-a cauzat probleme în mariaj." Efect

"Ai spus că ai eşuat în afaceri."

Cauză

Răspunsul la conţinut facilitează explorarea de către ajutaţi a oricărei "lacune" în conţinut. Dacă oricare din întrebările interogative nu şi-a găsit răspuns, putem încerca să găsim un tablou mai complet al experienţelor ajutaţilor. Prezenţa tuturor acestor elemente esenţiale ne va face capabili mai târziu să diagnosticăm deficitele ajutaţilor, în unul sau mai multe din aceste domenii. În plus, utilizând una sau mai multe căi ale organizării conţinutului asigurăm o interşanjabilitate esenţială a înţelegerii conţinutului, atât pentru cel care ajută, cât şi pentru ajutaţi. Ne putem dori să practicăm răspunsul la conţinut, în viaţa reală sau în expresiile înregistrate. Din nou, studiile de caz pot fi un material folositor, pentru practicarea răspunsurilor mulţumitoare.

Răspunsul la sentiment

Imediat ce am arătat empatia noastră faţă de ajutaţi, prin răspunsul la conţinutul expresiilor lor putem, de asemenea, să arătăm înţelegerea noastră faţă de experienţele lor, prin răspunsul la sentimentele pe care le

exprimă. Întra-devăr, răspunsul la conţinut ne pregăteşte să răspundem la sentimentele expresiilor ajutaţilor. Răspunsul la sentimente este singura îndemânare care este cea mai importantă în ajutor, deoarece reflectă experienţa afectivă a ajutaţilor în legătură cu lumea lor.

Ajutaţii pot exprima verbal şi direct acele sentimente care îi domină sau le pot exprima doar indirect, prin intermediul tonului şi a vocii sau prin descrierea situaţiei în care ei se descoperă pe ei înşişi.

Dacă expresiile ajutaţilor sunt directe sau indirecte, scopul nostru ca ajutător va fi să arătăm explicit ajutaţilor nivelul nostru de înţelegere a sentimentelor lor. Aceasta va da ajutaţilor o şansă de a verifica eficacitatea noastră ca ajutător. Ne va da, de asemenea, şansa de a ne verifica pe noi înşine.

Răspunsul la sentimente implică întrebarea şi răspunsul la întrebarea empatică şi dezvoltarea răspunsurilor interşanjabile la sentimente.

RĂSPUNS LA RĂSPUNS LA

Pentru a răspunde la sentimentele ajutaţilor trebuie să facem câteva lucruri. În primul rând, aşa cum am învăţat trebuie să observăm comportamentul lor. În particular, trebuie să fim atenţi la postura ajutaţilor şi la expresiile faciale. Expresiile ajutaţilor ne vor spune mult despre modul cum ei se trăiesc. Tonul vocii şi expresiile faciale sunt nişte aluzii valoroase la sentimentele lor interioare.

Apoi trebuie să ascultăm cu atenţie cuvintele ajutaţilor. Când am fost atenţi la cuvinte trebuie să sintetizăm ceea ce am văzut şi am auzit - acest lucru indică sentimentele ajutaţilor. Atunci ne vom întreba: "Dacă eram ajutat şi făceam şi spuneam aceste lucruri, ce aş fi simţit ?". Răspunzând la această întrebare puteţi, în primul rând, identifica categoria de sentimente generale (fericire, supărare, tristeţe, surpriză, teamă, durere, uşurare sau calm) şi intensitatea sentimentelor (înaltă, medie sau coborâtă). Atunci, selectaţi un cuvânt sentimental sau frază sentimentală, care pregăteşte domeniul sentimental şi nivelul de intensitate. În final, verificaţi expresiile sentimentale cu observaţiile dvs. pentru a vedea dacă sunt corespunzătoare pentru ajutaţii implicaţi. (De exemplu s-ar putea să nu fie adecvat să utilizăm un cuvânt "ursuz" pentru a capta sentimentul de mâhnire al unui ajutat cu o educaţie de clasa a şasea.)

"Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost ajutatul ?"

Acum putem încerca să înţelegem sentimentele exprimate de ajutatul nostru. Sintetizaţi aluziile referitoare la sentimentele ajutaţilor şi răspundeţi apoi la întrebarea: "Cum m-aş simţi dacă aş fi eu cel care ar spune aceste lucruri?"

"Lucrurile nu merg prea bine pentru mine. Nici la şcoală, nici cu prietena mea. Chiar mi se pare că mă poticnesc (bâlbâi). Mă prefac în fiecare zi, dar în interiorul meu sunt în realitate descurajat, deoarece nu sunt sigur de ceea ce vreau să fac sau unde vreau să ajung."

Principala aluzie la sentimentul ajutatului este aceea că el spune că se simte descurajat. El se simte descurajat în legătură cu şcoala şi cu relaţia cu prietena sa. Este de asemenea bâlbâit. Dacă am fi în poziţia sa ne-am putea simţi foarte trişti.

Practicaţi întrebarea şi răspunsul dvs. la întrebarea: "Cum m-aş simţi?" împreună cu alte expresii pe care le auziţi în fiecare zi.

"M-aş fi simţit trist dacă aş fi fost în locul lui."

Ne putem asigura că răspundem la sentimentele ajutaţilor atunci când dăm un răspuns care este interşanjabil cu sentimentele exprimate. Nu este cu siguranţă prea mult să ne aşteptăm să fim capabili să comunicăm ajutaţilor ceea ce ei ne-au comunicat nouă. Înţelegerea a ceea ce ajutaţii au exprimat, la nivelul la care ei au exprimat constituie doar baza pentru ajutor.

Un răspuns este interşanjabil dacă, atât cel care ajută, cât şi ajutatul exprimă acelaşi sentiment. Operaţional, în termenii sentimentelor exprimate, cel care ajută poate spune ceea ce spune ajutatul.

Primul răspuns pe care îl formulăm ar trebui să implice cuvinte sentimentale foarte simple reflectând sentimentele exprimate de ajutat. Putem face asta, prin utilizarea unei simple formulări: "Te simţi________________". Înainte de a trece la o comunicare mult mai complexă trebuie să învăţăm să formulăm motive simple.

"Te simţi __________________."

Putem spune că răspundem la sentimentele ajutaţilor când găsim esenţa sentimentelor lor în unul sau mai multe cuvinte sentimentale. Pentru a găsi sentimentele lor, atunci trebuie să ştim o mulţime de cuvinte sentimentale. Trebuie să dezvoltăm un vocabular de cuvinte sentimentale. Aceasta nu este de ajuns pentru a înţelege ceea ce au spus ajutaţii. Putem, de asemenea, comunica ajutaţilor înţelegerea de către noi a sentimentelor lor.

Acum lăsaţi-ne să încercăm să formulăm un răspuns sentimental la expresia ajutatului. Haideţi să repetăm expresia lui Tom din nou:

"Lucrurile nu merg prea bine pentru mine. Nici la şcoală, nici cu prietena mea. Chiar mi se pare că mă bâlbâi. Mă prefac în fiecare zi, dar în interiorul meu sunt în realitate descurajat, deoarece nu sunt sigur de ceea ce vreau să fac sau unde vreau să ajung."

Din nou ne-am întrebat: "Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost în locul lui ?". Răspundem, "Trist. M-aş fi simţit trist." Acum formulăm răspunsul într-un mod în care putem comunica direct modul cum se simte el: "Te simţi trist."

"Te simţi trist."

Aşa cum aţi descoperit, ajutaţii expun multe stări sufleteşti, diferite - multe stări de spirit diferite. Uneori par foarte trişti. Uneori par foarte fericiţi. Uneori par foarte furioşi. De cele mai multe ori se află undeva între aceste extreme. Trebuie să avem răspunsul, prin care să le comunicăm lor înţelegerea de către noi, în fiecare din aceste momente. Formulaţi răspunsuri simple pentru fiecare din stările de spirit ale ajutaţilor.

Unul din sentimentele care pare să domine ajutatul este un fel de tristeţe sau sentiment "coborât". Nivelul său energetic pare scăzut. Lucrurile par fără speranţă. Se simte neajutorat în faţa oricărui lucru. Chiar nu ştie unde se îndreaptă sau dacă poate ajunge acolo. Uneori îşi verbalizează sentimentul: "Uneori chiar cred că nu voi reuşi."

Utilizând cuvântul sentimental corespunzător pentru acest tip de tristeţe putem formula un răspuns simplu.

"Te simţi descurajat."

Rareori, cei ajutaţi de noi pot fi "ridicaţi", în mod particular atunci când găsesc vreo direcţie - măcar o tentativă. Întreaga lor comportare se schimbă. Atitudinea lor către viaţă se deschide. Comportamentul lor este intens şi rapid. Este la fel de important să fim capabili să răspundem ajutaţilor în aceste momente, la fel să le şi răspundem în momentele lor depresive. Într-adevăr ultima este mult mai importantă.

Deşi este important să ridicăm pe cei ajutaţi de noi la nivelul pe care-l doresc trebuie, în final să-i ajutăm să treacă la un comportament nou sau mult mai recompensator. Nu putem să-i ajutăm să treacă la acest comportament dacă nu putem răspunde la acele momente rare de bucurie.

Pentru mulţi dintre noi acestea sunt cele mai dificile experienţe, de a fi receptivi la momentele de bucurie ale altora. Împărtăşirea bucuriei altora este într-adevăr dificilă pentru aceia dintre noi, ale căror momente de bucurie sunt puţine şi îndepărtate.

Uneori sentimentele celui ajutat de noi sunt atât de intense încât: "Nu mai am răbdare până să încep."

Putem formula un răspuns simplu la starea de spirit a lui Tom:

"Te simţi într-adevăr încîntat."

Alteori, ajutaţii pot exprima alte tipuri de sentimente la care ar putea fi dificil de răspuns. Uneori ei sunt înfuriaţi pe lume, furioşi pe nedreptatea ei şi motivaţi să se răzbune. Corpurile lor sunt tensionate, ochii lor sunt înlăcrimaţi, iar exprimările lor sunt sufocate. Adesea ne este teamă să deschidem astfel de sentimente. Ne este teamă de cât de departe îi pot duce aceste sentimente. "Vor acţiona ei în funcţie de ele?", "Le vor pune în act?" Acestea sunt întrebările care caracterizează preocuparea noastră.

Cu toate acestea, nu îi putem ajuta dacă nu suntem de acord cu toate sentimentele persoanei. Cel ajutat de noi trebuie să scoată aceste sentimente la suprafaţă, dacă urmează să înveţe să le facă faţă. Într-adevăr, probabilitatea de a acţiona sub impulsul sentimentelor de furie este invers proporţională cu abilitatea lor de a le explora. Cu cît le explorează mai mult, cu atît este mai puţin probabil să acţioneze distructiv. Luaţi-o în alt fel, cu cât mai mult le explorează, cu atât mai probabil le canalizează constructiv. Uneori, el exprimă sentimentele sale în termeni violenţi: "Ştiu al naibii de bine că mă voi întoarce la el în orice mod posibil." Putem formula un răspuns simplu:

"Te simţi furios."

Trebuie să răspundem ajutaţilor în toată plenitudinea lor - în momentele lor de tristeţe, bucurie şi supărare. Ei sunt cum simt.

Dacă nu răspundem celor ajutaţi de noi, în toată plenitudinea lor, implicaţiile sunt clare: dacă nu-i putem descoperi, îi pierdem. Dacă îi pierdem, ei nu se pot descoperi pe ei înşişi.

Există multe cuvinte sentimentale unice pe care le-am putea utiliza pentru a putea capta experienţele celor ajutaţi de noi. Putem practica formularea a cel puţin zece cuvinte sentimentale pentru fiecare stare de spirit, de tristeţe, bucurie, supărare. Să vedem dacă putem determina ce

tipuri de expresii ale ajutatului putem numi pentru utilizarea oricăruia dintre aceste cuvinte.

Trist Nefericit Deprimat Mizerabil Inferior Fericit Încântat Înveselit Plăcut (amuzat) Supărat Enervat Furios Iritat Înfuriat

În plus, există multe variaţii ale acestor teme sentimentale. Celelalte teme majore sunt: surpriza, spaima, uşurarea, deprimarea, dezgustul, interesul şi ruşinea. Există o largă categorie de stări sentimentale la care putem răspunde. Trebuie să învăţăm să răspundem la aceste sentimente unice. Este în beneficiul, atât a celor care ajută, cât şi a celor ajutaţi, să lupte pentru a capta în cuvinte unicitatea experienţelor celor ajutaţi.

Când cel ajutat de noi în direcţia sa se exprimă pe el însuşi în această manieră: "Nu ştiu pe ce cale s-o apuc" putem răspunde la pierderea direcţiei sale. Putem încerca să formulăm un număr de cuvinte care să capteze unicitatea experienţei sale.

"Te simţi pierdut."

Cele mai multe cuvinte sentimentale ne fac capabili să îmbunătăţim şansele noastre de combinare a cuvintelor cu experienţele unice ale ajutaţilor.

Când cel ajutat de noi se descoperă pe el însuşi, într-o situaţie în care se simte în interiorul său "tras" şi spune: "Mă simt ca şi cum aş fi tras în două direcţii, putem răspunde la lupta sa interioară.

O cale eficientă de organizare a cuvintelor sentimentale este de a le categoriza în acord cu faptul dacă ele sunt de intensitate înaltă, medie sau coborâtă. Pentru că intensitatea oricărui cuvânt depinde de persoana cu care este utilizat trebuie să vizualizăm ajutaţii tipici cu care lucrăm, cu categoria "nivelului de intensitate". Atunci putm distinge, atât categoria de sentiment, cât şi nivelul de intensitate pe care dorim să-l angajăm. Putem dezvolta propria noastră listă de cuvinte, prin completarea următoarelor două pagini. Apendicele A conţine lista alfabetică a cuvintelor sentimentale pe care le putem schiţa. Putem continua lista cu privire la noi şi s-o extindem. Ne va ajuta să răspundem corespunzător.

"Te simţi sfâşiat."

CATEGORII DE SENTIMENTE Încântat Surprins Fericit Satisfăcu

tApreciativ

Afectiv Uşurat Calm

DelirantÎmbătatEnergic_________________________________

UimitDescumpănitStupefiat______________________________

ExtaticExuberantTriumfant___________________________

ÎncântatFermecatSatisfăcut___________________________

ÎndrăgeşteVenereazăPreţuieşte___________________________

IubeşteInfatuatÎncântat________________________

ConsolatEliberatUşurat___________________________

LiniştitCalmSenin___________________________

SeninResponsabilEmoţionat_________________________________

BuimăcitÎngrozitZdruncinat______________________________

ExaltatFantasticAmuzat___________________________

BucurosMulţumitRealizat___________________________

AdorăStimeazăApreciază___________________________

IubitorRespectatStimat________________________

RelaxatAlinatDescărcat___________________________

AdunatDomolitOdihnitor___________________________

ActivMinunatAgitat_________________________________

ÎnfrântNesigurMişcat______________________________

MinunatVioiSuperb___________________________

AgreabilFericitDrăguţ___________________________

AdmirăRespectăEvaluează___________________________

ÎnchisPlăcutCald________________________

LiniştitStăpânitOdihnit___________________________

BlândControlatNetulburat___________________________

… Mai uşor este de răspuns exact

! Nivele de intensitate : A. - intensitate înaltă B. - intensitate medie C. - intensitate coborâtă

CATEGORII DE SENTIMENT Descurajat

Speriat Anxios Trist Furios Dezgustat Ruşinat Stânjenit

AgonicZdrobitChinuit________________________

ÎnnebunitSperiatPietrificat___________________________

UluitPerplexBlocat_____________________

DisperatDevastatJalnic___________________________

FuriosÎnfuriatLivid_____________________

DetestatDezgustatRepugnat______________________________

UmilitÎnjositPăcătos_________________________________

JenatEnervatStupid______________________________

ÎndureratMâhnitTulburat________________________

SperiatÎngrozitAmeninţat___________________________

BlocatConfuzStresat_____________________

ÎngrozitMâhnitÎnnorat___________________________

ZbârlitIritatIndignat_____________________

RăuGreţosMeschin______________________________

SupăratCriminalVinovat_________________________________

DeconcertatUimitAiurit____________________________________

Neplăcut

PrudentEzitantTremură

GrijuliuÎncurcat

ÎnfrântDoborâtNefericit

EnervatŢâfnos

AversivGrosolanMizerabil

CăitPlin de regret

NeândemânaticRidicol

Supărat________________________

tor___________________________

Nesigur_____________________

___________________________

Îndurerat_____________________

______________________________

Ruşinos_________________________________

Prostuţ____________________________________

… Astfel încât putem încuraja explorarea ajutatului.

! Nivele de intensitate: A. - înaltă B. - medie C. - coborâtă

Probabil întâlnim câteva dificultăţi în ajungerea din urmă a cuvintelor sentimentale care sunt interşanjabile cu sentimentele ajutatului. Amintiţi-vă, întotdeauna ne vom întoarce la observarea aluziilor explicite, la sentimentele actuale ale ajutatului.

Dacă nu putem găsi cuvântul "potrivit", dar ştim că suntem cu "mingea în teren" încercăm această tehnică. Ne putem simplu întreba: "Când simt _____________ cum mă simt?"

Sentiment generalDe exemplu, dacă ajutatul spune: "Mă simt neajutorat" şi suntem în încurcătură pentru un nou cuvânt cu care să-i răspundem, ne întrebăm: "Cum mă simt când mă simt neajutorat ?"

Putem răspunde "speriat". Uitaţi-vă la ajutat - se simte ajutatul speriat? Dacă nu, repetăm întrebarea, dar de această dată utilizând cuvântul "speriat" ca stimul: "Cum mă simt când sunt speriat?" Putem spune: "Mă simt prins în capcană." Continuăm să reciclăm întrebarea şi să verificăm observarea de către noi a ajutatului, până când avem un cuvânt sentimental interşanjabil.

Din nou, ne putem dori să practicăm răspunsul la sentiment, în viaţă sau înregistrat pe bandă. Studiile de caz pot furniza materiale stimul de ajutor pentru formularea răspunsurilor sentimentale.

"Când simt _________________, mă simt ________________."

FACILITAREA EXPLORĂRII SENTIMENTULUl

Răspunsul la semnificaţie

Răspunsul separat de sentiment sau de conţinut la expresiile ajutaţilor nu este de ajuns. Sentimentul trebuie să fie îmbogăţit, prin punerea sentimentului alături de conţinut, pentru ajutaţi.

Conţinutul este utilizat pentru a face sentimentul plin de înţeles. Conţinutul furnizează semnificaţia intelectuală a expresiilor ajutaţilor, referitoare la experienţa lor. Sentimentul furnizează semnificaţia emoţională a expresiilor ajutaţilor, referitoare la experienţa lor. Răspunsul la semnificaţie accentuează formularea răspunsurilor interşanjabile, care captează atât sentimentul, cât şi conţinutul expresiilor.

RĂSPUNS LA SENTIMENT RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

Amintiţi-vă, sentimentele se referă la conţinut. Conţinutul furnizează motivul pentru sentiment. De exemplu, lăsaţi-ne să arătăm câteva stări de spirit şi să relatăm domeniile de conţinut.

Sentiment Conţinut

Fericire cu privire la obţinerea promovării

Furie pe profesoara mea pentru că mi-a dat un calificativ scăzut

Tristeţe când ştiu că n-o s-o mai văd niciodată

Putem practica răspunsul la semnificaţie, prin furnizarea conţinutului diferitelor răspunsuri sentimentale, în propria noastră viaţă, precum şi a celorlalţi.

"Se simte supărată din cauza familiei ei."

SENTIMENTE DESPRE CONŢINUT

Un răspuns la semnificaţie nu este complet până când nu comunică, atât sentimentul, cât şi conţinutul. Un răspuns util completează sentimentul cu conţinutul. Înţelegerea expresiilor ajutaţilor poate fi comunicată, prin completarea unui răspuns la sentiment cu un răspuns la conţinut. De exemplu, ţinând seama de: "Ai spus că __________", conţinutul exprimat de expresia ajutatului şi "Te simţi ___________", sentimentele exprimate de ajutaţi, "Te simţi _______________ din cauză că ________________", captează, atât sentimentul, cât şi conţinutul. Aceasta este o formă eficientă pentru un răspuns interşanjabil complet dat ajutatului.

"Te simţi ____________ deoarece __________ ."

RĂSPUNS INTERŞANJABIL

Se întâmplă astfel, dacă încercăm să înţelegem ceea ce simt ajutaţii în substanţa lor. Facem aceasta, mai întâi prin scormonirea interiorului sentimentelor lor. Facem aceasta, în al doilea rând înţelegând conţinutul expresiilor lor.

În timp ce "Te simţi trist." a exprimat sentimentele ajutatului referitoare la o persoană apropiată, "Te simţi trist deoarece ea era cea mai importantă persoană din lume pentru tine şi acum ea a plecat" captează semnificaţia sentimentului şi conţinutului.

"Te simţi trist deoarece ea a plecat."

CAPTAREA ATÂT A SENTIMENTULUI, CÂT ŞI A CONŢINUTULUI

Dacă nu răspundem la conţinutul expresiilor ajutaţilor, vom descoperi adesea că suntem incapabili să lucrăm cu problemele lor. Lucrurile pe care le construim în mintea noastră mai uşor au de a face cu aceste probleme, decât acelea pe care doar le simţim. Dacă nu răspundem la conţinut şi la sentiment, nu vom fi capabili să aducem procesul de ajutor într-un stadiu de acţiune. Vom eşua cu ajutaţii, iar ei la rândul lor vor eşua.

Haideţi să petrecem un alt moment cu ajutatul nostru. Este furios şi afirmă: "Sunt de-a dreptul furios pe ei. Mai întâi mi-au dat oportunitatea şi

apoi mi-au luat-o înapoi. Haideţi să formulăm un răspuns care să reflecte, atât sentimentul, cât şi conţinutul exprimat de Tom.

Uneori ajutaţii exprimă sentimente şi conţinuturi multiple. Este important pentru noi să fim atenţi la toate sentimentele şi conţinuturile majore.

Acum ajutatul nostru spune mai mult decât atunci când este furios. Dacă răspunsul dvs. la expresia iniţială este eficient el poate adăuga: "Acum s-a dus şi niciodată nu o voi mai obţine din nou." Haideţi să formulăm un răspuns care să capteze sentimentul şi conţinutul expresiei noi.

"Te-ai simţit furios, deoarece ei te-au înşelat, fără să-ţi dea vreo şansă şi acum te simţi trist

deoarece oportunitatea este pierdută."

RĂSPUNSUL LA MULTE SENTIMENTE ŞI CONŢINUTURI

Dacă răspundem corespunzător la expersiile ajutaţilor îi vom implica în explorarea lor proprie, în domeniile în care au avut dificultăţi. Deoarece l-am înţeles pe Tom corespunzător, la un nivel la care s-a prezentat el însuşi, va împărtăşi multe alte experienţe personale ale acestei situaţii sau ale altor situaţii. Ne va aduce, de asemenea prietenii săi deoarece suntem buni ascultători. Este timpul să întâlnim câţiva din aceşti prieteni. Una este Joan, o tânără femeie prudentă. Ca persoană tânără, ce devine adult, ea este în mod sporit conştientă de diferenţele din experienţa sa faţă de un bărbat tânăr. Este, de asemenea în mod sporit conştientă de conflictul rezultat din dorinţa sa pentru o carieră profesională. În timp ce suntem atenţi la Joan, ea este rezervată. Se uită la noi foarte grijuliu. Am putea formula un răspuns eficient.

"Eşti nesigură de mine deoarece aş putea să nu fiu capabil să te înţeleg."

RĂSPUNS LA SENTIMENTELE SI CONTINUTURILE DIFICILEExistă tot atâtea răspunsuri câţi oameni sunt. Ca ajutători trebuie să

învăţăm să fim atenţi la toţi acei oameni şi să ne eliberăm de propriile noastre experienţe restrictive, pentru a intra în lumea lor şi a individualiza propriile răspunsuri.

Alt prieten din cei ai ajutatului nostru este Floyd – un bărbat tânăr, expresiv. Floyd este negru. Exact cum o femeie face o diferenţă în experienţă, aşa face şi un negru. Floyd este asertiv, exprimându-se astfel: "Nu am nevoie de aceste prostii. Nu poţi şti niciodată cum este să fii ca mine!" Putem formula un răspuns eficient la expresia lui Floyd.

Lucrul important nu este ce cuvinte folosim, ci cum intrăm în cadrul de referinţă al ajutaţilor, pentru a înţelege sentimentul şi conţinutul pe care ei l-au exprimat. Cum comunicăm înţelegerea la nivelul la care ei au exprimat preocupările lor este de asemenea important.

Joan poate recunoaşte posibilitatea că noi o putem ajuta, dar ea este prudentă înainte de a se implica. Floyd poate recunoaşte că noi îl putem ajuta, dar doar dacă noi recunoaştem că există limite ale înţelegerii noastre.

Într-adevăr, putem răspunde la fiecare ca parte dintr-un grup. Putem comunica la fiecare înţelegerea de către noi a cadrului său de referinţă. Putem de asemenea uşura pentru fiecare persoană înţelegerea cadrului de referinţă al celorlalţi.

Ar trebui să continuăm să practicăm răspunsul la ceilalţi oameni pe care-i întâlnim în viaţa noastră de zi cu zi. Pe măsură ce practicăm, propriul nostru nivel de îndemânare va creşte şi va fi mai bine pregătit să intre în cadrul de referinţă al celorlalţi.

Din nou, putem utiliza studiile de caz, la fel de bine ca şi interacţiunile pe viu, pentru practicare.

"Te simţi plin de îndoială, deoarece nu pot cunoaşte vreodată în mod real experienţa ta."

FACILITAREA EXPLORĂRII SEMNIFICAŢIEI

Sumar

O cale a restructurării răspunsului este de a testa comprehensiunea şi acurateţea propriilor răspunsuri la expresiile ajutaţilor. Putem, simplu să fim atenţi, să observăm şi să ascultăm următoarea expresie. Haideţi să evaluăm acurateţea propriului răspuns la experienţa ajutatului, după cum urmează:

Sensibilitate înaltă - Răspuns interşanjabil exact la sentiment şi la conţinut.

Sensibilitate medie - Răspuns interşanjabil corect la sentiment. Sensibilitate scăzută - Răspuns interşanjabil corect la conţinut.

Aşa cum se vede, nivelele coborâte ale sensibilităţii sunt consecvente cu nivelele înalte ale atenţiei (ascultarea şi repetarea expresiei verbale). Nivelele moderate ale sensibilităţii implică răspunsul, atât la sentiment, cât şi la conţinut.

NIVELE DE RĂSPUNS

Acum putem continua să construim propria scală de evaluare, cumulativă pentru ajutor. Dacă cel care ajută este atent şi sensibil la semnificaţie (sentiment şi conţinut), putem evalua pe cel care ajută la un nivel plin de sensibilitate (nivelul 3.0). Dacă cel care ajută răspunde numai la sentiment, îl putem evalua la un nivel parţial sensibil (nivelul 2.5). Dacă cel care ajută este observator şi ascultător, dar răspunde doar la conţinutul expresiilor ajutaţilor, îl putem evalua la un nivel mai superficial (nivelul 2.0).

NIVELE ALE AJUTORULUI5.0

4.5 4.0 3.5 3.0 Răspuns la semnificaţie 2.5 Răspuns la sentiment 2.0 Răspuns la conţinut (observare şi ascultare)

1.5 Atenţie personală 1.0 Neatenţie

NIVELE ALE AJUTORULUI: ATENŢIA ŞI RĂSPUNSUL

Din nou, funcţia răspunsului la experienţa ajutaţilor este de a facilita propria explorare a domeniilor de preocupare. Domeniile explorate de ajutaţi, ar trebui să fie însoţite de sentimentele care sunt corespunzătoare la materialul care a fost explorat. Conştientizarea de către noi a scopurilor explorării sentimentului şi conţinutului ne va face să întărim acele comportamente ale ajutatului care desăvârşesc scopurile.

Când ajutaţii devin capabili să se exploreze pe ei înşişi la nivele interşanjabile cu cele exprimate, ajutaţii semnalizează un entuziasm pentru următorul scop al ajutorului, înţelegerea. Ca ajutători, noi înţelegem că nu există valoare de explorat dacă nu facilitează înţelegerea, dincolo de materialul prezentat. Ajutaţii trebuie să exploreze locul în care se află pentru a înţelege unde trebuie să fie. Pregătirea ajutaţilor pentru înţelegere semnalizează celor care ajută începerea personalizării.

FAZE ALE AJUTORULUI PRE I

AJUTĂTOR: Atenţie Răspuns

AJUTAT : IMPLICARE EXPLORARE

FACILITAREA IMPLICĂRII ŞI EXPLORĂRII

Ştiţi acum câte ceva despre îndemânările atenţiei şi răspunsului. Veţi dori să continuaţi practicarea acestor îndemânări până le veţi integra în personalitatea dvs. Practicaţi utilizarea acestor îndemânări în următorul studiu de caz.

Studiu de caz # 4 - Răspunsul calificat

Carol Lewis este o femeie de 34 ani. Ea este mama a trei copii, doi băieţi gemeni în vârstă de 4 ani, Ada şi Aaron şi o fetiţă de 6 ani, Nancy. Carol a rămas văduvă, când soţul ei, Mark a murit din cauza unei tumori maligne la creier.

În timpul ultimelor lui săptămâni, Mark a fost în spital. Ultimele patru zile a fost în comă. Carol a stat la spital cu el ultimele cinci zile din viaţa lui, lăsându-şi copiii la părinţii ei.

El a fost dat în grija lui David Biloxi, un lucrător social al spitalului. Următorul fragment este un fragment de conversaţie între David şi Carol, în ziua dinaintea morţii lui Mark. Conversaţia a avut loc într-un hol secret din salonul lui Mark.

David: "Hai să ne aşezăm aici." (arată către canapea): "Ai dori un pahar de suc sau ceva de mâncare ?"Carol: (aşezându-se) "Nu, nu-mi este foame."David: "Arăţi puţin obosită."Carol: "Pur şi simplu nu sunt în stare să dorm mult."

David: "Aceasta este într-adevăr o perioadă dificilă pentru tine."Carol: "Încă nu-mi vine să cred ce se întâmplă. Cu o lună în urmă am plănuit împreună să luăm o casă nouă. Mark tocmai obţinuse o promovare. Şi acum, în orice minut poate fi… poate fi…..dus. Mort."David: "Totul este încă nereal. Cu câteva săptămâni în urmă amândoi v-aţi planificat viitorul împreună. Acum Mark este pe moarte."Carol: "Este nedrept!" (scuturându-şi capul şi încleştându-şi pumnul) David: "Eşti într-adevăr supărată pe tot."Carol: "Sunt al naibii de supărată! Al naibii de supărată! Doamne… pur şi simplu nu înţeleg."David: "Eşti furioasă din cauza nedreptăţii morţii lui Mark."Carol: "Şi partea cea mai rea este că sunt atât de furioasă pe Dumnezeu şi pe doctori şi pe oricine."David: "Eşti atât de înfuriată pe ceea ce s-a întâmplat, încât oricine devine o ţintă."Carol: "Da. Şi lucrul cel mai oribil este… " (începe să plângă). "Sunt atât de furioasă pe Mark că mă părăseşte. Uneori nu ştiu dacă-l pot ierta."David: "Eşti în mod special furioasă pe Mark deoarece te părăseşte, te abandonează."Carol: (pângând mai tare): "Aşa este. Pur şi simplu nu ştiu ce să mă fac fără el… îl iubesc atât de mult… Mark… Mark… o Doamne!"David: (luând-o pe Carol în braţele sale şi îmbrăţişând-o, în timp ce ea suspină): "Te doare într- adevăr din cauza faptului că el înseamnă foarte mult pentru tine."Carol: "Este viaţa mea… chiar mai mult decât copiii. Cu el plecat totul va părea atât de pustiu. Voi fi atât de … singură."David: "Eşti speriată, deoarece vei fi singură, trăindu-ţi viaţa fără Mark."Carol: "Asta e! De asta sunt atât de furioasă. Mi-e teamă să fiu singură. Cum a putut să-mi facă una ca asta!"David: "Eşti speriată pentru că trebuie s-o iei de la început."

CAPITOLUL IIIRĂSPUNSUL - FACILITAREA EXPLORĂRII AJUTATULUI

Vedere de ansambluÎn capitolele precedente aţi învăţat cum să implicaţi ajutatul, prin

implicarea îndemânărilor atenţiei, observării şi ascultării. Acum vom învăţa să ajutăm altă persoană să se exploreze complet.

În această secţiune veţi învăţa să răspundeţi sau să comunicaţi verbal înţelegerea de către voi a experienţelor ajutaţilor. Veţi comunica înţelegerea voastră, prin răspunsul la un nivel interşanjabil la conţinut, sentimente şi semnificaţii, exprimate de ajutat.

Exerciţiile conţinute în această secţiune vă vor învăţa mai întâi "Răspunsul la conţinut". Apoi veţi învăţa "Răspunsul la sentiment". În final, le veţi uni în "Răspunsul la semnificaţie". Recurgeţi la paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului", pentru a revedea materialul referitor la răspuns.

Exerciţiul 17 : Explorarea îndemânărilor răspunsului

IntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să deveniţi informat cu privire la importanţa

răspunsului. Când oamenii răspund, ei comunică deschiderea către punctul de vedere al altei persoane.

InstrucţiuniGândiţi-vă un moment la importanţa răspunsului, la experienţa altei

persoane.

ExerciţiuGândiţi-vă la ultima dată când aţi avut o ceartă cu un prieten (sau cu

mama, fratele, patronul dvs.). Gândiţi-vă din ce cauză v-aţi certat, ce aţi făcut sau aţi spus şi ce a făcut sau a spus cealaltă persoană. Aţi fi avut mai multă voinţă de a explora ambele părţi, dacă el sau ea ar fi comunicat o înţelegere faţă de punctul dvs. de vedere ? De ce ? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Răspunsul la conţinut

Vedere de ansambluUn bun răspuns la conţinut, ar trebui să parafrazeze semnificaţia a

ceea ce a fost spus, fără repetarea tuturor detaliilor şi să fim concişi, pe cât posibil. Pentru a vă asigura că aţi înţeles tehnica, revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului".

Exerciţiul 18 : Distingerea răspunsurilor specificeIntroducereRăspunsul la conţinut, ar trebui să fie specific, nu vag. Răspunsurile

vagi nu facilitează explorarea. Răspunsurile specifice ajută clarificarea experienţei ajutatului, care uşurează explorarea.

InstrucţiuniIdentificaţi dacă următoarele răspunsuri sunt specifice sau vagi.

Exemplu Student: Sunt atât de obosit, nu ştiu ce să mai fac. Încerc să ţin pasul cu toate. Dar fiecare zi pare atât de lungă, pe la amiază sunt deja prea obosit.

a. Ai spus că eşti obosit.

Specific * Vag

b. Ai spus că sunt atât de multe de făcut, încât nu mai ai energia să le faci pe toate.

* Specific Vag

ExempluMamă: "Copiii mei au început să-mi scape din mână. Fac în aşa fel încât nu mă mai ascultă, pe mine sau pe soţul meu dacă nu îi ameninţăm. Şi cine vrea să-şi ameninţe tot timpul copiii?"

1. Ai spus că, copiii tăi sunt prea obraznici.

___ Specific ___ Vag

2. Ai spus că, copiii tăi nu se comportă bine, dacă tu sau soţul tău nu-i ameninţaţi.

___ Specific ___ Vag

3. Ai spus că nu vrei să-ţi ameninţi copiii înainte de a te asculta.

___ Specific ___ Vag

4. Cu alte cuvinte, copiii tăi nu te ascultă, până când nu-i ameninţi într-un anume fel.

___ Specific ___ Vag

5. Cu alte cuvinte, nu vrei să faci asta.

___ Specific ___ Vag

6. Ai spus că nu-ţi place acest comportament.

___ Specific ___ Vag

Exerciţiul 20: Distingerea răspunsurilor scurte

IntroducereRăspunsurile la conţinut ar trebui să fie scurte, fără pierderea

specificităţii.InstrucţiuniIdentificaţi dacă răspunsurile sunt prea lungi sau scurte şi specifice.

ExempluAngajat: "La naiba, am dat-o în bară din nou! Pur şi simplu, se pare că nu sunt capabil să gândesc înainte de a-mi da drumul la gură. Slujba asta mergea aşa de uşor, până când m-am supărat şi m-am dus să vorbesc cu supraveghetorul meu."

1. Ai spus că ai încurcat lucrurile explodând faţă de supraveghetorul tău.

Prea lung * Scurt şi specific

2. Ai spus că totul mergea bine, dar te-ai dus şi ai încurcat lucrurile de când te-ai dus şi ai ţipat la supraveghetor şi asta nu este prea bine pentru munca ta şi s-ar putea să-ţi pierzi slujba.

* Prea lung Scurt şi specific

ExerciţiuAlcoolic: "Pur şi simplu nu mă pot lăsa de băutură. Am încercat şi am încercat, dar nu pot. Am luat ceva bani la mine şi am avut intenţii bune, dar mi-am cumpărat mai multă bere şi vin." 1. Ai spus că nu poţi renunţa la băutură, chiar după ce ai încercat.

___ Prea lung ___ Scurt şi specific

2. Cu alte cuvinte, întotdeauna ţi-ai cumpărat băutură, chiar şi atunci când ai încercat să renunţi.

___ Prea lung ___ Scurt şi specific

3. Ai spus că nu poţi să te laşi de bere şi vin. Chiar şi după ce ai încercat să nu cumperi bere sau vin, se pare că dacă iei bani te duci la magazin şi-ţi cheltui banii pe băutură. Chiar dacă ai bune intenţii, nu are nici o importanţă pentru tine.

___ Prea lung ___ Scurt şi specific

4. Cu alte cuvinte, nu poţi renunţa la băutură. Ai încercat şi ai încercat, însă se pare că atunci când obţii bani îi cheltui în acest mod. Chiar şi atunci când ai avut bune intenţii şi ai încercat să te laşi, ai cumpărat băutură, cu banii tăi.

___ Prea lung ___ Scurt şi specific

5. Ai spus că renunţarea la băutură nu este uşoară pentru tine, indiferent de intenţiile tale bune.

___ Prea lung ___ Scurt şi specific

Exerciţiul 21: Distingerea răspunsurilor care nu judecă

IntroducereRăspunsurile la conţinut, ar trebui să nu judece. Un răspuns care

judecă adaugă o nouă concluzie, interpretează comportamentul celeilalte persoane, ca fiind bun sau rău sau distorsionează ceea ce persoana a spus de fapt. Acest exerciţiu vă va ajuta să identificaţi răspunsurile care judecă.

InstrucţiuniIdentificaţi dacă următoarele răspunsuri ale ajutătorului judecă sau nu.

ExempluBunic: "O, lasă-mă în pace. Ştiu ce trebuie să fac, dar să fiu al naibii dacă voi sta şi voi lăsa pe altcineva să-mi spună ce să fac."

1. Ai spus că ştii mai bine decât ei ce să faci şi aceasta îţi dă dreptul să îi ignori.

* Răspuns care judecă Răspuns care nu judecă

2. Ai spus că nu vrei să fii presat.

Răspuns care judecă * Răspuns care nu judecă

ExerciţiuStudent: "Această profesoară! Nici nu s-a uitat la lucrarea mea. Comentariile ei sunt atât de ridicole. Şi s-a legat de lucruri atât de mărunte: cuvinte scrise greşit şi scris urât. Acestea nu au nimic de a face cu ceea ce ştiu despre subiect."

1. Ai spus că profesoara a considerat lucrarea ta, de o calitate îndoielnică şi asta este nedrept.

___ Răspund care judecă ___ Răspuns care nu judecă

2. Ai spus că eşti prea prost pentru a face o lucrarea scrisă, de calitate înaltă.

___ Răspuns care judecă ___ Răspuns care nu judecă

3. Cu alte cuvinte, crezi că profesoara a fost puţin nedreaptă cu tine. Tu crezi că ar fi trebuit să aibă o vedere aşa îngustă.

___ Răspuns care judecă ___ Răspuns care nu judecă

4. Ai spus că este mai uşor să dai vina pe profesoară, decât să-ţi asumi responsabilitatea.

___ Răspuns care judecă ___ Răspuns care nu judecă

Exerciţiul 22: Distingerea răspunsurilor la conţinut, bune

IntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să identificaţi deficitele în răspunsuri, astfel

încât să puteţi evalua şi îmbunătăţi propriul dvs. viitor răspuns.InstrucţiuniEvaluaţi fiecare răspuns şi stabiliţi motivul evaluării dvs.

Exemplu

Student: "Nu ştiu… şcoala pur şi simplu nu-mi satisface aşteptările mele. Am crezut că, atunci atunci voi ajunge aici, viaţa va fi diferită decât înainte – că orele vor fi pasionante, că aici vor fi multe petreceri la care să merg, că voi face o grămadă de lucruri grozave. Dar se pare că, orele mele sunt doar recapitulări; şi eu şi o adunătură de alţi tipi, pur şi simplu stăm şi nu facem mare lucru. Şcoala nu este diferită faţă de atunci când stăteam acasă şi lucram cu fratele meu."

Bun Slab

1. Este păcat că simţi asta. Există în realitate multe lucruri de făcutaici, dacă încerci să le descoperi. *

Motiv: Nu indică, că cel care ajută a ascultat într-adevăr vorbito- rul, contrazice afirmaţia ajutatului: judecă.

2. Ai spus că, aici nu este nici o diferenţă faţă de atunci când eraiacasă, te-ai aşteptat la o nouă şcoală şi multe petreceri, dar tu, purşi simplu te învârţi pe aici cu prietenii şi nu faci nimic mai mult. *

Motiv: Repetă cele mai multe detalii, fără sintetizarea puctului esenţial; nu este destul de scurt.

3. Ai spus că acea şcoală nu ţi-a oferit ceea ce căutai, ceva nou şipasionant. *

Motiv: Sintetizează ceea ce vorbitorul a spus, parafrazează răs- punsul.

Exerciţiu Bun SlabJucător: "Acel antrenor! S-a stăduit toată săptămâna să-mi promită că în acest meci voi juca şi, după meciul din noaptea trecută m-a ignorat. N-amjucat măcar o dată."

1. Ai spus "Acel antrenor ! S-a străduit toată săptămâna să-ţi spunăcă vei juca acest meci şi după meciul de noaptea trecută te-a igno-rat." Nu ai jucat măcar o dată. ___ ___

Motiv: _______________________________________________ _____________________________________________________

2. Ai spus că antrenorul a fost mizerabil. ______

Motiv: _______________________________________________ _____________________________________________________

3. Ai spus că antrenorul te-a lăudat, astfel încât te-ai aşteptat să jocişi apoi nu şi-a mai ţinut cuvântul. ___ ___

Motiv: ______________________________________________

____________________________________________________

4. Ai spus că antrenorul nu a fost chiar prietenos. Ţi-a spus "Vei juca"şi erai deja pregătit să se întâmple asta. Însă, când meciul de noapteatrecută a venit şi-a retras cuvântul şi, în realitate te-a amăgit. Ceea cevreau să spun este că el ţi-a spus că vei juca şi apoi te-a lăsat pe ban-că întregul meci. Nu vei obţine vreo ocazie de joc din partea aceluiantrenor. ___ ___

Motiv: _______________________________________________ ______________________________________________________

5. Cu alte cuvinte, antrenorul te-a dezamăgit foarte mult după ce te-a în-curajat şi ţi-a ridicat aşteptările. ___ ___ Motiv: ________________________________________________ ____________________________________________________

Exerciţiul 23: Practicarea răspunsurilor la conţinut, bune

IntroducereAveţi acum ceva practică în distingerea răspunsurilor la conţinut, bune.

Sunteţi gata să începeţi să dezvoltaţi propriile dvs. răspunsuri. Scriind răspunsurile, vă va veni mai uşor să daţi un răspuns verbal mai târziu.

InstrucţiuniRevedeţi elementele unor bune răspunsuri la conţinut, apoi scrieţi cel

mai bun răspuns al dvs. la conţinut, exprimat în fiecare din următoarele afirmaţii.

ExempluBărbat tânăr: "M-am gândit să intru la ROTC. Prietenii mei cred că mi-am ales un moment prost. Dar am nevoie de o slujbă şi slujbele sunt greu de găsit pe aici. Nu sunt sigur ce să fac." Ai spus că, în realitate ai nevoie de o slujbă, dar nu eşti sigur dacă ROTC este răspunsul.

Exerciţiu 1. Student: "Cred că mi-am găsit calea. Câţiva membri din Senatul Studenţilor m-au rugat să fac un comitet pentru ziua părinţilor. Ei au spus că nu ar fi prea mult de lucru, dar se pare că nimeni nu a fost capabil să-mi dea vreun detaliu. Apoi mi-au spus că-mi vorĠtrimite câ-

teva materiale mai târziu. Aşa că, acum am auzit câteva zvonuri despre planuri, dar încă nu ştiu nimic sigur."

Ai spus _____________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Adolescent: "N-am făcut nimic. Pur şi simplu am stat aici şi câţiva tipi au început să mă fugărească şi atunci v-am auzit că ţipaţi la mine să mă opresc. Aşa că m-am oprit."

Ai spus _____________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Femeie: "Uneori se pare că nimic ce fac nu iese bine."

Ai spus ________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

4. Angajat: "Este imposibil de lucrat cu acest tip. Stă mereu în spatele meu şi îmi spune mereu ce am făcut bine şi ce am făcut rău, cum să aranjez asta, ce să schimb acolo."

Ai spus _____________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Student: "Profesorul este întotdeauna pe urmele prietenului meu; nimic din ce a făcut Tommy vreodată nu este bine şi, de fiecare dată când Tommy face o mişcare gresită, pac! l-a prins."

Ai spus _____________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Femeie de afaceri: "Cariera mea pare să nu ducă nicăieri. Alegerile pe care le-am făcut în trecut sunt toate moarte. Nu există niciodată nişte oportunităţi viitoare în slujbele pe care le acceptă"

Ai spus _____________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Constructori de case: "În sfârşit am descoperit un grup de oameni care mi-au oferit într-adevăr ceea ce vreau în prietenie. Sunt maturi, de încredere, iubitori de distracţii, decenţi şi au ceva coloană vertebrală . Mă fac să mă simt bine."

Ai spus _____________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Fost condamnat: "M-am străduit să fiu atent, dar ei nu-ţi oferă o şansă cinstită, odată ce ştiu că ai fost la închisoare. Ei judecă deţinutul, nu omul. Nu rămâne nici un loc pentru oamenii care s-au schimbat."

Ai spus _____________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Pacient: "Nici unul nu mi-a spus ceva. Mă simt ca şi cum aş fi un bolnav stând aici -- nu o persoană! Nici unul nu mă tratează ca şi cum m-ar vedea."

Ai spus _____________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Tată: "Am nevoie de ajutor. Am fost dat în şomaj acum două luni şi nu avem multe economii. În ultimile două luni, banii s-au dus destul de repede. Nu pot să cumpăr noi provizii, nici măcar pentru copiii mei."

Ai spus _____________________________________________________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 24: Distingerea răspunsului la conţinut, ordonat

IntroducereAltă variabilă în răspunsul la conţinut este ordinea.Un răspuns ordonat

plasează expresiile ajutatului într-un patern coerent. Aceste paternuri pot fi ordonate cronologic, după importanţă sau cauză-efect.

InstrucţiuniEvaluaţi fiecare răspuns, ca bun sau slab, distingeţi tipul de ordine

utilizată şi stabiliţi motivul pentru evaluarea dvs.

ExempluClient: "Ei bine, totul pare atât de ciudat. Vreau să spun că este foarte greu pentru mine să cred. Atât de multe lucruri par să se fi întâmplat. Vreau să spun că mi-am pierdut slujba şi nu am nici o idee unde să-mi găsesc alta. Fostul meu soţ mi-a spus că nu va mai plăti pensie alimentară de acum în colo, deoarece locuiesc cu Greg şi Greg nu lucrează nicăieri. Nu ştiu, în realitate când am devenit prieteni la serviciu că ne vom îndrăgosti. Sunt într-adevăr supărată că ne-am purtat atât de stupid la serviciu. Vreau să spun că n-am vrut să fim prinşi sărutându-ne în camera de xerox, dar cine avea să ştie atunci că vicepreşedintele companiei va intra în camera de copiere pentru a face o copie? Şi pe deasupra, copiii aveau o durere reală. L-au tratat pe Greg, chiar josnic.

S-au abţinut să-mi spună, că ei vor ca eu şi Johnnie, primul meu soţ, să fim din no împreună. Nu ştiu, totul este o încurcătură."

Bun Rău

1. Ai spus că acţiunile tale de la birou v-a costat pe amândoi slujbele.De asemenea, locuirea împreună cu Greg a avut rezultate în relaţiacu copiii şi ţi-a anulat pensia alimentară de la Johnnie. *

Tip: Cauză- efect Motiv: Furnizează un răspuns succint cauză - efect, la conţinut.

2. Ai spus că, de când eşti cu Greg lucrurile nu au mers prea bine. *

Tip: Neordonat

Motiv: Deşi este scurt şi identifică, primul punct este prea grosolan şi nu furnizează nici o ordine referitoare la experienţa per- soanei.

3. Ai spus că relaţia ta cu Greg a avut drept rezultat pentru amândoi pierderea slujbei voastre, a interferat cu relaţia cu copiii tăi şi ar puteaavea drept rezultat pierderea pensiei alimentare. *

Tip: Importanţă

Motiv: Furnizează un răspuns la conţinut, utilizând ordinea, în funcţie de importanţă.4. Ai spus că tu şi Greg aţi devenit prieteni, aţi început să vă întâlniţi şiv-aţi îndrăgostit. Aţi început să locuiţi împreună. Aţi fost prinşi pur-tându-vă afectuos la serviciu şi v-aţi pierdut slujbele. Fostul tău soţeste supărat pe tine, din cauză că locuieşti cu Greg şi te ameninţă căîncetează să-ţi plătească pensia alimentară. Şi în sfârşit, copiii îl tra-tează rău pe Greg, deoarece ei vor ca tu şi fostul tău soţ să vă împăcaţi. *

Tip: Cronologic

Motiv: Deşi este un răspuns cronologic este prea lung şi deduce doar punctul principal.

5. Ţi-ai pierdut slujba şi poţi să-ţi pierzi pensia alimentară. Tu şi Greg lo-cuiţi împreună, iar copiii nu-l plac. *

Tip: Neordonat

Motiv: O sintetizare slabă şi nici o ordine reală.Punctul principal este lipsă.

ExerciţiuPrieten: "Am stat la un motel câteva zile, deoarece am avut un incendiu

în blocul nostru. A fost atât de palpitant şi atât de înfricoşător totuşi;vreau să spun, sirenele şi toate girofarurile şi camioanele poliţiei şi pompierilor. Am fost într-adevăr norocos, deoarece nu a fost decâtpuţin fum, care mi-a stricat lucrurile. I au spus că totul a început dela nişte cârpe de ulei de la subsol. Nimeni nu a fost rănit, dar câteva apartamente au fost serios avariate. Camioanele pompierilor au fostacolo, la nici cinci minute după ce cineva a tras alarma, deoarece nu au fost mai multe avarii. Un cuplu a fost prins în apartament, totuşicâţiva pompieri au urcat pe scară pentru a-i salva. Doamna nu a vrutsă plece, până ce unul din pompieri nu i-a luat câinele. Asigurareaproprietarului ar trebui să acopere totul. Ne-au lăsat să ne întoarcemînapoi şi să ne luăm hainele în următoarea zi."

Bun Rău

1. Ai spus că a fost un incendiu în blocul tău. Nu ai fost rănit, nici altci-neva, dar a fost destul de serios pentru tine să stai la motel câteva zile, în timp ce ei repară stricăciunile. Nu ai nevoie de nimic, deoarece lu-crurile tale nu au fost rău avariate. ___ ___

Tip: ___________________________________________________

Motiv: _________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________

2. Cu alte cuvinte, a fost un incendiu în blocul tău şi a fost într-adevăr pal-pitant. Nimeni nu a fost rănit, doar ai fost puţin incomodat. ___ ___

Tip: ____________________________________________________

Motiv: __________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________

3. Ai spus că un incendiu a izbucnit în subsolul blocului tău. Cineva l-a descoperit şi a pornit, alarma astfel că toţi, cu excepţia cuplului cu câineleau ieşit. Camioanele pompierilor au fost acolo în câteva minute, au sal-vat cuplul şi câinele şi au stins focul. Câteva apartamente au fost avariate,dar al dvs. a avut doar câteva avarii minore, din cauza fumului. Aţi stat lamotel până când v-aţi putut muta înapoi. De asemenea, v-au lăsat să vă lu-aţi ce aţi avut nevoie din apartament, în ziua următoare. ___ ___

Tip: _______________________________________________________ Motiv: ____________________________________________________ ___________________________________________________________ ___________________________________________________________

4. Ai spus că ai stat la motel pentru un timp, deoarece a fost un incendiu în

blocul tău. Ai avut tot ceea ce aveai nevoie, deoarece nimic din ce era altău nu a fost grav avariat. ___ ___

Tip: _______________________________________________________

Motiv:_____________________________________________________ ___________________________________________________________ ____________________________________________________________

Exerciţiul 25: Practicarea răspunsurilor la conţinut, ordonate

IntroducereÎn acest exerciţiu veţi practica să faceţi răspunsul la conţinut, ordonat.InstrucţiuniCitiţi fiecare expresie a ajutatului, alegeţi cea mai ordonată formă a

ordonării(seriei) şi scrieţi răspunsul dvs.

ExempluFemeie: "Sunt atât de mulţumită de modul cum merg lucrurile. Viaţa mea a fost într-adevăr transformată. Adică, am obţinut această nouă slujbă, care într-adevăr pare să meargă bine. Soţul meu şi cu mine nu ne-am înţeles niciodată mai bine şi, de când am început exerciţiile am pierdut 12 livre şi niciodată nu m-am simţit mai bine. Este atât de plăcut ca soţul meu şi cu mine să ne bucurăm unul de compania altuia, din nou."

Răspunsul dvs.: Lucrurile merg într-adevăr grozav pentru tine ! Te simţi mai sănătoasă, de când ţi-ai pierdut din greutatea, noua ta slujbă merge bine şi mult mai important, relaţia ta cu soţul tău este imbunătăţită. (Ordinea importanţei, de la cel mai puţin important la cel mai important.)

Exerciţiu1. Părinte: "În realitate nu ştiu ce să fac. Ei au apărut la uşă întrebând de el. Niciodată nu am avut nici chiar un bilet pentru parcare, astfel încât văzându-i pe acei poliţişti într-adevăr m-am zăpăcit. Fiul meu a spus că ei îl căutau pentru un prieten care era în încurcătură. Nu mi-a spus despre ce este vorba de la început. Mi-a spus până la urmă că, acest copil vindea droguri. L-am presat ca să-mi spună. A devenit cu adevărat furios când i-am spus că dacă îl voi prinde vreodată luând asemenea prostii îl voi bate zdravăn."

Răspunsul dvs.: _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Colaborator: "Aproape l-am omorât. L-am lovit aşa de tare. Urăsc când un tip fură. Adică, chiar nu înţeleg. Pur şi simplu, l-am luat împrejur şi l-am bătut. Compania deja mi-a spus că mă va chema înapoi dacă el încearcă ceva. Doi oameni vor jura că el a început primul.

Mi-a luat din lucrurile mele din vestiar. Supraveghetorul a venit să mă concedieze pe mine până a auzit povestea adevărată. Colegul mă ameninţă pe mine, acum de când supraveghetorul l-a concediat. Nu-i nimic. Mi-ar plăcea să încerce ceva. Mi-ar plăcea!

Răspunsul dvs.: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Pacient: "Este totul atât de înspăimântător. Adică, cum voi obţine tot? Cum voi lucra? Cum voi fi un tată sau soţ? Un minut , cobor braţul pentru a ridica mingea de baschet, apoi nu. O băutură mă face paraplegic. Nu ştiu cum voi face să trăiesc, dacă voi reuşi să trăiesc.Dar cum pot fi bărbat astfel? Cum poate soţia mea să mă iubească dacă nu voi mai fi capabil niciodată s-o iubesc ca înainte?"

Răspunsul dvs.: _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Student: "Este atât de confuz. Se pare că nu-mi găsesc calea. Nu că nu aş vrea să fiu aici, îmi doresc cu adevărat să fiu la colegiu. Dar vreau, de asemenea, să mă distrez. Îmi plac petrecerile. Nu am fost niciodată în stare să fac ceea ce fac acum când eram acasă. Adică, părinţii mei îşi doreau din tot sufletul să mă lase să merg la petrecere. Dacă o făceam, trebuia neapărat să mă întorc la miezul nopţii. Nu ştiu, pur şi simplu vreau să mă distrez. Ştiu că nu-mi pot permite să lipsesc de la ore sau să nu învăţ dar ar trebui, de asemenea, să fiu în stare să mă distrez, nu-i aşa?

Răspunsul dvs.: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Răspunsul la sentiment

Vedere de ansambluPentru răspunsul eficient la sentimentele altor persoane, trebuie să

aveţi un vocabular foarte bogat de cuvinte sentimentale- cuvinte care sunt interşanjabile cu categoria de sentiment şi intensitatea exprimată, cât mai adecvate la cadrul de referinţă al persoanei.

Înaintea completării exerciţiilor din această secţiune revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului"

Exerciţiul 26 : Clasificarea cuvintelor sentimentale, după categorie şi intensitate

IntroducereCuvintele sentimentale pot fi organizate, prin categorie şi intensitate.

Dacă aveţi un sistem pentru organizarea cuvintelor sentimentale va fi uşor să selectaţi cuvântul sentimental potrivit când răspundeţi ajutatului.

InstrucţiuniClasificaţi fiecare cuvânt sentimental, utilizând următoarle categorii şi

nivele de intensitate.Categorii: Încântat, surprins, fericit, satisfăcut, apreciativ, uşurat, calm,

nefericit, înspăimântat, anxios, trist, furios, dezgustat, ruşinat, jenat.Intensităţi: Înaltă, medie şi coborâtă.

Exemplu

CUVÂNT SENTIMENTAL CATEGORIE INTENSITATE

Voios Fericit Medie

Nerăbdător Încântat Medie

Devastat Nefericit Înaltă

ExerciţiuCUVÂNT SENTIMENTAL CATEGORIE INTENSITATE

1. Îndurerat ____________________ ___________________

2. Liniştit ____________________ ___________________

3. Sâcâit ____________________ ___________________

4. Iritat ____________________ ___________________

5. Distrus ____________________ ___________________

6. Alarmat ____________________ ___________________

7. Furios ____________________ ___________________

8. Amorţit ____________________ ___________________

9. Îngrijorat ____________________ ___________________

10. Împietrit ____________________ ___________________

11. Norocos ____________________ ___________________

12. Iubitor ____________________ ___________________

13. Îngrozit ____________________ ___________________

14. Speriat ____________________ ___________________

15. Doborât ____________________ ___________________

16. Agitat ____________________ ___________________

17. Relaxat ____________________ ___________________

18. Bucuros ____________________ ___________________

19. Degradat ____________________ ___________________

20. Deplorabil ____________________ ___________________

21. Exuberant ____________________ ___________________

22. Împăcat ____________________ ___________________

23. Mândru ____________________ ___________________

24. Umilit ____________________ ___________________

25. Îngrăşat ____________________ ___________________

Exerciţiul 27 : Distingerea răspunsurilor la sentiment, corecte

IntroducereCunoscând un cuvânt sentimental, este incorect să vă pregătiţi să daţi

cel mai bun răspuns la sentiment. Sunt câteva motive pentru care răspunsul la sentiment nu poate fi corect:

* Categoria este greşită* Intensitatea este terminată

* Vine de la cadrul de referinţă al celui care ajută, nu de la cadrul de referinţă al persoanei vorbitoare

* Nu utilizează un cuvânt sentimental

InstrucţiuniÎn acest exerciţiu veţi evalua acurateţea cuvântului sentimental, în

fiecare răspuns. După evaluarea fiecărui răspuns stabiliţi motivul pentru evaluarea dvs. Folosiţi următoarele evaluări:

(+) Dacă răspunsul este corect.

(-) Dacă răspunsul este incorect.

ExempluColegă de cameră: "Pur şi simplu nu înţeleg! M-am plimbat prin cameră în această după amiază şi colega mea de cameră m-a ignorat total. Am întrebat-o ce s-a întâmplat; s-a uitat la mine şi a spus "Ar trebui să ştii", apoi a plecat. M-am simţit înaltă de 2,45 cm. Acum ni- meni nu-mi spune nimic. Ce să cred că am făcut, dacă nimeni nu-mi spune ?"

1. Simţi că îţi ascund ceva

Evaluare: (+) * (-)

Motiv: Nu este cuvânt sentimental

2. Te simţi furioasă Evaluare: * (+) (-)

Motiv: Categorie şi intensitate corecte

3. Te simţi împietrită

Evaluare: (+) * (-)

Motiv: Categorie şi intensitate incorecte.

Exerciţiu1. Soţie: "Nu ştiu ce merge rău între soţul meu şi mine. Când m-am căsătorit eram aşa de apropiaţi şi acum există un gol între noi. Pur şi simplu nu mai comunicăm deloc."

a. Te simţi golită ___ (+) ___(-)

Motiv: ___________________________________________________________

b. Te simţi devastată ___ (+) ___ (-)

Motiv: ___________________________________________________________

c. Te simţi uşurată ___ (+) ___(-)

Motiv: ___________________________________________________________

2. Drogat: "Am ratat întâlnirea. Afurisitul de autobuz a întârziat şi atunci a fost prea departe de staţia autobuz decât am crezut. Acum trebuie să aştept alte şase luni pentru a obţine G.E.D. În realitate am vrut să-mi iau gradul acum."

a. Te simţi furios ___ (+) ___ (-)

Motiv: ___________________________________________________________

b. Te simţi nemulţumit ___ (+) ___ (-)

Motiv: ___________________________________________________________

c. Te simţi dezamăgit ___ (+) ___ (-)

Motiv: __________________________________________________________

3. Profesoara: "Asistenta pe care am avut-o anul trecut este cu adevărat învingătoare. Acţionează ca şi cum ar avea 14 ani – şi de aceea este drăguţă. Nu ştiu cum voi reuşi să termin anul cu ea."

a. Te simţi descurajată ___ (+) ___ (-)

Motiv:___________________________________________________________

b. Te simţi iritată ___ (+) ___ (-)

Motiv:___________________________________________________________

c. Te simţi prinsă în cursă ___ (+) ___ (-)

Motiv:___________________________________________________________

Exerciţiul 28: Alegerea unui cuvânt sentimental corect

IntroducereVeţi descoperi adesea că, câteva cuvinte sentimentale captează

experienţa persoanei. Va fi mult mai posibil pentru voi să alegeţi cel mai corect sentiment, dacă mai întâi exploraţi toate sentimentele posibile.

InstrucţiuniÎncercuiţi cuvintele sentimentale care identifică corect (categorie şi

intensitate) sentimentele vorbitorului.

ExempluBărbat tânăr: "În final am găsit câţiva oameni cu care pot într-adevăr să mă înţeleg. Nu sunt pretenţioşi deloc. Sunt autentici şi mă înţeleg. Pot fi eu însumi cu ei. "

Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană?

a. fericit d. confuz g. sceptic b. îngrijorat e. dezamăgit h. încântat c. mulţumit f. bine i. satisfăcut

Exerciţiu

1. Adolescent angajat: "Sunt bolnav şi obosit de la început de când "an intrat" în acel birou. Am lucrat acolo şase luni şi cred că ar fi trebuit să câştig o oarecare responsabilitate."

Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană ?

a. sătul d. furios g. surprins b. fericit e. nesigur h. confuz c. ignorat f. amuzat i. folosit

2. Sibling: " Aş vrea să ştiu ce să fac. Sora mea şi părinţii mei se luptă din nou. Nimic din ce face ea nu este bine…………….. ca şi cum ar fi condamnată dacă face şi condamnată dacă nu face în ochii lor. Însă ei au un scop. Uneori ea nu este raţională."

Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană?

a. intrigat d. frustrat g. norocosb. încurcat e. trist h. sfâşiatc. încântat f. obosit i. supărat

3. Student de colegiu: " În sfârşit, am avut destul tupeu să vorbesc cu "uraganul Hilda" despre lucrarea mea. Am fost onest cu privire la necazurile pe care le-am a- vut. Am făcut ceea ce am discutat înainte împreună, ştii, i-am răspuns; şi a mers. Am îndreptat totul cu lucrarea mea şi am descoperit că este şi ea om."

Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană ?

a. mulţumit d. insultat g. stânjenitb. dezamăgit e. bine h. surprinsc. tolerat f. uşurat i. furios

4. Dependent de viteză : "Cred că atunci când eram adolescent mă simţeam atât de descurajat tot timpul, iar viteza mă făcea să mă simt mai bine. Încă îmi place vi- teza, dar simt ca şi cum viteza ar fi sub controlul meu, nu eu sub controlul ei."

Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană ?

a. stânjenit d. bine g. neajutorat

b. încântat e. speriat h. puternicc. confuz f. aprins i. pierdut

5. Pacient: "Am primit analizele astăzi – nu este cancer! Mă simt ca şi cum viaţa începe din nou! Fantastic!"

Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană ?

a. uşurat d. alandala g. liberb. dezamăgit e. emoţionat h.

deprimatc. activ f. în ceaţă i. iniţiat

Exerciţiul 29 : Îmbogăţirea vocabularului dvs. de cuvinte sentimentale

IntroducereAcest exerciţiu este destinat să vă ajute să produceţi un mare număr

de cuvinte sentimentale. Nu poate fi utilizat numai pentru a fi de ajutor aici, ci de asemenea ca un pas atunci când vă blocaţi pentru un cuvânt care să-l utilizaţi atunci când răspundeţi unei persoane.

InstrucţiuniLuaţi fiecare din cuvintele-stimul date, completaţi propoziţia cu alt

cuvânt sentimental. Acum utilizaţi noul cuvânt ca următorul stimul şi repetaţi procesul.

Exemplu

Când sunt supărat, mă simt furios.

Când sunt furios, mă simt distrus.

Când sunt distrus, mă simt înşelat.

Când sunt înşelat, mă simt rănit.

Când sunt rănit, mă simt trist. Exerciţiu

1. Când sunt încâtat, mă simt ________________.Când sunt_______, mă simt ________________.Când sunt_______, mă simt ________________.Când sunt_______, mă simt ________________.Când sunt_______, mă simt ________________.

2. Când sunt neajutorat, mă simt _________________. Când sunt _________, mă simt _________________.

Când sunt _________, mă simt _________________.Când sunt _________, mă simt _________________.Când sunt _________, mă simt _________________.

3. Când îmi este frică, mă simt __________________.Când sunt _______, mă simt __________________.Când sunt _______, mă simt __________________.Când sunt _______, mă simt __________________.

Când sunt _______, mă simt __________________.

4. Când mă simt dat peste cap, mă simt ________________Când sunt _____________, mă simt _________________.Când sunt _____________, mă simt _________________.Când sunt _____________, mă simt _________________.Când sunt _____________, mă simt _________________.

5. Când mă simt puternic, mă simt ___________________.Când sunt __________, mă simt ___________________.

Când sunt __________, mă simt ___________________.Când sunt __________, mă simt ___________________.Când sunt __________, mă simt ___________________.

Exerciţiul 30 : Organizarea vocabularului dvs. de cuvinte sentimentale

IntroducereTabelul de cuvinte sentimentale vă va ajuta să descoperiţi cuvintele

sentimentale, în timp ce practicaţi răspunsul.InstrucţiuniÎnregistraţi noile cuvinte sentimentale pe care le-aţi produs în

exerciţiul 29, în tabelul următor sau în tabelele corespunzătoare din "Arta ajutorului". Adăugaţi mult mai multe cuvinte sentimentale decât puteţi gândi.

