arta stilcostum

306
ARTÅ, STIL, COSTUM

Upload: mircea-tivadar

Post on 20-May-2015

3.551 views

Category:

Lifestyle


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: Arta stilcostum

AARRTTÅÅ,, SSTTIILL,, CCOOSSTTUUMM

Page 2: Arta stilcostum

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiAAddiinnaa NNAANNUUAArrtt~~,, ssttiill,, ccoossttuummtext: Adina NANU

Manual avizat de Ministerul Educa]iei [i cercet~riinr. 1592, luna XI, 2006

ed.: Noi Media Print, 2007ISBN: 978-973-7959-75-1

Page 3: Arta stilcostum

AARRTTÅÅ,, SSTTIILL,, CCOOSSTTUUMM

AADDIINNAA NNAANNUU

Page 4: Arta stilcostum

CCUUPPRRIINNSS

p.10 Arta, stilul [i moda în decor [i costumpp..1122 Decor [i costumpp..1133 Mesajul social [i politic al costumuluipp..1144 Idealul uman, ]el al artei costumuluipp..1155 Stil [i mod~pp..1177 Individualitate [i spirit colectivpp..1188 Mijloace artistice de expresie în costum

pp..2211 II CCoossttuummuull îînn pprreeiissttoorriiee [[ii aannttiicchhiittaatteepp..2222 Costumul în preistorie / Bl~nuri în grote

pp..2222 Epoca pietrei cioplitepp..2233 Epoca pietrei [lefuitepp..2244 Epoca bronzuluipp..2244 Epoca fierului

pp..2211 Costuma]ia popoarelor primitive / Pictura direct pe pielepp..2277 Costumul în Egiptul Antic / Silueta piramidal~pp..3300 Costumul în Mesopotamia / R~sucirea [alului [i a turnului zigurat

pp..3311 Costumul sumero-akkadianpp..3311 Costumul asiro-babilonian

pp..3333 Costumul în Creta [i Micene / P~r cârlion]at [i spirale de bronzpp..3366 Costumul în nordul Europei în epoca bronzului / Mini-jupa din mormântul de stejar

Page 5: Arta stilcostum

pp..3388 Costumul în Grecia antic~ / Construc]ii necimentate [i ve[minte necusutepp..3388 Epoca homeric~pp..3388 Epoca arhaic~

Stilul doricStilul ionic

pp..4422 Epoca clasic~pp..4455 Epoca elenistic~pp..4466 Pe teritoriul României

pp..4477 Costumul în India / Temple din sculpturi [i îmbr~c~minte din bijuteriipp..4499 Costumul etrusc / Italia înaintea Romeipp..5511 Costumul în Roma antic~ / Curba arcului în faldul togiipp..5566 Costumul în afara Imperiului Roman / Pantaloni [i coarne în p~durile transalpine

pp..5566 Costumul popoarelor de strep~pp..5577 Costumul dacilor [i al daco-romanilorpp..6600 St~pânirea roman~ în Dacia

Page 6: Arta stilcostum

pp..6633 IIII CCoossttuummuull îînn EEvvuull MMeeddiiuupp..6644 Costumul Imperiului bizantin / Luciul m~t~sii [i al mozaicului

pp..7700 Pe teritoriul Românieipp..7711 În Rusia

pp..7722 Costumul european feudal / Mantii ca ziduri de incintapp..7722 Costumul în secolele VI-IX, stilul carolingianpp..7744 Costumul în secolele X-XII, stilul romanticpp..7799 Pe teritoriul României

pp..8800 Costumul în stil gotic / Nervuri de piatr~ [i pantofi ascu]i]ipp..9900 Pe teritoriul României

pp..9911 Costumul popoarelor islamice / Arabescuri cioplite [i brodatepp..9911 Costumul Imperiului Arabpp..9911 Costumul de[ertului arabicpp..9922 Costumul califelor islamicepp..9922 Costumul indo-persanpp..9944 Costumul Imperiului Otoman

pp..9977 IIIIII CCoossttuummuull îînn eeppooccaa RReennaa[[tteerriiiipp..9988 Costumul în Italia secolului al XV-lea / Revenirea idealului anticpp..110022 Costumul în stilul Rena[terii italiene din secolul al XVI-lea / Fibre musculare în pluspp..110055 Costumul german în epoca Reformei / Ferestruici [i crevasepp..110077 Costumul spaniol în perioada Contrareformei / Palatul m~n~stire [i corsetul de fierpp..110099 Costumul din ¥~rile de Jos în secolul al XVI-lea / Dansul ]~r~nescpp..111122 Costumul francez în vremea Rena[terii / Fa]a în form~ de inim~pp..111144 Costumul în Anglia secolului al XVI-lea / Broderii elisabetanepp..111188 Costumul românesc în secolele XV-XVI / Caftanele ctitorilorpp..112211 Costumul din America precolumbian~ / ßarpele cu pene

Page 7: Arta stilcostum

pp..112255 IIVV CCoossttuummuull îînn sseeccoolluull aall XXVVIIII--lleeaapp..112266 Costumul în cadrul stilului baroc / Ziduri ondulate [i mantii fluturândepp..112288 Costumul burghez olandez în secolul al XVII-lea / Case curate [i gulere scrobite

pp..113311 R~spândirea costumului olandez, în Fran]a, în Anglia, în Americapp..113333 Costumul la jum~tatea secolului al XVII-lea / Fustanela olandez~ pp..113366 Costumul în stil clasic francez / Pere]ii de oglinzi pentru peruca Regelui Soarepp..114400 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVII-lea /

Rozete cioplite în piatr~ sau cusute cu fir pp..114444 Costumul tradi]ional în China / Case de por]elan [i haine de m~tasepp..114477 Costumul în Japonia / Flori pictate pe kimono

pp..115533 VV CCoossttuummuull îînn sseeccoolluull aall XXVVIIIIII--lleeaapp..115544 Costumul în stil rococo / P~stori pudra]i în p~duri aurite

pp..116611 În alte ]~ripp..116644 Costumul englez din secolul al XVIII-lea / Haina de c~l~rie pe fotoliul Chippendalepp..116699 Costumul francez în stilul Ludovic al XVI-lea / Peruca cu cor~biipp..117755 Costumul Imperiului Otoman în secolul al XVIII-lea / Turbane [i [alvaripp..117766 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVIII-lea [i începutul secolului al XIX-lea /

Giubele [i cepchene

Page 8: Arta stilcostum

pp..118811 VVII CCoossttuummuull îînn sseeccoolluull aall XXIIXX--lleeaapp..118811 Costumul european în primul sfert al secolului al XIX-lea /

De la neoclasicism la empirepp..118877 Costumul în cel de-al doilea sfert al secolului al XIX-lea /

Suflete romantice în saloane Biedermeierpp..119933 Costumul \n ¥~rile Române \n prima jum~tate a secolului al XIX-lea /

Jos i[licul, sus p~l~riapp..119966 Costumul în al treilea sfert al secolului al XIX-lea /

Cupola metalic~ [i crinolinapp..220011 Costumul în ultimul sfert al secolului al XIX-lea / Impresionismul [i turnura pp..220066 Costumul în România în a doua jum~tate a secolui al XIX-lea /

Jobenul [i malacof-ul pp..221100 Costumul Africii Negre / Fuste [i acoperi[uri din frunzepp..221122 Costumul pieilor ro[ii / Scalpuri pe haine [i pe cortpp..221155 Costumul eschimo[ilor / Cu hanoracul în caiac

Page 9: Arta stilcostum

pp..221177 VVIIII CCoossttuummuull îînn sseeccoolluull aall XXXX--lleeaapp..221188 Costumul la 1900 / Linia serpentin~ Art-Nouveau [i cea dreapt~ Modern Stylepp..223300 Costumul \ntre 1900 - 1914 / Rochia sac [i p~l~ria ligheanpp..223355 Costumul în epoca primului r~zboi mondial 1914-1918 / Pr~bu[irea prejudec~]ilor pp..223388 Costumul între 1920 - 1930 / B~ietana în stil cubistpp..224455 Costumul \ntre 1930 - 1940 / Paris sau Hollywood?pp..225500 Costumul în epoca celui de-al doilea r~zboi mondial (1939-1945) /

Întrecerea pe toate fronturilepp..225533 Costumul între 1950 - 1960 / New look [i Rock’n Rollpp..225588 Costumul între 1960 - 1970 / Cosmonau]i, Pop [i Hippiespp..226688 Costumul între 1970 - 1980 / Punck [i Kitschpp..227744 Costumul între 1980 - 1990 / Postmodernii erei postindustrialepp..228822 Costumul între 1990 - 2000 / Stres [i relaxarepp..229911 Costumul la începutul mileniului al III-lea / Sfâr[itul modeipp..229955 Cum vor ar~ta nepo]ii nepo]ilor no[tri?

pp..330022 BBiibblliiooggrraaffiiee

Page 10: Arta stilcostum

Vermeer de Delft,Tân~r~ la virginal1675, Londra, National Gallery

Page 11: Arta stilcostum

AARRTTAA,, SSTTIILLUULL ßßII MMOODDAA ÎÎNNDDEECCOORR ßßII CCOOSSTTUUMM

Page 12: Arta stilcostum

DDEECCOORR ßßII CCOOSSTTUUMM

Orice om, pe orice treapt~ de civiliza]ie, este un

„creator“, uneori f~r~ s~-[i dea seama, \ntr-un

domeniu pasionant: propria imagine. De la

tatuaj la alegerea unei cravate, procesul de

crea]ie este acela[i: fiecare \ncearc~ prin hainele

sale, prin amploare, ritm, culoare [i celelalte

mijloace de expresie plastic~, s~-[i modeleze o

\nf~]i[are cât mai apropiat~ de idealul pe care

dore[te s~-l reprezinte \n via]~, corectându-[i

eventual imperfec]iunile. Dup~ cum sculptura

nu poate exista decât cioplit~ \n lemn sau \n

piatr~ sau turnat~ \n bronz, iar pictura prinde

fiin]~ \n culoare, \n domeniul costumului „haina

face pe om”, cum a remarcat de mult

\n]elepciunea popular~.

Lucrarea de fa]~ \ncearc~ s~ priveasc~ imaginea

uman~ din alt punct de vedere decât cel

cotidian, atr~gând aten]ia cuvenit~ asupra

aspectului „artistic“ al crea]iei vestimentare,

realizat~ prin mijloace plastice specifice. (Am

\ncercat un studiu sistematic al aplic~rii acestora,

\n Arta pe om, Editura Compania, 2001.)

Ne propunem \n acela[i timp s~ prezent~m

costumul nu izolat, rupt de ambian]a general~

\n care s-a n~scut, ci integrat stilului din care

face parte, [i pe care \l ilustreaz~ la fel de bine

ca [i un monument, o pies~ de mobilier, un

tablou sau o sculptur~.

Vom parcurge pe scurt istoria artelor, a[ezând \n

prim-plan costumul sau mai bine-zis chiar omul

fiec~rei epoci, a[a cum s-a \nf~]i[at acesta pe sine,

recreându-se prin \mbr~c~minte, – a doua piele –

\n acord cu ambientul vie]ii sale – al treilea \nveli[.

Prin aceste straturi ocrotitoare [i totodat~

expresive se produce o comunicare vizual~ cu

semenii, uneori chiar mai direct~ [i mai

conving~toare decât prin cuvinte.

Ca [i arhitectura, mobilierul, ceramica, textilele

etc. care laolalt~ alc~tuiesc cadrul vie]ii omului,

costumul depinde de nevoile materiale [i

spirituale ale societ~]ii, \n dezvoltarea ei istoric~.

Suferind prin purtare o uzur~ mai rapid~,

costumul se schimb~ cel mai repede, oglinde[te

cel mai prompt ne\ncetata evolu]ie a civiliza]iei.

La fel cu toate celelalte obiecte de art~,

costumul are o func]ie practic~, o func]ie de

comunicare [i una estetic~.

Practic, \mbr~c~mintea r~spunde nevoii de

ap~rare a corpului de intemperii (prin purtarea

bl~nurilor, impermeabilelor etc.). Dar chiar \n

]inuturile calde, vestimenta]ia redus~ la

minimum nu lipse[te. În acest caz,

ne\ndeplinind un rol practic, s-a invocat ca

motiv pudoarea, o no]iune al c~rei \n]eles a

variat \ns~ foarte mult \n timp [i spa]iu (istoric [i

geografic). Rezultat al prejudec~]ilor impuse de

clasa dominant~, morala a condamnat de

fiecare dat~ dezvelirea acelor p~r]i ale corpului

care erau acoperite cu ve[minte \n acel moment

(de exemplu, \n secolul al XVII-lea \n Spania

eticheta nu \ng~duia s~ se vad~ nici m~car

pantofii unei femei, pe când azi, pe strad~, este

ar~tat buricul).

Atunci de ce se \mbrac~ oamenii, deosebindu-se

de toate celelalte vie]uitoare? În primul rând

pentru a comunica, prin aspect, rolul pe care \l

joac~ \n organizarea [i ierarhia comunit~]ii.

Privind o p~l~rie, po]i citi locul ocupat de

purt~tor \n colectivitatea din care face parte

(de la coroan~ la [apc~ etc.).

Modificarea \nf~]i[~rii fizice a omului se ob]ine

prin utilizarea mijloacelor artistice comune

12

Bucuria culorilor: femeie din Turcana-Kenya

Cele trei func]ii ale decorului [i costumului: utilitar~, de comunicare, estetic~

Page 13: Arta stilcostum

sculpturii [i picturii, [i \n general tuturor

imaginilor vizuale.

Înc~ din preistorie, rolul [efului de grup (trib etc.)

sau al vr~jitorului, apartenen]a la o anumit~

comunitate sau alta erau marcate prin semne

grafice sau pete de culoare simbolice organizate

în compozi]ii expresive.

De atunci [i pân~ acum, imaginea uman~ [i-a

atins ]elul de comunicare extraverbal~ cu atât

mai impresionant [i mai conving~tor, cu cât s-a

apropiat mai mult de valoarea operei de art~.

MMEESSAAJJUULL SSOOCCIIAALL ßßII PPOOLLIITTIICC AALLCCOOSSTTUUMMUULLUUII

Costumul reflect~ cel mai direct condi]iile [i

raporturile sociale. Prestigiul politic a fost \n

toate timpurile exprimat prin \nf~]i[area fizic~ a

reprezentan]ilor puterii, la fel cum trecerea de

partea eroilor zilei a fost afi[at~ prin adoptarea

genului de \mbr~c~minte al acestora. De aceea,

nu e posibil~ \n]elegerea costumului de la un

moment dat f~r~ cunoa[terea coordonatelor

istorice [i politice din ]ara [i epoca respectiv~.

Fiecare genera]ie [i-a impus concep]iile estetice

[i idealul propriu despre om, de care \ncerca s~

se apropie \n \nf~]i[area exterioar~ prin

mijlocirea tuturor procedeelor de \mpodobire:

machiaj, coafur~, costum etc.

Astfel, \n epocile de suprema]ie aristocratic~ –

\n Burgundia secolului al XV-lea sau \n Fran]a

secolului al XVIII-lea – ideea de maxim~

frumuse]e [i elegan]~ era legat~ de fine]ea [i

delicate]ea corpului cu ]inut~ gra]ioas~.

Costumul demonstra independen]a fa]~ de

munca fizic~, nepermi]ând decât anumite

mi[c~ri (prin strâmt~ri, v~luri, corset, tren~, co[

sus]inând fusta). Acela[i rol \l aveau unghiile

excesiv de lungi [i picioarele legate ale

chinezoaicelor din nobilimea feudal~.

Dimpotriv~, \n epoci de izbând~ a unor idei

democratice – de exemplu \n Italia Rena[terii,

apoi \n Republica Burghez~ Olandez~ de la

\nceputul secolului al XVII-lea – era preferat tipul

omului activ, viguros, \nve[mântat \n haine

practice [i comode. Moda dominant~ a fost, de

fapt, \n toate timpurile moda dominatorilor

(E.Thiel, Geschichte des Kostüms, p.7).

13

Ro[u, culoare nobiliar~:: Sf. Martin împ~r]indu-[i mantia cu un s~rac,

secolul al XII-lea, Catalonia, Spania, Muzeul Vich

Page 14: Arta stilcostum

Baudelaire (Curiozit~]i estetice, p.183). Fiecare

cultur~ [i-a conturat chipul unui erou preferat, a

c~rui \nf~]i[are [i fizionomie moral~ a fost

descris~ \n literatur~ [i teatru [i a fost

reprezentat~ concret \n picturile [i sculpturile

marilor mae[tri.

Fidias [i \ntreaga pleiad~ de arti[ti care au adus

gloria Atenei antice, ca [i Michelangelo sau

Ti]ian \n Rena[terea italian~, [i-au datorat

Costumul a ar~tat \ntotdeauna dimensiunile

relative ale oamenilor pe scara social~. Faraonul

egiptean era supradimensionat prin tiara \nalt~ [i

prin mantia larg~, ca [i, mai târziu, regii prin

coroana [i pelerina de hermin~. Distan]area

st~pânitorilor de masa poporului s-a f~cut [i pe

linie economic~, avu]ii folosind materiale

scumpe ca [i forme des re\nnoite (moda).

Cei afla]i la putere au \ncercat, de obicei, s~ se

impun~ [i prin mijloacele dreptului [i moralei,

emi]ând legi [i regulamente vestimentare,

stabilind privilegii de rang [i interdic]ii

sanc]ionabile prin pedepse (legi condamnând

\nc~lc~rile rangurilor pot fi citate \n mai toate

epocile). În apusul Europei, ]~ranilor le erau

interzise culorile vii, mai ales ro[ul. Printre

revendic~rile care au pricinuit r~zboiul ]~r~nesc

german din 1525 figura [i cea de a se putea

\mbr~ca \n ro[u.

IIDDEEAALLUULL UUMMAANN,, ¥¥EELL AALL AARRTTEEIICCOOSSTTUUMMUULLUUII

„Ideea pe care omul [i-o face despre frumos

se \ntip~re[te \n toat~ g~teala lui, \i bo]e[te

sau \i scrobe[te haina, \i rotunje[te sau

\ndreapt~ ]inuta [i, cu timpul, se insinueaz~

subtil \n tr~s~turile chipului. Omul sfâr[e[te

prin a fi ceea ce ar vrea s~ fie“, scria

14

Eroul ideal al Rena[terii: Michelangelo, David (1512), Floren]a

Mu[chi sugera]i prin ve[minte: Tizian, Portret de b~rbat (1506), Londra, National Gallery

Page 15: Arta stilcostum

succesul \ntrup~rii depline a unor imagini pe

care contemporanii lor le presim]eau numai; ei

au cristalizat \n siluete concrete p~reri ce

„pluteau \n aer“, r~mânând pân~ la ei

inaccesibile. Astfel, unele opere de art~, ca

David de Michelangelo, au dobândit

semnifica]ia unui manifest, au devenit ceea ce

Henri van Lier numea „imagine-idee-for]~“,

adic~ o imagine \nf~]i[ând o idee cu sens

generalizator, devenit~ prin \ns~[i \ntruparea ei

concret~ o for]~ de mobilizare a aspira]iilor

mul]imii c~tre ]elul de perfec]iune propus de

artist ([i imitat prin costuma]ie).

Este foarte interesant de comparat nudurile

considerate ideale \n fiecare epoc~: atletice \n

antichitatea greco-roman~, suple [i unduioase

\n evul mediu gotic, planturoase \n Rena[terea

italian~ [.a.m.d. Trupurile par s~ fi fost

modelate de haine [i nu invers.

SSTTIILL ßßII MMOODDAA

Istoria artelor plastice ca [i istoria costumului nu

au cunoscut repet~ri, fiecare genera]ie

exprimând un nou crez. Imaginile create de

mâna omului au variat \n decursul istoriei la

nesfâr[it, dar nu la \ntâmplare, orice cunosc~tor

putând lesne stabili c~rei faze de civiliza]ie,

c~rui stil [i c~rei regiuni \i apar]ine un anumit

ve[mânt, un scaun sau un vas.

Astfel, [i \n costum, ca [i \n artele plastice [i

decorative, se pot distinge mai multe sensuri

ale termenului ssttiill.

1. În sens restrâns, stilul define[te expresia

artistic~ unitar~ a unei singure personalit~]i

creatoare.

A avea stil \nseamn~ s~ fii capabil s~ realizezi un

ansamblu al \nf~]i[~rii individuale, original [i de o

oarecare calitate. Gabrielle „Coco“ Chanel

(1883-1971), credincioas~ modului ei de via]~

activ, creativ, liber, a purtat mereu ve[minte co-

mode, practice, din jerse suplu, cu forme simple,

animate doar de coliere din bijuterii artificiale,

create de arti[ti. Ea a r~mas \n istoria costumului

mai ales prin taiorul cu fusta dreapt~ [i jachet~

larg~, ne\ncheiat~, tivit~ pe margini (unde se

toce[te) cu un material contrastant.

2. Într-un sens mai larg, termenul „stil“ define[te

expresia artistic~ a unei epoci, formularea

concret~ a unui ideal estetic colectiv.

Începându-[i cariera dup~ primul r~zboi

mondial, când femeile intrau \n profesiuni

15

Stilul anilor ‘20: Le Corbusier, Vila Savoye, Poissy (1929)

Stilul anilor ‘20: Mies Van der Rohe, Scaun (1927)

Stilul anilor ‘20: Coco Chanel (1928)

Page 16: Arta stilcostum

r~zboi mondial, „new look-ul“ lui Dior

revenea la femeia-floare, gra]ioas~ [i fragil~.

Crea]ia lui Coco Chanel a marcat astfel stilul

\ntregului secol al XX-lea.

3. Într-un sens [i mai larg, „stilul“ define[te o

schem~ stilistic~, un ideal formal general,

aplicabil eventual mai multor epoci, cum ar fi

clasicismul sau opusul acestuia, barocul.

În aceast~ accep]iune costumele realizate de

Coco Chanel ]ineau de clasicism, pe când cele

ale Elsei Sciaparelli se \nscriau \n curentul

anticlasic al suprarealismului.

4. Se poate vorbi [i de un stil na]ional, \n acest caz

determinat tocmai de o structur~ clasicizant~,

specific~ artei franceze dintotdeauna.

Toate aceste exemple relev~ caracterele

permanente ale unor manifest~ri artistice.

Spre deosebire de stil, care – definind fie o

schem~ formal~, un curent artistic, istoric sau

na]ional, fie doar manifest~rile unei singure

personalit~]i – se desf~[oar~ lent, mmooddaa

reprezint~ succesiunea rapid~, deseori

unilateral~, a unor forme artistice a c~ror

principal~ calitate este noutatea. Moda e o

reac]ie fireasc~ \mpotriva tocirii aten]iei datorit~

obi[nuin]ei, prin re\nnoirea \nf~]i[~rii umane.

Pentru aceasta, ea \nregistreaz~ cu

sensibilitatea unui seismograf tendin]ele [i

preferin]ele elementelor celor mai active pe

plan estetic ale societ~]ii.

Moda ar fi, astfel, câmpul de experimentare din

care se aleg elementele statornice ce vor

contura stilul unei epoci (cazul Coco Chanel).

Via]a modei cunoa[te dou~ momente:

16

alt~dat~ rezervate b~rba]ilor, Coco Chanel a

[tiut s~ preia experien]a de un veac a

„costumului“ masculin, care ascunde trupul,

remodelându-l \n forme geometrice regulate,

f~r~ a-i stânjeni libertatea de mi[care.

Linia lansat~ de Coco Chanel se \nscria \n

ambian]a func]ionalist~ a arhitecturii [i

mobilierului „cubiste“, produse de [coala

Bauhaus sau de Le Corbusier, care au definit

stilul modernist al anilor ‘20. Costumele cu

eticheta CC au supravie]uit \ns~ demod~rii, au

fost purtate mai departe [i \n anii urm~tori, [i

\n epocile unor mode extrem de feminine, ca

\n anii ‘30, când Elsa Sciaparelli crea, dup~

ideile lui Dali, p~l~ria suprarealist~ \n form~ de

pantof, sau \n 1947, când, dup~ al doilea

Moda mereu nou~, inspirat~ din trecut: Pierre Cardin,Parada, 1975, Paris

Page 17: Arta stilcostum

1 – crearea unei inova]ii frapante, \nvior~toare,

care aduce nota excitant~ de fantezie necesar~

pentru a fi perceput~ ca fiind ceva nou. A[a, de

pild~, dup~ primul r~zboi mondial fusta s-a

scurtat pân~ sub genunchi.

2 – imitarea inova]iei pe scar~ larg~, pân~ când

aceasta devine banal~, comun~, iar

uniformizarea treze[te pofta de altceva nou. De

exemplu \n perioada amintit~, pentru ca fusta s~

salte \n noul dans „charleston“, \n fiecare sezon

s-au ad~ugat pe poale col]uri, franjuri etc.

Inovatorii trebuie s~ ocupe pozi]ii culturale

privilegiate pentru a sluji drept modele [i

celorlalte categorii sociale. În secolele trecute

privirile tuturor se \ndreptau c~tre aristocra]ie,

\n secolul al XIX-lea spre cânt~re]ele de oper~,

\n secolul al XX-lea spre stelele de cinematograf

sau vedetele muzicii u[oare etc.

Moda \nseamn~ \mprosp~tare. Chiar atunci

când sunt preluate elemente din trecut, ele sunt

lansate cu titlu de noutate [i integrate unor noi

ansambluri. În 1923 dezgroparea [i expunerea

mumiei faraonului Tutankamon a generat o

mod~ trec~toare a ornamentelor egiptene.

În decursul timpului au fost experimentate mai

toate posibilit~]ile de modificare a imaginii

umane, astfel \ncât istoria costumului poate fi

folosit~ ca o surs~ inepuizabil~ de idei.

Senza]ionalele nout~]i ale modei nu sunt de

fapt decât alte combina]ii ale acelora[i forme

„retro“. Pierre Cardin a organizat \n 1975 o

parad~ de mod~ alc~tuit~ numai din relu~ri din

secolele trecute, altfel interpretate. Primul

model este inspirat din evul mediu, evocând

asimetria coloristic~ a secolului al XV-lea, al

doilea adaug~ unui costum de lucru atemporal

man[ete surprinz~toare, al treilea arboreaz~

jacheta mini [i gluga gotice, al patrulea

cercurile crinolinei, al cincilea picioarele legate

din 1914, ultimele costumele c~lug~rilor.

IINNDDIIVVIIDDUUAALLIITTAATTEE ßßII SSPPIIRRIITT CCOOLLEECCTTIIVV

Copierea servil~ a modei este un fenomen

invers propor]ional cu dezvoltarea gustului

individual, a personalit~]ii (\n sensul unui nivel

ridicat cultural [i artistic) [i a posibilit~]ilor de

crea]ie original~. O anumit~ \ncadrare \n moda

curent~ e \ns~ un fenomen legitim, explicat prin

integrarea voluntar~ a omului \ntr-o

colectivitate, ca o retragere prudent~ \n

anonimat. Filozoful Émile Chartier-Alain

spunea: „Moda este un ad~post din care ie[i \n

diverse moduri studiate, te faci remarcat doar

cât [i când vrei“ (Vingt leçons sur l’art, pag.

124). De la anonimatul absolut al m~[tii

(purtat~ curent pe strad~ la Vene]ia \n secolul al

XVIII-lea) sau la pierderea voit~ \n mul]ime,

pentru a nu atrage aten]ia (]inuta „incognito“)

[i pân~ la vedetism sau frond~, costumul a fost

manevrat \n decursul timpurilor cu toate

nuan]ele cu care cochetele \[i ascundeau sau \[i

ar~tau zâmbetul de dup~ evantai.

Între ostenta]ie [i lipsa total~ de originalitate

sunt posibile nenum~rate atitudini, iar c~utarea

celei mai bune dintre ele a stârnit \n toate

epocile discu]ii \nfl~c~rate. Solu]ia ideal~ g~sit~

de cei mai serio[i participan]i la aceast~ etern~

controvers~ a fost \ntotdeauna cam aceasta: s~

nu te iei dup~ nimeni, ci s~ alegi ce-]i st~ mai

bine, punându-]i \n valoare personalitatea; \n

acela[i timp \ns~ s~ nu ie[i prea tare din

comun, ci s~ p~strezi m~sura. Scriitorul

Baldesar Castiglione, de pild~, descriind

\nf~]i[area eroului ideal al Rena[terii \n cartea

sa Curteanul (publicat~ \n 1528), relata

p~rerile curente ale umani[tilor italieni: „cu

condi]ia s~ nu contravin~ obiceiurilor [i s~ nu

se opun~ profesiunii purt~torului, ve[mintele

s~ fie pe placul fiec~ruia, cum \i st~ mai bine“.

Cu aceste considera]ii \ns~ discu]ia se

deplaseaz~ numai cu un pas mai departe, f~r~

a se \ncheia, deoarece \n fiecare ]ar~ [i epoc~

gustul \n art~ ca [i \n materie vestimentar~ s-a

schimbat necontenit.

Costumul comunic~ prin form~ [i culoare,

\nainte de a \n]elege cu cine avem de-a face,

Arta în costum, Valentino Boutique, Grazia, 13 martie 1988

Page 18: Arta stilcostum

\n ce categorie mare de oameni se \ncadreaz~

individul respectiv, prin anun]uri oficiale (ale

uniformelor militare, [colare sau ale

taxatorilor, personalului medical etc.) sau

neoficiale (ale hainelor civile, care deosebesc

pe func]ionari de studen]i sau sportivi etc.)

Desigur, exist~ [i p~c~leli [i travestiuri;

creatorii \n diferite domenii ale artelor plastice

au folosit \n toate epocile – ca [i azi – prilejul

costum~rii pentru a-[i exercita fantezia [i a

experimenta variate „compozi]ii plastice“.

Pentru a g~si un \ndreptar \n confuzia

modelor, Baldesar Castiglione sf~tuia \n

lucrarea citat~: „Gândi]i-v~ \n ce fel dori]i s~

fi]i stima]i [i alege]i-v~ costumul \n

consecin]~“, atr~gând aten]ia c~ oricât~

valoare ar avea un om, dac~ va \mbr~ca

ve[minte \n carouri multicolore va fi luat,

inevitabil, drept bufon sau nebun.

MMIIJJLLOOAACCEE AARRTTIISSTTIICCEE DDEEEEXXPPRREESSIIEE ÎÎNN CCOOSSTTUUMM

Toate artele vizuale se exprim~ prin: desen,

contraste de lumin~ [i umbr~ care modeleaz~

formele, culoare [i prin materialele în care se

întrupeaz~. ßi \n costum propor]iile de

ansamblu ale siluetei, contururile ca [i detaliile

\nf~]i[~rii umane sunt stabilite prin desen.

Remodelarea volumelor trupului prin ve[-

minte, a capului prin coafur~ ]ine de arta

sculpturii; iar utilizarea culorilor \n machiaj sau

haine pentru a ob]ine anumite efecte, spre a

trezi reac]ii emo]ionale, apar]ine artei picturii.

Pentru realizarea practic~ a idealurilor de

frumuse]e uman~ prin costum, s-au folosit de-a

lungul istoriei felurite materiale, de la bl~nurile

din preistorie [i pân~ la ]es~turile sintetice

actuale, de la trainicele zale de fier la rochia de

hârtie, fiecare epoc~ alegându-[i din ceea ce

avea la dispozi]ie ce i se potrivea.

