Arta de a-i accepta pe ceilalţi

Persoana umană

,,Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale in demnitate şi in drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune si conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităii." 

Deşi membrii ai aceleiaşi specii - Homo sapiens - oamenii se deosebesc între ei. Fiecare om este unic, nu sunt 2 oameni identici pe Terra. Fiecare persoană este identică doar cu sine.

Asemănări şi deosebiri între oameni

Starea naturală a oamenilor este cea colectivă sau de grup. İntotdeauna omul a simţit nevoia unui aproape, a unui om (a celuilalt),astfel putem spune ca oamenii sunt fiinţe sociale.

Ne deosebim de ei prin: infaţisare, aptitudini, obiceiuri, cultură, opinii, pasiuni, interese, mod de a gândi, etc.

De multe ori diferenţele dintre oameni dau naştere la neînţelegeri, la conflicte.

Toleranţa celorlalţi

Acceptarea celorlalţi este necesară pentru a avea bune abilităţi sociale. Există o mulţime de motive pentru a nu îi accepta pe ceilalţi, istoria fiind plină de astfel de exemple.

Caracteristicile membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste caracteristici pot fi pozitive sau negative - de multe ori, propriul grup are calităţi pozitive, iar alte grupuri doar calitati negative. Levi–Straus, un sociolog francez are o teorie binară despre acumularea inţelepciunii.

Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultură sau pe noi înşine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparându-ne cu alte persoane de ce nu îi acceptăm si pe ceilalţi? Motivul este acela ca facem judecaţi de valoare in funcţie de diferenţele pe care le observăm. „

„Sunt mai puternic deci sunt mai bun”. Este important să înţelegem ca a fii diferit nu implică în a fi mai bun sau mai rău, ci pur şi simplu eşti diferit. Anumite diferenţe se potrivesc mai bine in anumite situaţii decat in altele, dar nu te fac o persoană mai buna sau mai proastă. Persoanele care nu se acceptă aşa cum sunt de multe ori fac judecaţii de valoare asupra celorlalţi pentru a se simţi mai bine.

Oare îi ascultăm pe ceilalţi?

• Există mai multe stiluri de ascultare si deasemenea există diverse tipuri de ascultare care se potrivesc unor situaţii diferite. Uneori conversaţii precum cele din cafenele, de la petreceri si din situaţii similare nu necesită toata atenţia celui care ascultă.

• Ceea ce trebuie să constientizăm este faptul că in special persoanele cărora le e greu sa înţeleagă si exprimă propriile sentimente se folosesc de astfel de ocazii pentru a purta discuţii serioase. Important este sa ascultăm si cu o ureche secundară, adică in timp ce ascultăm conţinutul sa percepem şi sentimentele şi să ne punem întrebarea: „Această persoană oare încercă să-mi spună cu totul altceva?”.

.

İncrederea în ceilalţi

İncrederea e o resursă emoţională care porneşte de la un sentiment de valorizare proprie. Cand avem încredere in noi şi putem extinde această încredere şi la ceilalţi primind incredere in schimb, această devine lanţul care uneşte relaţiile şi asigură un dialog onest. Increderea depinde in special de contactul emoţional cu cealalt persoană.

Cercetările au arătat ca există o relaţie semnificativă între lipsa de încredere, ostilitate si bolile de inimă. Cu cât e mai limitat cercul de încredere a unei persoane, cu atât creşte posibilitatea ca acea persoană să fie mâhnita, iritată, nervoas ăsi cinică.

Increderea influenţează semnificativ moralul şi spiritul de echipă. İntr-o cultură de încredere la nivel înalt, membrii unei echipe sunt capabili să manifeste sentimente, diferente, şi să dezbată un conflict într-o manieră constructivă. Dezvoltând nivele superioare de încredere se vor reduce atitudinile defense, competiţia nesănătoasa si sabotajul.