CATEGORII DE SENTIMENTE

Nivele de intensitate: A. - Înaltă B. – Medie C. – Coborâtă

Încântat Surprins Fericit Satisfăcut Apreciativ Iubitor Uşurat Calm Delirant Uimit Extatic Încântat Îndrăgeşte Iubeşte Consolat LiniştitÎmbătat Descumpănit Exuberant Fermecat Venerează Infatuat Eliberat CalmExaltat Stupefiat Triumfal Îmbuibat Preţuieşte Încântat Consolat Senin________ _________ ________ ________ __________ _________ __________ ________________ _________ ________ ________ __________ _________ __________ ________________ _________ ________ ________ __________ _________ __________ ________

Animat Uimit Exaltat Bucuros Adoră Iubitor Alinat AdunatResponsabil Îngrozit Fantastic Mulţumit Stimează Respectat Descărcat DulceEmoţionat Zdruncinat Amuzat Complet Apreciază Stimat Odihnitor_________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ __________________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ __________________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ ________

Activ Înfrânt Minunat Agreabil Admiră Închis Liniştit BlândMinunat Doborât Vioi Fericit Respectă Plăcut Stăpânit LiniştitAgitat Mişcat Superb Drăgut Apreciază Cald Odihnit Netulburat_________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ __________________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ __________________ ________ ________ ________ _________ __________ _________ ________

CATEGORII DE SENTIMENTE

Nivele de intensitate: A. - Înaltă B. Medie C. Coborâtă

Descurajat Speriat Anxios Trist Furios Dezgustat Ruşinat Încurcat

Agonic Înnebunit Uluit Disperat Furios Detestă Umilit EnervatZdrobit Speriat Perplex Devastat Înfuriat Dezgustat Înjosit StupidChinuit Pietrificat Blocat Jalnic Livid Repugnat Păcătos _________ ________ ________ ________ _________ _________ ________ __________________ ________ ________ ________ _________ _________ ________ __________________ ________ ________ ________ _________ _________ ________ ________

Îndurerat Îngheţat Blocat Îngrozit Zbârlit Rău Supărat DeconcertatMâhnit Îngrozit Confuz Înfiorat Enervat Greţos Criminal UimitTulburat Ameninţat Stresat Mâhnit Indignat Meschin Aiurit_________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ __________________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ __________________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ ________

Neplăcut Prudent Grijuliu Înfrânt Enervat Aversiv Căit NeândemânatMâhnit Ezitant Încurcat Doborât Înfuriat Grosolan Plin de Ridicol RegretSupărat Tremurător Nesigur Nefericit Îndurerat Mizerabil Ruşinos Prostuţ_________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ __________________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ __________________ ________ ________ ________ _________ __________ ________ ________

Exerciţiul 31: Practicarea răspunsurilor la sentiment

IntroducereUrmătorul exerciţiu vă va ajuta să selectaţi un cuvânt sentimental

adecvat şi să utilizaţi cuvântul într-un răspuns. InstrucţiuniImaginaţi-vă că ascultaţi pe fiecare din oamenii de mai jos. Încercaţi să

răspundeţi interşanjabil la sentimentele exprimate de fiecare. Utilizaţi tabelul de cuvinte sentimentale pentru a descoperi câteva cuvinte care pregătesc persoana.

Amintiţi-vă, întrebarea este "Cum m-aş fi simţit dacă aş fi fost această persoană ?", nu "Cum m-aş fi simţit în această situaţie ?"

ExempluAlcoolică: "Problemele sunt acum cu fiica mea. I-am explicat despre problemele mele cu băutura şi de ce trebuie să merg la acele lungi întâlniri. Este încă greu pentru ea, deoarece este atât de tânără, dar înţelege puţin de ceea ce are nevoie mămica pentru a se face bine."

1. Te simţi uşurată.2. Te simţi plină de speranţă.

Exerciţiu1. Student: "Iată-mă… din nou. Este mijlocul semestrului şi am rămas în urmă cu toată lucrarea mea; am trecut numai câteva cursuri. Ca şi cum nu m-am putut gândi înainte… Unul din băieţi a venit şi a vrut să dea o petrecere şi eu am spus că da, apoi următoarea zi am realizat că nu mi-am terminat lucrarea. Fac acelaşi lucru în fiecare semestru. Ce se întâmplă cu mi- ne ? Nu pot învăţa din experienţa mea ?"

a. Te simţi ______________________________________________________________

b. Te simţi _____________________________________________________________

2. Fostă soţie: "Fostul meu soţ mă scoate din minţi. Am obţinut divorţul acum 6 luni şi acum brusc vrea să se lupte cu mine pentru custodia copiilor. Ştiu că nu are un caz, dar vrea doar să mă înfurie."

a. Te simţi ______________________________________________________________

b. Te simţi ______________________________________________________________

3. Iubit: "Prietena mea şi cu mine ne înţelegeam destul de bine. Dar în ultimul timp, se pare că nu pot să … ei bine, ştii… să fac faţă… în dormitor. Ea crede că este vina ei, iar eu cred că este vina mea şi fiecare este trist. "

a. Te simţi ______________________________________________________________

b. Te simţi ______________________________________________________________

4. Bărbat adult: "Sunt bărbat doar pe trei sferturi. Am avut al naibii de multe oportunităţi în viaţa mea şi le-am dat cu piciorul."

a. Te simţi ______________________________________________________________

b. Te simţi ______________________________________________________________

5. Femeie tânără: "Sunt într-adevăr încântată de această nouă slujbă. Am început-o de jos şi munca este destul de plictisitoare acum. Dar sunt multe de învăţat. Potenţialul pentru avansare este cu adevărat bun."

a. Te simţi ______________________________________________________________

b. Te simţi ______________________________________________________________

Exerciţiul 32: Mai multe răspunsuri la sentiment practice

IntroducereAcest exerciţiu vă furnizează mai multă practică în răspunsul la

sentiment.InstrucţiuniScrieţi cel mai bun răspuns la sentiment, dat de dvs. la fiecare, din

afirmaţiile de mai jos.Utilizaţi forma: "Mă simt ____________" , astfel încât să aveţi răspunsul,

nu doar cuvinte sentimentale.ExempluAdolescentă: "Prietenii mei mă pisează să fac aceleaşi lucruri pe care

le fac ei. Nu vreau să fumez şi să beau… cel puţin nu încă… dar nu vreau să-mi pierd nici prietenii." Răspuns: Te simţi sfâşiat.

Exerciţiu1. Adult tânăr: "Sunt cu adevărat confuz. Prietenii mei mi-au spus că sunt foarte entuziast şi plin de energie, însă când întâlnesc o nouă persoană mă simt ca şi cum încep să devin conştient de sine şi anxios."

Răspuns: _____________________________________________________________________

2. Părinte: "Nu ştii cum este ? Odată am fost deasupra lumii şi atunci fiica mea a fost ucisă… şi, astfel am fost dat de o parte. Continui să-mi spun -- numai dacă n-aş fi lăsat-o să ia maşina în acea noapte. Ploua, ea era doar un copil, tocmai îşi luase permisul. Ar fi trebuit să o conduc eu. Trebuie să trăiesc cu asta şi nu pot."

Răspuns: _____________________________________________________________________

3. Femeie de afaceri: "Noua slujbă merge într-adevăr. Am responsabilităţi pentru supraveghere şi pentru formare. Este cariera potrivită pentru mine. În sfârşit mă pot investi pe mine însumi -- fac ceva în legătură cu care mă simt bine."

Răspuns: _____________________________________________________________________

4. Client înstărit: "La naiba cu asta ! Am avut eu de a face cu groaznicii voştri lucrători sociali şi cu agenţiile voastre bune."

Răspuns: _____________________________________________________________________

5. Soră medicală: "D-na Jones s-a pornit pe plâns. Este atât de groaznic când un copil moare. Nimeni nu ştie ce să spună pentru a consola părinţii. Este cu adevărat partea cea mai dureroasă a muncii noastre."

Răspuns: _____________________________________________________________________

Exerciţiul 33: Practicarea răspunsului la două sentimente

IntroducereUneori, persoana va exprima două sentimente conflictuale. Pentru a

răspunde suficient trebuie să fim capabili să identificăm cum face combinaţia celor două sentimente să se simtă persoana.

InstrucţiuniÎn următoarele răspunsuri identificaţi cele două sentimente prezente şi

atunci dezvoltaţi un răspuns care captează exact întregul sentiment. Pentru a reuşi acest exerciţiu întrebaţi-vă: "Cum mă simt când simt ____________şi ______________________ ?"

ExempluPărinte: "Nu vreau să mă cert cu copiii mei tot timpul. Ştiu că sunt

răspunzător pentru direcţionarea lor şi ajutarea lor să ia decizii înţelepte. Dar este aşa o luptă uneori, încât îmi vine să renunţ."

1. Cum mă simt când sunt responsabilă şi sătulă ?

2. Răspuns: Te simţi descurajat.

Exerciţiu1. Veteran: "Această poziţie mi-ar oferi cu adevărat mai mulţi bani, cam 12 $, pe puţin plus beneficii şi 30% din profit. Cred că ar trebui să accept. Dar nu este în planurile carierei mele şi nu sunt atât de interesat în vânzarea pneurilor. Aşa cum ai spus, totuşi acum am nevoie de ceva care să mă pună pe picioare şi slujba este bună pentru asta."

a. Cum mă simt când sunt _____________________şi __________________________ ?

b. Răspuns: Te simţi ____________________________________________________.

2. Soţie: "Cum a putut să mă trateze în acest fel ? Am fost bună cu el, generoasă, respectuoasă. Am fost persoana perfectă şi acum îmi spune doar că s-a terminat. A plecat. Nu este drept! Cum îndrăzneşte să mă părăsească după atâţia ani ?"

a. Cum mă simt când sunt _____________________ şi _________________________ ?

b. Răspuns: Te simţi _____________________________________________________.

3. Supraveghetor: "Tipul este un adevărat ratat. Adică, dai unor oameni responsabilitate şi ei tocmai îi dau cu piciorul. Acest tip nu a fost în stare să se facă apreciat. L-am promovat şi ce a făcut ? Şi-a dat demisia o lună mai târziu. Şi acum şeful îmi stă în spate deoa rece eu sunt cel care l-a promovat. Spune că am dovedit o judecată de afaceri gre- şită."

a. Cum mă simt când sunt ______________________ şi ________________________ ?

b. Răspuns: Te simţi _____________________________________________________.

4. Profesor: "Este greu de spus dacă s-o cred sau nu. Instinctul îmi spune că minte. A trişat… răspunsurile, pur şi simplu, nu o reflectă pe ea, modul în care ea s-a prezentat pe ea însăşi. De fapt nu am văzut nimic. Sunt suspicios fără să am un motiv concret."

a. Cum mă simt când sunt _________________________ şi ______________________?

b. Răspuns: Te simţi ______________________________________________________.

5. Soţ: "Dacă nu-i place… va trebui pur şi simplu să trăiască cu asta. Încerc să mă schimb. Încerc să-mi formez o imagine de "om macho". Poate să nu mă mai vrea atunci. Dar este un risc pe care mi-l asum. Trebuie să găsesc o cale sau mă va distruge. Nu crezi că am dreptate? Nu este timpul să descopăr dacă ea are un loc pentru mine? Dacă nu are … poate … poate are."

a. Cum mă simt când sunt ________________________ şi _______________________?

b. Răspuns: Te simţi ______________________________________________________.

Răspunsul la semnificaţie

Vedere de ansambluUn răspuns la semnificaţie comunică o înţelegere a experienţei

complete a ajutatului: o înţelegere, atât a sentimentului, cât şi a motivului pentru sentiment.

ExempluColegă de dormitor: "Pur şi simplu nu înţeleg. M-am plimbat prin

cameră în această după amiază şi colega mea m-a ignorat total. Am întrebat-o ce s-a întâmplat. S-a uitat la mine şi a spus, "Ar trebui să ştii." şi apoi a plecat. M-am simţit mică de tot. Nimeni altcine va nu mi-a spus nimic. Cum să ştiu ce am făcut dacă nimeni nu-mi spune."

Răspuns: "Te simţi uimită deoarece nimeni nu-ţi dă vreun indiciu despre ceea ce ai gresit faţă de colega ta de cameră."

Acest răspuns combină cele două răspunsuri pe care le-aţi practicat deja. Revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului" pentru explicarea acestor îndemânări.

Exerciţiul 34 : Distingerea răspunsurilor interşanjabile

IntroducereDacă aveţi abilitatea de a recunoaşte răspunsurile bune şi rele, veţi fi

capabili să primiţi un feed-back asupra viitoarelor răspunsuri ale dvs. şi să îmbunătăţiţi îndemânările dvs, în ceea ce priveşte răspunsul.

InstrucţiuniSelectaţi răspunsurile care sunt interşanjabile, pentru fiecare afirmaţie.

Când un răspuns nu este interşanjabil, identificaţi erorile din răspuns.Amintiţi-vă, câteva erori tipice sunt:

* Conţinut prea lung (păstraţi răspunsurile scurte)

* Conţinut repetat ( parafrazaţi răspunsurile dvs.)

* Conţinut prea vag (fiţi specifici)

* Categorie de sentiment incorectă

* Intensitatea sentimentului incorectă

* Cuvânt sentimental neadecvat pentru persoana căreia îi răspundem

* Experienţă sentimentală ("Simt asta.", "Simt aşa") fără cuvânt sentimental

* Conţinut care nu este interşanjabil (conţinut bogat sau scăzut, care face judecăţi)

ExempluJob Hunter: "Cei mai mulţi patroni vor manageri care să fie duri. Se

aşteaptă de la tine să sari la oameni tot timpul. Eu nu sunt aşa. "

1. Te simţi frustrat, deoarece patronii caută o calitate la managerii lor pe care tu nu o ai.

Erori: Nici una; interşanjabil

2. Te simţi bine, deoarece eşti diferit.

Erori: Categorie de sentiment greşită, conţinut prea vag

3. Te simţi speriat, deoarece nimeni nu te va angaja ca manager.

Erori: Intensitate a cuvântului greşită, neinterşanjabilă-- sporeşte conţinutul

4. Te simţi ca şi cum ai fi blocat, deoarece patronii caută la managerii lor să fie mai duri decât eşti tu.

Erori: Nici un cuvânt sentimental - doar experienţa.

5. Te simţi descurajat, deoarece lumea afacerilor este un loc unde "omul este lup pentru om".

Erori: Conţinut neinterşanjabil

Exerciţiu1. Şef : "M-am săturat ! Nimeni de aici nu mă ia în serios şi eu vorbesc serios. Următoarea persoană care întârzie este concediată."

a. Te simţi îngrozit, deoarece oamenii nu te cred când îi ameninţi.

Erori: ________________________________________________________________________

b. Te simţi furios, deoarece angajaţii nu sunt buni în zilele noastre.

Erori: ________________________________________________________________________

c. Te simţi iritat, deoarece oamenii nu acordă vreo atenţie la ceea ce spui.

Erori: ________________________________________________________________________

d. Te simţi confuz, deoarece oamenii nu te ascultă.

Erori: ________________________________________________________________________

e. Te simţi furios din această cauză.

Erori: ________________________________________________________________________

2. Croitoreasă: "Hei, este într-adevăr excelent. Calitatea acestui material este exact ceea ce căutam. Acum îmi pot termina costumul."

a. Eşti mulţumită că materialul este bun.

Erori: ________________________________________________________________________

b. Simţi că materialul este perfect pentru costumul tău.

Erori: ________________________________________________________________________

c. Eşti încântată, deoarece calitatea materialului este exact ceea ce căutai. Acum îţi poţi termina costumul.

Erori: ________________________________________________________________________

d. Te simţi plină de speranţă, deoarece acest material este de o aşa bună calitate. Este un material cu adevărat de calitate şi, deoarece este un material atât de bun îţi poţi termina costumul la care lucrai. Căutai un material ca acesta aşa că este cu adevărat grozav că l-ai găsit.

Erori: ________________________________________________________________________

e. Te simţi fericită, deoarece materialul este excelent pentru terminarea costumului tău.

Erori: ________________________________________________________________________

Exerciţiul 35: Practicarea răspunsului la semnificaţie

IntroducereScriind răspunsurile dvs., vă va fi de ajutor să construiţi experienţa

care vă va fi utilă atunci când răspundeţi verbal. Puteţi practica fără sentimentul "din bătaia puştii" pentru a ajuta altă persoană.

Instrucţiuni

Scrieţi cele mai bune răspunsuri ale dvs. la fiecare din afirmaţiile de mai jos utilizând forma "te simţi________________ deoarece __________________ ."

ExempluFemeie: " Am fost ieri să vizitez o veche prietenă la spital. A fost o vizită cu adevărat reuşită. Am îmbrăţişat-o când am salutat-o şi ea a început imediat să plângă. Cred că avea nevo- ie să facă asta. Bănuiesc că vizita mea a avut o importanţă pentru ea."

Te simţi mulţumită, deoarece ai fost capabilă să-ţi ajuţi o prietenă.

Exerciţiu1. Coleg de cameră: " Colegul meu de cameră este o persoană atât de egoistă ! Nu cred că s-a gândit vreodată la altcineva în viaţa sa… totul din camera noastră este făcut pentru propriul său interes."

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Prieten: "A înnebunit, cred. Noaptea trecută, din senin, a trimis pe toată lumea acasă. Vreau să spun că nu s-a întâmplat nimic, când brusc ea a vrut să fie singură."

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Adult: "Am avut o perioadă cu adevărat dificilă în cariera mea. Vreau o viaţă bună, dar trebuie să fie ceva care să mă facă să mă simt ca şi cum am contribuit cu ceva pentru a-i ajuta pe ceilalţi oameni. La o slujbă cum ar fi predatul sau munca socială este prea mult sa- crificiul de sine, totuşi. __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Alcoolic: "Nu am putut menţine o slujbă mai mult de un an. Sunt un bun angajat şi fac o muncă de calitate când sunt treaz. Dar toţi aceşti patroni… nu contează pentru ei, din moment ce au descoperit că beau, chiar dacă niciodată la slujbă.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Persoană care abuzează de droguri: "Ei îţi spun în continuare "fără droguri", dar acest loc afurisit este ca o închisoare. Folosirea drogurilor este singura cale pentru a rămâne aici."

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Adolescent: "Nu înţeleg ce este aşa de rău în asta. Puţină iarbă este ca o băutură şi vedeţi destui oameni care beau. Aceleaşi vechi persoane care-mi spun că-mi voi "prăji creierul" şi-l pun pe al lor în formaldehidă." __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Adult de vârstă mijlocie: "Sunt atât de trist zilele astea. Mi-am amintit de când eram tânăr… ştii, liceu colegiu. Păream atât de plin de speranţă. Dar acum par la fel ca în timpul anilor în care m-am simţit atât de bine şi totuşi ceva lipseşte. Mi-am înte- meiat familia mea, mi-am făcut o casă, am o slujbă bună şi câţiva oameni obişnuiţi în viaţa mea. Ce este, ce lipseşte? __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Pacient : "Am stat aici şi am aşteptat trei ore… aceste camere de urgenţe sunt imposibile. Nimeni nu-ţi vorbeşte sau îţi spune ce se întâmplă. Pur şi simplu stai şi aştepţi. "

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Muncitor: " Sunt foarte fericit să lucrez cu această companie. Am învăţat o mulţime de lucruri şi mă simt ca un muncitor adevărat. Aş vrea să cer o promovare acum."

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Client: "Sfatul tău a fost rău. Am fost şi i-am spus şefului meu cum m-am gândit ca el să fie mai productiv. Ştii ce a spus… că ar trebui să-mi văd de propria mea treabă şi să nu mi-o iau în cap."

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 36: Răspunsul la două teme

IntroducereUneori, o persoană exprimă două teme. Un bun ajutător le poate

combina corect într-un singur răspuns semnificativ. InstrucţiuniScrieţi cel mai bun răspuns la fiecare afirmaţie de mai jos. În exerciţiul

31 aţi practicat răspunsul la senti mente. Acum combinaţi cele două teme, corespunzător, astfel încât să aveţi un sentiment şi un conţinut.

Exemplu

Adult: "Am fost într-adevăr să-l întâlnesc. Am auzit atâtea despre el. Părea cu adevărat drăguţ, însă exista un sentiment de "Ai grijă". Putea fi atât de nesuferit." Două răspunsuri date: Te simţi anxios deoarece ţi-a furnizat două mesaje … drăguţ şi nesuferit.

Exerciţiu1. Adult: "Uneori este aşa o luptă. Muncesc şi muncesc pentru a-mi urma drumul şi fiecare pas este greu, însă pot exista săptămâni când viaţa mea doar trece. Aş vrea să capăt atingerea lui Midas."

Te simţi ___________________ deoarece __________________________________________________________________________________________________________________

2. Soţie: "Soţul meu poate fi atât de matur şi responsabil. Poate fi atent la detalii şi să mă impresioneze. Mă înfurii cu adevărat când se comportă ca un copil aşa din senin."

Te simţi ______________________ deoarece __________________________________________________________________________________________________________

3. Profesoară : "Acest copil este un mister pentru mine. Indiferent ce fac, copilul este întotdeauna calm şi curtenitor. Ce plăcut şi impresionant ! Am devenit totuşi suspicioasă… ce copil poate fi atât de perfect ? Şi apoi gândesc "Nu, este mintea mea de profesoară".

Am fost atât de obişnuiţi cu cei răi, încât gândim că toţi sunt aşa."Te simţi ______________________deoarece

_______________________________________________________________________________________________________________

4. Doctor; "Semnele bolii sunt într-adevăr neclare. Respiraţia şi ochii pacientului sunt bune, nu are febră, nimic. Însă, pare să tuşească de prea mult timp."

Te simţi ______________________deoarece _______________________________________________________________________________________________________________

5. Soţ: "Aş vrea să fiu acolo dacă ea are nevoie de mine. Dar aceasta este a patra operţie în această vară şi de fiecare dată când am venit cu ea am pierdut serviciul… şi salariul. Avem nevoie de bani pentru a ne permite această îngrijire medicală. Dar nu vreau ca ea să fie singură."

Te simţi ________________________deoarece _____________________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 37: Răspunsul la dvs. înşivă

IntroducerePână la acest punct aţi practicat cu o varietate de ajutaţi – dar nu cu

unii reali. Pentru a ajuta trebuie să faceţi tranziţia de la ajutaţii pe care i-aţi

întâlnit în această carte la persoane reale, iar următoarele exerciţii vă vor da o şansă să vă ajutaţi pe dvs. înşivă.

Răspunsul dat dvs. înşivă vă va da oportunitatea să începeţi lucrul cu un ajutător real pe care-l cunoaşteţi foarte bine. Familiarizarea face răspunsul mai uşor. Veţi dobândi de asemenea o idee despre ce înseamnă să fii ajutat Aceasta va face răspunsul dvs. mult mai hotărât, deoarece veţi avea o experienţă pentru efectul pe care doriţi să-l provocaţi.

InstrucţiuniCompletaţi informaţiile cerute.

Exerciţiu1. Scrieţi un paragraf scurt care să descrie câteva experienţe curente din viaţa dvs. şcolară.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Răspundeţi cum vă simţiţi şi de ce.Mă simt ____________________________ deoarece

_________________________________________________________________________________________________________

3. Scrieţi un paragraf scurt descriind ceva care v-a mulţumit în viaţa dvs. de acasă.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Răspundeţi cum vă simţiţi şi de ce.

Mă simt _________________________ deoarece _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Scrieţi un paragraf scurt despre ceva ce aţi dori să schimbaţi în situaţia dvs. de la serviciu.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Răspundeţi cum vă simţiţi şi de ce.

Mă simt ________________________ deoarece _____________________________________________________________________________________________________________

CAPITOLUL 4PERSONALIZAREA - FACILITAREA ÎNŢELEGERII AJUTATULUI

Pasul pe care îl fac copiii de la a deveni conştienţi de elementele experienţei umane la anticiparea experienţelor particulare este unul scurt. Odată cu creşterea încrederii cu privire la conştientizarea relaţiilor dintre stimuli şi răspuns, copiii sunt pregătiţi pentru învăţarea conştientă cam în jurul vârstei de un an. În acest punct, copiii se pot îndrepta spre obţinerea unor rezultate sigure, independente de semnificaţiile folosite. De exemplu, copiii pot acţiona pentru a-şi face atenţi părinţii sau să obţină mâncare şi obiecte care sunt inaccesibile.

Trecând de la această conştientizare a relaţiilor dintre stimuli şi răspuns sau cauză şi efect, copiii îşi fixează scopurile achiziţionării efectelor sigure. Scopurile actelor lor instrumentale sunt adesea văzute doar mai târziu, deşi câteva din aceste scopuri sunt clar intenţionate de la început.

Copiii încep să înţeleagă relaţiile actelor lor cu viitoarele evenimente sau experienţe. Ei sunt, în consecinţă în stare să prevadă consecinţele eforturilor lor. Ei înţeleg unde este locul lor în lumea lor. Acesta este începutul celui de-al doilea stadiul sau fază a învăţării umane. Este ceea ce permite fiinţei umane să-şi anticipeze viitorul.

Aici sunt câteva întrebări pe care vi le puteţi pune când vă gândiţi la personalizare.

Cum ştiţi când oamenii arată că au înţeles cu adevărat semnificaţia unei experienţe importante în viaţa dvs.?

Cum ştiţi când cineva a înţeles corect ceva din ceea ce aţi spus?Cum ştiţi când cineva v-a ajutat să vă identificaţi problemele şi

scopurile din viaţa dvs.?

Studiu de caz # 5 -- Personalizarea necalificată

Bill Huachuca este un student în vârstă de 21 ani. El este la jurnalism şi mai are un an de şcoală până termină. În ultimile 18 luni el s-a întâlnit cu aceeaşi femeie, Lisa, tehnician medical, în vârstă de 19 ani.

Bill a venit la centrul de consiliere al şcolii, deoarece Lisa i-a spus că nu vrea să-l mai vadă niciodată. Voia să fie liberă să "petreacă". Bill a încercat ulterior să vorbească cu Lisa care i-a spus că-l găseşte "plictisitor şi incomod" şi să nu o mai caute din nou. Bill a devenit deprimat şi a cerut ajutor după ce a ieşit cu prietenul său, a băut şi şi-a petrecut restul nopţii plângând şi strigând lucruri cum ar fi: "Lisa nu mă părăsi, te iubesc!"

Bill a fost văzut de Tom Travis, un consilier intern lucrând la centru. Următorul fragment este din a doua lor întâlnire.

Bill: "Pur şi simplu nu pot să mi-o scot pe Lisa din minte. Nu pot să studiez. Nu pot să lucrez. Nu pot să mănânc sau să dorm. Tot ce fac este să mă gândesc la Lisa."Tom: "Ai spus că relaţia ta cu Lisa este singurul lucru asupra căruia te poţi concentra acum."Bill: "Ai dreptate, nu pot să stau fără ea. Nu ştiu cum am să reuşesc fără ea."Tom: "Te simţi într-adevăr speriat, deoarece te-a părăsit."Bill: "Aş vrea să ştiu cu ce am greşit."

Tom: "Eşti furios pe tine, deoarece nu ai putut-o păstra."Bill: "Crede că sunt plictisitor, că sunt comod. Nu crede că am ceva să-i ofer."Tom: "Te simţi vinovat, deoarece nu te găseşte încântător."Bill: "Cred că sunt un pic cam comod. Vreau să spun că într-adevăr trăiesc o astfel de viaţă liniştită."Tom: "Ai spus că tu vezi viaţa liniştită şi poţi înţelegi cum poate fi asta plictisitor pentru Lisa."Bill: "Da, vrea să meargă la petreceri. Îi place aglomeraţia şi dansul şi tot felul de astfel de lucruri. Mie, pur şi simplu nu-mi plac. Mai degrabă îmi place să stau acasă să mă relaxez. Am nevoie de intimitate."Tom: "Ai spus că tu şi Lisa vreţi să faceţi lucruri diferite unul faţă de altul."Bill: "Pur şi simplu nu ştiu cum să fiu tipul de persoană pe care şi-l doreşte ea. Aş vrea să ştiu."Tom: "Te simţi descurajat, deoarece nu ştii cum să fii tipul de persoană pe care şi-l doreşte Lisa."Bill: "Cred că este mai mult decât asta; dar nu sunt sigur ce."Tom: "Ai spus că eşti mult mai descurajat de când nu ai fost capabil să întâmpini aşteptările Lisei."Bill: "Da, am sentimentul că nu am fost, ei bine… un iubit încântător aşa cum şi-a dorit."Tom: "Ai spus că eşti nesigur pe tine ca iubit."Bill: "Ai dreptate, nu ştiu să obţin ceea ce , ştii tu, le face pe femei să întoarcă capul."Tom: "Te simţi speriat, deoarece nu ştii dacă eşti destul de încântător."Bill: "Da, ai dreptate. Şi nu pot face nimic în privinţa asta. Sunt o persoană plictisitoare şi un iubit mizerabil. Poate ar trebui să devin preot sau cam aşa ceva."Tom: "Te simţi descurajat şi stânjenit, deoarece nu poţi schimba modul tău de a fi."Bill: "Poate Lisa a avut dreptate să mă părăsească."Tom: "Ai spus că înţelegi de ce Lisa te-a părăsit."Bill: "Pur şi simplu nu cred că voi fi vreodată diferit."Tom: "Te simţi dezgustat deoarece nu crezi că poţi fi vreodată diferit."Bill: "Ai cumva vreo pastilă pe care aş putea s-o iau ?"Tom: "Nu, nu am Bill. Dar cred că faci cu adevărat progrese aici. Ai spus câteva lucruri cu adevărat personale şi ele sunt foarte importante. Sunt sigur că dacă vom continua să discutăm vom ajunge undeva."Bill: "Ei bine, nu am mai trecut prin toate acestea înainte."Tom: "Ai spus că am străbătut acelaşi teren din nou şi ai dreptate. Dar mai vorbim despre acele lucruri puţin diferite. Cred că vom ajunge la o oarecare înţelegere."Bill: "Poate că ai dreptate."

Personalizarea este dimensiunea cea mai importantă pentru schimbarea sau câştigul uman. Personalizarea este atât de importantă, deoarece accentuează interiorizarea responsabilităţilor ajutaţilor, în ceea ce priveşte problemele lor. Implică trecerea dincolo de materialul exprimat de ajutaţi. Atunci când intervenim corespunzător la expresiile ajutaţilor facilităm înţelegerea de către ei a locului în care se află, în relaţie cu ceea ce ei vor sau trebuie să fie.

Personalizarea implică personalizarea semnificaţiilor sau implicaţiilor răspunsurilor la semnificaţie. Personalizarea accentuează interiorizarea

responsabilităţii pentru deficitele răspunsurilor ajutaţilor. Personalizarea, de asemenea, implică reciclarea noilor sentimente prezente la semnificaţie, problemele şi scopurile personalizate. Personalizarea facilitează înţelegerea ajutatului şi ne pregăteşte pentru iniţierea acţiunii ajutatului.

PERSONALIZAREA FACILITEAZĂ ÎNŢELEGEREA

Înainte de a ne îndrepta asupra personalizării trebuie să stabilim o bază de comunicare. Răspunsul interşanjabil la expresiile ajutaţilor ne asigură că am înţeles fiecare expresie a ajutatului la nivelul prezentat. Când am dat răspunsurile care încorporează exact sentimentul şi semnificaţia exprimată de ajutaţi spunem că am stabilit o bază interşanjabilă de comunicare.

În construirea unei baze interşanjabile de comunicare putem descoperi eficacitatea întrebărilor pentru completarea anumitor "spaţii" din înţelegerea noastră. Când punem o întrebare ar trebui să o urmăm de un răspuns. Într-adevăr, testul unei bune întrebări este dacă putem răspunde corect la răspunsurile ajutaţilor. Ajutătorul calificat va înghesui întrebările între două răspunsuri interşanjabile. Desigur dacă descoperim că cele două întrebări consecutive pe care le-am pus sunt fără răspuns, atunci cu toată probabilitatea am pus întrebări greşite şi ar trebui să revenim până se obţine un răspuns corect.

Prin construirea unei baze interşanjabile de comunicare, ajutaţii ne vor informa direct, prin intermediul comportamentelor lor, asupra entuziasmului lor de a trece la nivelele superioare. Ne vor atenţiona, prin demonstrarea abilităţilor lor de a susţine comportamentul propriei explorări şi să răspundă corect la propriile lor expresii. Cu alte cuvinte, ajutaţii ne informează despre pregătirea pentru trecerea la următorul nivel, făcând pentru ei lucrurile pe care le-am făcut noi pentru ei.

CONSTRUIREA UNEI BAZE INTERŞANJABILE DE COMUNICARE

În timp ce trecem la personalizare devenim în mod sporit empatici în răspunsurile noastre. În practică asta înseamnă că utilizăm o bază interşanjabilă de comunicare pentru a ajunge dincolo de ceea ce au spus ajutaţii. Utilizăm semnificaţia expresiilor ajutaţilor pentru a ţine seama în mod sporit de implicaţiile personale pentru ajutaţi.

În termenii dimensiunii respectului, noi comunicăm respectul pozitiv pentru lucrurile de preţ pe care ajutaţii le-au demonstrat. Aceasta va servi pentru a întări comportamentele constructive ale ajutaţilor. Relativ devenim în mod crescut autentici. În timp ce-i cunoaştem pe ajutaţi putem împărtăşi propria noastră tentativă studiind feed-back-ul din partea ajutaţilor, pentru aluziile referitoare la efectele a ceea ce noi am împărtăşit. În termenii concreteţii devenim mult mai specifici, în timp ce încercăm treptat să definim problemele şi scopurile ajutaţilor.

CONDIŢIILE IMPORTANTE ALE ÎNŢELEGERII

A DOUA FAZĂ A AJUTORULUIDIMENSIUNILE CELUI CARE AJUTĂ ACCENTUAREA NIVELULUI

ÎNDEMÂNĂRILOREmpatieRespectAutenticitateConcreteţe

Personalizarea răspunsului empaticComunicarea consideraţiei pozitiveDevenind autenticConcretizarea problemelor

PROCESELE AJUTATULUI ÎNŢELEGERE

A DOUA FAZĂ IMPORTANTĂ A ÎNDEMÂNĂRILOR AJUTORULUI

Personalizarea Semnificaţiei

Personalizarea semnificaţiei este primul pas către facilitarea înţelegerii, a locului în care se află ei în raport cu ceea ce vor sau trebuie să fie. Personalizăm semnificaţia când raportăm semnificaţia direct la experienţele ajutaţilor. Cu alte cuvinte, nu ştim deloc de ce experienţele sunt semnificative pentru ajutaţi.

Prin răspunsul la semnificaţie am răspuns la întrebarea: "Care este situaţia şi ce simt ajutaţii în legătură cu această situaţie?" Acum răspundem la întrebarea: "Care este efectul situaţiei asupra ajutaţilor?"

Personalizarea semnificaţiei implică personalizarea temelor comune, interiorizarea experienţelor şi personalizarea implicaţilor. Temele comune furnizează baza pentru furnizarea răspunsurilor personalizate. Interiorizarea experienţei accentuează faptul ca ajutaţii să fie apreciativi la experienţele lor. Personalizarea implicaţilor accentuează dezvoltarea implicaţiilor personale pentru ajutaţi.

RĂSPUNSUL LA SEMNIFICAŢIE PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI

Răspunsurile personalizate sunt întotdeauna formulate din interiorul cadrelor de referinţă ale ajutaţilor. Ele recunosc experienţele ajutaţilor asupra lumii şi construiesc pe baza acelor experienţe. Imediat ce am formulat răspunsurile la semnificaţia personalizată la fiecare expresie a ajutatului putem, de asemenea formula răspunsurile la semnificaţia personalizată peste o anumită perioadă de timp.

Facem aceasta, prin descoperirea temelor comune în expresiile ajutaţilor. Temele se referă la ceea ce ajutaţii au spus despre ei înşişi. Temele comune sunt derivate din baza extinsă de comunicare. Ele sunt acele teme care sunt întreţesute mult mai amănunţit decât o singură expresie a ajutaţilor. Când una din temele comune se opune celor de mai sus, din cauza repetării sau intensităţii putem căuta tema dominantă. În răspunsul la tema comună sau dominantă putem utiliza forma:

"Te simţi ____________ deoarece lucrurile sunt întotdeauna _____________________."

"Te simţi furios deoarece lucrurile sunt întotdeauna încurcate."

PERSONALIZAREA TEMELOR COMUNE

Temele comune pot fi personalizate, prin interiorizarea experienţelor ajutaţilor. Astfel, adesea descoperim o a treia persoană - ceilalţi prieteni, studenţi, profesori, soţi, părinţi, copii - în legătură cu care nu putem face nimic direct. Prin concentrarea pe ceilalţi, ajutaţii îşi exteriorizează experienţele lor. Prin interiorizarea experienţelor lor, noi ne vom concentra pe ajutaţi.

În răspunsul la semnificaţie vom utiliza forma: "Te simţi _________ deoarece ______________". Acum vom interioriza semnificaţia, prin introducerea ajutaţilor în răspuns: "Te simţi __________deoarece tu __________". De exemplu, putem interioriza experienţele noastre, în ceea ce priveşte reprimarea comunicării cu ceilalţi sau în învăţarea cu profesorii noştri sau în performanţa de la slujbele noastre. Când ajutatul a exprimat experienţa, în ceea ce priveşte oportunitatea pierdută, putem răspunde: "Te simţi furios, deoarece ei te-au înşelat fără şansă reală." Acum puteţi interioriza semnicaţia, prin interiorizarea experienţei pentru ajutat.

"Te simţi furios, deoarece ai fost înşelat."

INTERNALIZAREA EXPERIENŢELORElementul cheie în personalizarea semnificaţiei este luarea în

considerare a implicaţiilor personale pentru ajutaţi. Facem aceasta întrebând de ce experienţa este importantă pentru ajutaţi. Luaţi-o în alt fel, întrebăm ce impact au experienţele lor asupra lor. Suntem atenţi la consecinţele experienţelor lor pentru ajutaţi.

În personalizarea semnificaţiei putem utiliza forma: "Te simţi ___________ deoarece tu, întotdeauna ____________."

Astfel, de exemplu putem personaliza implicaţiile pentru orice experienţă de viaţă, învăţare şi muncă. După întrebarea în legătură cu implicaţiile personale, putem da un răspuns personalizat la experienţa ajutatului, în legătură cu oportunitatea pierdută.

"Te simţi furios, deoarece tu eşti întotdeauna lăsat în spate."

PERSONALIZAREA IMPLICAŢIILOR

Trebuie să continuăm să verificăm ca ajutaţii să rămână în armonie cu experienţele lor. Făcând astfel, putem descoperi că sentimentele lor s-au schimbat. De exemplu, realizând că a rămas în urmă, ajutatul poate descoperi la el însuşi sentimente mult mai frustrante sau el poate fi supărat pe el însuşi, mai degrabă decât să fie furios pe ceilalţi oameni. Dacă nu avem un răspuns la sentiment precis (adecvat), putem continua ciclul de întrebări referitoare la sentiment: "Cum face acest lucru să mă simt?" Putem continua să practicăm personalizarea semnificaţiei în interacţiunile din viaţă sau în cele consemnate în studiul de caz.

"Te simţi frustrat, deoarece tu eşti întotdeauna lăsat deoparte."

PERSONALIZAREA SENTIMENTELOR CU PRIVIRE LA SEMNIFICAŢIE

Personalizarea problemelor

Personalizarea problemelor este cel mai important pas de trecere la acţiune. Face trecerea de la problemele noastre, din care derivă scopurile noastre. Face trecerea de la scopurile noastre, din care derivă programele noastre de acţiune.

Personalizarea problemelor este bazată pe personalizarea semnificaţiei. Noi personalizăm problemele când îi ajutăm pe cei care cer ajutor să înţeleagă ceea ce nu pot să facă pentru a ajunge la experienţa personalizată de către ei înşişi. Cu alte cuvinte, bazată pe semnificaţia personalizată a experienţei pentru ajutaţi punem întrebarea referitoare la problemele personalizate: "Ce anume în legătură cu ajutaţii contribuie la aceste probleme?" În răspunsul la semnificaţia personalizată am arătat impactul personal al situaţiei asupra ajutaţilor. Acum am cerut ajutaţilor să-şi asume responsabilitatea pentru modul lor de viaţă şi să se privească pe ei înşişi ca pe o sursă a problemelor lor. Personalizarea problemelor implică conceptualizarea, interiorizarea şi concretizarea deficitelor.

PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI PERSONALIZAREA PROBLEMELOR

În conceptualizarea deficitelor punem întrebarea: "Ce a lipsit, asfel încât să contribuie la problemă?" Întrebarea este pusă, independent de sursa problemei. Este o simplă încercare de a asigura elementul lipsă care a putut contribui la problemă. Uneori nu suntem, iniţial conştienţi ce element poate fi. Putem căuta informaţia la un specialist sau oameni pentru sfat.

De exemplu, o relaţie interpersonală superficială poate avea drept lipsuri reprimarea comunicării cu părinţii noştri, profesorii noştri sau patronii. În ilustrarea oportunităţii pierdute a ajutatului nostru, câteva iniţiative au lipsit. Probabil nimeni nu ia iniţiativa de a face oportunitatea clară pentru el. Cu siguranţă el nu a luat iniţiativa de a obţine avantaje din oportunitate. Putem conceptualiza deficitul, prin utilizarea formei: "Te simţi _____________ deoarece ___________________ a lipsit."

"Te simţi frustrat, deoarece iniţiativa a lipsit."

CONCEPTUALIZAREA DEFICITELOR

Din nou, trebuie să interiorizăm deficitele. Aceasta înseamnă că trebuie să-i facem pe ajutaţi să fie motivaţi sau responsabili de rolul lor în deficite. Trebuie să se întrebe şi să răspundă la întrebarea: "Ce anume în legătură cu mine a contribuit la problemă?"

De exemplu, ei pot descoperi rolul lor în reprimarea comunicării cu părinţii, cu prietenii, în învăţarea cu profesorii sau în munca cu patronii. În răspunsul la deficitul interiorizat pentru oportunitatea pierdută a ajutatului nostru, putem interioriza deficitul, prin utilizarea formei: "Te simţi ___________ deoarece nu poţi ___________________".

"Te simţi frustrat, deoarece nu poţi avea iniţiativă."

INTERIORIZAREA DEFICITELOR

În sfârşit, este important să concretizăm deficitul. Dacă putem concretiza deficirul, atunci vom fi capabili să concretizăm scopul şi astfel să-l facem realizabil. În concretizarea deficitului putem pune întrebarea: "Cum putem observa sau măsura deficitul?"

De exemplu, în reprimarea comunicării putem observa sau măsura deficitul, prin criteriul lipsei atenţiei sau sensibilităţii între părţi. În concretizarea deficitului în ceea ce priveşte iniţiativa ajutatului nostru, putem observa sau dobândi paşii programatici pentru a obţine avantajul sau oportunitatea atunci când i se dă. În concretizarea deficitelor putem utiliza forma: "Te simţi _________ deoarece tu nu poţi_______________indicat prin____________."

"Te simţi frustrat, deoarece nu poţi avea iniţiativă, indicat prin inabilitatea ta de afolosi

paşii potriviţi la timpul potrivit."

CONCRETIZAREA DEFICITELOR

Din nou, vom dori să personalizăm noile sentimente referitoare la problemele personalizate. Personalizarea sentimentelor accentuează răspunsul la modul cum ajutaţii se simt în legătură cu deficitele lor. Aproape universal, experienţele ajutaţilor dezvoltă sentimente "coborâte" sau sentimente de tristeţe.

În timp ce continuăm să punem întrebarea referitoare la sentiment: "Cum mă face asta să mă simt?", terminăm de obicei cu sentimente implicând dezamăgirea. Astfel, de exemplu, sentimentele de durere, de jignire, slăbiciune sau vulnerabilitate, în mod uzual devin sentimente ale dezamăgirii de sine, deoarece ajutaţilor le lipsesc răspunsurile pentru a face faţă situaţiei lor. Asfel, ajutaţii se simt dezamăgiţi de ei înşişi şi drept urmare eşuează în comunicare. Similar, ajutatul nostru se simte dezamăgit din cauza lipsei sale de iniţiativă.

"Te simţi dezamăgit, din cauza lipsei tale de iniţiativă."

PERSONALIZAREA SENTIMENTELOR PRIVITOARE LA DEFICITE

Uneori putem alege să eficientizăm personalizarea problemelor, prin intermediul confruntărilor. Confruntările pot lua multe forme. Putem confrunta ajutaţii, cu comportamentele care sânt în dezacord cu ceea ce ei spun. Uneori arătăm discrepanţa dintre modul cum ajutaţii spun că sânt şi modul în care se prezintă. O discrepanţă poate exista între modul cum sunt într-adevăr ajutaţii şi modul cum ei vor să fie văzuţi de alţii sau o discrepanţă poate exista între interior şi acţiune.

În obţinerea acestei confruntări este în mod obişnuit mult mai eficient să utilizăm forma pentru o confruntare blândă: "Pe de o parte spui/simţi/faci _______________, în timp ce pe de altă parte spui/simţi/faci ________________".

Când asemenea confruntări sunt făcute în contextul unor relaţii personalizate, ele pot servi la a promova cercetări libere ale comportamentelor. O confruntare eficientă este întotdeauna urmată de un răspuns eficient al celui care ajută. Amintiţi-vă, confruntările nu sunt niciodată, nici necesare, nici suficiente. Totuşi, în rezervele unui ajutor

eficient pot fi instrumente eficiente pentru a recicla şi mai mult explorarea şi înţelegerea.

"Ai spus că te simţi dezamăgit, din cauza lipsei tale de iniţiativă, dar nu faci

nimicîn privinţa asta.

CONFRUNTAREA DEFICITELOR

Personalizarea scopurilor

Personalizarea scopurilor este un simplu pas de trecere. Dacă am personalizat problema eficient, atunci ar trebui să personalizăm scopul.

Personalizarea scopurilor implică stabilirea locului unde vor să fie ajutaţii, în relaţie cu ceea ce sunt. Calea de bază pentru a personaliza scopurile este de a determina comportamentele care sunt opuse problemei personalizate. Astfel, scopul poate fi descris ca "partea ;;;;;;" a problemei. Personalizarea scopurilor implică personalizarea, interiorizarea şi concretizarea bunurilor dorite sau necesare.

PERSONALIZAREA PROBLEMELOR PERSONALIZAREA SCOPURILOR

La fel cum am conceptualizat deficitele, la fel vom conceptualiza acum calităţile dorite.Vom inversa simplu întrebarea de pus: "Ce poate contribui la rezolvarea problemei? În mod obişnuit putem descoperi calităţile, prin inversarea deficitelor. Astfel, un deficit interpersonal implică un câştig interpersonal. Similar, un deficit de iniţiativă implică şi un câştig în legătură cu iniţiativa. În conceptualizarea calităţilor puteţi utiliza forma: "Te simţi _____________ deoarece nu poţi____________________şi tu nu vrei să________________."

"Te simţi dezamăgit, deoarece nu poţi să ai iniţiativă şi tu vrei să ai iniţiativă."

CONCEPTUALIZAREA CALITĂŢILOR (CÂŞTIGURILOR)Uneori este însă foarte dificil pentru ajutaţi să interiorizeze calităţile

dorite. Ei pot înţelege logic, dar sunt incapabili să experimenteze ei înşişi aceste calităţi. Astfel vom dori să stabilim o bază extinsă a răspunsurilor interşanjabile, explorând inabilitatea lor de a interioriza calităţile potenţiale. Pot fi acelea prin care noi modificăm obiectivele noastre în scopurile personalizate. Când, în sfârşit interiorizăm calităţile dorite, putem utiliza forma: "Te simţi __________ deoarece________________ şi tu vrei într-adevăr să înveţi să _______________."

"Te simţi dezamăgit, deoarece nu poţi să ai iniţiativă şi tu vrei cu adevărat să înveţi să ai iniţiativă."

INTERIORIZAREA CALITĂŢILOR

Vom dori să concretizăm calităţile dorite, la fel cum am concretizat deficitele noastre. Din nou, s-ar putea să căutăm câteva surse de specialitate în concretizarea acestor calităţi. În mod obişnuit, putem inversa criteriul defectelor noastre concretizate. Asfel, de exemplu, putem observa calităţile noastre de comunicare, în termenii unor criterii ale atenţiei şi sensibilităţii.

Similar, cu ajutorul nostru putem măsura calităţile nostre, în ceea ce priveşte iniţiativa, printr-o abilitate de a dobândi paşii programatici la timpul oportun. În concretizarea calităţilor putem utiliza forma: "Te simţi _____________ deoarece nu poţi ______________ şi tu vrei să___________________indicat prin____________."

"Te simţi dezamăgit, deoarece tu nu ai iniţiativă şi tu vrei cu adevărat să înveţi să ai iniţiativă,

indicat prin capacitatea ta de a dezvolta şi a îndeplini

programe de iniţiativă."

CONCRETIZAREA CALITĂŢILOR

La fel cum am personalizat sentimentele cu privire la probleme, la fel vom personaliza sentimentele cu privire la scopuri. Similar, la fel cum sentimentele "coborâte" sunt în mod obişnuit ataşate la probleme, la fel, sentimentele "ridicate" sau sentimentele de fericire sunt în mod obişnuit ataşate la scopuri. Astfel, ajutaţii devin în mod obişnuit plini de speranţă, în legătură cu viitorul lor sau mulţumiţi de obţinerea unei direcţii în viaţă. Dacă continuăm să punem întrebarea empatică: "Cum mă face acel lucru să mă simt?", putem dezvolta sentimente de diferite grade de ;;;:::::;;; încîntare sau entuziasm în legătură cu scopurile, putem utiliza forma: "Te simţi ___________ deoarece ai de gând să ______________."

"Te simţi nerăbdător, deoarece ai de gând să înveţi să ai iniţiativă"

PERSONALIZAREA SENTIMENTELOR CU PRIVIRE LA SCOPURI

Uneori, ajutaţii şovăie să facă o legătură cu calităţile lor. Depinzând de experienţele lor de viaţă, mulţi ajutaţi sunt mult mai temători să reuşească, decât să aibă un eşec. Ei pot fi familiari cu eşecul. La un anumit nivel ei poate s-au acomodat cu eşecul din viaţa lor. În mod corespunzător putem confrunta puterile cu slăbiciunile, calităţile, de asemenea, cu defectele. În confruntările noastre putem utiliza forma confruntărilor moderate. Trebuie să răspundem corect şi vast la efectele acestor confruntări, în stare să recicleze explorarea şi înţelegerea. Amintiţi-vă, confruntările sunt eficiente şi economice în mâinile unui ajutător calificat.

"Ai spus că eşti nesigur în legătură cu relizarea scopurilor tale, însă recunoşti forţa ta în

relizarea lor."

CONFRUNTAREA CALITĂŢILOR

Lăsaţi-ne să interacţionăm cu Floyd, în timp ce el se frământă din cauza unei probleme. Formulaţi răspunsuri interşanjabile la fiecare din expresiile lui Floyd. Apoi formulaţi un răspuns personalizat la semnificaţie. În sfârşit, formulaţi un răspuns la o problemă personalizată, sentiment sau scop, personalizate.

"Pur şi simplu nu ştiu ce voi face. Pe de o parte îmi doresc cu adevărat să merg, pe de altă parte nu vreau să merg."

"Uneori mi-ar plăcea să amân şi să nu decid deloc."

"Cred că nu pot să iau decizii."

"Cred că nu mă pot prosti singur prea mult timp."

"Am de gând să mă maturizez şi să suport consecinţele."

"Te simţi dezamăgit, din cauza inabilităţii tale de a lua

decizii mature şi te-ai angajat întradevăr să înveţi să

faci asta."PERSONALIZAREA ÎNŢELEGERII

Sumar

O cale a structurării personalizării este de a testa comprehensiunea şi acurateţea răspunsurilor noastre personalizate la expresiile ajutaţilor. Permiteţi-ne să fim atenţi şi să răspundem simplu la următoarea noastră întâlnire. Atunci vom încerca să evaluăm acurateţea personalizării de către noi a experienţelor ajutaţilor, după cum urmează:

Personalizare înaltă - Probleme personalizate corect, sentimente şi scopuri încorporând deficitul răspunsului ajutatului şi scopul răspunsului ajutatului.

Personalizare mode rată - Semnificaţie personalizată corect, încorporând deficitul răspunsului ajutatului şi scopul răspunsului ajutatului.

Personalizare coborâtă - Sensibilitate adecvată

Aşa cum am văzut, nivelele coborâte de personalizare sunt consecvente cu nivelele înalte ale sensibilităţii (sentiment şi conţinut). Nivelele moderate ale personalizării implică semnificaţie, în timp ce nivelele înalte implică problemele, sentimentele şi scopurile.

"Eşti speriat, deoarece nu eşti sigur că te poţi descurca, în legătură cu implicaţiile succesului - toţi vor

avea aşteptări

înalte, în legătură cu viitoarea ta performanţă - şi tu eşti cu

adevărat entuziast în legătură cu modul cum vei învăţa să

te descurci cu acele aşteptări."NIVELE ALE PERSONALIZĂRII

Putem continua să construim o scală cumulativă pentru ajutor. Dacă cel care ajută este atent, răspunde şi personalizează problema, sentimentele şi scopul pentru ajutat, îl putem evalua pe cel care ajută ca situându-se la un nivel complet de personalizare (nivelul 4.0). Dacă cel care ajută este atent şi sensibil şi personalizează semnificaţia, îl putem evalua pe cel care ajută ca situându-se la un nivel de personalizare superficial (nivelul 3.5).

NIVELE ALE AJUTORULUI5.04.54.0 Personalizarea problemei, sentimentului şi scopului3.5 Personalizarea semnificaţiei3.0 Răspunsul la semnificaţie2.5 Răspunsul la sentiment2.0 Răspunsul la conţinut1.5 Atenţia1.0 Neatenţia

NIVELE ALE AJUTORULUI:ATENŢIE, RĂSPUNS ŞI PERSONALIZARE

Formularea unui răspuns personalizat eficient este cheia ajutorului. Dacă putem pătrunde în cadrul de referinţă al ajutaţilor şi le dăm posibilitatea să vadă lucrurile clar, îi vom ajuta să dobândească paşii majori în schimbarea comportamentului lor. Dacă nu putem face asta, ajutaţii nu vor avea perspectiva necesară pentru dezvoltarea direcţiilor care îi vor conduce în afara dificultăţilor.

Putem testa eficacitatea răspunsului nostru personalizat, prin interacţiunea cu asociaţii. Eficacitatea formulărilor noastre poate fi determinată prin modul cum ajutaţii utilizează încercările noastre personalizate. Putem încerca să reproducem câteva din exerciţiile din această carte, apoi să încercăm celelalte tipuri de experienţe mai puţin intense, înaintea încercării de a utiliza îndemânările noastre în situaţiile de ajutor intense.

Din nou, cheia formulării răspunsului personalizat, eficient este diciplina; disciplina în construirea unei baze interşanjabile; disciplina în utilizarea acelei baze pentru a căuta temele comune sau dominante.

În timp ce trecem la nivelele personalizate de răspuns, suntem, aşa cum am văzut introduşi automat în propria experienţă. Aceasta înseamnă că noi venim în întâmpinarea a ceea ce ajutaţii au exprimat. În această ordine de idei trebuie să plecăm de la propria noastră experienţă.

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I II

AJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE

IMPLICARE, EXPLORARE ŞI ÎNŢELEGERE

Aveţi cunoştinţe acum despre îndemânările atenţiei, răspunsului şi personalizării. Trebuie să lucraţi mult mai intens asupra îndemânărilor dvs. în ceea ce priveşte personalizarea, deoarece ele sunt mult mai dificil de învăţat. Practicaţi până când puteţi procesa aceste răspunsuri, uşor ca în următorul studiu de caz.

Studiu de caz # 6 - Personalizarea calificată

Barbara Dix este o proaspătă absolventă de facultate, în vârstă de 25 ani care îşi continuă masterul în fizică semestrul următor. Totuşi în ultimile câteva luni a devenit nesigură pe dorinţa ei de a deveni fizician. A avut deja câteva oferte de slujbă când a absolvit, dar a amânat să ia o decizie.

A cerut ajutor din partea lui Debbie, o veche colegă de cameră şi prietenă care lucrează acum la biroul de plasament al Universităţii. Următorul fragment redă convorbirea care are loc după cele două şedinţe anterioare, deci din a treia şedinţă.

Barb: "Când am realizat că motivul pentru care am mers la şcoală a fost să dovedesc familiei mele de ce sunt în stare, mi-am dat seama, de asemenea că, să fiu fizician poate nu este ceea ce îmi doresc cu adevărat."Debbie: "Ai vrut să-ţi iei masterul pentru a dovedi ceva familiei tale şi acum nu eşti sigură dacă asta este ceea ce vrei cu adevărat."Barb: "Am fost atât de supărată pentru modul cum ei m-au desconsiderat deoarece sunt fată. Ei întotdeauna îl pun pe fratele meu pe primul loc." Debbie: "Te simţi furioasă, deoarece ei nu te-au considerat niciodată ca fiind egală cu fratele tău."Barb: "Întreaga situaţie este atât de stupidă ! Am tot încercat să le dovedesc că sunt valoroasă, dar indiferent ce am făcut, ei nu m-au acceptat niciodată."Debbie: "Te simţi dezgustată, deoarece ei nu pot recunoaşte ceea ce tu eşti în stare să faci."Barb: "Da. De ce nu pot fi satisfăcuţi de mine cunoscând ceea ce pot ?"Debbie: "Te simţi furioasă, deoarece nu ai fost niciodată capabilă să te eliberezi de dorinţa ta de a a câştiga aprobarea lor."Barb: "Aşa este. Nu pot fi satisfăcută de mine însumi sau de ceea ce fac, deoarece vreau respectul lor."Debbie: "Te simţi dezgustată de tine însăţi deoarece ai lăsat nevoia ta pentru respectul lor să determine ceea ce vrei să faci cu viaţa ta."Barb: "Şi acum la 25 ani şi 3 luni până la masterul în fizică, nu sunt sigură dacă vreau cu adevărat să fiu fizician sau dacă voi câştiga singură dragostea lor."

Debbie: "Te simţi speriată deoarece nu poţi fi sigură că devenind fizician este ceva ce tu vrei cu adevărat să faci sau ceva prin care să câştigi dragostea familiei tale."Barb: "Trebuie să descopăr dacă am făcut o mare greşeală."Debbie: "Eşti nesigură în legătură cu nevoile propriei tale cariere."Barb: "Da. Nu mai sunt chiar atât de sigură cum să iau o decizie atât de importantă pentru mine."Debbie: "Te simţi descurajată deoarece nu-ţi poţi afirma propriile tale trebuinţe, indicate prin inabilitatea ta de a lua o decizie."Barb: "Este o descriere destul de patetică pentru cineva care va obţine masterul, dar cred că este corectă. Pur şi simplu am făcut ceea ce familia mea a dorit şi acum iată-mă… "Debbie: "Eşti stânjenită de inabilitatea ta de a te apăra pe tine şi propria ta viaţă."Barb: "Ai dreptate. Şi cred că este timpul să fac ceva în legătură cu asta. "Debbie: "Eşti dezamăgită de tine, deoarece nu ştii să iei decizii şi nu ştii cum să înveţi să faci asta."Barb: "Exact. Când voi şti cum să iau propriile mele decizii, atunci voi şti să-mi trăiesc propria mea viaţă sau pur şi simplu să încerc să dovedesc ceva părinţilor mei."Debbie; "Acum ai fost energizată de preocuparea de a-ţi lua sub control viaţa ta. Vrei să înveţi să-ţi afirmi propriile tale nevoi, indicat prin cunoaşterea şi acţionarea asupra îndemânărilor de luare a deciziilor."

CAPITOLUL 4PERSONALIZAREA - FACILITAREA ÎNŢELEGERII AJUTATULUI

Vedere de ansambluAţi învăţat să fiţi atenţi la experienţa altei persoane, prin atenţie fizică,

observare şi ascultare. Aţi învăţat, de asemenea să răspundeţi corect şi interşanjabil la sentimente şi conţinutul exprimat de persoană. Acum veţi învăţasă personalizaţi experienţa persoanei. Personalizarea ajută o persoană să câştige controlul situaţiei, astfel încât el sau ea să poată acţiona asupra experienţei.

Personalizarea implică construirea unei baze interşanjabile, personalizând semnificaţia, personalizând problema, personalizând sentimentul şi personalizând scopul, astfel încât persoana să poată identifica unde se află în raport cu ceea ce vrea să fie. Un exemplu al procesului de personalizare este dat mai jos. Exerciţiile următoare vă vor duce prin fiecare pas al personalizării. Înainte de a face exerciţiile întoarceţi-vă la capitolul corespunzător din "Arta ajutorului" şi revedeţi personalizarea.

ExempluUrmătorul dialog ilustrează paşii personalizării.

Construirea unei baze interşanjabile

Pacient: "Nimeni nu-mi spune nimic. Mă simt ca şi cum aş fi doar o boală, nu o persoană… cel puţin nimeni nu mă tratează aşa cum mă văd ei."

Răspuns: "Te simţi enervat, deoarece oamenii de aici te ignoră.

Pacient: "Să mă ignore! Mă evită. Nu sunt chiar conştient de ceea ce se întâmplă cu mine. Dacă aş acorda atenţie modului în care ei mă tratează aş crede că am lepră."

Răspuns: "Te simţi furios, deoarece se poartă ca şi cum se tem să se apropie de tine."

Pacient: "Nu cer mult. Puţină decenţă. Nu vreau ca ei să-mi divulge informaţia… Pur şi simplu vreau să fiu văzut… şi să mi se vorbească."

Răspuns; Te simţi singur, deoarece nimeni nu vorbeşte cu tine.

Pacient: "Sunt aici de două săptămâni şi este ca într-o închisoare… frig şi pustiu, stând singur fără nici un control."

Răspuns: Te simţi anxios, deoarece personalul este de vină.

Pacient: "Dacă aş şti ce se întâmplă! Ei se eschivează când întrebi şi asta mă sperie. Ce înseamnă asta? "

Răspuns: Te simţi speriat, deoarece ei par să-ţi ascundă ceva rău.

Pacient: "Am avut o groaznică durere de cap, apoi a trecut. Astfel că familia mea m-a adus aici. Ne-am speriat de… o tumoare pe creier. Doctorul a spus că nu este asta… dar ce este?"

Răspuns; "Te simţi pierdut, deoarece nu s-a stabilit un diagnostic clar.

Personalizarea semnificaţieiPacient: "Am încercat să întreb dar am fost atât de intimidat. A fost o

mare lovitură şi poate că este mai bine să nu ştiu. Dar aş vrea să ştiu… este corpul meu şi poate viaţa mea."

Răspuns: Te simţi speriat, deoarece nu ştii nimic în legătură cu implicaţiile simptomelor tale.

Personalizarea problemeiPacient: "Da. Sunt neştiutor…. şi speriat ! Mă simt ca şi cum stăm aici

aşteptând bubuitul loviturii."

Răspuns; Te simţi vulnerabil, deoarece nu poţi acţiona până nu ştii ce este rău.

Personalizarea sentimentuluiPacient: "Nu pot acţiona, nu am nici chiar sângele rece să-l rog pe

doctor să-mi spună adevărul."

Răspuns: Te simţi frustrat, deoarece nu-l poţi ruga pe doctor să-ţi spună ce se întâmplă.

Personalizarea scopuluiPacient: "Şi asta mă îmbolnăveşte. Dacă nu voi descoperi curând ce

am voi… nu ştiu… dar voi afla."

Răspuns: Te simţi disperat, deoarece nu-l poţi ruga pe doctor să-ţi dea informaţiile de care ai nevoie şi tu trebuie să descoperi ce este cu tine.

Exerciţiul 38: Explorarea îndemânărilor personalizării

IntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să înţelegeţi importanţa îndemânărilor

personalizării pentru un ajutor eficient.InstrucţiuniGândiţi-vă la ultima dată când cineva v-a dat un sfat, în legătură cu o

problemă. Răspundeţi la următoarele întrebări şi completaţi orice informaţie.

Exerciţiu1. Utilizaţi sfatul ? ___ Da ___ Nu

* Dacă îl utilizaţi, ce anume în legătură cu persoana sau cu relaţia dvs. cu ea sau cu el v-a făcut să urmaţi sfatul?

* Dacă nu, de ce ? Ce anume v-a făcut să decideţi să nu urmaţi sfatul ?_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

* Dacă nu aţi urmat sfatul ar fi fost mai plăcut să-l urmaţi dacă persoana ar fi făcut o trebă mai bună în comunicarea a ceea ce a înţeles din punctul dvs. de vedere?

___ Da ___ Nu

* Vă ajută persoana să identificaţi rolul dvs în situaţie?

___ Da ___ Nu

* Vă ajută persoana să vedeţi ce anume aţi făcut să înrăutăţiţi problema?

___ Da ___ Nu

* Aveţi un scop după discuţia cu persoana respectivă?

___ Da ___ Nu

* De ce sunt aceste lucruri utile? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 39: Construirea unei baze interşanjabile

IntroducereTrebuie să fiţi capabili să menţineţi îndemânările dvs. în ceea ce

priveşte răspunsul o perioadă de timp, dacă sunteţi capabili să angajaţi eficient îndemânările personalizării şi iniţierii.

InstrucţiuniMai jos sunt o serie de comentarii exploratorii făcute de doi oameni

diferiţi.După fiecare afirmaţie scrieţi un răspuns interşanjabil la sentiment şi conţinut.

ExempluRecurgeţi la exemplele din exerciţiul 35 pentru o probă de răspunsuri

interşanjabile.

Exerciţiu1. Student

a. " Profesoara aceea afurisită! Nici măcar nu s-a uitat la lucrarea mea. Comentariile ei erau atâ de ridicole! Şi s-a legat de lucruri atât de mărunte, cuvinte ortografiate greşit şi scris urât. Astea n-aveau nimic de a face cu ceea ce ştiam în legătură cu subiectul."_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. "Aşa că această lucrare am primit-o înapoi….nu am primit notă. Vrea să o corectez înainte ca ea să noteze conţinutul. Imaginează-ţi! Şi ce dacă nu ştiu să scriu corect?"_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

c. " Nu am avut timp să rescriu lucrarea sau s-o dactilografiez. Ea a spus ceva în clasă despre un standard al calităţii şi de atenţia ce trebuie acordată detaliilor. Am crezut întotdeauna că standardul meu este destul de bun……… Îl am nu-i aşa?"__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

d." Şi obţinerea unei perspective largi este mult mai importantă decât detaliile. Chestiile de detaliu sunt doar nod în papură. Lucrarea mea este destul de bună pentru oricine altcineva……..Am obţinut un 7._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

e." Cine credea ea că sunt? Sunt doar un băiat obişnuit. Aş fi putut face probabil o lucrare mai bună, dar ce contează. Sunt destul de mulţumit acum, cu excepţia cazurilor în care oameni ca ea mă presează."_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

f." Toată viaţa mea oamenii mi-au stat în spate. O, nu toată lumea, dar tatăl meu era aşa şi mulţi din şefii pe care i-am avut. Oamenii ca ea cred că doar pentru că îşi pun o etichetă pot face pe oricine să le cânţe în strună. Şi eu n-o voi face."_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Soţie a." Nu ştiu ce nu merge între soţul meu şi mine. Când ne-am căsătorit

eram atât de apropiaţi şi acum este un gol între noi! Pur şi simplu nu mai comunicăm." _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b." Obişnuiam să ne spunem unul altuia totul. Nu că ne-am ascunde unul de altul…..Eu n-o fac şi sunt sigură că nici el; dar nu ştiu ce face, ce gândeşte."_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

c." Este aproape ca şi cum am trăi în lumi separate. Doar ne atingem unul de altul în trecere. Eu sunt ocupată, el este ocupat….ştii obişnuiam să ne punem unul pe altul pe primul loc, dar acum orice altceva pare să fie înaintea noastră."_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

d." Nu înseamnă că trebuie să lăsăm lucrurile aşa. El nu spune nimic, dar ştiu că este îngrijorat de această ruptură pe cât sunt şi eu. Gândindu-mă la asta, probabil că el nu are idee unde sunt eu acum, mai curând decât am eu despre el."