Astfel, \n Rena[tere silueta tindea c~tre blocul

compact, fie sferic, fie cubic, realizat prin catifele

groase, v~tuirea sau \mbl~nirea hainelor. Atât

operele sculptorilor, ca Michelangelo, sau ale

pictorilor, ca Ti]ian, cât [i crea]iile vestimentare

exprimau raportul dintre om [i univers de tip

clasic (omul era plasat \n centrul crea]iei,

dominând natura).

Acest raport era r~sturnat \n arta de tip

18

romantic, \n care for]ele firii ap~reau

covâr[itoare, iar silueta uman~ era diminuat~,

efilat~, spiritualizat~, redus~ la un contur

alungit. În gotic sau \n stilul 1900, trupurile

aveau suple]ea unor lujere, unduind \n curbe

dinamice, iar natura s~lbatic~ p~rea a cotropi

\ntreg cadrul vie]ii.

La fel de sugestive sunt culorile cu care

oamenii s-au \mpodobit \n toate timpurile,

exprimându-[i starea sufleteasc~. În Rena[tere,

epoc~ vital~ prin excelen]~, \n care erau

pre]ui]i oamenii activi, curajo[i, femeile ca [i

b~rba]ii purtau haine \n culori vii, primare, mai

ales ro[u-aprins (ca \n portretele lui Rafael).

Dimpotriv~, \n epoci de domina]ie a

misticismului, coloritul s-a stins, redus la negru,

alb [i auriu, reflexele lumân~rilor p~rând a

smulge din \ntuneric doar fe]ele prelungi cu

ochii mari (ca \n portretele lui El Greco).

În paginile care urmeaz~ au fost alese, din

nesfâr[ita istorie a costumului, câteva

exemple ilustrând aspectele artistice ale

crea]iei vestimentare, integrate \n unele

dintre stilurile europene cele mai cunoscute.

Crea]iile unor popoare de pe alte continente

au fost incluse doar \n m~sura \n care au

\nrâurit la un moment dat moda european~,

f~r~ a putea fi urm~rite \n toate etapele

dezvolt~rii lor. Vestimenta]ia de pe teritoriul

României este doar pomenit~ \n treac~t,

urmând s~ fie expus~ pe larg \ntr-un alt volum.

Inv~luire sau dezv~luire: Issey Miyake, Vogue, martie 1999

Page 19: Arta stilcostum

19

Bl~nuri [i p~l~rii cu pene s-au purtat întotdeauna.Scenografa Alina Herescu \n Costum 1910, colec]ia Adina Nanu.

Page 20: Arta stilcostum

Tronul lui Tutank Amon, secolul al XIV-lea î.Hr. Muzeul Cairo-Egipt

Page 21: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN PPRREEIISSTTOORRIIEEßßII AANNTTIICCHHIITTAATTEE

Page 22: Arta stilcostum

COSTUMUL ÎNPREISTORIE

Blænuri în groteEEPPOOCCAA PPIIEETTRREEII CCIIOOPPLLIITTEE

(Paleoliticul superior, aproximativ

40000–10000 \.Hr.)

Se presupune c~ str~mo[ii no[tri tr~iau \n cete,

asigurându-[i existen]a din cules [i vân~toare [i

ad~postindu-se \n adâncul unor pe[teri

\ntunecoase.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc •• Cu gândul mereu la lupta cu

fiarele, care trebuiau s~ le asigure hrana [i

bl~nuri calde, dar care puteau s~ le aduc~ [i

moartea, ei \ncercau s~ fixeze imaginea

animalelor pe pere]ii grotelor sau pe buc~]ile

[i coad~ era \mbr~cat~ de vr~jitori, obicei

continuat \n Egiptul antic de preo]i, care se

distingeau prin bl~nurile lor de leopard.

În paleoliticul superior oamenii ar~tau probabil

ca eschimo[ii de azi, \nfofoli]i \n bl~nuri

\ncheiate cu nasturi de os, deseori grava]i. În

]inuturile mai calde bl~nurile acopereau doar

unele p~r]i ale corpului sau erau \nlocuite cu

fibre vegetale. O realizare \nsemnat~ a fost

arg~sirea pieilor – probabil cu tanin din plante

22

de os sau de corn de ren pe care le foloseau

drept unelte sau arme.

Printre reprezent~rile umane erau figuri

feminine, cioplite \n os sau piatr~, cu volume

exagerate (Venus Steatopige), probabil

simboluri ale fertilit~]ii.

IIddeeaalluull uummaann • Într-o vreme când oamenii

tr~iau culegând ce g~seau [i depinzând de

norocul luptelor cu fiarele, s-ar putea ca

depozitele de gr~sime s~ fi fost \nsemnul

bun~st~rii, al superiorit~]ii râvnite, alc~tuind un

ideal de frumuse]e, ca [i azi \n unele triburi

africane unde so]ia e cump~rat~ la greutate.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Se crede c~ \n preistorie se practica, la fel ca [i

ast~zi \n anumite regiuni ale Africii sau Australiei,

ungerea corpului cu gr~simi pentru a-l ap~ra de

frig, soare sau insecte, ca [i ornamentarea

pictural~ a pielii prin desen [i culoare. În pe[teri

s-au g~sit vopsele \n batoane, ca rujul de buze,

\n 17 culori diferite, cele mai frecvente fiind

albul, negrul [i ocrul pân~ la ro[u, având

probabil un sens magic [i simbolic.

În picturi, oamenii erau deseori reprezenta]i

goi, poate din necesit~]i de cult sau pentru c~

se \nf~]i[au chiar a[a \n lupte sau la vân~toare.

De timpuriu, ace[tia au recurs \ns~ probabil la

\mbr~c~minte, folosind materialele ob]inute

prin cules (plante) [i vân~toare (blan~, piele,

os, penaj).

Modul sincretic al cunoa[terii determina,

desigur, credin]ele \n posibila fuziune dintre

regnuri, \n preluarea de c~tre om a unor \nsu[iri

ale fiarelor r~puse, prin purtarea bl~nii,

coarnelor sau penajului etc. (probabil legat~ de

practici magice). Întreaga blan~ cu cap, gheare

Simbol al fertilit~]ii: Venus din Willendorf, Viena, 30.000 î.Hr., Naturhistorisches Museum

Arca[ii, pictur~ rupestr~, Ti-n-Tazarift, Tassili, Africa, cca. 3500 î.Hr.

Megali]ii din Stonehenge, Wiltshire, Anglia, 2000 î.Hr.

Page 23: Arta stilcostum

– pentru a deveni mai suple. S-au g~sit unelte

pentru prelucrarea bl~nurilor – ciocane f~r~

coad~, din piatr~ cioplit~, r~z~toare, g~uritoare,

ace din oase, cu urechi fine pentru p~r de cal –

ca [i urmele unor \mpletituri din ierburi sau

[uvi]e din piele formând plase de prins pe[te,

plase de ]inut p~rul [i ve[minte.

Piesele principale de \mbr~c~minte erau: pe

cap, plasa [i probabil c~ciula de blan~, pe trup,

[or]ul sau fusta cu franjuri din frunze sau fibre

vegetale, lân~ sau fâ[ii din piele etc. (ultima s-a

transmis [i \n epoca bronzului cu aceea[i form~,

dar executat~ din materiale ]esute) sau fusta

compact~ din blan~, u[or rotunjit~ \n fa]~,

p~strându-[i coada, a[a cum apare \n picturile

rupestre din Cogul-Lerida, Spania, ca [i capa

r~scroit~, rotunjit~, \nchis~ \n fa]~ cu be]i[oare

\n form~ de T.

Din scoici, din]i, oase, pietre se f~ceau amulete

[i podoabe, coliere, diademe, br~]~ri etc.

Num~rul [i frumuse]ea acestora a crescut pe

m~sura dezvolt~rii schimburilor comerciale, dar

mai ales \n func]ie de organizarea social~,

f~când necesare deosebiri vizibile \ntre grupuri,

familii, vârste, func]ii [i ranguri.

EEPPOOCCAA PPIIEETTRREEII ßßLLEEFFUUIITTEE(Neoliticul, 7000–2500 \.Hr.)

Omenirea a cunoscut prima revolu]ie tehnic~,

\nceputul st~pânirii naturii de c~tre om, prin

agricultur~ [i cre[terea vitelor domesticite. Noile

activit~]i [i stabilizarea grupurilor umane au

determinat alc~tuirea unor colectivit~]i

complexe, matriarhale.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Create de mâna omului,

locuin]ele lacustre, dar mai ales menhirii [i

dolmenii, cu semnifica]ie religioas~ sau

funerar~, au \nsemnat \nceputul arhitecturii.

Aten]ia pentru ritmuri, numere [i dimensiuni,

necesare socotirii timpului, a dus la stilizarea [i

schematizarea imaginilor. Pentru p~strarea

grânelor sau a cenu[ii mor]ilor au fost modelate

cu mâna vase de ceramic~, \mpodobite cu

motive incizate sau pictate, iar fibrele vegetale

sau animale au fost ]esute cu dungi [i figuri

geometrice la r~zboaie rudimentare.

IIddeeaalluull uummaann • Paralel cu dezvoltarea gândirii

abstracte, reprezent~rile umane sau animaliere

din sculpturi sau picturi au evoluat c~tre o

stilizare mai sintetic~, abstractizat~, ca \n

„Gânditorul“ de la Cernavod~.

Ve[mintele cunoscute erau probabil bonete [i

c~me[oaie, din pânz~ de in sau stof~ de lân~, la

\nceput ]esute \n fâ[ii \nguste, \nf~[urate pe

trup. Inciziile de pe unele statuete, interpretate

de unii arheologi drept tatuaje, par a indica mai

23

Neolitic [i epoca bronzului, r~zboi de ]esut, statuet~ de la C\rna, ]es~tur~

Gânditorul [i Femeia [ezând, Cernavod~, mileniul IV î.Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

Paleolitic: Vr~jitor în piele de ren, Pe[tera Trois Frères, Ariège, (Pirenei) Fran]aCostume din blan~ din Cogul Lerida [i Secans Teruel, Spania

Page 24: Arta stilcostum

degrab~ drapaje, (ca broboada r~sucit~ \n jurul

bra]elor din Creta sau Micene) sau pantalonii

similari celor din India (dhoti). În picioare erau

\nc~l]ate opinci din piele. În morminte s-au

g~sit [i numeroase podoabe din scoici sau din]i

de animale, purtate de preferin]~ de b~rba]i

(mii de scoici erau \n[irate de la centur~ pân~ la

genunchi, \ntr-un mormânt aproape de

Menton, Fran]a).

EEPPOOCCAA BBRROONNZZUULLUUII(mileniul II \.Hr.)

O nou~ revolu]ie tehnic~ a fost determinat~ de

descoperirea metalelor [i a metalurgiei, \ncepând

cu aurul [i bronzul (din cupru [i cositor).

Podoabele (br~]~ri, catarame), dar [i ornamentele

armelor aveau ca motiv dominant sârma de

bronz r~sucit~ \n melc sau spiral~.

În Sardinia, \n cet~]i cu ziduri rotunde, s-au g~sit

multe statuete de bronz cu forme foarte

simplificate [i surprinz~tor de expresive,

reprezentând r~zboinici cu c~[ti \mpodobite cu

coarne, o preoteas~ cu gest de ofrand~, o mam~

cu fiul ei \n bra]e etc. Ve[mintele lupt~torilor erau

practice, scurte, cele ceremoniale lungi [i largi.

Pentru nevoile ]~rilor lipsite de metal s-au

dezvoltat transporturile (cu vase sau care cu

ro]i) [i nego]ul (din Danemarca \n Creta, din

Caucaz \n Anglia etc.).

Leg~turile sunt atestate de prezen]a unor

podoabe de chihlimbar nordic \n sudul Europei

[i a unor scoici mediteraneene \n nord.

PPEE TTEERRIITTOORRIIUULL RROOMMÂÂNNIIEEII din epoca bronzului

s-au p~strat figurinele de lut de la Cârna

(studiate de arheologul Vladimir Dumitrescu). Pe

siluete feminine foarte stilizate, simbolice sunt

indicate podoabe la gât, broderii pe mânecile

c~m~[ii, pe man[ete [i pe piep]i, ca [i

cing~toarea bogat ornamentat~, fusta \n form~

de c~trin]~ \n fa]~ [i opreg cu franjuri la spate. E

frapant~ asem~narea cu costumul popular

b~n~]ean.

EEPPOOCCAA FFIIEERRUULLUUII (mileniul I \.Hr.)

Odat~ cu dezvoltarea armelor (s~bii, pumnale,

s~ge]i) ca [i a scuturilor, c~[tilor [i pieptarelor

din metal dur, b~rba]ii r~zboinici au preluat

conducerea, instituind patriarhatul. Începe [i în

sudul Europei istoria scris~, ap~rut~ în unele

p~r]i ale lumii înca din mileniile 2-3 î.Hr.

(cuneiformele mesopotamiene, pictografia

egiptean~, scrierea chinez~).

Pentru reconstituirea decorului [i a costumului

din preistorie s-a \ncercat compararea modului

de via]~ al oamenilor din trecutul \ndep~rtat cu

cel al unor popula]ii primitive, aflate pân~ nu

demult \ntr-un stadiu asem~n~tor de civiliza]ie.

Statuete de bronz Nuraghi, din Sardinia, Roma, Muzeul Preistoric

24

Page 25: Arta stilcostum

COSTUMA¥IAPOPOARELOR

PRIMITIVE

Pictura direct pe piele

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Izolate geografic,

anumite colectivit~]i din Africa de Sud

(bo[imanii), America de Sud (locuitorii ¥~rii de

Foc) sau Australia, au r~mas timp \ndelungat

dependente de clim~ [i de resursele naturale,

ceea ce explic~ asem~n~rile modului lor de via]~

[i ale crea]iei artistice cu cele din preistorie.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Calitatea imaginilor era de obicei

asociat~ unei semnifica]ii simbolice, pictura

corporal~ ca [i masca neputând fi concepute \n

afara dansurilor [i cântecelor rituale.

IIddeeaalluull uummaann exprima dorin]a de a dobândi prin

mimare [i travestire puterea unor fiare vânate

sau a unor for]e necunoscute; de exemplu, \n

unele triburi australiene corpul indigenilor era

acoperit cu p~r lipit cu sânge, imitând un bivol.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Specific~ unui stadiu primitiv de civiliza]ie pare

s~ fi fost \ntotdeauna nu atât vestimenta]ia,

cât modificarea aspectului trupului \nsu[i,

schimbarea coloritului natural prin pictare,

remodelarea lui prin automutilare, \ncrustarea

podoabelor direct \n carne.

SSccuullppttuurraall • Remodelarea corpului prin

automutilare era o modalitate de a demonstra

de]inerea unor privilegii ([i totodat~ pre]ul

ob]inerii acestora). Forma capului era modificat~

pân~ de curând la unii indieni americani, legând

[i strângând craniile copiilor \ntre scânduri de

lemn. În Egiptul antic, \n vremea faraonului

Amenophis al IV-lea, ca [i nu demult \n unele

triburi africane, erau folosite procedee similare

pentru a da capului forma ]uguiat~ care indica

apartenen]a la p~tura st~pânilor, prin

25

Picturi pe piele din Noua Zeeland~, ¥ara de Foc,Australia - deformarea capului, a mu[chilor

Femeie din Noua Guinee Papua[ din Insulele Solomon

Page 26: Arta stilcostum

imposibilitatea de a c~ra greut~]i pe cap. ßi \n

secolul nostru, \n timpul regimului nazist \n

Germania, când rasa arian~ era privilegiat~,

unii p~rin]i se pare c~ au \ncercat s~ modifice

forma capului copiilor lor (Broby Johansen,

Body and clothes, p.14). Pentru a p~rea mai

voinici, indienii americani, la fel ca papua[ii din

Noua Guinee, \[i legau coatele [i genunchii cu

ajutorul unor br~]~ri de metal, provocând

umflarea bra]elor [i a picioarelor.

Ca o afirmare a bog~]iei, asigurând suprema]ia,

primitivii \[i integrau valorile propriului trup: nasul

era g~urit pentru a atârna baghete sau inele din

aur sau argint sau a \ncrusta pietre pre]ioase (ca

[i \n India), iar urechile erau perforate pentru

purtarea cerceilor. La unele triburi din India sudic~

sau la papua[i str~pungerea lobului urechii era o

ceremonie religioas~ asem~n~toare cu botezul la

cre[tini. La kaffiri cerceii erau rezerva]i doar

b~rba]ilor. La unii negri din Zambezi urechile

atârnau pân~ la umeri, cu lobul l~]it [i str~b~tut

de o gaur~ prin care se putea trece bra]ul.

B~[tina[ii din Noua Caledonie ]ineau \n urechi

obiecte, ca \ntr-un buzunar.

Mul]imea cercurilor de metal purtate \n jurul

gâtului de frumoasele femei-girafe din Mandalay

determina extensia patologic~ a coloanei

vertebrale [i o rigiditate a ]inutei care dovedea

dreptul de a nu munci fizic.

La unele triburi africane, gura cu buze l~]ite, ca

platouri, se presupune c~ era o m~sur~ de

ap~rare a vie]ii fetelor amenin]ate s~ fie r~pite

de arabi, pentru a deveni sclave \n haremuri,

arabii practicând s~rutul, necunoscut \n triburile

de culoare amintite.

Pictural, toate popoarele primitive au practicat

vopsirea trupului \n diverse forme [i culori aplicate

direct sau prin [tampilare (ca aztecii), sau fixarea

unui desen \n piele prin tatuaj. Obiceiul a fost

p~strat de marinari pentru ca trupurile lor s~

poat~ fi identificate dup~ naufragiul cor~biei.

S-au utilizat [i adaosuri \n relief – lut, fibre

vegetale, grâne sau pene lipite pe piele. Rolul

\nsemnelor [i al ornamentelor era \n primul

rând de a indica locul [i rolul fiec~rui individ \n

colectivitate (rangul, activitatea, sexul, vârsta).

Alteori, erau menite s~ sprijine lupta omului

\mpotriva for]elor cunoscute sau necunoscute,

precum cercurile pictate \n jurul gurii sau al

ochilor, ca o barier~ magic~ \mpotriva

duhurilor rele.

În r~zboi, culoarea ro[ie a fost mereu folosit~

pentru a inspira teroare du[manului [i a masca

v~rsarea de sânge. Indienii americani erau

numi]i „piei ro[ii" nu din cauza culorii lor

naturale, ci din cauza machiajului. La fel, la

romani, comandan]ii de o[ti victorio[i erau

purta]i \n triumf picta]i pe fa]~ [i pe piept cu ro[u.

Contribuind la deosebirea taberelor vr~jma[e \n

lupte, culoarea slujea uneori [i la camuflare

(b~[tina[ii din ¥ara de Foc, dintr-o regiune

\nz~pezit~, se vopseau \n alb, la fel cum se

\mbr~ca armata finlandez~ pe timp de iarn~ \n cel

de-al doilea r~zboi mondial).

Interpretarea afectiv~ a culorilor nu a fost \ns~

mereu [i peste tot aceea[i: de pild~, \n tribul

Athuabo din Africa r~s~ritean~ culoarea bucuriei

era negrul.

26

Femeie Saros, Congo

Femei-girafe din Mandalay

Page 27: Arta stilcostum

COSTUMUL ÎN EGIPTULANTIC

Silueta piramidalæ

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Între mare [i de[ert,

valea Nilului oferea condi]ii prielnice de via]~.

Clima cald~ nu cerea \nvelirea corpului, dar

costumul oglindea diferen]ele sociale din

imperiul sclavagist oriental dintre clasele

st~pânitoare, privilegiate (faraon, nobili [i

preo]i) [i mul]imea sclavilor. Stabilitatea

orânduirii din mileniile III – I \.Hr. a determinat [i

pe cea a tipurilor vestimentare.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • M~re]ia, for]a [i permanen]a

statului erau reprezentate plastic de palatele,

templele [i mormintele cu forme geometrice

regulate, statice, ca piramidele. Sculptura [i

pictura fixau aspectele durabile ale \nf~]i[~rii

omului, \n compozi]ii clare, cu volume

compacte, folosind materiale trainice.

TTiippuull uummaann iiddeeaall •• Armonia cosmic~, echilibrul

suprem erau \ntrupate \n figurile faraonului [i a

sorei-so]iei lui, având ca principale calit~]i:

propor]ii de \not~tor, ]inut~ solemn~ – fixat~ de

legea frontalit~]ii – expresie de lini[te,

netulburat~ de pasiuni p~mânte[ti. Costumul

sublinia m~re]ia prin supradimensionare,

compozi]ie simetric~ [i bog~]ia decora]iei.

Peruca albastr~ sau verde completa aspectul

artificial, bizar, de extraterestru, al faraonului –

care f~cea parte din lumea zeilor.

Prin contrast, sclavii ap~reau \n sculpturi [i

picturi m~run]i, reda]i realist, cu atitudini [i

gesturi fire[ti de munc~.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Îmbr~c~mintea strâns~ pe corp punea \n

valoare silueta elegant~, mulând formele, cu

drapajul masat \n fa]~, simetric.

Gândit pentru a fi v~zut de la distan]~,

costumul faraonului realiza \n~l]area staturii,

necesar~ apari]iei \n public, prin tiare sau peruci

voluminoase, robe largi.

SSccuullppttuurraall,, ve[mintele modelau trupul \n

volume mari, simple, stilizate cu linii drepte [i

curbe regulate.

PPiiccttuurraall,, coloritul era franc, având ca fundal

albul pânzei, \nviorat de pete vii, contrastante,

de verde, albastru, c~r~miziu.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau ]es~turile din fibre

vegetale (in), lâna fiind considerat~ impur~ [i

interzis~ \n templu.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul negru, cre] era tuns scurt, ceva

mai lung la spate. Faraonul [i aristocra]ii purtau

peruc~ lung~ din p~r sau fibre vegetale,

colorat~. Barba era ras~, dar pentru ceremonii

faraonul purta o barb~ fals~, tronconic~.

Faraonul se distingea prin basmaua (klaft) din

pânz~ v~rgat~ sau mitra format~ din coroana

alb~ a Egiptului de Jos (bonet~ \nalt~) [i

coroana ro[ie a Egiptului de Sus (borul),

27

Piramidele de la Gizeh, Egipt, Imperiul Vechi

Scaun egiptean, Imperiul Nou,1300 î.Hr. Muzeul din Cairo

Zei]a Hathor [i faraonul Seti, 1300 î.Hr. Paris, Luvru

Page 28: Arta stilcostum

semnificând st~pânirea asupra \ntregii ]~ri. El

]inea \n mâini papirusul, emblema Egiptului de

Sus [i nuf~rul, al Egiptului de Jos, iar ca \nsemne

ale puterii cârja (harponul), biciul, m~ciuca [i

crucea cu bucl~ (anc).

Natura divin~ a faraonului [i a familiei sale era

indicat~ de ornamente simbolice, cum era cobra

(ureus), semnul soarelui ata[at \n frunte la o

diadem~ orizontal~ (la fel ca azi lampa medicilor

oreli[ti) sau [oimul indicând descenden]a din

zeul Horus, fiul lui Osiris, fiul Soarelui.

Pe trup, un [tergar \nnodat peste [ale ([enti) era

piesa de baz~, constituind \mbr~c~mintea

obi[nuit~ a sclavilor, dar [i a aristocra]ilor \n lupte

sau la vân~toare. Acesta avea forme variate de

pantalon scurt sau de fustanel~, putând fi din

pânz~ dreapt~ \ntins~, drapat~ sau plisat~,

apretat~ cu ap~ de orez [i uscat~ la soare,

sus]inut~ \n talie de un cordon din pânz~, marcat

cu numele st~pânului scris \n hieroglife, pentru

sclavi, iar pentru aristocra]i, din piele cu pl~ci din

metal emailat.

Gulerul-pelerin~, ]esut sau brodat, cu aplica]ii

de metal, email sau pietre semipre]ioase, se

purta doar cu [enti sau peste rob~. C~ma[a, o

tunic~ necroit~, r~scroit~ rotund la gât, cu [li] \n

fa]~, ar~ta ca [i azi gandura arab~. Roba era

alc~tuit~ la fel, dar dintr-un dreptunghi cât de

dou~ ori \n~l]imea omului, r~scroit pentru cap

mai jos de jum~tate, pentru ca, \mbr~cat~, s~

trag~ poalele \n sus la mijloc, aducând faldurile

\n centru. Lucrat~ din pânz~ groas~, opac~ sau

fin~, transparent~, dreapt~ sau plisat~, se purta

cusut~ sau liber~ pe p~r]i, cu sau f~r~ cordon,

dar mereu cu amploarea strâns~ \n fa]~. ßalul

mare era drapat pe umeri, prins \n cordon.

Ca accesorii, principalele podoabe erau

pectoralul, br~]~rile [i inelele cu forme

geometrice, regulate, din aur, cu email [i pietre

semipre]ioase. Preo]ii aveau ca semn distinctiv o

piele de leopard pe um~r.

În picioare, faraonii purtau sandale \mpletite

din fibre vegetale, \mpodobite uneori cu aur [i

email, pe când sclavii umblau descul]i.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, machiajul scotea \n relief formele mari

ale chipului, ochii erau contura]i cu negru \n

form~ de pe[te [i cu umbre verzi pe pleoape.

P~rul era tuns scurt sau lung pân~ la umeri,

perucile mai bogate decât cele masculine. O

panglic~ sau o diadem~ legat~ orizontal, rigid~,

28

Akhenaton [i Nefertiti, secolul al XIV-lea î.Hr.Paris, Luvru

Broboada-klaft, tiara Egiptului de Sus [i de Jos, tiara cupene de stru], coif de r~zboi

Diferite forme de [enti

Mantie-guler-[enti, tiparul mantiei, costum preo]esc

Silueta feminin~, mantie, tiparul ei, fusta [i tiparul ei

Con de parfum, ureus, [oimul [i globul zei]ei Isis

Page 29: Arta stilcostum

\nnodat~ la spate, avea prinse pe frunte cobra

sau o floare de lotus. Un con a[ezat pe cre[tet

con]inea o unsoare parfumat~ care se topea

\ncet. So]ia faraonului purta coroana de pene a

zei]ei Isis, o pas~re ([oim sau erete) a[ezat~ pe

cre[tet, cu aripile deschise [i coborâte sau o

mitr~ rigid~ (ca de exemplu, Nofretete).

Pe trup, fusta, având aceea[i larg~ \ntrebuin]are

[i acela[i rol ca [i [enti-ul, era din ]es~tur~

dreapt~, \nf~[urat~ \n jurul trupului pân~ sub

sâni, fie strâns~ de un [nur trasat prin tivul de

sus sau de un cordon, fie ]inut~ de una sau de

dou~ bretele. Era completat~ deseori de gulerul

rotund, lat, ca o cap~. Roba, [alul, podoabele [i

sandalele erau la fel cu cele b~rb~te[ti.

EEVVOOLLUU¥¥IIAA CCOOSSTTUUMMUULLUUII

În Imperiul Vechi memfit (2780 – 2280 \.Hr.), \n

perioada marilor piramide, costumul era sobru,

triunghiul regulat stând la baza structurii

compozi]ionale.

În Imperiul Mijlociu (2065 – 1660 \.Hr.),

costumul s-a complicat suprapunându-se mai

multe straturi ([enti, tunic~, rob~).

În Imperiul Nou (1580 – 950 \.Hr.), mai ales \n

epoca lui Amenophis al IV-lea (1361 – 1340

\.Hr.), rafinamentul \ntregii culturi s-a exprimat [i

\n costum; tipul ideal de frumuse]e s-a schimbat

\n favoarea unei siluete fragile, unduioase, cu

capul ]uguiat, gâtul lung, sub]ire, umerii l~sa]i.

¥es~turile fine ale ve[mintelor erau plisate, apoi

drapate savant, cu o cap~ peste tunic~.

La sfâr[itul Imperiului Nou, o dat~ cu pierderea

libert~]ii [i cu decaden]a artistic~, a pierit [i

originalitatea costumului, invadat de forme

str~ine, de franjuri [i culori stridente etc.

(perioada sait~ 655 – 332 \.Hr., ptolemeic~

332 – 30 \.Hr.), dup~ care Egiptul, devenind

provincie roman~ (30 \.Hr.), a adoptat \n parte

vestimenta]ia cuceritorilor.

29

Fata vân~torului; Mormântul lui Menna, cca.1420 î.Hr., Teba

Sandale de aur, New York, Metropolitan Musseum

Sandale din paie, Egipt, Muzeul din Cairo

Nofretete, secolul al XIV-lea î.Hr., Berlin, Aegyptisches Museum

Page 30: Arta stilcostum

COSTUMUL ÎNMESOPOTAMIA

Ræsucirea øalului øi a turnului zigurat

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Ca [i Nilul, Tigrul [i

Eufratul asigurau fertilitatea p~mântului \n

„]ara dintre râuri“, creând condi]ii prielnice

pentru apari]ia unora dintre primele civiliza]ii ale

umanit~]ii. În Mesopotamia s-au succedat statele

sclavagiste sumero-akkadian (\n mileniul III \.Hr.),

babilonian (\n mileniul II \.Hr.), asirian (secolele

XIV-VII \.Hr.), neobabilonian (\n secolele VII-VI

\.Hr.), dup~ care teritoriul a intrat \n componen]a

Imperiului persan (secolele VI-IV \.Hr.).

Regiunea a avut o dezvoltare sacadat~, mereu

\ntrerupt~ de inunda]ii sau r~zboaie, dar

ren~scând de fiecare dat~, mai cu seam~

datorit~ traficului comercial intens. De[i mereu

alte popoare cuceritoare [i-au impus

st~pânirea, fondul popula]iei locale a r~mas

constant, ceea ce explic~ relativa stabilitate a

culturii [i a costuma]iei, f~r~ a atinge, desigur,

permanen]a din valea Nilului.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc •• În ora[ele puternice, ap~rate de

ziduri groase, masive, materialul de baz~ era

lutul (c~r~mida), care a impus turnurilor

zigurate forma specific~ de piramid~ \n trepte,

care se reg~se[te [i \n turbane. Cl~dirile erau

acoperite la suprafa]~ cu c~r~mizi sm~l]uite \n

culori str~lucitoare, cu care costumul se acorda

prin tonuri vii [i bijuterii sclipitoare din aur [i

pietre scumpe.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee • Via]a plin~ de lupte

cerea for]~ fizic~, iar st~pânii impuneau prin

etalarea ostentativ~ a bog~]iei. Pe primul plan

era b~rbatul, femeia ducând o existen]~

retras~. Regii [i \nal]ii demnitari apar \n statui cu

trupul scund, dar robust, puternic dezvoltat \n

l~]ime, cu musculatura brutal reliefat~, cu capul

masiv, cubic, f~lcos, cu tr~s~turi accentuate,

nasul [i buzele groase, cu expresia fioroas~ dat~

de sprâncenele \mbinate deasupra ochilor

bulbuca]i, cu privirea fix~.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

N~zuind c~tre \mbinarea virtu]ilor umane cu

\nsu[irile fiarelor, ca \n imaginarii tauri \naripa]i

cu cap de om, sumerienii purtau la \nceput

pelerine sau fuste din blan~ sau din ]es~turi

imitând blana (kaunakes). Apoi, costumul

mesopotamian a evoluat adoptând cele dou~

solu]ii fundamentale de \mbr~care: drapajul,

folosit de popula]ia din sudul c~lduros, [i

croiala, adus~ de invadatorii din nordul mai

friguros. Începând din mileniul al II-lea cele

dou~ procedee s-au combinat, compunând

costumele specifice asiro-babilonienilor.