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

e." Lucrurile pur şi simplu au alunecat, fără ca nici unul dintre noi să observe. Timpul oarecum a ieşit de sub control……..toate aceste lucruri care te îndepărtează de la ceea ce contează cu adevărat."_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

f." Este nostim ce puţin timp avem pentru ceea ce contează cel mai mult. Mă întreb dacă ne-am putea întoarce înapoi, dacă am fi din nou apropiaţi?"_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

PERSONALIZAREA SITUAŢIEI

Vedere de ansambluPersonalizarea semnificaţiei semnifică pătrunderea dincolo de ceea ce,

cealaltă persoană a exprimat. Înseamnă ajutarea persoanei să înţeleagă de ce experienţa este importantă.

Ajutatul discută adesea despre o a treia persoană, dar un ajutor eficient necesită interiorizarea impactului unei situaţii. Un răspuns la semnificaţie, personalizat face asta.

Pentru a fi siguri că aţi înţeles personalizarea semnificaţiei revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajut-torului."

ExempluCopil: " Eşti egoist. Toată lumea de aici este egoistă. Vreau să merg

afară să mă joc. N-o să mă mai simt rău vreodată. Sezonul se va termina înainte ca acest medic prost să mă lase să plec."

Răspuns: Te simţi înfuriat, deoarece doctorii şi asistentele nu te lasă să pleci acasă.

NOTĂ: Acesta este un răspuns la sentiment şi conţinut. Concentrarea asupra conţinutului este exterioară. Altcineva decât ajutatul este văzut ca fiind motivul pentru senti- ment……" doctorii şi asistentele nu mă lasă să plec".

Răspuns: Te simţi furios, deoarece ai lipsit de la toate meciurile importante.

NOTĂ: Acest răspuns personalizează semnificaţia. Concentrarea este internă…..

"Te simţi _________deoarece tu_____________." Mortivul furnizat pentru sentiment implică impactul situaţiei asupra ajutatului.

Următoarele şase exerciţii sunt succesive, astfel încât ele vă vor învăţa să structuraţi, mai întâi fiecare tip de răspuns personalizat şi apoi să practicaţi acel răspuns.

Exerciţiul 40: Distingerea semnificaţiei personalizate

IntroducereÎn acest exerciţiu veţi practica distingerea răspunsurilor interşanjabile

de răspunsurile la semnificaţie, personalizate.InstrucţiuniIdentificaţi care din răspunsuri sunt interşanjabile cu expresia

ajutatului (exterior) şi care din răspunsuri personalizează semnificaţia (interiorizează). Scrieţi RS pentru răspunsul la semnificaţie sau PS pentru semnificaţia personalizată, în locul liber precedând fiecare răspuns.

ExempluTată: "Am stat aici şi am aşteptat trei ore………această cameră de

urgenţă este imposibilă. Nimeni nu stă de vorbă cu tine sau îţi spune ce se întâmplă. Pur şi simplu stai şi aştepţi."

RS a. Te imţi frustrat, deoarece nimeni nu-ţi acordă vreo atenţie.

RS b. Te simţi anxios, deoarece ei te-au făcut să aştepţi trei ore fără să-ţi spună de ce.

PS c. Te simţi speriat, deoarece nu ai controlul asupra situaţiei.

Exerciţiu1. Student ce lucrează: " Sunt atât de obosit, nu ştiu ce să mai fac!

Încerc să ţin pasul cu toate: servici, casă, ore. Dar fiecare zi pare atât de lungă! Pe la amiză sunt deja atât de obosit pentru a răzbate!"

____ a. Te simţi descurajat, deoarece ţi-i pierdut agerimea.

____ b. Te simţi obosit, deoarece faci atât de multe.

____ c. Te siţi obosit, deoarece îţi lipseşte energia pentru a face totul.

2. Angajat: " La naiba! Am explodat din nou. Pur şi simplu se pare că nu sunt capabil să gândesc înainte de a deschide gura. Slujba asta mergea aşa de uşor înainte să mă înfurii şi să i-o spun şefului meu."

____ a. Te simţi furios, deoarece continui să-ţi repeţi greşelile.

____ b. Te simţi îngrijorat, deoarece şeful tău te poate da afară. ____ c. Te simţi deprimat, deoarece ai crezut cu adevărat că o să reuşeşti cu acestă slujbă.

3. Profesoară: "Asistenta pe care am avut-o anul acesta este cu adevărat o învingătoare. Interacţionează ca şi cum ar avea 14 ani – şi asta o face drăguţă. Nu ştiu cum am să reuşesc anul ăsta cu ea."

____ a. Te simţi enervată, deoarece este la fel de rea ca un copil.

____ b. Te simţi furioasă, deoarece trebuie să te confrunţi cu o problemă în plus.

____ c. Te simţi frustrată, deoarece nu este destul de matură pentru a stăpâni clasa.

4. Persoană bogată: "Sunt bărbat doar pe trei sferturi. Am avut al naibii de multe oportunităţi în viaţă, dar le-am lăsat pe toate să treacă."

____ a. Te simţi înfrânt, deoarece ai pierdut orice şansă.

____ b. Te simţi deprimat, deoarece oportunităţile te-au ocolit.

____ c. Te simţi trist, deoarece nu ai făcut nimic pentru tine.

Exerciţiul 41: Practicarea răspunsurilor personalizate la semnificaţie

IntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să învăţaţi să faceţi propriul dvs răspuns la

semnificaţie personalizat, după ce aţi dat un răspuns interşanjabil la semnificaţie.

InstrucţiuniPentru fiecare din următoarele afirmaţii ale ajutatului, scrieţi un

răspuns la semnificaţia personalizată. Amintiţi-vă că un bun răspuns este scurt şi specific.

ExempluColeg de cameră: " Nu ştiu ce aşteaptă el, dar ştiu ce vreau eu. Aş vrea

să fac lucrurile aşa cum vreau eu măcar o dată. Sunt sătul să pregătesc camera pentru oricine altcineva, dar nime ni să nu pregătească camera pentru mine."

1. Răspuns la semnificaţie: Te simţi furios, deoarece colegul tău nu conştientizează nevoile tale.

2. Răspuns la sentiment şi semnificaţia personalizată: Te simţi hotărât, din cauza planului tău de a-ţi apăra drepturile.

Exerciţiu1. Student de colegiu: "Ce fac este de ajuns. Sunt mulţumit cu viaţa

mea, cu excepţia cazurilor când oamenii mă presează să fac mai mult. De ce? Toată viaţa mea oamenii mi-au stat în spate. O, nu toţi, dar tatăl meu a fost aşa şi o mulţime de şefi pe care i-am avut. Ei cred că dacă au un titlu asta le permite ca toţi să le cânte în strună. Şi eu nu vreau!"

a. Răspuns la semnificaţie: Te simţi ___________________________________deoarece__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată: Te simţi _______________________________ deoarece tu________________________________________________________________________________________________________________

2. Soţ: "Lucrurile pur şi simplu au alunecat fără ca nici unul dintre noi să observe. Timpul a ieşit de sub control…….toate acele lucruri te îndepărtează de ceea ce contează cu adevărat. Curios, ce puţin timp acordăm pentru ceea ce contează cel mai mult. Mă întreb dacă amputea fi din nou apropiaţi?"

a. Răspuns la semnificaţie: Te simţi __________________________________ deoarece _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată: Te simţi _______________________________ deoarece tu ______________________________________________________________________________________________________________

3. Adolscent: " Ştiu că-mi pot rezolva problemele; ele nu sunt grele, doar enervante. Nu sunt cu adevărat încântat să mă întorc la şcoală, dar vreau s-o fac bine. Însă petrec în fiecare noapte, beau prea mult, nu mă pot trezi pentru ore, rămân mult în urmă. Apoi mă simt prostîn legătură cu acest lucru, aşa că ce să fac? Am ieşit să beau din nou."

a. Răspuns la semnificaţie: Te simţi _________________________________ deoarece _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. Răspuns la semnificaţie şi la problema personalizată: Te simţi ____________________________________ deoarece tu ___________________________________________________________________________________________________________

4. Inculpat: "De ce sunt aici? Nu a fost ideea mea. Nu sunt "bolnav" sau altceva. Tribunalul a spus să merg să văd un consilier şi va suspenda sentinţa. Aşa că iată-mă! Dar nu puteţi face nimic pentru mine dacă nimic nu este greşit."

a. Răspuns la semnificaţie: "Te simţi ______________________________ deoarece __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată: "Te simţi __________ deoarece tu ___________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

Personalizarea problemelor

Vedere de ansambluPersonalizarea problemei necesită identificarea a ceea ce persoana nu

poate să facă şi care contribuie la problemă.ExempluSoră: " Ei vorbeau despre viaţa ei ca şi cum ar fi fost acolo. Chiar mă

deranjează când nu pot să intervin…………..Sunt mai în vârstă, ar trebui s-o protejez. Vreau să fac ceea ce este bine, deşi niciodată nu ştiu ce să spun sau cum să mă descurc."

Problema personalizatăTe simţi prost, deoarece nu te poţi descurca cu oamenii care o atacă.Revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului" înainte de a

face următoarele exerciţii.

Exerciţiul 42: Distingerea răspunsurilor la problema personalizată

IntroducereÎn acest exerciţiu veţi practica distingerea răspunsurilor la problema

personalizată de răspunsurile la semnificaţia personalizată şi răspunsurile la semnificaţie.

InstrucţiuniCitiţi afirmaţiile şi răspunsurile de ma jos şi identificaţi răspunsurile ca:RS: Răspuns la semnificaţie: "Te simţi ________________________________

deoarece -____________________________________________________________________________"

PS: Semnificaţia personalizată: "Te simţi _________________________ deoarece tu ____________________________________________________________________________"

PP: Problema personalizată: "Te simţi ________________________________ deoarece tu nu poţi ____________________________________________________________________"

ExempluSoţ de vârstă mijlocie: " Ştiu că trebuie să mă descurc cu asta singur.

Mă deprimă cu adevărat să mă uit la soţia mea cum s-a întors la băutură. Dar nu pot să mă alătur ei. Trebuie să fiu destul de puternic să spun nu. Este singura mea şansă….şi dacă reuşesc poate că o pot ajuta şi pe ea."

RS: a. Te simţi întristat, deoarece soţia ta se distruge singură.

PS: b. Te simţi singur, deoarece eşti unicul pe care poţi conta.

PP: c. Te simţi inutil, deoarece nu-ţi poţi ajuta soţia înainte să te ajuţi pe tine.

Exerciţiu1. Adult: " Cred că atunci când eram adolescent mă simţeam atât de

descurajat tot timpul şi viteza mă făcea să mă simt mai bine. Dar acum am ieşit de sub control."

____ a. Te simţi speriat, deoarece nu poţi să-ţi scoţi viteza din obişnuinţă.

____ b. Te simţi stânjenit, deoarece viteza a ieşit de sub control.

____ c. Te simţi neajutorat, deoarece ai obiceiul vitezei.

2. Angajat în management retrogradat: " Chiar s-au folosit de mine în acest magazin.Am făcut totul şi pur şi simplu nu cred că a observat cineva. O, poate ei au observat dar niciodată n-am fost potrivit…. asta este! Ei nu m-au prmovat niciodată. Sunt prea unic. A trebuit să mă ridic să vorbesc când lucrurile păreau greşite pentru mine."

____ a. Te simţi iritat, deoarece ei nu te-au apreciat la valoarea ta.

____ b.Te simţi descurajat, deoarece nu te potriveşti cu ceea ce căutau ei.

____ c. Te simţi frustrat, deoarece nu ai putu fi promovat atunci când ţi-ai exprimat propria opinie în modul în care ai făcut-o.

3. Fată în vârstă de 21 de ani: " Iubitul meu vrea să locuiesc cu el. El continuă să pomenească despre aşa ceva, iar eu continui să spun nu. Nu sunt cu adevărat sigură de ce nu….. Şi în aşa fel încât să fie clar pentru el. S-a simţit jignit…. dezamăgit. Nu am vrut să se întâmple asta, dar ştiu că nu sunt - pregătită să locuiesc cu el."

____ a.Eşti în conflict, deoarece nu eşti sigură de motivul pentru care ai spus nu.

____ b. Te simţi prost, deoarece a fost dezamăgit de refuzul tău.

____ c.Te simţi nefericită, deoarece nu te poţi înţelege pe tine.

4. Soţ în vârstă de 30 de ani: " Nu ştiu cu adevărat ce vreau să fac cu mariajul meu.Vreau să fiu cinstit cu soţia mea, dar nu ştiu dacă o iubesc sau nu. Este întradevăr ciu- dat. Sunt pe jumătate căsătorit, pe jumătate singur."

___ a. Te simţi deprimat, deoarece nu poţi decide dacă să-ţi iei un angajament pentru mariajul tău sau să renunţi.

____b. Te deranjează că mariajul tău este atât de destrămat.

____ c.Te simţi chinuit, deoarece îţi înşeli soţia, mariajul………..şi pe tine însuţi……………prin indecizia ta.

Exerciţiul 43: Practicarea personalizării problemelor

IntroducereAcum sunteţi pregătiţi să formulaţi răspunsuri la propria dvs. problemă

personalizată. InstrucţiuniScrieţi un răspuns interşanjabil la semnificaţie, un răspuns la

semnificaţia personalizată şi un răspuns la problema personalizată pentru fiecare din următoarele afirmaţii.

ExempluBărbat tânăr: " Dieta nu merge deloc. Am încercat să mai slăbesc, ei

bine, dieta pare fără sfârşit. Am renunţat de fiecare dată când am început un nou regim, niciodată nu l-am terminat. Chiar dacă am pierdut câteva kg. nu am putut să mă menţin aşa."

1. Răspuns interşanjabil: Te simţi descurajat, deoarece regimul nu merge.

2. Semnificaţia personalizată: Te simţi frustrat, deoarece nu ţi-ai terminat regimul.

3. Problema personalizată: Te simţi dezamăgit, deoarece nu te poţi angaja să pierzi din greutate şi să o menţii aşa.

Exerciţiu1. Soţie: "Sunt rănită. Am dat 25 de ani din viaţă pentru mariajul meu

cu el şi acum totul s-a terminat. Am crezut că viaţa mea se va opri în acest punct. Nu m-am aşteptat niciodată să o iau de la capăt. Doare atât de mult… nu ştiu dacă pot să o fac."

a. Răspuns interşanjabil: "Te simţi _______________________ deoarece ________________________________________________________________________________________

b. Semnificaţia personalizată: "Te simţi ___________________ deoarece tu _____________________________________________________________________________________

c. Problema personalizată: "Te simţi _____________________ deoarece tu nu poţi _____________________________________________________________________________

2. Bărbat: "Am încercat să sun … la cel puţin zece doctori. Nici unul dintre ei nu mi-a stabilit o întâlnire. Mai întâi m-au întrebat dacă am Crucea Albastră / Scutul Albastru… nu ştiu … şi apoi mi-au stabilit o întâlnire peste o lună şi jumătate. Trebuie să întâlnesc

pe cineva; doctorii de la clinică nu mi-au putut spune nimic şi nu mi-au stabilit o întâlni- re."

a. Răspuns interşanjabil: "Te simţi _____________________ deoarece ___________________________________________________________________________________________

b. Semnificaţia personalizată: "Te simţi ________________ deoarece tu __________________________________________________________________________________________

c. Problema personalizată: "Te simţi __________________ deoarece tu nu poţi ____________________________________________________________________________________

3. Bolnav psihic: " Personalul de aici… nu mă place. Vreau să merg acasă. Dar ei îmi spun că sunt nebun. Trebuie să stau până când îmi spun ei că sunt bine… şi îmi lipseşte casa."

a. Răspuns interşanjabil: "Te simţi ____________________ deoarece ____________________________________________________________________________________________

b. Semnificaţia personalizată: "Te simţi ________________ deoarece tu __________________________________________________________________________________________

c. Problema personalizată: "Te simţi ___________________ deoarece tu nu poţi ___________________________________________________________________________________

4. Negresă: "Această companie mă scoate cu adevărat din sărite. Îmi tot spun de drepturi egale, dar mă lasă să conduc Departamentul de Management? În nici un caz! Îmi pun în- trebări stupide despre reputaţia colegilor mei sau dacă vreau să călătoresc noaptea. Ştiu că pot face faţă slujbei, totuşi şi dacă vreau să călătoresc… de ce ar trebui să ar- gumenteze? Mă tratează ca şi cum sunt prea naivă să iau o decizie realistă în legătu- ră cu responsabilităţile pe care pot să mi le asum."

a. Răspuns interşanjabil: "Te simţi ______________________ deoarece __________________________________________________________________________________________

b. Semnificaţia personalizată: "Te simţi ________________ deoarece tu _________________________________________________________________________________________

c. Problema personalizată: "Te simţi ___________________ deoarece tu nu poţi ___________________________________________________________________________________

Exerciţiul 44 : Distingerea răspunsului la sentimentul personalizat

IntroducereÎn următorul exerciţiu veţi practica distingerea răspunsului la

sentimentul personalizat de răspunsul la problema personalizată, răspunsul la semnificaţia personalizată şi răspunsul la semnificaţie.

InstrucţiuniDupă fragnmentele următoare veţi descoperi cinci răspunsuri. Citiţi

fiecare răspuns şi identificaţi tipul de răspuns. Etichetaţi toate cele cinci răspunsuri. Răspunsurile vor fi unele din următoarele:

1. RS - Răspuns la semnificaţie: "Te simţi _______________ deoarece ____________________________________________________________________________"

2. SP - Semnificaţia personalizată: "Te simţi _____________ deoarece tu ____________________________________________________________________________"

3. PP - Problema personalizată: "Te simţi ______________ deoarece tu nu poţi ____________________________________________________________________________"

4. STP - Sentimentul personalizat: "Te simţi ______ în sinea ta deoarece nu poţi ____________________________________________________________________________"

ExempluFemeie de 28 ani: "Toată viaţa m-am simţit ca şi cum aş fi fost în

căutare de ceva. Ştiu că sunt o persoană bună, că sunt decentă. Ar trebui să fiu satisfăcută cu ce sunt. Dar există un senti- ment a ceva ce nu este. Mă simt ca o mică prinţesă… nu o femeie matură. Mă simt ca şi cum aş fi ajuns adult aşa dintr-odată. Nu sunt cine aş fi putut să fiu… nu sunt puternică sau completă oarecum."

RS 1. Te simţi nesatisfăcută, deoarece viaţa nu ţi-a întâmpinat aşteptările.

SP 2. Te simţi pierdută, deoarece nu ştii ce ai pierdut.

SP 3. Te simţi tristă, deoarece eşti mai puţin mulţumită de tine.

PP 4. Te simţi slabă în interiorul tău, deoarece nu-ţi poţi extinde potenţialul.

STP 5. Te simţi nefericită, deoarece nu poţi identifica ceea ce lipseşte.

Exerciţiu1. Fată de liceu: "Este cu adevărat bine să discut cu tine astfel. În mod

obişnuit nu pot să discut cu oameni de vârsta mea, sunt conştientă de sine şi îngrijorată. Mă simt ca şi cum nu aş aparţine acestei vârste. Sunt diferită de mulţi alţi tineri … mi-ar plăcea să fiu mai sociabilă şi mai relaxată. Dar ştiu că nu sunt una de a lor; ei stau departe de mine."

______ a. Te simţi tristă, deoarece oamenii nu sunt prietenoşi cu tine.

______ b. Te simţi singură, deoarece cei de vârsta ta nu te întâmpină ca pe o prietenă.

______ c. Te simţi nefericită, deoarece tu nu ai prieteni.

______ d. Te simţi singură, deoarece nu poţi face faţă oamenilor de vârsta ta.

______ e. Te simţi dezamăgită, deoarece nu poţi relaţiona cu oamenii de vârsta ta.

2. Politician: "Întreaga mea viaţă a fost astfel. De fiecare dată când am avut o oportunitate să fac ceva, se pare că am distrus-o. Am luat decizii groaznice, am făcut lucruri prosteşti, mi-am pierdut cumpătul… este ca şi cum aş fi fost speriat şi… deliberat mi-am minat şansele."

______ a. Te simţi furios, deoarece ţi-ai distrus şansele.

______ b. Te simţi frustrat, deoarece ţi-ai pierdut şansele.

______ c. Te simţi dezgustat de tine, deoarece nu poţi acţiona constructiv atunci când ar trebui… pentru tine.

______ d. Te simţi deprimat, deoarece viaţa ta nu a fost plină de succes.

______ e. Te simţi furios pe tine, deoarece nu-ţi poţi controla impulsurile urâte.

3. Femeie: "Soţul meu şi cu mine ne certăm mereu. Uneori cred că este el de vină… parcă ar fi băiatul mamei, familia lui are întotdeauna întâietate. Dar atunci… nu ştiu dacă ar fi trebuit să mă mărit vreodată. Se pare că sunt … nefericită. Şi lucrez cu băr- baţi atât de atractivi! Sunt distrusă, confuză. De ce nu mă pot stabili alături de bărbatul pe care-l am."

______ a. Te simţi confuză, deoarece nu-ţi poţi controla rătăcirile.

______ b. Te simţi dezamăgită, deoarece soţul tău nu este un bărbat independent.

______ c. Te simţi frustrată deoarece cauţi ceva … pe cineva care să fie mai mult decât soţul tău.

______ d. Te simţi furioasă pe tine, deoarece nu-ţi poţi lua un angajament faţă de soţul tău.

______ e. Te simţi înşelată, deoarece soţul tău nu trăieşte cu adevărat speranţele.

4. Mamă: "Nu vreau să mă cert cu copiii mei tot timpul. Ştiu că sunt responsabilă pentru direcţionarea lor şi ajutarea lor să ia decizii înţelepte, dar este aşa o luptă uneori încât simt că aş vrea să renunţ."

______ a. Te simţi descurajată, deoarece ca să-ţi creşti copiii este aşa o luptă.

______ b. Te simţi anxioasă, deoarece nu vrei să îi slăbeşti.

______ c. Te simţi dezamăgită de tine, deoarece nu poţi oferi copiilor tăi o direcţie în mod constructiv.

______ d. Te simţi încurcată, deoarece nu poţi relaţiona cu copiii tăi fără să vă certaţi.

______ e. Te simţi pierdută, deoarece nu eşti sigură de abilitatea ta de a le furniza ceea ce ei au nevoie.

Exerciţiul 45: Practicarea personalizării sentimentelor

IntroducereUrmătorul pas este de a practica comunicarea răspunsului la

sentimentul personalizat. Notaţi că unele sentimente cum ar fi : "ruşinat","umilit", şi "vinovat" deduc sentimente despre sine însuşi.

InstrucţiuniDupă fiecare din următoarele fragmente scrieţi două răspunsuri. Primul

răspuns ar trebui să personalizeze problema. Al doilea răspuns ar trebui să personalizeze sentimentul (cum se simte persoana în legătură cu ea însăşi ).

ExempluFemeie tânără: "Eşti atât de…………..matură! Mă uit la tine şi spun

<cum reuşeşte s-o facă?> Nu eşti cu mult mai bătrână. Dar când te compar cu mine…….. Încă mai locuiesc acasă. Depind de familia mea pentru orice. Mă simt ca un copil faţă de tine."

Problema personalizată: Te simţi dezamăgită, deoarece nu poţi fi independentă.

Sentimentul personalizat: Te simţi umilită, deoarece nu poţi reuşi singură.

Exerciţiu1. Bunic: "Doctorii spun că este vina mea că nu mi-am luat medicamentele. Dar am uitat. Şi medicamentele mă fac să mă simt atât de obosit! Ştiu că este singura cale pentru a vindeca infecţia, dar am uitat. Am fost ocupat şi mi-a scăpat ora la care probababil trebuia să le iau."

a. Problema personalizată: Te simţi _______________________________ deoarece nu poţi _________________________________________________________________________

b. Sentimentul personalizat: Te simţi ___________________________ cu tine însuţi, deoarece nu poţi __________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Mamă: "Pur şi simplu nu mă pot ierta pe mine însumi…………pentru că i-am dat maşina în acea noapte. Şi acum îmi las restul familiei să moară, de asemenea. Nu am nimic de oferit. Îmi spun- nu ai omorât-o tu. Dar nu pot să mă opresc să…………..nu mă urăsc."

a. Problema personalizată: Te simţi ______________________________________ deoarece nu poţi _______________________________________________________________

b. Sentimentul personalizat: Te simţi ______________________________________ cu tine (pe tine), deoarece nu poţi __________________________________________________

Personalizarea scopurilor

Vedere de ansambluPersonalizarea scopului este pasul care stabileşte unde vrea să ajungă

ajutatul, în raport cu locul în care se află. Înaintea completării acestor exerciţii revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului".

Exerciţiul 46: Distingerea scopurilor personalizate

IntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să învăţaţi să identificaţi dacă sau nu scopul

este consecvent cu sau adecvat pentru problemă. Comportamentul scop este definit ca partea lipsă a comportamentului problemă.

InstrucţiuniIdentificaţi cum fiecare din următoarele răspunsuri au defeinit scopul.

Scopurile bine personalizate decurg de la problemă. Ele sunt partea care lipseşte. Scopurile prost personalizate introduc un nou comportament. Etichetaţi fiecare răspuns, referitor la modul cum scopul a fost dezvoltat.

ExempluAtlet: "Niciodată nu mi-ai dat vreo şansă. Întodeauna ai ales pe

altcineva. Nu pot conta pe tine."

1. Te simţi descurajat, deoarece nu poţi descoperi o cale de a face parte din grup şi tu vrei să aparţii grupului.

* Partea lipsă Noul comportament

2. Te simţi descurajat, deoarece nu poţi descoperi o cale pentru a face parte din grup şi tu trebuie să fii mai deschis pentru asta.

Partea lipsă Noul comportament

Exerciţiu1. Elev de la un liceu de matematică: "Am încercat din greu să mă menţin în clasă. Mi-am făcut toate temele. Dar materia este plictisitoare şi este mai presus de mintea mea."

a. Te simţi îngrijorat, deoarece nu poţi să lucrezi şi tu vrei să fii capabil să faci asta.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

b. Te simţi neajutorat, deoarece nu te poţi descurca cu materialul şi tu vrei foarte mult s-o faci.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

c. Te simţi supărat, deoarece nu poţi învăţa acest subiect şi tu vrei cu adevărat s-o faci.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

2. Muncitor: " Nu ştiu dacă vreau această nouă slujbă. Salariul este mai bun, dar trebuie să mă înţeleg cu tot felul de oameni, care poate nu mă sprijină să fiu aici."

a. Te simţi vulnerabil, deoarece nu te poţi înţelege cu oamenii noi şi tu vei să înveţi s-o faci.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

b. Te simţi nesigur, deoarece nu te poţi decide cu privire la noua slujbă şi tu vrei să iei o decizie în legătură cu care să te simţi bine.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

c. Te simţi pierdut, deoarece nu te poţi înţelege cu noii oameni şi tu vrei ca noua slujbă să meargă bine.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

3. Angajat: "Sunt atât de furios! Mai întâi ei îmi spun un lucru, apoi schimbă regulile. Pur şi simplu nu sunt capabil să spun că este de ajuns."

a. Te simţi dezamăgit, deoarece nu poţi pune capăt regulii jocului şi tu vrei să fii un învingător pentru a o schimba.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

b. Te simţi dezgustat de tine, deoarece nu poţi lua o atitudine fermă şi tu vrei să fii capabil să o faci.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

c. Te simţi dezgustat, deoarece nu te poţi ridica pentru drepturile tale şi tu vrei să-ţi aperi drepturile.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

4. Soţ tânăr: "Soţia mea este întotdeauna cicălitoare. Nimic din ceea ce fac nu este bine. Dacă vin acasă târziu este rău şi dacă vin acasă devreme tot la fel, şi-mi interzice să fac cel mai mic comentariu."

a. Te simţi trist, deoarece nu ştii cum să rupi cercul vicios şi tu vrei să rupi acest cerc vicios.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

b. Te simţi neajutorat, deoarece nu-ţi poţi face soţia să te înţeleagă şi tu vrei să fii capabil să faci asta şi vrei să te înţelegi cu ea.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

c. Te simţi prins în capcană, deoarece nu poţi comunica cu soţia ta şi tu vrei să fii capabil să discutaţi unul cu altul, din nou.

___ Partea lipsă ____ Noul comportament

Exerciţiul 47: Practicarea personalizării scopului

Introducere

În acest exerciţiu veţi practica răspunsurile la problema personalizată şi la scopul personalizat. Amintiţi-vă, un scop bine personalizat este cu adevărat partea lipsă a problemei şi nu introduce un nou comportament.

InstrucţiuniScrieţi un răspuns la problema personalizată şi un răspuns la scopul

personalizat, pentru fiecare din următoarele două afirmaţii.ExempluFemeie: "Doamne, mă simt al naibii de vinovată. Am fost calmă 18 luni

şi am crezut că am reuşit împreună. Apoi tensiunea a apărut şi pur şi simplu ne-am îndepărtat."

1) Personalizează problema: Te simţi descurajată, deoarece nu poţi face faţă tensiunii fără băutură.

2) Personalizează scopul: Te simţi descurajată, deoarece nu poţi face faţă tensiunii fără să bei şi tu vrei să înveţi o cale constructivă de a scăpa de stres.

Exerciţiu1. Femeie de 35 ani: "O, bastardul acela ! Mă bătea aşa de tare. Am

divorţat de el, apoi am obţinut un ordin de restricţie, care să-l ţină departe. M-a lăsat în pace, până când a aflat că am un nou prieten. Imediat ce a auzit asta s-a întors şi l-a bătut pe prietenul meu."

a. Personalizează problema: _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. Personalizează scopul: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ş_____________________________________________

2. Părinte: "Am încercat din răsputeri cu el. Ştiu că a avut o mulţime de probleme, astfel că am încercat să le facem mai uşoare pentru el. Am crezut că ne va fi mai uşor când el va creşte. El tot lua şi lua de la noi. L-am dat afară din casă pentru propria noastră să- nătate."

a. Personalizează problema: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. Personalizează scopul : __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Femeie de 33 ani: "Nu ştiu sigur cum să spun asta, dar… oh… oricând… oh … şoţul meu vrea să… meargă în pat cu mine, pur şi

simplu mi se face rău… mă simt dezgustată. Strâng din dinţi şi mă gândesc la bunăstarea copiilor… Dacă nu … oh… mă culc cu el mă părărseşte."

a. Personalizează problema: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. Personalizează scopul : ____________________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

4. Tată: "Sunt îngrijorat în legătură cu fiica mea. A făcut o cădere nervoasă în 2 săptămâni; are un soţ alcoolic care o bate… sunt îngrijorat. Refuză să-l părăsească şi ea este din ce în ce mai rău."a. Personalizează problema: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

b. Personalizează scopul: _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 48: Personalizare – ComunicareIntroducereAcest exerciţiu este destinat a vă ajuta să vă perfecţionaţi

personalizarea ca pe un proces sistematic, progresând de la răspunsurile la semnificaţie la personalizarea scopurilor.

InstrucţiuniÎn următoarele pagini sunt făcute afirmaţii de trei oameni, angajaţi în

explorarea extensivă. După ce citiţi fiecare afirmaţie scrieţi cel mai bun răspuns al dvs.

Exerciţiu1. Mamă

a. "Copiii mei au început să-mi scape din mână. Fac în aşa fel încât nu mă ascultă, pe mine sau pe soţul meu dacă nu-i ameninţăm. Şi cine vrea să-şi ameninţe tot timpul copiii ?"

Răspuns la semnificaţie: __________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________

b. "Sunt foarte frustrată. Băiatul cel mare, Jimmy s-a comportat cu adevărat bine până anul trecut şi apoi, brusc este ca şi cum ar fi un copil diferit. Este sălbatic, tot timpul ţipă şi zbiară. Şi săptămâna trecută l-am prins răsucind braţul fratelui său. Vreau să spun că a vrut să-l rănească."

Răspuns la semnificaţie: __________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

c. "Nu suntem o familie violentă. Nu ştiu de unde a învăţat. Aş fi înţeles dacă aş fi lovit copiii tot timpul. Dar nu i-am lovit. O palmă ici, colo dar niciodată nu i-am rănit. Jimmy o face intenţionat, totuşi. Un astfel de copil este un tiran. "

Răspuns la semnificaţie: __________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

d. "Mă sperie cu adevărat. Îi citesc poveşti despre copii care fac lucruri cu adevărat îngrozitoare. Jimmy nu este atât de rău, dar s-ar putea întâmpla."

Răspuns la seminificaţie: ________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ e. " O, cred că nu sunt atât de îngrijorată. Este un copil bun de fapt. Poate fi foarte iubitor şi, câteodată chiar cooperează. Numai că vreau să fiu sigură că l-am prins înainte să-mi scape de sub control. Îmi iubesc fiul şi nu vreau să crească ca un tiran retras. Poate avea o viaţă mai bună decât asta."

Răspuns la semnificaţie: __________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

f. "Asta este cred. A fost întotdeauna un copil introvertit. Jimmy pare să fie întotdeauna singur. Obişnuiam să ignor asta. Încercam să-mi spun mie însămi că o să devină mult mai sociabil pe măsură ce o să crească. Pare atât de timid şi … trist… când este într-un grup. Soţul meu spune "Lasă băiatul în pace. O să crească fără asta." Dar mi se frânge inima privind cum este tot timpul singur şi ştiu cât de mult îşi doreşte să facă parte dintr-un grup, ca ceilalţi să-l primească bine."

Răspuns la semnificaţie;__________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

g. "Cred că-l presez prea mult, uneori."

Răspuns la semnificaţie şi la semnificaţia personalizată:__________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

h. "Încerc doar să-l ajut. Nu mă înfurii pe el din cauza asta, neobişnuit în orice caz. Dar încerc să-l încurajez, să-i dau idei asupra modului cum să răzbească. Şi în ultimul timp, cu cât îl presez mai mult, cu atât mai rău pare să facă… sau devine egoist."

Răspuns la semnificaţie sau sentiment şi la semnificaţia personalizată:______________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

i. "Este frustrat, de asemenea. Şi mă simt neajutorată. Am văzut această manifestare şi pur şi simplu nu pare să se descurce cu asta. Fratele său se modelează după el, de asemenea. Copiii mei se pot dezvolta destul de bine, dar ei au nevoie de ceva de la mine. Ce pot să fac ? "

Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată: ____________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

j. "N-am avut niciodată greutăţi în a-mi face prieteni. Şi întotdeauna m-am simţit bine cu oamenii. N-am fost niciodată un "star", dar am răzbit şi am fost fericită."

Răspunsul la sentiment şi la semnificaţia personalizată: ___________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

k. "Aş vrea să-l pot ajuta pe Jimmy să înveţe să facă acelaşi lucru. Ştiu de ce are nevoie… să se simtă bine când este cu ceilalţi copiii."

Răspuns la sentiment şi la problema personalizată: ______________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

l. "Mă simt atât de rău. Se pare că nimic din ceea ce fac nu merge. Vreau să fiu o mamă bună… şi ştiu că există o şansă pentru a-mi ajuta fiul. Dacă greşesc ?"

Răspuns la sentimentul personalizat şi la problema personalizată: ___________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

m. "Am încercat înainte să vă cunosc şi iute ce s-a întâmplat… a început să tiranizeze ceilalţi copii. Ştiu că nu ar trebui să-l presez dar este important… pentru Jimmy. Cineva trebuie să-l ajute să înveţe să stea alături de ceilalţi copii şi să se simtă confortabil alături de ei. Şi eu sunt mama sa."

Răspuns la sentiment şi la scopuri personalizate:________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

2. Bărbat tânăr:a. " Nimic nu-mi merge niciodată.Mi-am dat demisia săptămâna

trecută şi acum sunt lefter."Răspuns la

semnificaţie:_____________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

b. " Da şi nu am prieteni şi maşina mea m-a lăsat din nou."Răspuns la

semnificaţie:____________________________________________________________

_______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ c. " Toată viaţa mea a fost aşa.Se pare că nu contează ce încerc.Eşuez.Lucrurile nu merg pentru mine."

Răspuns la semnificaţie:___________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ d. " Asta e. Sunt mizerabil. Oamenii pe care-i cunosc toţi cred că sunt ciudat…..diferit oarecum. Şi e aşa o încurcătură pentru mine.La slujbă, acasă, când eram la şcoală era ca şi cum aş fi fost din alt spaţiu. Nu pot relaţiona cu oamenii şi ei toţi cred că sunt ciudat

Răspuns la semnificaţie:____________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

e. " Mă simt, pur şi simplu atât de ………pe din afară. Ca şi cum nimic din ce am făcut vredată n-a contat. Viaţa mea a fost irosită. Am cunoscut o fată acum………pe care o iubesc. Dar uneori cred că i-ar fi mai bine fără mine."

Răspuns la semnificaţie:___________________________________________________________

_______________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________ f. " Atingerea mea este rea, ştii. Există ceva rău în mine, oarecum şi când încerc să-l controlez pur şi simplu îmi scapă. Nu vreau s-o rănesc pe această fată, o iubesc.

Răspuns la semnificaţie:____________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

g. " Sunt singur. Şi dacă o dau în bară şi cu ea………..ştiu că o pot face şi pe asta. Sunt atât de……..este ca şi ..ştii acele filme de groază, înţelgi? Unde un monstru urât consumă o fată frumoasă. Ştiu că asta se va întâmpla dacă o voi lăsa să se întâmple."

Răspuns la sentimentul personalizat şi la semnificaţia personalizată:________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

h. " M-aş omorâ pe mine mai întâi………..înainte s-o distrug pe ea. Este singurul lucru bun care mi s-a întâmplat în viaţă."

Răspuns la sentimentul personalizat şi la semnificaţia personalizată:________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

i. " Cred că asta e.Am vrut pur şi simplu să spun cuiva mai întâi." Răspuns la sentimentul personalizat şi la semnificaţia

personalizată:________________________ ______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

j. " Este lucrul cel mai bun de făcut………să mă omor. Sunt mizerabil, oricum. Aş putea la fel de bine s-o fac fericită.Va fi singurul lucru decent pe care-l voi face vreodată."

Răspuns la sentimentul şi la semnificaţia personalizată:___________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

k. " Nu pot să continui să trăiesc aşa.Adică, decât aşa, mai bine mort."Răspuns la sentimentul şi la problema

personalizată:_____________________________________ ______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

l. " Nu mă pot suporta. Dacă ştiu că există o şansă……….nu pentru mine………dar pentru ea poate m-aş putea abţine s-o rănesc………atunci……Nu vreau cu adevărat cu adevărat să mor.Vreau să fiu o persoană reală pentru ea, dar voi greşi, o ştiu."

Răspuns la sentimentul şi la scopul personalizat:_______________________________________ ______________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________

3. Fost condamnat: a. " Am căutat din greu, dar ei nu mi-au oferit o şansă cinstită. Odată ce ştiu că ai fost la închisoare, ei judecă deţinutul, nu omul. Nu dau nici o ocazie oamenilor care s-au schimbat."

Răspuns la semnificaţie:___________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________ b. " Mă simt prins în capcană. Sigur, am făcut greşeli când am fost tânăr………….ceea ce am făcut a fost greşit. Dar dacă nu obţin o slujbă nu voi avea nici o şansă. Dacă trebuie să jefuiesc ca să mă hrănesc voi jefui."

Răspuns la semnificaţie:___________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ c. " O, aş putea face alte lucruri; slujbe mizere. Nu poţi trăi pompând benzină sau măturând magazinele. Dar asta este tot ceea ce ei m-au lăsat să fac. Sunt rău, ştiu………..nu poate fi de încredere, un fost deţinut. Mi se face silă."

Răspuns la semnificaţie:_____________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

d. " Toţi oamenii "buni" îşi strâmbă nasurile. Patronii se uită la mine ca şi cum aş glumi când solicit o slujbă. Ei nu mă vor."

Răspuns la semnificaţie:_____________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

e " Ştii, când eram în închisoare am urmat un nou prorgam de formare profesională….am învăţat ceva contabilitate şi chiar câteva tehnici pe computer. Şi acum câţiva ani am lucrat ca vânzător. Ce contează totuşi? Cu hainele mele arăt chiar ca un condamnat. Şi după cinci minute după ce mă uit la cei care fac interviurile mă simt şi acţionez aşa cum gândesc ei despre mine."

Răspuns la semnificaţie:_____________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

f. " Nu există loc pentru mine în această lume."Răspuns la

semnificaţie:______________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

g. " Aş fi un bun angajat. Am multe să-mi dovedesc. Este timpul să învăţ să înfrunt lumea. Ştiu că trebuie să muncesc din greu să fac ceea ce îmi cer ei şi cât de bine se poate…………dacă pot doar să obţin această primă slujbă!"

Răspuns la semnificaţie:____________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

h." Întodeauna o dau în bară, totuşi. Încep să-mi pună întrebări despre perioada mea de detenţie şi eu pur şi simplu clachez. Ştiu că sata-i face suspicioşi. Este ca şi cum, dacă nu pot să vorbesc despre asta trebuie să fiu escroc. Şi ei nu vor un angajat care să se poarte aşa. Ei au destule probleme."

Răspuns la semnificaţie:____________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

i. " Dacă aş putea să mă descurc când ei aduc vorba despre detenţie mea!"

Răspuns la sentimentul şi la problema personalizată:_______________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

j. "Îmi pare întotdeauna atât de rău penru timpul pierdut!Am fost destul un ratat."

Răspuns la sentimentul şi la semnificaţia personalizată:______________________________________

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ k. " Cred că sunt atât de vulnerabil, din cauza modului cum gândesc ei. Încep să mă simt ca şi cum aş fi judecat şi pur şi simplu mă afund. Nu mă protejez pe mine însumi. Pur şi simplu acţionez cum cred că mă văd ei pe mine. Se pare că niciodată nu durează…………….Renunţ."

Răspuns la semnificaţie:________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

l. "Dacă aş putea doar să-mi amintesc că am atâtea lucruri de oferit. Doar penru că am fost la închisoare nu înseamnă că sunt tot timpul aşa. Totuşi nu-mi amintesc niciodată în timpul interviului. Explodez."

Răspuns la sentimentul personalizat şi la problema personalizată:_________________________________ ____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________

m. " Trebuie să învăţ să-mi păstrez calmul, să învăţ să mă descurc cu acei oameni şi cu întrebările lor referitoare la un fost condamnat. Vreau să mă întorc la slujba de la magazin. Vreau să fiu din nou mândru de mine."

Răspuns la sentimentul personalizat şi la semnificaţia personalizată:_____________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

Exerciţiul 49: Personalizarea cu tine însuţiIntroducere:Puteţi utiliza îndemânările dvs. în ceea ce priveşte personalizarea,

pentru a vă ajuta să înţelegeţi propriile probleme. În următoarele exerciţii vă veţi ajuta pe dvs. înşivă să luaţi controlul experienţei dvs.

InstucţiuniUrmaţi instrucţiunile din fiecare secţiune, apoi scriţi răspunsul dat dvs.

înşivă. Exerciţiu

1. a. Întoarceţi-vă la pagina 88 din această carte şi citiţi una din afirmaţiile pe care le-aţi scris. b. Scrieţi un nou răspuns interşanjabil dat dvs. înşivă.

Mă simt________________________deoarece____________________________________________ _______________________________________________________________

__________________ _________________________________________________________________________________

c. Gândiţi-vă la ( exploraţi ) situaţia de mai departe şi scrieţi un alt răspuns dat dvs. înşivă.

Mă simt deoarece_________________deoarece___________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

d. Acum repetaţi pasul c şi scrieţi mai mult de două răspunsuri interşanjabile pe care să vi le daţi dvs.înşivă.

Mă simt _______________________deoarece___________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

Mă simt __________________________deoarece_________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

e. Scrieţi un răspuns la semnificaţia personalizată, pe care vi-l daţi dvs. înşivă pentru aceeaşi situaţie

Mă simt _______________________deoarece___________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

f. Scrieţi un răspuns la problema personalizată, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă pentru aceeaşi situaţie.

Mă simt ______________________deoarece___________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________

g. Scrieţi un răspuns la sentimentul personalizat şi la problema personalizată, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă pentru aceeaşi situaţie.

Mă simt_____________________deoarece eu nu pot___________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

h. Scrieţi un răspuns la scopul personalizat, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă pentru aceeaşi situaţie.

Mă simt _____________________deoarece eu nu pot___________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ şi vreau să____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

2. a. Descrieţi pe scurt altă situaţie sau experienţă care este importantă pentru dvs. ___________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ b. Scrieţi o serie de cinci răspunsuri interşanjabile, pe care să vi le daţi dvs. înşivă. După ce aţi scris fiecare răspuns, asiguraţi-vă că aţi avut timp să exploraţi modul cum v-aţi simţit în legătură cu această experienţă şi de ce.

Mă simt _________________________deoarece _________________________________________ ________________________________________________________________________________

Mă simt _________________________ deoarece ________________________________________ ________________________________________________________________________________

Mă simt _________________________deoarece _________________________________________ ________________________________________________________________________________

Mă simt _________________________ deoarece ________________________________________ ________________________________________________________________________________

Mă simt _________________________ deoarece ________________________________________ ____________________________________________________________________________

c. Scrieţi un răspuns la semnificaţia personalizată, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă.

Mă simt ________________________ deoarece eu ______________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

d. Scrieţi un răspuns la problema personalizată, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă.

Mă simt ________________________ deoarece eu nu pot _________________________________ ________________________________________________________________________________

e. Scrieţi un răspuns la sentimentul personalizat, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă.

Mă simt ________________________ deoarece nu pot ____________________________________ _________________________________________________________________________________

f. Scrieţi un răspuns la scopul personalizat, pe care să vi-l daţi dvs. înşivă.

Mă simt _________________________deoarece nu pot ____________________________________ _________________________________________________________________________________ şi vreau să ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

CAPITOLUL 5INIŢIEREA - FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUI

Pe la sfârşitul primului an de viaţă, copiii aleg din repertoriul lor de comportamente, pentru a produce răspunsurile necesare în vederea realizării scopurilor lor. De exemplu, copiii pot râde sau plânge pentru a-i aduce pe părinţi la ei. Copiii pot îndrepta mâinile lor în direcţia hranei sau obiectelor neaccesibile. Pot fi o serie de experienţe, de încercări şi erori. Aceste experienţe pot confirma răspunsurile copiiilor, prin intermediul scopurilor accesibile şi experimentării satisfacţiei sau ele pot modifica răspunsurile copiilor, prin intermediul scopurilor neaccesibile.

Copiii încep să acţioneze pentru a ajunge de unde se află acolo unde vor să fie în lumea lor. Aceasta este a treia etapă sau fază a învăţării. Ea permite fiinţei umane să planifice şi să lucreze pentru a influenţa viitorul său.

Aici sunt câteva întrebări pe care le puteţi pune în timp ce vă gândiţi la iniţiere:

Cum ştiţi când v-aţi realizat scopul dvs.?Cum ştiţi când vă îndreptaţi spre scopul dvs.?

Cum ştiţi când cineva vă ajută să realizaţi scopul dvs.?

Studiu de caz # 7 - Iniţierea necalificată

Carol Snelling este o femeie atractivă, în vârstă de 31 ani. A fost măritată timp de 12 ani şi are 2 fete, în vârstă de 12 şi 10 ani. Carol a venit la Centrul de Intervenţie pentru criză cu cei doi copii ai ei ducând o valiză mare. Avea câteva vânătăi pe braţe şi una pe faţă, însoţite de o recentă tăietură deasupra ochiului stâng. Una din fetele ei a avut recent o hemoragie nazală şi unul din ochii ei este vânăt. Carol a venit iniţial la Centru, deoarece ea şi copiii ei au părăsit căminul, datorită abuzurilor fizice şi emoţionale ale soţului ei. A fost plasată într-un adăpost pentru femeile bătute şi s-a reîntors la Centru în următoarea zi pentru a vorbi mai pe larg cu un consilier.

Consilierul ei, Meg Mitchell făcea consiliere familială de câţiva ani. Următorul fragment este un fragment din prima şedinţă. Copiii nu erau prezenţi.

Carol: "A mers atât de rău, încât am luat copiii şi am plecat. La început, Steve doar a ţipat. Apoi a lovit copiii. Asta se întâmpla din ce în ce mai des… " (plânge): "Nu ştiu ce să fac ca să-l împac. Am încercat, dar de fiecare dată am făcut ceva greşit."Mag: "Te simţi vinovată, deoarece Steve ţi-a spus că, din cauza ta este supărat."Carol: "Aşa este. Ţipă la mine sau la copii în legătură cu ceva şi apoi merge până la nebunie. Am fost atât de speriată! Sunt îngrijorată acum de ceea ce se poate întâmpla, dacă mă găseşte."Mag: "Te simţi speriată, deoarece încă te poate răni pe tine sau pe copii."Carol: "Poate că nu ar fi trebuit să-l părăsesc. Va fi atât de supărat…. "Mag: "Te simţi speriată de ceea ce poate face el şi vinovată pentru că l-ai părăsit."Carol: "Ştiu că sună confuză, dar nu-l pot ajuta. Încă îl iubesc. Pur şi simplu nu ştiu cum să-l fac să fie fericit."Mag: "Te simţi vinovată, deoarece îl iubeşti pe Steve, dar nu-i poţi face pe plac. Nu ştii cu ce ai greşit."Carol: "Da. Dar, în acelaşi timp nu ar trebui să mă bată pe mine sau pe copii. Asta este greşit."Mag: "Eşti furioasă pe Steve pentru violenţa sa."Carol: "Nu ştiu cine este mai de blamat. Ştiu că nu sunt cea mai bună soţie din lume. El nu este cel mai grozav soţ. Copiii, de asemenea."Mag: "Te simţi copleşită, deoarece nu ştii exact cine este responsabil şi pentru ce. Tot ce ştii este că oricine are o parte de responsabilitate."Carol: "Aşa este. Fiecare dintre noi a făcut ceva greşit."Mag: "Te simţi mizerabil, deoarece ştii că membrii familiei se rănesc unul pe altul dar nu-ţi poţi imagina cum poţi schimba lucrurile."Carol: "Pur şi simplu mă depăşeşte. Totul devine atât de confuz."Mag: "Te simţi dezamăgită, deoarece nu-ţi poţi imagina cum să faci ca membrii familiei să relaţioneze unul cu altul cum ar trebui."

Carol: "Aşa este."Mag: "Carol, ceea ce vrei atunci este că tu, Steve şi copiii să construiţi acel tip de relaţie de familie care să-l lase pe fiecare să se dezvolte."Carol: "Exact ceea ce vreau. Dar cum să fac asta ? "Mag: "Ai spus că nu ştii cum să faci asta."Carol: "Totul este aşa de încurcat, încât nu ştii de unde să începi."Mag: "Ei bine, nu există prea mult de făcut până când Steve şi copiii nu vor fi implicaţi în terapie."Carol: "Steve n-ar vedea niciodată un consilier… ar refuza. Crede că toţi psihiatrii sunt nebuni. Oh…. scuză-mă."Mag: "Este în regulă, dar fără Steve nu vom fi capabili să realizăm nimic. Trebuie să te gândeşti la o cale de a-l aduce aici."Carol: "Nu cred că pot face ceva ca să-l fac să vină. Nu ştiu … "Mag: "Trebuie să încerci."Carol: "Bine, dar dacă refuză ?"Mag: "Să aşteptăm şi să vedem dacă-l poţi aduce aici."Carol: "Ei bine, O.K."

Iniţierea este faza culminantă a ajutorului. Iniţierea accentuează facilitarea eforturilor ajutaţilor, pentru a realiza scopurile lor. Cu alte cuvinte, ajutaţii acţionează să schimbe sau să câştige în funcţionarea lor. Această acţiune este bazată pe înţelegerea personalizată a scopurilor lor. Este facilitată de iniţiativa celui care ajută.

Iniţierea implică definirea scopurilor, dezvoltarea programelor, schiţarea orarelor şi întărirea şi individualizarea paşilor. Definirea scopurilor accentuează operaţiile de includere a scopurilor. Dezvoltarea programelor accentuează paşii necesari pentru a realiza scopurile. Schiţarea orarelor accentuează ataşarea timpului la paşi, în timp ce schiţarea întăririlor accentuează ataşarea întăririlor la paşi. Individualizarea accentuează asigurarea că paşii s-au referit la cadrele de referinţă ale ajutaţilor.

INIŢIEREA FACILITEAZĂ ACŢIONAREA AJUTATULUI

În timp ce iniţierea constă dintr-o largă serie de activităţi mecanice, bazată pe un scop personalizat, cel care ajută continuă să funcţioneze diferenţiat faţă de nevoile ajutatului. Cel care ajută continuă să accentueeze sensibilitatea empatică. Fiind mult mai aditiv în personalizarea înţelegerii scopului, cel care ajută trimite înapoi la nivele interşanjabile ale răspunsului. Făcând astfel, cel care ajută accentuează individualizarea paşilor pentru scopuri. În practică aceasta înseamnă că cel care ajută întotdeauna controlează, din nou, împreună cu ajutaţii dezvoltarea şi implementarea programului.

În plus, cel care ajută comunică atenţia condiţională faţă de ajutaţi. Cel care ajută are o imagine clară a calităţilor şi defectelor ajutaţilor şi îi întăreşte condiţional pentru a-i ajuta să dezvolte şi să implementeze programele lor, eficient. Toate acestea sunt communicate într-o manieră de înaltă sinceritate. Deoarece, atât cel care ajută, cât şi ajutaţii se cunosc unul pe altul bine, ei pot să relateze liber şi deschis despre ei înşişi. În final, există o accentuare crescută pe specificitate sau concreteţe, în dezvoltarea şi implementarea programelor.

CONDIŢIILE IMPORTANTE ALE ACŢIONĂRII

A TREIA FAZĂ A AJUTORULUI DIMENSIUNILE CELUI CARE AJUTĂ ACCENTUAREA NIVELULUI

ÎNDEMÂNĂRILOREmpatieRespectSinceritateConcreteţe

Răspuns interşanjabilComunicarea condiţională a consideraţieiSă fii complet sincerSă fii foarte specific

PROCESELE AJUTATULUI ACŢIONARE

PRINCIPALELE ÎNDEMÂNĂRI ALE AJUTORULUI DIN FAZA A TREIA

Definirea scopurilor

Sarcina cea mai importantă în iniţiere este definirea scopurilor. Dacă putem defini scopurile în termenii operaţiilor incluzând scopurile, atunci direcţia noastră este clară. Putem răspunde la întrebarea de bază: "Cum vom şti când ne-am realizat scopul ?"

În definirea scopurilor vom utiliza întrebările de bază într-un mod creativ, vom defini operaţiile scopului în termenii aceloraşi întrebări pe care le-am explorat mai devreme: Cine? Ce? De ce? Când? Unde? Cum? Acum vom descrie aceste întrebări, în termenii operaţiilor scopurilor: componente, funcţii, procese, condiţii, standarde. Aceste operaţii vor stabili toate elementele care ne sunt necesare pentru a ne realiza scopurile

PERSONALIZAREA SCOPURILOR DEFINIREA SCOPURILOR

Primul element al scopurilor noastre îl constituie componentele. Componentele descriu cine şi ce anume este implicat în scop. Componentele sunt substantivele sau etichetele pe care le ataşăm oamenilor sau lucrurilor.

Astfel, de exemplu oricare din problemele ajutaţilor noştri poate implica ceilalţi oameni, drept componente importante. În învăţarea problemelor, componentele pot implica elemente cum ar fi învăţarea materialului sau conţinutului şi, în acelaşi timp profesorii şi studenţii. În realizarea problemelor, componentele tind să accentueze rezolvarea sarcinilor şi, în acelaşi timp superiori, subordonaţi şi colegi.

În definirea componentelor este important să includem toţi oamenii sau lucrurile implicate. Uneori o parte terţă sau indirect, experienţele sau sarcinile pot avea influenţă asupra realizării de către ajutaţi a scopurilor.

ÎNŢELEGE PAŞIICE este implicat?

CINE este implicat?DEFINIREA COMPONENTELOR

Al doilea element în definirea scopurilor noastre îl constituie funcţiile. Funcţiile descriu ceea ce oamenii sau lucrurile fac. Funcţiile sunt verbe care descriu activităţi.

Astfel, de exemplu, problemele de viaţă ale ajutaţilor noştri pot implica îndemânări interpersonale performante, cum ar fi: relaţia cu persoana iubită, de prietenie, sau relaţia părinte-copil. În învăţare, funcţiile pot accentua anumite activităţi de învăţare cum ar fi: acceptarea, achiziţionarea, aplicarea şi transferul învăţării.

În muncă, funcţiile pot accentua anumite activităţi practice cum ar fi: extinderea, limitarea, planificarea şi implementarea performanţei referitoare la sarcini.

În definirea funcţiilor este important să includem toate activităţile implicate. În acest fel, nici o activitate importantă nu poate fi omisă, în încercările noastre de a realiza scopurile.

ÎNŢELEGE PAŞIICE este de făcut?

CINE face?

DEFINIREA FUNCŢIILOR

Al treilea element în definirea scopurilor noastre îl constituie procesele. Procesele descriu motivele şi metodele prin care componentele vor realiza funcţiile. Procesele sunt fraze adverbiale (circumstanţiale) care modifică funcţiile sau activităţile.

Astfel, de exemplu ajutaţii noştri pot învăţa să relaţioneze eficient învăţând să răspundă adecvat cu îndemânările interpersonale. În domeniul învăţării, ajutaţii pot avea nevoie să "înveţe cum să înveţe" pentru a învăţa eficient. În domeniul serviciului, ajutaţii pot avea nevoie să înveţe îndemânările pentru rezolvarea problemelor sau luării deciziilor pentru o muncă productivă. Din nou, este important să fim inclusivi în definirea acestor procese, pentru a evita lipsa operaţiilor importante ale scopului.

ÎNŢELEGE PAŞIICUM este făcut?

DE CE este făcut?

DEFINIREA PROCESELOR

Al patrulea element în definirea scopurilor noastre îl constituie condiţiile. Condiţiile descriu unde şi când vor apărea funcţiile. Condiţiile sunt, de asemenea fraze adverbiale (circumstanţiale), care descriu funcţiile.

De exemplu, funcţionarea interpersonală a ajutaţilor noştri poate avea loc acasă la ora mesei cu părinţii, cu prietena sau cu prietenul. Similar, învăţarea ajutaţilor poate avea loc în clasă, în timpul orelor de curs şi munca poate avea loc la un rang de performanţă individual, în timpul orelor de serviciu. Din nou, este important să fim specifici în legătură cu condiţiile în care funcţiile vor fi performante, astfel încât să asigurăm perfecţionarea performanţei.

ÎNŢELEGE PAŞIICÂND este făcut?

UNDE este făcut?

DEFINIREA CONDIŢIILOR

Al cincilea element şi elementul final în definirea scopurilor îl constituie standardele. Standardele descriu cât de bine pot fi perfecţionate funcţiile. Standardele sunt, de asemenea fraze adverbiale (circumstanţiale), descriind funcţiile.

De exemplu, funcţionarea interpersonală a ajutaţilor noştri poate necesita o bază extinsă de comunicare a cel puţin şase răspunsuri interşanjabile. Îndemânările ajutaţilor noştri în ceea ce priveşte îndemânarea pot necesita o abilitate de a explora, înţelege şi acţiona asupra fiecărei îndemânări, pentru a fi învăţată. Îndemânările în ceea ce priveşte munca pot necesita o abilitate de a rezolva programatic o problemă sau să ia o decizie. Din nou, este important să fim foarte exacţi în legătură cu criteriul eficacităţii. Altfel, ajutaţii nu vor şti când şi-au realizat scopurile.

ÎNŢELEGE PAŞIICÂT de bine este făcut?

DEFINIREA STANDARDELOR

Răspunsurile la aceste întrebări vor defini operaţiile scopurilor, pe care dorim să le realizăm. Operaţiile stabilesc toate elementele pe care trebuie să le cunoaştem şi care fac ca ajutaţii să realizeze scopurile. Mai presus de orice, ele definesc standardele calităţii în realizarea scopurilor ajutaţilor.

De exemplu, putem sintetiza definirea de către noi a scopurilor ajutatului pentru rezolvarea unei probleme interpersonale cu părinţii săi, după cum urmează:

Componente - Părinţi şi ajutat

Funcţii - Să relaţioneze eficient

Procese - Prin răspunsul adecvat

Condiţii - Acasă, în timpul orelor de masă

Standarde - Prin stabilirea unei baze interşanjabile de comunicare (cel puţin şase răspunsuri)

Prin oferirea acestei descrieri operaţionale, ajutatul are o imagine clară a scopului. Rămâne ca el să dezvolte şi să implementeze un program pentru a realiza scopul.

OPERAŢIONALIZAREA SCOPULUI

Trebuie să comunicăm acum definirea de către noi a scopului de către ajutaţi în aceşti termeni operaţionali. Facem aceasta, prin accentuarea

termenilor observabili şi măsurabili. Aceşti termeni accentuează standardele performanţei. În mod obişnuit, aceasta înseamnă descrierea scopului, în termenii unui număr de ore sau unei cantităţi de timp, pe care ajutaţii o cheltuiesc realizând câteva comportamente. În personalizarea scopului utilizăm forma de personalizare:

"Te simţi ______________ deoarece nu poţi ___________________________________şi tu vrei să ___________________________________________________ indicat prin ___________________________________________________. (definire operaţională a scopului)

Cu alte cuvinte, răspundem la întrebarea: "Cum voi fi capabil să spun când am realizat scopul ?" Vom dori să practicăm definirea scopului în interacţiunile noastre zilnice şi cu material înregistrat, cum ar fi studiul de caz..

"Vrei să fii capabil să acţionezi asupra oportunităţilor, indicat prin numărul de ore pe care ţi l-ai fixat

ca să-ţi realizezi scopul."COMUNICAREA SCOPULUI OPERAŢIONAL

Dezvoltarea programelor

Definirea scopurilor este clar că nu este de ajuns pentru a le realiza. Pentru a realiza scopurile avem nevoie de dezvoltarea programelor. Programele sunt proceduri, pas cu pas pentru realizarea scopurilor. Oferind definirea scopurilor, programele sunt derivate din operaţii. Fiecare pas din program ar trebui să conducă la realizarea operaţiilor implicate în scop.

Cele mai multe programe sunt succesive prin contingenţă, de exemplu, fiecare pas este dependent de performanţa pasului anterior. Astfel, determinăm ce paşi trebuie să perfecţionăm ca precondiţii pentru următorul pas şi în final, operaţiile scopului. În acest context, un program de acţiune constă dintr-un scop operaţional, primul pas de bază şi intermediar paşii pentru scop. Scopul este locul unde vor să fie ajutaţii sau trebuie să fie. Primul pas este pasul cel mai de bază, începând cu locul unde se află ajutaţii. Paşii intermediari sunt paşii care conduc direct la realizarea scopului: ei conduc de la locul unde se află ajutaţii la locul unde ei vor să fie. __________ SCOPURI __________________

________

_________ Paşi

intermediari _________

Primul pas

DEFINIREA SCOPURILOR DEZVOLTAREA PROGRAMELOR

Primul pas este pasul cel mai de bază, pe care ajutatul trebuie să-l dobândească. Ar trebui să fie piatra de temelie a programului. În acest fel, putem construi ceilalţi paşi pe baza lui. De exemplu, dacă scopul este alergarea unei mile în 8 minute, primul pas poate fi plimbarea în jurul blocului. Pentru unii oameni, primul pas pentru a alerga o milă poate fi pur şi simplu parcurgerea primului pas.

Pentru ajutat, primul pas în relaţia cu părinţii săi poate fi să-i atenţioneze. Într-adevăr, primul pas în învăţare sau muncă poate fi atenţia la sarcina care este la îndemână. În comunicarea primului pas vom utiliza o simplă formă:

"Primul tău pas este __________________."

SCOP ___________ Relaţionare __________

_____________ Atenţie

DEZVOLTAREA PAŞILOR INIŢIALIPaşii intermediari leagă spaţiul dintre primul pas şi scop. Primul nostru

pas intermediar ar trebui să fie aproximativ jumătate de cale între primul pas şi scop. De exemplu, dacă scopul este alergarea unei mile în 8 minute, primul pas intermediar poate fi alergarea unei jumătăţi de milă sau alergarea unei mile în 12 minute.

Pentru ajutatul nostru, primul pas intermediar în relaţionarea cu părinţii săi poate fi să-i asculte. Similar, primul pas intermediar în muncă poate fi dezvoltarea sarcinilor cerute. În comunicarea primului pas intermediar vom utiliza o simplă formă: "Pasul tău intermediar este _________________."

SCOP ____________ Relaţionare _____________

_____________ Ascultare

_____________ Atenţie

DEZVOLTAREA PAŞILOR INTERMEDIARI

Vom continua să completăm programul, prin dezvoltarea sub-paşilor. Vom dezvolta sub-paşii, prin tratarea fiecărui pas din program, ca pe un sub-scop şi dezvoltând paşii iniţiali şi intermediari pentru realizarea acestui subscop. Vom continua să facem asta până când avem toţi paşii necesari pentru a realiza scopul nostru. Dacă lăsăm în afară un pas, ajutaţii noştri vor eşua în realizarea scopurilor lor. Dacă ne planificăm să alergăm o milă trebuie să dezvoltăm sub-paşii distanţei şi timpului, deplasarea de exemplu de la un sfert la jumătate, apoi la trei sferturi şi la o milă şi de 12 la 10, la 9 şi apoi la 8 minute.

Cu ajutatul nostru, sub-paşii pentru scopurile relaţionarii pot accentua îndemânările observării şi răspunsului. Pe rând, aceste îndemânări pot fi tratate ca sub-scopuri şi sub-paşi, care pot fi dezvoltaţi pentru a realiza sub-scopurile. Exact aşa cum am făcut în această carte. Putem dezvolta similar explorarea şi acţionarea sub-paşilor pentru învăţarea unui program şi a sub-paşilor extinderii opţiunilor şi a selectării orelor preferate pentru un program de lucru. În comunicarea sub-paşilor utilizăm o formă simplă:

"Sub-paşii tăi sunt _____________________."SCOP

____________ Relaţionare

____________ ____________

Răspuns _____________ Ascultare ____________ Observare ___________ Atenţie

DEZVOLTAREA SUB-PAŞILOR

Dezvoltarea orarelor

Procesul iniţierii continuă în timp ce noi dezvoltăm orarele pentru realizarea pasului şi scopului. Orarele servesc la concentrarea programelor noastre. Ele încheie spaţiile lăsate libere la terminarea timpului.

Accentuarea majoră în orar este asupra dezvoltării timpilor de început şi de sfârşit. Ele spun, atât celui care ajută, cât şi ajutaţilor când lucrurile sunt terminate. Timpii de început şi de sfârşit se pot fixa, de asemenea pentru paşii individuali, la fel de bine ca şi pentru programele complete. Nici un program nu este complet fără un timp de început şi de sfârşit.

DEZVOLTAREA PROGRAMELOR DEZVOLTAREA ORARELOR

Primul pas în dezvoltarea orarelor este fixarea terminării exacte a timpilor sau datelor. De exemplu, putem fixa un timp de 6 luni pentru realizarea scopului nostru în ceea ce priveşte alergarea unei mile în 8 minute.

În ilustrarea noastră, ajutatul nostru poate avea drept scop să termine programul în ceea ce priveşte relaţionarea la sfârşitul lunii a cincea. Încă o dată, vom fixa un timp de terminare similar pentru orice pas sau scop în ceea ce priveşte existenţa, învăţarea sau munca. În comunicarea timpilor de terminare putem utiliza o formă simplă:

"Poţi termina în ___________________."

FIXAREA TIMPILOR DE TERMINARE

Al doilea pas în dezvoltarea orarelor este fixarea exactă a timpilor sau datelor de începere. De exemplu, putem începe să mergem imediat pentru a realiza scopul nostru al alergării unei mile în 8 minute.

Cu ajutorul nostru putem fixa un timp de început pentru programul îndemânărilor interpersonale. Putem fixa, în mod similar un timp de început pentru toţi paşii şi scopurile în ceea ce priveşte existenţa, învăţarea şi munca. În comunicarea timpilor de începere putem utiliza o formă simplă şi directă:

"Poţi începe în ______________________."

FIXAREA TIMPILOR DE ÎNCEPERE

Într-o manieră similară putem fixa timpul de începere şi de sfârşit pentru fiecare pas intermediar. Principalul scop al fixării orarelor este de a monitoriza perioada de timp necesară perfecţionării paşilor din programul ajutatului. De exemplu, ajutatul nostru poate decide că ar putea să-şi petreacă următoarea lună învăţând şi practicând cum să acorde atenţia. Prima săptămână se poate concentra pe pregătirea lui pentru atenţie; a doua săptămână pe atenţie, prin privirea directă; următoarea săptămână atenţia, prin stabilirea unui contact vizual. Un orar detaliat permite, atât ajutatului, cât şi celui care ajută să monitorizeze perfecţionarea paşilor.

"Poţi începe _____________________ şi termina în __________________."

MONITORIZAREA PERIOADEI DE TIMPDezvoltarea întăririlor

Următorul pas în iniţiere implică dezvoltarea întăririlor care vor încuraja ajutaţii să dobândească paşii necesari. Întăririle sunt lucruri care au importanţă pentru noi. Ele sunt mult mai eficiente când sunt aplicate imediat, urmând perfecţionarea paşilor noştri.

Consecinţele îndepliniri paşilor pentru a realiza scopurile acestor paşi şi înfrângerea defectelor lor sunt adesea prea depărtate pentru ajutaţi. Întăririle mult mai imediate trebuie să fie introduse.

Clar, aceste forţe trebuie să vină din partea cadrelor de referinţă ale ajutaţilor. Ceea ce credem că are importanţă pentru ajutaţi trebuie să conteze cu adevărat pentru ei. Multe programe de ajutor au eşuat din cauza inabilităţilor lor de a ataşa forţele corespunzătoare. Ştim cu toţii povestea unor oameni care s-au agitat să atragă atenţia, deoarece atenţia - chiar negativă - este mult mai întărioare decât întărirea programelor lor. În acest context continuăm să accentuăm sensibilitatea noastră: empatia este sursa tuturor cunoştinţelor despre puterea întăririlor pentru ajutaţi. Uneori poate fi mai adecvat pentru ajutaţi să lucreze cu sprijinul persoanelor sau grupurilor pentru a-şi monitoriza performanţa şi a administra întăririle.

DEZVOLTAREA ORARELOR DEZVOLTAREA ÎNTĂRIRILOR

Întăririle pozitive sau recompensele sunt mult mai puternic întăritoare. Oamenii tind să muncească din greu pentru lucruri care conteză cu adevărat pentru ei. Aceasta înseamnă că cel care ajută trebuie să lucreze pentru a

dezvolta întăririle pozitive din partea cadrelor de referinţă ale ajutaţilor. La rândul lor, ajutaţii trebuie să muncească pentru a căpăta întăririle.

Ajutatul nostru, de exemplu poate decide că va ieşi vineri sau sâmbătă seara, atât timp cât şi-a perfecţionat fiecare pas. Putem dezvolta similar întăririle pentru toate programele în ceea ce priveşte existenţa, învăţarea şi munca. Întăririle vor varia, în funcţie de gusturile fiecăruia.

" Atât timp cât ţi-ai perfecţionat fiecare pas tu poţi ______________ ."

ÎNTĂRIRE POZITIVĂ

Noi vrem să evităm angajarea întăririlor negative. Noi utilizăm termenul într-n sens restrictiv pentru a desemna pedepsele. În acest context aplicarea întăririlor negative stimulează altă reacţie, cum ar fi reacţiile aversive faţă de persoana care administrează pedeapsa. Pentru a evita legătura cu aceste reacţii, iniţial ar trebui să încercăm să definim întăririle negative, prin absenţa recompenselor.

În cazul ajutatului nostru el şi-a definit propriile întăriri negative, forţându-se pe el însuşi să râmână acasă şi să lucreze asupra paşilor nefinisaţi, în timpul orelor de seară din weekend. Similar, întăririle negative pot fi aplicate în alte programe privind existenţa, învăţarea şi munca. La fel ca recompensele, întăririle negative variază foarte mult şi pentru a le utiliza eficient trebuie să fim în armonie cu oamenii implicaţi.

" Dacă nu ai terminat (perfecţionat) pasul nu poţi ___________ ."

ÎNTĂRIREA NEGATIVĂ

Dacă nu este clar dacă un pas a fost perfecţionat într-o manieră satisfăcătoare, atunci îl putem observa atent pe performer. Facem aceasta pentru a determina dacă persoana se apropie sau se îndepărtează de scop. În sfârşit, comportamentul sau este îndreptat spre scop sau nu este îndreptat spre scop.

Poziţia noastră ca ajutători este de a întări pozitiv comportamentul îndreptat spre scop al ajutaţilor noştri şi de a întări negativ comportamentele mai puţin îndreptate spre scop. Se întâmplă astfel, dacă suntem pe aceeaşi lungime de undă cu cea ce este sănătos în indivizi şi în opoziţie cu ceea ce este nesănătos. Comunicăm respectul nostru pentru ei ca oameni, dar nu pentru comportamentul lor nesănătos. Putem fi condiţonal mult mai vigilenţi, prin pronunţarea implicaţiilor comportamentului ajutaţilor pentru propriul nostru comportament.

"Dacă tu spui (nu)spui/simţi/faci _______________. Atunci eu voi spune (nu) voi spune/simţi/face _____________"

OBSERVAREA VIGILENTĂIndividualizarea paşilor

Cele mai multe programe cuprind paşii care sunt succesivi prin contingenţă, unde fiecare pas este dependent de performanţa pasului anterior. Unii ajutaţi nu pot perfecţiona paşii imediat ce sunt proiectaţi. Ei necesită programe individualizate pentru învăţarea particulară sau stilurile

de procesare. Modurile de individualizare includ succesiunea paşilor, de la simplu la complex, de la concret la abstract şi de la imediat la îndepărtat. Adesea aceşti paşi variază cu cei succesivi prin contingenţă, de asemenea unul cu celălalt.

De fapt, fiecare pas al iniţierii ar trebui să fie individualizat, prin verificarea încă o dată împreună cu ajutaţii. Verificăm încă o dată împreună cu ajutaţii făcând răspunsurile interşanjabile, care ne asigură că suntem în armonie cu cadrele de referinţă ale ajutaţilor. Chiar şi atunci când individualizăm succesiunea paşilor, trebuie să rămânem în cele din urmă armonizaţi, deoarece acesta este un proces uman foarte subtil.

DEZVOLTAREA ÎNTĂRIRILOR INDIVIDUALIZAREA PAŞILOR

Modalitatea cea mai de bază a succesiunii alternative este metoda de la simplu la complex. Aici unii ajutaţi pot lucra mult mai productiv cu acei paşi care sunt mult mai simpli. Adesea aceşti paşi vor rezulta de la cei succesivi prin contingenţă.

În dezvoltarea paşilor simpli spunem adesea că primul pas ar trebui să fie atât de simplu pe cât este de absurd. În acest fel noi putem fi siguri că ajutaţii îi pot reliza. De exemplu, cu ajutatul nostru putem începe prgramul nostru în cea ce priveşte îndemânările atenţiei, stând cu faţa spre calaltă persoană, un pas mult mai simplu care poate fi perfecţionat imediat. Este un pas mult mai simplu decât pasul scrutării/??????///// (?) care ar putea fi dictat prin contingenţă. Putem cheltui ceva timp reflectând asupra diferenţelor individuale, pe care le putem schiţa în programe succesive prin contingenţă sau de la simplu la complex.

" Poţi face mult mai simplu primul pas."

SUCCESIUNEA PAŞILOR DE LA SIMPLU LA COMPLEX

O altă modalitate a succesiunii alternative este mijlocul de la concret la abstract. Aici unii ajutaţi pot lucra mult mai productiv cu acele sarcini care sunt mult mai concrete. În acest context unii ajutaţi pot lua în considerare în conceperea unui program în ceea ce priveşte îndemânările interpersonale cu paşi concreţi, cum ar fi dezvoltarea programelor, care ar trebui să vină mult mai târziu într-un program contingenţă-corespondeţă (succesiune). Haideţi să vedem cât de multe instanţe ale diferenţelor în succesiune putem dezvolta într-o varietate de programe, în ceea ce priveşte existenţa, învăţarea şi munca. Aceste diferenţe ne permit să individualizăm programele.

" Poţi face mult mai concret pasul următor.”

SUCCESIUNEA PAŞILOR DE LA CONCRET LA ABSTRACT

Ultimul şi într-un anume fel cel mai interesant mod de individualizare este metoda de la imediat la îndepărtat. Aici unii ajutaţi preferă paşii care încep cu experienţele lor imediate. De exemplu, într-un program al îndemânărilor interpersonale, unii ajutaţi pot prefera să înceapă să răspundă la o problemă de viaţă reală, deşi acesta este un pas mult mai târziu în programul contingenţă-corespondenţă (succesiune). Încă o dată, haideţi să extindem părerea noastră cu privire la modalităţile succesiunii (corespondenţei) alternative. Este important să angajăm modalităţile

individualizării, păstrând armonizate cu individualizarea noastră răspunsurile interşanjanjabile.

" Poţi face mult mai apropiat primul pas."

SUCCESIUNEA PAŞILOR DE LA IMEDIAT LA ÎNDEPĂRTATSumar

O cale a structurării iniţierii este de a testa comprehensiunea răspunsurilor noastre iniţiative la eperienţa ajutaţilor. Haideţi să fim atenţi, să răspundem şi să personalizăm în următoarea noastră întâlnire. Apoi haideţi să încercăm să evaluăm eficacitatea răspunsurilor noastre iniţiative la experienţele ajutaţilor, după cum urmează:

Iniţiativă înaltă - Implementarea paşilorIniţiativă moderată - Definirea scopurilorIniţiativă coborâtă - Personalizarea scopurilor

Aşa cum poate fi văzut, nivelele coborâte ale iniţiativei sunt consecvente cu nivelele înalte ale personalizării (scopului). Nivelele moderate ale iniţiativei implică definirea scopurilor, în timp ce nivelele înalte implică implementarea paşilor.

NIVELE ALE INIŢIATIVEI

Putem acum completa scala noastră cumulativă pentru ajutor. Dacă cel care ajută este atent, răspunde, personalizează şi iniţiază paşii pentru realizarea scopului operaţional, atunci cel care ajută operează la un nivel de iniţiativă complet (nivel 5.0). Dacă cel care ajută iniţiază doar pentru definirea scopului, atunci cel care ajută poate fi evaluat la un nivel de iniţiativă (nivel 4.5).

NIVELE ALE AJUTORULUI5.0 Iniţierea paşilor4.5 Definirea scopurilor4.0 Personalizarea scopurilor3.5 Personalizarea semnificaţiei3.0 Răspunsul la semnificaţie2.5 Răspunsul la sentiment2.0 Răspunsul la conţinut1.5 Atenţie personală1.0 Neatenţie

NIVELE ALE AJUTORULUI: ATENŢIE, RĂSPUNS, PERSONALIZARE,PERSONALIZARE ŞI INIŢIERE

Dezvoltarea iniţiativei este actul culminant în procesul de ajutor. În furnizarea scopurilor personalizate, iniţierea ne permite să definim scopurile şi să dezvoltăm programele pentru a realiza scopurile. Rezolvarea problemelor ajutaţilor şi realizarea scopurilor lor constituie tot ajutorul.

Din nou, în timp ce dezvoltarea iniţiativei este un proces mecanic, trebuie să fie de asemenea un proces individualizat. Trebuie constant să ne

verificăm cu cadrele de referinţă ale ajutaţilor făcând răspunsurile cât mai adecvate la experienţele lor. La nivele înalte ale ajutorului, răspunsul şi iniţierea sunt înrudite. Nu există înţelegere reală fără acţiune. Nu există acţiune reală fără înţelegere.

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I II IIIAJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare Iniţiere

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE ACŢIONARE

IMPLICARE, EXPLORARE, ÎNŢELEGEREŞI ACŢIONARE

Aveţi cunoştinţe acum despre toate îndemânările de bază ale ajutorului: atenţie, răspuns, personalizare şi iniţiere. Va trebui să lucraţi într-o manieră mult mai intensă şi disciplinată pentru a învăţa să căpătaţi şi să aplicaţi aceste îndemânări. Practicaţi până când puteţi procesa aceste răspunsuri în mod fluent şi eficient, până când le puteţi integra în personalitatea dvs. ca în următorul studiu de caz.

Studiu de caz # 8 - Iniţierea calificată

Într-un grup de persoane care abuzează de droguri sunt trei bărbaţi şi o femeie. Zeke are 19 ani, este dependent şi a venit la tratament după o supradoză de alcool şi tranchilizante, care aproape l-au ucis. Frank are 25 de ani şi este la tratament ca o condiţie pentru testarea sa din cauza tâlhăriei. Drogul ales de el era cocaina. Lu Anne care în mod obişnuit era numită Muffin are 17 ani, este o fugară cronică şi a fost recomandată pentru tratament de părinţii ei după ultima sa fugă. Ea utiliza droguri multiple. Mitch este un student de colegiu de 22 de ani care a fost recomandat pentru tratament de un prieten. El a afirmat că a avut probleme cu drogurile şi alcoolul.

Lois, sprijinitoarea este o femeie atractivă. A făcut consiliere în ceea ce priveşte abuzul de substanţe în ultimii 5 ani. Nu a avut niciodată ea însăşi probleme cu drogurile sau alcoolul.

Camera este amenajată cu scaune aşezate în cerc. Camera este luminoasă şi veselă. Nu sunt afişe antidrog şi antialcool pe pereţi. Există câteva portrete foarte bune ale unor oameni exprimând emoţii foarte intense.

(Acesta este un fragment de la a treia şedinţă de consiliere. Fragmentul se referă la următoarele zece minute după începerea şdinţei.)

Lois: "Frank arăţi iritat, cu această încruntare pe faţa ta."Zeke: "Da, ce te supără?"Lois: "Se pare că ceilaţi au observat şi ei."

Frank: "Nu este nimic despre care să vreau să vorbesc."Muffin: "Bine, este greu să te descarci, dar acesta este unul din motivele pentru care suntem aici; deoarece nu comunicăm cu adevărat."Frank: "Ascultă micuţă___________, când voi vrea sfatul tău ţi-l voi cere."Lois: "Eşti cu adevărat întors pe dos din cauza a ceea ce te frământă. Eşti atât de furios, încât răneşti pe oricine."Frank: "Hei, Muffin îmi pare rău……….pur şi simplu……….nu ştiu."Muffin: "Ascultă mi s-a vorbit mai rău. Este în regulă."Lois: "Te simţi speriat, deoarece nu eşti sigur de ceea ce putem spune sau face dacă ne spui ceea ce te preocupă."Frank: "Nu că nu aş avea încredere în voi………..este doar ceva personal."Zeke: "Este cu adevărat greu să-ţi deschizi sufletul în faţa oamenilor."Lois: "Frank te lupţi cu ceva care este cu adevărat peste puterile tale şi tu nu vrei să-ţi pierzi controlul."Frank: (Tăcut se uită în pământ, tremurând evident): "Da, Lois" (Se ridică de pe scaun, se aşează în faţa lui Frank şi îi ia mâinile.) "Suferi atât de mult!" (Frank izbucneşte în lacrimi şi o îmbrăţişează pe Lois. Muffin şi Zeke care stau alături de Frank îşi pun fiecare câte o mână pe umărul lui.. Mitch stă şi se uită şi arată stânjenit. După câteva minute, Frank începe să se calmeze. Lois îi întinde un şerveţel.)Frank: "Îmi pare rău, n-am mai făcut niciodată aşa ceva înainte… (îşi suflă nasul) … doare atât de tare."Muffin: "Deci, spune-ne de ce eşti atât de pornit împotriva sfaturilor."Frank: "M-am întâlnit cu această fată în ultimele săptămâni. Îmi plăcea cu adevărat. Lucrurile mergeau bine, dar cineva i-a spus despre problema mea cu drogurile şi despre detenţia mea. Acum nu vrea să mă mai vadă. Mi-a spus că am minţit-o, că nu i-am spus adevărul despre mine. Am vrut să-i spun, dar pur şi simplu nu am ştiut cum. "Zeke: "Tii … !"Lois: "Eşti cu adevărat distrus, deoarece prietena ta te-a părăsit."Frank: "Da, este dureros, dar partea cea mai dură este că îmi este dificil să cunosc oamenii. Ea a fost singura persoană, în afară de persoanele din această cameră, cu care aş fi putut să vorbesc despre problema mea cu drogurile."Muffin: "Da, ştiu ce vrei să spui. Nici eu nu am avut cu cine să vorbesc. Am încercat de câteva ori, dar nimeni nu a vrut să aibă de-a face cu mine."Lois: "Frank, te simţi într-adevăr speriat, deoarece eşti singur pe această lume şi Muffin pare într-adevăr furioasă deoarece a fost lăsată pe din afară şi a fost dispreţuită."Muffin: "Cel puţin când am folosit droguri, am făcut sex şi am ascultat rock and roll nu am fost atât de singură."Lois: "Te simţi umilită, deoarece crezi că puştii cinstiţi nu vor să aibă de a face cu tine."Muffin: "Da, toţi cred că sunt prostituată. Nu vor să aibă de a face cu mine. Adică cel puţin când luam droguri puteam să las de o parte toate aceste chestii. Cel puţin atunci aveam prieteni."Lois: "Eşti speriată, deoarece nu crezi că vei fi capabilă să relaţionezi cu altă persoană fără droguri."Muffin: "Mi-am încurcat viaţa atât de rău, încât nu pot să cred că cineva m-ar plăcea. Vreau să spun că am făcut ceva rău când am fost drogată. Cine m-ar vrea?"

Lois: "Eşti îngrozită, deoarece nu crezi că poţi descoperi vreo cale pentru a fi acceptată."Muffin: (cu lacrimi pe obraji): "Cred că nu sunt atât de tare cum am crezut."Mitch: "Muffin? … (Ea ridică privirea. El se îndreaptă spre ea ezitant.) "Nu ştiu într-adevăr ce să spun, dar cred că eşti prea dură cu tine." (Muffin zâmbeşte ezitant)Lois: "Pari să ai acelaşi sentiment de durere şi teamă de a nu fi singur Mitch."Mitch: (ezitant): "Da, ei bine… "Zeke: "Băieţi eu sigur pot să mă raportez la ceea ce a spus ea, adică m-am uitat înapoi la viaţa mea şi am fost atât de … ruşinat. Pur şi simplu nu cred că poate fi vreo diferenţă. Cine ar vrea să cunoască un ratat ca mine?"Lois: "Te simţi dezgustat şi ruşinat şi tu. Nu ştii cum să relaţionezi din nou cu oamenii." (Întorcându-se către Mitch): "Dar Mitch, am auzit mai multă durere în vocea ta, mai curând decât ruşine şi dezgust."Mitch: "Da, am fost atât de singur şi atât de speriat de oameni. Cred că de asta am băut şi am fumat droguri. Mă făcea să mă simt puternic şi sub control."Lois: "Deci, te simţi înspăimântat, deoarece nu ştii nici tu cum să relaţionezi cu oamenii."Mitch: "Aşa este."Lois: "Frank te simţi rănit, deoarece nu ştii dacă poţi găsi pe cineva cu care să relaţionezi. Muffin eşti speriată, deoarece nu eşti niciodată capabilă să ai o intimitate reală cu cineva. Mitch tu eşti speriat deoarece eşti nesigur cum să începi o relaţie şi tu Zeke eşti dezamăgit, deoarece nu ştii dacă poţi avea o relaţie decentă." (Mulţi de "da" şi "aşa este")Muffin: "Deci, ce să facem ?"Lois: "Deşi motivele voastre sunt puţin diferite, se pare că fiecare dintre voi este speriat şi rănit, deoarece nu puteţi găsi o cale să vă faceţi noi prieteni şi fiecare dintre voi vrea să înceapă o relaţie nouă, sănătoasă." (Lois se uită la fiecare persoană cu o privire întrebătoare. Toţi dau afirmativ din cap.) "Sau să o luăm în alt fel. Fiecare dintre voi caută o cale să relaţioneze cu ceilalţi, fără să utilizeze drogurile."Mitch: "Exact !" (Mulţi de "da" şi "aşa este")Lois: "Deşi fiecare poate avea diferite motive pentru dezvoltarea prieteniei, avem nevoie să începem să învăţăm să relaţionăm."Frank: "Trebuie într-adevăr să o luăm de la început ."Lois: "Exact! Fiecare dintre voi trebuie să înveţe să se raporteze la cealaltă persoană şi de asemenea la voi înşivă altfel decât atunci când sunteţi drogaţi."Zeke: "Dar cum ştim dacă relaţionăm corect sau nu ?"Lois: "Căutaţi o cale pentru a spune dacă relaţionaţi cum se cuvine sau nu."Muffin: "Este uşor. Pentru mine această cale este dacă persoana vrea să mă vadă din nou."Frank: "Pentru mine această cale este, dacă persoana împărtăşeşte ceva cu mine."Zeke: "Cred că pentru mine această cale este, dacă persoana se bucură să fie cu mine."Lois: "Nu ai spus nimic Mitch."Mitch: "Nu ştiu. Cred că este la fel cu ceea ce a zis Muffin."Lois: "În regulă Zeke, Frank se pare că dacă cineva este doritor să vă mai vadă din nou, mai mult decât probabil că persoana se bucură de compania voastră şi va fi doritoare să se dezvăluie vouă."

Zeke: "Da, cred. "Frank: "Sigur."Lois: "Astfel putem utiliza dorinţa celeilalte persoane de a interacţiona cu voi din nou, ca un indicator a cât de bine aţi relaţionat."Muffin: "Aceasta este o adevărată şmecherie. Nu pot nici chiar să-i fac să vorbească cu mine prima oară."Lois: "Este greu pentru voi chiar să obţineţi o iniţială conversaţie. Ei bine, primul lucru pe care trebuie să-l învăţăm este cum să salutăm oamenii şi să-i facem să intre în vorbă cu noi. Vrem de asemenea să fim capabili să-i apreciem pentru a vedea dacă vrem să-i avem ca prieteni."Mitch: "Nu ştiu niciodată ce să spun."Lois: "Atunci învaţă cum să faci să capete sens pentru tine. Următorul lucru poate fi cum să-i faci să vorbească despre ei înşişi."Zeke: "Ei da. Dacă ei cred că eşti cu adevărat interesat de ei, mult mai probabil ei îţi vor deveni prieteni."Lois: "Aşa este. Aţi început să păreţi satisfăcuţi de asta. Şi următorul pas este să-i faceţi să vrea să intensifice relaţia."Muffin: "Putem face într-adevăr asta ?"Lois: "Eşti un pic surprinsă că învăţarea modului cum să-ţi faci noi prieteni este posibilă."Muffin: "Mi se pare că niciodată n-am fost capabilă să mă potrivesc cu nimeni."Lois: "Te simţi uşurată, deoarece acum pare să fie ceva speranţe."Muffin: "Când putem începe?"Lois: "Vreţi să începem chiar acum ?" (Zeke şi Frank simultan "Da!") "În regulă! La început vom învăţa cum să decidem pe cine vrem ca prieteni. Apoi vom învăţa cum să-i facem să vorbească despre ei înşişi şi, în final vom învăţa cum să intensificăm o relaţie."Mitch: "Poţi într-adevăr să ne înveţi asta ? "Lois: "Întrebarea ta este dacă pot să vă înveţi ceea ce am spus. Şi încă pari plin se speranţă."Mitch: "Vreau într-adevăr să învăţ."Lois; "Şi eu vreau să vă învăţ. Vom începe chiar acum. Vom avea probabil nevoie de următoarele trei şedinţe pentru a vă învăţa îndemânările."Zeke: "Sunt cu adevărat încântat. Poate pot să-mi schimb viaţa."Lois: "Te simţi într-adevăr uşurat, deoarece crezi că ai o şansă acum."

CAPITOLUL 5

INIŢIEREA - FACILITAREA ACŢIONĂRII AJUTATULUIVedere de ansambluAţi învăţat să fiţi atenţi şi să răspundeţi la experienţa altei persoane.

Aţi învăţat să personalizaţi înţelegerea experienţei de către această persoană. În final, scopul ajutatului este să acţioneze pentru a schimba sau îmbunătăţi experienţa. Aveţi nevoie de îndemânările iniţierii pentru a facilita acţiunea.

Iniţierea implică operaţionalizarea scopului, iniţierea paşilor, dezvoltarea programului pentru perfecţionarea paşilor şi întărirea realizării scopului. Un exemplu de iniţiere este dat mai jos, urmat de exerciţii care sunt destinate să vă ajute să învăţaţi să iniţiaţi cu altă persoană.

Înainte să completaţi exerciţiile din acest capitol revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului".

ExempluSentimentul şi scopul personalizat:Vă simţiţi neajutorat, deoarece nu puteţi fi receptiv faţă de copiii dvs.

şi vreţi să învăţaţi să fiţi atent la ei.

Scopul operaţionalizat:

Vreţi să fiţi receptiv faţă de copiii dvs., indicat prin numărul de răspunsuri interşanjabile pe care să le daţi când ei vin la dvs. cu o problemă.

Iniţierea paşilor către scop:

1. Aranjaţi camera pentru atenţia contextuală. a. Aranjaţi mobila, fără bariere; b. Eliminaţi distragerile.

2. Atenţia posturală.

a. Scrutare(?); b. Înclinare; c. Stabilirea unui contact vizual.

3. Răspunsul la conţinut

a. Ascultarea întrebărilor de bază ( cine, ce, când, unde, de ce, cum ); b. Reamintirea; c. " Ai spus_____________"

4. Răspunsul la sentiment

a. Întrebaţi-vă " Cum m-aş simţi?" ; b. Selectaţi categoria şi intensitatea ; c. " Te simţi_________________" ;

5. Răspunsul la semnificaţie

a. Reamintirea temei principale; b. Identificarea sentimentului; c. " Te simţi_____________";

Iniţierea unui program:

PAŞI ÎNCEPUT SFÂRŞIT

1. Atenţie contextuală 8 Februarie 8 Februarie

2. Atenţie posturală 9 Februarie Continuă pe tot cuprinsul programului

3. Răspuns la conţinut 10 Februarie 15 Februarie

4. Răspuns la sentiment 16 Februarie 21 Februarie

5. Răspuns la sentiment şi 22 Februarie 28 Februarie conţinut

Iniţierea întăririlor:

Pozitivă: 30 de dolari pentru pantofi noi;

Negativă: Nimeni să nu mă ajute la spălatul vaselor la cină.

Exerciţiul 50: Explorarea îndemânărilor iniţieriiIntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să înţelegeţi experienţa dvs. personală în

ceea ce priveşte iniţierea.InstrucţiuniRăspundeţi la fiecare din următoarele întrebări.

Exerciţiu

1. Aţi avut vreodată un scop pe care l-aţi realizat cu succes?

___Da ___Nu

2. De ce crezi că ai fost capabil să-ţi îndeplineşti scopul?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

3. Cum ai făcut ca să fie posibil asta?

_____________________________________________________________________________

________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

4. Ai eşuat vreodată în realizarea scopului?

___Da ___Nu

Dacă da, de ce?____________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

5. Ce ai făcut diferit de la data când ai avut succes în realizarea scopului tău?

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Definirea scopurilor

Vedere de ansambluUn scop operaţionalizat este un scop definit în termeni care sunt

observabili şi măsurabili. Definim scopuri-le, astfel încât ajutatul să ştie când el sau ea a realizat scopul.

Înainte de rezolvarea acestor exerciţii revedeţi secţiunea referitoare la definirea scopului din "Arta ajutorului.

Exerciţiul 51: Distingerea comportamentelor ajutatului în scopurile operaţionalizate

IntroducereDefinirea operaţională a scopului personalizat ar trebui să se

stabilească în termenii unui comportament care este controlabil de către ajutat.

Acest exerciţiu vă va ajuta să învăţaţi să identificaţi dacă o definiţie operaţională include comportamente care sunt controlate de către ajutat.

InstrucţiuniÎn următoarele scopuri operaţionalizate identificaţi dacă scopul este

stabilit în termenii unui comportament controlabil al ajutatului sau al altei persoane.

ExempluProblema şi scopul personalizat:

Te simţi dezgustat de tine, deoarece nu poţi să răspunzi constructiv soţiei tale şi tu vrei să fii capabil să răspunzi.

1. Vrei să fii capabil să răspunzi constructiv soţiei tale, aşa cum ai arătat de fiecare dată când ai dat un răspuns la semnificaţie soţiei tale.

* Comportamentul ajutatului Nu este un comportament al ajutatului

2. Vrei să fii capabil să răspunzi soţiei tale aşa cum ai arătat, atunci când se supără des pe tine.

Comportamentul ajutatului * Nu este un comportament al ajutatului

Exerciţiu

1. Problema şi scopul operaţionalizate. Te simţi furios, deoarece nu te poţi concentra asupra lecturii şi tu vrei să înveţi să te concentrezi.

a. Vrei să te cocentrezi aşa cum ai arătat, pentru lectură.

___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al ajutatului

b. Vrei să te concentrezi aşa cum ai arătat, asupra numărului de puncte importante pe care trebuie să ţi le reaminteşti în scris, la sfîrşitul fiecărei perioade de timp.

___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al ajutatului

c. Vrei să înveţi să te concentrezi, fără să iei în seamă oamenii care te întrerup, în timp ce încerci să citeşti.

___Comportamentul ajutatului ____Nu este un comportament al ajutatului

2. Problema şi scopul personalizate

Te simţi furioasă pe tine, deoarece nu te poţi opri să faci "favoruri" pentru fostul tău soţ şi tu vrei să fii

capabilă să te opreşti.

a. Vrei să te opreşti să faci favoruri aşa cum ai arătat, atunci când îţi cere să faci noi lucruri pentru el.

___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al ajutatului

b. Vrei să te opreşti să faci favoruri necorespunzătoare aşa cum ai arătat, spunând nu la câteva din cerinţele sale.

___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al ajutatului

c. Vrei să te opreşti să faci favoruri necorespunzătoare, indicat prin numărul de ori în care să-i refuzi o cerere pentru ceva, pentru ceva care nu merită.

___Comportamentul ajutatului ____Nu este un comportament al ajutatului

3. Problema şi scopul personalizate:

Te simţi îngrijorat, deoarece nu-ţi poţi aminti să-ţi iei medicamentele în mod regulat şi tu vrei să fii capabil să-ţi aminteşti.

a. Vrei să-ţi aminteşti să-ţi iei medicamentele aşa cum ai arătat, în fiecare zi a săptămânii când trebuie să le iei normal.

___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al ajutatului

b. Vrei să-ţi aminteşti să-ţi iei medicamentele aşa cum ai arătat, de fiecare dată când doctorul te mustră.

___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al ajutatului

c. Vrei să-ţi aminteşti să-ţi iei medicamentele aşa cum ai arătat, de fiecare dată când trebuie să-ţi iei pastilele.

___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al ajutatului

Exerciţiul 52: Distingerea scopurilor măsurabileIntroducereUn scop bine operaţionalizat se referă la comportamentul ajutatului şi

este măsurabil.Un scop operaţonalizat este măsurabil când comportamentul este stabilit în termenii unei cantităţi ( număr de, procent, cantitate de timp)

InstrucţiuniAcum întoarceţi-vă la exerciţiul 51 şi încercuiţi scopurile ajutaţilor care

sunt măsurabile.

ExempluProblema şi scopul operaţionalizate:Te simţi dezgustat de tine, deoarece nu poţi răspunde constructiv

soţiei tale şi tu vrei să fii capabil să răspunzi.

1. Tu vrei să fii capabil să răspunzi soţiei tale aşa cum ai arătat, prin numărul de ori când ai dat un răspuns la semnificaţie, soţiei tale.

___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al ajutatului

2. Vrei să fii capablăil să răspunzi soţiei tale aşa cum ai arătat, atunci când adesea se supără pe tine.

___Comportamentul ajutatului ___Nu este un comportament al ajutatului

Exerciţiul 53: Practicarea definirii scopuluiIntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să învăţaţi să scrieţi scopuri bine

operaţionalizate.Un scop bine operaţionalizat defineşte următoarele întrebări:

* Componentele -- descriu cine şi ce este implicat în scop;* Procesele _ descriu ce fac oamenii şi/sau lucrurile;* Condiţiile _ descriu de ce şi cum persoana va face.

* Standardele -- descriu cât de bine funcţiile sunt perfecţionate, astfel încât ajutatul să ştie când scopul este realizat. Standardele indică numărul de procente sau cantitatea de timp necesară funţiilor ce vor fi perfecţionate.

Apoi trebuie să comunicăm definirea scopului de către noi ajutatului în aceşti termeni operaţionali. Facem aceasta, prin accentuarea unor termeni observabili şi măsurabili.Aceşti termeni accentuează standardele performanţei. În mod obişnuit, aceasta înseamnă descrierea scopului în termenii unui număr de ore sau cantitatea de timp în care ajutatul va dovedi unele comportamente.

InstrucţiuniPentru fiecare din următoarele situaţii operaţonalizaţi scopul, prin

utilizarea celor cinci întrebări. După ce aţi terminat cu întrebările scrieţi o afirmaţie care comunică acest scop ajutatului, prin stabilirea funcţiei şi standardelor performanţei.

Exemplu

a. Problema şi scopul operaţionalizate:

Te simţi dezamăgit, deoarece nu poţi relaţiona eficient cu părinţii tăi şi tu vrei să fii capabil să o faci.

b. Scopul operaţionalizat:

Componente: ajutat şi părinţi;

Funcţii: să relaţioneze eficient;

Condiţii: acasă, în timpul orelor de masă;

Standarde: constituirea unei baze interşanjabile- - cel puţin 6 răspunsuri.

c. Comunicaţi scopul ajutatului:

Vrei să fii capabil să relaţionezi eficient cu părinţii tăi ( FUNCŢII ), indicat prin numărul de răspunsuri interşanjabile pe care le poţi da în timpul orelor de masă ( STANDARDE ).

Exerciţiu

1. Studentă "boboc" ( dintr-n oraş foarte mic ) care nu se descurcă cu colega ei de cameră la un mare cole- giu. a. Scopul şi problema personalizate: Te simţi pierdută, deoarece nu ştii să-ţi faci prieteni şi vrei să înveţi să-ţi faci prieteni.

b. Scopul operaţionalizat:

Componente: _________________________________________________________________ Funcţii: ________________________________________________________________

Procese: _________________________________________________________________

Condiţii: _________________________________________________________________

Standarde: _________________________________________________________________

c. Comunică scopul ajutatului:

Vrei să_____________________________________________________________________ ________________________________________________________ ( FUNCŢII ) indicat prin_________________________________________________________________ _________________________________________________________ (STANDARDE )

2. Bărbat având mai puţin de 30 de ani, care s-a plâns de soţia sa că-l cicăleşte, în timp ce el este cel care frecvent începe cearta.

a. Scopul şi problema personalizate:

Te simţi dezamăgit, deoarece nu-ţi poţi controla temperamentul cu soţia ta.

b. Scopul operaţionalizat:

Componente: _____________________________________________________________

Funcţii: _____________________________________________________________

Procese: _____________________________________________________________

Condiţii: _____________________________________________________________

Standarde: _____________________________________________________________

c.Comunică scopulajutatului:

Vrei să__________________________________________________________________ _______________________________________________________ ( FUNCŢII ) indicat prin_____________________________________________________________ _____________________________________________________ ( STANDARDE )

3. Femeie de afaceri care a fost promovată ca manager al departamentului.

a. Scopul şi problema personalizate:

Te simţi prinsă în capcană, deoarece nu poţi demonstra clar abilitatea ta managerială şi vrei să fii capabilă să-ţi poţi dovedi abilitatea.

b. Scopul operaţionalizat:

Componenete: ________________________________________________________

Funcţii: ________________________________________________________

Procese: ________________________________________________________

Condiţii: ________________________________________________________

Standarde: _______________________________________________________

c. Comunică scopul ajutatului:

Vrei să______________________________________________________________ _________________________________________________ ( FUNCŢII ) indicat prin__________________________________________________________ ___________________________________________________ ( STANDARDE )

4. Tânăr pentru prima dată nerespectuos, având o dispută cu unul din conducători, căruia îi place să-l ameninţe.

a. Problema şi scopul personalizate:

Te simţi speriat, deoarece nu poţi face faţă ameninţărilor şefului şi vrei să fii capabil să o faci.

b. Scopul operaţionalizat:

Componente: _________________________________________________________

Funcţii: _________________________________________________________

Procese: _________________________________________________________

Condiţii: _________________________________________________________

Standarde: _________________________________________________________

c. Comunică scopul ajutatului:

Vrei să________________________________________________________________ ___________________________________________________ ( FUNCŢII ) indicat prin____________________________________________________________ ____________________________________________________( STANDARDE )

5. Negru care lucrează la cadre într-un colegiu; crede că administratorii au creeat această poziţie, special pentru el, dar nu i-au oferit nimic important- -l-au tratat ca pe un negru.

a. Problema şi scopul personalizate:

Te simţi furios, deoarece nu poţi obţine o promovare pe meritul tău şi tu vrei s-o obţii pentru meritele pe care le ai.

b. Scopul operaţonalizat:

Componente: _________________________________________________________

Funcţii: _________________________________________________________

Procese: _________________________________________________________

Condiţii: ________________________________________________________

Standarde: ________________________________________________________

c. Comunică scopul ajutatului:

Vrei să ____________________________________________________________ ______________________________________________ ( FUNCŢII ) indicat prin_________________________________________________________

_________________________________________________ ( STANDARDE )

Dezvoltarea programelor

Vedere de ansamblu

Iniţierea paşilor către scop înseamnă identificarea şi succesiunea primului pas, a paşilor intermediari şi a subpaşilor necesari pe care persoana trebuie să-i facă pentru a reliza scopul.

Înaintea completării acestor exerciţii revedeţi secţiunea asupra dezvoltării programelor şi individualizării paşilor, din "Arta ajutorului".

Exerciţiul 54: Asiguraţi-vă că paşii către scop sunt comportamenteIntroducerePaşii către scop ar trebui să fie comportamente observabile şi

măsurabile. Un bun pas este specific şi spune persoanei ce va face.

Instrucţiuni

Identificaţi care din paşii de mai jos sunt comportamente măsurabile şi observabile. Marcaţi DA dacă pasul este un comportament şi NU dacă nu este un comportament.

Exemplu COMPORTAMENT DA NU

1. Străduieşte-te mai mult. *

2. Citeşte o carte. *

3. Atenţie posturală *

4. Este în formă. *

5. Aleargă o jumătate de milă. *

6. Este mult mai deschis. *

Exerciţiu COMPORTAMENT DA NU

1. Rescrie eseul. __ __

2. Pune două întrebări. __ __

3. A fi curios. __ __

4. Acţionează creativ. __ __

5. Gândeşte repede. __ __

6. Aminteşteţi interogaţiile de bază. __ __

7. Personalizează semnificaţia. __ __

8. Fă 15 flotări. __ __

9. Ţine o dietă de 1,000 calorii __ __

10. Mănâncă mai puţin. __ __

11. Pierde din greutate. __ __

12. Stai jos fără indicaţie. __ __

13. Fii empatic. __ __

14. Să nu suni pe nimeni. __ __

15. Să te simţi mai încrezător __ __

16. Să te uiţi mai puţin la TV. __ __

17. Ignoră. __ __

18. Citeşte anunţurile din ziar. __ __

19. Fă-ţi planul dinainte. __ __

20. Confruntă-te cu ea. __ __

21. Enumeră două lucruri. __ __

22. Hrăneşte-i speranţele. __ __

23. Răspunde la sentimentele ei. __ __

24. Nu fi deprimat. __ __

25. Petrece o jumătate de oră singur. __ __

Exerciţiul 55 : Asiguraţi-vă că paşii sunt raportaţi la scopIntroducereFicare pas care ne conduce către scop trebuie să fie raportat la

realizarea scopului. InstrucţiuniÎn următoarele exemple încercuiţi paşii care nu sunt raportaţi la

realizarea scopului.

ExempluScopul operaţionalizat :

"Vreau să mă simt mai bine în legătură cu veniturile mele, indicat prin banii pe care să îi economisesc în fiecare săptămână."

__________________ Pune banii într-un cont Pas slab- neraporta- de economii

rea la scop. Cheltuieşte banii ___________________ __________________ în funcţie de buget. __________________________ Cumpără-ţi multă băutură. ________________________

Calculează un buget săptămâ- nal. _____________

_____________________________________________ Paşi buni - raportaţi la realizarea scopului. _____________________________________________

Exerciţiu1. Scopul operaţionalizat:

Vrei să te opreşti să bei, indicat prin numărul de zile în care să fii treaz în ultimile 6 luni.

a. Fereşte-te de baruri.

b. Organizează un cocktail.

c. Bea apă minerală la petreceri.

d. Alătură-te alcoolicilor anonimi.

2. Scopul operaţionalizat:

Vrei să te simţi atractivă, indicat prin procentul de timp în care să porţi haine curate, moderne şi să te coafezi când pleci de acasă.

a. Fă cumpărături de la magazinele de haine vechi.

b. Cumpără reviste .

c. Spală-ţi hainele doar după a şasea purtare.

d. Spală-ţi părul zilnic.

3. Scopul operaţionalizat:

Vrei să-ţi asumi responsabilităţi, indicat prin procentul de timp pe care să-l acorzi muncii tale când eşti la serviciu.

a. Identifică cine nu este ocupat.

b. Fă programul la începutul fiecărei zile.

c. Termină fiecare sarcină înainte de a o începe pe următoarea.

d. Petrece cel puţin 2 ore cu relaţiile sociale la serviciu.

Exerciţiul 56 : Practicarea iniţierii paşilorIntroducerePrima treaptă în iniţierea paşilor către scop este de a crea o listă de

comportamente, necesare pentru a duce persoana către scop.

Instrucţiuni

Pentru fiecare din următorii oameni crearea paşilor posibili (comportamente) conduce către scopul operaţionalizat. Nu aveţi nevoie să dezvoltaţi fiecare pas pentru fiecare linie dată, doar paşii care credeţi că sunt necesaripentru a realiza scopul. Amintiţi-vă, utilizaţi comportamente !

Exemplu

Alice: Alice este o adolescentă în vârstă de 15 ani care este foarte frustrată din cauza limitelor şi regulilor părinţilor ei. Se simte furioasă, deoarece ei o tratează ca pe un copil. Ar vrea să-şi impresioneze părinţii cu maturitatea ei, astfel încât ei să o lase să ia câteva decizii în fiecare săptămână, în legătură cu dreptul de a merge oriunde, fără să fie necesară aprobarea lor specială. În prezent părinţii lui Alice îi pretind să ajungă acasă imediat după şcoală şi nu o lasă să iasă decât sâmbătă seara (între 7.00 şi 10.30) şi sâmbăt dimineaţa cu prietenii ei. Părinţii lui Alice spun că le este teamă să aibă încredere în ea, deoarece anul trecut a fost prinsă la o petrecere cu bere, într-o frăţie de la colegiu.

Alice se simte neajutorată, deoarece nu-şi poate convinge părinţii că ea s-a maturizat şi că acum are o judecată mai bună.

Primul scop personalizat al lui Alice:

Vreau să câştig mai multă libertate, indicat prin numărul de ore din fiecare săptămână când să iau propriile decizii, în legătură cu locul unde să merg, după ce părinţii mei aprobă ce am făcut.

Creaţi câţiva paşi pentru Alice:

Enumeră activităţile posibile.

Se întreabă: "Părinţii mei ar aproba asta ?"

Iniţiază o activitate casnică în fiecare săptămână.

Alege o activitate pe care să o facă.

Exerciţiu

1. Sam: Sam este un utilizator de droguri în vârstă de 18 ani … predominant el utilizează barbiturice, deşi fumează de asemenea marihuana, ia amfetamine şi prizează cocaină Sam a venit să se plângă că se simte singur , dependent de droguri şi dezgustat de el însuşi. Este într-o stare fizică proastă: putând să stea în picioare 5 min 11 sec. şi cântărind doar 137 livre ( 1 livră = 354,6 g). Sam a absolvit liceul anul trecut fără talente profesionale şi doar media 7. A avut câţiva prieteni şi consideră că prietenii au avut o influenţă negativă. Sam este deprimat şi speriat în legătură cu viitorul său.

Primul scop operaţionalizat a lui Sam:

Vreau să renunţ la droguri, indicat prin numărul de ori în care sunt "puternic" în această lună.

Creaţi câţiva paşi pentru Sam:

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

2. Ellen: D-na Ellen Strapski este angajată într-o fabrică de producţie ca inginer la C.T.C. Ellen este furioasă, deoarece a fost insultată prin aluzii sexuale la serviciu. Ellen se simte frustrată, deoarece îşi foloseşte senzualitatea în mod corespunzător când do- reşte ceva. Este de asemenea deprimată, deoarece nu are încredere în abilitatea ei de a relaţiona în mod

profesional cu muncitorii de sex masculin şi să câştige res- pectul lor.

Primul scop operaţionalizat al lui Ellen:

Vreau să fiu tratată cu respect la serviciu, indicat prin procentul de timp în care să mă prezint fizic şi verbal într-o manieră personală când sunt la serviciu.

Creaţi câţiva paşi pentru Ellen: _____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Mary: Mary este o fată de 19 ani care şi-a dezvoltat o fobie severă la săpun, fobie care intervine în viaţa ei zilnică. Refuză să facă baie sau să-şi spele hainele sau părul. Îi este teamă să folosească baia, atât timp cât aceasta necesită spălarea pe mâini după aceea. Deoarece Mary arată şi miroase neplăcut, ea a rămas fără prieteni şi nu părăseşte locuinţa părinţilor săi. Nu este capabilă să obţină sau să menţină o slujbă sau să meargă la şcoală. Mary se simte ruşinată din cauza ei, deoarece nu poate utiliza săpunul fără teamă şi ea vrea să-l utilizeze pentru a face baie şi să se îngrijească.

Primul scop operaţionalizat al lui Mary:

Vreau să nu mă mai tem de săpun, indicat prin procentul de timp în care să utilizez săpunul pentru a mă îngriji, fără sentimentul de anxietate după aceea.

Crearea unor paşi pentru Mary:

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

Exerciţiul 57 : Practicarea dezvoltării sub-paşilorIntroducere

Acest exerciţiu va creşte abilitatea voastră de a fragmenta comportamentele în comportamente mai mici sau sub-paşi. Sub-paşii cresc potrivit cu persoana care realizează scopul. Sub-paşii ar trebui să fie comportamente observabile şi măsurabile care conduc la fiecare din paşii unui program. Dezvoltarea sub-paşilor este făcută, mai întâi prin crearea comportamentelor pentru pas şi apoi succesiv pentru sub-paşi.

Instrucţiuni

Utilizând următoarele pagini recopiaţi planul pe care l-aţi creat în exerciţiul 56, apoi dezvoltaţi corespunzător sub-paşii pentru fiecare pas. Utilizaţi doar atât de mulţi paşi cât credeţi că sunt necesari.

Exemplu

Scopul operaţionalizat:

Vreau să fiu în formă, indicat prin numărul de mile pe care să-l aleg în fiecare săptămână.

NOTĂ: Paşii şirului utilizat mai jos şi de pe următoarele pagini constituie o cale pentru a pune baza întregului program. Dacă preferaţi puteţi, de asemenea scrie programul vostru într-un plan mult mai familiar cum este cel ilustrat pe următoarele pagini.

Exemplu

ALEARGĂ/ MERGI 2 MILE ____________________ ALEARGĂ/ MERGI 1. Încălzeşte-te O MILĂ ŞI JUMĂT. 2. Aleargă o milă _______________________ 3. Mergi un sfert milă 1. Încălzeşte-te 4. Aleargă trei sferturi m. ALEARGĂ/ MERGI 2. Aleargă jum. Milă 5. Linişteşte-te O MILĂ 3. Mergi un sfert milă ____________________ 4. Aleargă o jum.milă 1. Încălzeşte-te 5. Mergi un sfert milă PAŞI-> DEZVOLTĂ 2. Aleargă un sfert milă 6. Linişteşte-te PROGRAMUL 3. Mergi un sfert milă DE EXERC. 4. Aleargă un sfert milă ______________ 5. Mergi un sfert milă SUB- 1. Identifică tim- 6. Linişteşte-tePAŞI-> pul ptr. Exerc. 2. Alege pista de alergare 3. Pregăteşte-ţi hainele 4. Dezvoltă ex. de încălzire

Scopul operaţionalizat:

Vreau să fiu în formă, indicat prin numărul de mile pe care să le alerg în fiecare săptămână.

I. Dezvoltă programul de exerciţiu:

1. Identifică timpul pentru exerciţiu 2. Alege pista pentru alergare 3. Pregăteşte-ţi hainele 4. Dezvoltă exerciţiile de încălzire/ exerciţiile de liniştire.

II. Aleargă/mergi o milă:

1. Încălzeşte-te 2. Aleargă un sfert de milă 3. Mergi un sfert de milă 4. Aleargă un sfert de milă 5. Mergi un sfert de milă 6. Linişteşte-te.

III. Aleargă/mergi o milă şi jumătate:

1. Încălzeşte-te 2. Aleargă o jumătate de milă 3. Mergi un sfert de milă 4. Aleargă o jumătate de milă 5. Mergi un sfert de milă 6. Linişteşte-te.

IV. Aleargă/mergi două mile:

1. Încălzeşte-te 2. Aleargă o milă 3. Mergi un sfert de milă 4. Aleargă trei sferturi de milă 5. Linişteşte-te.

Exerciţiu

1. Sam: "Vreau să renunţ să mă las înfrânt, indicat prin numărul de zile în care să stau "drept" în această lume."

_______________ _________________ _______________ __________________ _________________ _______________ _________________ __________________ _________________ _______________ ______________ _________________ __________________ _________________ _______________ ______________ _________________ __________________ _________________ _______________ ______________ _________________ __________________ _________________ _______________ ______________ _________________ __________________ _________________ ______________ _________________ __________________ ______________ _________________ ______________

DATE

ÎNCEPUT ________ _________________ __________________ _________________ ______________ SFÂRŞIT ________ _________________ __________________ _________________ ______________

2. Ellen: "Vreau să fiu tratată cu respect la serviciu, indicat prin procentul de timp în care să mă prezint fizic şi verbal într-o manieră profesională."

______________ _________________ ______________ __________________ _________________ ______________ _________________ __________________ _________________ ______________ _________________ _________________ __________________ _________________ ______________ _________________ _________________ __________________ _________________ ______________ _________________ _________________ __________________ _________________ ______________ _________________ _________________ __________________ _________________ _________________ _________________ __________________ _________________ _________________ _________________

DATE: ÎNCEPUT: _________ _________________ __________________ __________________ _____________ SFÂRŞIT: _________ _________________ __________________ __________________ _____________

3. Mary: "Vreau să nu-mi fie teamă de săpun, indicat prin procentul de timp în care să utilizez săpunul pentru a mă îngriji, fără sentimentul de anxietate după aceea."

_______________ ___________________ _______________ __________________ ___________________ _______________ _________________ __________________ ___________________ _______________ ______________ _________________ __________________ ___________________ _______________

______________ _________________ __________________ ___________________ _______________ ______________ _________________ __________________ ___________________ _______________ ______________ _________________ __________________ ___________________ ______________ _________________ __________________ ______________ _________________ ______________

DATE: ÎNCEPUT: ______ ________________ __________________ ___________________ _______________ SFÂRŞIT: ______ ________________ __________________ ___________________ _______________

Dezvoltarea orarelor

Vedere de ansamblu

Orarul înseamnă stabilirea unor date de început şi de sfârşit pentru fiecare pas (nu pentru fiecare sub-pas), pe care persoana trebuie să-l obţină pentru a realiza scopul.

Revedeţi paginile coresounzătoare din "Arta ajutorului" înaintea completării acestei acţiuni.

Exerciţiul 58: Practicarea dezvoltării orarelorInstrucţiuni

Întroarceţi-vă la paşii pe care i-aţi copiat pentru exerciţiul 57 şi scrieţi datele de început şi de sfârşit pentru fiecare pas, în două sau trei programe. Utilizaţi liniile din partea inferioară a paginii. Imaginaţi-vă că persoana (Sam, Ellen, Mary) începe programul mâine.

Dezvoltarea întăririlorVedere de ansamblu

Dezvoltarea întăririlor încurajează ajutatul să dobândească paşii necesari, prin tragerea consecinţelor din acţiunile imediate ale lui.

Revedeţi paginile corespunzătoare din "Dezvoltarea întăririlor" în lucrarea "Arta ajutorului".

Exerciţiul 59 : Distingerea tipurilor de întărireIntroducere

Acest exerciţiu vă va ajuta să extindeţi repertoriul de întăriri pe care le puteţi utiliza cu orice ajutat. Când iniţiaţi un program puteţi utiliza două tipuri de întăriri. Acestea sunt :

* Întăriri pozitive: adăugarea unor consecinţe dezirabile pentru terminarea unui pas din program.

* Întăriri negative: neadăugarea unor consecinţe dezirabile sau adăugarea unor consecinţe neplăcute pentru neterminarea unui pas din program.

Instrucţiuni

Indicaţi dacă fiecare item este o întărire pozitivă sau negativă.

Exemplu

POZITIVĂ NEGATIVĂ

1. Liber să călătoreşti la Acapulco. *

2. Necapabilă să porţi rochia favorită. *

3. Obţinerea unei pedepse. *

4. Nu speli vasele. *

Exerciţiu

POZITIVĂ NEGATIVĂ

1. a. Îmi cumpăr un nou album. ___ ___

b. Nu ascult albumul favorit seara. ___ ___

c. Îmi fac tema la matematică în timpul în care în mod obişnuit ascult muzică. ___ ___

d. Ascult muzică tare seara oricând vreau. ___ ___

2. a. Mă distrez. ___ ___

b. O fac pe baby-siter pentru fratele meu mai mic când

trebuie să mă distrez sâmbătă seara. ___ ___

c. Stau cu o oră şi jumătate mai mult decât de obicei. ___ ___

d. Nu merg la film cu prietenii. ___ ___

2. a. Să iau un 10 la lucrare. ___ ___

b. Să pierd dreptul de a socializa în sala de studii. ___ ___

c. Obţinerea permisiunii să merg la iarbă verde. ___ ___

d. Completarea unui anunţ suplimentar dacă ziarul este recent. ___ ___

4.a. Spălarea vaselor pentru încă o săptămână. ___ ___

b. Să gătească altcineva pentru o săptămână. ___ ___

c. Să spăl pantalonii şi vasele în plus pe lângă alte vase. ___ ___

d. Fără televizor după supeu. ___ ___

5.a. Obţinerea unei îngheţate. ___ ___

b. Neobţinerea unei îngheţate. ___ ___

c. Pierderea desertului. ___ ___

d. Să nu cinezi. ___ ___

Exerciţiul 60 : Distingerea cadrului de referinţă al întăririiIntroducere

Următoarele două exerciţii vă vor ajuta să distingeţi potenţialul întăririlor. În ajutor întăririle trebuie să vină de la cadrul de referinţă al ajutatului.

Instrucţiuni

Identificaţi dacă următoarele întăriri vin din partea cadrului de referinţă al persoanei. (A contat întărirea pentru persoană?) Marcaţi "DA" dacă întărirea este de la cadrul de referinţă şi "NU" dacă nu vine din partea cadrului de referinţă.

Exemplu:

Femeie casnică, cu familie, mai mult de 40 ani, 25 de livre supra-greutate; scopul este de a pierde 3 livre pe săptămână.

Întăriri pentru fiecare săptămână: DA NU

1. Primeşte o îngheţată. (Din partea cadrului de referinţă al persoanei.) *

2. Pune de o parte 5 $ pe săptămână pentru o rochie nouă. (Din partea cadrului de referinţă al persoanei.) *

3. Un nou articol pentru echipamentul de discotecă în fiecare săptămână. (Nu vine din partea cadrului de referinţă al persoanei.) *

4. Dăruirea a 5$ în plus la pensia fiicei sale. (Din partea cadrului de referinţă al persoanei.) *

5. Să nu mănânce nimic pentru următoarele două zile. (Din partea cadrului de referinţă al persoanei.) *

6. Să nu-şi permită să asculte albumurile Kiss ale fiului său. (Nu vine din partea cadrului de referinţă al persoanei.) *

Exerciţiu

1. Student, 17 ani, scopul este de a-şi dezvolta îndemânările de studiu pentru a absolvi liceul (a fost dezvoltat programul de creştere a cantităţii timpului de studiu).

DA NU

a. Să fie suspendat din şcoală pentru două săptămâni. __ __

b. Să urmărească 5 ore în plus la TV pe zi. __ __

c. Să fie remarcat de profesori pentru timpul crescut de muncă. __ __

d. Să aibă sâmbătă seara liber. __ __

e. Să piardă toate privilegiile de a se uita la TV pentru o săptămână. __ __

2. Femeie casnică, alcoolică, 35 ani, doi copii, scopul este de a se opri să bea.

DA NU

a. Nici un premiu . __ __

b. Sfârşitul de săptămână singură în casă. __ __

c. O sticlă de şampanie de 30 $. __ __

d. Sfârşitul de săptămână singură cu soţul. __ __

e. Să iasă seara cu vechi amici de băutură. __ __

3. Băiat, 7 ani, foarte timid, s-a mutat alături de noi, vecin, scopul este de a-şi face prieteni.

DA NU

a. Mama face o trataţie specială într-o după-amiază pentru doi prieteni __ __

b. Nu-i este permis să iasă afară pentru o săptămână. __ __

c. Un nou articol de îmbrăcăminte. __ __

d. Nu i se permite o călătorie în parcul de distracţii, pentru el şi prietenul său. __ __

e. Un nou joc jucat de el. __ __

Exerciţiul 61: Distingerea corespondenţelor întăririlorIntroducere

Întăririle trebuie să fie adecvate la scop. Cu alte cuvinte, întăririle ar trebui să nu interfereze cu realizarea scopului. O bună întărire este cea care provine de la cadrul de referinţă al ajutatului şi este adecvată la scop.

Instrucţiuni

Întoarceţi-vă la exerciţiul 60 şi plasaţi un semn (*) în faţa acelor întăriri care vin de la cadrul de referinţă al ajutatului şi sunt adecvate la scop.

Exemplu

Femeie casnică, cu familie, are mai mult de 40 ani, 25 de livre supra-greutate, scopul este de a pierde 3 livre în fiecare săptămână.

Întăriri din fiecare săptămână:

1. Primeşte o îngheţată. (Neadecvată, interferează cu realizarea scopului.)

* 2. Pune 5$ pe săptămână de o parte pentru o rochie nouă. (Adecvată, susţine realizarea scopului.)

3. Dăruieşte 5 $ în plus la pensia fiicei sale. (Adecvată, nu interferează cu realizarea scopului.)

4. Să nu mănânce deloc pentru următoarele 2 zile. (Neadecvată, din bun simţ, obiceiuri de dietă sănătoase.)

Exerciţiul 62: Practicarea iniţierii întăririlorIntroducere

Acest exerciţiu vă va ajuta să extindeţi întăririle pe care le angajaţi pentru dvs. şi pentru ceilalţi.

Instrucţiuni

Dezvoltaţi o întărire pozitivă şi o întărire negativă pentru fiecare persoană pe care aţi întâlnit-o în programul din exerciţiul 57. Amintiţi-vă să păstraţi întărirea adecvată pentru scop, să o faceţi să se potrivească cadrului de referinţă al persoanei.

Exemplu

Alice: "Vreau să câştig mai multă libertate acasă, indicat prin numărul de ore din fiecare săptămână când să iau propriile decizii în legătură cu locul unde să merg şi, după aceea părinţii mei să aprobe ceea ce am făcut."

a. Întărire pozitivă: pensie săptămânală de 7 $ pe care să-i cheltuiască pe distracţii dacă Alice realizează pasul.

b. Întărire negativă: pensie săptămânală de 7 $ pusă într-un cont de economii dacă Alice eşuiază în realizarea pasului.

Exerciţiu

1. Sam: "Vreau să renunţ să mă descurajez, indicat prin numărul de zile în care să fiu "puternic" în această lună."

a. Întărire pozitivă: __________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

b. Întărire negativă: _________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

2. Ellen: "Vreau să fiu tratată cu respect la serviciu, indicat prin procentul de timp în care să mă prezint fizic şi verbal într-o manieră personală când sunt la serviciu."

a. Întărire pozitivă: __________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

b. Întărire negativă: _________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

3. Mary: "Vreau să nu mă tem de săpun, indicat prin procentul de timp în care să folosesc săpunul pentru a mă îngriji, fără sentimentul de anxietate după aceea."

a. Întărire pozitivă: __________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

b. Întărire negativă: __________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

Individualizarea paşilor

Vedere de ansamblu

Oamenii învaţă în diferite moduri. Făcând un program consecvent cu stilul de învăţare al individului, asigurăm succesul acestui program.

Introducere

Când scriem programele ordonăm paşii întro formă. Putem ordona paşii de la simplu la complex, de la concret la abstract şi de la imediat la îndepărtat. Metodele succesiunii utilizate ar trebui să fie individualizate pentu ajutat.

Instrucţiuni

Citiţi următoarele situaţii şi determinaţi dacă succesiunea este de la simplu la complex, de la concret la abstract sau de la imediat la îndepărtat. Încercuiţi răspunsul corect.

Exemplu

1. Atenţie îmbunătăţită, indicată prin căpătarea îndemânărilo atenţiei.

Îndemânările atenţiei

Contact vizual _________________ Înclinarea în faţă _______________ Scrutare (?) _______________ a.Simplu-complex A sta cu faţa spre persoană __________ b.Concret-abstract

______________________ c.Imediat-îndepărat

2. Comunicarea îmbunătăţită, indicat prin căpătarea îndemânărilor interpersonale.

Comunicare

interpersonală

Aplicarea îndemână_______________________ rilor în afara clasei Practicarea îndemâ- __________________ nărilor în clasă a.Simplu-complex Antrenarea sistematică a înde- _________________ b. Concret-abstract mânărilor interpersonale c.Imediat-îndepărtat _______________________

3. Alergarea a 2 mile pe zi, 5-6 ore pe săptămână, fără recompensă.

Recompensă: Plăcerea intrinsecă a

alergării a 2 mile/zi Recompensă: __________________________ Un şort nou de alergare, după o lună de alergare Recompensă: ____________________________ Un film, după o săptă- a.Simplu-complex tămână de alergare b.Concret-abstract a 2 mile/zi c.Imediat-îndepărtat Recompensă: _________________O apă minerală dietetică,după fiecare 2 mile alergate.

Exerciţiu

1. Un părinte singur, are nevoie să-şi facă bugetul, astfel încât să economisească destui bani pentru chirie şi mâncare.

Să înveţe să facă

bugetul Să facă bani în plus

____________________ Să cumpere hrană _________________ pentru o lună a.Simplu-complex Să plătească chiria _________________ b.Concret-abstract şi utilităţile c.Imediat-îndepărtat Obţinerea unui _________________ fond de urgenţă ________________

2.În cadrul unui timp de o lună, scopul celui care învaţă este de a fi capabil să conducă bicicleta 10 mile fără greşeală.

Conduce 10 mile fără

greşeală Conduce 8 mile fără _________________ greşeală Conduce 6 mile ___________________ fără greşeală a.Simplu-complex Conduce 4 mile _____________ b.Concret-abstract fără greşeală c.Imediat-îndepărtat Conduce 2 mile _______________ fără greşeală ______________

3. Un individ care vrea să înveţe să-şi fixeze scopurile.

Învaţă să definească

scopurile spirituale Învaţă să definească scopurile emoţionale __________________ Învaţă să definească _____________________ scopurile intelectuale a.Simplu-complex Învaţă să definească __________________ b.Concret-abstract

scopurile fizice c.Imediat-îndepărtat ____________________

Exerciţiul 64: Succesiunea paşilor pentru scop Introducere

Când ordonăm paşii pentru scop, ordonăm paşii după o formă. Forma pe care o utilizăm depinde de nevoile celui care învaţă.

Instrucţiuni

În acest exerciţiu vă veţi gândi la trei scopuri şi le veţi defini. Identificaţi cel puţin patru paşi în legătură cu realizarea scopului. Apoi ordonaţi paşii utilizând ordinea semnalată: simplu-complex, concret-abstract, imediat îndepărtat.

Exemplu

Referăţi-vă la exemplele din exerciţiul 63 pentru a încerca să definiţi scopul şi ordinea, de la simplu la complex, de la concret la abstract şi de la imediat la îndepărtat.

Exerciţiu

1. Ordinea de la simplu la complex:

Scop:_________________________________________________________________________________ Indicat prin__________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Paşi: Schiţaţi un program de 4 sau 5 trepte.

2. Ordinea de la concret la abstract:

Scop:_________________________________________________________________________________

Indicat prin____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Paşi: Schiţaţi un program cu 4 sau 5 trepte.

3. Ordinea de la imediat la îndepărtat.

Scop:_________________________________________________________________________________

Indicat prin____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Paşi: Schiţaţi un program cu 4 sau 5 trepte.

Exerciţiul 65: Practicarea iniţieriiIntroducere

Acest exerciţiu vă va ajuta să repetaţi toţi paşii iniţierii ca un tot.

Instrucţiuni

Peter a venit la dvs. pentru ajutor. Aţi fost atent la Peter, i-aţi răspuns şi i-aţi personalizat scopul. Acum trebuie să iniţiaţi ajutarea lui Peter de a acţiona. În iniţiativa dvs. veţi operaţionaliza scopul lui Peter, veţi dezvolta paşii pentru scop şi sub-paşii pntru fiecare pas şi să iniţiaţi un program şi întăriri pentru Peter.

Exemplu

Revedeţi exemplele de la exerciţiile 50-64.

ExerciţiuMediu (fundal, condiţii ):

Peter este un bărbat de 25 de ani care locuieşte în comunitate pentru un an. Familia sa locuieşte la 3 mile distanţă. Peter are un văr îndepărtat care locuieşte în oraşul în care stă şi el. Îl vede pe vărul său, probabil o dată pe lună, când îl vizitează pentru supeu. Deşi are educaţie de colegiu, Peter este în prezen neangajat. Mănâncă prost, din cauza statului financiar şi face puţin exerciţiu.

Peter are câţiva prieteni şi petrece o mare parte din timp în apartamentul său citind. Majoritatea cărţilor pe care le citeşte conţin subiecte depresive.

Peter cere ajutorul vostru, deoarece a început să audă voci în ultimele două luni. Este speriat, deoarece mama lui l-a internat o dată pentru "nebunie". Este deprimat, deoarece viaţa lui este singuratică şi goală.

Voi şi Peter aţi personalizat scopul şi sentimentul astfel: "Te simţi speriat, deoarece nu poţi opri vocile şi tu vrei să opreşti vocile înainte să devii "nebun" din nou."