SSccuullppttuurraall,, costumul sublinia, \n toate cazurile,

masivitatea trupului, alc~tuindu-i prin fusta

30

Turnul zigurat al lui Marduk din Babilon, secolul al XI-lea î.Hr., machet~

Intendentul regelui din Mari, mileniul III î.Hr., Paris, Luvru

Întruchiparea idealului uman: Taurul înaripat dinKhorsabad, secolul al VIII-lea î.Hr., Paris, Luvru

Page 31: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL SSUUMMEERROO--AAKKKKAADDIIAANN

(mileniul al III-lea \.Hr.)

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, cre[tetul era ras, \n schimb barba era

lung~. Regii [i demnitarii purtau toc~ plisat~,

turban din band~ r~sucit~ (amintind turnurile

„zigurate“) sau tiar~ cilindric~.

Pe trup, la \nceput se \mbr~ca doar o fust~ din

blan~, strâns~ \n cordon, având la spate coada

animalului, apoi, corpul era acoperit de un [al

din lân~, drapat, formând mantie [i fust~, cu

franjuri [i aplica]ii din discuri (paiete), m~rgele

de aur sau de aram~ etc.

În picioare, doar demnitarii \nc~l]au sandale.

CCoossttuummuull mmiilliittaarr • Comandan]ii purtau casc~

de aur, cu urechi [i coc, solda]ii bonet~ de piele

[i o band~ lat~ de piele b~tut~ \n ]inte, ap~rând

pieptul, um~rul stâng [i spatele. Armele erau

scuturi, suli]e, s~bii, topoare.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Silueta nu diferea mult de cea masculin~.

Pe cap, p~rul lung era piept~nat cu coc [i

coade, strâns \n fileu.

Pe trup erau acelea[i piese de \mbr~c~minte:

fust~, cap~, în picioare sandale. Doar

podoabele erau mai bogate, ca parura din

mormântul reginei ßubad din Ur (2500 \.Hr.)

din aur cu email alb [i albastru, alc~tuit~ din

cunun~ de frunze de plop, cercei mari, coliere

[i inele de aur.

CCOOSSTTUUMMUULL AASSIIRROO--BBAABBIILLOONNIIAANN(mileniul al II-lea – jum~tatea

mileniului I \.Hr.)

Înnisiparea deltei a mutat centrele comerciale

spre nord, unde au \nflorit ora[e ca Babilon,

Ninive etc. Sub influen]a muntenilor veni]i din

nord a ap~rut croiala tunicii (cu mâneci, pentru

ambele sexe) peste care se drapa [alul

asimetric, elementul constant al costumului

mesopotamian, preluat de \nving~tori de la

\nvin[i. ¥es~turile s-au perfec]ionat [i

diversificat, producându-se stofe de lân~ [i

pânzeturi somptuoase, intens colorate, bogat

ornamentate, cu motive ]esute sau brodate cu

cercuri, p~trate sau rozete.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul lung, cre] era ondulat ca [i barba

lung~. Regii [i demnitarii purtau fes conic cu

31

Costumul masculin asiro-babilonian: osta[, demnitar, regele Asurbanipal, rege, preot,

secolul al VII-lea î.Hr.

Assurnasirpal cu coif cu coarne, Londra, British Museum

Cunun~ mesopotamian~ din frunze de aur,cca. 2500 î.Hr., New York, Metropolitan Museum

lung~ \n clopot o baz~ larg~, stabil~, pe când

liniile curbe ale drapajului sau ale bonetelor

r~sucite \n spiral~, ca [i buclele m~runte ale

p~rului sau ornamentele arcuite ale bijuteriilor

creau sugestia unei energii \ncordate.

PPiiccttuurraall,, impresiona bog~]ia culorilor stofelor ca

[i str~lucirea podoabelor metalice, a paietelor [i

m~rgelelor.

MMaatteerriiaalluull folosit era \n special lâna, sub form~ de

blan~ sau ]esut~ \n stofe cu motive variate, dând

consisten]~ drapajului.

Page 32: Arta stilcostum

ciucure lung pân~ la talie, cei diviniza]i tiara

semisferic~ sau cilindric~, având coarne de

metal prinse cu panglici pe frunte.

Pe trup, peste tunica strâns~ pe corp, regii [i preo]ii

\mbr~cau [alul lung, cu franjuri, drapat de jos \n

sus, trecut peste um~r.

Înc~l]~mintea consta din sandale cu inel pe

degetul mare sau pantofi \nchi[i, adu[i de

munteni. Costumul era completat de elegante

accesorii: umbrel~, evantai, baston, lan] cu

cilindru-pecete, ca [i de bijuterii, cercei lungi,

bandouri cu rozete de metal pe frunte, coliere

\n mai multe [iruri, br~]~ri multe, cu rozete,

inele, talismane.

Arma civil~ era pumnalul prins de centur~.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Avea acelea[i componente: tunica [i pelerina

sau [alul. Din 1200 \.Hr. a fost men]ionat

obiceiul acoperirii fe]ei \n public, preluat mai

târziu de mahomedani.

EEVVOOLLUU¥¥IIAA CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Ultimele ecouri ale sistemului vestimentar

mesopotamian s-au f~cut sim]ite \n costumul

purtat de per[i, st~pânitorii locurilor \ntre 540 -

330 \.Hr., contemporani cu civiliza]ia Greciei

antice. Veni]i ca [i mezii din regiunile muntoase

ale Turkestanului, unde purtau haine specifice

popula]iei de step~ – bonet~ frigian~, tunic~ [i

caftan, pantaloni lungi [i cizme – per[ii au

adoptat o ]inut~ de gal~ tot atât de somptuoas~

ca [i aceea din vechiul Babilon. Amplificarea

siluetei nu era \ns~ realizat~ prin [aluri r~sucite, ci

prin l~rgimea unor robe croite, cu poale trase \n

sus \n fa]~ (probabil prin deplasarea spre fa]~ a

r~scroielii gâtului) [i cu mâneci plisate \n evantai.

¥inuta solemn~, bog~]ia ]es~turilor viu colorate,

\mpodobite cu motive \n rozete, barba [i p~rul

buclat, ca [i unele piese ca pantalonii lungi [i

pantofii [nurui]i, alc~tuiau un contrast izbitor cu

simplitatea [i suple]ea costumului grecesc din

aceea[i vreme.

Fenicienii, care au dominat comer]ul \n primul

mileniu \.Hr., au r~spândit produsele

mesopotamiene \n lumea Mediteranei.Drapaj feminin neosumerian din Tello, cca. 2150 î.Hr., Paris, Luvru

Exerci]iu: descifrarea drapajului feminin din Tello,Universitatea Na]ional~ de Arte, Bucure[ti

Page 33: Arta stilcostum

COSTUMUL ÎN CRETA ßI MICENE

Pær cârlionflat øi spirale de bronz

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN CCRREETTAA

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Insula Creta, la

distan]~ egal~ de Europa, Africa [i Asia, a fost

o verig~ de leg~tur~ \ntre continente, un centru

comercial [i cultural \nsemnat \ntre 2000 –

1400 î.Hr. (\n vremea Imperiului Mijlociu

egiptean [i a celui babilonian). Dup~ erup]ia

vulcanic~ distrug~toare din insula Santorini,

civiliza]ia cretan~ a fost transplantat~ pe solul

european \n Peloponez, la Tirint [i Micene, \ntre

1500 – 1100 \.Hr., fiind asimilat~ de civiliza]ia

grecilor pe la anii 1000.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Cl~direa tipic~, palatul, cum

era cel din Cnossos, avea propor]ii pe m~sura

omului, spre deosebire de imensitatea

zdrobitoare a construc]iilor egiptene, [i era

prev~zut cu instala]ii asigurând confortul

(sistem de \nc~lzire, ascensor etc.). Coloana-

]~ru[, sub]iat~ la baz~, sugera silueta uman~

stând pe vârful picioarelor; \n decora]ie domina

linia \n spiral~ din podoabele de sârm~ de bronz

r~sucit~, reg~sit~ [i \n decorul vaselor de

ceramic~, [i \n cârlion]ii coafurilor.

TTiippuull uummaann ideal nu mai tindea s~ \ntrupeze

imaginea zeului, etern [i inaccesibil, ca \n Egipt,

ci \[i g~sea perfec]iunea \n tinere]e, gra]ie [i

elegan]~. Vârsta preferat~ era mai aproape de

adolescen]~, iar calitatea principal~ era

agilitatea gimnastului.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Ve[mintele conturau siluete de dimensiuni mai

reduse, subliniind mi[carea. Importan]a sporit~

a femeii \n societatea cretan~ (ea putând fi [i

preoteas~) explic~ dominanta feminin~ a

costumului.

SSccuullppttuurraall,, corpul era sub]iat prin talia

strangulat~, ca de viespe, accentuat~ de pozi]ia

cambrat~.

CCoolloorriissttiicc,, documentele oferite de picturile

murale redau costume cu o cromatic~ vie, (vi[iniu

[i albastru ca marea). CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, peste p~rul negru lung, \n [uvi]e

ondulate, cu bucle pe frunte, prin]ii purtau

coroane de flori sau pene.

Pe trup, singura \mbr~c~minte era un [enti de

pânz~, acoperind [alele, care avea, spre

deosebire de cel egiptean, o form~

triunghiular~ cu un col] ascu]it \n fa]~, tras \n

jos de greut~]i, eventual de o re]ea cu perle, [i

putea fi alc~tuit din dou~ piese separate, fixate

\n cing~toare [i l~sând coapsele descoperite.

Talia era strâns~ \ntr-un cordon lat din piele, ca

un corset. Drept bijuterii, bra]ele [i picioarele

goale erau \mpodobite cu br~]~ri colorate.

33

Palatul din Cnossos, Creta, cca. 1450 î.Hr.

Vas de Kamares, Creta, Muzeul din Phaistos

Pariziana, fresc~, Palatul din Cnossos,Creta, Muzeul Heracleion

Page 34: Arta stilcostum

34

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, p~rul era piept~nat cu cârlion]i rotunzi

pe obraji (accroche-coeur). Ochii mari,

apropia]i, erau foarte farda]i.

Pe trup, bustul era uneori dezgolit, ca \n Egipt,

vesta format~ dintr-o broboad~ necroit~, având

doar spate [i mâneci scurte; uneori aceasta era

\nlocuit~ de tunica de origine asirian~. Piesa

tipic~ era fusta larg~, cu benzi orizontale,

probabil volane sau fuste suprapuse, prins~ \n

talie cu cordon-corset. Cuta vertical~ a fustei,

din mijlocul fe]ei, rezultat~ probabil din

\mp~turire, a f~cut pe unii cercet~tori s~ cread~

c~ este vorba de o fust~-pantalon. Deasupra,

un [enti r~scroit pe coapse d~dea efect de [or].

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN MMIICCEENNEE

În cetatea cu ziduri ciclopice, locuitorii purtau

costume de tip cretan, dar mai groase,

adaptate condi]iilor climaterice mai aspre.

Zei]a cu [erpi, secolul al XVI-lea î.Hr.,Cnossos, Creta, Muzeul din Heracleion

Prin]ul cu flori de crin, Cnossos, secolul al XIV-lea î.Hr.

Costum micenian: osta[, ornament, femeie

Costume cretane

Page 35: Arta stilcostum

35

Tauromachia, fresc~, cca. 1450 î.Hr., Palatul dinCnossos, Creta, Muzeul din Heraclion

Page 36: Arta stilcostum

COSTUMUL ÎN NORDULEUROPEI, ÎN EPOCA

BRONZULUI

Mini-jupa din mormântul de stejar

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Între 1500 – 1200

\.Hr., \n timp ce \n Egipt \nflorea Imperiul Nou, \n

Mesopotamia domina Babilonul, iar civiliza]ia

micenian~ se afla la apogeu, \n nordul Europei

tr~iau popula]ii \n stadiul epocii bronzului.

Îndeletnicindu-se \ndeosebi cu naviga]ia,

vân~toarea, cre[terea vitelor, nordicii erau

pricepu]i \n lucrarea lemnului, cioplindu-[i

cor~bii, case [i morminte.

Se presupune existen]a unor schimburi

comerciale cu regiunea mediteranean~, c~reia

ace[tia \i furnizau chihlimbar, primind \n schimb

scoici, podoabe de bronz spiralate de tip cretan

[i poate [i anumite forme de \mbr~c~minte.

IIddeeaalluull uummaann e greu de reconstituit, din lipsa

imaginilor reprezentând pe cei care au tr~it pe

atunci. În schimb, \n Danemarca [i Germania

s-au p~strat costume \ntregi \n morminte din

trunchiuri de stejar, despicate, scobite ca albii,

apoi \nchise ermetic [i izolate de aer cu p~mânt

[i pietre, [i ulterior acoperite de mla[tini, care

le-au asigurat conservarea pân~ \n secolul al

XX-lea, când au fost g~site.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Clima mai aspr~ cerea \nvelirea cu ve[minte mai

groase, strânse pe trup [i variind dup~ sezon.

SSccuullppttuurraall,, silueta era u[or \ngro[at~ prin

\mbr~c~minte, un strat de haine era mulat pe

corp, l~sând libertatea mi[c~rilor, al doilea,

larg, asigura un plus de c~ldur~, conferind

totodat~ prestan]~.

36

Podoabe din sârm~ de bronz, Halle Landesmuseum fur Vorgeschichte

Page 37: Arta stilcostum

PPiiccttuurraall,, despre culorile costumului se [tie prea

pu]in; lâna era probabil vopsit~ cu esen]e

vegetale, mai ales \n brun [i galben.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau groase; la \nceput croite

din bl~nuri, hainele erau \n al II-lea mileniu \.Hr.

din ]es~turi de lân~, unele flau[ate, imitând

blana, \mpodobite cu cus~turi sau \mpletituri.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pieptenii, pomezile [i cu]itele de ras g~site \n

morminte dovedesc \ngrijirea p~rului [i

raderea b~rbii.

Capul era acoperit cu o bonet~ \nalt~, turtit~ \n

v\rf, din blan~ sau ]es~tur~ de lân~ mi]oas~.

Pe trup, peste pantalonii scur]i ca ni[te chilo]i

de baie era r~sucit~ o tunic~ necusut~, \nchis~

pe un um~r cu o curea de piele [i nasturi de os

sau de bronz, strâns~ \n talie cu un [nur de

lân~. Deasupra se purta o pelerin~ oval~,

formând guler-[al.

Printre piesele de \mbr~c~minte din morminte

mai figura un [al \ngust. Drept \nc~l]~minte,

pulpa piciorului era \nvelit~ \n obiele, ca [i

laba, vârât~ \n opinci [nuruite, f~cute din piele

sau blan~.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, se folosea plasa din p~r de cal sau

boneta \mpletit~, ca un p~trat \ncre]it \n frunte

[i la ceaf~.

Pe trup, se \mbr~ca o bluz~ kimono, de croial~

ingenioas~, \mpodobit~ cu dantele cro[etate, [i o

fust~ de var~, scurt~, (mini) r~sucit~ de dou~ ori

\n jurul taliei, f~cut~ din [nururi prinse sus [i jos,

amintind fusti]a de fibre vegetale purtat~ de

africani, sau alt~ fust~ de iarn~ – lung~ (maxi).

Ca \nc~l]~minte, ciorapii-obiele [i opincile de

piele erau ca [i cele b~rb~te[ti.

Principalele accesorii erau podoabele-bijuterii

din sârm~ de bronz \n spirale, catarame, br~]~ri,

inele etc. [i paftaua, ca un scut bombat, prins~

de femei pe piept sau la cing~toare, r~mas~

pân~ azi \n costumul popular din nordul

Europei.

Aceasta s-a p~strat în costumele din nordul

Germaniei ajungând pân~ în Transilvania o dat~

cu migra]ia sa[ilor, împodobindu-se ulterior cu

pietre semipre]ioase [i asortându-se cu celelalte

podoabe, cordonul [i acele scufiei.

37

Costum feminin mini,Copenhaga, Statens Museum for Kunst

Costum b~rb~tesc din Trindhoj, Copenhaga, Statens Museum for Kunst

Costum feminin de var~, costum b~rb~tesc, costum de iarn~ (sus), tiparele lor (mijloc), c~ciul~, bonete [i opinc~ (jos)

Page 38: Arta stilcostum

COSTUMUL ÎN GRECIAANTICÅ

Construcflii necimentate øi veømintenecusute

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Pe teritoriul grecesc

– \n Peloponez, insulele M~rii Egee, coasta de

vest a Asiei Mici [i sudul Italiei, mai târziu \n

Macedonia – s-a constituit, \ncepând din

secolele IX – VIII \.Hr., civiliza]ia elenic~, element

fundamental al civiliza]iei europene. Clima

relativ blând~ din aceste teritorii \ng~duia

acoperirea sumar~ a corpului, iar ocupa]iile

principale – naviga]ia [i p~storitul – cereau

haine comode. Evolu]ia societ~]ii grece[ti spre

democra]ia sclavagist~ a redus pr~pastia dintre

extremele sociale, p~strând doar pe cea dintre

cet~]enii liberi [i sclavi.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Templele, ca [i statuile Greciei

antice nu impresionau prin dimensiunile

zdrobitoare, ca \n Egipt sau Mesopotamia, ci

erau cl~dite mai pe m~sura omului, stârnind

admira]ia datorit~ armoniei depline a tuturor

p~r]ilor componente. În contextul culturii

grece[ti, bazat~ pe ra]iune, frumuse]ea era

asociat~ structurii compozi]ionale clare, mai

mult decât bucuriilor tactile stârnite de

material, ca \n Orient. Costumul a urmat fidel

evolu]ia general~ a stilurilor grece[ti, reflectând

dezvoltarea concep]iei generale antropocentrice,

\n diferitele ei etape.

EEPPOOCCAA HHOOMMEERRIICCÅÅ(secolele IX–VIII \.Hr.)

Din Iliada [i Odiseea reiese c~, \n condi]iile de

via]~ rudimentare din epoca r~zboiului troian,

grecii purtau haine simple dar viu colorate,

potrivite tenului mediteranean [i soarelui

puternic.

EEPPOOCCAA AARRHHAAIICCÅÅ(secolele VII–VI \.Hr.)

Ca urmare a mi[c~rilor popula]iei (acheene, doriene,

ioniene), s-a diferen]iat portul regiunilor vestice de al

celor estice (redat \n detaliu pe vasele de lut cu

siluete negre).

În Apus, \n special \n sudul peninsulei italice, \n

cadrul ordinului doric, \n ambian]a cl~dirilor cu

volume masive, robuste, \n statuile arhaice s-a

cristalizat noul ideal uman, armonios construit,

al Greciei antice.

STILUL DORIC

Trupul s~n~tos nu era ascuns, ci doar acoperit

de haine, uneori foarte sumare, realizate prin

draparea ]es~turii necroite.

SSccuullppttuurraall,, costumul modela volume cilindrice,

statice, animate ppiiccttuurraall de culoarea motivelor

decorative ]esute \n mmaatteerriiaalluull suplu, dar gros,

al stofei de lân~ gen homespun.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul lung, bogat, coborând pe frunte,

era rulat \n coc sau \mpletit \n coad~ [i prins cu

cordelu]~ sau panglici; barba era \nsemnul

vârstei mature.

38

Templu în stil doric, Parthenonul, secolul al V-lea î.Hr. Atena, Acropole

Femei în peplos doric, Vasul François, secolul al VI-lea î.Hr., Floren]a, Museo Archeologico

Costume în stil doric

Page 39: Arta stilcostum

Pe trup, tunica (chiton) dreptunghiular~, prins~

pe um~r, era scurt~ pentru uzul zilnic [i lung~

pentru ceremonie, \mpodobit~ cu motive

decorative (dedesubt se purta, probabil, o

leg~tur~ pe [ale, gen [enti). Pelerina (himation)

de aceea[i form~, drapat~ liber, mai mic~

pentru militari sau mai mare pentru civili

(hlamida) era purtat~ [i singur~, f~r~ chiton.

În picioare cet~]enii liberi \nc~l]au sandale, pe

când sclavii umblau descul]i.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, p~rul bogat era strâns \n coc la spate

sau era l~sat \n [uvi]e ondulate pe umeri.

Pe trup, tunica (peplos) era o ]es~tur~

dreptunghiular~, r~sucit~ \n jurul trupului, \n

form~ tubular~, destul de strâmt~ [i rigid~,

prins~ pe umeri cu ace (spatele peste fa]~),

marginea r~sfrânt~ formând un ilic. Cele dou~

ace-bro[e erau legate \ntre ele cu un l~n]i[or.

Pelerina (himation) avea dimensiuni de [al mic

sau de broboad~ mare.

STILUL IONIC

În est, corespunzând ordinului ionic de pe

coasta Asiei Mici, arhitectura [i decora]ia aveau

forme mai elegante [i delicate, mai bogat

ornamentate, cu unele influen]e orientale,

coloana sub]ire cu caneluri fine [i capitel cu

volute fiind uneori \nlocuit~ de cariatid~. ßi

\mbr~c~mintea era mai luxoas~, mai ales cea

feminin~, din pânz~ sub]ire apretat~ [i plisat~

cu unghia, stând mai ]eap~n~, mai pu]in

mulat~ pe corp. Peplos-ul (similar chitonului

b~rb~tesc) era de l~rgime dubl~ (pentru plisare)

[i ridicat \n talie printr-un cordon ascuns,

formând un fald ca o basc~ (kolpos).

Templul în stil ionic dedicat Victoriei f~r~ aripi, secolul al V-lea î.Hr., Atena

Cor~, secolul al V-lea î.Hr., Atena, Muzeul de pe Acropole

Costum b~rb~tesc în stil ionicVasul Hercule, 520 î.Hr., Paris, Luvru

Page 40: Arta stilcostum

40

Friza Parthenonului, secolul al V-lea î.Hr., Atena, detaliu

Page 41: Arta stilcostum

41

Friza Parthenonului, secolul al V-lea î.Hr., Atena, detaliu

Page 42: Arta stilcostum

EEPPOOCCAA CCLLAASSIICCÅÅ(secolele V – IV \.Hr.)

Odat~ cu formarea stilului clasic grecesc, la

Atena s-au contopit ordinele doric [i ionic \n

construc]iile Acropolei, ca \n templul

Parthenonului.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee cel mai \naintat al societ~]ii

de democra]ie sclavagist~, rezultat dintr-o

armonioas~ dezvoltare psihofizic~, plin de for]~

[i demnitate, a fost \ntrupat de sculpturi, ca de

pild~ Doriforul de Policlet, Zeus sau Atena de

Fidias. Pornind de la observarea direct~ a nudului

pe terenurile de sport, arti[tii plastici au formulat

antropometria clasic~ greac~, descoperind \n

rela]iile dintre p~r]i [i dintre acestea cu \ntregul o

armonie organic~. Între etajele fe]ei era, de

asemenea, un raport echilibrat, nefiind exagerate

nici fruntea, asociat~ cu activitatea intelectual~, [i

nici maxilarele, exprimând for]a, iar nasul grecesc,

\n continuarea frun]ii, f~r~ scobitur~ \ntre ochi,

contopea etajul superior (cerebral) cu cel median

legat de sim]ire. Simetria perfect~ dintre partea

dreapt~ [i cea stâng~ d~dea fe]ei statuilor clasice

o lips~ de expresie, o impasibilitate inuman~.

Aceasta ar putea fi explicat~ probabil [i prin

modelele actorilor din teatru care, purtând

masc~, nu jucau prin mimic~, ci doar prin

gesturi vizibile de la distan]~.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Dup~ r~zboaiele cu per[ii, \n epoca mi[c~rilor

patriotice, \n costum s-au accentuat tr~s~turile

locale, vizibile mai ales \n draparea liber~ a

hainelor pe corp.

SSccuullppttuurraall,, ]es~tura supl~, prins~ doar u[or pe

umeri [i \n cordon, sublinia atitudinea trupului,

c~zând \n falduri verticale \n pozi]ie dreapt~ [i

formând pliuri oblice la cea mai mic~ mi[care, ca

\n pasul schi]at de cariatidele Erechteionului.

PPiiccttuurraall,, coloritul era intens [i variat, redat fidel de

figurinele de Tanagra, [i nu de statuile de

marmur~ alb~.

MMaatteerriiaalluull folosit era stofa din lân~, ca \n costumul

din cadrul stilului doric, dar mai sub]ire [i mai

u[oar~.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul era tuns scurt, \n bucle, fa]a tinerilor

era ras~, pe când b~trânii sau demnitarii aveau

barb~ (ca Zeus [i Pericle). Se purtau p~l~rii din

piele sau fetru, rotunde, f~r~ bor, ca o jum~tate

de sfer~ (pilos) sau \nalte, cu bor, ca aceea a lui

Hermes (petasos), sau boneta frigian~, cu mo]

spre fa]~ (\ntâlnit~ [i azi \n Portugalia sau Italia).

Pe trup, un [tergar \nnodat, formând un fel de

slip, era singura \mbr~c~minte a sclavilor la

muncile câmpului, la culesul strugurilor sau

m~slinelor. Sclavii mai purtau, eventual, un chiton

scurt prins pe amândoi umerii sau doar a[ezat pe

um~rul stâng, l~sând mâna dreapt~ liber~.

Chitonul scurt era \mbr~cat zilnic [i de sportivi sau

42

Friza Parthenonului, secolul al V-lea î.Hr., Atena

Cariatid~, templul Erechteion, secolul al V-lea, Atena, Acropole

Simetria fe]ei: Capul blond, secolul al V-lea î.Hr., Atena, Muzeul de pe Acropole

Page 43: Arta stilcostum

me[te[ugari. Pentru ceremonii, demnitarii [i

oratorii, dar [i actorii [i muzican]ii se \nve[mântau

\n chiton lung pân~ la glezne.

Pelerina (himation) era drapat~ f~r~ a fi prins~. Ea

se purta [i f~r~ chiton, putea fi a[ezat~ oblic pe

um~rul stâng, l~sând um~rul drept gol, sau se

putea \mbrobodi pân~ la b~rbie. Ca s~ cad~ bine,

avea greut~]i cusute la col]uri.

În picioare se purtau sandale.

CCOOSSTTUUMMUULL MMIILLIITTAARR

Pe cap, coiful metalic se deosebea prin creasta ca

de coco[, alungit~ antero-posterior, ap~rând de

sabie coloana vertebral~.

Pe trup, peste chitonul de lân~, scurt, era

\mbr~cat~ cuirasa ca un pieptar, acoperind tot

trunchiul, din piele sau pânz~ cu pl~ci de metal,

completat~ de ap~r~toare pentru bra]e (brasarde)

[i picioare (jambiere). Pelerina scurt~ (clamis) din

lân~ c~lduroas~, ro[ie-brun~, acoperea umerii,

l~sând libere mi[c~rile.

Armele erau: sabia cu teac~ dreptunghiular~,

lancea, pumnalul [i scutul circular bombat.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, coafurile puneau \n valoare p~rul bogat,

piept~nat simetric, cu c~rare la mijloc [i coc

43

Statuet~ de Tanagra, secolul IV - I \.Hr.,Paris, Muzeul Luvru

Statuet~ de Tanagra, secolul IV - I \.Hr., Berlin, Antiquarium

Drapaje grece[ti în epoca clasic~: chiton-peplos simplu, cu diploidion, cu colpos, cu diploidion

[i colpos, himation masculin [i feminin

Page 44: Arta stilcostum

sus]inut de panglici sau e[arf~ lat~. Culoarea

preferat~ era blond-ro[cat (de exemplu coafura

„lampadion“). Pe strad~, capul era acoperit cu

basma r~sucit~ [i legat~ la spate sau cu p~l~rie de

pai cu co[ule], peste himation.

Pe trup, tunica (peplos) larg~, drapat~ era piesa

principal~ purtat~ prin cas~, permis~ [i sclavelor.

Nu mai avea motive ]esute, ci doar borduri

colorate, [i era despicat~ pe dreapta sau cusut~.

L~rgimea ]es~turii putea fi l~sat~ de pe umeri pe

bra]e, formând mâneci prinse cu nasturi din loc \n

loc. Cu timpul, volanul r~sfrânt (diploidion) a

devenit o pies~ separat~, ca o bluz~. Mantia

(himation) era obligatorie pe strad~, acoperind

capul [i l~sând s~ se vad~ doar ochii [i nasul.

În picioare se \nc~l]au sandale.

44

Atena cu casc~, secolul al V-lea \.Hr., Atena, Muzeul de pe Acropole

Victorie legându-[i sandaua, secolul al V-lea \.Hr.,Templul Victoriei Aptere, Atena

Page 45: Arta stilcostum

Ca accesorii, p~strând efectul de ansamblu al

siluetei, bijuteriile erau m~runte, putând fi

v~zute doar de aproape, [i suple, ca [i faldurile

mobile ale ve[mintelor, fiind, de aceea,

alc~tuite din piese mici, articulate cu l~n]i[oare,

formând coliere, cercei, br~]~ri.

EEPPOOCCAA EELLEENNIISSTTIICCÅÅ(secolele III - I \.Hr.)

În noile state-monarhii orientale sclavagiste –

\nchegate pe ruinele imperiului lui Alexandru

cel Mare din secolul al IV-lea \.Hr.– cultura [i-a

pierdut treptat caracterul democratic, iar arta

m~sura uman~, ajungându-se la

supradimension~ri \n arhitectur~ [i decora]ie (ca

de exemplu \n mausoleul din Halicarnas). În

Egipt, Mesopotamia, Pergam, Rhodos etc.

tradi]iile grece[ti s-au \mbinat cu cele orientale.

Principiul frumuse]ii ob]inute prin perfecta

armonizare a formei a fost \nlocuit cu

predilec]ia pentru o ornamentare str~lucitoare,

bogat~, mascând propor]iile. ßi \n costum au

p~truns mode asiatice cerute de luxul curtean.

S-au introdus \n Grecia bumbacul [i m~tasea, \n

insula Cos se ]esea un nou material foarte

sub]ire, „coan“, rochiile erau brodate cu fir de

aur [i argint, bijuteriile erau mai complicate.

CCoossttuummuull ddee tteeaattrruu avea rolul de a contura

personajul \n condi]iile scenei \n aer liber,

corectând prin supradimensionare efectul de

emaciere a luminii. Figura era amplificat~ prin

masc~ (n~scut~ \n serb~rile dionisiace), aceasta

având rolul de a fixa [i accentua tr~s~turile

personajelor interpretate doar de b~rba]i [i de a

dirija vocea ca o pâlnie. Executat~ din pânz~

Sofocle, secolul al V-lea î.Hr., Roma, Museo Laterano

Draparea peplosului, exerci]iu Universitatea Na]ional~ de Arte Bucure[ti

P~l~rii grece[ti necusute

Page 46: Arta stilcostum

apretat~, modelat~ [i pictat~, strâns~ cu curele,

masca a evoluat \n pas cu sculptura, de la surâs

stereotip arhaic la lini[te clasic~, apoi, \n

elenism, la grimas~.

Supradimensionarea era ob]inut~ prin peruca

\nalt~ (oncos), v~tuirea costumului, \mpodobit

cu ornamente mari [i intens colorate, ca [i prin

\nc~l]~mintea special~, cu talpa groas~ pân~ la

30 de centimetri (coturni).

PPEE TTEERRIITTOORRIIUULL RROOMMÂÂNNIIEEIIGrecii au \ntemeiat colonii pe ]~rmul M~rii

Negre, la Tomis (Constan]a), Callatis (Mangalia),

Histria etc. Statuetele din lut colorate de tip

Tanagra, lucrate aici, redau fidel costuma]ia

purtat~ \n aceste centre, cu care localnicii geto-

daci aveau, desigur, schimburi continue.

46

Stilul lui Scopas: Grecoaic~ pe strad~, secolul al II-lea î.Hr., N.Y., Metropolitan Museum

Coafuri [i bijuterii din Grecia antic~

Sanda greceasc~

Page 47: Arta stilcostum

COSTUMUL ÎN INDIA

Temple din sculpturi øi îmbræcæmintedin bijuterii

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Civiliza]ia Indiei, ale

c~rei \nceputuri dateaz~ din mileniul al III-lea,

ca [i cele din Egipt sau China, s-a afirmat cu

deosebit~ originalitate \n epoca de \nflorire a

Greciei antice, \n prima jum~tate a mileniului

I \.Hr., când brahmanismul ca [i budismul

consemnau aspra stratificare social~ a statului

sclavagist.

Leg~turile cu celelalte state ale Orientului Antic,

apoi cu lumea mediteranean~ (prin campaniile

lui Alexandru cel Mare) au permis unele

interferen]e, vizibile atât \n artele plastice, cât [i

\n costum.

Buddha (care a tr~it \n secolul al V-lea \.Hr.) era

la \nceput pomenit \n imaginile sacre doar

aluziv – \n fa]a tronului s~u gol se vedeau pe jos

doar urmele t~lpilor lui.

Dup~ incursiunea grecilor, Buddha a fost

reprezentat \n drapajul specific acestora, dar cu

un aspect mai conven]ional. Semnele lui

distinctive sunt protuberan]a din vârful capului

(simbolizând \n]elepciunea) [i urechile mari cu

lobul alungit de purtarea cerceilor \n vremea cât

a tr~it princiar (sugerând c~ aude tot ce se

petrece \n lume).

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Arta Indiei s-a distins \n toate

timpurile printr-o luxuriant~ vitalitate, exprimat~

atât de arhitectura templelor cu forme prolifice

de vegeta]ie exotic~ (de exemplu cele de la

Mavalipuram sau Ellore, din secolele VI–VIII),

cât [i de sculptura [i pictura reprezentând

oameni sau animale, cu volume expansive,

siluete unduioase.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee \n India a fost \ntotdeauna

impregnat de o fireasc~ senzualitate, prezent~

[i \n imaginile care \mpodobeau templele;

trupul se \nf~]i[a ca o plant~ plin~ de sev~,

neted, rotund, cu gesturi gra]ioase de dans.

Din evolu]ia milenar~ a costumului indian se

desprind câteva constante.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Clima cald~ nu cerea acoperirea corpului, \n

schimb nevoia unor distinc]ii sociale foarte

complicate a dus la diferen]ieri costumare,

prin form~ [i culoare (vizibile \n special \n

47

Templul lui Lakshmana din Khajuraho, secolul al XI-lea, India

Cuplu, relief din Nagarjuniconda Amaravati,secolul II - IV, India

Apsara din Tra-kien, Campa, Tourane, Vietnam, Musée Archéologique

Page 48: Arta stilcostum

marea varietate a turbanelor) ca [i prin averea

etalat~ \n mul]imea bijuteriilor.

Ve[mintele de baz~ erau necroite (pantalon,

mantie, turban), asemenea celor grece[ti, dar

drapate \n linii [erpuite.

SSccuullppttuurraall,, trupul era pus \n valoare, strâns

mulat de drapaj, reliefând volume mari, sferice

sau cilindrice.

PPiiccttuurraall,, acestea erau unificate de pete mari

de culoare, \n cadrul c~rora intervenea, ca o

vibra]ie m~runt~, decorul imprimat sau brodat

ca [i lic~rirea bijuteriilor. Coloritul cuno[tea o

infinit~ bog~]ie de nuan]e, peste dou~ sute.

MMaatteerriiaalluull principal al ve[mintelor era \n India

bumbacul (ca m~tasea \n China, inul, \n Egipt

sau lâna, \n Mesopotamia), \n ]es~turi sub]iri,

str~vezii.

BBiijjuutteerriiiillee de aur sau de argint cu pietre

pre]ioase constituiau o component~ \nsemnat~

a costumului, lan]urile [i colierele atârnate la

gât, \n talie, pe coapse [i la \ncheieturi alc~tuind

uneori singura \mbr~c~minte a personajelor

sacre [i a dansatoarelor.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, turbanul era purtat de hindu[i, precum

[i de musulmani mai târziu, marcând deosebiri

de religie, cast~, sect~, familie (cel mai

frecvent era alb [i ro[u, putând avea toate

culorile curcubeului, rar negru). Fa]a era ras~,

uneori cu barb~.

Pe trup, deseori gol, peste [ale era \nnodat doar

un [tergar. Dintr-o bucat~ mai mare de ]es~tur~

r~sucit~ \n jurul fiec~rui picior puteau fi drapa]i

pantalonii lungi (dhoti), prin[i cu cing~toare.

Picioarele erau goale sau cu sandale.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, p~rul negru, bogat, era strâns \ntr-un

coc mare, l~sat pe ceaf~.

Pe trup, \n antichitate, ]inuta de ceremonie fiind

cu bustul gol – ca \n Creta – mai târziu o bluz~

scurt~ cu mâneci scurte ([oli) acoperea doar

pieptul. Peste o fust~ lung~, eventual \nlocuit~

cu pantaloni de tip dhoti, era drapat principalul

ve[mânt, un v~l dreptunghiular (sari) acoperind

[oldurile, trecând oblic peste piept [i putând fi

tras pe cap \n prezen]a str~inilor.

Picioarele erau goale.

Bijuteriile erau bogate, plasate pe \ntreg corpul.

Pe aripa nasului era prins un inel sau era

\ncrustat~ o piatr~ pre]ioas~ (d~ruit~ de

logodnic [i menit~ s~ stea mereu „sub ochi“),

urechile erau perforate de jur \mprejur de câte

zece g~uri pentru cercei, mai multe coliere

erau petrecute dup~ gât [i \n jurul taliei, br~]~ri

strângeau \ncheieturile mâinilor [i gleznele, iar

inelele \mpodobeau degetele de la mâini [i de

la picioare.

EEVVOOLLUU¥¥IIAA CCOOSSTTUUMMUULLUUII În evul mediu (secolele

X – XV), India a fost ocupat~ treptat de

musulmani, rezultatele asimil~rii creatoare a artei

islamice fiind vizibile mai ales \n epoca urm~toare

Rena[terii europene (secolele XVI – XVII).

În aceast~ perioad~ arta Indiei a fost cunoscut~

mai ales prin circula]ia unor obiecte de art~

decorativ~ ca armele damaschinate sau [alurile

de Ka[mir. În perioada st~pânirii islamice,

deoarece musulmanii cuceritori erau opri]i de a

lua ceva de la femei, indienii \[i investeau

averea \n bijuteriile so]iilor lor.

Femeie în sari, secolul al II-lea, Mathura, India, Muzeul de Arheologie

Diferite moduri de a drapa sariul indian [i drapareapantalonului dhoti, reconstituirea autorului

Page 49: Arta stilcostum

COSTUMUL ETRUSC

Italia, înaintea Romei

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Arta, ca [i costumul

etrusc, au format veriga de leg~tur~ \ntre

tradi]ia precedent~ greceasc~ [i cea urm~toare,

roman~, Etruria având un rol similar cu cel al

Cretei \ntre Egipt [i Europa.

Etruscii, veni]i din Asia Mic~ la \nceputul

primului mileniu \.Hr., au format principala

popula]ie \n centrul peninsulei italice, \ntre

fluviul Arnus la nord [i zona Pompei la sud,

atingând apogeul culturii \n secolele VI – V \.Hr.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Influen]a]i de civiliza]ia [i arta

Greciei arhaice, dar [i de cele orientale, etruscii

au creat o arhitectur~ proprie, fortificat~, o

sculptur~ [i o pictur~ remarcabile prin vigoare [i

ritm, creând premisele artei romane (de

exemplu Apollo din Vei, amintind statuile

zâmbitoare grece[ti, picturile reprezentând

dansuri din Mormântul leoparzilor etc.).

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uummaann~~ era mai robust

decât cel grecesc, cu trupul mai bine legat; prin

costum se urm~rea alungirea siluetei (cu

ajutorul bonetei \nalte [i al pantofilor cu vârful

ascu]it), \n sensul statuetelor filiforme g~site \n

morminte, care l-au inspirat pe Giacometti.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Îmbr~c~mintea pornea de la cea de origine

mesopotamian~, cu c~ma[a croit~, cu mâneci,

ca [i de la cea greceasc~, drapat~ liber, p~strând

cele dou~ straturi, dar acordând o mare

importan]~ himationu-lui, care va deveni toga.

49

Flautist, Mormântul leoparzilor, secolul al V-lea î.Hr.,Tarquinia

Ofranda cupei, Mormântul baronului, secolul al VI-lea î.Hr., Tarquinia

Osta[i etrusci, Roma, Vila Giulia

Page 50: Arta stilcostum

SSccuullppttuurraall, costumul \ncerca s~ amplifice

trupul atât pe vertical~, prin lungirea extre-

mit~]ilor, cât [i pe orizontal~, prin draparea

mantiei pe lat.

PPiiccttuurraall, etruscii preferau culori tari, majore,

vizibile \n picturile funerare.

MMaatteerriiaalleellee folosite par s~ fi fost foarte diverse,

dup~ originea lor european~ sau asiatic~.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Capul era \n~l]at de boneta de forma unui

stup, iar p~rul era prins deseori \ntr-o plas~.

Pe trup era \mbr~cat un chiton drapat sau o

tunic~ strâns~ pe corp. Pelerina purtat~ cu sau

f~r~ chiton era \ns~ piesa cea mai important~.

¥es~tura dreptunghiular~, colorat~, eventual

cu borduri contrastante, era pliat~ pe

diagonal~ [i a[ezat~ \n diferite feluri: pe spate,

ca o pelerin~, sau \n fa]~ cu capetele aruncate

peste umeri sau \nf~[urat~ ca o fust~ lung~. În

toate cazurile, cutele curbe ale drapajului

prefigurau toga.

Înc~l]~mintea, \nchis~, cu vârf ascu]it [i ridicat,

era alungit~ la c~lcâi (ca [i cea a hiti]ilor din

Asia Mic~, a[a cum va reapare \n gotic) sau

\mbr~când gleznele, ca cizma.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, coafura era \n~l]at~ de diademe,

deseori cu perle, iar p~l~ria era \nalt~, la fel cu

cea b~rb~teasc~.

Pe trup, chitonul doric [i ionic au fost preluate

pe rând, ca [i tunica mulat~ pe trup, acoperite

cu pelerina larg~, deseori \n culori contrastante.

Înc~l]~mintea era ca [i cea b~rb~teasc~.

Pereche, sarcofag, Caere, secolul al VI-lea î.Hr., Paris, Luvru

Dans, Mormântul din Ruvo, secolul al V-lea \.Hr. Napoli, Muzeul Na]ional

Afrodita, secolul al V-lea \.Hr., Paris, LuvruUmbr~, Volterra, Muzeul Etrusc

Page 51: Arta stilcostum

COSTUMUL ÎN ROMAANTICÅ

Curba arcului în faldul togii

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Constituit~ ca

republic~ la finele secolului al VI-lea \.Hr., Roma

a cucerit ]~rile din bazinul Mediteranei, Galia,

Peninsula Balcanic~ [i Asia Mic~ \n secolele II –

I \.Hr., alc~tuind cel mai mare imperiu al Europei

antice \n secolele I – IV d.Hr., cu o remarcabil~

civiliza]ie [i cultur~. Experien]a popoarelor lumii

antice [i \n special civiliza]ia [i arta Greciei au

fost r~spândite \n Europa datorit~ \ntinderii

statului roman din Italia pân~ \n Anglia, \n

Spania, pe Coastele M~rii Negre [i \n Iran.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Pentru administrarea vastului

teritoriu, romanii au construit [osele,

apeducte, au cl~dit stadioane, bazilici [i

temple de mari dimensiuni, deseori cu planuri

rotunjite (ca Pantheonul), cu ziduri masive [i

deschideri \n arcuri semicirculare, cum sunt

cele de la Colosseum [i au amplificat

locuin]ele, cu mai multe etaje.

IIddeeaalluull uummaann •• Mai mult ingineri decât

arhitec]i, istorici [i prozatori decât poe]i,

romanii erau mai pu]in \nclina]i s~ caute

frumuse]ea atemporal~, pre]uind mai degrab~

virtu]ile utile statului: for]a de convingere a

oratorului, b~rb~]ia [i st~pânirea de sine a

militarului. Tipul preferat era sportiv, dar mai

vânjos decât cel grecesc, cu umeri mai la]i,

gâtul mai gros, iar costumul amplifica

ponderea [i prestan]a.

Idealul de frumuse]e feminin a evoluat, de

asemenea, de la armonioasa echilibrare a

tuturor \nsu[irilor umane, realizat~ \n

modelele Greciei clasice, apreciate \n Roma

republican~, la afirmarea superiorit~]ii

rangului prin forme m~re]e [i bog~]ie

ostentativ~, prezente [i \n elenism [i reluate \n

Roma imperial~.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Pornind de la o vestimenta]ie sobr~ \n vremea

republicii, costumul a devenit \n imperiu

modalitatea diferen]ierii b~rba]ilor de femei, a

cet~]enilor liberi de sclavi sau a romanilor de

str~ini (ca un mijloc de discriminare).

În compara]ie cu costumul grecesc, destul de

asem~n~tor pentru ambele sexe, \n cel roman

\mbr~c~mintea b~rb~teasc~ – potrivit~

func]iilor publice – s-a deosebit de cea

feminin~, destinat~ vie]ii retrase \n interior.

SSccuullppttuurraall •• Pe când costumul feminin a r~mas

mai departe de croial~ greceasc~, cel masculin

a dezvoltat drapajul etrusc \n tog~, amplificând

silueta [i mascând \n parte corpul prin pliurile

curbe, independente de mi[care.

PPiiccttuurraall,, culoarea \n \mbr~c~mintea b~rb~-

51

Colosseum, secolul I, Roma

Împ~ratul Octavian Augustus, secolul I,Roma, Museo delle Terme

Atrium roman, secolul I, Pompei, Casa Vetti

Page 52: Arta stilcostum

teasc~ avea semnifica]ii sociale precise,

marcând rangul, func]ia, vârsta etc.; costumul

feminin era mai variat, ve[mintele având fa]a [i

dublura de tonuri diferite.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau ]es~turi din lân~ mai

groase pentru hainele b~rb~te[ti, sub]iri [i fine

pentru cele feminine, \nso]ite de multe bijuterii.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul lung [i barba, din primele secole,

au fost \nlocuite \n epoca clasic~ de p~rul scurt

[i fa]a ras~ care conveneau vie]ii practice,

sold~]e[ti, urmând ca la sfâr[itul imperiului, o

dat~ cu cre[tinismul, s~ revin~ barba. Cununa

de laur, din frunze naturale, apoi din aur, era

\nsemn al triumfului. În c~l~torie se purtau

p~l~rii asem~n~toare celor grece[ti sau glugi.

Pe trup, tunica, o c~ma[~ din lân~ alb~, simpl~,

prins~ pe umeri ca un chiton, f~r~ mâneci, mai

târziu croit~ cu mâneci dup~ model oriental,

era purtat~ de oricine, cu sau f~r~ tog~. Felul

cum era strâns~ cu centura deosebea st~rile

sociale: solda]ii o ridicau cel mai sus, pentru a

se putea mi[ca liber, iar f~r~ cordon era semn

de mare del~sare sau s~r~cie. Prin \nn~direa pe

vertical~ a mai multor fâ[ii de pânz~ \ngust~

(]esut~ la r~zboi de cas~), bordurile colorate

(cum sunt marginile galbene ale pânzei din care

se fac c~m~[ile ]~r~ne[ti la noi) formau dungi,

„clavi“, folosite ca semne distinctive sociale. Cele

de purpur~ erau late (tunica laticlavia) pentru

senatori, \nguste (angusticlavia) pentru cavaleri.

Tunica din purpur~ brodat~ cu aur (palmata)

\ntov~r~[ea „toga picta“ a \mp~ra]ilor.

Toga din stof~ de lân~ (de dimensiuni de

aproximativ 5 x 3,5 m) era u[or rotunjit~ la

col]uri, pliat~ \n dou~ pe lungime [i drapat~ de

mai multe ori \n jurul corpului, blocând bra]ul

stâng, [i d~dea o \nf~]i[are masiv~,

supradimensionat~. Toga \n culoarea natural~ a

lânii, mai scurt~, constituia \mbr~c~mintea

cet~]enilor obi[nui]i, fiind albit~ (candida)

pentru func]ionarii publici [i b~trâni. ßi toga

putea fi \mpodobit~ cu benzi (clavi) de purpur~

(pretexta, adic~ pre]esut~ dinaintea croirii),

indicând func]ii oficiale, de magistra]i [i preo]i,

iar \n \ntregime purpurie (de la ro[u la

bleumarin) pentru consuli [i \mp~ra]i. Cea din

purpur~ cu aur (picta) era purtat~ de generali \n

triumf, apoi numai de \mp~ra]i, (ve[mântul

pre]ios apar]inând statului). Toga mai putea fi

cenu[ie-brun~ (sordida) pentru delincven]i sau

neagr~ \n semn de doliu. Sclavii [i str~inii purtau

mantia dreptunghiular~ greceasc~ (pallium).

EEVVOOLLUU¥¥IIAA CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Toga, la \nceput mai pu]in ampl~, s-a l~rgit la

maximum \n epoca imperial~. În ultima

perioad~ a istoriei Romei, când mul]i str~ini au

p~truns \n administra]ie – ajungând chiar

\mp~ra]i – toga, nemaiavând rolul de a-i

deosebi pe cet~]enii romani de cei str~ini, [i-a

pierdut importan]a, fiind p~strat~ doar de

Evolu]ia tunicii, (purtat~ sub tog~ [i dup~ dispari]ia togii), draparea togii pe tiparul ei

Sanda roman~ cu c~lcâi Inel cu camee, secolul I, g~sit la Poiana, jud. Gala]i,Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

Page 53: Arta stilcostum

53

Femei romane, Vila Misterelor, Pompei, 30, î.Hr.

Page 54: Arta stilcostum

54

b~trâni [i r~mânând la urm~ numai ve[mânt de

\nmormântare. Treptat, toga a fost \nlocuit~

pentru uzul zilnic cu piese mai practice, ca

mantaua sold~]easc~, iar pentru costumele de

ceremonie cu c~ma[a lung~ [i foarte larg~

(dalmatica), purtat~ de \mp~ra]i, \ncepând cu

Diocle]ian, apoi din secolul al IV-lea [i de clericii

cre[tini. Pelerina semicircular~, ca un clopot, cu

sau f~r~ glug~, din stof~ de lân~ mi]oas~ sau

piele (paenula), \mbr~cat~ de ]~rani, solda]i,

sclavi, apoi de or~[eni, numai pe vreme rea, s-a

r~spândit cu timpul, fiind permis~ chiar

senatorilor din secolul al III-lea d.Hr.

În aceea[i epoc~ [i mantia de blan~ a fost

preluat~ de Roma, de la germani, ca [i

pantalonii pân~ sub genunchi.

Înc~l]~mintea era important~ \n costumul

roman, având \n vedere distan]ele care trebuiau

parcurse pe jos; \n cas~ se purtau sandale (solae),

care se desc~l]au la mas~, fiind permise [i

sclavilor, pe când pe strad~ se purtau pantofii

(calceus) care se deosebeau, ca [i toga, \n func]ie

de starea social~, dup~ culoare: din piele brun~

pentru cet~]enii Romei, negri pentru senatori [i

ro[ii pentru patricieni. La ]ar~, pe drumurile

noroioase, se \nc~l]au bocanci. La Roma se

producea \nc~l]~minte \n mare cantitate, cizmarii

fiind grupa]i \n una din principalele bresle –

colegii – , dar se importau [i papuci orientali

(dreptul [i stângul la fel).

CCOOSSTTUUMMUULL MMIILLIITTAARR

Pe cap, casca din piele [i metal sau numai din

metal era de tip grecesc, dar cu creasta mai

mic~, eventual din p~r de cal sau pene, sau

numai cu inel pentru ag~]at \n timpul mar[ului.

Pe trup, tunica, ruginie, era mai scurt~ decât a

civililor. Cuirasa (lorica segmentata) era din

piele, cu pl~ci tari din talp~ sau metal aplicate

pe umeri [i torace, sau din anouri (zale). Paveze

din metal sau din piele ap~rau bra]ele [i

gambele. Pantalonii, prelua]i de la gali, lungi

pân~ sub genunchi (bruch sau cracae) au fost

adopta]i [i de civili din secolul al III-lea d.Hr.

Mantaua dreptunghiular~, prins~ pe um~rul

drept cu fibul~, diferea dup~ dimensiuni: mai

lung~ pentru comandan]i (paludamentum), mai

scurt~, din lân~ de culoare \nchis~, pentru

solda]i (sagum).

Înc~l]~mintea consta din sandale \nalte cu c~lcâi

compact, prinse cu curele, iar pentru ofi]eri, din

pantofi (calceus) cu [ine de metal b~tute pe t~lpi

(caliga sau caligula).

Armele constau din s~bii, suli]e [i catapulte cu

care se aruncau pietre peste ziduri.

Costumul militar, practic, potrivit vie]ii active

prin noile piese introduse de la popoarele

nordice, s-a extins \n rândul popula]iei civile,

formând baza costumului european din

perioada evului mediu.

Osta[i romani, Columna lui Traian, secolul I, Roma

Page 55: Arta stilcostum

55

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, coafura de tip grecesc, cu coc, a fost

dezvoltat~ [i complicat~, atingând apogeul \n

epoca imperial~. Supradimensionarea era

ob]inut~ prin crearea unor coafuri \n diadem~,

cu bucle artificiale sau cozi false, sau prin

peruci \ntregi din p~rul sclavelor nordice (de

unde moda p~rului blond), \mpodobite cu ace,

perle etc. Poetul Ovidiu scria despre coafuri \n

Arta iubirii:

„Sunt felurite frizuri. Alegând-o pe cea

potrivit~, / Cere]i oglinzilor sfat, c~ci \n oglinzi

sunt idei… / p~rul prelung [i bogat \i st~ uneia

bine. O alta / [i l-a legat \n panglici strâns

peste tâmple [i lins. / Una \[i prinde \n p~r, c-

o pricepere fin~, agrafe / Alta \n plete a iscat

lene[e valuri de m~ri / \ns~ cum nu po]i

num~ra nicidecum \n via]~ / Câte albine-s \n

roi, câte jivine-s \n Alpi, / Nu voi putea num~ra

numeroasele voastre tertipuri / De-a v~ friza

uimitor. Moda le schimb~ mereu“.

Capul nu era mereu acoperit (ca \n Grecia), ci

doar pentru ritualuri, cu un v~l, iar pe strad~

cu p~l~rii de soare (petasos) sau pentru

c~l~torie, cu glug~.

Pe trup, a ap~rut un al treilea strat (tunica

intim~) din pânz~ sau m~tase [i un chilot [i un

fel de sutien, din benzi drepte de pânz~,

(purtate singure de sportive). Rochia (stola), ca

[i peplosul grecesc, denumit la Roma peplum,

era lung~ pân~ la p~mânt, eventual cu tren~,

cu mâneci sau f~r~, de obicei din ]es~turi

sub]iri, transparente, din lân~, bumbac sau

m~tase \n culori deschise (verde ca marea,

Femeie cu peruc~, secolul I, Roma, Museo Capitolino

Br~]ar~ [arpe, secolul I, Roma

g~lbui etc.) deseori cu broderii la tiv. Era

strâns~ cu cordon [i uneori [i cu bretele

încruci[ate, sus]inând sânii. Mantia (palla),

echivalentul togii, era ca [i himationul grecesc,

numit la Roma pallium, dreptunghiular~, din

lân~, cu dublur~ de alt~ culoare, putând fi

\nlocuit~ cu pelerina de c~l~torie (paenula).

Ca \nc~l]~minte, pantofii (calceus) erau mai

variat colora]i, albi, ro[ii, verzi, galbeni etc.

Bijuteriile, la \nceput sobre, erau \n epoca

imperial~ mari, vizibile de la distan]~: cercei

mari, br~]~ri cu multe cercuri, cu cap de

animal, \n form~ de [erpi, inele cu pecete,

camee sau pietre colorate t~iate f~r~ fa]ete,

fibule ca mari agrafe etc.

Page 56: Arta stilcostum

56

COSTUMUL ÎN AFARAIMPERIULUI ROMAN

Pantaloni øi coarne în pæduriletransalpine

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Roma \[i \ntinsese

imperiul \n cea mai mare parte a Europei,

supunând popula]iile locale. La nordul Alpilor,

galii [i germanii, romanizându-se treptat, au

transmis cuceritorilor unele sugestii vestimentare.

Spre deosebire de romani, cu fa]a ras~, drapa]i

\n faldurile togii, nordicii aveau o \nf~]i[are

„barbar~“, mai aproape de natura s~lbatic~ [i

de lumea fiarelor, purtând must~]i [i plete,

mantii de blan~ [i, \n lupt~, coifuri cu coarne.

Costumul, potrivit unei clime mai reci,

cuprindea piese croite, strânse pe corp, din

piele, blan~ sau stof~, haine [i pantaloni

strâm]i. Considerate de romani ca o dovad~ a

lipsei de civiliza]ie, ele au fost adoptate totu[i

pe rând de armatele de ocupa]ie care, cu spirit

practic, le-au recunoscut utilitatea.

Din portul propriu-zis al acestor popoare s-a

p~strat foarte pu]in, mai ales din pricina

obiceiului inciner~rii mor]ilor. |n afara scuturilor

[i a coifurilor cu coarne au mai r~mas doar

podoabe metalice, coliere r~sucite purtate la

gât de b~rba]i (torques), br~]~ri, cercei, agrafe

(fibule), catarame, nasturi din aur sau argint, cu

coral sau emailuri.

Practicile vestimentare folosite \n nordul

Europei erau, de fapt, acelea[i cu cele

cunoscute pe aria de origine a popoarelor

nomade, \n stepele Asiei.

CCOOSSTTUUMMUULL PPOOPPOOAARREELLOORR DDEESSTTEEPPÅÅ

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În stepele din centrul

Asiei tr~iau \n mileniul I d.Hr. popoare de p~stori

nomazi: hunii, sci]ii, sarma]ii, care au migrat \n

diferite etape atât \n vest – spre Mesopotamia [i

Europa, cât [i \n est – spre China, sau c~tre sud

– spre India.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Locuind \n corturi – cum sunt [i

ast~zi iurtele mongolilor – [i transportându-[i

din loc \n loc gospod~ria, ei au folosit drept

obiecte uzuale, dându-le o form~ artistic~,

vasele din lut sau metal [i ]es~turile din lân~

(covoare, [aluri etc.).

IIddeeaalluull uummaann • St~pânul stepei era c~l~re]ul,

mereu pe cal, puternic [i suplu.

R~zboinic viking, figurin~ de bronz din Naestved,Zealand, Muzeul Na]ional al Danemarcei

Colan torques celtic, secolul al II-lea î.Hr., Stuttgart, Landesmuseum

Page 57: Arta stilcostum

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Ve[mintele erau adaptate acestui mod de via]~,

ca [i climei aspre, \nvelind trupul cu piese croite

separat, hain~ [i pantalon, având l~rgimea

necesar~ c~l~ritului, dar fiind bine \nchise la

extremit~]i \n vederea izol~rii termice.

SSccuullppttuurraall,, trupul era compus din volume

cilindrice, u[or alungit prin boneta ]uguiat~ [i

vârfurile \ntoarse ale cizmelor.

PPiiccttuurraall,, culorile erau vii, sonore.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau \n primul rând pielea [i

blana sau ]es~turile din lân~, provenite din

resursele p~storitului. Urm~rind tr~s~turile

comune din marea diversitate de costume ale

popoarelor stepei, se remarc~ adaptarea lor

func]ional~.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~storii r~zboinici purtau bonete din fetru

sau blan~, cu calota ]uguiat~ [i deseori cu limbi

coborând pe urechi.

Pe corp, peste o tunic~ de blan~ sau de piele se

\mbr~ca o hain~ deschis~ \n fa]~, caftanul, f~r~

cus~turi pe umeri, strâns \n talie cu cing~toare

[i cr~pat \n p~r]i pentru c~l~rie. Caftanul s-a

r~spândit atât \n Extremul Orient, cât [i \n Apus

datorit~ migra]iilor, influen]ei bizantine ca [i

expansiunii turce[ti. Îl reg~sim astfel în China în

îmbr~c~mintea ambelor sexe, cu varianta

japonez~ a kimonoului, apoi în Imperiul

bizantin, confec]ionat din materiale scumpe

pentru curtea imperial~ [i prela]ii ortodoc[i,

ieftine pentru oamenii de rând. Turcii l-au

preluat o dat~ cu modelele edificiilor

arhitecturale, a tehnicilor de decora]ie [i a

felurilor de mâncare învelite (sarmale, etc.).

Piesa caracteristic~ a costumului era \ns~

pantalonul lung [i larg, pentru c~l~rie.

Înc~l]~mintea consta din cizme din piele moale

cu vârful \ntors \n sus [i deseori cu toc, pentru

a se fixa \n sc~ri. Acesta era, \n principiu,

costumul sci]ilor [i al per[ilor din primele secole

dinaintea erei noastre, precum [i cel al

popoarelor migratoare.

CCOOSSTTUUMMUULL DDAACCIILLOORR ßßII AALLDDAACCOO--RROOMMAANNIILLOORR

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Poporul tracic al

ge]ilor era pomenit documentar din secolul VI

\.Hr. atestat [i de vestigii, cum este coiful de

aur de la Poiana Co]ofene[ti.

Avariat, acesta era desigur la început la fel de

]uguiat ca [i cel de argint g~sit la Agighiol,

jud.Tulcea. De altfel, chiar pe primul coif, cel

Scut celtic din bronz, secolul I, Londra, British Museum

Costum scitic, persan, regele Darius [i arca[ persan din Susa [i tiparele hainelor

Cavaler trac, detaliu de pe coiful de la Poiana Co]ofene[ti, secolul al V-lea \.Hr.

Page 58: Arta stilcostum

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Principalele documente asupra costumelor,

reliefurile Columnei lui Traian de la Roma [i

cele ale monumentului Tropaeum Traiani de la

Adamclisi (Dobrogea), nu indic~ prea mari

deosebiri de rang.