1. Operaţionalizaţi scopul lui Peter (comportament, dimensiuni, când.

Vrei să____________________________________________________________________________ Indicat prin________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

2. Iniţiaţi paşii pentru scopul operaţionalizat al lui Peter.

CREAREA PAŞILOR SUCCESIUNE

________________________________ ___________________ ________________________________ ___________________ ________________________________ ___________________ ________________________________ ___________________ ________________________________ ___________________

3. Adăugaţi sub-paşii la planul paşilor:

________________ _______________ ________________ _______________ _______________ ________________ _________________ _______________ ________________ ________________ _________________ _________________ _______________ ________________ ________________ _________________ _________________ _______________ ________________ ________________ _________________ _________________ _______________ ________________ _________________ _________________ _______________ _________________ _________________ _________________

4. Iniţiaţi un program pentru Peter.

PAS ÎNCEPUT SFÂRŞIT

___________________________ ___________________ ____________________ ___________________________ ___________________ ____________________ ___________________________ ___________________ ____________________

___________________________ ___________________ ____________________ ___________________________ ___________________ ____________________

5. Iniţiaţi întăririle pentru Peter ( Enumeraţi două întăriri pozitive şi două întăriri negative ):

a. Întăriri pozitive______________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

b. Întăriri negative______________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Exerciţiul 66: Iniţierea cu dvs înşivăIntroducere

Sunteţi gata să iniţiaţi cu popia dvs. experienţă, utilizând paşii pe care i-aţi învăţat pentru iniţiere, cu ceilalţi. Întoarceţi-vă la exerciţiul 49 şi revedeţi baza unor răspunsuri interşanjabile, pe care le-aţi scris pentru dvs. înşivă.

Instrucţiuni

Scrieţi răspunsuri personalizate şi un program pentru dv, incluzând scopuri, paşi program şi recompense. Următoarele direcţii sunt date la fiecare punct.

Exerciţiu

1. Revedeţi ( recapitulaţi ) sentimentul dv. Personalizat.

Mă simt_______________________________________________________________________________

deoarece nu pot_________________________________________________________________________

şi vreu să______________________________________________________________________________

2. Operaţionalizaţi scopul dvs.

Vreau să______________________________________________________________________________

indicat

prin____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

3. Iniţiaţi paşii scopului dvs. operaţionalizat.

CREAREA PAŞILOR SUCCESIUNE

_________________________________ ________________________ _________________________________ ________________________ _________________________________ _________________________ _________________________________ _________________________ _________________________________ _________________________

4. Adăugaţi sub-paşii la planul paşilor.

__________________ _________________ __________________ _________________ _________________ __________________ ________________ _________________ _________________ __________________ _____________ ________________ _________________ _________________ __________________ _____________ ________________ _________________ _________________ ___________________ _____________ ________________ _________________ _________________ _____________ ________________ _________________ _____________ ________________ _____________

5. Iniţiaţi un program pentru dvs. înşivă.

PAS ÎNCEPUT SFÂRŞIT

____________________ ___________________ ___________________ ____________________ ___________________ ___________________ ____________________ ___________________ ___________________ ____________________ ___________________

___________________ ____________________ ___________________ ___________________

6. Iniţiaţi întăririle pentru dvs. ( enumeraţi două întăriri pozitive şi două întăriri negative ).

a. Întăriri pozitive:______________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

b. Întăriri negative:_____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

CAPITOLUL VIAJUTORUL - RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUI

Primul an al dezvoltării umane serveşte ca un prototip pentru toată învăţarea umană. Iniţial, copiii explorează şi identifică natura stimulilor specifici şi a răspunsurilor specifice. Tranzitoriu, copiii vin să înţeleagă natura interactivă a stimulilor şi răspunsurilor lor, anticipează efectul unuia faţă de celălalt şi dezvoltă scopurile pentru a realiza aceste efecte. În final, copiii acţionează prin scoaterea din repertoriul lor a răspunsurilor, pentru a încerca să-şi realizeze scopurile. Comportamentul copiilor este realizat prin feed-back-ul primit din partea mediului lor. Acest feed-back reciclează stadiile sau fazele învăţării, în timp ce copiii învaţă să exploreze mult mai extins, să înţeleagă mult mai adecvat şi să acţioneze mult mai eficient. Această spirală ascendentă a explorării, înţelegerii şi acţionării este sursa îmbunătăţirii repertoriului răspunsurilor adulţilor.

Aici sunt câteva întrebări pe care le puteţi pune când începeţi să vă gândiţi la reciclarea proceselor ajutatului:

Cum ştiţi dacă acţiunea dvs. este eficientă?Cum utilizaţi feed-back-ul pe care l-aţi primit?Cum creşteţi eficacitatea dvs. în viaţă?

Studiu de caz # 9 – Ajutorul calificat

IMPLICAREA AJUTATULUI/ATENŢIA CELUI CARE AJUTĂ

TIP DE RĂSPUNS

Floyd: "Nu văd cum acest jazz ne va duce undeva. Am încercat să lucrăm împreună, dar nu văd cum am putea."Ajutător: "Este destul de frustrant să încerci să lucrezi acele lucruri, fără ajutorul nimănui. Dacă eşti liber în următoarea

oră aş vrea să merg împreună cu voi în biroul meu."Tom: "Este în regulă din pareătea mea."Ajutător: "Dar tu Floyd? Aş vrea să petrec puţin timp cu voi, pentru a vă cunoaşte pe amândoi mai bine. Atunci voi fi capabil să fiu mult mai de ajutor."Floyd: "Ce spuneţi de o ceaşcă de cafea?"Ajutător: "Cafea este bine. Pot la fel de bine să vă cunosc aici în biroul meu."Floyd: "Ce vrei să ştii în legătură cu noi?"Tom: "Ştiu că ne-ai verificat pentru o perioadă de timp."Ajutător: "Deci utilizaţi şi voi, de asemenea îndemânările observării. Aţi observat că am fost atent la voi."Tom: "Ce vrei să ştii de la noi?Ajutător: "Ei bine, văd doi băieţi care vor destul de mult să stea aici şi să se lupte unul cu altul. Unul este epuizat, iar celălalt este nervos."Floyd: "Chiar ai avut ochi să ne vezi!"Ajutător: "Şi urechi de auzit, de asemenea."

INFORMARE

ÎNCURAJARE

ATENŢIE CONTEXTUALĂ

ATENŢIE PERSONALĂ

OBSERVARE

ASCULTARE

Floyd: "Nu văd cum acest jazz ne va duce undeva. Am încercat să lucrăm împreună, dar nu văd cum am putea."Ajutător: "Este destul de frustrant să încerci să lu- crezi acele lucruri, fără ajutorul nimănui. Dacă eşti liber în următoarea oră aş vrea să merg împreună cu voi în biroul meu." INFORMARE

Tom: "Este în regulă din pareătea mea."Ajutător: "Dar tu Floyd?Aş vrea să petrec puţin timp

cu voi, pentru a vă cunoaşte pe amândoi mai bine.Atunci voi fi capabil să fiu mult mai de ajutor." ÎNCURAJARE

Floyd: "Ce spuneţi de o ceaşcă de cafea?"Ajutător: "Cafea este bine.Pot la fel de bine să vă

cunosc aici în biroul meu." ATENŢIE CONTEXTUALĂ

Floyd: "Ce vrei să ştii în legătură cu noi?"Tom: "Ştiu că ne-ai verificat pentru o perioadă

de timp."Ajutător: "Deci utilizaţi şi voi, de asemenea îndemânările

observării.Aţi observat că am fost atent la voi." ATENŢIE PERSONALĂ

Tom: "Ce vrei să ştii de la noi?Ajutător: "Ei bine, văd doi băieţi care vor destul de mult

să stea aici şi să se lupte unul cu altul.Unul este epuizat, iar celălalt este nervos." OBSERVARE

Floyd: "Chiar ai avut ochi să ne vezi!"

Ajutător: "Şi urechi de auzit, de asemenea." ASCULTAREEXPLORAREA AJUTATULUI/RĂSPUNSUL AJUTĂTORULUI

TIP DE RĂSPUNS

Floyd: "Lucrul care mă înfurie este modul în care acţionează ca şi cum totul ar fi în regulă şi se presupune că eu trebuie să mă relaxez şi să fiu zâmbitor."Ajutător: "Ai spus că ceea ce te înfurie cu adevărat este atunci când albii vor să te pună la punct şi tu accepţi lucrurile astea."Tom: "Suntem băgaţi în chestia asta împreună. Ce este aşa special în legătură cu tine ?" Ajutător: "Nu înţelegi de ce Floyd face un caz special din persoana lui."Floyd: "Nu înţelegi Tom ? Ei bine, poate dacă te trezeşti negru în vreo dimineaţă, multe lucruri vor deveni clare pentru tine."Ajutător: "Te simţi într-adevăr furios ."Floyd: "Da, bine. Adică nici un alb nu ştie cum e să fii negru."Ajutător: "Te simţi într-adevăr furios când cineva care nu este negru încearcă să-ţi spună cum să acţionezi."Floyd: "Ascultă, tu eşti tratat ca un individ. Dar eu nici nu pot să-mi iau un apartament, fără ca altcineva să verifice cine sunt cu adevărat."Ajutător: "Te macină faptul că oamenii niciodată nu par să treacă de culoarea pielii tale şi să vadă ce este sub această piele."Floyd: "Corect ! Aş putea să fiu un geniu sau un prost şi tot nu contează, atât timp cât sunt negru."Ajutător; "Te simţi furios, deoarece oamenii văd doar cum arăţi, fără să le pese de ceea ce faci sau simţi."Tom: "Ascultă, tu faci acelaşi lucru când mă pui în aceeaşi oală cu ceilalţi albi."Ajutător: "Te simţi furios şi frustrat, deoarece Floyd nu pare să vadă modul în care tu încerci să relaţionezi cu el ca individ."Floyd: "Nu este acelaşi lucru omule. Nu este ca şi cum ar fi negru."

RĂSPUNS LA CONŢINUT

RĂSPUNS LA CONŢINUT

RĂSPUNS LA SENTIMENT

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

EXPLORAREA AJUTATULUI/RĂSPUNSUL TIP DE RĂSPUNS AJUTĂTORULUI

Floyd: "Lucrul care mă înfurie este modul în care acţionează ca şi cum totul ar fi în regulă şi se presupune că eu trebuie să mă relaxez

şi să fiu zâmbitor."Ajutător:" Ai spus că ceea ce te înfurie cu adevărat

este atunci când albii vor să te pună la punct şi tu accepţi lucrurile astea." RĂSPUNS LA CONŢINUT

Tom: "Suntem băgaţi în chestia asta împreună. Ce este aşa special în legătură cu tine ?"

Ajutător: "Nu înţelegi de ce Floyd face un caz special din persoana lui." RĂSPUNS LA CONŢINUT

Floyd: "Nu înţelegi Tom ? Ei bine, poate dacă te trezeşti negru în vreo dimineaţă, multe lucruri vor deveni clare pentru tine."

Ajutător; "Te simţi într-adevăr furios ." RĂSPUNS LA SENTIMENT

Floyd: "Da, bine. Adică nici un alb nu ştie cum e să fii negru."

Ajutător: "Te simţi într-adevăr furios când cineva care nu este negru încearcă să-ţi spună cum să acţionezi." RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

Tom: "Îţi trebuie mulţi nervi să fii ca mine."Ajutător; "Te înfurie când Floyd nu pare să te aprecieze

după felul cum te porţi cu el." RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

Floyd: "Ascultă, tu eşti tratat ca un individ. Dar eu nici nu pot să-mi iau un apartament, fără ca altcineva să verifice cine sunt cu adevărat."

Ajutător: "Te macină faptul că oamenii niciodată nu par să treacă de culoarea pielii tale şi să vadă ce este sub această piele." RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

Floyd: "Corect ! Aş putea să fiu un geniu sau un prost şi tot nu contează, atât timp cât sunt negru."

Ajutător; "Te simţi furios, deoarece oamenii văd doar cum arăţi, fără să le pese de ceea ce faci sau simţi." RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

Tom: "Ascultă, tu faci acelaşi lucru când mă pui în aceeaşi oală cu ceilalţi albi."

Ajutător: "Te simţi furios şi frustrat, deoarece Floyd nu pare să vadă modul în care tu încerci să rela- ţionezi cu el ca individ." RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

Floyd; "Nu este acelaşi lucru omule. Nu este ca şi cum ar fi negru."

ÎNŢELEGEREA AJUTATULUI/ TIP DE RĂSPUNS PERSONALIZAREA DE CĂTRE AJUTĂTORÎNŢELEGEREA AJUTATULUI/PERSONALIZAREA DE CĂTRE AJUTĂTOR

TIP DE RĂSPUNS

Floyd: "Ei nu ştiu cine sunt şi nu ştiu cum să mă descopere."Ajutător: "Te deranjează cu adevărat, deoarece nu eşti văzut ca o persoană adevărată."Tom: "Încerc, cu adevărat încerc. Dar pentru el sunt un alt alb."Ajutător: "Eşti frustrat, deoarece tu eşti pentru el un alt alb."Floyd: "Ascultă, este o adevărată luptă - ca şi cum ai de alergat 10 mile după ce te-ai încălzit pentru o săritură de 100 de yarzi. Am încercat să mă angajez la o revistă. Dar odată ce ei descoperă că nu am fost băgat în tot felul de prostii legate de rasă nu mai sunt interesaţi."Ajutător: "Eşti enervat, deoarece nu poţi descoperi o cale ca oamenii să te trateze ca pe un individ, cu propriile drepturi."Tom: "Mă simt la fel. Dacă aş putea să te conving că te văd ca pe o persoană şi nu ca pe un negru !"Ajutător: "Tom, eşti enervat, deoarece tu te simţi ca o persoană, în timp ce Floyd te vede ca pe un alt alb."Tom: "Într-un fel sunt în aceeaşi barcă. Poate că nu sunt la fel de puternic ca şi când aş fi negru, dar este acelaşi lucru pentru mine."Ajutător: "Te simţi ca şi cum ai fi în aceeaşi barcă - des- curajat, deoarece tu nu poţi fi realist faţă de Floyd."Floyd: "Am multe de oferit. Adică sunt multe lucruri bune pe care aş vrea să le împărtăşesc, cum ar fi opera mea."Ajutător: "Floyd, te simţi mizerabil, deoarece nu-i poţi face pe ceilalţi oameni să vadă ce ai tu de oferit şi ceea ce tu vrei foarte mult."Tom: "Ascultă Floyd. Nu există nimic care să-mi placă mai mult decât ca tu şi cu mine să trecem dincolo de această chestie rasială. Aş vrea ca tu să ai încredere în mine şi să mi te împărtăşeşti."Ajutător: "Şi tu Tom te simţi destul de deprimat, deoarece nu-l poţi face pe Floyd să te înţeleagă şi tu vrei să-l faci să vadă dincolo de culoarea albă a pielii tale."

PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI

PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI

PERSONALIZAREA PROBLEMELOR

PERSONALIZAREA PROBLEMELOR

PERSONALIZREA SENTIMENTELOR

PERSONALIZAREA SCOPURILOR

PERSONALIZAREA SCOPURILOR

Floyd: "Ei nu ştiu cine sunt şi nu ştiu cum să mă descopere."

Ajutător: "Te deranjează cu adevărat, deoarece nu eşti văzut ca o persoană adevărată." PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI

Tom: "Încerc, cu adevărat încerc. Dar pentru el sunt un alt alb."

Ajutător: "Eşti frustrat, deoarece tu eşti pentru el un alt

alb." PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI

Floyd: "Ascultă, este o adevărată luptă- ca şi cum ai de alergat 10 mile după ce te-ai încălzit pentru o săritură de 100 de yarzi.Am încercat să mă angajez la o revistă. Dar odată ce ei descoperă că nu am fost băgat în tot felul de prostii legate de rasă nu mai sunt interesaţi."

Ajutător: "Eşti enervat, deoarece nu poţi descoperi o cale ca oamenii să te trateze ca pe un individ, cu propriile drepturi." PERSONALIZAREA PROBLEMELOR

Tom: "Mă simt la fel. Dacă aş putea să te conving că te văd ca pe o persoană şi nu ca pe un negru !"

Ajutător: "Tom, eşti enervat, deoarece tu te simţi ca o persoană, în timp ce Floyd te vede ca pe un alt alb." PERSONALIZAREA PROBLEMELOR

Floyd: "Dacă aş putea să-i fac pe oameni să înţeleagă!"Ajutător: "Te simţi neajutorat, deoarece nu-i poţi face

pe ceilalţi oameni- în special pe Tom- să te vadă cum eşti în realitate." PERSONALIZREA SENTIMENTELOR

Tom: "Într-un fel sunt în aceeaşi barcă. Poate că nu sunt la fel de puternic ca şi când aş fi negru, dar este acelaşi lucru pentru mine."

Ajutător: "Te simţi ca şi cum ai fi în aceeaşi barcă- des- curajat, deoarece tu nu poţi fi realist faţă de Floyd." PERSONALIZREA SENTIMENTELOR

Floyd: "Am multe de oferit. Adică sunt multe lucruri bune pe care aş vrea să le împărtăşesc, cum ar fi opera mea."

Ajutător: "Floyd, te simţi mizerabil, deoarece nu-i poţi face pe ceilalţi oameni să vadă ce ai tu de oferit şi ceea ce tu vrei foarte mult." PERSONALIZAREA SCOPURILOR

Tom: "Ascultă Floyd. Nu există nimic care să-mi placă mai mult decât ca tu şi cu mine să tre- cem dincolo de această chestie rasială. Aş vrea ca tu să ai încredere în mine şi să mi te împărtăşeşti."

Ajutător: "Şi tu Tom te simţi destul de deprimat, deoarece nu-l poţi face pe Floyd să te înţeleagă şi tu vrei să-l faci să vadă dincolo de culoarea albă a pielii tale." PERSONALIZAREA SCOPURILOR

ACŢIUNEA AJUTATULUI/ TIP DE RĂSPUNS INIŢIEREA DE CĂTRE AJUTĂTOR

ACŢIUNEA AJUTATULUI/INIŢIEREA DE CĂTRE AJUTĂTOR

TIP DE RĂSPUNS

Ajutător: "Deci Floyd, vrei ca ceilalţi oameni să te vadă ca pe un individ. Şi tu Tom vrei ca Floyd să te vadă ca pe un individ. Cum puteţi să spuneţi că fiecare dintre voi aţi realizat acele scopuri ?"Floyd: "O bună indicaţie pentru mine este dacă pot să mă angajez la revista literară, fără să fiu un reporter rasial."Tom: "La mine, pur şi simplu, dacă pot să-mi controlez toate comportamentele pe care Floyd le crede rasiste, astfel încât să putem trece dincolo de culoarea pielii noastre."Ajutător: "Bine. Acestea par nişte scopuri destul de realiste. Floyd, primul tău pas ar putea fi de a face o listă a contribuţiilor reale pe care crezi că le poţi face la revistă. Şi Tom, primul tău pas poate fi să-l întrebi pe Floyd ce lucruri pe care le faci tu crede el, practic, că sunt rasiste."Floyd: "Hmm ! Asta sună bine." Tom: "Hei, sunt gata dacă şi tu eşti."Ajutător: "Tom, următorul tău pas ar putea fi să lucrezi cu Floyd pentru a vedea ce comportamente particulare le puteţi elimina mai întâi. Şi Floyd, următorul tău pas poate fi să descoperiţi ce lucruri specifice poate să facă o persoană pentru a fi aleasă la o revistă."Tom: "Am înţeles. "Floyd: "Da, aţi făcut ca totul să capete sens."Ajutător: "Când credeţi că puteţi începe cu aceşti paşi?"Floyd: "Pot într-o zi sau două."Tom: "Dacă Floyd are timp aş putea să lucrez în seara asta şi mâine seară."Ajutător: "Bine. Puteţi de asemenea decide să vă recompensaţi pentru terminarea unui pas făcând ceva ce vă face plăcere să faceţi. Dacă eşuaţi în realizarea pasului nu veţi fi recompensaţi."Floyd: "Este bine pentru mine."Tom: "Uau! În felul în care pui problema totul pare atât de uşor! Pot să mă descurc!"Ajutător: "Vă simţiţi mai plini de speranţă, deoarece aţi început să vedeţi cum puteţi face, de fapt să ajungeţi unde vreţi."

DEFINIREA SCOPURILOR

INIŢIEREA PRIMULUI PAS

INIŢIEREA PAŞILOR INTERMEDIARI

INIŢIEREA ORARELOR

INIŢIEREA ÎNTĂRIRILOR

RĂSPUNS LA SEMINIFICAŢIE

Ajutător: "Deci Floyd, vrei ca ceilalţi oameni să te vadă ca pe un individ. Şi tu Tom vrei ca Floyd să te vadă ca pe un individ. Cum puteţi să spuneţi că fiecare dintre voi aţi realizat acele scopuri ?" DEFINIREA SCOPURILOR

Floyd: "O bună indicaţie pentru mine este dacă pot să mă angajez la revista literară, fără să fiu un reporter rasial."

Tom: "La mine, pur şi simplu, dacă pot să-mi controlez toate comportamentele pe care Floyd le crede rasiste, astfel încât să putem trece dincolo de culoarea pielii noastre."

Ajutător: "Bine. Acestea par nişte scopuri destul de realiste. Floyd, primul tău pas ar putea fi de a face o listă a contribuţiilor reale pe care crezi că le poţi face la revistă. Şi Tom, primul tău pas poate fi să-l întrebi pe Floyd ce lucruri pe care le faci tu crede el,practic, că sunt rasiste." INIŢIEREA PRIMULUI PAS

Floyd: "Hmm ! Asta sună bine."Tom: "Hei, sunt gata dacă şi tu eşti."Ajutător: "Tom, următorul tău pas ar putea fi să

lucrezi cu Floyd pentru a vedea ce comportamente particulare le puteţi elimina mai întâi. Şi Floyd, următorul tău pas poate fi să descoperiţi ce lucruri specifice poate să facă o persoană pentru a fi aleasă la o revistă." INIŢIEREA PAŞILOR INTERMEDIARI

Tom: "Am înţeles. "Floyd: "Da, aţi făcut ca totul să capete sens."Ajutător: "Când credeţi că puteţi începe cu aceşti

paşi ?" INIŢIEREA ORARELOR

Floyd: "Pot într-o zi sau două."Tom: "Dacă Floyd are timp aş putea să lucrez

în seara asta şi mâine seară."Ajutător: "Bine. Puteţi de asemenea decide să vă

recompensaţi pentru terminarea unui pas făcând ceva ce vă face plăcere să faceţi. Dacă eşuaţi în realizarea pasului nu veţi fi recompensaţi." INIŢIEREA ÎNTĂRIRILOR

Floyd: "Este bine pentru mine."Tom: "Uau ! În felul în care pui problema totul

pare atât de uşor ! Pot să mă descurc !"Ajutător: "Vă simţiţi mai plini de speranţă, deoarece

aţi început să vedeţi cum puteţi face, de fapt să ajungeţi unde vreţi." RĂSPUNS LA SEMINIFICAŢIE

Reciclarea este un proces continuu care duce la acţiunea mult mai eficientă. Este făcută, în aşa fel încât să fie utilizat feed-back-ul din partea acţiunii pentru a stimula explorarea mult mai extinsă, înţelegerea mult mai adecvată şi acţionarea mult mai eficientă. Dezvoltarea răspunsurilor mult

mai eficiente constă în acele răspunsuri pe care oamenii le dezvoltă. Ajutorul este procesul care facilitează reciclarea.

Există câteva îndemânări în plus, implicate în implementarea iniţierii. Aceste îndemânări facilitează reciclarea explorării, înţelegerii şi acţionării. Ele includ implementarea paşilor, verificarea paşilor şi reciclarea paşilor. Includ, de asemenea aplicarea în procesele de grup şi învăţarea în timpul tratamentului. Împreună, aceste îndemânări facilitează reciclarea explorării, înţelegerii şi acţionării.

RECICLAREA FACILITEAZĂ E - Î - A

Îndemânările reciclării au loc în contextul condiţiilor importante ale reciclării. Aceste condiţii implică schimbări subtile, dar importante în dimensiunile importante ale empatiei, respectului, autenticităţii şi concreteţii.

Probabil cea mai importantă din aceste schimbări este schimbarea în empatie. Empatia schimbă maniera imediată a ajutătorului şi în mod sporit recilarea ajutatului. Maniera imediată a ajutătorului înseamnă înţelegerea şi interpretarea în acel moment a ceea ce se întâmplă între oameni. Înseamnă trăirea completă în acel moment, prin intermediul răspunsului complet la experienţele ajutaţilor şi iniţierea completă, pornind de la propria noastră experienţă.

Înrudit, respectul dezvoltă consideraţia diferenţială. Consideraţia difrenţială accentuează întărirea pozitivă a comportamentului constructiv, întărirea negativă a comportamentului destructiv şi observarea vigilentă a comportamentelor ajutatului, în stare să determine direcţia sa. Aşa cum cei care ajută devin în mod crescut imediaţi în empatie şi diferenţiali în respect, ei devin în mod crescut transparenţi în autenticitate. Aceasta înseamnă simplu, că noi putem vedea prin ei, deoarece ei sunt în mod liber şi complet angajaţi în procesare, în acel moment.

În final, concreteţea devine programatică. Aşa cum am dezvoltat iniţiativa programatică, prin definirea scopurilor şi programelor, la fel vom facilita considerarea programatică a detaliilor specifice, necesare pentru a reuşi în viaţă. Marea ironie este că cu cît devenim mai programatici, cu atât devenim mai liberi şi invers.

CONDIŢIILE CRITICE ALE RECICLĂRII

FAZELE RECICLĂRIIDIMENSIUNILE AJUTĂTORULUI ACCENTUAREA NIVELULUI

ÎNDEMÂNĂRILOREmpatieRespectAutenticitateConcreteţe

Răspuns imediatComunicarea consideraţiei diferenţiatăSă fii transparentSă fii programatic

PROCESELE AJUTATULUI E Î A

RECICLAREA ÎNDEMÂNĂRILOR CRITICE ALE AJUTORULUI

Implementarea paşilor

Acum că suntem pregătiţi să implementăm programele, descoperim că încă există paşi necesari înaintea implementării finale. Putem intitula aceşti paşi, paşii implementării noastre, deşi există paşi finali ai pregătirii înaintea implementării.

Implementarea paşilor critici accentuează revederea, repetarea şi revizuirea paşilor programului.

Revederea asigură inclusivitatea paşilor noştri.Recapitularea ne ajută să descoperim problemele implicate în

implementarea paşilor. Revizuirea accentuează schimbările finale în implementarea programului. Împreună, aceşti paşi ne pregătesc pentru implementarea pasului final: reciclarea tuturor paşilor anteriori. Aceşti paşi detaliaţi sunt necesari, doar dacă vrem să reuşim.

INDIVIDUALIZAREA PAŞILOR IMPLEMENTAREA PAŞILOR

Implementarea primului pas accentuează revederea tuturor paşilor programului. Făcând astfel trebuie să revedem definirea de către noi a scopurilor, paşilor programului, timpul programului, consecinţele întăririlor şi modalităţile individualizării. În programul nostru de alergare, trebuie să verificăm toate distanţele şi timpul paşilor. În implementarea programului referitor la relaţiile interpersonale, ajutatul nostru trebuie să înceapă prin revizuirea tuturor paşilor atenţiei personale, observării, ascultării şi răspunsului. Din nou, revizuirea ne dă o şansă pentru a fi siguri că am inclus toţi paşii necesari în program.

ÎNŢELEGE PAŞIIPAS 3PAS 2PAS 1

REVEDEREA PAŞILOR

Cel de-al doilea pas al implementării este repetarea tuturor paşilor programului. Făcând astfel noi avem o şansă pentru a conduce performanţa noastră finală. Repetarea ne dă oportunitatea să descoperim problemele implicate în implementarea finală a paşilor. De exemplu, în programul nostru de alergare putem încerca noi înşine situaţii de alergare în viaţa reală. În implementarea programului de atenţie interpersonală, ajutatul poate repeta toţi paşii atenţiei şi răspunsului din programul său de relaţionare. Din nou, repetiţia este necesară, doar dacă există implicaţii ataşate eşecului nostru - de exmplu dacă ne pasă să avem succes.

ÎNŢELEGE PAŞIIPAS 3PAS 2PAS 1

REPETAREA PAŞILOR

Implementarea celui de-al treilea pas accentuează revizuirea tuturor paşilor necesari ai programului. Scopul revederii, repetării este revizuirea. În revizuire noi reciclăm toate revizuirile necesare în paşii programului. Vom revizui programul, din nou când obţinem feed-back-ul din partea pasului acţiunii. În programul nostru de alergare putem revizui timpul nostru şi distanţa estimată, în sus şi în jos. În implementarea programului de atenţie personală, ajutatul nostru poate revizui unii din paşi sau sub-paşi, în stare să crească eficacitatea acţiunii sale. De exemplu, el poate face aproximări succesive ale anumitor paşi în atenţie, cum ar fi contactul vizual, pentru a minimaliza acordarea atenţiei pentru comportamentul său schimbat. Revizuirea asigură probabilitatea noastră de succes.

ÎNŢELEGE PAŞIIPAS 3 PAS 2PAS 1

REVIZUIREA PAŞILOR

Iniţierea verificării paşilor

Tocmai când credem că suntem gata să acţionăm descoperim că avem nevoie să dezvoltăm mai mulţi paşi în programul nostru. Din nou, avem nevoie să facem asta, doar dacă succesul contează pentru noi. Dacă scopul nostru este neimportant pentru noi, atunci trebuie să dezvoltăm programe detaliate şi asigurăm succesul.

Una din căile asigurării succesului este de a dezvolta verificarea paşilor. Verificarea paşilor accentuează lucrurile pe care trebuie să le gândim înainte, în timpul şi după performanţa fiecărui pas al programului. Ea accentuează resursele de care avem nevoie pentru a avea succes şi căile de care avem nevoie pentru a monitoriza şi fixa eficacitatea noastră în ceea ce priveşte performanţa paşilor.

IMPLEMENTAREA PAŞILOR VERIFICAREA PAŞILOR

Înainte de a verifica paşii, accentuaţi lucrurile pe care trebuie să le faceţi, înainte de a perfecţiona fiecare pas. Ele iniţiază şi răspund la următoarele întrebări: De ce resurse aveţi nevoie pentru a perfecţiona pasul cu succes? Aceste resurse includ resurse fizice, emoţionale şi intelectuale. De exemplu, atunci când ne planificăm să alergăm o milă, fizic avem nevoie de o distanţă măsurată şi de un cronometru, la fel de bine ca de pantofi şi de haine adecvate. Emoţional avem nevoie de motivaţia pentru realizarea scopului nostru şi intelectual avem nevoie de un program pas cu pas. În implementarea programului de atenţie personală ajutatul nostru poate avea nevoie de o situare fizică corespunzătoare, mobilier corespunzător, ocazie şi oameni, cum ar fi cei din timpul orelor de masă de acasă. În plus, el are nevoie de o angajare emoţională şi de un program intelectual pentru a realiza scopul său. Fără resurse nu suntem capabili să perfecţionăm paşii

eficient. Înainte să verificăm paşii daţi-ne oportunitatea să verificăm resursele noastre, înaintea perfecţionării paşilor.

ÎNŢELEGE PAŞIIResurse intelectualeResurse emoţionale

Resurse fizice

ÎNAINTEA VERIFICĂRII PAŞILORÎn timpul verificării paşilor se accentuează lucrurile pe care trebuie să

le facem în timpul perfecţionării fiecărui pas. Ele întreabă şi răspund la întrebarea: Mi-am perfecţionat pasul corect? Din nou, corectitudinea implică dimensiunile fizice, emoţionale şi intelectuale. Fizic, în alergare putem verifica timpul nostru şi distanţa. Emoţional, putem verifica nivelul motivaţiei noastre. Intelectual, putem verifica dacă am alergat cu o respiraţie potrivită sau adecvată. În implementarea programului de atenţie personală, ajutatul nostru poate verifica fizic dacă stă drept , dacă se înclină în faţă la un unghi de 10 grade, dacă se înclină în faţă atunci când stă în picioare la un unghi de 20 grade sau dacă stabileşte un contact vizual. Emoţional poate verifica dacă este foarte atent la ceilalţi. Intelectual poate verifica dacă este focalizat asupra conţinutului şi sentimentului expresiilor celorlalţi. În timpul verificării paşilor avem oportunitatea să ne verificăm pe noi înşine în timpul perfecţionării paşilor.

ÎNŢELEGE PAŞIICorectitudine intelectualăCorectitudine emoţională

Corectitudine fizică

ÎN TIMPUL VERIFICĂRII PAŞILOR

După verificarea paşilor accentuăm lucrurile pe care trebuie să le facem după perfecţionarea fiecărui pas. Ele întreabă şi răspund la întrebarea: Mi-am perfecţionat pasul eficient? Eficacitatea are câteva nivele de luat în considerare. Aceste nivele includ comportamentele, antecedente sau comportamentele cauzative. Ele includ, de asemenea consecinţele sau efectele comportamentelor. În final, ele includ beneficiile care sunt derivate din aceste efecte. De exemplu, în implementarea programului de alergare pentru a verifica comportamentele antecedente, ca de exemplu dacă putem alerga distanţa intenţionată într-un anumit timp propus, putem verifica dacă comportamentele antecedente au afectat condiţia fizică în cosecinţă şi putem verifica dacă consecinţele conduc într-adevăr la beneficiile dorite ale unei vieţi pline.

În implementarea programului de atenţie interpersonală, ajutatul nostru poate verifica dacă este într-adevăr atent în mod eficient la ceilalţi. Poate de asemenea verifica dacă atenţia a facilitat implicarea părinţilor săi într-un proces convers cu el. În final, el poate verifica dacă consecinţele converse conduc la beneficiile dorite ale unei vieţi îmbunătăţite.

ÎNŢELEGE PAŞIIBeneficii

Consecinţe

Antecedente

DUPĂ VERIFICAREA PAŞILOR

Reciclarea paşilor

După ce aţi învăţat totul în legătură cu ajutorul şi procesarea, apoi trebuie să învăţaţi despre valoarea reciclării. Viitorul nostru creşte şi dezvoltă liniile în reciclarea ajutorului şi procesării îndemânărilor. Putem utiliza aceste îndemânări ale ajutorului cu noi înşine, la fel de bine ca şi cu ceilalţi. Ele vor servi la a facilita propria noastră procesare.

Clar, condiţia importantă a reciclării îndemânărilor este procesarea îndemânărilor pe care le-am învăţat deja: explorarea, înţelegerea şi acţionarea. Cu feed-back-ul pe care l-am recepţionat din partea mediului pentru acţiunea noastră anterioară reciclăm procesul de ajutor: răspunsul pentru a facilita explorarea mult mai extinsă; personalizarea pentru a facilita înţelegerea mult mai adecvată şi iniţierea pentru a facilita acţiunea mult mai eficientă.

VERIFICAREA PAŞILOR RECICLAREA PAŞILOR

Reciclarea paşilor explorării implică încercarea de a răspunde la realizarea mult mai extinsă a explorării experienţelor ajutaţilor. De exemplu, în implementarea programului de alergare putem recepţiona un feed-back referitor la timpul sau distanţa care ne fac să reexplorăm programele în ceea ce priveşte condiţia fizică. Feed-back-ul ne poate determina să explorăm celelalte dimensiuni ale alergării sau celelalte semnificaţii ale pregătirii. În programul îndemânărilor atenţiei interpersonle ajutatul nostru poate explora celelalte căi ale atenţiei faţă de ceilalţi sau poate trece la aplicarea îndemânărilor sale de observare şi ascultare. În reciclarea explorării putem simplu utiliza feed-back-ul pentru a stimula explorarea mult mai extinsă în legătură cu trecerea înapoi sau înainte sau modificarea paşilor în programul nostru original.

ÎNŢELEGE PAŞIIRăspuns la semnificaţieRăspuns la sentimentRăspuns la conţinut

EXPLORAREA PAŞILOR

Similar, reciclarea paşilor înţelegerii implică încercarea de a realiza o înţelegere mult mai adecvată a scopurilor noastre, prin personalizarea suplimentară a experienţelor ajutaţilor. De exemplu, în programul de alergare, reciclarea explorării ne poate determina să luăm în considerare un nou timp şi o nouă distanţă a scopurilor, în ceea ce priveşte condiţia fizică. În programul de atenţie interpersonală, ajutatul nostru poate stabili noi scopuri în atenţie sau poate trece asupra unor scopuri noi în celelalte domenii ale îndemânării. În reciclarea înţelegerii utilizăm simplu o bază nouă a explorării pentru a dezvolta noi scopuri pentru acţiune.

ÎNŢELEGE PAŞIIPersonalizarea scopurilor

Personalizarea problemelorPersonalizarea semnificaţiei

PAŞII ÎNŢELEGERII

În final, reciclarea paşilor acţiunii implică iniţierea programelor de acţiune, mult mai eficiente pentru realizarea noilor scopuri. De exemplu, în programul de alergare noile scopuri ne pot determina să dezvoltăm noi programe pentru realizarea scopurilor. În programul de atenţie interpersonală, ajutatul nostru poate dezvolta noi paşi în atenţie sau poate trece asupra dezvoltării sau implementării noilor paşi pentru a realiza noi scopuri. În reciclarea acţionării putem simplu utiliza înţelegerea de către noi a noilor scopuri, pentru a dezvolta noi programe de acţiune pentru a realiza acele scopuri. Acum vom trece din nou la reciclare, prin feed-back-ul din partea acţiunii noastre. Ciclul procesării este un ciclu al învăţării în viaţă.

ÎNŢELEGE PAŞIIIniţierea paşilor

Dezvoltarea programelorDefinirea scopurilor

PAŞII ACŢIUNII

Aplicarea îndemânărilor ajutorului la procesele de grup

Putem face orice cu grupuri, mai curând decât putem face cu indivizi. Aceasta nu înseamnă că nu există loc pentru individ în ajutor. Nici că nu putem ajuta simultan indivizii, în timp ce lucrăm cu ei în grupuri. Înseamnă că pentru cele mai multe probleme umane procesele de grup sunt mult mai eficiente şi constituie modul cel mai eficient de tratament. Un ajutător poate vedea mai mulţi ajutaţi deodată. Un ajutător poate afecta rezultatele ajutatului mai bine decât prin ajutorul individual. Valoarea experienţelor împărtăşite este inestimabilă, atât pentru problemele individului, cât şi pentru problemele grupului. Procesele de grup sunt modurile preferate de ajutor.

Este de ajutor să ne gândim la grupuri ca la indivizi. Suntem mai atenţi decât faţă de individ. În acest context, grupurile pot fi eterogene, cu un amestec de oameni şi de probleme sau omogene, cu oameni şi probleme similare. Eterogenitatea oferă o bază experenţială mult mai extinsă, pregătind ajutaţii pentru o varietate de situaţii de viaţă. Omogenitatea oferă o concentrare mult mai intensă pe probleme de viaţă specifice.

Elementele proceselor de grup sunt similare cu cele ale ajutorului individual: implicarea membrilor grupului; explorarea grupului şi a experienţelor individuale; înţelegerea scopurilor grupului şi ale individului; acţionarea pe baza programelor grupului sau ale individului şi reciclarea în grupuri.

PROCESELE DE GRUP - UN MOD PREFERAT DE AJUTOR

În atenţia faţă de ajutaţi sau faţă de perspectiva ajutaţilor de a-i implica în procesele de grup utilizăm aceleaşi îndemânări de ajutor generice, la fel ca cele din ajutorul individual: pregătirea ajutaţilor, contextul şi noi înşine pentru ajutor, atenţia personală, observarea şi ascultarea. Numai o diferenţă reală este între ajutorul individual şi de grup, aceea că noi suntem atenţi la mai mulţi oameni. Aceasta înseamnă că ajutătorii trebuie să se situeze pe ei înşişi ca şi pe ceilalţi ajutaţi într-un grup. În mod obişnuit, un cerc este mult mai facilitativ pentru atenţia mutuală. Ajutătorii trebuie simultan să observe, atât prezentarea ajutaţilor, cât şi a celorlalţi membri, la fel de bine ca şi aspectul dimensiunilor fizice, emoţionale şi intelectuale ale funcţionării ajutatului. Similar, ajutătorii trebuie să asculte cu o ureche la individ şi cu alta la grup pentru a auzi ajutaţii şi conţinutul exprimat. Din nou, pentru ajutător, grupul este un individ, care trebuie implicat în ajutor ca o singură persoană.

FAZELE AJUTORULUI PRE

AJUTĂTOR: Atenţie

AJUTAT: IMPLICARE Membrii grupului

IMPLICAREA MEMBRILOR GRUPULUI

Din nou, în răspuns, ajutătorul trebuie să răspundă la individualitatea unică, la fel ca la experienţele comune ale grupului. Tratând grupurile ca un individ, ajutătorul răspunde la temele comune ale grupului, aşa cum ar trebui să răspundă la expresiile individuale ale individului. Ajutătorul răspunde la conţinuturi, sentimente şi semnificaţiile multiple ale grupului, la fel ca la indivizii din interiorul grupului. Fâcând astfel, ei utilizează următoarea formă pentru sentiment şi semnificaţie: "Tesimţi _________________________ deoarece __________________________în timp ce el/ea se simte _______________________ deoarece _________________________."

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE IAJUTĂTOR: Atenţie Răspuns

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE Experienţele grupului şi ale individului

"Deci te simţi speriat, deoarece poţi greşi, în timp ce ea se

simte speriată, deoarece poate obţine

un alt 10"

EXPLORAREA EXPERIENŢELOR GRUPULUI

Similar, în personalizare, ajutătorul se concentrează pe temele individului şi de asemenea pe temele grupului şi personalizează semnificaţia, problemele, scopurile şi sentimentele prezente. În acelaşi timp, ei personalizează experienţele unice ale variaţilor indivizi implicaţi. Făcând astfel, ei utilizează forma pentru personalizarea problemelor grupului şi individului şi scopurile: " Te simţi ____________________ deoarece nu poţi____________________ şi tu vrei să ___________________."

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I IIAJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE Scopurile individului şi ale grupului

Te simţi dezamăgit, deoarece nu te poţi descurca cu acest curs şi tu eşti dornic să înveţi cum să o faci. Pe de altă parte, ea se simte dezamăgită, deoarece nu poate reuşi să-şi îndeplinească propriul

scop şi ea vrea să înveţe să o facă."

ÎNŢELEGEREA SCOPURILOR GRUPULUI

De asemenea, în iniţiere, ajutătorii iniţiază, atât cu indivizii, cât şi cu grupul ca întreg. Ajutătorii ajută la definirea scopurilor, cât şi la dezvoltarea programelor, atât în cazul indivizilor, cât şi în cazul grupurilor. Făcând asfel, ei utilizează următoarea formă pentru comunicarea scopurilor şi a paşilor programului: "Scopul tău este _______________________ indicat prin ______________ . Primul tău pas este ________________ ."

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I II III

AJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare Iniţiere

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE ACŢIUNE Pe baza programelor grupului şi ale

individului

"Scopul tău este de a reuşi la acest curs, indicat prin luarea examenului. Primul

tău pas este să alcătuieşti un grup pentru a învăţa cum să înveţi acest conţinut."

"Scopul ei este de a deveni independentă. Primul ei pas este de a intra în "programul"

nostru de antrenament."

ACŢIONAREA PE BAZA PROGRAMULUI GRUPULUI

Noi reciclăm în grup, în aceeaşi manieră ca şi cu indivizii – explorare, înţelegere şi acţiune, împreună cu grupul ca întreg - la fel ca şi cu indivizii din interiorul grupului. Astfel, în timp ce membrii grupului acţionează, ei reciclează feed-back-ul din partea acţiunii lor pentru a stimula acţiunea mult mai extinsă. Dacă, de exemplu grupul este nesigur de următoarea etapă sau viitoarea direcţie, atunci ei pot recicla explorarea, înţelegerea şi acţiunea, pe baza dezvoltării cursului preferat de acţiune. Dacă grupul ia în considerare programul antrenamentului îndemârilor, atunci el poate recicla luarea în considerare a grupului de antrenament ca un mod preferat de ajutor.

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I II III

AJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare Iniţiere

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE ACŢIUNE

RECICLAREA ÎN GRUPURIAplicarea îndemânărilor ajutorului la învăţarea ca tratament

La fel cum procesele de grup constituie un mod preferat de ajutor, la fel sunt procesele "învăţării ca tratament (Î.C.T.) un mod preferat al ajutorului de grup. Î.C.T. accentuează învăţarea de către ajutaţi a îndemânărilor necesare pentru a-i ajuta din nou. Î.C.T. este mult mai eficient

în contextul de grup, însă este de asemenea la un nivel înalt dezirabilă cu o bază individuală. Î.C.T. produce rezultate exemplare pentru ajutat, prin transformarea îndemânărilor deficitare ale ajutatului în calităţi.

Elementele Î.C.T. sunt raportate la procesarea ajutatului: pregătirea conţinutului ajutaţilor facilitează implicarea ajutatului; diagnosticarea ajutatului facilitează explorarea ajutatului; propunerea scopurilor cu ajutaţii facilitează înţelegerea ajutaţilor şi programarea cu ajutaţii facilitează acţiunea ajutatului.

ÎNVĂŢAREA CA TRATAMENT - UN MOD PREFERAT DE AJUTOR

În timpul fazei de pre-ajutor, ajutătorii pregătesc ajutaţii să se implice în ajutor. Acum un element nou este introdus - învăţarea conţinutului. Conţinutul îi va învăţa pe ajutaţi îndemânările în domeniile lor dificile. De exemplu, conţinutul îi poate învăţa: îndemânările interpersonale în relaţia cu părinţii lor sau cu cei de sex opus; învăţarea îndemânărilor în diferite domenii sau practicarea îndemânărilor în diferite contexte practice. Apoi, cei care ajută trebuie să pregătească conţinutul pentru ajutaţii lor, la fel cum eu am pregătit această carte pentru cititorii săi. Cei care ajută trebuie nu numai să dezvolte şi să organizeze îndemânările, priceperea şi metodele pentru a-i învăţa. Ei trebuie, de asemenea să raporteze îndemânările la cadrul de referinţă al ajutaţilor Făcând astfel, ei pregătesc conţinutul pentru implicarea ajutaţilor în învăţarea procesului de Î.C.T.

FAZE ALE AJUTORULUI

PREAJUTĂTOR: Atenţie

& Pregătire

AJUTAT: IMPLICARE

PREGĂTIREA PENTRU AJUTAŢI

Cu introducerea învăţării conţinutului, cei care ajută trebuie să procedeze simultan pe două căi: una internă şi alta externă. Cadrele de referinţă interne ale ajutaţilor sunt adresate către sensibilitatea celor care ajută. Cadrele de referinţă externe sunt adresate diagnosticului celui care ajută. La fel cum ajutătorii au răspuns la cadrul de referinţă intern al ajutaţilor, la fel ei răspund acum la cadrul de referinţă extern al conţinutului: ei diagnostichează ajutaţii în termenii nivelului îndemânărilor lor şi a nivelului de cunoştinţe. Astfel, ei facilitează explorarea de către ajutaţi a locului în care se află cu învăţarea experienţei, atât în ceea ce priveşte cadrul de referinţă intern, cât şi extern. Făcând astfel, cei care ajută continuă să utilizeze forma pentru răspunsul la sentiment şi semnificaţie.

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE IAJUTĂTOR: Atenţie Răspuns & & Pregătire Diagnostic

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE

"Te simţi supărat, deoarece rezultatele au fost atât de proaste."

EXPLORAREA DEFICITELOR ÎNDEMÂNĂRILOR

Similar cu diagnosticele disponibile, cei care ajută pot proceda pentru a stabili scopurile cu ajutaţii din partea cadrului de referinţă extern al conţinutului. Cei care ajută lucrează cu ajutaţii pentru a dezvolta scopurile bazate pe diagnosticul nivelului îndemânării şi a nivelului de cunoştinţe al ajutaţilor. Din nou, în mod obişnuit scopurile sunt paşii îndemânării sau nivelul îndemânării pe care ajutaţii nu-l pot perfecţiona satisfăcător, la fel ca şi orice suport de cunoştinţe pe care ei îl pot realiza pentru a perfecţiona acei paşi. În acelaşi timp, cei care ajută personalizează acele scopuri din partea cadrului de referinţă intern al ajutaţilor. Astfel, ei facilitează înţelegerea de către ajutaţi a locului în care se află în raport cu locul în care vor să fie cu învăţarea experienţei. Făcând astfel, cei care ajută continuă să utilizeze forma pentru personalizarea problemelor şi scopurilor.

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I II AJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare & & & Pregătire Diagnostic Stabilirea scopului

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE

"Te simţi dezamăgit, deoarece nu ai făcut mai bine şi eşti hotărât să o faci."

ÎNŢELEGEREA SCOPURILOR ÎNDEMÂNĂRII

În sfârşit, cei care ajută lucrează cu ajutaţii pentru a dezvolta programele pentru realizarea scopurilor din partea cadrului de referinţă extern al conţinutului. În acelaşi timp, cei care ajută lucrează cu ajutaţii pentru a individualiza şi iniţia programul de acţiune din partea cadrului de referinţă intern al ajutaţilor. Cei care ajută lucrează pentru a defini scopurile şi a dezvolta programele, atât în termenii nevoilor (externe) ale ajutaţilor, cât şi a dorinţelor (interne) ale ajutaţilor. Astfel, ei facilitează acţionarea ajutaţilor pentru a ajunge de unde sunt acolo unde vor să fie cu învăţarea experienţei. Făcând astfel, cei care ajută continuă să utilizeze forme pentru comunicarea scopurilor şi a paşilor programului.

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I II IIIAJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare Iniţiere & & & & Pregătire Diagnosticare Stabilirea scopului Programare

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE ACŢIONARE

"Scopul tău este de a îmbunătăţi performanţa ta, indicat prin rezultatele la text. Primul tău pas este de a

începe cu problema cea mai imediată trecerea testelor."

ACŢIONAREA PE BAZA PROGRAMULUI ÎNDEMÂNĂRII

Î.C.T. este reciclat în exact aceeaşi manieră ca orice alt proces de ajutor. Acţionarea ajutatului determină feed-back-ul. Feed-back-ul stimulează şi mai mult diagnosticarea şi răspunsul la explorare. Explorarea generează stabilirea scopului şi personalizarea pentru înţelegere. Înţelegerea facilitează individualizarea şi iniţierea programelor pentru acţiune. Reciclarea continuă în Î.C.T. ca în viaţa obişnuită: este direct raportată la dezvoltare. Într-adevăr ele sunt unul şi acelaşi lucru: reciclarea procesării şi învăţarea noilor îndemânări definesc dezvoltarea în viaţă.

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I II IIIAJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare Iniţiere & & & & Pregătire Diagnosticare Stabilirea scopului Individualizare

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE ACŢIONARE

RECICLAREA ANTRENAMENTULUI ÎNDEMÂNĂRILOR

Sumar

În reciclarea procesului de ajutor putem dori să conceptualizăm acest proces în termenii pe care i-am stabilit: atenţie, răspuns, înţelegere, acţiune. Dacă ştim cum fiecare din aceste îndemânări de ajutor se raportează la fazele procesării umane, atunci nu vom fi niciodată rătăciţi în orice am face

în viaţă. Într-adevăr incidentele critice care sunt acum crize pentru noi devin simplu oportunităţi pentru reciclarea îndemânărilor noastre.

NIVELE ALE AJUTORULUI5.0. Iniţiere

4.0. Personalizare 3.0. Răspuns 2.0. Atenţie 1.0. Neatenţie

Trecând prin procesul de ajutor odată cu ajutatul putem intensifica şi ajuta experienţa. Dar dezvoltarea nu este statică. Dezvoltarea este un proces de lungă durată. Dezvoltarea persoanei este constant implicată în procesarea într-o continuă spirală extinsă a vieţii. Această spirală accentuiază propriul nostru efort de a îmbunătăţi constant funcţionarea noastră şi contribuţia noastră în lume.

FAZE ALE AJUTORULUI

PRE I II IIIAJUTĂTOR: Atenţie Răspuns Personalizare Iniţiere

AJUTAT: IMPLICARE EXPLORARE ÎNŢELEGERE ACŢIONARE

RECICLARE

Aveţi cunoştinţe acum despre reciclarea procesului de ajutor. Veţi dori să practicaţi aceste îndemânări toată viaţa voastră în toată existenţa, situaţiile de învăţare şi de muncă.

Studiu de caz # 10. - Ajutorul calificat

PROCESAREA AJUTATULUI/RECICLAREA DE CĂTRE AJUTĂTOR

TIP DE RĂSPUNS

Tom: "Ştii, am încercat să lămuresc lucrurile cu părinţii mei.Dar lucrurile nu au mers în felul în care le-am repetat."Ajutător: "Eşti puţin supărat, deoarece repetiţia nu a ţinut."Tom: " Da, poate nu m-am controlat în timp ce am fost atent la ei, dar vreu cu adevărat să încerc."Ajutător: " Eşti de asemenea supărat, deoarece ai pierdut cheia verificării paşilor."Tom: "Da, dar sunt mai dezamăgit de reacţia lor faţă de mine. Am încercat cu adevărat să fiu atent faţă ei. Şi ei continuă să mă ţină deoparte."

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

Ajutător: "Eşti dzamăgit, pentru că ei nu recepţionează atenţia ta."Tom: "Poate ei nu sunt pregătiţi pentru asta sau sunt suspicioşi în legătură cu asta."Ajutător: "Eşti nesigur, deoarece ei pot gândi că eşti atent pentru a le cere ceva mai mult."Tom: " Este adevărat. Adesea le ceream în trecut. Poate ei nu sunt cu adevărat pregătiţi pentru o schimbare din partea mea."Ajutător: "Eşti cu adevărat trist, deoarece ai ieşit din viaţa lor."Tom: "Poate nu sunt încă pregătit."Ajutător: "Eşti cu adevărat dezamăgit de tine, deoarece nu te-ai depărtat de ei (?)"Tom: "Ei înseamnă atât de mult pentru mine!"Ajutător: "Te-ai angajat să faci să mergă lucrurile cu ei."Tom: "Da. Mi-am revizuit programul şi-am creeat ceva mai mulţi paşi de control. Pot reuşi."Ajutător: "Eşti hotărât să o scoţi la capăt cu ei. Poate avem nevoie să lucrăm asupra unui pas care să-i lase să cunoască faptul că tu încerci cu adevărat să te schimbi – să-i ajute să-ţi acorde mai multă atenţie."Tom: "Îmi doresc doar ca părinţii mei să mă poată asculta, în loc să ţipe la mine tot timpul."Ajutător: "Ai spus că părinţii tăi ţipă mult la tine şi nu acordă prea multă atenţie la ceea ce spui."Joan: "Părinţii lui şi ai mei la fel.Sincer, ei ne tratează ca şi cum am fi nişte copilaşi."Ajutător: "Eşti destul de furioasă pe ei."Tom: "Ei trăiesc într-o lume de vis."Ajutător: "Te deranjează că ei sunt în afara realităţii."Joan: "Ei nu ştiu că lumea reală în ziua de azi este un lucru cu totul nou."Ajutător: "Te simţi înfuriat, deoarece ei nu ştiu chiar ce se întâmplă."Tom: "Îmi doresc doar să fie de acord cu noi."Ajutător: "Eşti cu adevărat nemulţumit, deoarece ei sunt întotdeauna în spatele tău."Joan: "Amândoi suntem nemulţumiţi. Vedeţi, am făcut câteva planuri. Doar că ei nu cred că suntem destul de maturi pentru a ne descurca."Ajutător: "Este frustrant când părinţi tăi nu acceptă capacitatea ta."Tom: "Să ştii că aşa este! Adică, tot ce vrem este să locuim împreună. Nu este mare lucru în ziua de azi, nu-i aşa? Dar ei sunt aşa de meschini, încât ei cred că ne vom ruina viaţa."Ajutător: "Vă simţiţi furioşi, deoarece ei nu vor să vă lase să luaţi propriile decizii."Joan: "Exact! Am încercat să fiu responsabilă, dar asta nu m-a ajutat. Nu ştiu cum am

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI

PERSONALIZAREA PROBLEMEI

PERSONALIZAREA SCOPULUI

INIŢIEREA UNUI PAS AL PROGRAMULUI

RĂSPUNS LA CONŢINUT

RĂSPUNS LA SENTIMENTRĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIERĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIERĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIE

PERSONALIZAREA SEMNIFICAŢIEI

presupus noi că-i vom convinge că suntem practic adulţi."Ajutător: "Ceea ce rezultă de aici este că amândoi sunteţi sătui de faptul că ei vor să vă ţină în lesă şi voi vreţi să vă trăiţi propria viaţă în termenii voştri şi nu ai lor."Tom: "Este o situaţie cu adevărat încurcată din orice parte o priveşti."Ajutător: "Este un sentiment mizerabil, deoarece chiar dacă sunteţi înfuriaţi pe părinţii voştri încă vă pasă detul de mult de ceea ce cred ei."Joan: "Eu m-am gândit la asta."Tom: "Ei bine, cred că mi-am pus câteva întrebări. Adică, cum să ne ajutăm când părinţii noştri se uită tot timpul doar la partea proastă?"Ajutător: "Deci nu este atât de uşor Tom, deoarece nu ai destulă încredere în tine pentru a fi sigur că faci lucrurile cum trebuie."Joan: "Este ca şi cum- ei bine, când părinţii mei îmi spun ce să fac mă face să fiu în defensivă. Dar când sunt singură - nu ştiu – dacă noi mergem înainte şi apoi descoperim că facem o greşeală?Ajutător: "Te procupă asta, deoarece ai înţeles care este cel mai bun lucru de făcut, indiferent de ce vor ceilalţi să faceţi."Tom: "Uf! Adică - ei bine, o iubesc prea mult pe Joan pentru a vrea să fac ceva dintr-un motiv greşit - chiar să mă întorc la părinţii mei, de exemplu."Ajutător: "Este înspăimântător, deoarece nu poţi fi sigur că ceea ce faci este un lucru bun pentru un motiv bun."Joan: "Asta este. Nu cred că suntem chiar pregătiţi să locuim împreună dacă părinţii tăi sunt împotriva acestui lucru."Ajutător: "Te simţi speriată, deoarece nu te poţi opri să nu asculţi de prinţii tăi, chiar dacă vrei să iei singură decizii care să reflecte cine eşti."Tom: "Da. Trebuie să fim noi înşine."Ajutător: "Eşti sigur că vrei să fii tu însuţi, chiar dacă uneori nu ştii sigur ce înseamnă asta cu adevărat."Ajutător: "Mie mi se pare că scopul vostru nu este cu adevărat să locuiţi împreună - ci acela să descoperiţi o cale de a lua decizii bazate pe propriile voastre valori, mai curând decât să acţionaţi după valorile celorlalţi. Aceasta înseamnă cu adevărat să fiţi capabili să utilizaţi valoarea voastră personală pentru a decide dacă veţi locui sa nu împreună."Tom: "Da, dar doar atât. Chiar şi când ştiu că ceva este important se pare că nu mă pricep ce trebuie să fac."Ajutător: "Este iritant când nu te pricepi cum să trăieşti după propriile tale valori. Primul lucru pe care-l puteţi face este să exploraţi valorile voastre şi apoi să faceţi o listă cu toate lucrurile care sunt importante pentru voi."Joan: "Sigur, dar cum ne va ajuta asta pe noi să ştim ce

PERSONALIZAREA

SEMNIFICAŢIEI

PERSONALIZAREA PROBLEMEI

PERSONALIZAREA SENTIMENTULUI

PERSONALIZAREA SCOPULUI

RĂSPUNS LA SEMNIFICAŢIEDEFINIREA SCOPULUI

INIŢIEREA PRIMULUI PAS

INIŢIEREA PAŞILOR INTERMEDIARI

INIŢIEREA ORARELOR

INIŢIEREA ÎNTĂRIRII

RĂSPUNS LA

trebuie să facem?"Ajutător: "Ei bine, odată ce veţi şti ce este important veţi putea da prioritate valorilor voastre, decizând care dintre ele este mai importantă, apoi următoarea ca importanţă, etc. Apoi puteţi utiliza toate aceste informaţii pentru a lua decizia."Tom: "Am priceput – vreţi să spuneţi că unele din valorile noastre, probabil influenţează decizia noastră, mai mult decât ceilalţi şi noi trebuie să ştim să luăm decizia cea mai bună."Ajutător: "Aşa este. Când credeţi, puteţi face o listă cu valorile şi priorităţile voastre, astfel încât să ne putem întâlni împreună şi să le discutăm."Joan: "Putem face aceasta în această după-amiază şi diseară."Ajutător: "Bine. Dacă puteţi face asta, atunci mă voi întâlni cu amândoi joi să revizuim ce aţi făcut şi să arătaţi cum utilizaţi aceste valori sistema-tic pentru a face cele mai bune alegeri pentru voi."Tom: "Cred că ne vom simţi mai bine odată ce vom lucra acest lucru până la capăt."Ajutător: "Deja vă veţi simţi mai bine, imediat ce veţi şti că sunteţi capabili să luaţi cea mai bună deci- zie, bazată pe lucrurile care sunt cu adevărat importante pentru voi."

SEMNIFICAŢIE

CAPITOLUL VI

AJUTORUL - RECICLAREA PROCESĂRII AJUTATULUI

Vedere de ansambluAţi practicat fiecare din îndemânările ajutorului : atenţie, răspuns,

personalizare şi iniţiere. Puteţi acum ajuta altă persoană să exploreze, să înţeleagă şi să acţioneze.

Înainte de a face următoarele exerciţii luaţi-vă câteva minute şi recapitulaţi rapid "Arta ajutorului".

Implementarea paşilorExerciţiul 67: Revizuirea paşilor programului

Vedere de ansamblu

Implementarea paşilor ne permite să implementăm programele noastre. Ele include revederea, repetarea şi revizuirea paşilor.

IntroducereRevederea este primul pas al implementării şi implică revederea

tuturor paşilor din program. Ne dă o şansă să ne asigurăm că am inclus toţi paşii necesari.

InstrucţiuniÎntoarceţi-vă la programul vostru din exerciţiul 66, din această lucrare

practică. Revedeţi toţi paşii programului: definirea scopului vostru, paşii programului vostru, timpul orarului şi întăririle. Acestea vă vor ajuta când vă veţi schiţa programul. Indicaţi orice schimbări pe care le faceţi, în spaţiul furnizat.

ExempluHal a dezvoltat un program de alergare pentru el. El a revăzut definiţia

dată de el scopului, paşii programului său, timpul orarului şi întăririle sale. Era sigur în acest punct că programul era complet.

ExerciţiuRvederea :

____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Exerciţiul 68 : Repetarea paşilor programuluiIntroducere

Acest exerciţiu vă va ajuta să practicaţi următorul pas al implementării programului – repetarea paşilor. Repetarea implică practicarea îndemânării în mod precaut, înaintea încercării paşilor finali ai programului. Repetiţia creşte probabilitatea realizării scopului.

Instrucţiuni

Citiţi următoarele situaţii şi indicaţi cum ajutatul poate repeta îndemânarea, înaintea încercării scopului actual.

Exemplu

Un bărbat tânăr defineşte scopul său ca, aşteptarea de a comunica eficient cu soţia sa, indicat prin răspunsul la sentimentele ei şi la conţinut.

El poate repeta paşii scopului său prin: practicarea îndemânărilor sale în ceea ce priveşte răspunsul în situaţia din clasă pentru a se asigura stăpânirea îndemânărilor, înaintea realizării scopurilor.

Exerciţiu

1. O femeie tânără vrea să fie onestă cu prietenul ei, indicat prin cantitatea de timp pe care o petrece împărtăşindu-i sentimentele adevărate.

Ea poate repeta paşii scopului prin: ______________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

2. Un muncitor vrea un salariu mai mare, indicat prin abilitatea sa de a cere şefului său o mărire de salariu.

El poate repeta paşii scopului său prin: ____________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

3. O alcoolică vrea să facă faţă problemelor ei cu băutura, indicat prin abilitatea ei de a-şi anunţa familia că este alcoolică.

Ea poate repeta paşii scopului său prin: ___________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

Exerciţiul 69 : revizuirea paşilor programului sau scopurilorIntroducereRevizuirea este al treilea pas al implementării. Când acţionăm pe baza

programelor noastre primim un feed-back, care va indica dacă trebuie să revizuim nişte paşi sau scopuri din programele noastre.

InstrucţiuniCitiţi următoarele situaţii ale ajutatului şi revizuiţi programele în funcţie

de feed-back-ul furnizat.

ExempluScopul unei femei este de a alerga trei mile în 25 minute, timp de 6

săptămâni. În a patra săptmână a programului ei realizează că scopul este nerealist.

O revizuire posibilă ar putea fi, în loc de a alerga 3 mile în 25 minute să revizuiască timpul la 30 minute.

Exerciţiu

1. Scopul unui student de colegiu este de a citi un nou roman pe săptămână, dar el realizează că nu are destul timp pentru a face asta.

O posibilă revizuire ar putea fi __________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

2. Un tânăr director a început să conducă 3 proiecte, dar a descoperit că îndemânările sale în management sunt slabe. El nu vrea ca proiectele să eşueze.

O posibilă revizuire ar putea fi __________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

3. Un doctor şi-a pus pacientul la o dietă de 1,000 calorii pe zi. După o săptămână, feed-back-ul indică, că pacientul său nu poate ţine această dietă, deoarece pacientul nu ştie cum să calculeze caloriile.

O posibilă revizuire ar putea fi __________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

Iniţierea verificării paşilor

Vedere de ansambluPutem construi cu succes programele noastre, prin dezvoltarea înainte,

în timpul sau după verificarea paşilor. Verificarea paşilor accentuiază resursele fizice, emoţionale şi intelectuale de care avem nevoie pentru a completa fiecare pas. Revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului" pentru mai multe informaţii asupra iniţierii verificării paşilor.

Exerciţiul 70 : Iniţierea verificării paşilor Introducere

Acest exerciţiu vă va face capabil să dezvoltaţi programele detaliat, astfel încât să asiguraţi succesul scopurilor voastre. Verificarea paşilor accentuiază lucrurile la care trebuie să ne gândim înainte, în timpul şi după perfecţionarea fiecărui pas. Înaintea verificării paşilor întrebaţi şi răspundeţi la întrebarea: "De ce resurse aveţi nevoie pentru a fi capabil să perfecţionaţi pasul cu succes?" În timpul verificării paşilor întrebaţi şi răspundeţi la întrebarea: "Am perfecţionat pasul corect ?" După verificarea paşilor întrebaţi şi răspundeţi la întrebarea: "Am perfecţionat pasul eficient ?".

InstrucţiuniCitiţi următoarele programe. Completaţi fiecare pas în mod adecvat

înainte, în timpul şi după verificarea paşilor.

Exemplu

O femeie în vârstă de 40 de ani stabileşte scopul său:

"Vreau să fiu în formă, indicat prin numărul de mile pe care să le alerg – merg."

ALEARGĂ/ MERGI 2 MILE _______________________ 1. Încălzire ALEARGĂ/MERGI 2. Aleargă o milă O MILĂ JUMĂT. 3. Merge un sfert de milă ________________________ 4. Aleargă 3 sferturi milă 1. Se încălzeşte 5. Se linişteşte ALEARGĂ/MERGI 2. Aleargă o jum de milă O MILĂ 3. Merge un sfert de milă

_____________________ 4. Aleargă o jum milă 1. Încălzire 5. Merge un sfert de milă DEZVOLTAREA 2. Aleargă un sfert milă 6. Se linişteşte EX.PROGRAM. 3. Aleargă un afert milă _________________ 4. Aleargă un sfert milă 1. Citeşte despre aler- 5. Aleargă un sfert milă gare şi exerciţii 6. Se linişteşte 2. Identifică timpul de exerciţiu 3. Identifică poziţia 4. Dezvoltă exerci- ţiile de încălzire

____________________________________________________________________________________________ ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE:

Am măsurat distanţa? Am echipamentul? Ce simt în legătură cu Îmi place echipamentul? Am un cronometru? alergarea? Îmi place ruta? Am pantofi buni de alergare?____________________________________________________________________________________________ ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL:

Înţeleg ceea ce am citit? Cât de tare respir? Este motivaţia mea încă Cât de tare respir? puternică? Cum mă simt?____________________________________________________________________________________________ DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ:

Ştiu ce să fac? Am acoperit distanţa? Mă simt mult mai relaxat? Care a fost timpul meu? Ştiu când să încep? Care a fost timpul meu? Devine mai uşor? Mă simt ma sănătos acum?____________________________________________________________________________________________

Exerciţiu

1. O mamă în devenire, în vârstă de 28 de ani stabileşte scopul său:

"Vreau să mănânc mai sănătos, indicat prin numărul de calorii pe care să le mănânc în fiecare săptămână, din cele patru grupe de mâncare de bază." PREGĂTEŞTE MÂNCARE SĂNĂTOASĂ ____________________________________ CUMPĂRĂ MÂNCARE 1.Acordă o parte din timp pentru asta. SĂNĂTOASĂ 2.Face meniul. IDENTIFICĂ RIS- _______________________ 3.Face gustări CURILE MÂNCĂ 1.Face bugetul. ÎNVAŢĂ DES- RII NESĂNĂTOA 2.Decide de unde să cumpere. PRE CELE PA- SE 3.Decide când să cumpere. TRU GRUPE _________________ DE MÂNCARE 1.Vorbeşte cu un economist._____________ 2.Citeşte cărţile recomandate.1.Vorbeşte cu un 3.Face un curs de nutriţie.economist sa un 4.Identifică mâncărurile care sunt nutriţionist;2Citeş- nesănătoase.te cărţile rcomandate.ÎNVAŢĂ DESPRE CELE PATRU GRUPE DE MÂN-CARE_______________________3.Identifică diferitele mâncă-ruri din fiecare grupă de hrană.