SSccuullppttuurraall,, silueta se contura cilindric~, cu

suprafe]e lini[tite, ve[mintele \nv~luind formele

f~r~ s~ le muleze.

PPiiccttuurraall,, lipsesc documentele indicând culorile

costumului. MMaatteerriiaalleellee folosite erau pânza de

in sau cânep~, stofa de lân~, pielea [i blana.

58

Coiful de aur [i bra]ara de argint, Tezaurul de laPietroasa, Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

Coiful de aur (avariat) de la Poiana Co]ofene[ti,jud. Prahova, secolul al V-lea î.Hr., Bucure[ti,Muzeul Na]ional de Istorie

de aur, pe pår]ile laterale care acopereau

urechile, apar în relief cavaleri sacrificând

berbeci. Înve[mânta]i în zale, ei poartå coiful

ascu]it, în armonie cu încål]åmintea cu vârful

alungit, atestând înrudirea idealului uman cu cel

al etruscilor contemporani, ca [i asemånarea

vestimenta]iei. Urma[ii lor, dacii, au constituit un

stat centralizat, \ntins [i puternic mai cu seam~ \n

secolul I \.Hr. – secolul I d.Hr. sub regii Burebista

[i Decebal. Dup~ r~zboaie \ndelungate, Dacia a

fost cucerit~ de romani, \n 106, iar provincia a

suferit un puternic proces de romanizare.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Dacii locuiau în ora[e-cet~]i,

cum erau cele din mun]ii Or~[tiei, plasate pe

\n~l]imi, cuprinzând locuin]e, sanctuare [i

fortifica]ii, decora]ia cl~dirilor ca [i a obiectelor

fiind alc~tuit~ mai cu seam~ din motive

abstracte.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee pare s~ fi fost silueta

robust~, pus~ \n valoare de ve[minte simple,

comode, decente, lipsite de podoabe

ostentative. Acesta se deduce din imaginile

datorate sculptorilor romani care au consemnat

\n reliefuri istoria r~zboaielor daco-romane.

Page 59: Arta stilcostum

59

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Dacii purtau plete [i barb~, fapt atestat de

poetul Ovidiu, exilat la Tomis, care scria: „F~r~

puteri m~ consum r~t~cit printre neamuri

pletoase“ (Tristele, III, 3).

Ritonul de aur de la Poroina Mare, jud. Mehedin]i, secolul V - IV î.Hr., Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Istorie

Aplice de aur de harna[ament din tezaurulde la Cucuteni B~iceni, jud. Ia[i, Bucure[ti,

Muzeul Na]ional de Istorie

Pe cap, nobilii (pileati) purtau o c~ciul~ ]uguiat~

din blan~ sau pâsl~, pe când poporul de rând

(comati), umbla cu capul descoperit. Pe vreme

rea, to]i foloseau gluga.

Pe trup, \mbr~cau o c~ma[~ mai lung~ de

genunchi, despicat~ \n p~r]i, strâns~ la brâu cu o

curea. C~ma[a, croit~ din panouri rupte pe fir,

ner~scroite cu foarfeca [i-a p~strat forma în

costumul popular românesc de-a lungul

secolelor pân~ ast~zi în portul de lucru ca [i de

s~rb~toare. Doar fentele laterale au disp~rut.

I]ari pân~ la glezne, destul de strâm]i completau

costumul. Pe metopele de la Adamclissi se v~d

de pild~ i]arii foarte lungi din pânz~, care se

încre]esc pe picior formând falduri orizontale,

ca un burlan, ]inand de cald prin straturile de

aer pe care le formeaz~, a[a cum s-au p~strat în

portul b~trânesc din Vrancea. Deasupra, iarna,

dacii purtau un cojoc cu blana pe din~untru sau

pe dinafar~. Ovidiu scria: „Trec b~[tina[ii

\nfofoli]i \n mi]oasele bl~nuri“ (Tristele, III, 10).

Toate aceste ve[minte s-au p~strat aproape

neschimbate \n costumul popular românesc,

pân~ \n zilele noastre.

O pies~ care a disp~rut era mantia-pelerin~

scurt~, prins~ pe um~r cu o fibul~, probabil

apanaj al nobililor.

În picioare, opincile de form~ specific~ erau

croite din talp~, strânse cu noji]e.

Page 60: Arta stilcostum

Decebal, Columna lui Traian, Roma, secolul I

Daci, relief, monumentul Tropaeum Traiani, Adamclisi, Dobrogea, 109 d.Hr.

Daci, relief, monumentul Tropaeum Traiani, Adamclissi, Dobrogea, 109 d.Hr.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN varia \n func]ie de clasele

sociale. Pe monumentul de la Adamclisi sunt

reprezentate ]~r~nci \n costum de var~, cu

capul descoperit, pe trup cu c~ma[a de cânep~,

din foi ner~scroite \ncre]ite la gât cu sfoar~, (a[a

cum se \ntâlnesc [i azi \n Moldova), cu mâneci

scurte (lungirea lor va fi impus~ de cre[tinare).

Pe Columna lui Traian se observ~ câteva femei

din clasa privilegiat~, pe cap, cu p~rul lung

acoperit cu n~fram~ legat~ la spate, pe trup,

rochie larg~, necroit~ ca în Grecia [i Roma

antic~ [i mantie drapat~, \nnodat~ la spate [i \n

fa]~, \ntr-un mod simetric, dând amploare

costumului. Descifrarea acestui mod de drapaj

îmbog~]e[te cu înc~ o solu]ie inedit~ multiplele

feluri de a[ezare pe trup a ]es~turii în

antichitate.

SSTTÅÅPPÂÂNNIIRREEAA RROOMMAANNÅÅ ÎÎNNDDAACCIIAA

(106–271 d.Hr.)

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În urma cuceririi

romane a avut loc un proces intensiv de

romanizare, s-au ridicat multe ora[e [i s-a

impus limba latin~.

CCaaddrruull ddee aarrhhiitteeccttuurr~~ [[ii ddeeccoorraa]]iiee • S-au

construit [osele, cl~diri noi, amfiteatre, mai ales

\n capitala Ulpia Traiana, dar [i \n ora[ele noi \n

stil roman, cu ziduri masive, arcuri semicirculare

pe stâlpi [i coloane corintice. A fost introdus~

ceramica de tip roman, iar \n textile inul.

IIddeeaalluull uummaann era cel al cet~]eanului Romei,

reprezentat \n Dacia mai ales de osta[ul puternic,

rezistent, voinic, bine legat, ca [i de omul politic

cu silueta ampl~, supradimensionat~ de toga cu

forme circulare.

În Dacia roman~, locuitorii ora[elor au adoptat \n

mare m~sur~ vestimenta]ia cuceritorilor: b~rba]ii

tunica [i toga cet~]enilor romani, diversele mantii

care au \nlocuit treptat toga, ca [i \nc~l]~mintea

specific~, iar femeile stola [i palla, p~strând \ns~

to]i [i unele piese vestimentare locale, potrivite

climei mai reci, ca [ubele de blan~. C~ciulile

mi]oase, din miel au fost unul din elementele

cele mai constante.

S~tenii au r~mas, f~r~ \ndoial~, credincio[i

vechiului port, care [i-a p~strat structura

neschimbat~ [i \n secolele urm~toare, \n timpul

migra]iei popoarelor, alc~tuind fondul

costumului popular pân~ \n zilele noastre.

Page 61: Arta stilcostum

61

Costume dacice, sacrificarea taurilor. Scene dinColumna lui Traian, basorelief,

din Ion Micle, Columna

Page 62: Arta stilcostum

Fra]ii de Limbourg, Cartea de rug~ciuni a ducelui de Berry, detaliu, secolul al XV-lea, Muzeul din Chantilly

Page 63: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN EEVVUULL MMEEDDIIUU

Page 64: Arta stilcostum

64

executarea picturilor biserice[ti (\n manualul

pictorului de la Muntele Athos fa]a intra de nou~

ori \n lungimea trupului, de trei ori \n tors etc.).

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

¥inuta de la curte era reprezentativ~ pentru

bog~]ia imperiului prin fastul oriental,

materialele scumpe, str~lucitoare. Stratificarea

social~ era precis indicat~ prin semne ierarhice:

dungi, cercuri, p~trate, broderii etc.

În epoca lui Justinian (secolul al VI-lea), costumul

bizantin a atins \ntreaga sa splendoare,

influen]ând toat~ lumea contemporan~.

SSccuullppttuurraall,, costumul a evoluat paralel cu arta

statuar~; reliefarea trupului, pus~ \n valoare

printr-un drapaj liber, a fost treptat neglijat~ \n

favoarea unei reprezent~ri simbolice, \n forme

perspectiva era inversat~). Al~turi de tradi]ia

antichit~]ii greco-romane, la alc~tuirea artei

bizantine au participat puternice \nrâuriri

orientale, preponderente \n artele decorative,

de o bog~]ie fabuloas~.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee • Modelul greco-roman

„mens sana in corpore sano“ s-a modificat

potrivit concep]iei teologice, care separa

sufletul divin de trupul p~c~tos, punând

accentul pe chip asupra ochilor [i mascând

corpul prin ]es~turi rigide, reducându-l la o

schem~ abstractizat~, lipsit~ de relief. În art~,

interesul pentru armonia propor]iilor trupului a

disp~rut, fiind \nlocuit cu re]ete practice pentru

CCOOSSTTUUMMUULL BBIIZZAANNTTIINN

Luciul mætæsii øi al mozaicului

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Imperiul bizantin a

durat peste un mileniu, \ntre secolele lV – XV

(de la oficializarea cre[tinismului de c~tre

\mp~ratul Constantin, \n 313 d.Hr., [i pân~ la

cucerirea Constantinopolului de c~tre turci, \n

1453), cunoscând epoci de maxim~ \nflorire

artistic~ \n vremea \mp~ratului Justinian (secolul

al VI-lea), a \mp~ra]ilor Macedoneni [i Comneni

(secolele IX – XII) [i Paleologi (secolele XIII – XV).

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Pe când \n Imperiul roman de

Apus se perindau popoarele barbare, \n

Imperiul roman de R~s~rit arta era chemat~ s~

ilustreze m~re]ia cezarului [i a cur]ii sale, dar \n

acela[i timp s~ slujeasc~ bisericii, exaltând

valorile vie]ii spirituale. Biserici ca Sf. Sofia din

Constantinopol sau San Vitale din Ravenna au

r~mas exemplare.

Determinantele vie]ii terestre, timpul (mi[carea)

[i spa]iul (volumul, adâncimea) erau anulate \n

arta care vorbea despre sufletul nemuritor

(sculptura s-a aplatizat [i a disp~rut, \n pictur~

Biserica San Vitale, Ravenna, secolul al VI-lea

Împ~ra]ii Constantin [i Elena, filde[,secolul X - XI, Berlin, Staatliche Museen

Jil]ul din filde[ al episcopului Maximian, secolul al VI-lea, Ravenna

Page 65: Arta stilcostum

abstractizate, hieratice, din linii drepte [i planuri

seci, dar p~strând volume mari, monumentale.

PPiiccttuurraall,, s-a recurs, odat~ cu [tergerea

reliefului, la specularea luminii r~sfrânt~ pe

pere]i de luciul marmurii sau al mozaicului, iar

pe ve[minte de m~t~surile ]esute cu fir,

brodate, b~tute cu pietre pre]ioase, sugerând

imaterialitatea.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau deosebit de scumpe,

Constantinopolul fiind centrul mondial al

produc]iei de lux, \ntr-o vreme când \n apusul

Europei migra]iile popoarelor f~ceau s~ se

piard~ tradi]iile me[te[ug~re[ti din vremea

romanilor. Lâna [i pânzeturile erau utilizate

doar ca lenjerie, m~tasea (adus~ din China)

fiind produs~ la Constantinopol doar pentru

curtea imperial~.

Se preferau ]es~turile rigide, cu modele mari,

simetrice, figuri geometrice regulate, de

influen]~ sirian~, cu motive animaliere

fantastice (\n cercuri ap~reau p~s~ri, lei sau

dragoni \naripa]i adosa]i sau afronta]i sau

vulturul cu dou~ capete, emblema Paleologilor).

Deoarece m~tasea se de[ira u[or, toate tivurile

[i cus~turile erau \nt~rite cu broderie. Pe zonele

supuse tocirii, ca pe umerii solda]ilor (purtând

lance), la genunchi (pentru rug~ciune) [i \n

coate se aplicau petice ornamentale.

Ve[mintele deveneau [i mai ]epene prin

ad~ugarea de broderii, picturi, \ncrusta]ii cu

pietre scumpe sau perle.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Îmbr~c~mintea bizantin~ continua pe cea

roman~, ]inuta militar~ r~mânând la \nceput

asem~n~toare, pe când ve[mintele pentru

ceremonii au evoluat treptat.

Pe cap, p~rul era tuns scurt, iar barba, la \nceput,

se purta ras~, apoi lung~, ascunzând maxilarele

[i deplasând centrul aten]iei asupra ochilor.

Împ~ratul purta coroan~ de aur, rigid~,

orizontal~, cu dou~ rânduri de pietre mari [i

uneori pandelocuri (bijuterii atârnate de lan]uri).

Pe trup, tunica avea mânec~ lung~, poale

scurte pentru militari, ceva mai lungi pentru

civili, iar \n costumul imperial ajungea pân~ sub

genunchi. Ve[mântul \nal]ilor prela]i era lung

pân~ la p~mânt, cu borduri late, brodat la

guler, man[ete, tiv. Pelerina militar~ scurt~, ca

Evolu]ia togii: etrusc~, Roma republican~, imperial~,Imperiul bizantin

Împ~rat, filde[, secolul al XII-lea, Washington D.C., Muzeul de Art~

Costume bizantine [i tiparele lor

65

Page 66: Arta stilcostum

66

Împ~r~tul Justinian [i curtea lui, mozaic, secolul al VI-lea, biserica San Vitale, Ravenna

Page 67: Arta stilcostum

67

Împ~r~teasa Theodora [i curtea ei, mozaic, secolul al VI-lea, biserica San Vitale, Ravenna

Page 68: Arta stilcostum

[i cea lung~, de ceremonie, era la \nceput de tip

grecesc, dreptunghiular~, apoi semicircular~,

prins~ pe um~rul drept cu fibul~. Împ~ratul

purta pelerina de purpur~ (hlamida) cu câte un

dreptunghi auriu \n fa]~ [i \n spate. Demnitarii

aveau pelerin~ lung~, uneori brodat~ cu scene

biblice, cu tablion purpuriu. Pantaloni lungi,

strâm]i, acopereau picioarele pân~ la glezne.

Înc~l]~mintea consta din sandale cu curele (un

fel de opinci) sau pantofi (negri pentru

demnitari, de purpur~ pentru \mp~rat).

Principalele accesorii erau gulerul lat, brodat

cu pietre, la fel cu centura lat~, [i fibula cu

trei l~n]i[oare cu pandantive, prinzând

pelerina pe um~r.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Îmbr~c~mintea provenea din cea a Imperiului

roman târziu, cu tunica pentru interior [i pelerina

(paenula) pentru strad~.

Pe cap, p~rul era mereu acoperit de n~fram~.

Coroana imperial~ era rigid~, orizontal~, cu dou~

rânduri de pietre, egret~ [i cu pandelocuri foarte

lungi. Acestea aveau rolul, ca [i broboada, de a

elimina din compozi]ia fe]ei maxilarele – obrajii

resim]i]i ca prea tere[tri – [i a pune \n lumin~

68

Împ~ratul Theodor Metokites, 1315 - 1320, Mån~stirea Chora, Istanbul

Împ~r~teasa Theodora, detaliu din mozaicul de la biserica San Vitale, Ravenna

Page 69: Arta stilcostum

Preot

Arhiereu (Mitropolit, Episcop, Patriarh)COSTUMUL CLERULUI ORTODOX

Diacon

1

1

1

22

3

3

3

3

4

5

5

6

67 78

8

9

10

11 12

13

14

15

16

17

3

Preot slujind

1. Stihar (echivalent catolic alba)2. Orar3. Mânecu]~4. Ras~, sutan~, anteriu (echivalent catolic sutan~)5. Brâu6. Epitrahil sau patrafir7. Felon (echivalent catolic casula)8. Culion sau potcap9.Camilafca (potcap cu vål)

10. Omofor (echivalent catolic pallium)11. Cârje12. Sacos (echivalent catolic dalmatica)13. Bederni]~ sau epigonation (echivalent catolicmanipulum)14. Mitr~15. Mantie (echivalent catolic pluviale)16. Cruce pectoral~17. Engolpion (echivalent catolic relicvar)

ochii mari, umbri]i, \ncerc~na]i. Nasul lung [i

sub]ire [i gura mic~ întregeau expresia grav~,

ascetic~, al c~rei model se g~sea \n icoane.

Doamnele purtau uneori [i turbane orientale.

Pe trup, peste c~ma[a care nu se vedea, prima

rochie era o tunic~ lung~ pân~ la p~mânt, cu

mâneci lungi, strâmte, cu cordon, tivit~ cu

broderii de forme geometrice; peste ea, o

band~ brodat~ cu perle [i pietre era \nf~[urat~

pe umeri, atârnând vertical \n fa]~; a doua

rochie, cu mâneci scurte, sau o fust~ prins~ \n

talie o l~sa s~ se vad~ pe cea de dedesubt.

Pelerina era semicircular~, ampl~, cea

imperial~ din purpur~, cusut~ cu perle [i

pietre, deseori cu tablion, pe care putea fi

brodat chipul \mp~ratului.

În picioare, pantofii erau din piele colorat~,

eventual cu purpur~ imperial~, [i broda]i.

Accesoriile, gulerul-pelerinu]~ [i cordonul, aurite,

brodate cu pietre, completau ]inuta de gal~.

EEVVOOLLUU¥¥IIAA CCOOSSTTUUMMUULLUUII În secolele urm~toare,

costumul bizantin a suferit o prefacere lent~,

silueta s-a emaciat \n continuare, devenind

mereu mai seac~ [i ]eap~n~ prin dispari]ia

drapajului [i folosirea ]es~turilor rigide, cu motive

ornamentale geometrice regulate, cercuri,

p~trate, cruci etc.

Corpul era total acoperit. La femei, capul era

\mbrobodit, iar b~rba]ii purtau p~rul lung [i fa]a

\n parte ascuns~ de barb~. Principalul ve[mânt

era roba lung~, rigid~ (saccos), cu mâneci strânse

la \ncheieturi. Semnificativ~ apare evolu]ia

mantiei drapate, de la toga care amplifica silueta

prin faldurile rotunjite, la o simpl~ band~ dreapt~

din m~tase brodat~, \nf~[urat~ \n talie [i pe

umeri [i ]inut~ pe bra]ul stâng, având doar rolul

unui ornament simbolic.

Stilul bizantin s-a p~strat aproape neschimbat

de-a lungul secolelor \n \nf~]i[area preo]ilor

69

Page 70: Arta stilcostum

ortodoc[i, caracterizat~ prin p~rul lung, ca [i

barba, [i prin ve[mintele suprapuse.

Costumul bizantin a primit printre alte influen]e

orientale [i modelele unor haine de ceremonie,

cum erau grana]a asirian~ sau caftanul persan

care, prelucrate \n spiritul specific Bizan]ului, au

fost transmise mai departe ]~rilor din r~s~ritul

Europei – Rusiei, Bulgariei, ¥~rilor Române.

Pân~ \n secolul al XII-lea, costumul bizantin a

fost modelul neegalat al \ntregii lumi europene.

În perioada urm~toare, stilul gotic apusean va

influen]a \n costum pe cel bizantin.

PPEE TTEERRIITTOORRIIUULL RROOMMÂÂNNIIEEIICostumul românesc cult [i popular s-a \ncadrat,

\nc~ de la \nceputul cre[tinismului, \n viziunea

bizantin~, auster~, sl~vind virtu]ile suflete[ti [i

ascunzând trupul pieritor.

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Constituirea ¥~rii

Române[ti [i a Moldovei ca state independente,

\n secolul al XIV-lea, a oferit cadrul unei vie]i

publice [i a unei costuma]ii \n rândul celor

europene contemporane.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Aflate \n aria de influen]~ a

Imperiului bizantin, ¥~rile Române au cunoscut

tipurile de construc]ie [i decora]ie ale edificiilor

de cult ortodoxe, remodelându-le \ntr-un stil

propriu, prin folosirea vechii experien]e a

artelor populare (ex.: biserica Sf. Nicolae

Domnesc – Curtea de Arge[ sau biserica

m~n~stirii Cozia, cu ornamente cioplite \n

piatr~, ca din [ireturi \mpletite).

IIddeeaalluull uummaann,, \ntrupat de portretele ctitorilor din

biserici, poart~ pecetea spiritualit~]ii bizantine.

Ve[mintele de ceremonie erau executate din

m~t~suri cu motive geometrice, simetrice, tivite

cu benzi brodate cu perle [i pietre pre]ioase [i

completate cu mantii semicirculare, agrafate \n

fa]~ sau pe um~r. În astfel de costume apar

Nicolae Basarab Voievod, \n biserica Sfântul

Nicolae Domnesc din Curtea de Arge[, ca [i

Mircea cel B~trân \n biserica de la Cozia.

Costumul popular de Muscel, cu silueta elegant~

de coloan~ [i acordul rafinat de alb, negru [i aur,

apare ca o relicv~ a cur]ii din Câmpulung,

capitala ¥~rii Române[ti din secolul al XIV-lea.

În secolul al XV-lea – dup~ cucerirea

Constantinopolului de c~tre turci – arta

bizantin~ [i-a continuat dezvoltarea mai

departe \n regiunile de rezisten]~ \mpotriva

otomanilor, \mbr~când un marcat caracter

na]ional \n Rusia, ]~rile baltice ca [i la noi. În

picturile votive, domnitorii, doamnele [i copiii

lor, (ca Alexandru cel Bun pictat \n m~n~stirea

Sucevi]a) erau \nf~]i[a]i \n costume imperiale,

purtând mantia larg~ pân~ \n p~mânt, cu

mâneci \n pâlnie (grana]a), din catifea cu

motive mari, guler [i tivuri late brodate cu fir,

perle [i pietre pre]ioase. Aceasta s-a p~strat ca

ve[mânt de \ncoronare [i \n secolele urm~toare.

O a doua hain~ de origine oriental~, venit~ prin

filier~ bizantin~, era caftanul cu mâneci foarte

lungi, atârnând pe spate, cu despic~turi pentru

trecerea bra]elor, purtat mai \ntâi de doamne [i

70

Biserica Sf. Nicolae Domnesc, secolul al XIV-lea, Curtea de Arge[

Ctitori, Ieremia Movil~ [i familia lui,M~n~stirea Sucevi]a, 1600 - 1606

Page 71: Arta stilcostum

de boieri \nc~ de la sfâr[itul secolului al XV-lea,

ca Maria de Mangop, \n portretul ei brodat [i

doamna Elena, \n pictura de la Moldovi]a sau,

\n secolul al XVI-lea, Despina Doamna [i fiica

ei, domni]a Ruxandra, \n biserica episcopal~

din Curtea de Arge[.

ßi \n Transilvania, broderii de tip bizantin erau

aplicate pe ve[minte largi, dar cu poale mai

scurte, de exemplu \n portretele ctitorilor

Cânde[ti din Biserica Strei Sângiorgiu sau ale

jupânilor Vladislav [i Micl~u[ din Biserica

Sfântul Nicolae din Ribi]a.

În secolul al XVl-lea ve[mintele de gal~ ale

cur]ii \[i p~strau monumentalitatea [i

gravitatea bizantine. Unii domnitori \mbr~cau

\nc~ grana]a, ca Neagoe Basarab \n biserica

m~n~stirii Curtea de Arge[ [i Petru Rare[ \n

biserica M~n~stirii Humor, al]ii caftanul peste

alt ve[mânt, anteriul, la fel de lung, \nchis

pân~ \n talie cu nasturi [i legat cu cing~toare.

Costumul popular. L~sarea la vedere doar a

fe]ei, ascunderea p~rului sub tulpan, a

trupului sub haine, remodelarea siluetei c~tre

cilindru, sobru, decent (f~r~ elemente de

atrac]ie, plete, decolteu, talie fin~) fac parte

din tr~s~turile distinctive ale portului din toat~

România, estompând diferen]ele regionale (nu

se poate imagina costumul popular românesc

cu mâneci [i pantaloni scur]i).

ÎÎNN RRUUSSIIAA Înrâuririle Imperiului bizantin ortodox s-au

grefat pe o art~ local~ de mare vitalitate,

hr~nit~ de r~d~cini orientale, vizibile în biserica

Vasile Blajenâi, ridicat~ la Moscova în cinstea

eliber~rii ]~rii de t~tari în secolul al XVI-lea.

Forma de coco[nichi, provenit~ din arhitectura

de lemn (ca o sec]iune de butoi, f~când

trecerea de la spa]iul navei la cel mai restrâns al

turlei), se reg~se[te în diademele p~strate în

costumele populare, dar arborate [i în ]inutele

curtene ca un semn distinctiv al identit~]ii

na]ionale.

71

Costum de Muscel, secolul XVIII - XIX, Bucure[ti, Muzeul Satului

Biserica Vasile Blajenâi, secolul al XVI-lea, Moscova

Page 72: Arta stilcostum

Un deosebit nivel de civiliza]ie a atins regatul

francilor \n timpul dinastiei Merovingienilor \n

secolele V – VIII, apoi a Carolingienilor \n secolele

VIII – IX. În anul 800, Carol cel Mare s-a

\ncoronat ca \mp~rat roman, unind principalele

domenii ale Europei de apus din Italia, Fran]a,

Germania, \ntr-un fel de uniune european~

bazat~ pe aceea[i religie cre[tin~ [i având limba

latin~ comun~.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Pe lâng~ modeste construc]ii

din lemn, \n cadrul Rena[terii carolingiene a

\nceput din nou s~ se cl~deasc~ \n piatr~

re[edin]e regale [i biserici, cum e cea din Aix-

la-Chapelle, v~dit \nrâurite de arta bizantin~,

dar de propor]ii mai reduse [i cu solu]ii

func]ionale proprii.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee pornea de la cel bizantin,

exprimând puterea [i bog~]ia, privilegiul

st~pânitorilor r~zboinici [i al mai-marilor

bisericii cre[tine.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Constituirea orânduirii feudale impunea

deosebiri marcate ale st~rilor sociale prin

aspectul exterior.

Pentru ceremonii nobilii recurgeau la o

costuma]ie somptuoas~ dup~ modelul

prestigiosului Bizan], amplificându-[i sculptural

silueta pe vertical~ prin tiare \nalte, pe

orizontal~ prin drapaje largi [i c~utând s~

impresioneze prin coloritul viu al materialelor

scumpe [i prin pre]iozitatea ornamentelor.

În via]a zilnic~ \ns~ se purta o \mbr~c~minte

practic~, rezultatul combina]iei ve[mintelor

popoarelor germanice (tunic~ de piele,

pantaloni, [ub~ de blan~, opinci) cu cele ale

armatei romane de ocupa]ie (tunic~ de pânz~,

manta dreptunghiular~, pelerin~ cu glug~,

ghete), iar hainele erau cusute \n cas~ din

materiale produse \n gospod~rie (]es~turi din

lân~, pânz~ sau blan~ etc.), la care se ad~ugau

garnituri mai scumpe din m~tase sau broderie.

Mormintele din epoca merovingian~ au p~strat

ve[mintele de gal~ ale unor capete \ncoronate,

cum era regina Arnegonde (550 - 570), care era

\mbr~cat~, peste c~ma[a din pânz~ fin~, cu o

rochie din m~tase violet~ peste care avea un

Castel fortificat din Rochester, Anglia, secolul al XII-lea

Carol cel Mare, secolul al IX-lea, Paris, Luvru

M~nu[~ [i pantof, secolul al IX-lea, Viena, Schatzkammer

Costume feminine romanice [i tipare

COSTUMUL EUROPEANFEUDAL

Mantii ca ziduri de incintæ

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSEECCOOLLEELLEE VVII -- IIXXSSTTIILLUULL CCAARROOLLIINNGGIIAANN

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Dup~ ce tulburarea

migra]iilor s-a mai lini[tit, pe teritoriul Imperiului

roman de Apus s-a instaurat domina]ia

popoarelor germanice, organizate \n mai multe

regate, \n Anglia, Danemarca, Suedia, Norvegia,

Italia, Galia [i Germania actuale.

Page 73: Arta stilcostum

Biserica Sf. Mihail din Hildesheim, Germania, 1001

Dulap de sacristie, 1210, domul din Halberstadt

Biserica Saint Benoît sur Loire, secolul XII - XIII

Fecioara cu Pruncul,Auvergne,

secolul al XII-lea, Paris, Luvru

mantou din m~tase ro[ie, cu mâneci largi,

cing~toare lat~ [i un v~l prins cu o bro[~ de aur

[i email, iar pantofii erau din piele neagr~, cu noji]e

\nf~[urate pe gamb~.

Carol cel Mare, \n costum de gal~, era

asem~n~tor \mp~ra]ilor r~s~riteni, purtând

chiar unele piese importate din Bizan].

Costumul s~u de \nmormântare, g~sit \n

mausoleul din Aix, cuprindea: o coroan~ de aur

cu pietre pre]ioase [i email, o tunic~ cu mâneci

tivit~ cu aur, peste ea o dalmatic~, deasupra o

hain~ constantinopolitan~ din brocart ]esut cu

elefan]i \n cercuri, \n verde, albastru [i aur, [i

alta din brocart de aur cu motive \n p~trate,

fiecare cu câte un rubin \n centru, [i pantofi din

piele ro[ie broda]i cu aur [i b~tu]i cu smaralde.

Costumul obi[nuit al lui Carol cel Mare, descris

de secretarul s~u Eginhard, era \n schimb mult

mai simplu [i adaptat vie]ii active: pe cap, peste

p~rul scurt, o bonet~ rotund~ cu margini

brodate, pe trup o c~ma[~ din pânz~ sau lân~,

apoi o tunic~ (gonelle) pân~ la genunchi, tivit~

cu m~tase colorat~ [i strâns~ cu cordon cu

cataram~, peste care o pelerin~ semicircular~,

vara sub]ire, iarna \mbl~nit~, era prins~ pe um~r

cu o bro[~. |n picioare, pantalonii pân~ la

genunchi [i \nc~l]~rile din piele \ntregeau ]inuta

cu care e \nf~]i[at \mp~ratul [i \n statueta

ecvestr~ \n bronz din muzeul Luvru, din Paris.

Majoritatea popula]iei de plugari lega]i de

p~mânt era ]inut~ departe de luxul privi-

legia]ilor atât datorit~ posibilit~]ilor materiale

reduse, cât [i prin legi vestimentare, de pild~

cea din anul 808 care interzicea ]~ranilor s~

foloseasc~ mai mult de [ase co]i (3,50 m) de

pânz~ [i alte culori decât negru [i cenu[iu.

73

Page 74: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSEECCOOLLEELLEE XX--XXIIIISSTTIILLUULL RROOMMAANNIICC

În secolele X-XII, \n prima etap~ a feudalismului

dezvoltat, \n Europa apusean~, arti[tii [i

me[te[ugarii lucrau mai ales pentru seniorii

feudali, st~pânitori ai domeniilor [i ai satelor de

iobagi, sau pentru m~n~stiri, citadele

ad~postite ale culturii. Între mo[iile r~spândite

\n vest [i marile imperii r~s~ritene, bizantin [i

arab, c~l~toreau negustori [i crucia]i, asigurând

circula]ia ideilor [i formelor. Pu]in dup~ ce la

anul 1000 lumea a[teptase \nsp~imântat~

Judecata de Apoi, la 1054 catolicii din apusul

Europei s-au separat de ortodoc[i. Pe când

ace[tia din urm~ au p~strat neschimbat~

orientarea artelor vizuale c~tre figurarea

nev~zutelor, catolicii [i-au \ndreptat privirea

c~tre via]a credincio[ilor, desf~[urat~ \n timp [i

spa]iu, ceea ce a dus la re\nflorirea sculpturii [i

la reprezentarea \n pictur~ (în fresce sau

miniaturi) a ac]iunilor, cu gesturi [i mimic~.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Dup~ secole de stagnare, vestul

Europei [i-a reg~sit resursele activit~]ii

constructive de amploare, conturându-[i un

puternic stil original, cu multiple fa]ete, putând

concura cu cel estic, bizantin: stilul romanic din

secolele X – XII. Principalele cl~diri erau castelul

\nt~rit [i biserica. Reluând tradi]ia roman~ din

fostele provincii ale imperiului, altoit~ cu

influen]e orientale [i experien]e populare locale,

arhitectura cet~]ilor era caracterizat~ de zidurile

pline, masive, asigurând ap~rarea [i dând

prestan]~ [i monumentalitate edificiilor.

Bisericile, pe plan bazilical, aveau deschideri mici,

\n arcuri semicirculare sprijinite de colonete, care

se reg~sesc [i \n ornamentele mobilierului.

Sculptura [i pictura, figurând imaginile

mitologiei cre[tine, \mbr~cau aspecte fantastice,

de mare efect decorativ.

74

Împ~ratul Otto al III-lea \ntre un episcop [i un cavaler, Evangheliarul din Bamberg,

secolul al X-lea, Munchen, Staatsbibliothek

Page 75: Arta stilcostum

Cavalerul Schenk von Limburg, miniatur~, secolul al XIII-lea, Heidelberg, Universitätsbibliothek

COSTUMUL ECLEZIASTIC CATOLIC

Preot1. sutana2. cotta3. stola

Episcop4. alba5. dalmatica6. casula7. manipulum8. pallium9. mitra

Papa10. cârja11. tiara12. pluviala [i

tiparul ei

1.

2.

3.

4.

5.

3.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

IIddeeaalluull uummaann corespundea concep]iei

teologice dominante, punând – ca [i \n lumea

bizantin~ – accentul pe figur~, oglinda

sufletului, [i acoperind trupul considerat

impur. Prestigiul social era semnificat printr-o

impun~toare prezen]~ \n spa]iu, masiv~ ca un

bastion inexpugnabil.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Îmbr~c~mintea lung~ [i larg~, bogat

\mpodobit~ constituia privilegiul nobililor

feudali [i al înaltului cler, pe când iobagii

continuau s~ foloseasc~ ve[minte practice,

scurte, strânse pe trup, rezultate din \mbinarea

portului local popular cu influen]ele romane

aduse de militari.

SSccuullppttuurraall,, costumul feudalilor modela prin

faldurile ample volume compacte, de bloc,

amintind corporalitatea cl~dirilor.

PPiiccttuurraall,, coloritul viu al stofelor [i mai ales

str~lucirea podoabelor scumpe f~ceau vizibil~

suprema]ia st~pânitorilor asupra ]~ranilor,

\mbr~ca]i \n culori stinse, p~mântii.

Având ca material principal stofa de lân~,

garnisit~ cu ]es~turi mai scumpe sau bl~nuri

rare, costumul romanic, drapat \n falduri moi,

era mai suplu \n compara]ie cu rigiditatea

mantiilor bizantine, din m~tase ]eap~n~,

\nt~rit~ de broderii [i pietre pre]ioase.

¥es~turile scumpe erau imitate \n m~n~stiri prin

broderii de mân~, destinate nu numai

ve[mintelor liturgice, ci [i celor civile de gal~.

¥~ranii continuau s~ utilizeze doar pânzeturi [i

stofe de cas~. Pânza alb~ era, dup~ sp~lare,

\ng~lbenit~ cu [ofran.

Tehnica execu]iei \mbr~c~mintei era relativ

rudimentar~, majoritatea pieselor fiind necroite

[i doar asamblate, din materiale textile ]esute la

r~zboi, de form~ dreptunghiular~, doar

\ncre]ite [i cusute \n diferite feluri. Hainele erau

lucrate \n cas~ chiar [i \n familiile nobile (\n

Cântecul Nibelungilor, Krimhilde cosea c~m~[i).

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Potrivit strictei ierarhii feudale, c~tre anul 1000

au fost fixate costumele principalilor suzerani,

\n frunte cu \mp~ratul, ca [i cele ale clerului.

Împ~ratul avea acelea[i ve[minte ca [i

episcopul, deosebindu-se doar prin \nsemnele

puterii lume[ti – coroana, sceptrul, sabia,

globul p~mântesc.

În ]inuta \mp~r~teasc~ se suprapuneau tunica

alb~ \ncins~ cu cordon (zingulum), peste care

era \ncruci[at~ o fâ[ie simbolic~ cu capete

atârnând \n fa]~ (stola), amintind vechea

mantie roman~, apoi o tunic~ mai larg~ [i

scurt~ (dalmatica) colorat~, brodat~ cu m~tase

[i aur, [i \n sfâr[it o mantie semicircular~

(paenula) de m~tase purpurie. Ciorapii de

m~tase, pantofii [i m~nu[ile erau brodate [i

\mpodobite cu pietre pre]ioase.

Episcopul catolic purta pe cap mitra cu dou~

col]uri, iar pe trup acelea[i ve[minte suprapuse:

dedesubt tunica alb~, \ncins~ cu zingulum, peste

ea stola, apoi dalmatica [i pelerina circular~, iar

peste toate acestea o a doua band~ simbolic~,

\mpodobit~ cu cruci (pallium), [i pe bra] o fâ[ie

(manipulum) pentru apucat obiectele sacre.

Rangurile biserice[ti inferioare \mbr~cau doar

straturile de dedesubt, diaconii doar tunica

alb~, zingulum [i manipulum, preo]ii, \n plus

stola [i dalmatica.

Costumul civil al cavalerilor feudali accentua

for]a [i prestan]a.

Pe cap, contribuind la amplificarea siluetei, p~rul

era l~sat lung, ca [i must~]ile [i barba, t~iat~

adeseori \n dou~ col]uri. Acoper~mântul cel mai

frecvent era scufia sub form~ de bonet~,

asemenea celei frigiene, de glug~ cu mo] sau de

scufie legat~ cu bride, deseori purtat~ [i sub coif

sau sub p~l~ria de vân~toare, cu bor \ntors.

75

Page 76: Arta stilcostum

76

Page 77: Arta stilcostum

Broderia de la Bayeux, secolul al XI-lea, Muzeul din Bayeux

Page 78: Arta stilcostum

Pe trup, peste c~ma[~, tunica cu mâneci avea

poalele mai lungi decât \n trecut, pân~ la

jum~tatea gambei, ascunzând pantalonii.

Pelerina, dreptunghiular~, [i ea mai lung~ [i mai

larg~, era prins~ cu fibul~ pe um~r sau pe piept.

În picioare, ciorapii din stof~, croi]i pe m~sur~,

erau viu colora]i, lega]i cu curelele \nc~l]~mintei

sau vârâ]i \n cizme scurte.

Spre deosebire de nobili, iobagii aveau p~rul

mai scurt, retezat, iar pe trup tunic~ scurt~ [i

pantaloni din stof~ dreptunghiular~, drapat~, [i

\n picioare aveau ciorapi largi [i opinci, pantofi

gro[i sau cizme.

CCOOSSTTUUMMUULL MMIILLIITTAARR

Pe cap, în vremea cruciadelor, \ncepând din

secolul al XII-lea, se purta casca metalic~. La

\nceput de form~ semisferic~, amintind \n

contur bol]ile semicirculare din arhitectura

romanic~, va evolua ca [i acestea c~tre arcul

frânt, ogival. Cu timpul, a fost completat~ cu o

plac~ nazal~, apoi cu o masc~ pentru fa]~, cu

perfora]ii pentru ochi [i nas, dând cavalerilor o

\nf~]i[are \nsp~imânt~toare.

Pe trup, peste o tunic~ v~tuit~, amortizând

frecarea [i loviturile, era \mbr~cat~ c~ma[a de

zale (haubert), [i peste aceasta o hain~ larg~ din

stof~, cu func]ie util~, ferind zalele s~ se \ncing~

la soare, dar [i reprezentativ~, l~]ind silueta

r~zboinicului [i dezv~luindu-i identitatea prin

\nsemnele heraldice [i culorile proprii, reluate [i

de cuvertura calului.

Picioarele erau ap~rate de zale.

Armele erau: arcul cu s~ge]i, suli]a, sabia [i scutul

rotund sau \n form~ de zmeu.

Solda]ii de rând purtau \n afara hainelor obi[nuite

]~r~ne[ti c~ciul~ din lân~ [i pieptar din piele.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

La \nceputul perioadei amintite era foarte

asem~n~tor cu cel b~rb~tesc de ceremonie, dar

ceva mai lung.

Pe cap, p~rul era, la tinerele fete, piept~nat cu

c~rare la mijloc, \n plete sau coade, \mpodobit

cu coroni]e de flori, dar acoperit la femeile

m~ritate cu basma legat~ \n jurul b~rbiei

(barbette), sau \nvelind [i gâtul (gorget).

Pe trup, peste c~ma[~ erau \mbr~cate dou~

rochii suprapuse, una dedesubt (cotte) strâmt~,

\nchis~ pân~ la gât, cu mâneci lungi, strâmte,

alta deasupra (surcot), mai larg~, cu mâneci largi,

ceva mai scurt~. Pelerina era semicircular~,

uneori m~rginit~ cu blan~.

Principalele accesorii erau cordonul din argint

aurit, care era de fapt o bijuterie, ca [i inelele

sau colanele de la gât.

Înc~l]~mintea era simpl~: pantofi de forma

unor balerini.

¥~r~ncile p~strau portul vechi, func]ional, cu o

singur~ rochie peste c~ma[~ [i basma pe cap.

EEVVOOLLUU¥¥IIAA CCOOSSTTUUMMUULLUUII În secolul al XII-lea,

cruciadele au favorizat o p~trundere masiv~ a

costumelor orientale \n Europa. În 1100,

\mp~ratul Baudouin I a intrat \n Ierusalimul

cucerit \mbr~cat cu un burnus ]esut cu aur, \n

1192, Henri de Champagne purta mantii [i

turbane d~ruite de sultanul Saladin. În costumul

romanic au fost, desigur, integrate \ntâi

ve[mintele de acela[i tip, largi [i lungi, dar \n

costumul feminin au \nceput s~ se caute metode

de mulare a rochiei pe trup; t~iat~ \n fir drept,

aceasta a fost r~scroit~ lateral \n talie [i [nuruit~,

accentuând prin contrast sub]irimea mijlocului.

Era \nceputul unei revolu]ii costumare ce avea

s~ se \mplineasc~ \n etapa urm~toare.

78

Broderia de la Bayeux, transportarea zalelor, secolul al X-lea, Muzeul din Bayeux

P~stori, Catedrala din Chartres, secolul al XII-lea, Fran]a

Page 79: Arta stilcostum

PPEE TTEERRIITTOORRIIUULL RROOMMÂÂNNIIEEIIS-au construit cet~]i \nt~rite \n toate provinciile.

Pe când Muntenia [i Moldova r~mâneau fidele

stilului bizantin, \n Transilvania din secolele

X–XIII bisericile ortodoxe Densu[, Strei etc.

(Hunedoara) \mbinau tr~s~turile bizantine cu

cele romanice venite din Apus. Stilul romanic

slujea ritului catolic al ungurilor [i sa[ilor (stabili]i

aici \ncepând cu secolul al X-lea [i al XII-lea) \n

bisericu]e de sat cum e cea din Cisn~dioara

(Sibiu) sau \n catedrale impun~toare, cu ziduri

masive [i bogat~ decora]ie sculptat~ \n piatr~,

cum este cea din Alba-Iulia. „Perechea

\mbr~]i[at~“, cioplit~ \ntr-unul din blocurile

zidului, se \nf~]i[eaz~ \n costumele timpului, cu

plete [i ve[minte lungi [i largi (ale cavalerului,

ceva mai scurte). Sa[ii au construit începând din

acest~ perioad~, originalele lor fortifica]ii s~te[ti

ca ansamblurile de la Prejmer [i H~rman, cele

trei ziduri succesive din jurul bisericii de la

Biertan sau numeroasele l~ca[e de cult

prev~zute cu galerie de straj~ [i pu] cu ap~ în

interior pentru caz de asediu.

79

Biserica din Cisn~dioara, vedere general~

Biserica din Cisn~dioara, portal în stil romanic

Pereche, catedrala de la Alba-Iulia

Page 80: Arta stilcostum

zidurilor \nt~rite, se ridicau prim~riile [i casele

breslelor, iar catedralele \[i \n~l]au c~tre cer

turnurile ca dantele de piatr~.

Extinzându-[i orizontul cunoa[terii prin c~l~torii

comerciale sau cruciade, europenii aflaser~ \n

Orient metode utile construc]iilor \n \n~l]ime –

arcul frânt – ca [i modele de haine scurte, strânse

pe trup, potrivite vie]ii active (cum era caftanul

iranian purtat cu pantaloni pe picior), dar [i de

p~l~rii fantastice (cum erau cele chineze[ti cu

coarne), integrându-le \ns~ pe toate unui

ansamblu artistic de o des~vâr[it~ unitate –

stilul gotic. În acela[i timp, \ns~, \n art~ se

exprima [i noul interes pentru cercetarea

realit~]ii (\n redarea minu]ioas~ a frunzelor

capitelurilor, ca [i \n asem~narea portretelor),

vizibil [i \n conturarea trupului viu prin ve[minte.

În secolele XIII – XIV, o dat~ cu afirmarea puterii

centrale a regalit~]ii franceze \n dauna

f~râmi]~rii feudale, Parisul a devenit centrul

culturii [i al elegan]ei.

În secolul al XV-lea, Fran]a fiind pustiit~ de

r~zboiul de 100 de ani, for]ele artistice s-au

refugiat \n ducatul Burgundiei (st~pânind

provincii din r~s~ritul Fran]ei [i ¥~rile de Jos),

ultimul bastion al culturii medievale.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc era format nu atât de castelele

nobiliare, cât de ora[ele \n care, \n spatele

80

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSTTIILLGGOOTTIICC

Nervuri de piatræ øi pantofi ascuflifli

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În etapa urm~toare

a civiliza]iei europene, ora[ele–municipii

medievale, ad~postind cet~]eni liberi, meseria[i

[i negustori, au devenit focarele vie]ii noi.

Al~turi de nobilime, strâns~ de obicei \n jurul

cur]ilor regale, or~[enimea a \nceput s~-[i

spun~ cuvântul \n art~, ca [i \n costum

(\nc~lcând ordonan]ele care-i interziceau

purtarea unor ]es~turi [i bl~nuri scumpe sau a

unor anumite culori).

Prin colaborarea me[te[ugarilor asocia]i \n

bresle s-au \nregistrat \nsemnate progrese \n

toate domeniile tehnicii, vizibile \n arhitectur~

\n constituirea sistemului de echilibru al

catedralelor \n stil gotic, dar [i \n costum, care

nu mai era cusut \n cas~, ci executat de

speciali[ti – croitorii.

Strad~ din Ulm, secolul XIV - XV, Germania

Biserica Saint Ouen din Rouen, secolul XIV-XV, Fran]a

Dierk Bouts, Proba focului, 1475, Bruxelles, Musées Royaux des Beaux Arts

Page 81: Arta stilcostum

Costumul european a evoluat, odat~ cu stilul

gotic, de la compozi]iile mai simple [i

echilibrate de \nceput, pentru care Fran]a a

oferit cele mai frumoase modele, pân~ la

desf~[urarea exuberant~ de forme dinamice din

moda burgund~, din ultima perioad~ a

goticului flamboaiant persistând \n unele ]~ri

europene, ca Germania, [i \n vremea Rena[terii.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uman~ sugera

spiritualizarea prin efilarea siluetei, integrat~

prin verticalitate stilului gotic. Schemele

figurilor umane desenate de Villard

d’Honnecourt erau alc~tuite din unghiuri

ascu]ite. Strâns pe trup, costumul sub]ia

silueta, dematerializând-o, f~r~ a o masca \ns~,

ca \n epoca precedent~, \n stilurile bizantin [i

romanic, ci, dimpotriv~, f~cându-o vizibil~.

Vârsta preferat~ era foarte tân~r~, aproape de

adolescen]~, ca \n toate epocile de domina]ie a

nobilimii, beneficiind din copil~rie de venituri [i

privilegii. Prin repartizarea centrelor de interes

\n compozi]ia imaginii, privitorului \i erau

ar~tate \n primul rând zonele cele mai sub]iri

ale trupului: gâtul, talia, \ncheieturile mâinilor [i

picioarelor, iar cele late erau ascunse sub falduri

(umerii b~rbatului sub mâneci bufante, bazinul

femeii sub pliurile fustei).

Senza]ional~ a fost scurtarea hainelor b~rb~te[ti,

echivalând moda „mini“ din costumul feminin al

anilor ’60, din secolul al XX-lea. Desvelirea

picioarelor a \nsemnat afi[area unei noi libert~]i

de mi[care, de deplasare \n spa]iu, dar mai ales

de independen]~, cucerit~ \n secolele XIV – XV

de c~tre b~rba]ii din ora[e, \n timp ce so]iile lor,

cu fusta lung~ ca un clopot, au continuat s~

reprezinte stabilitatea familiei.

Cei trei magi, vitraliu, secolul al XII-lea, Biserica Saint Denis, Paris

Costum nobiliar,1450, Dam, Amsterdam

Trompet, orga domului dinStrasbourg, 1385

81

Page 82: Arta stilcostum

În costumul gotic s-a exprimat, prin urmare, pe

de o parte elegan]a nobiliar~, pre]ioas~ [i

incomod~, pe de alta cea a or~[enilor liberi,

practic~ [i comod~, influen]ându-se reciproc.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Deosebirile sociale erau subliniate prin aspectul

exterior, doar cei care nu trebuiau s~ munceasc~

fizic putând \mbr~ca hainele cele mai strâmte,

mai bogate, \n culori deschise.

SSccuullppttuurraall, costumul se \nscria \n viziunea

goticului prin volumele sub]iri, elansate, ca [i

prin mul]imea v~lurilor, trenelor, mânecilor

atârnânde, terminate prin ascu]imi care p~reau

c~ se dizolv~ \n spa]iu, prelungind orice mi[care.

PPiiccttuurraall, lumina colorat~ a vitraliilor [i

perfec]ionarea vopselelor au dus la

intensificarea cromatic~ a costumelor.

MMaatteerriiaalleellee folosite de nobili erau m~t~suri [i

catifele ]esute cu motive, bl~nuri scumpe [i

bijuterii complicate, pe când or~[enii se

\mbr~cau \n stofe de culori uni [i pânzeturi.

Croiala pe corp a ve[mintelor era facilitat~ de

a[ezarea stofelor cu firul oblic (de bie), utilizând

elasticitatea ]es~turilor.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul era scurtat pân~ la ureche,

l~sând gâtul la vedere, iar fa]a era ras~ juvenil.

P~l~riile \n~l]au statura, cea mai simpl~ era

fesul ]uguiat, ro[u, purtat de or~[enii de rând.

Gluga (chaperon), mo[tenit~ din secolele

trecute, era croit~ cu mo]ul din ce \n ce mai

lung, peste 1 m, fie foarte sub]ire (liripipe), fie

mai lat, putând fi \nf~[urat \n jurul frun]ii, ca

un turban. Sub influen]a modei orientale,

gluga a fost \mbr~cat~ [i invers, cu

deschiderea mai mic~, pentru fa]~, tras~ pe

cre[tet, iar pelerina, ca [i mo]ul, erau drapate

\n chip de turban, sau atârnau pe umeri, ca

82

Jan van Eyck, Giovanni Arnolfini [i so]ia sa, 1434, Londra, National Gallery

Page 83: Arta stilcostum

Pereche, bro[~, 1450, Viena, Kunsthistoriches Museum

\n B~rbatul cu inel, de Van Eyck.

Apoi, turbanul a fost simplificat, fiind f~cut

dintr-un sul circular ca un colac, prins pe mijlocul

unei benzi lungi de ]es~tur~, ca un fular, care

putea fi \nf~[urat~ \n jurul capului sau, când

turbanul era scos de pe cap, legat~ de-a

curmezi[ul toracelui, cu cercul pe spate [i

\nnodat~ pe piept.

În secolul al XV-lea au p~truns \n nordul Europei [i

unele influen]e din Italia, pornit~ pe calea

Rena[terii. Negustorul italian Giovanni Arnolfini

apare \n portretul pictat de Jan van Eyck cu o

p~l~rie cu bor lat, ultima mod~ de acas~.

Pe trup, peste c~ma[a din pânz~, invizibil~, erau

\mbr~cate, obi[nuit, dou~ straturi de haine:

dedesubt o tunic~ scurt~ [i sub]ire (cotte, gipon

sau dublet) cu pieptul v~tuit [i poale cutate, de

care se legau ciorapii, deasupra alta (cotte hardie,

pourpoint), pân~ peste genunchi, cu guler mic,

ridicat, [i mâneci largi, uneori spintecate (l~sând s~

se vad~ mânecile de dedesubt), cu cordon \n talie.

Haina de deasupra avea, de obicei, ca [i cea de

dedesubt, fa]a croit~ dintr-o singur~ bucat~, doar

cu [li] la gât [i fente pe poale. Unele din aceste

h~inu]e scurte (tabard), cu sau f~r~ mâneci,

pictate sau cusute cu blazoane, erau \nchise pe

um~r ca [i cele destinate turnirurilor sau altor

ceremonii, altele aveau mâneci largi, cr~pate,

formând pelerin~. Deosebit de comod~ era haina

f~r~ mâneci, necusut~ \n p~r]i, croit~ de bie, ca o

pelerin~ despicat~ pe laturi (huque), de obicei

tivit~ cu blan~. Arnolfini are un astfel de

ve[mânt din stof~ neagr~ \n portretul pictat de

Van Eyck.

În secolul al XV-lea a ap~rut \n Europa [i

jacheta \nchis~ \n fa]~ [i petrecut~, la fel cu

caftanul oriental. Persoanele venerabile prin

rang, func]ii sau vârst~ purtau haina de deasupra

lung~ fie \nchis~, ca o rochie tras~ pe cap

(houppelande), cu [li] la gât [i guler montant, fie

83

Page 84: Arta stilcostum

de tipul caftanului deschis \n fa]~. Pe lâng~

acestea, pelerina (tradi]ional~ \n costumul regal

[i preo]esc) mai era folosit~ [i \n c~l~torii.

Picioarele erau acoperite, la \nceput, de ciorapi

lungi, strâm]i, croi]i din stof~ sau piele [i ag~]a]i

de centur~. Pe m~sura scurt~rii jachetei, ciorapii

s-au lungit, apoi au fost cusu]i unul de cel~lalt,

devenind ciorapi-pantaloni (ca [i dresul din

secolul al XX-lea), ad~ugându-li-se un triunghi \n

fa]~ (braye) pentru a da l~rgime (nefiind elastici).

Pantofii, ascu]i]i, denumi]i poulaines sau

crackoves (ceea ce ar presupune o origine

polonez~), aveau botul de o lungime

corespunz~toare rangului. Fiind destul de

greu de circulat pe jos cu astfel de vârfuri

(care ajungeau pân~ la 30 de centimetri),

uneori acestea erau aduse [i prinse cu

l~n]i[oare de glezn~. Pentru mersul pe str~zile

insalubre ale ora[elor medievale erau necesari

galen]i de lemn.

Ca accesorii, punga pentru bani [i m~run]i[uri

era ag~]at~ de centur~, iar m~nu[ile, utile la

lupte sau la vân~toare, continuau s~ fie o

completare a ]inutei elegante. Însemnele

ordinelor cavalere[ti luau forma unor bijuterii

din aur cu email [i pietre pre]ioase, ca ordinul

Lânei de aur ini]iat de ducele Burgundiei,

presupunem proiectat de Jan van Eyck [i

executat de bijutierul din tabloul nostru.

CCOOSSTTUUMMUULL MMIILLIITTAARR FFEEUUDDAALL

A evoluat paralel cu armele de foc, armura de

zale fiind acoperit~ treptat cu piese metalice

pentru trunchi, bra]e [i picioare, [i ajungând

ca o cutie închis~, lucrat~ pe m~sur~.

Mi[carea era posibil~ prin articularea pl~cilor

(ca la coada racului). Urmând moda, casca

masiv~, cu viziera mobil~, era ascu]it~ \n

cre[tet, ca un arc frânt, iar vârfurile pantofilor

erau la fel de lungi ca [i cei civili, putându-se

\ns~ demonta pentru mersul pe jos.

Armura metalic~ a atins maxima

perfec]ionare la mijlocul secolului al XV-lea,

când era confec]ionat~ din o]el, gravat~ cu

motive heraldice, având [i o greutate relativ

mic~ (\n jur de 25 de kg.).

Armele (sabia, lancea) erau mari [i grele, iar

scutul era ag~]at de gât cu lan] [i pictat cu

blazonul cavalerului.

Calul era [i el blindat cu acela[i sistem de

pl~ci metalice articulate.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, p~rul, alt~dat~ vizibil la tinerele fete, era

ridicat [i strâns \n cre[tet, \n~l]ând silueta [i

degajând, totodat~, gâtul sub]ire, [i era \nvelit cu

bonete de formele cele mai variate, de la scufi]e la

p~l~rii pe sârm~ \n form~ de cornet, [a sau coarne,

cu v~luri fluturânde.

Pe trup, peste c~ma[a din pânz~ fin~, brodat~ la

gât, se \mbr~cau cele dou~ straturi obi[nuite.

Rochia de dedesubt (cotte), pe corp, cu decolteu

rotund sau p~trat, bustul [nuruit în fa]~ [i mâneci

lungi strâmte, era acoperit~ de rochia de deasupra

(surcot) larg~, decoltat~ \n fa]~ [i \n spate \n unghi,

iar talia strâns~ foarte sus mic[ora bustul, lungind

picioarele. Prin croiala de bie, ]es~tura c~dea

\ntins~ pe bust, formând falduri crescânde pe

poale. În secolul al XIV-lea, rochia surcot avea

84

Calot~, p~l~rie peste scufie, glug~ chaperon, glug~ cu mo]ul turban, gluga îmbråcatå invers, turban din glug~, colac cu fular.

Jan van Eyck, B~rbatul cu inel, secolul al XV-lea,Sibiu, Muzeul Bruckenthal

Page 85: Arta stilcostum

uneori \n locul mânecilor r~scroieli adânci, pân~

mai jos de mijloc, numite de morali[ti „ferestrele

iadului“, l~sând s~ se vad~ cotte. Rochia avea, de

obicei, mâneci largi, eventual spintecate. Poala

prins~ \n brâu l~sa s~ se vad~ dublura [i rochia de

dedesubt, \n culori contrastante. Pentru c~l~torie

se \mbr~ca [i o pelerin~ larg~ cu tren~, uneori

tivit~ cu blan~, la fel cu celelalte ve[minte.

În picioare, pantofii erau ascu]i]i ca [i cei

b~rb~te[ti, iar accesoriile erau asem~n~toare

(punga, m~nu[ile), doar bijuteriile erau mai

numeroase [i mai delicate.

EEVVOOLLUU¥¥IIAA CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Costumul gotic a atins punctul culminant \n

ultima sa etap~ din secolul al XV-lea când arta

[i moda burgunde, create pe gustul aristocra]iei

cavalere[ti, alc~tuiau o ambian]~ ireal~, de

evaziune \ntr-o lume de basm. Siluetele

elegante erau exagerat de sub]iate, ajungând

filiforme, atitudinile unduioase, \n form~ de S,

amintind ornamentele ca flac~ra din arhitectura

goticului flamboaiant. Din jocul fanteziei

ap~reau coafe \n form~ de fluture, mâneci

\naripate, trene \n coad~ de p~un, bijuterii

emailate \n nuan]ele florilor. În compozi]ia

costumelor se accentuau contrastele, \ntre

capul voluminos [i gâtul sub]ire, \ntre umerii la]i

masculini [i talia strâns~, \ntre poalele \nvoalte

[i pantofii \ngu[ti [i alungi]i.

În special \n domeniul p~l~riilor au ap~rut cele

mai mari extravagan]e, variind \ntre bonetele \n

form~ de inim~, din pliseuri, pene sau flori [i

cornetele lungi [i ascu]ite, cu v~luri, devenite

\nsemne ale zânelor din basmele medievale.

Tr~s~turile modei nobiliare burgunde erau

imitate [i adaptate modului de via]~ al

burgheziei \ndestulate din ora[ele ¥~rilor de Jos.

Croielile de mai sus, transpuse \n stofe groase, uni,

\n culori \ntunecate (verde, negru, albastru, ro[u),

l~rgite [i prelucrate spre a asigura comoditatea

mi[c~rilor, conturau siluete mai robuste, mai

apropiate de idealul de frumuse]e promovat de

italieni \n perioada de \nceput a Rena[terii.

Scen~ de dragoste, tapiserie din Arras, cca. 1430, Paris, Luvru

Pantof gotic, Londra, Victoria and Albert Museum

Page 86: Arta stilcostum

86

David Aubert, Nunta lui Renaut de Montauban cu Clarice,1462 - 1470, Paris, Bibliothèque de l’Arsenal

Page 87: Arta stilcostum

87

David Aubert, Maugis D’Aigremont luându-[i r~mas-bun de la Renaut [i de la regele [i regina din Acre,

1462 - 1470, Paris, Bibliothèque de l’Arsenal

Page 88: Arta stilcostum

Chiar [i costumul oamenilor din popor tindea

c~tre formele dominante ale goticului. Dac~

]~ranii lucrând la câmp erau \nf~]i[a]i \n

miniaturile timpului doar \n c~ma[~, \n zilele de

s~rb~toare purtau [i ei, ca [i micii me[te[ugari,

p~l~rii \nalte cu bor, jachete scurte, dar mai

groase, ciorapi-pantaloni, doar mai pu]in

strân[i, cu sabo]i sau cizme scurte. Femeile, cu

capul \mbrobodit, \mbr~cau de asemenea rochii

strânse pe talie, cu bustul [nuruit, dar cu

decolteul acoperit decent de c~ma[a de pânz~ [i

cu [or] \n fa]~. Semnal~m persisten]a \n unele

costume populare din secolele XVIII – XX a unor

forme gotice, ca ni[te fosile. Amintirea coafelor

\nalte s-a p~strat \n bonetele ruse[ti din

Galich–Kostroma (secolul al XVIII-lea) sau \n cele

din Tambov (secolul al XIX-lea).