____________________________________________________________________________________________ ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE:

____________________________________________________________________________________________ ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL:

____________________________________________________________________________________________ DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ:

____________________________________________________________________________________________

2.Un fiu în vârstă de 20 de ani stabileşte scopul său:

" Vreau să dezvolt o relaţie mai bună cu tatăl meu, indicat prin numărul de conversaţii pe care să le iniţiez cu el."

INIŢIEREA CONVERSAŢIEI ______________________________ ANGAJAREA TATĂLUI 1.Sunt atent, îl observ şi îl ascult. _______________________ 2.Vorbesc despre ceva important. PROGRAMUL ORE- 1.Să-i spun că vreu să iau masa 3.Îi cer un sfat sau îi împărtăşesc LOR DE MASĂ cu el. gânduri. __________________ 2.Verific timpul împreună cu el. IDENTIFICĂ TE- 1.Descoper timpul exactMELE CONVER- pentru mese.SAŢIEI 2.Îmi fac orarul în fiecare_______________ săptămână.1.Temele importante.2.Temele pe care el poate fi capabil să lerelateze.3.Temele în legătură cu care el poate fi capabilsă-mi dea un sfat.

____________________________________________________________________________________________

ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE:

____________________________________________________________________________________________

ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL:

____________________________________________________________________________________________

DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ:

____________________________________________________________________________________________

3. Managerul unei mici firme de afaceri defineşte scopul său ca:

"Vreau să cresc productivitatea departamentului meu, indicat prin numărul de scopuri pe care să le definesc, scriind detaliat programul pentru ele.

IDENTIFIC RESURSELE FIZICE NECESARE IDENTIFIC RESUR- _________________________________ SELE NECESARE 1.De ce resurse fizice am nevoie? OAMENILOR 2.De ce resurse emoţional-interpersonale ___________________ am nevoie? STABILESC O LINIE 1.Determin expertiza. 3.De ce resurse intelectuale am nevoie? DE LUCRU 2.Descoper cine este dis- ___________________ ponibil.IDENTIFIC OBIEC- 1.Determin puncteleCTIVELE PROGRA- moarte ale întregiiGRAMULUI organizări.___________________ 2.Stabilesc punctele1.Iau în considerare moarte ale fiecăruitoate obiectivele orga- scop.nizării.2.Determin rolul pe careîl joacă programul meuîn organizare.3.Categorizez domeniul de lucru din programulmeu, prin care trebuie săopereze scopurile.

____________________________________________________________________________________________

ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE:

____________________________________________________________________________________________

ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL:

____________________________________________________________________________________________

DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ:

____________________________________________________________________________________________

Reciclarea paşilor

Vedere de ansambluReciclarea este procesarea continuă, care produce o acţiune mult mai

eficientă. Utilizăm feed-back-ul pe care îl primim din partea acţunii, pentru a stimula mai multă explorare, mai multă înţelegere (stabilirea scopului) şi acţiune mult mai eficientă. Revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului" pentru mai multe informaţii asupra reciclării.

Exerciţiul 71: Recuclarea paşilorIntroducereUrmătorul exerciţiu vă va ajuta să examinaţi metodele reciclării.

InstrucţiuniÎn următoarele situaţii identificaţi reciclarea paşilor şi treceţi acest

lucru în spaţiul furnizat.

Exemplu

Un adult de vârstă medie are scopul de a explora posibilele noi cariere pentru el. El a acţionat asupra acestui scop şi a recepţionat feed-back-ul în legătură cu unele noi cariere. Feed-back-ul l-a determinat să recicleze paşii Explorare- Înţelegere- Acţionare în legătură cu prezenta carieră, pentru a determina dacă el poate să rămână în această carieră, la urma urmei.

Reciclarea pasului este explorarea, înţelegerea, acţiunea prezentei cariere pentru a determina dacă el poate să rămână în această carieră sau să-şi schimbe cariera.

Exerciţiu1. O tânără femeie caută o separare legală de soţul ei, să înceapă

acţiunea şi el să se mute din casa lor. După câteva luni, feed-back-ul pe care l-a recepţionat a determinat-o să reexploreze decizia ei.

Reciclarea pasului este _________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

2. O studentă de colegiu a primit un 10 la ora de informatică atunci când ea credea că va eşua. Ea a decis să reexploreze computerele ca pe o posibilă carieră.

Reciclarea pasului este ________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

3. O femeie de vârstă mijlocie, frecventând colegiul pentru prima dată primeşte numai 10 în primul an. Ea stabileşte un nou scop pentru ea… să câştige bursa Bachelor.

Reciclarea pasului este ________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

4. Un cetăţean în vârstă, interesat în ceea ce priveşte condiţia sa fizică dezvoltă un program de mers. El realizează scopul său cu o lună înaintea orarului, astfel încât el stabileşte un nou scop mult mai dificil şi scrie un program pentru realizarea lui.

Reciclarea pasului este ________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

5. Un bărbat de 30 ani îndeplineşte scopul său de a se lăsa de fumat. El decide să stabilească un nou scop… de a lua mese nutritive.

Reciclarea pasului este ________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

Aplicarea îndemânărilor ajutorului la procesele de grup

Vedere de ansambluPentru cele mai multe probleme umane, procesele de grup sunt

modurile cele mai eficiente de tratament. Nu este nimic din ceea ce putem face cu grupurile pe care să nu-l facem cu indivizii. Elementele proceselor de grup sunt similare cu cele ale ajutorului individual: implicarea membrilor grupului, explorarea experienţelor grupului şi individului, înţelegerea scopurilor grupului şi individului, acţionarea pe baza programelor de grup şi ale individului şi reciclarea în grupuri.

Exerciţiul 72 : Pregătirea grupuluiIntroducerePregătirea ajutaţilor pentru grup implică trei paşi de bază :

* Angajarea grupului: Necesită salutarea formală a grupului şi stabilirea cadrului de referinţă comun.

* Informarea grupului: Se informează pe cine vor vedea, unde şi când se va întâlni grupul, cum va ajunge acolo şi care va fi scopul general.

* Încurajarea grupului: Dă membrilor grupului un motiv specific pentru a fi implicaţi în procesele de grup.

InstrucţiuniPresupuneţi că sunteţi liderul următoarelor grupuri. Scrieţi afirmaţiile în

cea ce priveşte angajarea, informarea şi încurajarea necesare pentru a pregăti grupurile.

Exemplu

Grup de observatori:

Angajare

Salutul şi numele: "Bună dimineaţa, acesta este supreveghetorul grupului."

Informare

Când şi unde: La clădirea Clark pentru 10 săptămâni începând de la 1 mai, la ora 6.30 p.m. camera 2004.

Cum ajung acolo: Mergeţi la sud de campus, după cafenea şi luaţi liftul pentru atajul 2.

Încurajare

Scop general: Să înveţe noi tehnici pentru control.

Formulă de salut: "Bună dimineaţa. Acesta este supraveghetorul grupului. Grupul se va întâlni în clădirea Clark, aici în campus, la camera 2004, la 6.30 p.m. pentru 10 săp- tămâni, începând de la 1 mai. Clădirea Clark este localizată la sud în campus, la stânga de cafenea. Intraţi pe uşa din faţă şi luaţi liftul pentru etajul 2. În timpul şedinţelor de grup vom învăţa noi tehnici pentru control."

Exerciţiu

1. Un grup de alergare:

Angajare

Salut şi nume: ______________________________________________________________ ______________________________________________________________

Informare

Când şi unde: ______________________________________________________________ ______________________________________________________________

Cum să ajungă acolo: ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________

Încurajare

Scop general: ______________________________________________________________ ______________________________________________________________

Formulă de salut: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

2. Un grup de studiu

Angajare

Salut şi nume: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Informare

Când şi unde : _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Cum să ajungă acolo: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Încurajare

Scop general: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Formulă de salut: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

3. Un grup de lucru pentru mamele singure.

Angajare

Salut şi nume: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Informare

Când şi unde: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Cum să ajungă acolo: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Încurajare

Scop general: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Formulă de salut: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Exerciţiul 73 : Pregătirea noastră pentru grupIntroducerePregătirea noastră pentru grup înseamnă că noi trebuie să fim pregătiţi

să lucrăm cu mulţi ajutaţi deodată, eficient. Există trei paşi implicaţi în pregătirea noastră pentru grupuri:

* Revizuirea (revederea) informaţiei despre grup şi membrii săi individuali.

* Revederea scopurilor grupului şi scopul pentru grup.

* Relaxarea corpului nostru şi a minţii noastre înaintea şedinţei de grup actuale.

InstrucţiuniÎn exerciţiile de mai jos, enumeraţi prima dată nişte informaţii pe care

trebuie să le revedeţi, înainte de a vă întâlni cu grupul vostru, apoi enumeraţi câteva informaţii cu privire la scopurile pe care vă aşteptaţi să le realizaţi cu grupul vostru şi în final, enumeraţi câteva căi prin care vă puteţi relaxa înainte de grupul de întâlnire.

ExempluPregătirea pentru un grup cu anxietate faţă de matematică poate fi

următoarea:

1. Revederea informaţiei:Revederea scopurilor la testul de matematică a membrilor

grupului. Revederea notelor pentru şedinţele de grup anterioare. Revederea măsurătorilor pre-test din timpul primei săptămâni a grupului.

2. Revizuirea scopurilor: Membrii grupului să fie capabili să descrie anxietatea faţă de

matematică. Să învăţăm studenţii o cale să se relaxeze în timpul testului.

Membrii grupului să exploreze voluntar experienţele lor, de la o săptâmână la alta, în grup.

3. Tehnici de relaxare:Alerg uşor, 1-2 mile pe zi, în grup.

Fac o plimbare sprintenă împrejurul campusului. Meditez în birou pentru 15 minute.

ExerciţiuPresupuneţi că sunteţi liderul unui grup de exerciţii fizice pentru o

săptămână.

1. Revizuirea informaţiei: _________________________________________________________ (Ce informaţie puteţi _________________________________________________________ revizui despre grup ?) _________________________________________________________ _________________________________________________________

2. Revizuirea scopurilor: _________________________________________________________ (Enumeraţi câteva sco- _________________________________________________________ puri posibile ale grupului) _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________

3. Tehnnici de relaxare: _________________________________________________________ (Cum trebuie să vă re- _________________________________________________________ laxaţi înainte de grup ?) _________________________________________________________ _________________________________________________________ _______________________________________________________---

Exerciţiul 74: Distingerea atenţiei personale în grupIntroducereAtenţia personală pentru grup implică postura dvs. pentru a furniza

atenţia completă faţă de întregul grup. Atenţia personală pentru grup implică următoarele îndemânări:

1. Poziţia dreaptă: Să staţi complet cu faţa spre grup. Plasaţi-vă la un punct în unghi drept (vedeţi diagrama de mai jos), de la oamenii din extrema dreaptă şi stângă.

0

DIAGRAMA POZIŢIEI Extremă 0 0 Extremă DREPTE Stângă 0 0 Dreaptă

0 Ajutător

Puteţi avea nevoie să vă mutaţi atenţia la membrii individuali ai grupului, dar amintiţi-vă că reîntoarcerea la o poziţie dreaptă cu întregul grup este scopul complet.

2. Înclinarea în faţă: Poziţia corpului vostru de a se înclina în faţă, la aproximativ 10 sau 20 grade faţă de grup. Când sunteţi aşezaţi ar trebui să vă odihniţi braţele confortabil pe coapse, într-o poziţie complet în faţă. Când staţi în picioare apropiaţi distanţa fizică cu grupul, prin mutarea treptat mai aproape de el, la un punct care a fost prezentat. Grupurile sunt mult mai atente când liderul/ cel care ajută se mută în spate şi departe de grup într-un mod moderat.

3. Contactul vizual: Ajutătorul/liderul trebuie să se asigure să stabilească un contact vizual plin de semnificaţie cu fiecare membru al grupului, în timp ce observă grupul ca întreg. Contactul vizual funcţionează cel mai bine în grupuri, când este direcţionat la fiecare membru al grupului scurt şi se mută încet de la o parte a grupului la cealaltă. Amintiţi-vă este bine să stabiliţi un contact vizual prelungit cu un membru al grupului când este nevoie. Totuşi scopul este să reglaţi contactul vostru vizual cu întregul grup.

4. Mişcări care nu distrag: Liderul trebuie să reţină din partea mişcărilor idiosincrazice că ele pot comunica dezinteresul pentru grup sau indivizi (de exemplu, privim pe fereastră sau batem cu degetul pe birou în timp ce membrii vorbesc).

Puteţi utiliza următoarea scală pentru măsurarea atenţiei eficiente faţă de grupuri:

* Atenţie înaltă: Poziţie dreaptă, contact vizual cu întregul grup, înclinare la 10-20 grade şi mişcări care nu distrag.

* Atenţie moderată: Poziţie dreaptă, contact vizual cu 50 % din grup, înclinarea încet în faţă, câteva mişcări care distrag.

* Atenţie coborâtă: Poziţie care nu este dreaptă, gârbovire, puţin contact vizual, gesturi care distrag.

Instrucţiuni

Observaţi următorii indivizi conducând un grup şi evaluaţi nivelul lor de atenţie personală, prin plasarea unui semn alături de nivelul lor corespunzător. Apoi scrieţi deficitele atenţiei personale pe care le-aţi observat.

Exemplu

Imaginaţi-vă că mergeţi prin casă. Instructorul este aşezat pieziş pe un scaun, cu un picior bălăngănind peste braţul scaunului. În timp ce grupul începe, el îşi bea cafeaua şi apoi trece dintr-o parte în alta în timp ce bate cu stiloul în actele sale.

Nivel de atenţie personală: Înalt ______ Mediu ______

Coborât *

Deficite personale: Nu stabileşte contact vizual, îşi bea cafeaua mergând în jurul scaunului, nu se uită în faţă, piciorul bălăngănit peste braţul scaunului, bate cu stiloul pe acte.

Exerciţiu

1. Observaţi membrii unei familii în timp ce el/ ea vorbeşte celorlalţi membri ai familiei despre ceva important pentru ei.

Persoană observată: __________________________________________________________________

Nivel de atenţie personală: Înalt ____ Mediu ____ Coborât ____

Deficite personale: ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________

2. Observaţi un profesor sau un antrenor al îndemânărilor grupului, în timp ce el/ea furnizează un material important pentru clasă sau grup.

Persoană observată: __________________________________________________________________

Nivel de atenţie personală: Înalt _____ Mediu _____ Coborât _____

Deficite personale : __________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________

3. Dacă este posibil mergeţi la o clinică sau la un centru pentru grupuri de alergare. Cereţi să participaţi în grup, ca observator. Observaţi liderul în timp ce el / ea conduce grupul.

Persoană observată: ___________________________________________________________________

Nivel de atenţie personală: Înalt ____ Mediu ____ Coborât ____

Deficite personale : ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________

Exerciţiul 75 : Practicarea atenţiei personale în grupIntroducereEste important pentru voi să practicaţi îndemânările voastre în ceea

ce priveşte atenţia cu grupuri de oameni, la fel cum aţi practicat cu indivizi.

InstrucţiuniAlegeţi două grupuri cu care să practicaţi îndemânările voastre în ceea

ce priveşte atenţia. Enumeraţi calităţile şi defectele voastre în ceea ce priveşte atenţia.

ExempluO persoană a practicat atenţia personală faţă de un grup de vecini ai

mamei, cu care a stat de vorbă la un colţ de stradă într-o zi.

Calităţile ei în ceea ce priveşte atenţia: A stat cu faţa spre grup, s-a înclinat în faţă la o distanţă bună, a stabilit un contact vizual cu cei mai mulţi din grup.

Deficitele ei în ceea ce priveşte atenţia: A fost distrasă de gândul de a se întoarce acasă pentru a da un telefon , nu a stabilit contact vizual cu una din femei.

Exerciţiu1. Grupul la care am fost atentă:

___________________________________________________________

Calităţile mele în ceea ce priveşte atenţia personală : _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________

Deficitele mele în ceea ce priveşte atenţia personală: _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________

2. Grupul la care am fost atentă:____________________________________________________________

Calităţile mele în ceea ce priveşte atenţia personală: __________________________________________ _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________

Deficitele mele în ceea ce priveşte atenţia personală: _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________ _________________________________________

Exerciţiul 76 : Schiţarea inferenţelor din observaţiile nonverbaleIntroducereÎnfăţişarea membrilor grupului şi cum acţionează ei ne poate spune

mare lucru despre nivelele lor de energie şi despre cum se simt ei. Adesea putem face inferenţe în legătură cu nivelele lor de pregătire intelectuală şi gradele lor de adecvare.

Instrucţiuni

Potriviţi observaţiile nonverbale la inferenţele pe care vi le sugerează, nivelele energetice, sentimentele, congruenţa şi/sau pregătirea intelectuală. Plasaţi litera (s) corespunzătoare inferenţei alături de observaţiile nonverbale.

Exemplu OBSERVAŢIE NONVERBALĂ INFERENŢĂ

A, c, e, g Gesticulare necivilizată, zâmbet a. Energie înaltă

b. d, f Ochi pe jumătate deschişi b. Energie coborâtă

c. Sentimente bune, pozitive

d. Sentimente uşor triste

e. Pregătire intelectuală înaltă

f. Pregătire intelectuală scăzută

g. Congruenţă înaltă

h. Congruenţă coborâtă

Exerciţiu

OBSERVAŢIE NONVERBALĂ INFERENŢĂ

1. _______________ Concentrarea asupra sarcinilor în grup a. Energie înaltă

2. _______________ Capul odihnindu-se pe braţ,picioarele b. Energie coborâtă întinse complet

3. _______________ Păr şi haine curate, îmbrăcăminte mo- c. Sentimente bune, pozitive dernă.

4. _______________ Stând cu faţa departe de liderul grupului d. Sentimente uşor triste

5. _______________ Râzând şi zâmbind e. Pregătire intelectuală înltă

6. _______________ Bună atenţie la membrii grupului f. Pregătire intelectuală coborâ tă

7. _______________ Căscând g. Congruenţă înaltă

8. _______________ Femeie foarte slabă - 5 min 6 sec. h. Congruenţă coborâtă 105 lbs

9. _______________ Postură gârbovită

1o. ______________ Cearcăne negre, ochi vineţi.

Exerciţiul 77: Observarea nivelelor de energie în grupuriIntroducereNivelul de energie este cantitatea de efort fizic pe care grupul o

depune în îndeplinirea sarcinilor. Cunoscând cât de mult timp oamenii pot susţine nivele înalte de funcţionare este esenţial pentru modul cum îşi cunosc ei vieţile lor individuale şi cum îşi cunosc grupul. Putem observa nivelele de energie ale grupului în trei domenii principale: postura indivizilor în grup, conformaţia şi ţinuta. De exemplu, membrii grupului care sunt supraponderali sau subponderali sau al căror tonus muscular este slab vor tinde să aibă nivele coborâte de energie. În plus, membrii grupului cu posturi gârbovite sugerează energie coborâtă. În final, membrii grupului care omit să prezinte înfăţişări curate şi plăcute adesea nu au energia să se întreţină pe ei înşişi.

InstrucţiuniObservaţi indivizii din următoarele situaţii de grup şi descrieţi postura,

conformaţia şi ţinuta membrilor. Apoi faceţi o inferenţă în legătură cu nivelul de energie al fiecărui individ şi în legătură cu grupul ca întreg. Utilizaţi tabelul pentru a înregistra observaţiile voastre.

Exemplu

Un grup de adolescenţi se întâlneşte pentru a discuta cum să studieze pentru examen.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN LEGĂTURĂ CU INDIVIZII CU NIVELUL DE ENERGIE AL INDIVIZILOR / AL GRUPULUI

________________________________________________________________________________ Câţiva membri sunt atenţi la li- Cam jumătate din membri au 1.Nivelul de energie al grupu- der dar sunt gârboviţi, cu mâi- nivele înalte de energie, în timp lui ca întreg nu a fost împre- POSTU- nile şi picioarele încrucişate. ce cealaltă jumătate are nivele ună 50 % înalt şi 50 % cobo- RĂ __________________________ coborâte de energie. rât. Nimeni în grup nu pare supra- ponderal. Câţiva sunt înalţi şi 2.Nivelul de energie se schim- CONFOR- slabi. Cei mai mulţi sunt de bă sau rămâne consecvent în MAŢIE înălţime şi greutate medie. timpul observaţiei mele ? __________________________ Toţi membrii poartă blugi Rămâne consecvent. curaţi sau pantaloni negli- ŢINUTĂ jenţi, tricouri curate şi au pie- le şi păr curat. _______________________________________________________________________________

Exerciţiu

1. Observaţi o clasă de şcoală generală, liceu sau colegiu.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN LEGĂTURĂ CU INDIVIZII CU NIVELUL DE ENERGIE CU NIVELUL DE ENERGIE AL INDIVIZILOR AL GRUPULUI _______________________________________________________________________________ 1. Nivelul de energie al grupu- lui ca întreg a fost _______ POSTU- ______________________

RĂ ______________________ ___________________________

CONFOR- 2. Se schimbă acest nivel de MAŢIE energie sau rămâne la fel de consecvent în timpul obser- _____________________________ vaţiei ?

ŢINUTĂ ________________________

_______________________________________________________________________________

2. Observaţi un grup organizat la alegerea dvs.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN LEGĂTURĂ CU INDIVIZII CU NIVELUL DE ENERGIE CU NIVELUL DE ENERGIE AL INDIVIZILOR AL GRUPULUI ________________________________________________________________________________ 1. Nivelul de energie al grupu- POSTU- lui ca întreg a fost ________ RĂ _______________________ _______________________ ___________________________ 2. Se schimbă acest nivel de CONFOR- energie sau rămâne destul de MAŢIE consecvemt în timpul obser- vaţiei ? ___________________________

_______________________ŢINUTĂ

_______________________________________________________________________________

3. Observaţi un grup de oameni pe care-i cunoaşteţi acasă, la şcoală sau la lucru.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE ÎN LEGĂTURĂ CU INDIVIZII CU NIVELUL DE ENERGIE CU NIVELUL DE ENERGIE AL INDIVIZILOR AL GRUPULUI _______________________________________________________________________________ 1. Nivelul de energie al grupu- POSTU- lui a fost _______________ RĂ _______________________ _______________________ ___________________________ 2. Se schimbă nivelul de ener- CONFOR- gie destul de consecvent în MAŢIE timpul observaţiei mele ?

___________________________ _______________________

ŢINUTĂ

_______________________________________________________________________________

Exerciţiul 78 : Observarea sentimentelor în grupuriIntroducereUtilizăm aceleaşi îndemânări pentru observarea grupurilor ca şi pentru

observarea indivizilor, deoarece grupurile sunt alcătuite din indivizi. Într-un grup, nivelul emoţional ne va arăta sentimentele grupului despre grupul ca

întreg, despre lider şi despre ei înşişi. Când observăm sentimentele ne focalizăm asupra a trei domenii: postură, expresii faciale şi comportamente.

InstrucţiuniObservaţi indivizii din următoarele situaţii de grup şi descrieţi postura,

expresiile faciale şi comportamentele membrilor. Apoi faceţi o inferenţă despre sentimentul fiecărui individ şi despre grupul ca întreg. Utilizaţi tabelul pentru a înregistra observaţiile dvs.

ExempluUn grup de adulţi se întâlneşte pentru a discuta despre metodele de a

se lăsa de fumat.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE DESPRE SEN- INFERENŢE DESPRE CU INDIVIZII TIMENTELE INDIVIZILOR SENTIMENTELE GRUP. _____________________________________________________________________________ Toţi membrii grupului au fost Sentimentele păreau pozitive 1. Sentimentul grupului ca POSTURĂ atenţi la lider, cu excepţia unei pentru toţi membrii, doar un întreg era pozitiv. singure persoane care era gâr- singur membru era obosit şi bovită şi stătea cu picioarele neinteresat. 2. Se schimbă acest senti- întinse. ment sau rămâne destul ___________________________ de consecvent în timpul Contactul vizual a fost bun, cu observaţiei mele ? EXPRESII excepţia unui singur individ, ai FACIALE căror ochi erau pe jumătate în- A fost consecvent. chişi. ___________________________ Membrii grupului stăteau liniş- tiţi, cu excepţia unui singur in- COMPOR- divid care dormea din când în TAMENTE când. _____________________________________________________________________________

Exerciţiu1. Observaţi un grup de oameni stând împreună într-o cafenea sau într-

un hol la serviciu sau la şcoală sau într-un loc public.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE DESPRE SEN- INFERENŢE DESPRE SEN- CU INDIVIZII TIMENTELE INDIVIZILOR TIMENTELE GRUPULUI ______________________________________________________________________________ 1. Sentimentul grupului ca în- POSTURĂ treg a fost _______________ ________________________ ________________________ ___________________________ 2. Se schimbă acest sentimentEXPRESII sau rămâne destul de consec-FACIALE vent în timpul observaţiei me- ___________________________ le ?

COMPOR- _______________________ TAMENTE

______________________________________________________________________________

2. Observaţi un grup din clasa dvs. sau colegi de lucru, fie dimineaţa, fie după-amiaza târziu.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE DESPRE SEN- INFERENŢE DESPRE SEN- CU INDIVIZII TIMENTELE INDIVIZILOR TIMENTELE GRUPULUI ____________________________________________________________________________ 1. Sentimentul grupului ca în- POSTURĂ treg a fost ______________ _______________________ _______________________ __________________________ 2. Se schimb acest sentiment

EXPRESII sau rămâne destul de consec- FACIALE vent în timpul observaţiei mele ? ___________________________

COMPOR- ______________________ TAMENTE

_____________________________________________________________________________

3. Fiţi atent la un grup organizat, de oricare tip şi observaţi întrunirea lor.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE DESPRE SEN- INFERENŢE DESPRE SEN- CU INDIVIZII TIMENTELE INDIVIZILOR TIMENTELE GRUPULUI ____________________________________________________________________________ 1. Sentimentul grupului ca în- POSTURĂ treg a fost ______________ _______________________ _______________________ __________________________ 2. Se schimbă acest sentimentEXPRESII sau rămâne destul de con-FACIALE secvent în timpul observa- ţiei mele ? __________________________

COMPOR- _______________________TAMENTE

_________________________________________________________________________

Exerciţiul 79 : Observarea dimensiunilor intelectuale în grupIntroducereUn nivel înalt al pregătirii intelectuale înseamnă că grupul este pregătit

să se concentreze pe sarcina sa şi pe experienţele grupului, în timp ce un nivel coborât înseamnă că ei nu sunt pregătiţi. Putem observa nivelele intelectuale ale grupurilor şi membrilor individuali în grupuri în aceleaşi trei domenii pe care le-am utilizat pentru a observa sentimentele: postură, expresii faciale şi comportamente.

Instrucţiuni

Observaţi indivizii din următoarele situaţii de grup şi descrieţi posturile, expresiile faciale şi comportamentele membrilor. Apoi trageţi o concluzie despre pregătirea intelectuală a fiecărui individ şi despre grupul ca întreg. Utilizaţi tabelul pentru a înregistra observaţiile dvs.

ExempluUn grup de studenţi de colegiu se întâlneşte pentru a explora opiniile

în ceea ce priveşte cariera, referitor la domeniile lor majore de studiu.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE DESPRE PRE- INFERENŢE DESPRE PRE CU INDIVIZII GĂTIREA INTELECTUA- GĂTIREA INTELECTUA- LĂ A INDIVIZILOR LĂ A GRUPULUI __________________________________________________________________________ Trei oameni erau gârboviţi şi Pregătirea intelectuală a fost 1. Pregătirea intelectuală a POSTURĂ aşezaţi departe de lider. înaltă, cu excepţia a trei indi- grupului ca întreg a fost Vizi, ale căror nivele de pre- înaltă doar la trei oameni ________________________ gătire au fost coborâte. a fost coborâtă. Cei mai mulţi oameni au sta- EXPRESII bilit contact vizual cu liderul 2. S-a schimbat această pre- FACIALE cu expresii serioase- lucrând gătire sau a rămas destul şi concentrându-se. Trei oa- de consecventă în timpul meni priveau pe fereastră. observaţiei mele ? ________________________ Cei mai mulţi oameni scriau A fost consecventă. COMPORTA- în linişte şi priveau la lider în MENTE mod adecvat. Trei oameni se

uitau fix pe fereastră, nu scriau. __________________________________________________________________________

Exerciţiu1. Vizitaţi o şcoală elementară şi observaţi o clasă.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE DESPRE PRE- INFERENŢE DESPRE PRE CU INDIVIZII GĂTIREA INTELECTUA- GĂTIREA INTELECTUA- LĂ A INDIVIZILOR LĂ A GRUPULUI __________________________________________________________________________ 1. Pregătirea intelectuală a POSTURĂ grupului ca întreg a fost __ _____________________ _____________________ ___________________________ 2. S-a schimbat această pre- EXPRESII gătire sau a rămas destul FACIALE de consecventă în timpul observaţiei mele ? _____________________________ _____________________

COMPORTA- MENTE ____________________________________________________________________________

2. Observaţi un antrenor de tenis sau un antrenor din alt sport, în timp ce dă lecţii grupului.

OBSERVAŢII ÎN LEGĂTURĂ INFERENŢE DESPRE PRE- INFERENŢE DESPRE PRE- CU INDIVIZII GĂTIREA INTELECTUA- GĂTIREA INTELECTUA-

LĂ A INDIVIZILOR LĂ A GRUPULUI ___________________________________________________________________________ 1. Pregătirea intelectuală a gru POSTURĂ pului ca întreg a fost _____ ______________________ ______________________ __________________________ 2. S-a schimbat acesată pregă- EXPRESII tire saua rămas destul de FACIALE consecventă în timpul ob- servaţiei mele ? __________________________ _____________________ COMPORTA- MENTE

____________________________________________________________________________

Exerciţiul 80 : Observarea incongruenţelor în grupuriIntroducereIncongruenţa în grupuri înseamnă, simplu că membrii grupului nu sunt

consecvenţi cu diferitele aspecte ale comportamentelor grupului şi/sau cu aparenţele. Există patru tipuri de incongruenţe principale în grupuri:

a. Verbal vs. Nonverbal - Diferenţa între ceea ce individul spune şi ceea ce face. De exemplu, membrul unui grup spune "Mă simt bine", în timp ce picioarele sale tremură nervos şi corpul este rigid şi stă departe de grup.

b. Comportament vs. Comportament - Specifică diferenţa dintre modul de comportare obişnuită a unui membru al grupului şi comportamentul prezent. De exemplu, un membru al grupului este prompt în mod consecvent în ceea ce priveşte frecvenţa în grup, dar în acesată săptămână întârzie trei minute.

c. Înfăţişare vs. Înfăţişare - Când două sau mai multe elemente ale înfăţişării sunt inconsecvente, grupul sau membrii grupului sunt incongruenţi. De exenmplu, un membru al grupului poartă un costum curat cu o cămaşă murdară şi pantofi murdari .

d. Înfăţişare vs. Comportament - Grupul pare să fie într-un fel şi acţionează în alt fel. De exemplu, grupul este atent la lider şi pare să fie pregătit şi implicat. Totuşi când liderul cheamă pe diferiţi membri ai grupului să răspundă, ei nu-i acordă cu adevărat atenţie.

InstrucţiuniUrmătorul exerciţiu vă va ajuta să recunoaşteţi diferitele tipuri de

incongruenţă pe care le puteţi observa în grupuri. Citiţi fiecare afirmaţie şi încercuiţi tipul de incongruenţă observat.

ExempluUn bărbat stă în grup zâmbind şi spunând că totul este "bine", dar

picioarele lui tremură nervos şi braţele lui sunt încrucişate strând pe piept.

Încercuiţi: a. Verbal vs. Nonverbal b. Comportament vs. Comportament c. Înfăţişare vs. Înfăţişare d. Înfăţişare vs. Comportament

Exerciţiu1. O membră a unui grup se mişcă adesea pe scaun şi bate din picior.

Când a fost chemată să răspundă la o întrebare în termeni concişi, specifici s-a dovedit a fi în miezul problemei discutate.

Încercuiţi: a. Verbal vs. nonverbal b. Comportament vs. comportament c. Înfăţişare vs. înfăţişare d. Înfăţişare vs. comportament

2. Un grup de studenţi buni au lipsit de la examenele finale şi au omis să spună sau să furnizeze motivul. Încercuiţi: a. Verbal vs. nonverbal b. Comportament vs. comportament c. Înfăţişare vs. înfăţişare d. Înfăţişare vs. comportament

3. Un membru al grupului îşi exprimă continuu afecţiunea faţă de grup, dar în timpul ultimei întâlniri şi-a exprimat resentimentul faţă de trei membri ai grupului.

Încercuiţi: a. Verbal vs. nonverbal b. Comportament vs. comportament c. Înfăţişare vs. înfăţişare d. Înfăţişare vs. comportament

4. Jumătate din membrii grupului sunt îmbrăcaţi în mod obişnuit în blugi şi tricouri transpirate, în timp ce ceilalţi sunt îmbrăcaţi în costume, cravate şi rochii.

Încercuiţi: a. Verbal vs. nonverbal b. Comportament vs. comportament c. Înfăţişare vs. înfăţişare

d. Înfăţişare vs. comportament

5. Membrii grupului spun că ei sunt dornici să lucreze asupra problemelor lor, dar săptămână de săptămână ei evită să dezvăluie preocupările personale.

Încercuiţi: a. Verbal vs.nonverbal b. Comportament vs. comportament c. Înfăţişare vs. înfăţişare d. Înfăţişare vs. comportament

Exerciţiul 81 : Distingerea datei vs. observaţii inferente în grupuriIntroducereEste important să fim capabili să distingem diferenţa între date şi

inferenţe. Ajutătorii tind să fie mult mai exacţi în observaţiile lor când ei se uită la date concrete mai întâi şi apoi trag inferenţele din date.

InstrucţiuniIdentificaţi care din următoarele sunt afirmaţii referitoare la înfăţişare,

cu un prieten, care sunt date referitoare la comportament şi care sunt inferenţe.

Exemplu Inferenţă 1. El este speriat de liderul grupului.

Date 2. Existau opt membri în grup.Exerciţiu

______________ 1. Băiatul nu a putut relaţiona cu restul grupului.

______________ 2. Ea era o adevărată participantă în grup.

______________ 3. Membrii grupului au definit scopurile lor.

______________ 4. El pare atent şi interesat.

______________ 5. Stă drept, foarte drept, are contact vizual direct cu liderul grupului.

______________ 6. Grupul era format din oameni care nu voiau să vorbească.

______________ 7. Fiecare din membrele grupului avea peste 50 ani şi a fost soră medicală.

______________ 8. Grupul este cu adevărat deschis.

______________ 9. Grupul începe şi termină la timp şi are o pauză.

______________ 10. Ea râde adesea în grup.

Exercţiciul 82 : Ascultarea faptelor stabilite de către membrii grupului

IntroducereAscultarea oamenilor din grup implică aceleaşi îndemânări pentru

ascultarea eficientă a indivizilor. Totuşi într-un grup trebuie să fiţi mult mai atent, să observaţi şi să ascultaţi mulţi oameni în acelaşi timp. Ca ascultător trebuie să suspendaţi judecata dvs. personală şi să fiţi atent personal la fiecare membru al grupului. Trebuie să ascultaţi următoarele: * Interogaţiile de bază * Cuvinte sentimentale afirmate

* Tonurile vocii* Teme

InstrucţiuniÎn acest exerciţiu veţi asculta faptele afirmate de membrii grupului.

Luaţi pe cineva care să citească următoarele afirmaţii ale grupului cu voce tare. Ascultaţi interogaţiile de bază - cine, ce, când, unde, de ce şi cum. Înregistraţi ce fapte aţi auzit. Apoi întoarceţi-vă la afirmaţii şi identificaţi ce aţi auzit corect şi ce va scăpat.

ExempluUn grup de studenţi lucrători sociali:

Bob: "Acest curriculum este cu adevărat recompensator. Îmi place să lucrez cu oamenii."

Lynn: "Da, sunt de acord. Dar poate fi frustrant, de asemenea. Este greu să ajuţi oamenii să se schimbe."

Susan: "Îţi trebuie îndemânări bune pentru a lucra eficient cu oamenii."Ray: "Da, îţi trebuie. Dar mulţi oameni încearcă să lucreze în domeniu

fără vreun antrenament."Bob: "Şi aceasta mă face furios, deoarece câteodată oamenii

necalificaţi obţin slujbe."Steve: "Şi ei fac o treabă proastă… aceasta dă întregii profesii o

proastă reputaţie."Bob: "Este important pentru noi să devenim calificaţi şi să obţinem

slujbe, astfel încât să putem schimba această reputaţie."

CINE a vorbit şi cine a fost implicat: Studenţii lucrători sociali şi despre profesiunea de lucrător social în general.

CARE era subiectul general: Încântarea şi preocuparea în legătură cu profesiunea ajutorului.

CÂND şi UNDE s-a întâmplat: Curent. La şcoală şi în situaţiile de la serviciu.

DE CE şi CUM s-a întâmplat: Ajutători neantrenaţi, necalificaţi dau lucrătorului social o proastă reputaţie. Aceşti studenţi vor să fie eficienţi în acest domeniu.

Adesea liderul grupului va descoperi că este necesar să fii capabil să-ţi aminteşti afirmaţii specifice făcute de indivizi specifici. Sintetizaţi afirmaţiile membrilor grupului:

Bob a spus: Bob crede că, curriculum este recompensator şi lui îi place să lucreze cu oamenii. El este supărat când oameni necalificaţi lucrează ca ajutători. Vrea să devină ajutător calificat şi să ajute ca profesia să capete o bună reputaţie.

Susan a sfirmat: Ea este de acord că trebuie să ai îndemânări bune ca ajutător pentru a lucra cu oamenii.

Ray a afirmat: Ray este de acord că îndemânările sunt importante. El este preocupat în legătură cu oamenii necalificaţi care lucrează în domeniu.

Steve a spus: El este preocupat în legătură cu proasta reputaţie pe care ajutătorii necalificaţi o dau profesiunii de ajutor.

Lynn a spus: Lui Lynn îi place curriculum şi să ajute oamenii. Ea este frustrată de încercarea de a ajuta oamenii să se schimbe.

Exerciţiu1. Un grup de părinţi ai căror copii au probleme cu drogurile.

Pat: "Nu ştiu pur şi simplu ce să-i spun fiului meu. Se înfurie, indiferent de ce îi spun."

Joan: "Copilul meu refuză orice confruntare a mea cu el."

Rose: "Ei devin cu adevărat defensivi după un timp. Este greu chiar să ai o conversaţie."

Gene: "Vreau să-mi ajut fata, dar nu ştiu cum. Mi-e frică cu adevărat că nu o să vrea să vină acasă într-o zi."

Joan: "Chiar când eşti furioasă te doare atât de mult să o pierzi."

CINE a vorbit şi CINE a fost implicat:

_____________________________________________________

____________________________________________________________________________________

CARE a fost subiectul general: ___________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

CÂND şi UNDE s-a întâmplat: ___________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

DE CE şi CUM s-a întâmplat: ____________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

Mult mai specific:

Pat a afirmat:

Joan a afirmat:

Rose a afirmat:

Gene a afirmat:

2. Un grup de indivizi recent divorţaţi:

Terri: "Mă simt încă respinsă. Este greu să învingi uneori."

Jim: "Este foarte pustiu uneori. Mă simt norocos să am prieteni buni care să mă ajute în tot acest timp."

Carl: "Ştiu că într-o zi mă voi simţi complet din nou dar acum este greu. Există multă confuzie pentru mine. Încă mă întreb ce nu a mers."

Skip: "Ştiu ce vrei să spui. Atât de multe lucruri sunt fără răspuns. Dar întotdeauna ele vor fi."

Connie: "Simt şi eu la fel. Soţul meu m-a părăsit pur şi simplu într-o zi după micul dejun… ca şi cum tocmai se ducea la birou. Asta m-a amorţit."

Jim: "Cred că trebuie să avem grijă în legătură cu încercarea de a găsi toate răspunsurile chiar acum. Am putea intra într-un cerc vicios."

Terri: "Poate că ai dreptate. Trebuie să încercăm să ne construim viitorul."

CINE a vorbit despre şi CINE a fost implicat: ________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

CARE era subiectul general:______________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

CÂND şi UNDE s-a întâmplat:____________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

DE CE şi CUM s-a întâmplat: ____________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Mult mai concret:

Terri a afirmat:

Jim a adirmat:

Carl a afirmat :

Skip a afirmat:

Connie a afirmat:

Exerciţiul 83 : Ascultarea cuvintelor sentimentale în grupIntroducere

În exerciţiul anterior aţi ascultat faptele (interogaţiile de bază) afirmate de membrii grupului. În acest exerciţiu veţi asculta cuvintele sentimentale afirmate de membrii grupului. Este important să ne amintim ce a fost spus şi cine a spus. Amintiţi-vă, uneori nici un cuvânt sentimental nu va fi utilizat de un individ.

InstrucţiuniCineva să citească următoarele afirmaţii făcute de membri într-un

grup. Ascultaţi fragmentele apoi înregistraţi cuvintele sentimentale utilizate de membrii grupului. Întoarceţi-vă la afirmaţii pentru a însemna acurateţea în identificarea cuvintelor sentimentale utilizate.

ExempluUn grup de oameni neangajaţi se întâlneşte pentru a învăţa

îndemânările de a obţine o slujbă.Rona: "Este înspăimântător să intri pe piaţa slujbei după atât de mulţi

ani ca femeie casnică."Joyce: "Da ştiu. Am fost angajată în ultimii 10 ani, dar când mi-am luat

această nouă slujbă, ultimul an nu a fost destul de uşor. Şi acum am pierdut-o."

Bill: "Eu vreau doar să-mi iau o slujbă - orice slujbă. Ce altceva pot să spun ?"

Membrul grupului Cuvinte sentimentale afirmate Rona speriat

Joyce nu este uşor

Bill nici una

Exerciţiu

1. Un grup de mame adolescente, necăsătorite:

Sally: "Încă nu-mi vine să cred că sunt mamă. M-a izbit cu adevărat tare lucrul acesta cam cu o lună în urmă când copilul meu avea doar câteva săptămâni. Am simţit dependenţa lui de mine. Brusc m-am simţit foarte nesigură."

Marge: "Nu sunt fericită să fiu mamă, dar ce pot să fac acum în legătură cu asta ? Sunt blocată." Mary: "Cred că pentru mine este mai uşor, deoarece părinţii mei mă spijină în decizia mea. Apreciez cu adevărat asta."

Membrul grupului Cuvinte sentimentale afirmate

Sally

Marge

Mary

2. Un grup de avocaţi se întâlneşte ca să discute un caz:

Ken: "Este frustrant, deoarece acest client nu cooperează."

Julia: "Ei pare să nu-i pese dacă vom învinge sau nu. Acest lucru este confuz pentru mine, deoarece are mult de pierdut. Chiar nu o înţeleg."

Roberto: "Ea a renunţat la viaţă. Dar sunt convins că o putem ajuta."

Membrul grupului Cuvinte sentimentale afirmate

Ken

Julia

Roberto

3. Un grup de clienţi dintr-un centru de sănătate mintală:

Jay: "Acest grup mi-a fost cu adevărat de ajutor şi mă bucur să-l părăsesc acum. Sunt sigur… pentru prima dată în viaţa mea… că voi reuşi singur."

Ben: "Sunt de acord cu tine. Pari mai puternic acum."

Allison: "Sunt şi eu încântată că eşti pregătit să pleci. Îmi dă puţină speranţă. Poate voi fi şi eu destul de puternică în curând."

Membrul grupului cuvinte sentimentale afirmate

Jay

Ben

Allison

4. Un grup de studenţi străini în S.U.A.:

Wycliffe: "Mi-ar plăcea să învăţ cât mai mult posibil despre această ţară."

Shawne: "Da sunt de acord. Dar sunt atât de multe de învăţat aici şi atât de puţin timp. Este îngrozitor."

Pierre: "Dar este atât de încântător! Pot doar să-mi dau silinţa să învăţ cât mai mult posibil."

Juan: "Este de ajutor să vorbim şi cu ceilalţi studenţi străini. Ne înţelegem unul pe celălalt."

Membrul grupului Cuvinte sentimentale afirmate

Wycliffe

Shawne

Pierre

Juan

Exerciţiul 84 : Ascultarea tonului vocii membrilor grupuluiIntroducere

În exerciţiul anterior aţi ascultat faptele şi cuvintele sentimentale afirmate de membrii grupului. Este de asemenea important cum sună când vorbesc membrii grupului. Diferiţi membri ai grupului utilizează adesea diferite tonuri ale vocii.

InstrucţiuniIdentificaţi care din următoarele sunt aluzii ale tonului vocii, punând un

semn înainte.

Exemplu

* l. Ritm încet al cuvintelor din partea liderului grupului. 2. Un membru avea accent sudic.

* 3. Un membru al grupului mormăia la ceilalţi membri ai grupului.

Exerciţiu

___ 1. Un membru al grupului vorbeşte foarte mult despre el.___ 2. Liderul grupului are o voce puternică dar calmă.___ 3. Un membru al grupului vorbeşte cu o voce moale.___ 4. Discursul unui membru al grupului este ezitant.___ 5. Doi membri ai grupului vorbesc foarte rapid.___ 6. Vocea unui membru domină pe ceilalţi membri ai grupului.___ 7. Liderul grupului vorbeşte rapid.___ 8. Un membru vorbeşte doar când i se pune o întrebare directă.___ 9. Un membru al grupului vorbeşte cu pauze.___ 10. Un membru al grupului se vaită consecvent, utilizând o voce

înaltă, nazală.

Exerciţiul 85 : Ascultarea temelor în grupuriIntroducereAjutaţii noştri vor avea teme importante în viaţa lor. Temele sunt

adesea repetate şi sunt spuse cu intensitate. Temele ne vor arăta ceea ce ajutaţii încearcă cu adevărat să spună despre ei înşişi.

Într-o situaţie de grup există pobabilitatea să fie teme pentru membrii individuali şi teme pentru grupul ca întreg.

Instrucţiuni

Citiţi următoarele afirmaţii făcute de membrii unui grup. Identificaţi temele a doi indivizi şi temele grupului ca întreg.

Exemplu

Un grup de studenţi de colegiu care în mod consecvent ia note slabe s-a bucurat de "succes în grup":

Ken: "Toată viaţa mea am fost slab la şcoală. Îmi amintesc, după prima clasă am vrut să renunţ. Adică tocmai am descoperit că sunt prost şi nu aş înţelege vreodată ceva."

Jennifer: "Întotdeauna am stat bine cu şcoala. Apoi părinţii mei au divorţat, iar casa a fost cu adevărat tristă şi nu m-am putut concentra. Este încă greu pentru mine să mă adaptez la divorţ. Nu este drept."

Ed: "Nu-mi amintesc să fi reuşit la ceva. Părinţii mei erau grăbiţi să-mi amintească asta continuu. Nu-i voi ierta veaodată."

Ann: "Părinţii mei mi-au spus că aş putea face orice. Ei au crezut în mine, m-au ajutat, m-au încurajat. Dar i-am dezamăgit."

George: "Mă voi muta din nou. Aşa că, tocmai când eram implicat în acest grup trebuie să mă mut departe."

1. Identificaţi un membru al grupului: Jennifer

2. Identificaţi tema lui/ei: Divorţul părinţilor ei a afectat lucrul la şcoală şi con- tinuă să o afecteze.

3. Identificaţi un al doilea membru al grupului: George

4. Identificaţi tema lui/ei: Mutarea i-a dezordonat viaţa şi i-a întrerupt implica- rea în anumite lucruri.

5. Tema grupului este: Lipsa de succes în viaţa lor şi sentimentele de inadec- vare şi stimă de sine coborâtă.

Exerciţiu

1. Un grup de femei întâlnindu-se la un centru local:

Jannet: "Este frustrant pentru mine. Am crezut că aş putea să lucrez permanent, să fiu o soţie iubitoare şi mamă de asemenea. Dar este prea mult. Sunt obosită tot timpul şi sunt într-o dispoziţie proastă.

Betty: "Ştiu că încerc să fac prea mult. Dar nu ştiu când să încetez. Mama mea nu a fost niciodată destul de ocupată. Se plângea de plictiseală mereu şi eu am jurat să nu fiu niciodată ca ea."

Judy: "Tatăl meu tot timpul m-a presat să devin doctor şi să mă întreţin singură. Mă bucur că a făcut asta . Într-un anume fel toate celelalte se învârt în jurul acestui lucru."

Sharon: "Mi-e teamă să fiu mamă. Şi sunt speriată de asemenea. Vreau copii dar nu ştiu dacă pot lucra şi să cresc copii în acelaşi timp. Şi nu ştiu cum să fiu mamă !"

a. Identificaţi o membră a grupului: ______________________________________________

b. Identificaţi tema ei: ______________________________________________ ______________________________________________

______________________________________________

c. Identificaţi cea de-a doua membră a grupului: ______________________________________________

d. Identificaţi tema ei: ______________________________________________ ______________________________________________ ______________________________________________

e. Tema grupului este; ______________________________________________ ______________________________________________ ______________________________________________

2. Un grup de control al greutăţii:

Phyllis: "Întotdeauna am fost grasă. Eram una de care ei râdeau. Această amintire întotdeauna va rămâne cu mine."

Sylvia: "Chiar şi când sunt slabă nu-mi vine să cred. Mama mea a fost întotdeauna stânjenită de mine şi m-a făcut să cred că sunt prostuţă. Ea era întotdeauna zveltă, aranjată şi plină de energie."

Mark: "Pur şi simplu nu mă pot opri din mâncat. Nu-mi pot stabili scopurile. Nu mă pot controla."

Brian: "Prietenii mei mă ajută să mă controlez. Ei sunt cei care mă motivează. Aş fi pierdut fără ei."

Wayne: "Mă simt destul de bine acum, deoarece am control. Ştiu că pot să dau kilogramele jos."

a. Identificaţi unul din membrii grupului: __________________________________________

b. Identificaţi tema lui/ei; __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________

c. Identificaţi cel de-al doilea membru al grupului: __________________________________________

d. Identificaţi tema lui/ei: __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________

e. Tema grupului este : _________________________________________

__________________________________________ __________________________________________

3. Trei tineri directori discută o problemă de personal cu şeful lor imediat:

Leslie: "Nu mai pot rezista mult. Sunt înfundată până la ochi în munca mea şi el nu mă ajută. El spune că asta nu face parte din slujba sa. Sunt nemulţumită de faptul că el nu mă ajută când am nevoie, însă se aşteaptă să sărim dacă are nevoie de noi."

Liz: "Sunt de acord, şi eu întotdeauna îi corectez greşelile. Este atât de neglijent, deoarece ştie că-i corectăm munca. El ne crede nişte slugi."

Mark: "El crede că este mai bun decât suntem noi. Se uită de sus la noi. Se pare că oriunde lucrez cineva se uită de sus la mine. M-am săturat de asta. Vreau să mă simt preţuit."

a. Identificaţi unul din membrii grupului: ________________________________________

b. Identificaţi tema lui/ei: ________________________________________ ________________________________________ ________________________________________

c. Identificaţi cel de-al doilea membru al grupului: ________________________________________

d. Identificaţi tema lui/ei: ________________________________________ _______________________________________ _______________________________________

e. Tema grupului este: _______________________________________ _______________________________________ _______________________________________

Exerciţiul 86 : Răspunsul la conţinut în grupuriIntroducereNoi răspundem la conţinuturi multiple în grupuri pentru a obţine o

imagine adecvată a experienţelor membrilor grupului. Există elemente specifice sau fapte situaţionale pe care ar trebui să le ascultăm din partea membrilor individuali şi din partea grupului ca întreg. Faptele situaţionale sunt sintetizate ca interogaţii de bază: cine, ce, de ce, când, unde şi cum. Elementele conţinutului accentuiază, de asemenea ordinea importanţei şi

relaţiile cauză-efect de la o întâmplare la alta în experienţa grupului. Un bun răspuns la conţinut refrazează expresiile individului şi grupului într-un mod nou şi proaspăt. O formă de utilizat aici este: "Grupul spune (interogaţiile de bază), în timp ce ea spune (interogaţiile de bază)."

Instrucţiuni.Citiţi expresiile grupului de mai jos, apoi scrieţi un răspuns la

conţinutul grupului (C.G.) şi un răspuns la conţinutul individului (C.I.). Asiguraţi-vă că aţi încercat să captaţi interogaţiile de bază când scrieţi răspunsurile dvs.

Exemplu

Joan: "Mi-a fost greu să vin aici noaptea din cauza ploii şi a gheţii. "Bernice: "Ştiu, urăsc să conduc pe autostradă când plouă, deoarece

traficul este atât de încet."Jane: "Uneori mă gândesc serios dacă să vin la oră sau nu din cauza

vremii."Cathy: "Trebuie să călătoresc 7 mile pe ruta normală când este vreme

rea."John: "Am auzit seara trecută la ştiri că vremea se va înrăutăţi, aşa că

am plecat acasă cu jumătate de oră mai devreme decât de obicei. Astfel am ajuns aici la timp."

Răspuns la conţinutul grupului:

Grupul spune că a fost dificil să conducă pentru a ajunge la oră, din cauza condiţiilor de vreme riscante…

Răspuns la conţinutul individului:

John spune că trebuie să-şi ia un timp în plus pentru a ajunge la timp la oră.

Exerciţiu

1. Grup de colegiu:Lawis: "Venim aici săptămână de săptămână şi explorăm problemele

noastre, dar nu ajungem niciodată nicăieri." Cindy: "Tot ce facem este să ne plângem de administraţie, însă nu facem nimic."

Brad: "Avem nevoie săacţionăm dacă nu aşteptăm să ne îndeplinim proiectul în septembrie."

Fred: "Cred că este suficient să prezentăm cazul nostru decanului chiar acum."

Ahmad: "Ultima dată când am mers la decan a fost de partea noastră. Cred că ar trebui să mergem la el."

Răspuns la conţinutul grupului:

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

Răspuns la conţinutul individului:

___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

2. Grup pentru dezvoltarea îndemânărilor de studiu:

Bruce: "Este bine să învăţăm noi obiceiuri şi tehnici de studiu."Nicole: "Dacă nu aş fi urmat acest curs aş fi eşuat cumva."Terry: "Mă bucur că am fost toţi recomandaţi pentru acest curs; este

distractiv să-l facem împreună."Glenda: "Studiul poate fi cu adevărat distractiv… mi-a plăcut acest

curs, deoarece toţi vom lua note bune."Linda: "Ar trebui să urmăm toţi un alt curs împreună."

Răspuns la conţinutul grupului:

____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

Răspuns la conţinutul individului:

____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

3. Grup al comunităţii:

Shirley: "Cred că ar trebui să-l invităm pe primar la banchetul nostru anual."

Aaron: "Ne va ajuta cu siguranţă din punct de vedere politic să-l avem implicat în câteva din activităţile noastre."

Chen: "Da ! Este şi un bun vorbitor, de asemenea."Brenda: "Pot suna la biroul său, deoarece am un contract acolo."Lilia: "Acesta este al treilea an al nostru şi am realizat multe

împreună."

Răspuns la conţinutul grupului:

___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

Răspuns la conţinutul individului:

____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________

Exerciţiul 87 : Răspunsul la sentiment în grupuriIntroducereRăspunsul la sentimente în grupuri reflectă experienţa afectivă a

membrilor sau dispoziţia afectivă. Aceste sentimente pot fi comune pentru grup sau unice pentru indivizi. Veţi avea nevoie să fiţi capabili să răspundeţi la amândouă.

Pentru a răspunde la sentimentele membrilor individuali ai grupului paşii sunt:

1. Fiţi atent să observaţi şi să ascultaţi membrii grupului, la fel cum aţi făcut în ajutorul individual.

2. Puneţi o întrebare empatică: "Cum m-aş fi simţit dacă aş fi arătat şi aş fi părut ca membrul grupului care vorbeşte ?"

3. Selectaţi o categorie de sentiment.4. Selectaţi un cuvânt sentimental.5. Daţi răspunsul la sentimentul membrului grupului utilizând forma

"Te simţi_____________".

În acelaşi timp trebuie să răspundeţi la sentimentele grupului ca întreg. Faceţi astfel:

1. Continuaţi să fiţi atent la, membrii grupului, să observaţi şi să ascultaţi.

2. Reflectaţi asupra sentimentelor afirmate de membrii grupului şi reflectaţi asupra răspunsurilor la sentimentele lor.

3. Identificaţi unele sentimente comune şi răspundeţi la grupul ca întreg, "Toţi vă simţiţi ____________".

4. Când există mai mult decât un sentiment comun pentru grup răspundeţi la acele sentimente, utilizând forma: "Toţi vă simţiţi _______________ şi ___________________".

5. Când există câteva sentimente diferite în grup puteţi răspunde, prin utilizarea formei: "Unii dintre voi se simt _____________________ în timp ce unii dintre voi se simt ___________________".

InstrucţiuniCitiţi următoarele expresii ale grupului şi scrieţi un răspuns la

sentimentele membrilor grupului în spaţiile furnizate.

Exemplu

1. John: "Ce se va întâmpla în grup astăzi ?'

Ida: "Nu ştiu, dar de abia aştept să începem."

Betty: "Sper că nu avem mult de vorbit. Mi-e frică să vorbesc în faţa unui grup."

Carlton: "Toată această aşteptare mă face nervos. Haideţi să terminăm odată."

Lois: "Ştiţi, m-am gândit la această experienţă."

Răspuns la sentimentele grupului:

Toţi vă simţiţi anxioşi.

Răspuns la sentimentele unui individ:

În timp ce Ida se simte încântată să înceapă.

2. Craig: "Sunt încântat să-mi încep discursul în grup."

Martin: "Eu nu. Sunt speriat să vorbesc în grup."

Carolyn: "Poate fi înspăimântător. Dar eu am descopereit că este şi distractiv, de asemenea."

Mac: "Nu aş spune "distractiv" dar vreau să o fac."

Răspuns la sentimentele grupului:

Unii dintre voi vă simţiţi nerăbdători, în timp ce unii dintre voi vă simţiţi înfricoşaţi.

Răspuns la sentimentele indivizilor;

Carolyn şi Mac se simt în oarecare măsură nervoşi şi plini de speranţă.

Exerciţiu1. Grup de boboci de colegiu:

Carl: "Nu ajungem deloc nicăieri. Se pare că ne-am blocat în acelaşi loc în fiecare săptămână."

David: "Da ! Unde vom ajunge cu aceste fleacuri ?"

Joy: "Mă tem că nu o să învăţ nimic din această experienţă."

Craig: "Stai un minut. Nu cred că a fost o totală pierdere de timp."

Liz: "Nici eu nu cred. Am învăţat ceva despre mine."

Răspuns la sentimentele grupului:

Toţi vă simţiţi _______________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

Răspuns la sentimentele individului:

În timp ce ___________________ se simte ________________________________________ ___________________________________________________________________________

2. Grup de tineri:

Donny: "Ne-am distrat săptămâna trecută în călătoriile la muzeu."

William: "Da, am învăţat ceva nou despre artă."

Janice: "A fost bine să mergem departe de clasă pentru o schimbare."

Paula; "Urăsc acest lucru, deoarece nu mă pot raporta la aceste lucruri. Oricum de ce a trebuit să mergem acolo ?"

Angela: "Cui îi pasă ? Atât timp cât nu trebuie să stăm aici toată ziua sunt fericită."

Răspuns la sentimentele grupului:

Toţi vă simţiţi __________________________________________________________ ______________________________________________________________________

Răspuns la sentimentele individului:

În timp ce ________________ se simte ______________________________________ ______________________________________________________________________

3. Grup de părinţi

Deanna: "Mă simt cu adevărat bine în legătură cu învăţarea acestor noi îndemânări pentru a lucra cu copiii mei."

Denise: "Şi eu. Sunt atât de mândră de mine pentru că împărtăşesc atât de multe cu grupul. Asta este neobişnuit pentru mine."

Laura: "Sunt fericită, deoarece acum am îndemânări pentru a-mi rezolva problemele care obişnuiau să mă îngrijoreze."

Kris: "Aceasta este o experienţă bună; aş vrea să fac asta din nou."Jose: "Sunt fericit că sunt un tată mai bun acum când cunosc aceste

îndemânări."

Răspuns la sentimentele grupului:

Toţi vă simţiţi _____________________________________________________________ ________________________________________________________________________

Răspuns la sentimentele individului:

În timp ce ______________ se simte ____________________________________________ _________________________________________________________________________

4. Un grup de antrenaţi învaţă îndemânările interpersonale:

Mildred: "Sunt surprinsă de cât de dificil este acest lucru !"

Kim: "Sunt de acord. Cere disciplină şi practică."

Mark: "M-am antrenat atât de mult, astfel încât am descoperit că este mult mai uşor acum."

Carol: "Nu este prea greu nici pentru mine, dar fac multă practică."

Curt: "Învăţarea acestor îndemânări este întotdeauna înspăimântătoare pentru mine la început, dar apoi devine mai uşoară."

Răspuns la sentimentele grupului:

Unii dintre voi se simt ________________________ în timp ce unii dintre voi se simt ____ ________________________________________________________________________.

Răspuns la sentimentele individului:

Curt se simte ____________________ şi ______________________________________.

Exerciţiul 88 : Răspunsul la semnificaţie în grupuri

Introducere

Răspunsul la semnificaţie în grupuri implică răspunsuri care să capteze sentimentele şi motivele pline de semnificaţie pentru sentimentele exprimate în grup. Veţi răspunde la semnificaţiile membrilor grupului şi de asemenea a grupului ca întreg. Pentru a răspunde la semnificaţia membrilor individuali ai grupului paşii sunt:

1. Să fiţi atenţi, să observaţi şi să ascultaţi membrii grupului, la fel cum aţi făcut în ajutorul individual.

2. Puneţi întrebarea empatică: "Cum mă simţeam dacă arătam şi păream ca membrul grupului care vorbeşte ?"

3. Alegeţi o categorie de sentiment.

4. Alegeţi un cuvânt sentimental.

5. Gândiţi-vă la un motiv plin de semnificaţie pentru sentiment. Asiguraţi-vă că este:

* Scurt- o sentinţă * Afirmată cu propriile cuvinte ale celui care ajută - să nu repete cuvintele ajutatului * Semnificaţia a ceea ce a spus ajutatul ( Răspunde la întrebarea, "Ce a spus ajutatul important lui / ei ?")

6. Furnizează răspunsul la semnificaţie pentru membrii grupului, utilizând forma "Te simţi ___________ deoarece ________________"

În acelaşi timp veţi avea nevoie să răspundeţi la semnificaţiile grupului ca întreg. Pentru a face asta, paşii sunt:

1. Continuaţi să fiţi atenţi, să observaţi şi să ascultaţi grupul.

2. Reflectaţi asupra semnificaţiei stabilite de membrii grupului şi reflectaţi asupra răspunsurilor dvs. la semnificaţiile lor.

3. Identificaţi unele semnificaţii comune şi răspundeţi la grupul ca întreg. "Toţi vă simţiţi _____________ deoarece __________________."

4. Când există mai mult decât o semnificaţie comună pentru grup daţi mai mult decât un răspuns pentru grup, utilizând forma:

"Toţi vă simţiţi ______________deoarece_________________ ." şi "Toţi vă simţiţi _____________deoarece _______________."5. Când există câteva semnificaţii diferite în grup puteţi răspunde

utilizând forma: "Unii dintre voi se simt _________________deoarece ______________ în

timp ce unii dintre voi se simt _________________ deoarece __________________."

InstrucţiuniCitiţi expresiile grupului de mai jos şi scrieţi un răspuns la semnificaţie

pentru grupul ca întreg şi pentru un membru individual al grupului.

Exemplu

1. Un grup se întâlneşte pentru a explora noi profesiuni.

John: "Vreau să fac un curs de computere dar nu ştiu unde să merg."

Sue: "Vreau să-mi schimb profesiunea, deoarece m-am plictisit de această slujbă. Nu ştiu ce vreau să fac."

June: "Trebuie să fac mai mult antrenament. Slujba mea este cu adevărat competitivă. Aş putea să o pierd."

Linda: "Te-am auzit ! Trebuie să fac cât de curând ceva sau mi-aş putea pierde poziţia."

Peter: "Ştim că slujba tinde să se schimbe acum, astfel încât trebuie să înveţi câteva îndemânări unice necesare. Sunt puţin nesigur în legătură cu locul unde voi merge de aici."

Răspuns la semnificaţia grupului:

Vă simţiţi neconfortabil, deoarece noile profesiuni sunt în schimbare.

Răspuns la semnificaţia individului:

June se simte speriată, deoarece ar putea rămâne şomeră.

2. Un grup de întâlnire pentru angajaţii unei firme.

Ada: "Cred cu adevărat că departamentul nostru merge destul de bine. Noul şef ar putea fi mult mai organizat, totuşi."

Cheryl: "Sunt de acord, dar în ciuda lui noi mergem înainte."

Andy: "Cel puţin, scopurile noastre sunt clare. Nu-l putem lăsa să greşească de această dată."

George: "Îmi place direcţia pe care am luat-o, dar nu-mi place ideea şefului foarte mult."

Răspuns la semnificaţia grupului:

Toţi vă simţiţi mulţumiţi, deoarece departamentul vostru face treabă bună, dar, de asemenea vă simţiţi sceptici, deoarece noul vostru şef ar putea împiedica progresul vostru.

Răspuns la semnificaţia individului:

Cheryl te simţi mândră, deoarece departamentul tău poate înfrânge defectele şefului.

3. Un grup de părinţi în devenire:

Linda: "Vreau cu adevărat să fiu mamă. Ştiu că va fi diferit de tot ceea ce cunosc."

Dawn: "Este o perioadă încântătoare ."

Juanita: "Da încântătoare, dar sunt destul de speriată. Este atât de nou pentru mine."

Les: "Şi pentru mine la fel. Sunt prea multe de învăţat."

Sherry: "Mă ajută să mă simt pregătită. Nu sunt atât de speriată."

Kelly: "Am fost cel mai mare copil din familia mea, aşa că am avut grijă de cinci fraţi. Mă simt pregătită. Sunt cu adevărat încântată să am propriul meu copil."

Răspuns la semnificaţia grupului;

Unii dintre voi se simt încântaţi, în timp ce unii dintre voi vă simţiţi destul de nervoşi.

Răspuns la semnificaţia unui individ:

Kelly se simte nerăbdătoare, deoarece va fi mamă.

Exerciţiu1. O oră de engleză.Billy: "Nu mă deranjează să vin la această oră, deoarece am nevoie să-

mi îmbunătăţesc engleza."

Art: "Cred că am învăţat câteva lucruri bune. Ştiu că mă vor ajuta la celelalte ore."

Tina: "Acesta este un bun început pentru mine, deoarece nu am fost foarte bună la engleză în liceu."