88

Ciorapi gotici, miniatur~, detaliu, secolul al XV-lea,Paris, Bibliothèque Nationale

Martin [i Gheorg, Sfântul Gheorghe, Cluj-Napoca

Schema lui Villard d’Honnecourt, Pourpoint, huque,hoppelande / tipare de ciorap, huque, pourpoint

(fa]~ [i mânec~)

Armur~ [i c~[ti, secolul al XV-lea

Page 89: Arta stilcostum

Petrus Christus, Portretul unei tinere, 1470, Berlin, Staatliche Museen

89

Page 90: Arta stilcostum

PPEE TTEERRIITTOORRIIUULL RROOMMÂÂNNIIEEIIStilul gotic din apusul Europei a p~truns mai cu

seam~ \n Transilvania, vizibil \n aspectul

catedralelor din ora[e (Sibiu, Cluj etc.), dar mai

ales \n originalele biserici \nt~rite s~se[ti. Unele

ecouri ale goticului au ajuns [i \n Moldova,

contopite \n stilul bisericilor ridicate \n vremea lui

ßtefan cel Mare.

În secolul al XlV-lea [i al XV-lea – \n epoca

elegan]ei cavalere[ti – [i la noi domnitorii [i

boierii, mai ales cei din Transilvania, dar [i din

¥ara Româneasc~ [i Moldova, ap~reau \n haine

de mod~ gotic~, cu jachete scurte strânse pe

trup, ciorapi-pantalon, sub]iind picioarele, [i

pantofi ascu]i]i. La Curtea de Arge[, domnitorul

¥~rii Române[ti, Basarab I e pictat \n Biserica Sf.

Nicolae Domnesc \mbr~cat dup~ moda gotic~,

având mânecile [i ciorapii-pantaloni colora]i

asimetric, ro[u [i verde. În mormântul lui s-a

g~sit paftaua din aur ilustrând legenda reginei-

leb~d~, care provine din atelierul sculptorilor

Martin [i Georg din Cluj, autorii statuii Sf.

Gheorghe aflat~ la Praga (o replic~ la Cluj).

Vestigii ale costumului gotic s-au p~strat \n

portul popular al P~durencelor din Mun]ii

Apuseni. Dup~ cum a observat Tancred

B~n~]eanu „ceapsa“ lor e o reducere a

cornetului cu v~luri la o bonet~ mic~ din stof~,

de care este prins un [tergar alb din pânz~

groas~, care atârn~ pe spate [i peste care,

pentru ca prin greutatea lui s~ nu trag~ în jos

ceapsa, este \mbr~cat pieptarul.

De castelanele de odiniaoar~ amintesc [i

lan]urile cu zeci de chei ale înc~perilor palatelor

ca [i inelele (acum nu din aur ci turnate în metal

ieftin), atârnate la brâu de ]~r~nci.

90

Castelul Huniadi din Hunedoara, secolul XIII - XV

Martin [i Georg, Pafta, secolul al XIV-lea, Curtea deArge[, biserica Sf. Nicolae Domnesc,Muzeul Na]ional de Istorie Bucure[ti

Mircea cel B~trân (1398-1418), fresc~, secolul al XVI-lea, Biserica Episcopal~ din Curtea de Arge[,Muzeul Na]ional de Art~ Bucure[ti

Page 91: Arta stilcostum

Platou ceramic, Iran, secolele XII - XIII, Paris, Luvru

Costum arab, musulman, secolul al XX-lea

Costum arab: siluet~, tiparul burnusului, burnus drapat,/haic îmbr~cat [i draparea pe tiparul lui, broboad~ [i

turban / aba, tipar de aba, tobe

COSTUMULPOPOARELOR ISLAMICE

Arabescuri cioplite øi brodate

CCOOSSTTUUMMUULL IIMMPPEERRIIUULLUUII AARRAABB

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Religia musulman~,

constituit~ din secolul al VII-lea, când a tr~it

profetul Mahomed \n Arabia, s-a extins \n

Imperiul arab, cuprinzând Orientul Apropiat [i

Mijlociu, nordul Africii [i, temporar, Spania [i

Sicilia. De la faza de cucerire [i expansiune,

lumea arab~ musulman~ a trecut la cea a cre~rii

unei civiliza]ii [i culturi originale, ajungând \nc~

din secolul al IX-lea la remarcabile realiz~ri.

Triburilor nomade, r~zboinice, din Peninsula

Arabic~, li s-au al~turat popoare cu veche

tradi]ie, care au \mbog~]it civiliza]ia [i arta

musulman~.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Prelucrând modele bizantine,

persane, indiene etc., arta islamic~ a reflectat

atât unitatea de ansamblu, cât [i

particularit~]ile regionale ale imperiului arab.

Izvorât~ din crea]ia popular~ a p~storilor

nomazi – de la ulcica de lut sm~l]uit [i covorul

de lân~ colorat~ – arta musulman~, slujind \n

moschei credin]ei mahomedane, a creat un

decor feeric \n palatele califilor. Împodobite cu

arcuri \n potcoav~, \n arc frânt sau acolad~, cu

colonete [i stalactite, cl~dirile erau acoperite cu

arabescuri, \mpletind figuri geometrice sau

florale, cuprinzând [i scrierea arab~, \ntr-o

perpetu~ metamorfoz~ f~r~ \nceput [i f~r~

sfâr[it, putând fi prelungite la infinit ca [i

cântecul oriental.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uummaann~~ • Înfruntând c~lare

pe c~mil~ c~ldura torid~ [i usc~ciunea

de[ertului, dârjii lupt~tori arabi aveau o

\nf~]i[are aspr~ [i impun~toare, \nf~[ura]i \n

mantiile lor albe, largi, trase pe ochi. Odat~ cu

instaurarea califatelor, luxul cur]ilor orientale a

adus pe primul plan elegan]a, \mprumutând

senzualitatea indian~ \n conturarea rotunjimilor

trupului ca [i \n str~lucirea bijuteriilor.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Potrivit celor dou~ faze istorice amintite,

costumul a cunoscut mai \ntâi ]inuta adaptat~

func]ional vie]ii \n de[ert, ca apoi s~ transpun~

unele din formele acesteia \n ambian]a civilizat~

a ora[elor [i palatelor din imperiul arab.

CCOOSSTTUUMMUULL DDEEßßEERRTTUULLUUII AARRAABBIICC[i-a p~strat pân~ azi rostul de a izola de soarele

arz~tor prin multe straturi de ]es~turi, c~zând \n

falduri largi, aerate, acoperind tot corpul, pân~

la ochi.

SSccuullppttuurraall, silueta era amplificat~, dar inform~.

CCoolloorriissttiicc domina albul, ap~r~tor de c~ldur~. Doar

ve[mintele de dedesubt erau \nviorate de ro[u,

galben sau albastru-intens.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau \n primul rând lâna

(cea mai rea conduc~toare de c~ldur~) din p~r

de c~mil~, apoi pânza groas~.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Capul era acoperit de una sau mai multe calote

din fetru, peste care o mare basma

triunghiular~, tras~ pe frunte, era ]inut~ de un

91

Page 92: Arta stilcostum

[nur din p~r de c~mil~. Din r~sucirea ]es~turii \n

jurul capului a rezultat turbanul.

Pe trup, peste o c~ma[~ din lân~, o mantie

dreptunghiular~ (haic) din lân~, bumbac sau

m~tase era drapat~ asem~n~tor cu himationul

grecesc sau cu sari-ul indian.

Acela[i efect de drapaj era ob]inut prin

\nf~[urarea unei mari pelerine semicirculare

(burnus) cu glug~, ca [i pelerina roman~, [i

acoperind mai bine gâtul.

Dac~ aceste piese au r~mas legate de Peninsula

Arabic~ [i nordul Africii, alte ve[minte s-au

r~spândit pe tot \ntinsul imperiului arab, ca de

pild~ mantaua larg~ (aba) croit~ ca o c~ma[~

f~r~ mâneci, dar lat~ pân~ la \ncheietura

mâinii, purtat~ [i \n Siria, [i \n Persia (un bubu

deschis în fa]å).

O variant~ a acesteia se mai \ntâlne[te la tribul

musulman tuareg, din vestul Saharei: o mantie

(tobe) la fel de larg~, \nchis~ la gât, dar, \n

schimb, cu mâneci foarte largi, practic necusut~

pe laturi, alc~tuit~ din fâ[ii \nguste, ]esute din

bumbac, cusute laolalt~ vertical pentru corp,

orizontal pentru mâneci.

CCOOSSTTUUMMUULL CCAALLIIFFAATTEELLOORRIISSLLAAMMIICCEE

A contopit, ca [i arhitectura sau artele

decorative, tradi]iile popoarelor supuse. Dintre

acestea, de un deosebit prestigiu politic, cultural

[i artistic se bucurau persanii, a c~ror

vestimenta]ie a devenit preponderent~ \n lumea

islamic~ a evului mediu.

Din antichitate, persanii p~straser~ tunica [i

pantalonii c~l~re]ilor din step~, croite pe corp,

acoperite pentru ceremoniile curtene de

ve[mintele largi din m~t~suri orientale. Un nou

val de influen]~ asiatic~ a p~truns \n statele

islamice odat~ cu mongolii, a c~ror st~pânire se

\ntindea \n secolul al XIII-lea din Caucaz pân~ \n

China. În perioada corespunz~toare Rena[terii

europene, o deosebit~ splendoare au atins

costumele \n imperiile islamice ale Persiei

sefevide [i Indiei mogule, care au fost

cunoscute \n Europa \n secolele urm~toare prin

intermediul turcilor.

CCOOSSTTUUMMUULL IINNDDOO--PPEERRSSAANN al clasei

privilegiate corespundea mai pu]in modului de

via]~ activ al b~rbatului, r~zboinic, c~l~re],

decât celui al femeilor, \nchise \n haremuri,

tol~nite pe perne moi sau dansând cu mi[c~ri

unduioase.

Tipul preferat era m~runt [i gr~su], cu mâini [i

picioare mici, delicate.

SSccuullppttuurraall,, era subliniat~ gra]ia, prin talia strâns~

[i fusta evazat~, ca de dansatoare.

PPiiccttuurraall,, coloritul era bogat, \nm~nunchind atât

culori curate, complementare, cât [i nuan]e rare.

MMaatteerriiaalleellee erau de o mare diversitate, de la

]es~tura de lân~ de Ka[mir la m~tasea sub]ire [i

la v~luri transparente, diafane, toate brodate cu

fir de aur.

92

Sultan Ali, Pereche, miniatur~ persan~, 1513, Teheran,Biblioteca Gulistan

Costume persane din secolul al XVI-lea, caftan

Page 93: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, turbanul, principalul \nsemn islamic, era

drapat \n forme determinate de tradi]ia local~,

de obicei cu unghi \n frunte. Fa]a era \mpodobit~

de musta]a mic~, r~sucit~, uneori [i de barb~.

Pe trup, jacheta \nchis~ pe um~rul drept, dup~

sistem mongol, cu mâneci lungi strâmte [i

pantalonul lung, pe picior, alc~tuiau \mbr~-

c~mintea de baz~. Peste acestea, ve[mântul de

gal~ era un caftan (halat) str~veziu, lung pân~

la jum~tatea gambei, cu poale largi, plisate,

strâns \n talie cu cing~toare \nnodat~, cu capete

lungi, brodate.

Înc~l]~mintea pentru c~l~rie consta din cizme,

pentru interior din papuci f~r~ spate, toate cu

vârful \ntors \n sus.

Bijuterii bogate, lungi coliere de perle [i pietre

pre]ioase, br~]~ri peste cot [i la \ncheietura

mâinii sporeau str~lucirea costumelor integrate

\n ambian]a de lux fabulos a palatelor indiene

sau persane.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Fa]~ de str~ini, musulmanele se ascundeau cu

totul \nd~r~tul unor drapaje lungi [i largi, iar

]inuta cea mai elegant~ era destinat~ intimit~]ii.

Pe cap, v~luri u[oare acopereau p~rul,

dezvelind doar fa]a, puternic machiat~ cu

negru la ochi [i la sprâncene. În India, femeile

\[i \ng~lbeneau u[or pielea cu [ofran [i \[i

\nro[eau unghiile cu coloran]i vegetali.

Pe trup, bustul r~mânea descoperit sau era

acoperit de bluza scurt~ ([oli), l~sând vizibil

pântecele pân~ la pantalonul lung, strâns pe

picior.

Ve[mântul de gal~ era asem~n~tor celui

b~rb~tesc, caftanul str~veziu cu fust~ plisat~,

ceva mai lung~, la care se ad~uga un [or] lung

[i \ngust, brodat.

Papucii din picioare, ca [i bijuteriile bogate,

completau ]inuta.

Acest tip de costum a p~truns \n Europa

datorit~ expansiunii altei frac]iuni musulmane,

cea a Imperiului otoman, care [i-a \ntins

domina]ia din secolul al XIV-lea asupra unei

p~r]i \nsemnate a Peninsulei Balcanice, marcând

mai ales portul albanez [i grecesc – cu fustanel~

plisat~ peste pantalonii strân[i pe picior.

93

Moscheea Albastr~, 1609 - 1614, Istanbul Cupol~ pe pandantivi, moscheea ßehzade, secolul XVII, Istanbul

Costume turce[ti, siluet~, demnitar cu anteriu [i caftan, marinar, ienicerDansatoare, costum feminin [i b~rb~tesc din India mogul~, secolul al XVII-lea

Page 94: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL IIMMPPEERRIIUULLUUIIOOTTOOMMAANN

A avut cel mai mare r~sunet \n Europa mai cu

seam~ dup~ cucerirea Constantinopolului, din

1453. În ansamblul lumii islamice, turcii s-au

deosebit prin prelucrarea tradi]iilor bizantine

atât \n arhitectur~ – ca \n Moscheea Albastr~,

multiplicând motivul cupolei bisericii Sfânta

Sofia – , cât [i \n costum – \n preferin]a pentru

mantii lungi, drepte, dând o ]inut~ solemn~.

Costumele principale erau [i la turci cele

b~rb~te[ti, oglindind st~pânirea absolut~ a

b~rbatului asupra femeii, care tr~ia ascuns~ de

ochi str~ini.

IIddeeaalluurriillee ddee ffrruummuussee]]ee ce se desprind din efigiile

vremii sunt \n primul rând cel al \naltului

demnitar, matur, sedentar [i greoi, impun~tor

prin volumul mare pe care \l ocupa \n spa]iu, [i \n

al doilea rând cel al militarului, ducând o via]~

activ~ de mi[care fizic~. Ienicerii, \nfiin]a]i \n

secolul al XlV-lea, purtau pe cap un chipiu din

]es~tur~ alb~, tubular~, ]inut~ \n sus pe frunte de

o pan~ [i o lingur~ [i atârnând la spate pân~ la

umeri, \nt~rit~ cu un cerc metalic pentru a ocroti

ceafa de sabie. Pentru a se deplasa mai u[or,

solda]ii \[i prindeau \n brâu poalele hainei.

94

Costum feminin turcesc, secolul al XIX-lea,Muzeul Municipiului Bucure[ti

Costume turce[ti: feregea feminin~ cu tiparul ei, [alvaricu ilic [i entari, [alvari [i croiala lor

ßalvari feminini [i poturi b~rb~te[ti

Pereche în gr~din~, 1530, miniatur~ din Nurhan Atasoy,A garden for the sultan.

Page 95: Arta stilcostum

Suleymanname, Curteni în Topkapi Sarai,

miniatur~, 1558, din N. Atasoy, A garden for the sultan

Page 96: Arta stilcostum

Sandro Botticelli, Venus [i Marte, detaliu, cca. 1480, Londra, National Gallery

Page 97: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN EEPPOOCCAA RREENNAAßßTTEERRIIII

Page 98: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN IITTAALLIIAA SSEECCOOLLUULLUUII AALL XXVV--LLEEAA

Revenirea idealului antic

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Îmbog~]ite prin

comer] [i manufactur~, ora[ele-state italiene, ca

Floren]a, au devenit focare ale culturii umaniste,

burghezia liber~ [i puternic~ impunându-[i

gustul \n crearea noului stil artistic. Producând

m~t~suri [i catifele exportate \n toat~ Europa,

Italia a \nceput s~ concureze \n elegan]a

vestimentar~ moda burgund~, care se bucura de

cel mai mare prestigiu.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc •• Stilul ambiental al Rena[terii

timpurii a revenit la tradi]iile antropocentrice

ale antichit~]ii greco-romane, cu propor]ii \n

func]ie de cele umane, opunând verticalit~]ii

gotice dominantele orizontale [i reluând

frontoanele [i arcurile semicirculare pe coloane.

Frumuse]ea conceput~ ca armonie [i echilibru

era exprimat~ prin forme geometrice regulate,

stabile, vizibile atât \n arhitectur~, ca \n capela

Pazzi de Brunelleschi sau \n palatul Strozzi de

Benedetto da Maiano, sau \n mobilier, cât [i \n

sculptur~, ca \n Gattamelata de Donatello, sau

\n pictur~, ca \n frescele din biserica San

Francesco din Arezzo de Piero della Francesca.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uman~ era opus celui

gotic; pornind de la exemplul statuarei greco-

romane, se urm~rea exprimarea echilibrat~ a

for]ei fizice [i psihice. Vârsta preferat~ \n secolul

al XV-lea era \nc~ juvenil~, silueta sub]ire fiind

apropiat~ de cea burgund~, care-[i p~stra

ascendentul. Propor]iile trupului se reg~seau \n

coloanele gracile.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Costumul burgund era purtat, ca atare, \n prima

parte a secolului la cur]ile princiare, mai ales \n

nordul Italiei (prezent \n desenele lui Pisanello). El

a suferit transform~ri la Floren]a (vizibile \n

picturile lui Masaccio sau Fra Angelico) devenind

mai practic [i mai confortabil [i adaptându-se

complet viziunii italiene c~tre sfâr[itul secolului.

Clima mediteranean~, mai blând~, favoriza

reducerea num~rului [i a grosimii ve[mintelor.

SSccuullppttuurraall,, trupul ap~rea ceva mai masiv,

amplificat prin faldurile mantiilor drapate,

renun]ându-se treptat la col]urile ascu]ite.

ßi ccoolloorriissttiicc volumele erau mai lini[tite, prin petele

mari cromatice, uniforme, \n tonuri majore [i

luminoase – cire[iu, albastru-deschis etc.

MMaatteerriiaalleellee folosite, din produc]ia local~ de

98

Benedetto da Maiano, Palazzo Strozzi, 1489, Floren]a

Fra Angelico, Buna Vestire, secolul al XV-lea, M~n~stirea San Marco, Floren]a

Page 99: Arta stilcostum

m~t~suri florentine sau catifele vene]iene, erau

pline, cu motive regulate (de rodie \n re]ea).

Aportul arti[tilor era \nsemnat atât \n

\ntruparea vizibil~ a noului ideal uman, cât [i \n

proiectarea unor modele pentru ]es~turi sau

piese de \mbr~c~minte (Pisanello, Bellini etc.).

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap se purta fie calota simpl~, fie turbanul

gotic, dar cu margini netede, dar mai ales

p~l~ria cu bor mare, de diverse dimensiuni.

Pe trup, c~ma[a se vedea la gât, ca \n costumul

popular, iar tunica scurt~ era deseori mic~, de

diferite forme, ori ca o jachet~ \nchis~ \n fa]~, cu

guler ridicat, strâns~ \n talie [i cu poale cre]e, ori

de tip huque, numit~ aici giuberello.

Roba larg~ [i lung~ pân~ la p~mânt, cu mâneci

foarte largi, dând efect de drapaj antic, era

purtat~ de demnitari sau de magistra]ii \n vârst~.

În picioare, ciorapii-pantalon albi sau colora]i

conturau volumele, f~r~ s~ le sub]ieze (ca [i cei

negri din nord), iar pantofii aveau botul u[or l~]it.

¥~ranii [i or~[enii s~raci \mbr~cau ve[minte mai

simple, din stof~ groas~, cusute \n cas~.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, spre deosebire de obiceiul de peste Alpi

de a acoperi complet capul, \n Italia p~rul era

vizibil, pus \n valoare prin coafuri complicate, cu

cozi r~sucite, panglici, re]ele cu perle etc.

Inteligen]a [i cultura, noile calit~]i apreciate la

femei, cereau \n~l]area frun]ii prin epilare [i

pensare a sprâncenelor. Linia general~ a modei

era respectat~ prin degajarea gâtului sub]ire,

prelungit de decolteul ascu]it la spate.

Pe trup, c~ma[a era uneori vizibil~ la gât [i la

fentele mânecilor rochiei, care erau

demontabile, legate cu [ireturi de corsaj.

Deseori, cele dou~ straturi (gamurra sau cotta

dedesubt [i cioppa deasupra) se reduceau la o

99

Domenico Veneziano, Portret, 1465, Berlin, Staatliche Museen

Page 100: Arta stilcostum

100

Piero della Francesca, Legenda crucii, fragment, Reginadin Saaba [i suita ei, fresc~,

biserica San Francesco din Arezzo, 1459

Page 101: Arta stilcostum

singur~ rochie cu mâneci din alt material, u[or

de schimbat.

Pantofii urmau evolu]ia general~, c~tre vârfuri

mai pu]in ascu]ite.

Bijuteriile evoluau [i ele c~tre compozi]ii mai

ample, masive (mai ales \n medalioane

suspendate sau bro[e), fiind din ce \n ce mai

mult preferate perlele, a c~ror form~ sferic~

perfect regulat~ avea s~ devin~ idealul stilului

artistic al Rena[terii italiene mature.

Spre deosebire de elegantele so]ii ale

bancherilor sau ale marilor negustori, femeile

muncitorilor din ora[e se \mbr~cau asemenea

]~r~ncilor, cu rochia larg~, cu corsaj [nuruit

peste c~ma[~, basma [i [or].

În picturile lui Masaccio, Piero della Francesca

sau Andreea Mantegna se vede cum se

transform~ costumele burgunde, care sub]iau [i

alungeau trupul, conform idealului aristocratic

nordic, odat~ cu cristalizarea noului ideal de

frumuse]e uman~, mai democratic, de tip

clasic, din vremea Rena[terii timpurii.

Procesul se va încheia în secolul urm~tor, al

Rena[terii depline, odat~ cu conturarea eroilor

din sculptura [i pictura italiene create de

Michelangelo, Ti]ian etc.

Andreea Mantegna, Familia Gonzagua, Palatul ducal din Mantua, 1474

Page 102: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSTTIILLUULLRREENNAAßßTTEERRIIII IITTAALLIIEENNEE

DDIINN SSEECCOOLLUULL AALL XXVVII--LLEEAA

FIibre musculare în plus

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Or~[enimea liber~,

bogat~ care \mpinsese mai departe hotarele

lumii cunoscute, cutreierând cu \ndr~zneal~

oceanele pân~ pe coastele Indiei sau Americii sau

explorând universul [tiin]elor exacte, [i-a impus

\n secolul al XVl-lea concep]ia despre lume,

gusturile [i aspira]iile \n mare parte a Europei. În

art~, stilul creat \n Italia \n secolul precedent a

atins stadiul Rena[terii depline, mature.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc Deplina claritate a frescelor lui

Rafael, luminoase [i net conturate, mul]umeau

ra]iunea prin echilibrul [i armonia liniilor [i

culorilor. În crea]iile Rena[terii arta se \mpletea

cu [tiin]ele vremii: spa]iul era sugerat cu

ajutorul perspectivei geometrice, iar formele

corpului omenesc erau cunoscute datorit~

anatomiei artistice. Pasiunea pentru

matematic~ se \ntrupa \n geometria regulat~ a

construc]iilor (de exemplu Sfântul Petru din

Roma, de Bramante [i Michelangelo sau Villa

Rotonda, de Palladio) [i a mobilierului, ca [i \n

compozi]ia picturilor \nscrise \n cercuri [i

p~trate sau \n volumele piramidale ale

sculpturilor. Arti[tii c~utau \n armonia

propor]iilor umane corespondentul perfec]iunii

cosmice. Arta antic~ greco-roman~, care

ilustrase o concep]ie antropocentric~

asem~n~toare umanismului, era invocat~ ca un

argument de prestigiu [i luat~ drept model.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee era \ntrupat \n lucr~ri ca

David sau Moise de Michelangelo, sau Venus

de Ti]ian. Pictorii [i sculptorii puneau \n valoare

vitalitatea, vigoarea trupeasc~ [i for]a gândirii

creatoare, prin supradimensionarea siluetei

generale [i prin efectul de bloc masiv, dat \n

via]a zilnic~ de ve[mintele ample. Vârsta

preferat~ era cea adult~, a omului format,

realizat, plin de prestan]~ [i \ncredere \n sine, cu

mi[c~ri largi, lini[tite, nobile (grandezza).

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

În compara]ie cu moda aristocratic~ de tip

burgund sau spaniol, cea a Italiei Rena[terii

avea tr~s~turi democratice, dând comoditate [i

libertate \n mi[c~ri.

SSccuullppttuurraall,, costumul eviden]ia propor]iile [i

articula]iile fire[ti ale corpului, urm~rind

amplificarea prin haine bogate, drapate larg,

Michelangelo, Catedrala San Pietro,Roma, secolul al XVI-lea

Ti]ian, Pietro Aretino, 1545, Floren]a, Galeria Pitti Rafael Sanzio, Baldesar Castiglione,

1515, Paris, Luvru

Page 103: Arta stilcostum

Ti]ian, Amorul sacru [i amorul profan, 1515, Roma, Galeria Borghese

Parmigianino, Madona cu gâtul lung, 1535, Floren]a, Galeria Uffizi

revere late, \mbl~niri etc., sugerând fibrele

musculare \n plus repro[ate de anatomi[ti

statuilor michelangele[ti.

PPiiccttuurraall,, efectul de mas~ al volumelor era realizat

prin utilizarea unor stofe uni sau cu motive mari,

nefragmentate prin t~ieturi sau pliseuri.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau groase, catifele sau

m~t~suri pline.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul era tuns scurt, barba lat~,

accentuând masivitatea capului. Bereta plat~,

a[ezat~ orizontal, putea fi f~r~ bor sau cu bor

despicat, \ntors, ca [i aceea a lui Baldesar

Castiglione \n portretul pictat de Rafael.

Pe trup, ca un semn de relaxare a rela]iilor

sociale, c~ma[a se vedea la gât [i la man[ete,

\ncre]it~. Vesta era croit~ pe corp, decoltat~

mai ales p~trat, cu mâneci strâmte. Jacheta

(zimarra), de obicei scurt~ pân~ la jum~tatea

coapsei, cu revere late, \mbl~nite sau matlasate,

cu mâneci largi decorative sau cu fente, d~dea

siluetei o form~ general~ dreptunghiular~.

Mantaua lung~ pân~ la p~mânt, tivit~ cu blan~,

era rezervat~ \nv~]a]ilor sau b~trânilor;

pantalonii, l~rgu]i, erau lungi pân~ la genunchi.

În picioare, se \nc~l]au ciorapi gro[i [i pantofi

comozi, cu botul lat, decolta]i.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Unele piese (bereta, pantofii etc.) erau

masculine, dar \n ansamblu aspectul era foarte

feminin.

Pe cap, p~rul bogat, l~sat pe umeri, uneori ]inut

\n plas~, accentuând masivitatea siluetei [i

mascând gâtul, era decolorat blond-vene]ian,

ro[cat. Turbanul accentua sfericitatea capului.

Bereta cu medalii [i perle putea fi purtat~

orizontal sau aplecat~ pe spate, \ncadrând

fa]a ca o aureol~.

Pe trup, c~ma[a \ncre]it~ se vedea la decolteul

oval sau p~trat, ca [i la umeri, sau prin fentele

mânecilor. Rochia era t~iat~ \n talie la loc

normal, cu corsajul pe corp, [nuruit.

103

Page 104: Arta stilcostum

De obicei redus~ la un singur strat, sugera dou~

straturi prin mânecile demontabile, din

materiale [i \n culori contrastante, prinse la

umeri cu [iret [i având uneori crevase. Fusta

larg~ era \ncre]it~ f~r~ pliuri, sus]inut~ de

pantaloni bufan]i lungi pân~ la genunchi.

În picioare se purtau pantofi cu talp~ groas~,

pentru a evita noroiul (\n locul galen]ilor) [i

pentru a contribui la supradimensionarea

staturii. Costumul era \mpodobit cu bijuterii

mari, grele, masive, de forme regulate, mai ales

[iraguri de perle, [i completat cu accesorii ca

blana liber~ la gât, m~nu[ile, evantaiul de pene

[i batista, pe atunci o noutate. Masca, având un

buton ]inut \ntre din]i, ap~ra de razele soarelui

[i de priviri indiscrete.

104

Paolo Veronese, Vila Barbaro, fresc~, 1561, Maser, Treviso

Fotoliu, Italia, secolul al XVI-lea

Costume masculine [i feminine din Rena[terea deplin~, secolul al XVI-lea

Page 105: Arta stilcostum

Albrecht Dürer, Autoportret,1498, Madrid, Prado

Crevase: Lucas Cranach cel B~trân, Henric cel Pios [iso]ia sa, 1514, Dresda, Staatliche Gemäldegalerie

CCOOSSTTUUMMUULL GGEERRMMAANN ÎÎNN VVRREEMMEEAA RREEFFOORRMMEEII

Ferestruici øi crevase

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În centrul Europei,

lupta \mpotriva orânduirii feudale s-a manifestat

atât pe plan ideologic, \n Reforma ini]iat~ de

Luther, cât [i prin violente antagonisme de clas~,

manifestate \n conflicte armate, ca r~zboiul

]~r~nesc german (1525).

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • În majoritatea provinciilor

Imperiului german, f~râmi]at \n zeci de st~tule]e

feudale, persista stilul gotic adaptat necesit~]ilor

vie]ii or~[ene[ti, doar \n pu]ine centre, ca

Nürenberg sau Augsburg, p~trunzând influen]e

ale Rena[terii italiene. Decorul pitoresc,

asimetric, cu multe detalii, al goticului tardiv

alc~tuia fundalul firesc al costumului.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uummaann~~ •• Spre deosebire de

idealul italian, bazat pe echilibrul armonios al

propor]iilor, dup~ model antic, sugerând for]a

st~pânit~ prin compozi]ii statice, idealul german

apar]inea \nc~ viziunii gotice asupra frumuse]ii,

\n]eleas~ ca expresivitate maxim~, ob]inut~ prin

exager~ri ale formelor, dispropor]ii sau striden]e

coloristice, ca \n pictura lui Grünewald.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Puternicele deosebiri sociale au determinat [i

mari contraste \ntre costumele curtene, bogate

[i preten]ioase, [i cele ale burgheziei

protestante, de o voit~ sobrietate. Costumele

nobililor constituiau o adaptare a modelelor

italiene la viziunea gotic~, exprimat~ prin

agita]ia formelor, \mbuc~t~]ite prin dungi sau

aplica]ii, prin asimetria decorului [i a coloritului

(ciorapi de culori diferite pentru fiecare picior).