Judy: "Îmi place, deoarece pot să scriu o scrisoare eficient şi nu-mi mai este teamă de acele cursuri de teorie acum."

Răspuns la semnificaţia grupului:

Toţi vă simţiţi __________________deoarece _____________________________________ __________________________________________________________________________

Răspuns la semnificaţia unui individ:

______________ se simte _______________deoarece _______________________________ ___________________________________________________________________________

2. Un grup de antrenament al îndemânărilor.

Sandy: "Vreau să fiu capabilă să utilizez aceste îndemânări în orice situaţie nu doar în clasă."

Jim: "Sunt destul de bun în relaţionarea cu ceilalţi acum şi cred că sunt pregătit să conduc un grup."

Maurice: "Nu sunt sigur că am reuşit să trec de acest pas acum, dar îmi place ceea ce facem mai departe. Îmi schimbă viaţa."

Barbara: "Soţul meu este alcoolic aşa că era important pentru mine să deprind câteva îndemânări. Mă simt mult mai bine în legătură cu abilitatea mea de a comunica cu el acum."

Edith: "Este adevărat, prietenul meu este alcoolic şi-mi era greu să-l înţeleg înainte, dar cel puţin acum mă simt bine în legătură cu capacitatea mea de a-l înţelege."

Răspuns la semnificaţia grupului:

Te simţi ___________________ deoarece _____________________________________

_______________________________________________________________________

Răspuns la semnificaţia unui individ:

_____________ se simte _______________ deoarece ___________________________ _______________________________________________________________________

3. Un grup de adolescenţi învăţând cum să-şi facă prieteni.

Paula: "Mă deranjează să fiu singură. Pur şi simplu nu-mi place."

Buffy: "Îmi place uneori. Dar după un timp devii atât de singur."

Deb: "Când sunt singură nu vreau să depind de nimeni, astfel încât să fie mai puţină dezamăgire. Dar nu există nimeni cu care să împărtăşesc lucrurile."

Anita: "Vreau cu adevărat un prieten, dar sunt speriată că voi fi respinsă. Aceasta m-ar răni cu adevărat."

Răspuns la semnificaţia grupului:

Toţi vă simţiţi __________________deoarece _________________________________ ______________________________________________________________________

Răspuns la semnificaţia unui individ:

_________________se simte _________________deoarece ______________________

Exerciţiul 89 : Construirea unei baze interşanjabile cu unul din membrii grupului

IntroducereConstruirea unei baze interşanjabile necesită cel puţin o serie de 6

răspunsuri exacte la semnificaţie. Într-un grup, ajutătorul poate pune o bază interşanjabilă cu un membru particular al grupului sau cu grupul ca întreg.

InstrucţiuniCiţiţi următoarele situaţii de grup. Scrieţi un răspuns plin de

semnificaţie pentru grup şi construiţi o bază interşanjabilă cu unul din membrii grupului.

Exemplu

Un grup de consilieri de colegiu:

Len: "Este deja prea mult de făcut în această slujbă."

Joanne: "Trebuie să purtăm "prea multe pălării" ."

Mary: "Este în acelaşi timp îngrozitor şi nu este timp să te gândeşti şi să faci planul."

Tony: "M-am săturat ! Trebuie să-mi caut altă slujbă."

Ajutător: "Toţi vă simţiţi descurajaţi, deoarece munca a devenit de nedescurcat."

Tony: "Da sunt descurajat, deoarece nu văd o cale de ieşire."

Ajutător: "Te simţi dezamăgit, deoarece se pare că întotdeauna eşti prins în această mizerie."

Tony: "Da şi nu mă simt productiv."

Ajutător; "Eşti deranjat, deoarece există atât de multă muncă şi plata nu este aşa cum ai dori să fie."

Tony: "Nu mă deranjează să muncesc din greu. Dar vreau ca eforturile mele să merite. Nu mă pot concentra asupra nici unui lucru, deoarece această şcoală îmi dă atâtea domenii de lucru."

Ajutător: "Te simţi frustrat, deoarece ei se concentrează asupra activităţilor pe care trebuie să le faci şi nu asupra calităţii muncii."

Tony: "Da, şi îmi pasă de calitate. Nu vreau doar să fiu ocupat. Vreau să fiu mândru de munca mea. Nu ştiu ce să fac ."

Ajutător: "Te simţi distrus, deoarece există lucruri care-ţi plac la această slujbă, dar şi lucruri pe care-ţi vine greu să le accepţi."

Tony: "Mi-ar plăcea să rămân aici dacă aş putea să schimb lucrurile. Dar ce autoritate aş avea ?"

Ajutător: "Te simţi nesigur, deoarece lucrurile aici par destul de inflexibile."

Tony: "Cred că asta mă îngrijorează. Fie accept asta, fie plec. Dar mi-ar plăcea să schimb lucrurile"

Ajutător: "Eşti preocupat, deoarece nu par să fie multe alternative."

Joanne: "Avem multe detalii de perfecţionat, dar aceasta este cea mai bună cale de a organiza lucrurile."

Len: "Poate o şedinţă de planificare organizată ar fi productivă. "

Ajutător: "Unii dintre voi vă simţiţi încurajaţi, deoarece se pare că planificarea cea mai bună poate fi răspunsul."

Exerciţiu

Un grup de şomeri:

George: "Nu ştiu niciodată dacă m-aş putea simţi atât de umilit."

Pat: "Da, este destul de deprimant uneori. "

Ajutător: Amândoi vă simţiţi ________________deoarece ________________________________ ______________________________________________________________________.

George: "Da, este ca şi cum am fi primit un picior în fund. Dar trebuie să existe o cale să ne ridicăm."

Ajutător: Te simţi ___________________deoarece______________________________________ ______________________________________________________________________.

Ron: "Am renunţat. Nu există speranţă."

Ajutător: Te simţi ____________________deoarece _____________________________ _____________________________________________________________________________

Ron: "Sunt pierdut şi nu am idee încotro să mă îndrept."

Ajutător: Te simţi ____________________deoarece _____________________ _____________________________________________________________________________

Ron: "Chiar şi soţia mea şi-a pierdut răbdarea. A spus că va lua copiii şi se va întoarce la părinţii ei, până când lucrurile vor fi mai bune din punct de vedere financiar pentru mine. Totuşi nu o pot condamna."

Ajutător: Te simţi ___________________deoarece _____________________________ _____________________________________________________________________________

Ron: "Mă simt ca şi cum am pierdut totul. Nu-mi amintesc să mă fi simţit vreodată atât de descurajat."

Ajutător: Te simţi __________________deoarece ______________________________ _____________________________________________________________________________

Ron: "Tatăl meu obişnuia să-mi spună să muncesc din greu şi lucrurile vor merge bine. I-ar fi ruşine cu mine acum. Ar crede că a fost vina mea. Poate că este."

Ajutător: Te simţi ____________________deoarece _____________________________ _____________________________________________________________________________

Ron: "Ei bine, aş fi putut face ceva acum o lună. Dar acum este prea târziu. Am avut o şansă atunci să mă alătur altei companii, dar nu am vrut să mă mut şi să părăsesc acest dome- niu. Dar acum uite unde am ajuns."

Ajutător: Te simţi __________________deoarece __________________________________________________________________________________________________________

Ron: "Da, am pierdut această oportunitate. Cu toate că, din când în când mă gândesc că aş fi putut obţine această slujbă. Chiar poate că ei ar fi vrut să mă accepte. Dar este probabil o prostie să gândesc aşa."

Ajutător: Te simţi _________________deoarece ________________________________ _____________________________________________________________________________

George: "Merită să încerci. Merită să cauţi orice loc."

Pat: "Sunt de acord. Poate fi o încercare îndelungată, dar ar putea să merite."

Peter: "Da, nu ai vrea să te simţi ca şi cum ai pierdut altă şansă."

Ajutător: Toţi vă simţiţi ____________________deoarece ____________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 90 : Construirea unei baze interşanjabile cu grupul ca întreg

IntroducereConstruirea unei baze interşanjabile cu grupul ca întreg implică

aceleaşi îndemânări ca cele care sunt implicate când lucrăm cu un membru din grup. Ajutătorul va da unele răspunsuri la membrii individuali când există expresii comune ale membrilor, ajutătorul va da un răspuns grupului.

InstrucţiuniCitiţi următoarele situaţii de grup. Construiţi o bază interşanjabilă

scriind răspunsurile la semnificaţii pentru câţiva dintre membrii grupului şi apoi pentru grupul ca întreg.

Exemplu

Un grup de oameni care a primit citaţii pentru conducere în stare de ebrietate:

Art: "M-am ars. Abia de am băut vreodată şi acum sunt acuzat de a fi băut. "

Ajutător: Te simţi furios, deoarece curtea te tratează ca şi cum ai fi un alcoolic.

Art: "Ai dreptate şi ei chiar se înşeală. "

Ajutător: Eşti supărat, deoarece ei te-au judecat greşit şi te tratează prea aspru.

Roy: "Sunt furios, deoarece nu cred că am fost chiar beat. Poate puţin ameţit, dar nu beat."

David; "Da, acele teste pentru alcoolemie nu sunt corecte. Probabil le-au potrivit, astfel încât să te prindă."

Karen: "Nu am nici eu încredere în acei poliţişti. Au o normă de lucru."Ajutător: Toţi vă simţiţi suspicioşi, deoarece legea şi curtea ar vrea să

vă ridice doar ca să iasă ei bine.Roy: "Aceasta s-a întâmplat cu mine înainte şi nu m-am lăsat de

băutură. La ce este bun acest grup ?"Ajutător; Te simţi nemulţumit, deoarece te-au făcut să iei parte la ceva

care te-a făcut să-ţi pierzi timpul.Art: "Eu vă spun este o adevărată pierdere de timp! În special de când

nu mai am o problemă pe care să o tratez."David: "Ce plănuieşti să faci cu noi ? Cum ne vei reabilita ?"Ajutător; Toţi vă simţiţi furioşi, deoarece eu cred că vă pot ajuta să vă

schimbaţi."Karen: "Te cred că sunt furioasă! Nu vreau să fiu ajutată. Nu vreau să

mă schimb, indiferent ce mi-ai oferi."Roy: "Te-ai prins ! De ce aş vrea să mă schimb ? Îmi place băutura."Art: "Şi nu-mi trebuie să mă schimb. Nu am o problemă."Ajutător: Te simţi enervat, deoarece nu există motiv pentru a-ţi

schimba viaţa sau lucrurile pe care le faci.Roy: "Singurul motiv la care mă pot gândi este de ce continui să fiu

arestat şi asta mă deranjează."David: "Când se întâmplă asta celelalte lucruri sunt afectate – familia

mea, slujba mea."Karen: "Cu siguranţă soţul meu este cu adevărat supărat. Şi asta îi

supără şi pe copii."Roy: "O dată aproape mi-am pierdut slujba."Ajutător; Unii dintre voi vă simţiţi prost, deoarece băutura tulbură

unele lucruri importante din viaţa voastră.

Exerciţiu

1. Un grup de elevi de liceu explorând profesiunile:

Kathy: "Acest grup este o idee grozavă. Chiar aveam nevoie de el. "

Ajutător: Te simţi ___________________deoarece ___________________________________________________________________________________________________________

Bruce: "Şi eu. Sunt cu adevărat speriat în legătură cu viitorul meu. Este aşa o încurcătură!"

Nancy: "Este bine că suntem cu toţii aici, astfel încât să putem lucra împreună. Ne putem ajuta unul pe altul. Nu este atât de înspăimântător în acest caz."

Ajutător: Toţi vă simţiţi _____________ deoarece ___________________________________________________________________________________________________________

Dee: "Sunt şi eu pierdută. Adică nu m-am gândit niciodată cu adevărat la cariera mea până acum. Şi este greu să ştii de unde să începi."

Ajutător: Te simţi _________________deoarece _____________________________________________________________________________________________________________

Bruce: "Sper că putem vorbi despre diferite tipuri de slujbe. Nimeni nu a spus vreodată despre lucrurile pe care le putem face."

Gwen: "Da, este greu să alegi când nu ştii care sunt opţiunile tale."Ajutător: Toţi vă simţiţi_______________deoarece

__________________________________________________________________________________________________________

Nancy: "Cred că trebuie să te gândeşti mult când alegi o carieră. Putem face aceasta împreună."

Ajutător: Te simţi __________________deoarece ____________________________________________________________________________________________________________

Sean: "Nu sunt prea speriat chiar dacă nu ştiu ce vreau să fac. Într-un fel voi înţelege ce vreau să fac. Oricum de asta suntem aici, nu-i aşa ?"

Ajutător: Unii dintre voi vă simţiţi __________________deoarece ______________________________________________________________________________________________în timp ce unii dintre voi vă simţiţi _________________deoarece_________________________ ___________________________________________________________________

2. Un grup de consiliere pentru bărbaţi:

Jack: "Soţiei mele pare să nu-i pese niciodată ce fac, atât timp cât nu împiedic ceea ce face ea. Asta mă deranjează cu adevărat."

Charles: "Ştiu ce vrei să spui. Ele pot deveni destul de independente."Eric: "Eu cred că soţii ar trebui să aibă propria lor viaţă, dar ar trebui să

aibă şi o viaţă împreună."Ajutător: Toţi vă simţiţi __________________deoarece

_______________________________________________________________________________________________________

Howard: "Soţia mea şi cu mine am fost prea independenţi unul faţă de altul. Am început să avem resentimente unul faţă de altul şi apoi ne-am îndepărtat. Am încercat să ne ve- dem de propria noastră viaţă."

Byron: "Sunt de acord cu asta… dacă eşti prea dependent de celălalt asta te înăbuşă."

Ajutător: Amândoi vă simţiţi _______________deoarece ______________________________________________________________________________________________________

Charles: "Este adevărat. Dar trebuie să existe un mediu fericit. Sigur că mă simt părăsit uneori de soţia mea."

Jack: "Te poate face să simţi că nu te iubeşte."Howard: "Sau că nu are nevoie de tine."Ajutător: Unii dintre voi se simt

_____________deoarece______________________________________________________________________________________________________

Charles: "Uneori simt că soţia mea este puternică şi eu sunt slab."Eric: "Da, este adevărat. Dar este greu să accept asta."Ajutător: Amândoi vă simţiţi

___________________deoarece__________________________________________________________________________________________________

Byron: "Soţia mea pare atât de fericită şi cu încredere în sine uneori. Mă întreb cum face."

Howard: "Întotdeauna îmi pun întrebări în legătură cu o persoană care are încredere în sine. Cum fac asta ?"

Ajutător: Te simţi ________________________deoarece ______________________________________________________________________________________________________

Jack: "Soţia mea este destul de încrezătoare, dar mă bucur de asta. Ceea ce mă deranjează este că se închide în sine."

Charles: "Casa pare destul de pustie uneori. Niciodată nu ştiu ce să spun ."

Howard: "Este greu să începi o discuţie, de asemenea. De obicei începe o ceartă."

Eric; "Da, nu ştiu cum să vorbesc cu soţia mea despre problemele sensibile."

Charles; "Nici eu."Jack: "Nici eu."Byron: "Nici eu nu ştiu."Ajutător: Toţi vă simţiţi ______________________deoarece

___________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 91: Personalizarea semnificaţiei în grupuriIntroducerePersonalizarea semnificaţiei în grupuri se referă la răspunsul, la

implicaţiile personale specifice şi la experienţa sau problemele pe care le are grupul.

Personalizarea semnificaţiei implică: * Personalizarea temelor comune – Acele sentimente şi opinii

exprimate repetat după o perioadă de timp în grup. * Interiorizarea – Ajutarea membrilor grupului să-şi mute

atenţia lor de la o a treia persoană (ceilalţi prieteni şi familia) asupra lor înşile.

* Personalizarea implicaţiilor – Ce experienţă este importantă pentru grup, la fel ca şi pentru indivizi

Instrucţiuni

Citiţi următoarele expresii ale grupului şi scrieţi un răspuns personalizat la semnificaţia grupului (P.S.grup) şi la cea a individului (P.S.-individ).

Forma semnificaţiei personalizate: Grupul se

simte______________deoarece_______________________________________________ în timp ce el / ea se simte ________________deoarece____________________________________.

Exemplu

Beth: "De fiecare dată când începem să rezolvăm problema ceva se întâmplă."

Renee: "Da, cred că grupul a avut un blocaj mental sau cam aşa ceva."Mark: "Mă înfurie, deoarece cred că unii oameni rămân pe loc şi nu

vom face vreun progres în acest ritm."Rick: "Tot ce faci este să te plângi, nu ne ajuţi niciodată să progresăm.

Ce ai de spus despre asta ?"Wanda: "Iată-ne din nou că ne întoarcem în acelaşi loc. Urăsc să fac

asta."

PS-Grup: Grupul se simte furios, deoarece v-aţi înpotmolit în acelaşi loc în fiecare săptămână.

PS-Individ: În timp ce Wanda se simte frustrată, deoarece întotdeauna regresează.

Exerciţiu

1. Joe: "Nu-mi place, în fiecare săptămână când venim aici se întâmplă acelaşi lucru. M-am plictisit"

Jean: "Da, m-am înfuriat, deoarece am aşteptat ceva diferit."Barb: "Nu am făcut nimic încântător încă. "Michelle: "Mi-e teamă că nu voi fi un ajutător bun dacă merge tot aşa."

PS-Grup: Grupul se simte ______________deoarece _________________________________________________________________________________________________________

PS-Individ: În timp ce ________________se simte ______________________________deoarece _____________________________________________________________________

2. Anthony: "Acest curs ştiinţific este neplăcut. Nu cred că mă pot descurca. Uneori nu ştiu unde mă aflu."

Sherrie: "Aş putea să mă descurc dacă ea ar înceta să ne dea atât de multe teme pentru acasă."

Pamela: "M-a prins noaptea făcându-mi tema şi iată avem mai mult de făcut la noapte."

Chuck: "Sunteţi cu toţii de acord că am avut o perioadă grea."

PS-Grup: Grupul se simte ________________deoarece _______________________________________________________________________________________________________ PS-Individ: În timp ce ________________ se simte _____________________________deoarece _____________________________________________________________________

3. Terry: "Încercarea de a pierde din greutate este grea, dar distractivă în acest grup."

Hazel: "Nu este atât de greu cum era înainte când faci parte din grup şi am început să văd ceva rezultate."

Cori: "Am încercat asta atât de mult, ori nimic nu părea să meargă."Fran: "Aceasta a fost o bună idee - să luăm ore de gimnastică."

PS-Grup: Grupul se simte ________________deoarece _______________________________________________________________________________________________________

PS-Individ: În timp ce ________________se simte _____________________________deoarece _____________________________________________________________________

Exerciţiul 92: Personalizarea problemelor în grupIntroducerePersonalizarea problemei în grupuri implică doi paşi: * Conceptualizarea deficitelor: Identificarea a ceea ce lipseşte şi

care a contribuit la problema grupului şi a indivizilor. * Interiorizarea deficitelor: Asigurarea că grupul este responsabil

pentru rolul său în domeniile deficitare.

InstrucţiuniCitiţi următoarele expresii ale grupului şi scrieţi un răspuns la

problema personalizată a grupului (PP-Grup) şi la problema personalizată a individului (PP-Individ).

Forma problemei personalizate: Grupul se simte _____________deoarece nu puteţi ___________________________________________________________________________________________________________

În timp ce ______________se simte _____________deoarece el/ea nu poate _____________________________________________________________________________

Exemplu

Sonja: "Mi-ar plăcea să fiu capabilă să fiu mai învingătoare decât am făcut-o. Cred că ştiu ce să fac, dar nu-mi pasă de succes."

Mellisa: "Uneori planurile mele de a acţiona într-un anumit mod au eşuat complet. Încerc cu adevărat să fiu o soţie mai bună, dar pur şi simplu nu mă descurc."

Kim: "Sunt bine când practicăm aici departe de casă, dar când ajung în preajma familiei mele răspunsul cade."

PP-Grup: Grupul se simte nepotrivit, deoarece nu puteţi iniţia îndemânări interpersonale eficiente, acasă cu familiile voastre. PP-Individ: În timp ce Kim se simte capabilă aici în grup, dar nu poate răspunde când ajunge acasă.

Exerciţiu

1. Grup de părinţi:Candice: "Este greu să-ţi ţii copiii la şcoală şi să munceşti în acelaşi

timp."Anne: "Sigur că este, am avut o perioadă grea chiar când am discutat

cu copiii mei despre lucrurile care sunt importante."Joe: "Copiii mei nici măcar nu mă recunosc ca pe o sursă pentru

ajutor… ce mă fac ?"Brian: "Nu înţeleg de unde vin aceşti copiii din zilele noastre. Îmi este

greu să-i înţeleg."Susan: "Se pare că toţi suntem în acelaşi punct. Nu ne putem descurca

cu aceşti copii. Ştiu că a fost greu pentru mine luându-i la mine."PP-Grup: Grupul se simte ______________deoarece nu puteţi

_________________________________________________________________________________________________

PP-Individ: În timp ce ____________se simte ______________deoarece el/ea nu poate ________________________________________________________________________

2. Grup pentru controlul greutăţii:Jay: "Nu pot pierde din greutate aşa de repede cum aş vrea… îţi ia

atât de mult."Kristen: "Este greu pentru mine să le spun celorlalţi că ţin regim."Julie: "Ştiu ce vrei să spui, deoarece mi-a fost greu să spun asta

oamenilor."Erica: "Nu pot să mă trezesc dimineaţa pentru exerciţii."Tim: "Nu mă pot descurca când îmi vizitez părinţii şi ei gătesc toate

acele deserturi care-mi plac atât de mult." PP-Grup: Grupul se simte _____________deoarece nu puteţi _____________________________________________________________________________

PP-Individ: În timp ce ______________se simte ___________deoarece el/ea nu poate _____________________________________________________________________________

3. Copii şi droguri:Jodie: "Am fumat doar când eram cu prietenii. Nu este mare lucru."Erin: "Da, nu mă droghez foarte des; cam de două ori pe lună. Uneori

nu vreau să fumez şi este greu să spui nu."Rick: "Am văzut unii adulţi care erau drogaţi. Nu văd de ce ar trebui să

ne rănească. Uneori vreau să le spun să se oprească dar nu o fac."Greg: "Nu pot vorbi cu prietenii mei despre drog… Vor crede că sunt

cinstit dacă-i refuz."Brandon: "Uneori mi-ar plăcea să lăsăm toate aceste lucruri, dar îmi

este greu să o fac de unul singur."

PP-Grup: Grupul se simte ______________deoarece nu puteţi__________________________________________________________________________________________________ PP-Individ: În timp ce ___________se simte ______________deoarece le/ea nu poate _____________________________________________________________________________

Exerciţiul 94: Personalizarea scopurilor în grupuriIntroducerePersonalizarea scopurilor în grupuri implică stabilirea locului în care

grupul şi membrii individuali vor să fie, în raport cu locul în care se află. Scopurile pot fi descrise ca partea lipsă a problemei sau deficit identificat. Ţineţi minte, atunci când personalizăm scopurile în grupuri, atât scopurile grupului cât şi ale individului pot fi personalizate simultan. O formă pentru a utiliza personalizarea scopurilor grupului este :

"Toţi vă simţiţi _____________deoarece voi nu puteţi ___________________şi vreţi să _____________________________________________________________________________

InstrucţiuniCitiţi următoarele expresii şi scrieţi un răspuns personalizat la scopul

grupului (SP-Grup) şi unul la scopul individului (SP-Individ).

Exemplu

Marie: "Este atât de mult de lucru şi vreau să obţin un 10. Se pare că nu mă pot descurca."

Anne: "Am încercat să învăţ destul, astfel încât să pot să-mi ajut copiii la teme, dar par să nu fiu capabilă să-mi însuşesc baza acestui curs."

Roger: "Săptămână de săptămână acest profesor continuă să ne predea. Este cu adevărat mult de lucru."

Sherry: "Cred că aş fi putut face mai bine dacă ştiam cât de mult am de lucru. Atunci aş fi putut să-mi planific semestrul mult mai eficient." SP-Grup: Toţi vă simţiţi descurajaţi, deoarece nu vă puteţi descurca eficient cu acest curs şi vreţi să o faceţi. SP-Individ: În timp ce Anne se simte îngrijorată, deoarece nu poate învăţa îndemânările destul de bine pentru a-şi ajuta copiii cu problemele lor şi ea vrea să o facă.

Exerciţiu1. Un grup de explorare a carierei:Lewis: "M-am săturat să încerc să trăiesc cu acest salariu mic. Trebuie

să fac mai mulţi bani."Jerry: "Eu mă pot descurca cu salariul meu pentru moment, dar slujba

mea este atât de plictisitoare ! Nu există nici o şansă de a mă muta şi vreau să-mi dezvolt calităţile mai mult."

Rose: "Eu pur şi simplu îmi doresc să am o slujbă. Chiar acum nu cred că aş accepta orice care să mă ajute să fiu pe picioarele mele."

Sue: "Trebuie să mă întorc la şcoală şi să învăţ mai multe. Apoi pot decide dacă vreau să părăsesc slujba pe care o am acum."

SP-Grup: Toţi vă simţiţi ____________deoarece nu puteţi ___________________şi vreţi să _____________________________________________________________________ SP-Individ: În timp ce ______________se simte _____________________________ deoarece el/ea se simte _____________________________________________ şi el/ea vrea să _________________________________________________________________

2. Un grup de suporteri: Betty: "Sper că această chestie funcţionează. Se pare că soţul meu ţine morţiş la ideea lui. Uneori nu sunt de acord şi vreau ca opinia mea să fie auzită."

Peter: "Eu nu sunt căsătorit încă, dar de când stau acasă cu părinţii mei trebuie să fiu şi mai asertiv. Nu puteam să le spun nu fără să mă simt vinovat."

Loise: "Mă pot identifica cu această problemă, numai că problema este cu soţul meu. Nu pot să fiu întotdeauna aşa cum vrea el să fiu. Uneori trebuie să spun nu.."

Tina: "La mine problema este cu şeful. M-am săturat să fac lucruri mărunte pentru el când am altele mai importante de făcut. Dar mă tem să spun ceva în legătură cu asta."

SP-Grup: Toţi vă simţiţi_______________deoarece nu puteţi ______________________şi vreţi să _____________________________________________________________________ SP-Individ: În timp ce __________________se simte ____________________________deoarece el/ea nu poate ___________________________________________ şi el/ea vrea să _________________________________________________________________

Exerciţiul 94: Iniţierea în grupuriIntroducereÎn iniţiere, cei care ajută iniţiază, atât cu indivizii, cât şi cu grupul ca

întreg. Cei care ajută spijină grupul şi indivizii în definirea scopurilor şi dezvoltarea programelor. Pentru a comunica asta ei utilizează forma:

"Scopul tău este ______________________ indicat prin ______________________. Primul tău pas este _______________".

Amintiţi-vă, continuaţi să utilizaţi îndemânările dvs. în ce priveşte răspunsul în timpul iniţierii etapei ajutorului.

InstrucţiuniCitiţi următoarele exemple. Scrieţi un scop al grupului şi un scop al

individului pentru unul din membrii grupului. Enumeraţi paşii programului pentru aceste scopuri şi limita de timp. În plus scrieţi un răspuns personalizat pentru grup şi pentru individ.

Exemplu

Un grup de studenţi de colegiu a format un grup de studiu.1. Scopul grupului ar putea fi să stăpânească conţinutul cursului,

indicat prin numărul de studenţi care primesc 10 sau 9.2. Un prim pas pentru grup este să găsească un loc bun pentru studiu.3. Ceilalţi paşi sunt:

Să stăpânească

conţinutul cursului _______________

Să înveţe cum să studieze pentru un examen ______________ Să înveţe să ia note de lectură _____________ Să înveţe să fa- că fişe de lectură ___________ Să fie atent la studiu ___________ Să se preocupe de treburile personale înainte de studiu ____________ Să găsească un loc bun pentru studiu ___________

4. Limita de timp este : două săptămâni de la data începerii.5. Un răspuns personalizat este: "Toţi vă simţiţi încurajaţi, deoarece

puteţi învăţa îndemânările care vă vor ajuta să vă îmbunătăţiţi notele."6. În plus la scopul grupului, fiecare membru al grupului poate stabili

scopuri individuale şi programe raportate la scopurile grupului. Unul din membrii grupului a avut scopul de a veni la orele de lectură la timp, indicat prin procentul de ore prin care el acordă atenţie timpului.

7. Primul pas pentru această persoană este de a cumpăra un ceas cu alarmă.

8. Ceilalţi paşi sunt:

Să se dea jos din pat

când sună alarma _________________

Fixează alarma ________________ Să-l facă să sune la timp _______________ Să înveţe să fixeze alarma ceasului

_______________ Să cumpere un ceas cu alarmă solid _____________

9. Limita de timp este: începând de diseară; evaluează rata succesului după fiecare săptămână 10. Un răspuns personalizat este :"Te simţi dezamăgit de tine, deoarece ai omis lucruri importante, cum ar fi orele de lectură."

Exerciţiu1. Un grup de adolescenţi se întâlneşte pentru a învăţa despre

cerinţele colegiilor.a. Un scop al grupului poate fi

___________________________________________________________ indicat prin ________________________________________________________________________

b. Un prim pas pentru grup este __________________________________________________________ c. Ceilalţi paşi sunt:

d. Limita de timp este __________________________________________________________________

e. Un răspuns personalizat este : "Te simţi __________________________________________________ deoarece tu ________________________________________________________________________

f. În plus la scopul grupului, fiecare membru al grupului poate stabili scopuri individuale şi programe ra- portate la __________________________________________________________________________ indicat prin ________________________________________________________________________

g. Un prim pas pentru această persoană este _________________________________________________

h. Ceilalţi paşi sunt:

i. Limita de timp este ___________________________________________________________________

j. Un răspuns personalizat este :"Te simţi ___________________________________________________ deoarece tu ________________________________________________________________________"

2. Un grup de adulţi se întâlneşte pentru a se lăsa de fumat.a. Un scop al grupului ar putea fi să

_______________________________________________________ indicat prin_________________________________________________________________________

b. Un prim pas pentru grup este __________________________________________________________

c. ceilalţi paşi sunt:

d. Limita de timp este __________________________________________________________________

e. Un răspuns persoalizat este: "Te simţi ___________________________________________________ deoarece tu ______________________________________________________________________"

f. În plus la scopul grupului, fiecare membru al grupului poate stabili scopuri individuale şi programe raportate la scopurile grupului. Unul din membrii grupului a avut ca scop să ______________________ _________________________________________________________________________________ indicat prin ________________________________________________________________________

g. Un prim pas pentru această persoană este ________________________________________________

h. Ceilalţi paşi sunt:

i. Limita de timp este __________________________________________________________________

j. Un răspuns personalizat este :"Te simţi __________________________________________________ deoarece tu _______________________________________________________________________"

3. Un grup de pacienţi dintr-un spital de boli mintale vor să înveţe cum să ceară o slujbă după ce ei sunt externaţi. Ei trebuie să fie capabili să răspundă la întrebări referitoare la boala lor mintală.

a. Un scop al grupului ar putea fi _________________________________________________________

indicat prin ________________________________________________________________________

b. Un prim pas pentru grup este __________________________________________________________

c. Ceilalţi paşi sunt :

d. Limita de timp este __________________________________________________________________

e. Un răspuns personalizat este : "Te simţi __________________________________________________ deoarece tu _______________________________________________________________________"

f. În plus la scopul grupului, fiecare membru al grupului poate stabili scopuri individuale şi programe raportate la scopurile grupului. Unul din membrii grupului a avut ca scop să _______________________ __________________________________________________________________________________ indicat prin ________________________________________________________________________

g. Un prim pas pentru această persoană este _________________________________________________

h. Ceilalţi paşi sunt:

i. Limita de timp este __________________________________________________________________

j. Un răspuns personalizat este : "Te simţi ___________________________________________________ deoarece tu _______________________________________________________________________"

Exerciţiul 95 : Reciclarea în grupuriIntroducereÎn următorul exerciţiu veţi utiliza îndemânările reciclării pentru a

identifica noi domenii de explorare, înţelegere şi acţiune.

InstrucţiuniCitiţi următoarele situaţii şi utilizaţi îndemânarea reciclării pentru a

sugera un nou domeniu de explorare şi stabilirea scopului pentru grup şi pentru membrul individual al grupului.

Exemplu

Un grup de adulţi se întâlneşte cu scopul de a pierde din greutate. Ei realizează scopul lor în ceea ce priveş-te greutatea şi decid să stabilească scopuri noi, raportate la condiţia fizică.O persoană şi-a stabilit drept scop personal de a citi mai mult, în special despre nutriţie.

1. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru grup ar putea fi : domeniul condiţiei fizice.

2. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru individ ar putea fi: citirea despre nutriţie.

Exerciţiu1. Câteva grupuri s-au întâlnit în ultimile 3 luni şi au realizat scopul lor

de învăţare a îndemânărilor comunicării. Ei cred că este important să se extindă pentru a include lucrul cu copiii lor. O membră a grupului speră să-l facă pe copilul ei să nu mai mintă."

a. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru grup ar putea fi:______________________

b. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru individ ar putea fi: ____________________

2. Un grup de femei singure , de 30 ani , şi-a realizat scopul de învăţare a îndemânărilor planificării financiare. Ele ar vrea să lucreze asupra finanţelor lor o săptămână şi apoi liderul grupului să verifice munca lor. Una din membre este interesată în introducerea mai multor bărbaţi la planificarea financiară.

a. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru grup ar putea fi :_____________________

b. Un nou domeniu de explorare şi stabilire a scopului pentru individ ar putea fi: ___________________

3. Un grup de profesori şi-a realizat scopul său, de obţinere a unei şedinţe de antrenament de autoajutor şi de suport pentru profesori. Ei vor acum să extindă antrenamentul de autoajutor de trei ori pe an. Un profesor vrea să aibă o şedinţă de antrenament asupra îndemânărilor relaxării.

a. Un nou domeniu de explorare şi de stabilire a scopului pentru grup ar putea fi: ___________________

b. Un nou domeniu de explorare şi de stabilire a scopului pentru individ ar putea fi:_________________

Aplicarea îndemânărilor ajutorului la învăţarea ca tratament

Vedere de ansambluAţi învăţat să răspundeţi să construiţi o bază interşanjabilă şi să

personalizaţi problemele şi scopurile. Aceste îndemânări vă vor conduce la Învăţarea ca Tratament (ÎCT) .ÎCT accentuează învăţarea de către cei care învaţă a îndemânărilor de care au nevoie pentru a se ajuta pe ei înşişi. Este mult mai eficientă într-un context de grup, însă înalt dezirabilă pe o bază individuală. ÎCT implică următorii paşi: identificarea domeniilor deficitare ale ajutatului şi pregătirea conţinutului îndemânărilor de învăţat, diagnosticarea cunoştinţelor celor care învaţă şi nivelul de performanţă al acestor îndemânări , stabilirea scopurilor îndemânării şi învăţarea ajutatului, a modului cum să realizeze aceste scopuri.

În următoarele cinci exerciţii veţi învăţa şi veţi practica paşii din ÎCT.Revedeţi paginile corespunzătoare din "Arta ajutorului" referitoare la

Învăţarea ca Tratament.

Exerciţiul 96: Pregătirea conţinutuluiIntroducerePrimul pas în ÎCT este identificarea domeniilor deficitare ale ajutatului

şi îndemânările de care are nevoie ajutatul pentru a învinge aceste deficite. Facem aceasta, în aşa fel încât conţinutul să poată fi pregătit pentru fiecare îndemânare pe care vrem să o înveţe ajutatul. În stare să identifice deficitele ajutatului, cel care ajută trebuie să fie capabil să răspundă interşanjabil şi să personalizeze.

Când deficitele sunt înţelese cel, care ajută şi ajutatul vor stabili îndemânările pe care ajutatul trebuie să le înveţe. Atunci conţinutul va fi dezvoltat pentru fiecare îndemânare din lista următoare:

* Îndemânarea de învăţat (obiectivul îndemânrii)* Principiul (motivul pentru învăţarea îndemânării)* programul paşilor pe care trebuie să-i însuşească ajutatul pentru a

învăţa îndemânarea

InstrucţiuniCitiţi următoarele situaţii ale ajutatului şi completaţi următorii paşi:1. Completaţi primul pas al ÎCT prin scrierea răspunsurilor

interşanjabile.2. Scrieţi un răspuns la semnificaţie şi la problema personalizată

pentru a identifica deficitul ajutatului.3. Identificaţi o îndemânare pe care ar trebui să o înveţe ajutatul

pentru a depăşi acest deficit.4. Pregătiţi conţinutul pentru această îndemânare prin listarea

obiectivului îndemânării principiului şi paşilor programului.

ExempluUn grup de studenţi de colegiu şi liderul lor discută viitorul carierei lor.

O membră, Laura, explică o problemă personală. Ceilalţi membri ai grupului stabilesc o bază interşanjabilă cu ea şi-i personalizează problema (deficitul) şi scopul.

1. Laura: "Nu ştiu ce vreau să fac cu viaţa mea. Ştiu că sunt mii de profesii de ales, dar nu ştiu care ar fi cea mai bună pentru mine."

Carol: Te simţi pierdută, deoarece există atât de multe profesii de ales(răspuns interşanjabil).

Laura: "Sunt sigură că există mai mult decât o singură profesie care ar fi potrivită pentru mine, dar ştiu că multe ar putea fi plictisitoare. Este greu de ştiut care din ele ar putea fi cea mai bună".

Bill: "Te simţi confuză, deoarece nu ştii care din ele este cea mai interesantă. (răspuns interşanjabil)

Laura: "Pur şi simplu nu ajung nicăieri şi asta mă deranjează. Nu pot să mă învârt în cerc!"

John: Te simţi frustrată, deoarece se pare că nu ai o direcţie în viaţă. (răspuns interşanjabil)

2. Laura: "Sunt cu adevărat descurajată din cauza asta."Liderul: Te simţi deprimată, deoarece nu ştii ce fel de profesiune vrei.

(răspuns la semnificaţia personalizată).Laura: "Da, nu ştiu cum să schimb asta. Este o mare problemă… de

unde să încep ?"Bill: Te simţi blocată, deoarece nu poţi alege o carieră care să fie cea

mai bună penntru tine. (problema personalizată).Carol: Te simţi nesigură, deoarece nu-ţi poţi imagina ce paşi trebuie să

urmezi pentru a-ţi alege o carieră şi tu vrei să înveţi care sunt acei paşi. (răspuns la scopul personalizat).

3. Listarea unui deficit al Laurei: Laurei îi lipsesc paşii necesari pentru a-şi planifica cariera.

O îndemânare care să o ajute să depăşească acest deficit ar putea fi: îndemânarea planificării carierei (îndemânare identificată)

4. Pregătirea conţinutului pentru o îndemânare pe care Laura ar putea să o înveţe pentru a depăşi deficitul.

Obiectivul îndemânării: Învăţarea îndemânărilor care determină planificarea carierei.

Principiu: Dacă Laura are îndemânările pentru planificarea carierei, atunci ea poate căuta o profesie după un plan sistematic, astfel încât să crească şansele ei de a găsi o profesie importantă.

Paşii programului SCOP:

Îndemânările planificării carierei

___________________

Îndemânările plasamen- tului slujbei ____________________ Îndemânările luării deciziei __________________ Îndemânările limi- tării carierei ________________ Îndemânările extinderii ca- rierei_____________

Exerciţiu: Un bărbat de 20 ani, Randy, face parte dintr-un grup ÎCT. El vrea să

înveţe cum să-şi administreze banii, astfel încât să nu întârzie cu plata facturilor.

Scrieţi răspunsurile adecvate.1. Randy: "Sunt stânjenit pentru că nu pot să-mi organizez viaţa mai

bine. Există întotdeauna atât de multe la care să te gândeşti !"Ajutător: Te simţi ____________________deoarece

__________________________________________________________________________________________________________(răspuns interşanjabil)

Randy: "Când sunt ocupat uit o mulţime de lucruri. Apoi mă simt prost, deoarece am uitat de ele."

Ajutător: Te simţi ____________________deoarece _________________________________________________________________________________________________________(răspuns interşanjabil)

Randy: "Da, şi nu ştiu cum să schim asta."Ajutător: Te simţi ____________________deoarece

__________________________________________________________________________________________________________(răspuns interşanjabil)

2. Randy: "Am foarte mult nevoie de ajutor în administrarea banilor. Este groaznic … încurcătura în care m-am băgat."

Ajutător: Te simţi ____________________deoarece tu ________________________________________________________________________________________________________(răspuns la semnificaţia personalizată)

Randy: "Pur şi simplu se pare că nu pot să le ordonez."Ajutător: Te simţi_____________________deoarece tu nu poţi

_________________________________________________________________________________________________(răspuns la problema personalizată)

Randy: "Trebuie să fiu organizat… în special cu banii mei. Am făcut destui bani, dar nu i-am administrat cum trebuie. Nu pot să-mi plătesc facturile la timp şi am nevoie cu adevă- rat să o fac."

Ajutător: Te simţi ____________________deoarece tu nu poţi _________________________________________________________________________________________________şi tu vrei să ___________________________________________________________________(problema şi scopul personalizate)

3. Enumerarea unui deficit al lui Randy____________________________________________________________________________________________________________________

O îndemânare pentru a depăşi acest deficit ar putea fi __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________(îndemânarea identificată)

4. Pregătirea conţinutului pentru o îndemânare pe care Randy ar putea să o înveţe pentru a depăşi deficitul său.

Obiectivul îndemânării: _______________________________________________________________

Principiul: _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________

Paşii programului:

Exerciţiul 97: Diagnosticarea îndemânării ajutatului, a cunoştinţelor şi performanţei

IntroducereAl doilea pas în ÎCT este diagnosticarea cunoştinţelor ajutatului şi a

nivelului de performanţă al îndemânării. Facem aceasta, astfel încât să ştim de unde să începem când învăţăm o îndemânare. Pentru a diagnostica ajutatul, cel care ajută trebuie să dezvolte întrebări în legătură cu îndemânarea şi metodele pentru a testa performanţa îndemânării ajutatului. În plus, cel care ajută trebuie să continue să utilizeze îndemânările răspunsului.

InstrucţiuniContinuaţi să lucraţi cu Randy ca în exerciţiul anterior referitor la ÎCT.1. Dezvoltaţi cel puţin trei întrebări pe care le puteţi utiliza pentru a

diagnostica cunoaşterea de către el a obiectivului îndemânării.2. Dezvoltaţi cel puţin două metode pentru a disgnostica nivelul de

performanţă al lui Randy referitor la obiectivul îndemânării.3. Când aţi terminat scrieţi un răspuns la semnificaţia lui Randy.

Exemplu

Grupul a diagnosticat îndemânările Laurei în ceea ce priveşte planificarea carierei.

1. Întrebările pe care ei le-au pus au fost în legătură cu obiectivul îndemânării: a. Ştie Laura ce este planificarea carierei ?

b. Ştie Laura de ce este importantă planificarea carierei ? c. Ştie Laura când să utilizeze planificarea carierei ?2. Metodele pe care ai le-au utilizat pentru a diagnostica nivelul de

performanţă al Laurei în ceea ce priveşte obiectivul îndemânării: a. Au rugat-o să enumere paşii în planificarea carierei. b. Au rugat-o să noteze când ar trebui făcut fiecare pas.3. Un răspuns interşanjabil dat Laurei: Te simţi descurajată, deoarece

nu ştii care sunt paşii planificării carierei.

Exerciţiu

1. Întrebările pe care i le puteţi pune lui Randy despre obiectivul îndemânării: a.

b. c.2. Metodele pe care le puteţi utiliza pentru a diagnostica nivelul de

performanţă a lui Randy în ceea ce priveşte obiectivul îndemânării. a. b.

(Adăugaţi mai multe dacă este nevoie.)

3. Scrieţi un răspuns interşanjabil pentru Randy:

Te simţi ______________________________________________________ deoarece __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Exerciţiul 98 : Definirea scopului IntroducereAl treilea pas în ÎCT este definirea scopului. Scopul este bazat pe

diagnostic, deoarece diagnosticul ne informează, de unde să începem când îl învăţăm pe ajutat o îndemânare. La urma urmei nu vrem să învăţăm ajutatul ceea ce el cunoaşte deja.

InstrucţiuniContinuaţi să lucraţi cu Randy, bărbatul tânăr din exerciţiile ÎCT

anterioare. Definiţi un scop cu el utilizând spaţiul furnizat.

Exemplu

1. Laura şi grupul ei vor să definească un scop al ei. Diagnosticul ei a indicat că ea ştie importanţa planificării carierei, dar nu are nici una din îndemânări. Astfel unii din membrii grupului au personalizat scopul pentru Laura: "Te simţi confuză, deoarece nu poţi începe planificarea carierei şi vrei să o faci."

2. Bill, un alt membru al grupului a definit scopul cu Laura: "Vrei să începi să-ţi planifici cariera, indicat prin numărul de îndemânări în planificarea carierei pe care le poţi învăţa."

3. Liderul grupului a adăugat: "Diagnosticul a arătat că învăţarea îndemânărilor în ceea ce priveşte planificarea carierei poate fi un scop pentru voi toţi."

Exerciţiu

1. Personalizaţi un scop pentru Randy: "Te simţi ________________deoarece tu nu poţi __________________________________________ _______________________şi tu vrei să ________________________________________________ ________________________________________________________________________________."

2. Întoarceţi-vă la diagnosticul care l-aţi dezvoltat pentru Randy în exerciţiul anterior. Presupuneţi că el a fost testat la un anumit nivel şi definiţi scopul său utilizând această informaţie. Utilizaţi următoarea formă: "Tu vrei să _________________________________________________________________________ indicat prin ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________."

Exerciţiul 99: Învăţarea îndemânării de către ajutatIntroducereAl patrulea pas în ÎCT este de a învăţa ajutaţii cum să dezvolte

programele pentru a realiza scopurile îndemânărilor lor. Cei care ajută lucrează pentru a defini scopurile şi dezvolta programele pentru a întâmpina nevoile şi dorinţele ajutaţilor. Programele facilitează acţionarea ajutatului pentru a trece de unde este, acolo unde vrea să fie sau trebuie să fie.

InstrucţiuniContinuaţi să lucraţi cu Randy, bărbatul tânăr cu care aţi lucrat în

exerciţiul anterior. Dezvoltaţi un program cu el pentru realizarea scopului îndemânării sale. Enumeraţi paşii pentru realizarea scopului, verificaţi paşii, realizaţi un program pentru început şi sfârşit şi o întărire.

Exemplu

Laura şi grupul ei a hotărât că toţi au nevoie să înveţe îndemânmările în planificarea carierei. În exerciţiul 96 grupul a pregătit conţinutul pentru aceste îndemânări prin enumerarea următorilor paşi:

1. Scopul îndemânării Laurei şi al grupului : de a învăţa îndemânările planificării carierei.

2. Pasul principal pentru realizarea acestui scop:

SCOP: Îndemânările planificării Carierei

_________________

Îndemânările plasamentului slujbei Îndemânările luării _______________________ deciziei Înmdemânările ___________________ limitării carierei Înmdemână- _______________rile extinderii carierei___________

3. Sub-paşii pentru fiecare din paşii majori: SCOP: Îndemânările Planificării Profesiei

Îndemânările plasamen- _____________ tului slujbei Îndemânările luării ___________________ deciziei 3. Îndemânările interviu- Îndemânările limită-_________________ lui slujbei rii carierei 2.Dezvoltarea pro- 2. Dezvoltarea listei de Îndemânările extin- ________________ gramului de acţiune- slujbe derii carierei 3. Luarea deciziilor l.Dezvoltarea itine- 1. Scrie un CV ___________________ cu privire la sluj- rarului de acţiune 4. Extinde întrebările de bă al carierei explorat 2. Enumeră cerinţele 3. Extinde cunoştinţele ocupaţionale referitoare la carierele 1. Enumeră valorile potenţiale ocupaţionale per- 2. Extinde îndemânările sonale personale 1. Extinde interesele personale.

4. Înaintea, în timpul şi după ce verificaţi paşii după fiecare pas principal.

ÎNAINTE a. Sunt pregătiţi membrii grupului să dedice timp pentru asta ? b. Ştiu ei de unde să înceapă ? ÎN TIMPUL a. Înţeleg ei interesele lor ? b. Înţeleg ei diferitele domenii de profesii ? DUPĂ a. A avut Laura şi grupul de explorat mai multe profesii ?

b. Ştiu ei ce întrebări să pună ? c. Ştiu ei care sunt îndemânările şi interesele lor ?

5. Un program pentru Laura şi grupul ei: Ei pot începe lunea următoare. Pot termina în două săptămâni.

6. O întărire pentru Laura şi grupul ei: Imediat ce perfecţionează un pas, ei pot merge acasă la liderul grupului pentru cină. Dacă ei nu perfecţionează paşii nu pot merge acasă la liderul grupului pentru cină.

În final Laura şi grupul ei vor trebui să recicleze îndemânările lor ca să scrie programele pentru ceilalţi paşi din planificarea profesiei: limitarea carierei, luarea deciziei, plasamentul slujbei.

Exerciţiu

1. Enumeraţi scopul îndemânării lui Randy:__________________________________________________

2. Enumeraţi paşii principali pentru realizarea acestui scop:

3. Dezvoltaţi sub-paşii pentru fiecare din paşii majori:

4. Faceţi o listă înainte, în timpul şi după ce verificaţi paşii, după primul pas principal:

ÎNAINTE:

ÎN TIMPUL:

DUPĂ:

5. Dezvoltaţi un orar pentru Randy: El poate începe __________________________________________________________________ El poate termina _________________________________________________________________

6. Scrieţi o întărire pentru Randy: Imediat ce perfecţionează fiecare pas el poate _________________________________ Dacă nu perfecţionează pasul el nu poate _____________________________________________ ______________________________________________________________________________

Exerciţiul 100: Practicarea ÎNVĂŢĂRII CA TRATAMENTIntroducereÎn acest exerciţiu veţi practica din nou îndemânările voastre în ceea ce

priveşte învăţarea ca tratament aşa cum aţi făcut în exerciţiul anterior.

InstrucţiuniCitiţi următoarele situaţii ale ajutatului şi completaţi spaţiile indicate.

Exemplu

Întoarceţi-vă la cele 4 exerciţii ÎCT anterioare pentru un exemplu al paşilor implicaţi.

Exerciţiu

Teresa, o femeie de vârstă mijlocie intrând la colegiu vrea să înveţe cum să studieze, astfel încât să ia note bune. Ea spune:

Teresa: "Colegiul pare să fie plin de aceşti tineri studenţi inteligenţi care ştiu tot ce este de ştiut despre studiu."

Te simţi _______________________deoarece ______________________________________________________________________________________________________________( răspuns interşanjabil)

Teresa: "Mulţi dintre ei au făcut asta mai mult decât am făcut-o eu."

Te simţi ______________________deoarece _______________________________________________________________________________________________________________(răspuns interşanjabil)

Teresa: "Trebuie să existe lucruri pe care aş putea să le învăţ, astfel încât să pot concura cu aceşti copii."

Te simţi _____________________deoarece ________________________________________________________________________________________________________________(răspuns interşanjabil)

Teresa: "Vreau cu adevărat să reuşesc. Sunt atât de încântată să fiu din nou la şcoală. Vreau cu adevărat să meargă."

Te simţi ____________________deoarece tu _______________________________________________________________________________________________________________(răspuns la semnificaţia personalizată)

Teresa: "Ştiu că am avut dificultăţi în învăţare. Trebuie să le depăşesc pentru a reuşi."

Te simţi _____________________deoarece tu nu poţi ________________________________________________________________________________________________________(răspuns la problema personalizată)

Teresa: "Da, este cu adevărat important pentru mine să iau note bune."

Te simţi _____________________deoarece tu nu poţi ___________________________şi vrei să _____________________________________________________________________(răspuns la scopul personalizat)

Enumerarea unui deficit al Teresei: __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

O îndemânare pentru a depăşi acest deficit ar putea fi:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Pregătiţi conţinutul pentru o îndemânare pe care ar putea să o înveţe Teresa pentru a depăşi deficitul ei:

Obiectivul îndemânării:_____________________________________________________________________________

Principiu: ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________ ______________________________________________________________

Paşii programului:

Diagnosticul cunoştinţelor Teresei şi al nivelului de performanţă al acestei îndemânări şi furnizarea unui răspuns interşanjabil:

Dezvoltarea a cel puţin 3 întrebări pe care le-aţi putea utiliza pentru a diagnostica cunoaşterea obiectivului îndemânării:

1.2.3.Dezvoltaţi cel puţin 2 metode pentru a diagnostica nivelul de

performanţă al Teresei, în ceea ce priveşte obiectivul îndemânării:1.2.Scrieţi un răspuns interşanjabil pentru Teresa: "Te simţi _______________________________________________________

deoarece _____________________________________________________________________________

Personalizaţi un scop pentru Teresa: "Te simţi ______________________________________________deoarece nu

poţi _____________________________________________________________________ şi tu nu vrei _________________________________________________________________________

Definiţi scopul: "Tu vrei să

__________________________________________________________________________________________________________________________________________indicat prin ___________________________________________________________________

Ajutaţi-o pe Teresa să dezvolte un program pentru realizarea scopului îndemânării:

Enumeraţi scopul îndemânării: : __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Enumeraţi paşii principali pentru realizarea acestui scop:

Dezvoltaţi paşii programului pentru fiecare din paşii majori:

Faceţi o listă înainte, în timpul şi după ce verificaţi paşii pentru fiecare pas principal:

________________________________________________________________________________________ ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE: ÎNAINTE:

________________________________________________________________________________________

ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL: ÎN TIMPUL:

_________________________________________________________________________________________ DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ: DUPĂ:

_________________________________________________________________________________________

Dezvoltaţi un orar pentru Teresa:Ea poate începe

__________________________________________________________Ea poate

termina_________________________________________________________

Scrieţi o întărire pentru Teresa:Imediat ce perfecţionează fiecare pas ea poate

_______________________________________________________________________________________________________________

Dacă nu termină pasul ea nu poate ________________________________________________________________________________________________________________________

CAPITOLUL VII

SUMAR ŞI CONCLUZII

Singurul nostru motiv pentru a trăi este să ne dezvoltăm. Procesarea umană este vehicolul nostru pentru a ne dezvolta. Noi oamenii suntem produsele procesării noastre. Într-adevăr noi existăm doar când procesăm. În cele din urmă murim dezvoltându-ne.

Astfel mai departe ne-am concentrat pe procesul de ajutor. Cei care ajută oferă îndemânările de ajutor ajutaţilor. Ajutaţii utilizează aceste îndemânări de ajutor pentru a se angaja în procesare. Întregul proces de ajutor este ghidat de eficacitatea funcţionării ajutaţilor prin intermediul explorării, înţelegerii şi acţionării. Ajutaţii emit aluziile referitoare la entuziasmul lor de a se muta de la o fază la următoarea. Cei care ajută facilitează această notare.

Procesul de ajutor poate fi utilizat pentru toate problemele şi scopurile din viaţă, învăţare şi muncă. Ne poate ajuta să rezolvăm crizele internaţionale între naţiuni, la fel cum ne poate sprijini să ajutăm copiii noştri pentru a supravieţui sau studenţii noştri pentru a învăţa, ori angajaţii noştri pentru a lucra. Nu există problemă umană sau scop uman prea largi sau complexe, nici în spaţiu nici pe Pământ. Ajutorul este un proces universal pentru realizarea scopurilor umane.

AJUTĂTOR

Procesare

AJUTAT

PROCESARE

Aici aveţi o ilustrare a ajutorului oamenilor pentru a se împăca cu unele din preocupările care pot domina fiinţa umană.Floyd: "Suntem într-un fel supăraţi pe toată generaţia voastră. Ne-aţi lăsat pe cap toată mizeria, poluarea şi gunoiul."Ajutător: "Ai spus că noi v-am lăsat toate problemele pe cap."Tom: "Da, părinţii mei, tu, voi toţi care aţi fost prin preajmă nu aţi făcut numic să puneţi lucrurile în ordine."Ajutător: "Te înfurie cu adevărat. "Joan: "Da, şi mulţi dintre voi faceţi mai mult decât atât - vă vindeţi pe câţiva dolari."Ajutător: "Te simţi furioasă că muţi dintre noi v-am lăsat o lume murdară - pentru un preţ. Cred că mulţi dintre noi nu se dau bătuţi cu ideea că o parte a preţului ar putea fi o lume mai bună pentru voi."Floyd: "Da, ei bine poate asta este ceea ce crezi. Dar priviţi această lume pe care sunteţi pregătiţi să ne-o daţi."Ajutător: "Este cu adevărat frustrant pentru tine, deoarece am vândut tot pe termen scurt şi am pierdut din vedere complet condiţiile pe termen lung."Joan: "Ai nimerit-o."Ajutător: "Eşti cu adevărat nemulţumită de ceea ce am făcut noi."Tom: "Adevărat! Vreau să spun, cum ar trebui să ne comportăm când oameni pe care presupunem că-i cunoaştem bine acţionează aşa cum aţi acţionat voi?"Ajutător; "Eşti trist, deoarece se presupune că noi avem răspunsul la aceste întrebări, însă este destul de evident că nu-l avem."Joan: "Da, sigur. Numai că acum se pare că întreaga încurcătură este asupra noastră!"Ajutător; "Este înspăimântător să ai această responsabilitate pe capul tău."Floyd: "Şi nu este drept!"

Răspuns la conţinut

Răspuns la sentiment.

Răspuns la semnificaţie.

Răspuns la semnificaţie.

Răspuns la semnificaţie.

Răspuns la semnificaţie.

Răspuns la semnificaţie.Răspuns la semnificaţie.Relaţie imediată

Ajutător: "Eşti cu adevărat supărat să ai o asemenea povară."Tom: "Aşa este. "Ajutător: "Şi aveţi resentimente faţă de mine pentru că fac parte din această generaţie."Joan: "Da, ai dreptate. Voi aţi greşit. N-am învăţat încă să facem nimic constructiv."Ajutător: "Te simţi puţin ridicol, deoarece nu ai arătat că te poţi descurca mai bine decât ne-m descurcat noi."Floyd: "Şi dacă nu putem?"Ajutător: "Asta mă face să mă simt responsabil, deoarece întrebaţi dacă vă pot da un ajutor chiar acum. Şi dacă nu pot, atunci implicaţiile sunt destul de mari pentru toţi." Tom: "Este o diferenţă să ştii că nu suntem singuri. Cred că avem încă nevoie de mult ajutor.Ajutător: "Şi este înspăimântător, deoarece nu-ţi poţi imagina ce ai de învăţat."Joan: "Da, de unde să începem ?"Ajutător: "Te simţi pierdută, deoarece nu poţi descoperi un punct de început."Tom: "Da, dar este încă timp pentru noi."Floyd: "Nu ne-am ratat şansa încă.."Ajutător: "Te simţi bine că mai ai încă o şansă de a face ca lucrurile să meargă bine, dar eşti de asemenea anxios deoarece nu ştii cum să începi să faci ca lucrurile să meargă bine şi tu vrei cu adevărat să reuşeşti."Joan: "Vrem să reuşim!"Ajutător: "Bine, deci scopul este de a reuşi acolo unde generaţia noastră a dat greş. Ce lucruri v-ar indica că voi aţi reuşit ?"Tom: "Dacă ar fi mai puţină poluare."Floyd: "Şanse egale pentru femei, negri şi pentru ceilalţi oameni defavorizaţi."Joan: "Dacă ar exista mai multă onestitate în guvern şi afaceri."Ajutător: "Acestea sunt probleme mari. Care dintre ele este cea mai importantă ?"Tom: "Cred că drepturile omului trebuie să fie pe primul plan." Joan: "Cu siguranţă."Floyd: "Ai dreptate. S-ar cădea să începem chiar de aici cu o slujbă cinstită."Ajutor: "Este un lucru bun pentru a începe. Dar este de asemenea o problemă destul de mare."Joan: "Da, poate ar trebui să abordăm aceasta atunci când ne interesează serviciul."Ajutător: "Realizaţi că este important să vă confruntaţi cu o mare problemă pas cu pas. Puteţi alege un patron dintr-un domeniu cu care să începeţi. Cum veţi şti când aţi avut un efect asupra lui ?"

Personalizarea semnificaţiei.

Personalizarea problemei

Personalizarea sentimentului

Personalizarea scopului

Personalizarea scopului.

Definirea scopului

Definirea scopului

Definirea scopului

Definirea scopului

Definirea scopului

Tom: "Bună întrebare – sigur nu ştiu."Floyd: "Ei bine, ei nu au câteva legi sau o linie conducătoare în legătură cu slujbele satisfăcătoare?"Joan: "Sigur că au! Cred că ei le-au numit "legile oportunităţii pentru slujbe egale". Am putea utiliza legile pentru a spune dacă o afacere utilizează practici cinstite pentru slujbă."Ajutător: "Bună idee Joan. Aveţi idee cât timp vă poate lua asta ?"Tom: "Este greu de spus. Dar cred că la sfârşitul a şase luni ar trebui să fim capabili să spunem dacă suntem pe drumul cel bun sau nu."Ajutător: "Deci, credeţi că aţi avea succes dacă în următoarele 6 luni aţi putea prinde cel puţin un patron important din domeniul Legilor Oportunităţii pentru Slujbe Egale."Tom: "Grozav ! "Floyd: "Nici măcar nu ştiu de unde să încep. "Ajutător; "Este o treabă importantă. Dar o cale prin care aţi putea începe ar fi cum să dezvoltaţi o acţiune după un plan eficient pentru a ajunge acolo."Joan: "Corect. Apoi ar trebui să dezvoltăm îndemânările. Nu-i aşa? Deci ne-am putea imagina unde am ajuns şi cum am ajuns acolo."Ajutător: "Aşa este. Şi prin planificarea îndemânărilor veţi fi capabil să planificaţi celelalte îndemânări de care aveţi nevoie pentru a ataca problema. Planul vostru actual de atac ar reprezenta alt pas."Floyd: "Ar trebui să fie mult mai bine decât să ne plângem şi să pierdem o groază de energie."Ajutător: "Este bine să ştii că te poţi apropia chiar de problemele dificile într-un mod sistematic."Ajutător: "Un alt lucru pe care-l puteţi face este să asiguraţi lucrul vostru asupra a cel puţin unei îndemânări în fiecare săptămână şi apoi să vă imaginaţi un sistem de recompense şi de pedepse personale depinzând de faptul dacă respectaţi orarul."Joan: "Cred că ce încerci să ne arăţi poate fi făcut şi am început să te cred."Ajutător; "Lucrurile arată mult mai clare când vedeţi că există ceva ce puteţi face pentru a ajuta."

Definirea scopului

Iniţierea primului pas

Iniţierea paşilor intermediari

Răspuns la semnificaţieIniţierea orarelor şi întăririlor

Răspuns la semnificaţie

Facilitarea procesării umane

Dacă sau nu această sau orice altă generaţie va face o diferenţă, va depinde de faptul dacă sau nu, persoanele din această generaţie s-au transformat din ajutaţi, în ajutători. Am dedicat acestă carte proceselor în care ajutaţii trebuie să se angajeze pentru a se învăţa să funcţioneze eficient în viaţa lor. Următorul pas pentru a deveni ajutător, este pentru voi de a câştiga conţinutul paşilor şi cunoştinţele. Aceşti paşi ne vor permite să

perfecţionăm îndemânările necesare pentru a face o diferenţă între viaţa noastră şi lume. Des exemplu, pentru a deveni de ajutor, trebuie să câştigăm tot conţinutul îndemânărilor din această carte ca şi pe cele ale vieţii, învăţării şi muncii implicate de procesul ajutorului.

AJUTĂTOR

Paşi Proces

CONŢINUT AJUTAT

ÎNSUŞIREA PAŞILOR ÎNDEMÂNĂRII

Următorul pas pentru a deveni ajutător, este de a aplica îndemânările la anumite obiective. În viaţa noastră de exemplu, putem dori să relaţionăm mult mai eficient, să învăţăm mult mai eficient şi să lucrăm mult mai productiv. Trebuie să practicăm aplicarea îndemânărilor implicate la obiectivele noastre din toate domeniile vieţii, învăţării şi muncii.

Aplicarea îndemânărilor necesită mai multe practici, deoarece ne pregăteşte pentru transformarea îndemânărilor din viaţa noastră reală. Mai multă schimbare în sau între obiective măreşte probabilitatea succesului în viaţa noastră reală. De exemplu, putem practica aplicarea îndemânărilor ajutorului, prin schimbarea componentelor funcţiilor, proceselor, condiţiilor sau standardelor îndemânărilor.

AJUTĂTOR

Paşi Proces

CONŢINUT AJUTAT

Îndemânări

OBIECTIVE

APLICAREA ÎNDEMÂNĂRILOR

Următorul pas în programul nostru este de a transforma îndemânările pe care le-am câştigat şi le-am aplicat la contextul vieţii noastre reale. Astfel, noi transformăm pentru a relaţiona mult mai eficient cu cei apropiaţi nouă şi prietenii; pentru a învăţa mult mai eficient în şcoală sau formare ; pentru a lucra mult mai productiv la serviciu sau într-adevăr pentru a ne distra şi recrea mai bine. Putem învăţa să transformăm toate îndemânările creativ, prin schim-barea uneia sau mai multe componente, funcţii, procese,condiţii sau standarde, în timp ce le menţinem pe celelalte constante. De exemplu, putem fi atenţi la un poliţist de pe stradă sau la un judecător al curţii pentru a facilita procesarea productivă prin schimbarea componentelor şi condiţiilor. AJUTĂTOR

Paşi Proces

CONŢINUT AJUTAT CONTEXT

Îndemânări Sarcini

OBIECTIVE

TRANSFORMAREA PENTRU SARCINI

Pasul final pentru adeveni ajutător este de a stăpâni realizarea tuturor scopurilor noastre. Aceste scopuri includ scopurile noastre reabilitative, la fel ca şi scopurile noastre preventive. Astfel, de exemplu putem deveni mult mai eficienţi cu oamenii din viaţa noastră. Putem realiza nivele înalte în eforturile noastre educaţionale. Putem deveni mult mai folositori în eforturile noastre la serviciu.

AJUTĂTOR

Paşi Proces Scopuri

CONŢINUT AJUTAT CONTEXT

Îndemânări Sarcini

OBIECTIVE

STĂPÂNIREA SCOPURILOR

În cele din urmă nu putem fi productivi până când nu-i putem ajuta pe ceilalţi să realizeze scopurile lor. Aceasta înseamnă că putem schiţa programe pentru a putea deveni productivi în vieţile celorlalţi. Facem aceasta lucrând cu ceilalţi pentru realizarea următoarelor: 1) stabilirea scopurilor productive; 2) fixarea sarcinilor contextuale necesare pentru a realiza scopurile; 3) specificarea obiectivelor îndemânării necesare pentru a perfecţiona sarcinile; 4) dezvoltarea conţinutului paşilor îndemânării necesari pentru a realiza obiectivele; 5) distribuirea procesului necesar pentru a învăţa paşii îndemânării. Din nou, acest proces este reciclat, în timp ce apreciem gradul în care are loc procesul, câştigă, aplică şi transformă îndemânările lor şi realizează scopurile lor.

AJUTĂTOR

Paşi Proces Scopuri

CONŢINUT AJUTAT CONTEXT

Îndemânări Sarcini

OBIECTIVE

A DEVENI PRODUCTIV

Noi putem utiliza îndemânările noastre de ajutor pentru a rezolva orice problemă umană şi a realiza orice scopuri. Putem trimite o persoană pe Lună sau educa un copil în clasă. Orice scop pe care-l putem concepe îl putem operaţionaliza. Orice scop pe care-l putem operaţionaliza îl putem realiza.

Marea ironie este că în procesul de a deveni programatic şi productiv putem de asemenea deveni umani. Devenim umani numai prin utilizarea intelectului nostru în procesul experienţei, prin care descoperim umanitatea noastră. Devenim umani numai prin utilizarea intelectului nostru pentru procesul de realizare a scopurilor, prin care demonstrăm umanitatea noastră.

Scopurile fiinţei umane, în spaţiu sau pe Pământ, sunt limitate doar de puterea procesării noastre. Umanitatea se defineşte prin abilitatea sa de a facilita această procesare - în noi şi ceilalţi.

DEVENIREA UMANĂ

CAPITOLUL VII -SUMAR ŞI CONCLUZII

SumarVedere de ansambluAţi învăţat acum şi aţi practicat un ciclu complet al îndemânărilor

ajutorului. Puteţi utiliza aceste îndemânări cu dvs. înşivă şi cu ceilalţi pentru a rezolva problemele şi a realiza scopurile din cadrul vieţii, învăţării şi muncii.

Exerciţiul 101 : Utilizarea tuturor îndemânărilor voastre de ajutorIntroducereAţi practicat fiecare din îndemânările ajutorului: atenţie, răspuns,

personalizare şi iniţiere. Puteţi acum ajuta altă persoană pentru a explora, înţelege şi acţiona.

În următorul exerciţiu sunteţi rugaţi să urilizaţi toate îndemânările voastre de ajutor când scrieţi răspunsurile voastre cele mai eficiente şi aveţi iniţiativa de a "vorbi în numele" persoanei.

InstrucţiuniDaţi cel mai bun răspuns pentru fiecare fragment urmând forma de

răspuns prezentată mai jos.

ExerciţiuLucrător social1. "Este un bărbat tânăr, foarte tulburat. Ascultă-l când vorbeşte.

Vocea sa este foarte deprimată. Mie mi se pare foarte nebun." Răspuns la semnificaţie:

______________________________________________________________

__________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

2. "Ei bine… el este atât de manipulativ. Aşa îmi dă impresia când lucrez cu el. Doar lucrurile pe care le spune; este evident că încearcă să facă ca toată lumea să se învârtă în jurul lui. Mă scoate din sărite. Vreau să-i spun să se maturizeze; lumea nu este la dispoziţia lui."

Răspuns la sentiment şi conţinut:________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

3. Săptămâna trecută a venit şi m-a văzut. A fost suspendat de la şcoală pentru că s-a bătut, mama sa l-a ameninţat că-l dă afară din casă şi el a descoperit acest program pentru slujbă şi a spus că a trebuit să-l introduc în program. Astfel că am încercat să-l ajut dar trebuie să petrec 8 ore luptându-mă pentru el. Nu am acest timp la dispoziţie. Nu este singurul meu client."

Răspuns la sentiment şi conţinut : _______________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

4. "Simt că el nu se străduieşte deloc. Vrea să stea de o parte şi să fie acest "săracul de mine" şi toţi ceilalţi să se străduiască pentru el."

Răspuns la sentiment şi conţinut: _______________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

5. "Nu poţi ajuta oamenii care nu vor să muncească pentru ei. Trebuie să acţioneze singuri."

Răspuns la sentiment şi conţinut: _______________________________________________________ _________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

6. "Găsesc că este foarte epuizant să lucrez cu el. Uneori după ce pleacă stau şi mă gândesc pentru ce fac asta. Nu există recompense, doar multă descurajare. Îmi pasă de el… de toţi clienţii mei."

Răspuns la sentimente şi semnificaţia personalizată: ________________________________________ __________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

7. "Se pare că-mi pasă de ei mai mult decât le pasă lor de mine." Răspuns la sentimentul şi la semnificaţia personalizată:

______________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

8. "Sunt atât de trist … şi obosit. Mă simt ca şi cum aş fi un gunoi al societăţii. Şi mă lupt şi mă zgârii şi încerc să salvez ce este bun."

Răspuns la sentiment şi la semnificaţia personalizată: _______________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

9. "Ce este ? Cum să opresc asta ? Vreau să o scot la capăt cu aceşti oameni şi nu reuşesc."

Răspuns la sentiment şi la problema personalizată: __________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

10. "Ştii, mi-am luat această slujbă, deoarece eu iubesc oamenii. Vreau să-i ajut. Şi iată am început să-mi urăsc clienţii… şi pe mine. Nu-i pot ajuta. Am pierdut atât de mulţi din clienţii mei." Răspuns la sentimentul şi la problema personalizată: ________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

11. "Iată-mă , amărât şi distrus. Nu-i pot ajuta. Însă… eu sunt singura lor şansă. Dacă renunţ, dacă renunţăm toţi va fi rău. Vreau încă să-i ajut dar nu aşa… pierzându-mi curajul şi lăsându-mi clienţii baltă. Trebuie să existe o alternativă."

Răspuns la sentimentul şi la scopul personalizat:____________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

12. Operaţionalizaţi scopul acestei persoane. _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

13. Iniţiaţi paşii pentru scopul operaţionalizat al acestei persoane (utilizaţi tabelul de pe pagina următoare).

14. Iniţiaţi sub-paşii conducând la fiecare pas.(utilizaţi tabelul de pe pagina următoare).

15. Iniţiaţi un program.

_________________________________________________________________________________ PAS ÎNCEPUT SFÂRŞIT _________________________________________________________________________________ _____________________________________ __________________ __________________ _____________________________________ __________________ __________________ _____________________________________ __________________ __________________ _____________________________________ __________________ __________________ _____________________________________ __________________ __________________ __________________________________________________________________________________

16. Iniţierea întăririlor: a. Întăriri pozitive:__________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

b. Întăriri negative: _________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

SCOPUL OPERAŢIONALIZAT:_________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________

________________ _________________ ________________ _______________ _________________ ________________ ______________ _______________ _________________ ________________

____________ ______________ _______________ _________________ ________________ ____________ ____________ ______________ _______________ _________________ ________________ ____________ ____________ ______________ _______________ _________________ ________________ ____________ ____________ ______________ _______________ _________________ ____________ ____________ ______________ _______________ ____________ ____________ ______________ ____________ ____________ ____________

Adolescent1. "Nu văd ce este rău în asta. Puţină iarbă este ca o băutură şi vedeţi

destui oameni băuţi. Aceleaşi vechi persoane care îmi spun că-mi voi "prăji creierul" şi-l pun pe-al lor "în formaldehidă"." Răspuns la sentiment şi conţinut:_______________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

2. "Îmi place să mă droghez puţin aşa cum le place lor să bea puţin. Facem asta pentru acelaşi lucru- face viaţa puţin mai interesantă."

Răspuns la sentiment şi conţinut:_______________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

3. "Singura diferenţă pe care o văd este că iarba nu este legală, însă băutura da. Ar trebui să-i ascult când ei sunt la fel ca mine ? Ceea ce-mi spun ei este că ar trebui să fiu beţiv în loc de drogat."

Răspuns la sentiment şi conţinut:______________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

4. "Iarba te ajută să duci la capăt ziua mult mai bine decât băutura. Mă simt bine când sunt drogat." Răspuns la sentiment şi conţinut:_______________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

5. "Ca dovadă eu sunt încă la şcoală, în timp ce copiii care beau puternic cel mai adesea nu mai sunt. Poate nu am făcut chiar bine, nu atât timp cât am utilizat drogurile, dar asta este o altă întâmplare."

Răspuns la sentiment şi conţinut:_______________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

6. "Uneori să te droghezi este singura cale să rămâi aici. Profesorii vor să-ţi faci toată treaba şi n-am fost niciodată un super deştept. Şi toţi copiii sunt prefăcuţi aici, cu excepţia celor care fumează."

Răspuns la sentiment şi conţinut:_______________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

7. "De fiecare dată când mă întorc împrejur cineva mă presează - fă asta, schimbă aia. Dacă sunt drogat totul este în regulă. " Răspuns la sentimentul şi la semnificaţia personalizată:______________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

8. "Cu iarba este în regulă totul. Când sunt cu prietenii mei nu contează dacă mă ridic la nivelul aşteptărilor lor. Ştiu cine sunt atunci şi mă simt bine." Răspuns la sentimentul şi la semnificaţia personalizată:______________________________________ __________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

9. "Da, mă deranjează că ei nu văd cine sunt, că nu mă pot accepta ca persoană cu sau fără iarbă. Iarba face ca unii oameni să mă accepte – oricum nu-i pot face pe ceilalţi să vadă cine sunt."

Răspuns la sentiment şi la problema personalizată:__________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

10. "Îmi place de mine… vreau ca şi celorlaţi să le placă. În mod obişnuit eram capabil să-i fac pe ceilalţi să mă placă înainte de a veni la această şcoală. Cred că am început să fumez tot timpul… "

Răspuns la sentimentul şi la scopul personalizat:__________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

11. Operaţionalizaţi scopul acestei persoane:

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

12. Iniţiaţi paşii pentru scopul operaţionalizat al acestei persoane. (utilizaţi tabelul de mai jos)

13. Iniţiaţi sub-paşii care conduc la fiecare pas (utilizaţi tabelul de mai jos).

14. Iniţiaţi un program.

______________________________________________________________________________________ PAS ÎNCEPUT SFÂRŞIT ______________________________________________________________________________________ ______________________________________ _____________________ ____________________ ______________________________________ _____________________ ____________________ ______________________________________ _____________________ ____________________ ______________________________________ _____________________ ____________________ ______________________________________ _____________________ ____________________ _______________________________________________________________________________________

15. Iniţiaţi întăririle: a. Întăriri pozitive:__________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ b. Întăriri negative:__________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

SCOPUL OPERAŢIONALIZAT:__________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________

______________ ______________ ______________ ________________ ______________ ______________ ______________ ________________ ______________ ______________ _____________ ______________ ________________ ______________ ______________ ____________ _____________ ______________ ________________ ______________ ______________ ____________ _____________ ______________ ________________ ______________ ______________ ____________ _____________ ______________ ________________ ______________ ____________ _____________ ______________ ________________ ____________ _____________ ______________ ____________ _____________ ____________

Exerciţiul 102 : Ajutorul cu dvs. înşivăIntroducereAţi învăţat să vă ajutaţi , să exploraţi şi să înţelegeţi şi să acţionaţi

constructiv asupra experienţeivoastre.În următoarele pagini veţi utiliza răspunsul dvs., personalizarea şi

iniţierea îndemânărilor pentru a vă ajuta pe dvs. înşivă.InstrucţiuniUrmaţi instrucţiunile pentru a completa fiecare pas.

Exerciţiu1. Descrieţi pe scurt o situaţie curentă sau o experienţă curentă din

viaţa dvs. pe care aţi vrea să o transformaţi într-o acţiune constructivă. ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________

2. Scrieţi o serie de şase răspunsuri interşanjabile pentru voi. Asiguraţi-vă că aţi avut timp pentru a explora experienţa.

a. Primul răspuns la sentiment şi conţinut:_________________________________________________

________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

b. Al doilea răspuns la sentiment şi conţinut:______________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

c. Al treilea răspuns la sentiment şi conţinut:______________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

d. Al patrulea răspuns la sentiment şi conţinut:_____________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

e. Al cincilea răspuns la sentiment şi conţinut:____________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ f. Al şaselea răspuns la sentiment şi conţinut:_____________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

3. Personalizaţi experienţa dvs. Fiţi sigur că v-aţi lăsat timp pentru a înţelege, înaite de a continua cu următorul răspuns.

a. Răspuns la sentiment şi la problema personalizată:________________________________________

_______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

b. Răspuns la sentiment şi la problema personalizată:_______________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

c. Răspuns la sentiment şi la scop personalizate:___________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

4. Iniţiaţi o acţiune asupra experienţei personalizate pentru a vă ajuta . Scopul vostru operaţionalizat:__________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

5. Crearea paşilor conducând către scopul operaţionalizat: __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

6. Utilizaţi tabelul de mai jos pentru a înregistra şi succesiunea paşilor pentru scopul vostru. De asemenea, adăugaţi sub-paşii corespunzători pentru fiecare scop.

SCOPUL OPERAŢIONALIZAT:_________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________

_______________ _______________ _______________ _______________ _______________ _______________ ______________ _______________ _______________ ______________ _____________ ______________ _______________ _______________ ______________ ___________ _____________ ______________ _______________ _______________ ______________ ___________ _____________ ______________ _______________ _______________ ______________ ___________ _____________ ______________ _______________

_______________ ___________ _____________ ______________ _______________ ___________ _____________ ______________ ___________ _____________ ___________

7. Iniţiaţi un program pentru voi.

______________________________________________________________________________________ PAS ÎNCEPUT SFÂRŞIT ______________________________________________________________________________________ _________________________________________ _____________________ __________________ _________________________________________ _____________________ __________________ _________________________________________ _____________________ __________________ _________________________________________ _____________________ __________________ _________________________________________ _____________________ __________________ _______________________________________________________________________________________

8. Iniţiaţi întăririle pentru voi: a. Întăriri pozitive :____________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ b. Întăriri negative :___________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

Post – TestVedere de ansambluAţi practicat acum îndemânrile de bază ale ajutorului. La cest punct

veţi revizui unde vă aflaţi în raport cu aceste îndemânări, veţi vedea cât de daparte aţi ajuns şi veţi începe să stabiliţi noi scopuri pentru voi.

Aceste exerciţii vă vor da oportunitatea, atât de a comunica cu folos, cât şi de a distinge răspunsurile utile.

A. Comunicarea îndemânărilor ajutoruluiInstrucţiuni

Imaginaţi-vă că vă aflaţi în interacţiune cu următorul ajutat, pentru 30 minute. Ajutatul, un tânăr director într-o afacere comercială va spune: "Nu ştiu ce se întâmplă. Am obţinut recenzii bune, mai bune decât unii oameni care au plecat, dar se pare că nu sunt capabil să fiu promovat la următorul nivel. Am fost apreciat acum 6 luni şi încă mai aştept să fiu avansat. Ei îmi spun că fac o treabă excelentă, dar un director mai vechi mi-a spus că nu sunt destul de agresiv, iar altul mi-a spus că sunt prea agresiv. Nu pot mulţumi pe toată lumea, însă se pare că trebuie să o fac."

Scrieţi dedesubt ce i-aţi putea spune acestui ajutat. Încercaţi să comunicaţi, atât înţelegerea, cât şi direcţia. Scrieţi cuvintele exacte pe care le-aţi utiliza dacă aţi vorbi în realitate ajutatului.

_____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

B. Distingerea îndemânărilor ajutoruluiIntroducerePretutindeni, această lucrare practică vă va învăţa să distingeţi şi, de

asemenea să daţi un răspuns exact şi eficient. Acest post-test vă va ajuta să revizuiţi acurateţea discriminării voastre.

InstrucţiuniUrmătoarele sunt câteva răspunsuri alternative care pot fi date de

cineva încercând să ajute persoana de la punctul A de mai sus. După fiecare răspuns scrieţi un număr pentru a indica evaluarea de către voi a eficacităţii acestui răspuns. Utilizaţi următoarea scală:

1.0. = Foarte ineficient 2.0. = Ineficient 3.0. = Puţin eficient 4.0. = Foarte eficient 5.0. = Extrem de eficient

_____ 1. Nu ştiţi cum să faceţi faţă situaţiei, cum să mulţumiţi ambele părţi, astfel încât să fiţi promovat. _____ 2. Vă simţiţi frustrat, deoarece nu puteţi atinge nivelul de care sunteţi capabil şi vreţi să vă ridicaţi la acest nivel.

_____ 3. Lumea afacerilor este astfel uneori. Te păstrează, atât timp cât ei pot, dacă faci treabă bună. Numai personalităţile sunt promovate.

_____ 4. Vă simţiţi încurcat, deoarece nu sunteţi sigur ce să faceţi pentru a dovedi că sunteţi capabil să atingeţi următorul nivel şi vreţi să

obţineţi promovarea. Puteţi începe discutând cu şefii dvs. ce comportamente consideră ei ca agresive sau neagresive şi apoi să faceţi un compromis cu ei.

_____ 5. Sunteţi derutat, deoarece şefii dvs. v-au dat mesaje contradictorii.

Acum verificaţi evaluările voastre alături de evaluările expertului.

________________________________________________________________________________________ # EVALUARE MOTIV ________________________________________________________________________________________ 1. 2.0. Este direct raportată la conţinutul expresiei ajutatului; răspunde la conţinut, nu răspunde la sentimente. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2. 4.0. Este un răspuns exact, atât pentru locul unde se află ajutatul, cât şi pentru locul unde vrea să fie; răspunde la sentiment şi personalizează experienţa. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 3. 1.0. Nu este raportat la expresia ajutatului. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4. 5.0. Comunică o înţelegere corectă a locului unde este ajutatul, unde vrea să fie şi furnizează o direcţie a modului cum să ajungă ajutatul acolo. Acest răspuns furnizează, atât înţelegerea, cât şi direcţia (răspunde, personalizează şi iniţiază pentru a facilita acţiunea). -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 5. 3.0. Comunică o înţelegere exactă a locului unde se află ajutatul în termeni de conţinut şi sentimente exprimate; răspunde la sentiment şi conţinut. _________________________________________________________________________________________

Pentru a calcula scorul dvs. discriminatoriu utilizaţi tabelul următor şi faceţi următorii paşi:

1. Fără respectarea faptului dacă diferenţa este pozitivă sau negativă, scrieţi diferenţa între evaluările voastre şi evaluările expertului.

2. Adăugaţi scorurile diferenţei. Ar trebui să aveţi 5 scoruri, unul pentru fiecare răspuns.

3. Împărţiţi totalul scorurilor diferenţei la 5. Rezultatul este scorulvostru discriminatoriu.

_________________________________________________________________________________________ RĂSPUNS # EVALUAREA MEA EVALUAREA EXPERTULUI DIFERENŢA _________________________________________________________________________________________

1 ______________ - ______________________ = ___________ 2 ______________ - ______________________ = ___________ 3 ______________ - ______________________ = ___________ 4 ______________ - ______________________ = ___________ 5 ______________ - ______________________ = ___________ TOTAL ___________ TOTAL : 5 = _______________ _________________________________________________________________________________________

C. Verificarea perfecţionării voastreIntroducereAcest exerciţiu vă va ajuta să măsuraţi schimbarea, în abilitatea

voastră de a da răspunsuri utile. Vă va spune cât de bine aţi învăţat îndemânările ajutorului.

InstrucţiuniComparaţi scorurile voastre discriminatorii de la pre-test şi post-test.

Dacă scorul dvs. la post-test este mai puţin de 5, atunci puteţi evalua propriile răpunsuri în exerciţiile 1 şi 66. Dacă scorul dvs. discriominatoriu la post-test este mai mare de 5 găsiţi pe altcineva al cărui scor discriminatoriu este mai jos de 5 şi determinaţi-l să facă scorul răspunsurilor voastre.

Utilizaţi următoarea scală pentru a evalua comunicarea voastră pre-test şi post-test.

SCALA AJUTORULUI DE BAZĂ5.0. = Iniţierea paşilor4.5 = Iniţierea operaţionalizării scopurilor4.0. = Personalizarea problemei sentimentelor şi scopurilor3.5. = Personalizarea semnificaţiei 3.0. = Răspunsul la semnificaţie2.5. = Răspunsul la sentiment2.0. = Răspunsul la conţinut1.5. = Atenţia fizică1.0. = Neatenţia

* Scorul comunicării mele la pre-test : _____________* Scopul comunicării mele la post-test: _____________* Comparaţi cele două scoruri şi răspundeţi la experienţa voastră, la

modul cum aţi schimbat abilitatea voastră de a da răspunsuri eficiente. Mă simt _____________________deoarece______________________________________________ _________________________________________________________________________________

* Scorul meu discriminatoriu la pre-test: _____________* Scorul meu discriminatoriu la post-test:_____________* Comparaţi cele două scoruri discriminatorii şi răspundeţi la

experienţa voastră, la modul cum aţi schimbat abilitatea voastră de a recunoaşte răspunsurile ajutatului în mod eficient. Mă simt ______________________deoarece ______________________________________________ ___________________________________________________________________________________

* Dacă sunteţi nesatisfăcuţi de rezultatele voastre la post-test puteţi continua să vă daţi un răspuns şi să dezvoltaţi un program pentru a remedia situaţia. Utilizaţi exerciţiul 66 ca ghid.

Răspunsurile pentru exerciţiile selectate

Exerciţiul 3 : Distingerea implicării1. CINE Vorbitorul

CE Să vorbească CÂND Luni- oră imprecisă UNDE Acasă la vorbitor DE CE Nici un motiv dat CUM Instrucţiuni nespecificate

2. CINE Vorbitorul CE Sarcina de lucru CÂND Nu este dat UNDE La biroul vorbitorului DE C Pentru a explica raţionamentul – acesta este scopul vorbitorului CUM Prin indicarea de către vorbitor a greşelii- ceva vag

3. CINE Laboratorul CE Analize CÂND În această după-amiază UNDE Rămâne în cameră DE CE Nici un motiv dat CUM Laboratorul va ridica persoana

Exerciţiul 6 : Distingerea îndemânărilor auto-pregătirii1. REVIZUIRE Nici una

SCOP Nici unul RELAZARE Deloc

2. REVIZUIRE S-a uitat pe scorurile testului şi pe prezentare SCOP Nici unul RELAXARE A închis ochii, şi a lăsat mintea clară

3. REVIZUIRE A revizuit comportamentul din ultima lună SCOP I-a spus ce a observat el şi a ascultat RELAXARE Imaginea mentală a unui fluviu

Exerciţiul 8 : Eliminarea distragerilorStudentul ar putea enumera oricare din următoarele:

1. telefon2. fumat3. radio4. televizor5. bătaia piciorului6. luarea de notiţe7. zgomot de afară8. întreruperi9. căldură excesivă

10. mestecarea gumei 11. mâncat 12. tuse excesivă 13. dezordine 14. lumină orbitoare 15. vorbirea cu ceilalţi oameni

Exerciţiul 11 : Distingerea datelor de inferenţe

1. Inferenţă2. Inferenţă3. Dată4. Inferenţă5. Dată6. Dată7. Inferenţă8. Inferenţă9. Dată

10. Inferenţă 11. Inferenţă 12. Dată 13. Dată 14. Dată 15. Inferenţă 16. Inferenţă 17. 18. Inferenţă 19. Dată 20. Inferenţă

Exerciţiul 13: Ascultarea practică1. CINE Vorbitorul şi ceilalţi CE Au fumat iarbă, au băut vin CÂND Nu a fost afirmat UNDE Nu a fost afirmat DE CE Pentru a se distra; nu vrea să renunţe CUM Nu a fost afirmat2. CINE Vorbitorul CE Şcoală, alte slujbe CÂND Ultimii cinci ani

UNDE Nu a fost afirmat DE CE Păstrează tăcerea, nu ştie ce ar fi mai bine CUM Nu a fost afirmat

3. CINE Vorbitorul CE Speriat de propria durere de dinţi CÂND Acum UNDE Nu este dat DE CE Frică de lucrarea dentară, un prieten a necesitat

spitalizarea CUM Nu a fost afirmat4. CINE Vorbitorul şi copiii CE Plăţile ADS CÂND Acum UNDE Nu a fost afirmat DE CE Plăţile nu acoperă costurile pentru creşterea copiilor CUM Strânge bani şi salvează, dar tot nu ajung banii

5. CINE Supraveghetorul CE Cicăleşte continuu CÂND În schimbul de noapte DE CE Nu a făcut nimic; este paşnic CUM Va merge "să-l omoare pe bastard"

Exerciţiul 14 : Identificarea aluziilor tonului vociiUrmătoarele numere ar trebui să fie însemnate: 1, 3, 4, 6, 7, 8, 11.

Exerciţiul 15: Schiţarea inferenţelor din tonul vocii1. c,e2. c,g3. a,g4. b,e,g5. a,b,g

Exerciţiul 18 : Distingerea răspunsurilor specifice1. vag2. specific3. specific4. specific5. vag6. vag

Exerciţiul 19 : Distingerea parafrazare vs. psitacism1. a. repetarea exactă 2. a. parafrază

b. parafrază b. repetare exactă c. parafrază c. parafrază

Exerciţiul 20: Distingerea răspunsurilor scurte1. scurt şi specific2. scurt şi specific3. prea lung4. prea lung5. scurt şi specific

Exerciţiul 21: Distingerea răspunsurilor care nu judecă

1. nu judecă2. judecă3. nu judecă4. judecă

Exerciţiul 22: Distingerea răspunsurilor la conţinut bune1. slab; repetă exact 2. slab; prea vag3. bun; specific, scurt şi nu judecă4. slab; prea lung5. bun; specific, scurt şi nu judecă

Exerciţiul 24: Distingerea răspunsurilor la conţinut ordonate1. TIP: de ordinul importanţei; motiv; slab2. TIP: nici o ordine; motiv slab3. TIP: cronologic; motiv slab4. TIP: cauză-efcet; motiv; bun

Exerciţiul 26: Clasificarea cuvintelor sentimentale, după categorie şi intensitate

NOTĂ: Întrucât sentimentele sunt definite subiectiv, aceasta nu este o listă definitivă. Totuşi serveşte ca un stimul eficace pentru explorarea studentului.

1. nefericit;mediu2. uşurat;coborât3. nefericit;coborât4. furios; coborât5. trist; înalt6. speriat;mediu7. furios;înalt8. nefericit; înalt9. anxios; mediu10. speriat; înalt11.fericit; mediu12. apreciativ; înalt13. surprins; înalt14. înspăimântat; coborât15. trist; mediu16. încântat;coborât17. calm;mediu18. fericit; înalt19. stânjenit;mediu20. trist;coborât21. încântat; înalt22. satisfăcut; mediu23. fericit; înalt24. ruşinat; înalt25. dezgustat; mediu

Exerciţiul 27: Distingerea răspunsurilor corecte la sentiment1. a. + 2. a. + 3. a. + b. + b. - b. +

c. - c. + c. –

Exerciţiul 28: Alegerea unui cuvânt sentimental corect1. a,c,d,e,i2. b,d,e,h,i3. a,e,f,h4. a,c,e,g,i5. a,c,e,gExerciţiul 34: Distingerea răspunsurilor interşanjabile1. a. intensitate greşită a cuvântului

b. conţinut neinterşanjabil; care judecă c. răspuns bun d. categorie greşită a cuvântului sentimental e. conţinutul este vag2. a. conţinutul este vag b. nu este cuvânt sentimental c. repetă papagaliceşte răspunsul d. răspunsul este prea lung e. răspuns bunExerciţiul 40: Distingerea semnificaţiei personalizate1. a. SP 3.a. RS

b. RS b. PS c. PS c. RS2. a. PS 4. A. PS b. RS b. RS c. PS c. PSExerciţiul 42: Distingerea răspunsurilor la problema personalizată1. a. PP 3.a. SP

b. RS b. RS c. SP c. PP2. a. RS 4.a. PP b. SP b. RS c. PP c. SPExerciţiul 44: Distingerea răspunsurilor la sentimentul personalizat1.a. RS 3.a. PP b. RS b. RS c. SP c. SP

d. PP d. Sent P e. Sent P e. RS

2. a. SP 4.a. RS b. SP b. SP c. Sent P c. Sent P

d. RS d. PP e. Sent P e. SPExerciţiul 46: Distingerea scopurilor personalizate1.a. nou comportament 3.a. comportament nou

b. partea lipsă b. partea lipsă c. comportament nou c. comportament nou

2.a. comportament nou 4.a. partea lipsă b. partea lipsă b. comportament nou c. comportament nou c. partea lipsă

Exerciţiul 51: Distingerea comportamentelor ajutatului în scopurile operaţionalizate

1.a. comportamentul ajutatului b. comportamentul ajutatului

c. nu este un comportament al ajutatului2.a. nu este un comportament al ajutatului b. comportamentul ajutatului c. comportamentul ajutatului3.a. comportamentul ajutatului b. nu este un comportament al ajutatului c. comportamentul ajutatuluiExerciţiul 52: Distingerea scopurilor măsurabileStudenţii ar trebui să încercuiască următoarele alegeri din exerciţiul

50: 1b, 2c, 3a.Exerciţiul 54; Asiguraţi-vă că paşii pentru scop sunt comportamente 1. Da 6. Da 11. Nu 16. Nu

21. Da2. Da 7. Da 12. Da 17. Nu

22. Nu3. Nu 8. Da 13. Nu 18. Da

23. Da4. Nu 9. Da 14. Da 19. Nu

24. Nu5. Nu 10. Nu 15. Nu 20. Nu

25. DaExerciţiul 55: Asiguraţi-vă că paşii sunt raportaţi la scopStudenţii ar trebui să încercuiască următoarele alegeri: 1. b2. a,b,c3. a,dExerciţiul 59: Distingerea tipurilor de întăriri1.a. pozitivă 2.a. negativă 3.a. pozitivă 4.a. negativă

5.a. pozitivă b. negativă b. negativă b. negativă b. pozitivă b. negativă c. negativă c. pozitivă c. pozitivă c. negativă c. negativă d. pozitivă d. negativă d. negativă d. negativă d. negativă

Exerciţiul 60: Distingerea cadrului de referinţă al întăririi

1.a. nu 2.a. da 3.a.da b. da b. nu b. da c. da c. da c. nu d. da d. da d. da e. da e. da e.da

Exerciţiul 61: Distingerea corespondenţelor întăririlorStudenţii ar trebui să plaseze semnul (*) în faţa următoarelor alegeri

din exerciţiul 621. c,d,e2. a,d3. a

Exerciţiul 63: Distingerea tipurilor de succesiune1. c2. a3. bExerciţiul 76: Tragerea concluziilor din observaţiile nonverbale1. a,c,e 6. a,e

2. b,d,f 7. b,f 3. a,c,g 8. b

4. f 9. b,d,f 5. a,c 10. b,f

Exerciţiul 80: Observarea incongruenţelor în grupuri: 1.d; 2.b; 3.b; 4.c; 5.a.

Exerciţiul 81: Distingerea date vs. observaţii inferente în grupuri1. Inferenţă 2. Inferenţă 3. Dată 4.

Inferenţă 5.Dată 6.Inferenţă7. Dată 8. Inferenţă 9. Dată 10. DatăExerciţiul 84: Ascultarea tonului vocii membrilor grupuluiStudenţii ar trebui să plaseze semnul (*) în faţa următoarelor numere:

2,3,4,5,7,9,10.

APENDICE

APENDICE AListă de cuvinte sentimentale *

ÎNCÂNTAT SURPRINS FERICIT SATISFĂCUTagitat ameţit amuzat agreabilanimat buimăcit bucuros bucurosdelirant consternat captivat drăguţemiţionat descumpănit debordant entuziasmatenergic doborât dispus fericitîmbătat încurcat exaltat fermecatminunat înfiorat excelent încântatnerăbdător mirat extatic săturatresponsabil mut extraordinar mulţumitdezmeticit năucit exuberant plăcutvioi nesigur fericit realizat speriat fermecat satisfăcut

stupefiat fantastic vrăjit surprins incredibil scuturat înveselit şocat încântător trăsnit magnific tulburat minunat uimit nemaipomenit uluit nebun zăpăcit special zdruncinat splendid straşnic triumfător vesel, vioi,voios

* Lista este în ordinea alfabetică a categoriei sentimentale. Deoarece intensitatea fiecărui cuvânt sentimental depinde de persoana cu care este utilizat veţi avea nevoie să vizualizaţi ajutatul tipic cu care lucraţi pentru a categoriza aceste cuvinte după nivelul de intensitate.

APRECIATIV: adoră, admiră, apreciază, consideră, estimează, evaluează, îndrăgeşte, preţuieşte, recunoscător, respectă, venerează.

AFECTIV: afectiv, ataşat, atras, apropiat, cald, delicat, devotat, se extaziază, iubeşte, îndrăgostit, îndrăgit, infatuat, obligat, respectă, sincer, sentimental.

CALM: adunat, blând, calm, cuminte, controlat, domolit, liniştit, moale, necontrariat, netulburat, odihnit, odihnitor, paşnic, potolit, răbdători, rece, relaxat, senin, stăpânit, tăcut

NEFERICIT: agonic, amărât, bolnav, chinuit, deranjat, enervat, indispus, îndurerat, mâhnit, neatent, nenorocit, necăjit, preocupat, prost dispus, prăpădit, rănit, suferind, supărat, tulburat, zdrobit.

ÎNSPĂIMÂNTAT: alarmat, ezitant, împietrit, îngrijorat, îngrozit, înfricoşat, înnebunit, intimidat, înspăimântat, împietrit, panicat, prudent, temător, tremurător, trepidant, tresare, speriat.

ANXIOS: agitat, blocat, confuz, dezorganizat, fugar, grijuliu, inhibat, încurcat, încordat, îngrijorat, înnebunit, neliniştit, nervos, nesigur, perplex, stânjenit, stresat, tulburat, tensionat, uluit, vigilent, zăpăcit.

TRIST: deplorabil, disperat, distrus, devastat, descurajat, deprimat, îngrozit, îndurerat, jalnic, melancolic, mâhnit, necăjit, neconsolat, nefericit, nenorocit, sumbru, suferind, trist, ursuz.

FURIOS: amărât, antipatic, ciudos, enervat, furios, frustrat, iritat, inflamat, indignat, înfuriat, îndurerat, înnebunit, livid, maniac, mânios, nemulţumit, ostil, supărat, sâcâitor, tulburat, ţâfnos, plin de ură, ultragiat, zbârlit.

DEZGUSTAT: dezgustat, degradat,. demoralizat, greţos, îngrozit, înspăimântat, mizerabil, nerafinat, ofensat, potrivnic, repugnant, respingător, revoltat, răutăcios, silă.

RUŞINAT: căit, condamnabil, criminal, delincvent, învinovăţit, înjosit, înşelător, neonest, păcătos, plin de regret, plin de remuşcări, reprobabil, supărat, timid, umilit, vinovat, fără valoare.

STÂNJENIT: agitat, conştient de sine, încurcat, neîndemânatic, prostuţ, ridicol, retras, jenat, sfios, stupid, stânjenit, timid, tulburat, ţap ispăşitor, uimit..

APENDICE BEvoluţia modelului de ajutor

Mai devreme de 1960, un număr de cercetări au fost publicate referitor la profesiunile ajutorului (Eysenck, 1960, 1965; Levitt, 1963; Lewis, 1965). Aceste cercetări au stabilit că între consiliere şi psihoterapie nu există nici o diferenţă. Ele au descoperit că, atât adulţii cât şi copiii care erau în grupul de control au câştigat tot atât de mult, în medie, la fel ca şi oamenii care au fost desemnaţi la consilieri şi terapeuţi profesionişti; cam 2-3 din pacienţi şi-au îmbunătăţit starea şi au ieşit din spital după un an de tratament, chiar dacă ei au fost trataţi sau nu.

Această cercetare a fost întâlnită în studii longitudinale, a mai mult de 50 de tratamente montate de Anthony (1979). El a studiat în cele din urmă efectele consilierii, reabilitării şi tehnicilor psihoterapeutice. El a descoperit că în 3-5 ani după tratament 65-75 % din foştii pacienţi deveneau din nou pacienţi. De asemenea, indiferent de perioada următoare, câştigul foştilor pacienţi a fost mai jos de 25%.

Concluzia majoră care poate fi trasă din aceste date este că, consilierea şi psihoterapia- ca practici tradiţionale- sunt eficiente în aproximativ 20 % din cazuri (din 2-3 din pacienţii şi clienţii care eventual se fac bine doar unul dintre ei rămâne în această stare. Aceasta înseamnă că psihoterapia are în cele din urmă efecte pozitive în 17- 22 % din cazuri). Pentru a răspunde la aceste cercetări, au fost întreprinse mai multe cercetări. Vom analiza studiile naturaliste ale ajutorului care conduc la studii predictive şi, pe rând, la generalizarea şi extensia modelului îndemânărilor de ajutor eficiente.

Studii naturaliste

Un răspuns la provocările pentru ajutor vine din studierea variabilităţii naturale a grupurilor tratate profesional. Clienţii şi pacienţii ajutătorilor profesionişti au demonstrat o mai largă arie a efectelor decât aceea întâlnită în grupurile "netratate" profesional (Rogers şi alţii , 1967; Truax şi Carkhuff, 1967). Aceasta înseamnă că practicienii profesionişti au avut o largă răspândire a efectelor asupra pacienţilor lor; unii au mers semnificativ mai bine, iar alţii au mers mai rău. Această descoperire a sugerat o concluzie foarte consolatoare: consilierea şi psihoterapia chiar au făcut o diferenţă. De asemeni a sugerat o concluzie foarte nefericită: consilierea şi psihoterapia au avut două efecte opuse - ele pot fi de ajutor sau pot face rău (Bergin şi Garfield, 1971).

Mai mult, adevărata descoperire semnificativă a fost că puteţi lua în considerare, cel puţin în parte, pentru acest ajutor efectele neutre şi cele care pot face rău. Efectele pot fi determinate prin nivelele de funcţionare ale ajutătorilor asupra anumitor dimensiuni interpersonale, cum ar fi empatia şi înţelegerea empatică. Consilierii şi terapeuţii care au oferit nivele înalte ale

unor dimensiuni interpersonale au facilitat procesul şi rezultatul clienţilor şi pacienţilor lor, în timp ce clienţii şi pacienţii ajutătorilor oferind nivele scăzute ale înţelegerii păstrează aceleaşi rezultate în procesul sau rezultatul lor. (Rogers şi alţii, 1967; Truax şi Carkhuff, 1967).

Studii predictive

Urmând aceste studii naturaliste timpurii, au fost conduse un număr de studii ale validităţii predictive. Acestea au implicat manipularea nivelelor de funcţionare ale ajutătorilor asupra dimensiunilor interpersonale, cum ar fi empatia. Aceste efecte ale acestor manipulări au fost studiate, atât în procesul de ajutor, cât şi în rezultatele ajutorului. În general în procesul ajutorului, ajutaţii (clienţii şi pacienţii) s-au schimbat în raport cu nivelul de funcţionare al ajutătorilor: când ajutătorii au oferit nivele înalte ale dimensiunilor interpersonale, cum ar fi empatia, ajutaţii au explorat problemele lor într-un mod plin de semnificaţie (Carkhuff şi Alexik, 1967; Holder şi alţii, 1967; Piaget şi alţii, 1968; Truax şi Carkhuff, 1967).

În studiile efectelor ajutorului a fost descoperit că ajutaţii s-au mutat în direcţia nivelelor de funcţionare ale ajutătorilor. În general, ajutaţii ajutătorilor funcţionând la nivele înalte ale acestor dimensiuni interpersonale s-au mutat către nivele înalte de funcţionare. Ajutaţii ajutătorilor funcţionând la nivele scăzute ale acestor dimensiuni interpersonale s-au mutat către nivele coborâte de funcţionare (Pagell şi alţii, 1967).

Generalizarea studiilor

Următoarea serie de studii caută să generalizeze efectele acestor dimensiuni interpersonale la celelalte dimensiuni ale ajutorului şi relaţiilor umane. Primul efort a fost de a studia efectele nivelelor funcţionării interpersonale ale profesorilor asupra dezvoltării elevilor. Aspy şi Roebuck (1972) au împărţit nivelele de funcţionare interpersonale ale profesorilor în înalte şi coborâte şi au descoperit relaţii semnificative cu indicii realizării studentului, cum ar fi: înţelegerea cuvântului, înţelegerea paragrafului, pronunţia, îndemânările studierii cuvântului şi limbajului. Un număr de studii ulterioare a condus la aprecierea relaţiilor dimensiunilor interpersonale cu o varietate a celorlalţi indici ai rezultatelor studentului; studenţii profesorilor oferind nivele înalte ale acestor dimensiuni interpersonale au demonstrat câştiguri constructive semnificative ale funcţionării emoţionale, interpersponale şi intelectuale. (Aspy şi Roebuck, 1977).

Aceste efecte au fost generalizate în toate domeniile ajutorului şi relaţiilor umane unde persoana "mult mai informată" influenţează persoana "mai puţin informată": relaţiile părinte –copil (Carkhuff, 1971 a; Carkhuff şi Pierce 1976); relaţiile profesor-student (Aspy şi Roebuck, 1977; Carckuff, 1969); relaţiile consilier-client (Berenson şi Carkhuff, 1967; Carkhuff şi berenson, 1967) şi relaţiile terapeut-pacient (Anthony, 1979; Rogers şi alţii, 1967; Truax şi Carkhuff, 1967). În general persoanele "mai puţin informate" se vor muta către nivelele de funcţionare ale persoanelor "mai informate" în timp, depinzând atât de extensiunea, cât şi de intensitatea contactelor: ajutaţii ajutătorilor cu nivele înalte de funcţionare se comportă mai bine într-

o varietate de procese şi rezultate, în timp ce ajutaţii ajutătorilor cu nivele coborâte se comportă mai rău.

Extinderea studiilor

În final, un număr de studii au fost conduse pentru a extinde dimensiunile ajutorului. De exemplu, Vitalo (1970) a descoperit că efectele programelor modificării comportamentului au fost contingente în parte cu nivelele de funcţionare a celor care modifică. Mickelson şi Stevic (1971) au descoperit că, comportamentul referitor la informaţia profesională a fost dependent de nivelele de funcţionare interpersonale ale ajutătorilor în interacţiune cu programele întăririi lor. În general, acei ajutători care au funcţionat la nivele înalte şi care au avut programe de ajutor mult mai sistematice au fost mult mai eficienţi în ajutarea ajutaţilor lor.

Simultan, dimensiunile interpersonale critice au fost treptat extinse şi apoi împărţite în dimensiuni sensibile/de răspuns şi ale iniţiativei. (Berenson şi Mitchell, 1974; Carkhuff, 1969). Dimensiunile sensibile/răspunsului răspund la experienţa ajutaţilor. Dimensiunile iniţiativei, în timp ce iau în consideraţie experienţa ajutatului, sunt generate din experienţa ajutătorului. În plus, un număr de programe de ajutor sistematice au fost dezvoltate pentru a extinde activităţile iniţiative ale ajutătorilor şi pentru a culmina în programe de acţiune eficiente pentru ajutaţi (Carkhuff, 1969-1971a).

Pe scurt, acele dimensiuni ale ajutorului care apar firesc la un număr limitat de ajutători eficienţi au fost validate în studii predictive, atât a procesului de ajutor, cât şi a rezultatelor ajutorului. În plus, eficacitatea acestor dimensiuni ale ajutorului a fost generalizată la toate relaţiile ajutorului şi relaţiile umane. În final, aceste dimensiuni au fost extinse la echipa ajutătorilor, cu mai multe elemente de care au nevoie pentru a-i ajuta eficient pe ceilalţi. Acceptarea acestor elemente fundamentale ale ajutorului a fost demonstrată pe larg literatura profesională. (Brammer,1979; Combs şi alţii , 1978; Danish şi Hauer , 1973; Egan, 1975; Gazda, 1973; Gordon, 1975; Hackney şi Cornier,1979; Johnson, 1972; Okun, 1976; Patterson, 1973).

Evoluţia dimesiunilor

După o perioadă de timp, dimensiunile critice ale ajutorului au fost dezvoltate şi extinse într-o încercare fără sfârşit de a fi luate în considerare pentru eficacitatea ajutorului. Pentru început începem cu o definiţie nerafinată a dimensiunii empatiei, care a fost dezvoltată într-o ecuaţie extensivă pentru dezvoltarea resursei umane. Pentru a înţelege aceste dimensiuni trebuie să înţelegem patru lucruri: sursele ajutorului şi de asemenea evoluţia lor; procesul ajutorului asupra căruia aceste dimensiuni au impact; îndemânările ajutătorului care operaţionalizează operaţiunile şi rezultatele ajutătorului pe care aceste dimensiuni intenţionează să le realizeze.

Sursele ajutorului

Există două căi fundamentale pentru ajutor. Una poate fi numită calea înţelegerii. Cealaltă poate fi concepută ca o cale de acţiune. Calea înţelegerii a fost susţinută de multe şcoli terapeutice tradiţionale. În particular, practicienii psihanalitici, neanalitici şi cei centraţi pe client au accentuat înţelegerea clienţilor pentru dezvoltarea unei poziţii eficiente a presupunerii despre lumea lui sau a ei. (Adler, 1927; Freud, 1933; Fromm, 1947; Horney, 1945; Jung, 1939; Rank, 1929; Rogers şi alţii, 1967; Sullivan, 1948). Calea acţiunii a fost promulgată de teoria învăţării şi şcolile modificării comportamentului la fel ca şi şcoala care potrivesc oamenii cu slujbele şi invers. Aceste şcoli au accentuat dezvoltarea clientului şi implementarea unor planuri de acţiune raţionale pentru conducerea lumii lui sau a ei. (Eysenck, 1960; Grinzberg şi alţii 1951; Krazner şi Ullman, 1965; Parsons, 1909; Super, 1949; Watson, 1916; Wolpe şi alţii, 1964).

Din nefericire, atât calea înţelegerii, cât şi căile acţiunii sunt incomplete una fără alta. Cele mai multe căi ale înţelegerii eşuează în dezvoltarea programatică, astfel încât clientii să se "cunoască" pe ei înşişi. Chiar dacă o fac, ei eşuează în a dezvolta sistematic programele de acţiune rezultând din aceste înţelegeri. Similar, în timp ce căile acţiunii dezvoltă programele lor eficiente, ele eşuează în a consolida orice schimbare a comportamentului pe care ei l-au realizat. Ele trec cu vederea faptul de a completa acţiunea cu înţelegerea, astfel încât clientul să-şi poată ghida propria viaţă (Carkhuff şi Berenson, 1976, 1977). Pentru a ajuta eficient fiinţele umane să-şi schimbe comportamentul, căile înţelegerii şi acţiunii trebuie integrate în procesul de ajutor eficient.

Procesul ajutorului

Pentru a demonstra o schimbare sau un câştig în comportament, ajutaţii trebuie să acţioneze diferit de modul cum ei au acţionat înainte. Pentru a acţiona eficient, ajutaţii trebuie să aibă înţelegerea exactă (corectă) scopurilor lor şi a căilor pentru a le realiza. Pentru a înţelege scopurile lor, ajutaţii trebuie să exploreze lumea lor experenţială. Aceste trei procese ale învăţării sau reînvăţării sunt fazele ajutorului, prin intermediul cărora ajutaţii trebuie să fie ghidaţi (Carkhuff şi Berenson, 1976).

Ajutaţii trebuie mai întâi să exploreze unde se află în relaţie cu lumea lor şi oamenii semnificativi din lumea lor. Ei trebuie să înţeleagă apoi unde sunt în raport cu locul unde vor să fie. În final, ei trebuie să acţioneze pentru a ajunge de unde sunt acolo unde vor să fie. Cu feed-back-ul din partea acţiunii lor, ei pot recicla procesul învăţării pentru explorarea mult mai extinsă, înţelegerea mult mai corectă şi acţiunea mult mai eficientă (Carkhuff şi Berenson 1976).

Îndemânările ajutătorului

Pentru a fi eficient în ajutor, atunci îndemânările ajutătorului trebuie să faciliteze funcţionarea ajutatului, prin intermediul a trei căi ale procesului de ajutor. Dimensiunea istorică a empatiei a fost respectul pozitiv necondiţionat şi autenticitatea. (Rogers şi alţii,1967). Aceste dimensiuni au fost transformate de mai multe definiţii operaţionale în empatie adecvată,

respect şi autenticitate (Carkhuff, 1969; Truax şi Carkhuff, 1967). Ele au fost pe rând completate de celelalte dimensiuni, incluzând specificitatea sau concreteţea, confruntarea şi şi apoi împărţite în dimensiuni sensibile şi iniţiative (Berenson şi Mitchell, 1974; Carkhuff, 1969).

Dimensiunile sensibile (empatie, respect, specificitatea expresiei) au fost raportate la experienţa ajutatului şi astfel au facilitat mutarea ajutatului către înţelegere. Dimensiunile iniţiative (autenticitate, confruntare, şi concreteţe) au fost generate de experienţa ajutatului şi au stimulat mutarea ajutatului către acţiune. (Berenson şi Mitchell, 1974; Carkhuff, 1971 a). Aceste dimensiuni iniţiative au fost mai târziu extinse pentru a încorpora îndemânările rezolvării problemei şi programul dezvoltării îndemânărilor necesare pentru a sprijini complet ajutaţii pentru a realiza rezultate corespunzătoare. (Carkhuff, 1974 b, 1975; Carkhuff şi Anthony, 1979).

Rezultatele ajutatului

În cercetarea timpurie, rezultatele ajutatului au accentuat schimbările emoţionale sau câştigurile ajutaţilor. Deoarece metodele ajutatului au fost orientate spre interior (înţelegere), procesul a accentuat explorarea ajutatului şi rezultatul aprecierilor schimbărilor măsurate prin nivelul emoţional al ajutatului (Rogers şi alţii, 1967; Truax şi Carkhuff, 1967). Clar, aceste rezultate emoţionale au fost restrânse, deoarece ele au apreciat doar o singură dimensiune a funcţionării ajutatului.

Aceste rezultate au fost mai târziu definite mult mai în linii mari pentru a încorpora toate dimensiunile dezvoltării resurselor umane cărora procesul de ajutor le este dedicat. Dimensiunea emoţională a fost extinsă pentru a încorpora funcţionarea interpersonală a ajutaţilor (Carkhuff, 1969, 1971 a). Dimensiunea funcţionrii fizice a fost adăugată pentru a măsura realizarea şi capacităţile intelectuale ale ajutaţilor. (Aspy şi Roebuck, 1972, 1977).

Pe scurt, eficacitatea ajutorului este o funcţie a îndemânărilor ajutorului pentru a facilita ca procesul de ajutor să desăvârşească rezultatul ajutorului. Rezultatele ajutorului includ dezvoltarea dimensiunilor fizice, emoţionale şi intelectuale, a resurselor umane. Procesul de ajutor, prin intermediul efectelor care sunt realizate accentuează explorarea, înţelegerea şi acţionarea ajutatului. Îndemânările ajutorului, prin procesul care este facilitat includ îndemânările iniţierii şi răspunsului.

Îndemânările ajutorului

Factorii sensibili şi iniţiativi ai ajutorului domină procesul de ajutor. Ei facilitează explorarea, înţelegerea şi acţionarea, care culminează cu efectele fizice, emoţionale şi intelectuale ale ajutatului. Ca un rezultat al încercărilor de a învăţa pe cei care ajută cum să realizeze aceste procese şi rezultate, dimensiunile sensibile şi iniţiative au fost şi mai mult perfecţionate în îndemânările de ajutor concrete. Aceste îndemânări de ajutor sunt numite atenţie, răspuns, personalizare şi iniţiere. Îndemânările atenţiei sunt pregătitoare pentru îndemânările răspunsului şi personalizării, iar îndemânările personalizării sunt de tranziţie între răspuns şi iniţiere.

Îndemânările atenţiei

Îndemânările atenţiei implică comunicarea unei "planări atente" faţă de ajutat. Prin atenţia fizică, ajutătorul comunică interes pentru bunăstarea ajutatului. Prin observare şi ascultare, ajutătorii învaţă de la sau despre ajutaţi. Atenţia este sursa cea mai de preţ a învăţării despre ajutat (Barker, 1971; Birdwistel, 1967; Ekman şi alţii, 1972; Garfield, 1971; Genter şi Moughan, 1977; Genter şi Sacuzzo, 1977; Hall, 1959, 977; Ivey şi Authier, 1971, 1978; Mehrabian, 1972; Schefflen, 1969; Smith-Hanen, 1977).

În procesul de ajutor, atenţia serveşte pentru a facilita implicarea ajutatului în ajutor. Prin comunicarea interesului faţă de ajutat, cei care ajută stabilesc condiţiile pentru implicarea ajutatului în procesul de ajutor. Reduse la minim, îndemânările atenţiei pot fi văzute ca acţiunea de a fi decent faţă de ajutat, într-o lume care este foarte adesea indecentă. (Carkhuff şi Berenson, 1976).

Îndemânările răspunsului

Îndemânările de bază ale răspunsului implică înţelegerea corectă de către ajutător a experienţei ajutatului. Ele includ, în primul rând distingerea şi apoi comunicarea conţinutului şi apoi, a sentimenetelor experienţei ajutatului. Când au fost angajate la nivele inteşarjabile de experienţa ajutaţilor, ele servesc la a asigura, că cel care ajută este complet în armonie cu ajutatul. (Aspy şi Roebuck, 1977; Carkhuff, 1969; Carkhuff şi Berenson, 1967-1977; Rogers şi alţii 1967; Truax şi Carkhuff, 1967).

Îndemânările răspunsului servesc la a stimula explorarea de către ajutat, a locului unde se află experienţa sa. Răspunsul corect devine o imagine în oglindă a experienţei ajutatului. Îndemânările răspunsului servesc, de asemenea la a întări explorarea ajutatului, arătând că ajutătorul este complet în armonie cu experienţa ajutatului. (Carkhuff şi Berenson, 1976).

Îndemânările personalizării

Îndemânările personalizării implică răspunsul la implicaţiile personale ale semnificaţiei, problemei, sentimentului şi, în sfârşit, scopului. Cel care ajută procesează învăţarea din explorarea ajutatului şi iniţiază mutarea către înţelegere, prin intermediul luării în considerare a implicaţiilor personalizate. Îndemânările personalizării culminează cu experienţa personală a problemei ajutatului, ca inabilitate de a face faţă situaţiilor dificile. (Adler şi Binswanger, 1956; Carkhuff, 1969; Carkhuff şi Berenson, 1976; Freud, 1933; Fromm, 1947; Haidegger, 1962; Horney, 1945; Jung, 1939; May, 1961; Rank,1929; Sullivan, 1948.)

Îndemânările personalizării sunt utilizate pentru a furniza o tranziţie de la răspuns la iniţiere şi de la explorare la acţiune. Când s-au angajat eficient, ele facilitează înţelegerea de către ajutat a locului unde vrea să fie în lume.

Ele servesc pentru a ne concentra pe scopurile ajutatului, care constituie baza pentru acţiune. (Carkhuff şi Berenson, 1976.

Îndemânările iniţierii

În final, îndemânarile iniţierii implică operaţionalizarea scopurilor şi apoi dezvoltarea şi implementarea paşilor pentru a realiza aceste scopuri. Din nou, amintiţi-vă că scopurile sunt calculate pentru a rezolva problemele ajutatului. Mult mai simplu, îndemânările iniţiativei adoptă dezvoltarea şi implementarea paşilor mecanici, care sunt necesari pentru a realiza scopurile personalizate pe care ajutatul le-a dezvoltat. (Authier şi alţii, 1975; Carkhuff, 1969, 1971 b, 1974 b, 1975; Carkhuff şi Anthony, 1979; Collingwood şi alţii, 1978; Goldstein şi alţii,1976; Ivey, 1976; Sprinthall şi Mosker, 1971)

Îndemânările iniţierii sfârşesc în primul ciclu al procesului de ajutor. Cei care ajută angajează îndemânări iniţiative pentru a stimula acţionarea ajutatului pentru a realiza scopurile lui. Când au fost angajate eficient, îndemânările iniţiative facilitează acţionarea ajutatului pentru a ajunge acolo unde el vrea să fie. (Carkhuff şi Berenson, 1976)

Pe scurt, îndemânările atenţiei servesc la a implica ajutatul în ajutor; îndemânările răspunsului facilitează explorarea; îndemânările personalizării facilitează înţelegerea şi îndemânările iniţierii stimulează acţiunea. Din nou, cu feed-back-ul din partea acţiunii, ajutorul sau procesul învăţării este reciclat până când scopurile sunt realizate.

Aplicaţiile antrenamentului

A fost un pas natural de a-i antrena pe cei care ajută în îndemânările ajutorului şi de a studia efectele asupra rezultatelor ajutorului. Dezvoltarea, atât a tehnologiilor îndemânărilor, cât şi a sistemelor antrenamentului a fost un proces foarte interacţional, perfecţionându-se una pe alta şi ambele, pe rând fiind întruchipate de rezultatele lor. A fost, de asemenea firesc ca prima din aceste aplicaţii să aibă loc cu consilieri şi terapeuţi acreditaţi. Apoi vine antrenamentul nespecialiştilor şi a populaţiei indigene care ajută, urmată de antrenamentul direct al populaţiilor ajutate pentru a se servi pe ele însele.

Ajutătorii acreditaţi

Primele serii ale aplicaţiilor antrenamentului au demonstrat că ajutătorii ar putea fi antrenaţi pentru a funcţiona la nivele, comparate cu cele ale practicienilor "remarcabili". (Truax şi Carkhuff, 1967). Seriile de mai târziu au stabilit că profesionoştii acreditaţi ar putea, într-un timp scurt de 100 de ore sau mai puţin, să înveţe să funcţoneze eficient la nivele mai sus de minim şi nivele ale propriei susţineri ale îndemânărilor interpersonale, nivele departe de acelea oferite de practicienii "remarcabili". (Carkhuff, 1969). Probabil, cel mai important, consilierii antrenaţi au fost capabili să-i

implice pe cei consiliaţi de ei în procesul de ajutor, la nivele care conduc la schimbare sau câştig constructiv. Într-un studiu în ceea ce priveşte ghidarea, alături de o bază foarte coborâtă a ratei succesului, de 13-25%, consilieri antrenaţi au fost capabili la o rată a succesului între 74-91%. (Carkhuff şi Berenson, 1976).

O serie de aplicaţii ale atrenamentului în învăţare au urmat curând. Hefele (1971) a descoperit că realizarea studentului este o funcţie a antrenamentului sistematic al profesorilor, în îndemânările ajutorului. Berenson (1971) a descoperit experimental că profesorii antrenaţi au fost evaluaţi semnificativ ca fiind foarte buni în îndemânările interpersonale şi competenţi în clasă, mai mult decât ceilalţi profesori care au primit o varietate a condiţiilor de control (incluzând un grup de control al antrenamentului, un grup de control al efectului Hawthorne şi o caracteristică a grupului de control). Aspy şi Roebuck (1977), bazându-se pe lucrarea lor timpurie au continuat să angajeze o varietate de strategii ale antrenamentului profesorilor, demonstrând efectele pozitive ale îndemânărilor ajutorului asupra funcţionării fizice, emoţionale şi intelectuale ale studentului.

Profesioniştii funcţionali

Este clar că o dimensiune cum ar fi funcţionarea interpersonală nu este un domeniu exclusiv al profesionişţilor acreditaţi. Personalul nespecialist poate învăţa la fel de bine ca şi profesioniştii să fie grijulii şi empatici în relaţiile lor cu populaţiile ajutate. Astfel, un număr de aplicaţii ale antrenamentului, utilizând personal nespecializat au fost conduse.

Majoritatea acestor programe au loc cu personal de sprijin. Personalul de sprijin, cum ar fi asistentele medicale şi îngrijitorii medicali, poliţiştii şi gardienii închisorii, cosilierii comuni şi voluntarii comunităţii au fost antrenaţi şi au fost studiate efectele lor în tratament. Efectele au fost foarte pozitive, atât pentru personalul de sprijin, cât şi pentru populaţiile ajutate. În general, ajutătorii nespecialişti au fost capabili să obţină schimbări comportamentale semnificative în ceea ce priveşte serviciul, rata concedierii, rata recidivismului şi într-o varietate de alte domenii, incluzând raportările la sine, raportările semnificative la ceilalţi şi raportările la specialist. (Carkhuff, 1969, 1971 a; Carkhuff şi Berenson, 1976).

Personalul indigen

Diferenţa între personalul profesional funcţional şi profesioniştii funcţionali indigeni este diferenţa între îngrijitor şi pacient, poliţist şi delincvent, paznic şi locatar şi între profesor şi student. Aceasta înseamnă că personalul indigen este o parte a comunităţii care este servită. Este o extensie naturală a principiului antrenamentului ajutătorului nespecialist pentru a antrena ajutaţii la fel de bine ca şi personalul.

Aici cercetarea indică că, cu o selecţie şi antrenament sistematice, profesioniştii funcţionali indigeni pot lucra eficient cu populaţiile din care provin. De exemplu, specialiştii relaţiilor au facilitat adaptările şcolare şi la serviciu pentru populaţiile afectate. Profesorii în ceea ce priveşte alegerea noii cariere,care provin ei înşişi din rândurile neangajaţilor au ajutat

sistematic pe ceilalţi să înveţe îndemânările de care ei au nevoie pentru a obţine slujbe satisfăcătoare. (Carkhuff, 1971 a).

Populaţiile ajutate

Culminarea logică a antrenamentului ajutătorului este de a antrena populaţiile ajutate, direct în acele tipuri de îndemânări de care ei au nevoie pentru a se servi pe ei înşişi. Astfel, copiii părinţilor tulburaţi emoţional au fost sistemetic antrenaţi în îndemânările de care ei au avut nevoie pentru a funcţiona eficient cu ei înşişi şi copiii lor. (Carkhuff şi Bierman, 1970). Pacienţii au fost antrenaţi pentru a oferi unul altuia relaţii umane recompensatoare. Rezultatele au fost semnificativ mult mai pozitive decât a tuturor celorlalte forme de tratament, incluzând terapia individuală sau de grup, tratamentul medicamentos sau tratamentul "efortului total". (Pierce şi Drasgow, 1969).

Antrenamentul a fost modul preferat de tratament.Conceptul de antrenament ca tratament conduce direct la dezvoltarea

programelor pentru a antrena întregile comunităţi pentru a creea un mediu terapeutic. Aceasta a fost realizată mult mai eficient în contextele instituţionale tip, unde personalul şi rezidenţii erau antrenaţi în acele tipuri de îndemânări necesare pentru a lucra eficient unul cu altul. Asfel, atât situaţiile instituţionale, cât şi cele ale comunităţii, bazate pe justiţia criminală au produs date indicând recidivismul redus şi angajarea crescută. (Carkhuff, 1974 a; Colingwood şi alţii, 1978; Montgomery şi Brown, 1980). Pe scurt, atât personalul nespecialist, cât şi cel indigen poate fi selectat şi antrenat ca ajutători profesionişti funcţionali. În aceste roluri, ei pot avea efect în orice dezvoltare a resursei umane, în care profesionoştii pot avea efect. Mai mult, învăţarea populaţiilor ajutate a tipurilor de îndemânări de care indivizii au nevoie pentru a se servi pe ei înşişi este o extensiune directă a principiului ajutătorului. Când antrenăm oamenii în îndemânările de care ei au nevoie pentru a funcţiona eficient în lumea lor, creştem probabilitatea ca ei, de fapt, să înceapă să trăiască, să înveţe şi să muncească într-un mod constructiv.

Cercetare sumară

Cercetarea asupra îndemânărilor ajutorului din ultimele două decenii este sintetizată în tabelele 1 şi 2. Aşa cum cum poate fi văzut în tabelul 1, 164 de studii sunt mplicate. Sursele sunt raportate la efectele lor, efectele ajutătorilor antrenaţi sau efectele antrenamentului direct al ajutaţilor. Pe rând, efectele asupra ajutaţilor sunt demonstrate în domenii ale învăţării, vieţii şi muncii.

Aşa cum poate fi văzut în tabelul 2, studiile efectelor ajutătorilor asupra ajutaţilor sunt 96% pozitive, în timp ce indicii sunt 92% pozitivi. Aceasta înseamnă că ajutătorii variaţi – părinţi, cosilieri, profesori, patroni au efecte pozitive asupra ajutaţilor lor – copii, consiliaţi, studenţi, angajaţi – când s-au antrenat în îndemânările de ajutor pe bază interpersonală. Aşa cum a fost văzut de asemenea în tabelul 2, studiile efectelor directe ale antrenamentului ajutaţilor sunt de asemenea 96% pozitive, în timp ce indicii sunt 92% pozitivi. Aceasta înseamnă că ajutaţii antrenaţi - copiii, consilierii,

studenţii, angajaţii – demonstrează schimbare sau câştig constructiv când au fost antrenaţi în îndemânările ajutorului pe o bază interpersonală.

Câteva studii ale efectelor, atât a ajutătorilor, cât şi a antrenamentului direct asupra ajutaţilor sunt 96% pozitive, în timp ce indicii sunt 92% pozitivi. Aceasta înseamnă că şansele noastre de realizare a oricărui rezultat rezonabil în ceea ce priveşte viaţa, învăţarea sau munca sunt cam 95% când, sau ajutătorii sau ajutaţii sunt antrenaţi în îndemânările ajutorului pe o bază interpersonală. Invers, şansele realizării oricărui scop uman, fără ajutători antrenaţi sunt întâmplătoare.

Concluzii

Pe scurt, antrenamentul în programul ajutorului pe o bază interpersonală creşte semnificativ şansele de a deveni eficienţi în îmbunătăţirea indicilor vieţii, învăţării sau muncii. Mai simplu, ajutătorii antrenaţi pentru a lucra eficient utilizează inputul şi feed-back-ul din partea preocupării ajutaţilor de a deveni eficienţi în ceea ce priveşte ajutorul. Similar, ajutaţii antrenaţi învaţă să înţeleagă dedesubturile în dezvoltarea propriilor scopuri şi programe.

Am descoperit că toate relaţiile ajutorului şi relaţiile umane pot fi "la bine şi la rău". Efectele depind de nivelul îndemânărilor ajutătorului în facilitarea mutării ajutatului, prin intermediul procesului de ajutor către rezultate constructive. Aceste îndemânări de ajutor sensibile şi iniţiative constituie miezul tuturor experienţelor ajutorului.

Îndemânările ajutorului pot fi utilizate în toate relaţiile umane unu la unu şi unu la grup. Ele sunt utilizate în conjuncţie cu îndemânările caracteristice ale ajutătorului, în cosiliere, învăţare şi muncă. Ele pot fi utilizate în conjuncţie cu oricare din modurile de tratament preferate, rezultate dintr-o varietate de orientări ale ajutorului pentru a întâmpina nevoile ajutatului. În sfârşit, aceleaşi îndemânări pot fi învăţate direct de ajutaţi pentru a se ajuta pe ei înşişi: învăţarea îndemânărilor clienţilor este un mod preferat de tratament pentru cele mai multe populaţii ajutate.

În concluzie, îndemânările ajutorului ne vor permite să avem efecte utile, mai curând decât dăunătoare asupra oamenilor cu care relaţionăm. Pentru a învăţa să devenim ajutători eficienţi trebuie să avem o rată a succesului situîndu-se mai sus se 2/3 %, peste 90 % împotriva unei rate a succesului de 20 %. Mult mai important,putem utiliza aceste îndemânări pentru a ne ajuta pe noi înşine şi pe ceilalţi pentru a deveni fiinţe umane sănătoase şi a întreţine relaţii umane sănătoase.

Tabel 1Un index pentru studiile rezultatelor din viaţă, învăţare şi muncă

SURSELE EFECTULUI

DOMENII AJUTĂTORI AJUTAŢIViaţă Tabel 2 (22 studii) Tabel 6 (36 studii)

25,682 ajutaţi 2,279 ajutaţi

Învăţare Tabele 3 şi 4 (32 studii) Tabel 7 (26 studii)

81,288 de subiecţi ce învaţă 3,610 de subiecţi ce învaţă

Muncă Tabel 5 (22 studii) Tabel 8 (27 studii)

33,836 angajaţi 12,235 angajaţi

Sub-total (76 studii) (88 studii) 140 816 situaţii 18,124 situaţii Total (164 studii)

158,940 situaţii

TABELUL 2Un index sumar al procentajelor rezultatelor pozitive ale studiilor IPS

şi indicilor rezultatelor ajutatului în viaţă, învăţare şi muncă.

REZULTATE AJUTĂTORI AJUTAŢIViaţă(tabelul 2) tabelul 6)

studii (N=22) 91 % pozitive 91 % + studii N=35

Indici indici(N=114) 83 % + 85% + (N=128)

Învăţare(Tabelele 3& 4) tabelul 7

Studii studii(N=32) 97 % + 100% + (N=26)

Indici indici

( N=261) 92 % + 99% + (N=78)

Muncă (Tabelul 5) (tabelul 8)

Studii studii(N=22) 100 % + 100% + (N=27)

Indici indici( N=81 ) 96 % + 98% + (N= 107)Sub-totalStudii studii(N=76) 96 % + 96 % + (N=88)

Indici indici(N=456) 92 % + 92 % + (N= 313)TotalStudii(N=164) 96 % +

Indici (N=769) 92 % +