Page 106: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

O categorie special~ a constituit-o

vestimenta]ia armatelor de mercenari imperiali,

a a[a-numi]ilor „Landesknechte“. Se pare c~

lor li s-a datorat lansarea unei mode cu larg

r~sunet \n secolele XVI – XVII, cea a

„crevaselor“ (fente sau cr~p~turi). Pornind de la

cr~parea accidental~, din pricina mânuirii

armelor, a hainelor strâmte de tip gotic

cavaleresc, capturate de elve]ieni de la

burgunzi \n 1476, osta[ii imperiali au trecut la

despicarea sistematic~ a ve[mintelor, mai ales

la \ncheieturi. Dând libertate mi[c~rilor, se

realiza totodat~ [i o ornamentare prin

contrastul de culoare dintre stofa t~iat~ [i

c~ma[a sau dublura de dedesubt. Efectul se

\nscria \n viziunea gotic~ prin vibra]ia

suprafe]elor, fragmentate atât ca form~, cât [i

cromatic, cu o fantezie specific german~.

Solda]ii [i-au scandalizat contemporanii prin

exager~rile lor, spintecându-[i pân~ [i beretele

[i pantofii; \mp~ratul Maximilian le-a dat \ns~

\ncuviin]area, oficializat~ \n 1530. Moda s-a

r~spândit, ajungându-se s~ se produc~ metraje

cu fente \n ]es~tur~ sau arse cu fierul ro[u.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Burghezia protestant~ exterioriza virtu]ile morale

printr-o costuma]ie sobr~, cu croial~ simpl~, din

stof~ neagr~ [i lenjerie alb~.

Silueta sinuoas~ a doamnelor nobile continua

linia supl~ din stilul gotic curtean, trupul

dobândind \ns~ o nou~ robuste]e, specific~

Rena[terii, ca \n portretele lui Cranach.

Aristocra]ia arbora ostentativ podoabe grele de aur,

lan]uri groase [i o mul]ime de inele.

Femeia ideal~ era gospodina, mam~ de familie,

având ca atribute vestimentare caracteristice

boneta \n form~ de scufi]~ (Haube), strângând

p~rul, decolteul decent acoperit cu un guler-

pelerin~ (Goller sau Koller), [or]ul indicând

activitatea menajer~. La brâu atârnau cheile

c~m~rii [i un cu]it \n teac~.

CCoossttuummuull ]]~~rr~~nneesscc •• Mai departe de centrele

modei [i mai s~rac~, ]~r~nimea a p~strat o vreme

mai \ndelungat~ formele [i croielile deceniilor

trecute: hainele scurte pe corp [i ciorapii-pantofi-

pantaloni, ca [i rochiile cu corsaj [nuruit, dup~

cum se vede din desenele [i picturile lui Dürer [i

Cranach. Vechea opinc~ (\nalt~ pân~ la glezne,

cu noji]e legate pe picior) ajunsese, de altfel,

simbolul luptei pentru libertate a ]~ranilor.

În aceast~ epoc~ de r~sturn~ri ale valorilor

statornicite, nici vechile legi costumare nu mai

erau respectate ca alt~dat~. În timpul r~zboiului

]~r~nesc german, r~scula]ii din Langensalza au

pretins dreptul de a purta mantale ro[ii, la fel cu

cavalerii sau \nv~]a]ii. Ajungând la sate, unele

piese vestimentare din Rena[tere, ca gulerul

\ncre]it, s-au p~strat \n multe costume populare

germane, italiene, franceze etc.

106

Tobias Stimmer, Jakob Schwytzer cu so]ia sa Elsbeth, 1564, Basel Kunst Museum

Landesknechte, armur~, costum masculin [i feminin cudungi [i crevase, beret~, mânec~, pantof

Page 107: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL SSPPAANNIIOOLL ÎÎNNVVRREEMMEEAA

CCOONNTTRRAARREEFFOORRMMEEII

Palatul mænæstire øi corsetul de fier

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Marele prestigiu

politic al Imperiului spaniol – cuprinzând sub

Carol Quintul Germania, Belgia [i Olanda de azi,

sudul Italiei, ca [i coastele Americii descoperite de

Columb – a impus lumii un ideal de frumuse]e

opus celui al Rena[terii italiene. R~mas~ profund

medieval~, Spania era sediul reac]iunii feudale

catolice \mpotriva culturii umaniste, ini]iind

mi[carea Contrareformei, propagat~ de c~lug~rii

iezui]i [i ap~rat~ de inchizi]ie.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc •• Într-o prim~ etap~, catolicii,

critica]i de reformi[tii-protestan]i pentru luxul

[i fastul lor, au afi[at o sever~ austeritate.

Supunerea \n fa]a autorit~]ii reunite a

regalit~]ii [i Bisericii era sugerat~ de ansamblul

de arhitectur~ al Escorialului, palat-m~n~stire [i

mormânt al regilor Spaniei, cu ziduri de cetate,

dar ad~postind comori de art~.

În \ntreg cadrul vie]ii se \mbina \ndemnul c~tre

ascetism – \n formele simple, plate [i rigide ale

\nc~perilor [i mobilierului, ca [i ale costumului

– cu nevoia de impresionare a vulgului, prin

etalarea bog~]iei, prin \mpodobirea fa]adelor

bisericilor [i palatelor, statuilor, armurilor [i

armelor ca bijuterii de aur [i argint.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uummaann~~ se opunea celui

renascentist prin pre]uirea sufletului [i dispre]ul

pentru trup, mascat de costum, abstractizat prin

geometrizare. În portretul Cavalerului cu mâna

pe piept de El Greco, aten]ia este concentrat~

asupra ochilor, umbri]i, cu privirea arz~toare, ca

odinioar~ \n arta bizantin~. Aceste manifest~ri

artistice au fost \ncadrate \n curentul manierist

din secolul al XVI-lea.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Menit s~ fac~ vizibile deosebirile de rang social,

costumul de curte spaniol continua de fapt

tradi]ia modei cavalere[ti burgunde, plin~

de fast, dar \ntr-o atmosfer~ de severitate

[i gravitate.

Costumul era conceput ca o carapace, aproape la fel

ca o armur~, cuprinzând chiar pl~ci, sârme [i fire

metalice [i determinând o ]inut~ solemn~, inflexibil~.

SSccuullppttuurraall,, trupul era stilizat \n forme

geometrice plate, \ndeosebi triunghiulare.

J.de Toledo [i J.de Herrera, Palatul Escorial, secolul al XVI-lea, Spania

Vargueño (Cabinet cu plac~ de scris), secolul al XVI-lea,Madrid, Muzeul Arheologic

F. de Llano, Infanta Isabela Clara Eugenie, 1584, Madrid, Prado

Siluet~ [i rochii, / corset metalic [i jupon cu sârme, / guler, toc~, umeri

Page 108: Arta stilcostum

PPiiccttuurraall,, gama cromatic~ era redus~ la lumin~ [i

umbr~: alb, negru, aur.

MMaatteerriiaalleellee folosite contribuiau la sugestia de

dematerializare, m~t~surile lucioase r~sfrân-

gând lumina, ca [i firele de aur [i pietrele

pre]ioase ale podoabelor cusute pe ve[minte.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, bereta era \n~l]at~, devenind toc~, din

catifea cu pana[, sau p~l~rie din m~tase cu bor

\ngust. Figura era modelat~ c~tre triunghi prin

barba tuns~ ascu]it, cioc, completat~ cu must~]i

mici [i p~rul scurt (impus [i de gulerul montant).

Pe trup, c~ma[a nu era vizibil~, gulerul [i

man[etele fiind apretate [i plisate \n forma unor

talere rotunde, rigide, uneori sus]inute cu

sârme. Vesta strâmt~, \nchis~ pân~ la b~rbie,

avea o form~ triunghiular~, dat~ de umerii

corecta]i prin suluri aparente [i de talia \n unghi.

V~tuit~, ajungea aproape la fel de rigid~ ca o

armur~, de unde [i denumirea de „burt~ de

gânsac“; mânecile lungi, strâmte erau uneori

acoperite cu altele despicate. Capa avea forma de

pelerin~ scurt~, din m~tase.

Pantalonii, pân~ deasupra genunchilor, erau

bufan]i, a[a cum s-au p~strat \n costumul popular

olandez. Fiind sus]inu]i de perne cu p~r de cal,

m~tasea de deasupra putea s~ aib~ cr~p~turi sau

s~ fie dispus~ \n benzi sau panglici. Tot de la

armur~ pare s~ fi provenit [i punga suspensor,

v~tuit~, \nlocuit~ curând de unghiul prelungit al

„bur]ii de gânsac“.

În picioare, ciorapii lungi, mai ales negri, sub]iau.

Confec]iona]i de la jum~tatea secolului din tricot

de m~tase, erau piese de lux. Pantofii ascu]i]i erau

ca [i cizmele pentru c~l~rie din piele de Cordoba.

Pumnalul prins la cing~toare era arm~ [i podoab~.

CCOOSSTTUUMMUULL MMIILLIITTAARR

Armura devenind inutil~ prin perfec]ionarea

armelor de foc (ca tunul [i archebuza sau pu[ca

cu amnar), se mai foloseau doar unele piese

metalice ca pieptarul sau coiful \n form~ de

p~l~rie rotund~ (cabasset) sau cu creast~ [i bor

\n nacel~ (morion). Armurile mercenarilor erau

\nnegrite (arse cu ulei de in), ca s~ nu mai

trebuiasc~ s~ fie lustruite. Pentru osta[ii de rând

haina v~tuit~ era singura pav~z~.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Trupul era, de asemenea, stilizat \n forme

geometrice rigide (ca format din dou~

triunghiuri), ve[mintele ascunzând p~rul,

pieptul, [oldurile [i [tergând orice feminitate.

Pe cap, p~rul era strâns [i ridicat, acoperit cu

toc~ mic~. Pe trup, corsajul era drept, rigid,

având în fa]~ o scânduric~ din lemn, filde[,

sidef sau argint (rareori un corset metalic)

turtind pieptul. C~ma[a nu se vedea, decolteul

nefiind permis, iar gulerul [i man[etele erau

apretate [i plisate. Rochia avea corsajul strâmt,

\nchis pân~ la gât, cu talia \n unghi, umerii

v~tui]i, corecta]i de suluri. Fusta era sus]inut~ la

\nceput de un jupon de pânz~ tare, cu p~r de cal,

apoi de cercuri de lemn din vergele (verdugo)

sau din metal. În afara cur]ii, acestea erau

\nlocuite de un sul v~tuit, \nnodat \n fa]~.

Mantoul larg, f~r~ talie, avea mâneci scurte,

bufante sau lungi [i despicate.

Picioarele nu era permis s~ fie v~zute. Când

doamna se a[eza, le ascundea \ntr-o cut~

orizontal~, ca un buzunar prev~zut \n dublura

fustei.

Bijuteriile erau fixate pe rochie, ca nasturi,

colane etc., \n degete se purtau inele mari peste

m~nu[i, iar batista era de dantel~.

108

El Greco, Cavalerul cu mâna pe piept, 1580, Madrid, Prado

Siluet~, armur~, costum de curte, burt~ de gânsac,tiparul corsajului [i al pelerinei, toc~, p~l~rie, pantof, guler

Page 109: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL DDIINN ¥¥ÅÅRRIILLEE DDEE JJOOSS,,

ÎÎNN SSEECCOOLLUULL AALL XXVVII--LLEEAA

Dansul flærænesc

St~pânite politic de \ntinsul Imperiu spaniol,

„pe care soarele nu apunea niciodat~“,

fervent catolic, ¥~rile de Jos, restrânse ca

\ntindere [i popula]ie, aveau o or~[enime

harnic~ [i bogat~, mai ales protestant~.

Tablourile lui Pieter Bruegel cel B~trân redau

crâncena opozi]ie dintre st~pânitori [i supu[i,

surprinzând primele semne ale conflictului

care avea s~ izbucneasc~. Dar comunic~ [i

mesajul de speran]~ [i \mb~rb~tare al

artistului, \ndemnul s~u de a tr~i via]a cu

bucurie. ¥~ranii [i or~[enii, mul]i [i m~run]i,

care populeaz~ tablourile sale, sunt

prezenta]i realist, neidealiza]i, dar plini de

vitalitate. E uimitoare precizia cu care Bruegel

\nf~]i[eaz~ ve[mintele, indicând cus~turile [i

materialele ca un profesionist \n ale

croitoriei. Spre deosebire de aristocra]ii

spanioli cu siluete sobre, la fel de rigide \n

armur~ ca [i \n costumul civil, neerlandezii,

cu trupuri zdravene, se mi[cau liber \n haine

comode, \n culori vii.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC subliniaz~ [i el

func]ionalitatea, prin adaptarea [i prelucrarea

tradi]iilor gotice locale, potrivite noilor mode

ale Rena[terii.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN prezint~ varia]ii pe tema

gospodinei burgheze, cu coaf~, c~ma[~ [i [or]

din pânz~ alb~ scrobit~.

109

Bonete din picturile lui Bruegel

Pieter Bruegel cel B~trân, Dans sub spânzur~toare,1568, Darmstadt, Hessisches Landesmuseum

Page 110: Arta stilcostum

Pieter Bruegel cel B~trân, Dans la nunt~, afar~, detaliu, 1566, Detroit, Institute of Art.

Page 111: Arta stilcostum

Pieter Bruegel cel B~trân, Dans ]~r~nesc,1568, Viena, Kunsthistorisches Museum

111

Page 112: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL FFRRAANNCCEEZZ ÎÎNN VVRREEMMEEAA RREENNAAßßTTEERRIIII

Fafla în formæ de inimæ

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În Fran]a, devastat~

\n secolul al XV-lea de R~zboiul de 100 de ani,

Rena[terea a ap~rut ca un fenomen mai tardiv,

\n secolul al XVI-lea, folosind experien]a Italiei,

cunoscut~ direct prin campaniile militare din

peninsul~, iar produc]ia artistic~ s-a concentrat

\n jurul cur]ii regale.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • În statul francez, \n care

regalitatea \[i continua opera de centralizare,

s-au construit \ndeosebi palate (castelele de pe

râul Loara, palatele de la Fontainebleau [i

Luvru), \n care tradi]ia artei medievale na]ionale

franceze s-a \mbinat cu unele sugestii italiene

antichizante. În compara]ie cu stilul Rena[terii

italiene, cel francez se deosebea printr-o

\mpodobire mai bogat~, cerut~ de via]a de la

curte, cu sculpturi figurative, reliefuri m~runte

ca o dantel~ pe fa]ade ca [i pe mobilier,

ceramic~ etc., corespunzând \nc~ gustului gotic

de ornamentare vibrat~ a suprafe]elor.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee era cel al Rena[terii

italiene, cunoscut \n nordul Alpilor prin lucr~rile

arti[tilor manieri[ti, grefat pe cel tradi]ional,

gotic. Nudurile din picturile [i sculpturile [colii

de la Fontainebleau puneau \n valoare nu

robuste]ea, ci elegan]a [i gra]ia, prin alungirea

trupului [i sub]ierea \ncheieturilor (Diana,

atribuit~ lui Jean Goujon, nimfele pictate de

François Clouet).

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Costuma]ia cur]ii franceze tr~da oscila]ia acesteia

\ntre reprezentarea rangurilor \nalte prin

costumul de tip spaniol aristocratic [i exprimarea

liber~ a vitalit~]ii sugerat~ de moda italian~ a

Rena[terii. Crusta rece a m~t~surilor [i

podoabelor de pre] l~sa s~ se vad~ totu[i ceva din

trupul viu – gâtul [i decolteul, iar mersul femeilor

era mai degajat, f~r~ a ascunde pantofii.

SSccuullppttuurraall,, trupul era modelat ca [i \n Italia, \n

volume largi, regulate, cu contur rotunjit,

gra]ios, dar cu suprafe]e mai rigide, sus]inute,

la fel ca \n Spania, de corset [i de sârme.

PPiiccttuurraall,, costumele erau ceva mai colorate decât \n

Spania, cu tonuri deschise, de floare.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau de obicei m~t~suri [i

catifele italiene.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Erau evitate exager~rile spaniole, pantalonii

nu erau sus]inu]i pe perne, ci erau sau foarte

scur]i sau lungi pân~ la genunchi [i strâm]i

pe picior.

Castelul Chambord, secolul al XVI-lea,Valea Loarei, Fran]a

Mobil~ francez~, secolul al XVI-lea, Paris, Luvru Jean Clouet, Regele Carol al IX-lea, 1565, Paris, Luvru

Page 113: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Fa]a femeilor avea form~ de inim~, conturat~

de rulourile p~rului \mbinate \n unghi pe frunte

sau de scufia mulat~ \n acela[i chip. Mi[carea

era reluat~ de gulerul \nalt, apretat, ridicat la

spate \n jurul decolteului, [i apoi de fusta

sus]inut~ pe [olduri de un cerc de sârm~ \n

form~ de roat~.

Jean Clouet, Regele Francisc I, cca. 1528, Paris, Luvru

Corneille de Lyon, Gabrielle de Rochechouart, cca. 1574, Muzeul Condé, Chantilly

Costume franceze din secolul al XVI-lea

Page 114: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN AANNGGLLIIAA SSEECCOOLLUULLUUII AALL XXVVII--LLEEAA

Broderii elisabetane

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Prosper~ [i puternic~,

Anglia s-a impus pe plan politic mai ales c~tre

sfâr[itul secolului, \n vremea reginei Elisabeta l-a,

prin victoriile asupra Spaniei, str~lucind [i \n

domeniul literar prin opera lui Shakespeare.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Relativ izolat~ de continent,

Anglia [i-a manifestat spiritul practic, primind

pu]ine sugestii str~ine pentru realizarea

l~ca[urilor de cult anglicane, a castelelor

nobiliare sau a locuin]elor or~[ene[ti. Pornind

de la miniaturile manuscriselor, s-au dezvoltat

atât portretul – cu Holbein, Hilliard –, cât [i

broderia, alc~tuind principala podoab~ a

interioarelor [i a costumelor.

IIddeeaalluull uummaann,, \ntrupat de reprezentan]ii unei

regalit~]i autoritare, ca Henric al VIII-lea sau

Elisabeta I-a, purta pecetea unor caractere

dârze [i reci, distan]area social~ fiind subliniat~

prin ve[mintele-bijuterii. Acceptând moda

european~ \n forma ei curtean~, dar laic~, a

interpret~rii franceze, aristocra]ia englez~

punea mai pu]in pre] pe armonia formelor,

ajungând la dispropor]ii [i supradimension~ri.

În costumul masculin pantalonii erau atât de

bufan]i, \ncât au trebuit l~rgite fotoliile \n

Parlament, iar \n costumul feminin gulerul de

dantel~ scrobit~ era enorm, ca [i fusta pe

schelet \n form~ de roat~. Talia, \n unghi, era

alungit~ nefiresc, f~când s~ par~ picioarele

scurte. În cazul portretelor reginei Elisabeta acest

efect ar putea fi dat de pozi]ia ei, de fapt a[ezat~

pe un scaun \nalt, disimulat sub fust~, dar

114

N. Hilliard, Portret, miniatur~, 1572, Londra, Victoria and Albert Museum

Armura ducelui de Cumberland, Greenwich, cca.1590, N. Y. Muzeul Metropolitan

H. Eworth dup~ H. Holbein cel Tân~r, Regele Henric al VIII-lea,

1539, Devonshire, col. Chatsworth

Robert Smythson, Wollaton, secolul al XVI-lea, Anglia

Page 115: Arta stilcostum

N. Hilliard, Tân~rul între trandafiri, miniatur~, 1588, Londra, Victoria and Albert Museum

Anonim, Regina Elisabeta I, secolul al XVI-lea, Hardwich Hall, Derbyshire

p~rând \n picioare, pentru a-i obliga pe curteni s~

nu ia loc [i s~ scurteze audien]ele.

În locul catifelelor [i m~t~surilor italiene sau

spaniole, cu motive ]esute, \n Anglia se foloseau

pentru rochii, haine, bonete sau m~nu[i broderii

de mân~ cu motive figurative inspirate din

miniaturile de manuscrise, cu flori, p~s~ri, gâze [i

alte viet~]i, pres~rate f~r~ simetrie sau repeti]ie,

cu varietatea [i pitorescul ornamentelor gotice.

Un rol \nsemnat \l jucau [i \nsemnele heraldice

purtate ca bijuterii, de la ordinul Jartierei (\n

colan [i la picior) la \nsemnele diferitelor

confrerii, brodate pe mânec~ sub um~r.

115

Page 116: Arta stilcostum

Broderii [i bijuterii. Anonim, Regina Elisabeta I, secolul al XVI-lea, Hardwich Hall, Derbyshire

Page 117: Arta stilcostum

Flori în pår [i dantele: N. Hilliard, Sir Walter Raleigh,

1616, Londra, Victoria and Albert Museum

Page 118: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL RROOMMÂÂNNEESSCCÎÎNN SSEECCOOLLEELLEE XXVV--XXVVll

Caftanele ctitorilor

¥~rile Române rezistau presiunii turcilor datorit~

vitejiei unor domnitori ca ßtefan cel Mare [i

Vlad ¥epe[.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc se \mbog~]ea cu monumente

str~lucite, ca bisericile moldovene cl~dite dup~

victorii de ßtefan cel Mare [i \mpodobite de Petru

Rare[ cu picturi exterioare, pe când \n Muntenia,

Neagoe Basarab supraveghea ridicarea de c~tre

Me[terul Manole a bisericii m~n~stirii Curtea de

Arge[, sculptat~ ca o dantel~ \n piatr~.

IIddeeaalluull uummaann care se desprinde din

documentele iconografice, [i \n primul rând din

portretele votive, pare a avea drept calit~]i

principale echilibrul \ntregii fiin]e [i demnitatea.

Me[terii picturilor murale, ai miniaturilor [i

broderiilor care p~streaz~ efigiile celor din

trecut, le-au dat staturi nu prea \nalte [i le-au

cuprins chipurile \n contururi rotunjite,

\nf~]i[ându-i \n atitudini calme [i re]inute.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Pentru ceremonii, domnitorii [i boierii \mbr~cau

tradi]ionala mantie bizantin~, \n restul timpului

costume europene, iar \n lupte armuri, pe când

]~ranii \[i p~strau portul.

Costuma]ia curtean~ era lipsit~ de ostenta]ie

chiar \n aspectele ei cele mai luxoase, f~r~

supradimension~rile pe vertical~ urm~rite de

aristocra]ia apusean~ (prin alungirea exagerat~ a

bonetelor, trenelor sau vârfurilor de la pantofi) [i

f~r~ amplific~rile de volume realizate prin v~tuiri

sau suprapuneri de straturi (ca \n costumul

turcesc, cu turban [i [alvari baloniformi).

SSccuullppttuurraall,, ve[mintele se a[terneau pe trup

\n suprafe]e netede, lini[tite, respectând

propor]iile fire[ti [i \nv~luind decent formele.

PPiiccttuurraall,, acordurile cromatice erau restrânse la

câteva culori, de obicei calde, evitând

striden]ele. Compozi]ia era bazat~ pe un ritm

regulat, decorul alternând cu pauze, f~r~

oroarea de vid oriental~.

MMaatteerriiaalleellee pentru ve[mintele de curte erau

m~t~suri [i catifele scumpe italiene sau turce[ti,

ca [i stofe flamande, germane, cehe, bl~nuri

moscovite, turce[ti sau ungure[ti aduse de

negustorii genovezi, lioveni, sibieni sau

bra[oveni, pe când poporul de rând \[i

producea \n cas~ pânzeturile sau stofele

necesare. În croial~, structura era eviden]iat~ \n

toate cazurile, cus~turile fiind subliniate prin

tivuri sau broderii.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Costumul de \ncoronare era solemn, rigid [i

somptuos. În via]a zilnic~ se impunea concep]ia

burgheziei europene din epoca Rena[terii asupra

frumuse]ii, mai potrivit~ vie]ii practice, subliniind

vigoarea trupeasc~ prin haine largi, comode.

118

Jean Fouquet, Regele Carol al VII-lea cu p~l~rie coroan~, cca. 1444, Paris, Luvru

Alexandru cel Bun cu acela[i tip de p~l~rie coroan~, 1429, broderia epitrahilului de la Staraia Ladoga

Biserica mån~stirii Moldovi]a, secolul al XV-lea

Page 119: Arta stilcostum

La \nceputul secolului al XV-lea moda

burgund~ \[i mai p~stra prestigiul, dovad~

turbanele boierilor moldoveni reprezenta]i pe

ferec~tura raclei Sfântului Ioan cel Nou de la

Suceava, amintind pe cele din portretele lui

Van Eyck. La sfâr[itul secolului erau \mbr~cate

curent ve[minte \n stil italienesc, \ncepând cu

p~l~ria cu bor (cu care este reprezentat

Arnolfini). Domnitorul Moldovei, Alexandru

cel Bun (1400 - 1432), apare pe un epitrahil

(de la Staraia Ladoga) purtând pe cap o astfel

de p~l~rie, brodat~ cu coroan~, asem~n~toare

cu aceea a regelui Fran]ei, Carol al Vll-lea,

portretizat de Jean Fouquet \n 1444. ßtefan cel

Mare era \nf~]i[at \n miniatura evangheliarului

de la Humor \nve[mântat ca [i florentinii picta]i

de Uccello sau Mantegna, \mbr~cat \ntr-un

ansamblu din catifea vi[inie vene]ian~, cu haina

scurt~, de bie, f~r~ mâneci, larg r~scroit~ [i

bordisit~ cu blan~ alb~. Bundele portului

sucevean, tivite cu blan~, reiau croieli [i

ornamente din costumul italian al Rena[terii

timpurii. În lupte, comandan]ii purtau armuri,

pe când osta[ii erau ap~ra]i doar de c~m~[i de

zale sau pieptare de piele cu pl~ci metalice,

ceea ce le permitea mi[c~ri rapide. Armurile

comandan]ilor de o[ti erau cizelate ca bijuterii,

formate dup~ mod~, \n secolul al XV-lea sub]iri,

cu vârfuri ascu]ite la casc~ [i la pantofi, \n

secolul al XVl-lea cu pieptul mai bombat,

poalele evazate, pantofii cu botul lat (Despot

Vod~ pe moneda din 1562).

În lupte, osta[ii români, ca [i cei polonezi,

maghiari sau turci, aveau obiceiul s~-[i prind~

aripi, luând \nf~]i[area unor p~s~ri fantastice,

dup~ cum relateaz~ [i cronicarul Miron Costin \n

Letopise]ul ¥~rii Moldovei: „Mul]i \[i pun aripi

tocmite din pene de vultur sau de alte p~s~ri

mari“. Grosul armatei era \ns~ format din ]~rani

\n portul lor obi[nuit, ap~rându-se de loviturile

vr~jma[ilor doar prin haine v~tuite „de in,

umplute cu bumbac \n grosime de 3 – 4 degete,

mai ales \n partea umerilor [i pân~ la coate, cu

cus~turi [i i]e dese, tot \n distan]~ de un deget [i

jum~tate, pe care sabia nu o putea p~trunde“,

dup~ cum relateaz~ episcopul Verancius (Al.

Alexianu, op. cit. p.133 ).

La \ncheierea secolului, Mihai Viteazul, unind

cele trei ¥~ri Române, a [tiut s~ foloseasc~ cu

pricepere mijloacele de reprezentare ale

costumului, \n sus]inerea rolului s~u politic.

Proclamând independen]a ]~rii sale fa]~ de

turci, el a arborat semnificativ costumul de

tip apusean, cu[ma cu pana[, tunica scurt~

[i cizmele, ad~ugând uneori [i plato[a,

119

Bund~ moldoveneasc~, secolul al XIX-lea, Bucure[ti, Muzeul Satului

ßtefan cel Mare, miniatur~, Evangheliarul de la Humor, 1473, Mån~stirea Putna

R~stignirea, broderie (1500). Detaliu reprezentând

portretul lui ßtefan cel Mare în costum de încoronare

Page 120: Arta stilcostum

accentuând aspectul militar (ca \n pictura lui

Frans Francken al II-lea).

Pentru a marca momentul solemn al unirii

printr-o imagine vizual~ de neuitat, el a \n]eles

s~ apar~ la ceremonia \ncoron~rii ca un erou cu

\nf~]i[are simbolic~, \nve[mântat tot numai \n

alb, pe un cal alb.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Un costum de o deosebit~ originalitate [i

frumuse]e era cel al Doamnelor din ¥ara

Româneasc~, \n secolul al XVI-lea, cum era cel

al Despinei Mili]a [i al fiicei sale Ruxandra,

reprezentate \n picturile bisericii episcopale de

la Curtea de Arge[.

Pe cap, peste p~rul prins \n plas~ din fir de aur

[i acoperit de un v~l, era a[ezat~ coroana

bogat~, de care atârnau lungi pandelocuri cu

ciucuri de aur [i pietre pre]ioase.

Pe trup, din c~ma[a de m~tase ro[ie se vedea doar

gulerul mic. Ea era acoperit~ de o bluz~ brodat~ \n

p~trate pe piept [i cu râuri pe mânecile foarte largi,

strânse \n man[ete. Corsajul rochiei, ca un

pieptar f~r~ mâneci, tivit cu galon, atârna liber

sub cing~toarea strâns~ \n talie, peste fusta din

]es~tur~ de lân~ plisat~.

Pe umeri, caftanul din m~tase sau catifea,

\mbl~nit, cu mâneci lungi, despicate avea g~ici

din galon [i mul]i nasturi \n fa]~ [i la fentele

mânecilor.

Influen]a costumului spaniol a p~truns doar \n

unele detalii, ve[mintele r~mânând \n general

ample, cu forme moi. Toca a devenit c~ciul~ cu

pana[, gulerul era doar plisat, dar nu scrobit,

c~zând moale peste hain~.

Sub aceea[i influen]~, caftanul era deseori

\nlocuit de mantaua cu mâneci scurte, conte[ul,

devenit ve[mânt de \ncoronare.

Din lumea germanic~ venea moda lan]urilor

lungi [i groase din aur, amintind pe cele din

picturile lui Cranach.

Biserica episcopal~, Curtea de Arge[, secolul al XVI-lea

Dobromir din Târgovi[te, Doamna Ruxandra,secolul al XVI-lea, biserica episcopal~, Curtea de Arge[

Costum popular din Arge[, secolul al XIX-lea, Bucure[ti, Muzeul Satului

Page 121: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL DDIINNAAMMEERRIICCAA

PPRREECCOOLLUUMMBBIIAANNÅÅ

Øarpele cu pene

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În regiunile

mexicane [i peruviene s-au succedat din mileniul

al II-lea \.Hr. numeroase civiliza]ii, culminând, \n

vremea debarc~rii lui Columb, cu cele ale

aztecilor \n nord [i inca[ilor \n sud. Din aceste

imperii agrare, bazate pe cultura porumbului, au

r~mas construc]ii din piatr~, obiecte de

orfevr~rie din aur [i cupru. Dup~ cucerirea

spaniol~, elemente caracteristice ale civiliza]iei

autohtone precolumbiene au reap~rut mai târziu

\n diferite sectoare ale artei [i culturii.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Pe dealurile [i mun]ii \mp~duri]i

ai Americii Centrale se ridicau uria[e temple din

piatr~, cu forme regulate ca [i piramidele

egiptene, [i palate \mpodobite cu reliefuri, statui

cioplite sau picturi reprezentând divinit~]i, ca

zeul-[arpe. Motivul ornamental principal era

zigzagul \n scar~, simbolizând [arpele cu pene,

p~strat [i azi \n costumul popular.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee al popula]iilor r~zboinice,

121

Piramida din Chichen Itza, Yucatan, Mexic Statuet~, civiliza]ia Tajin, Mexico,colec]ia Universit~]ii

Page 122: Arta stilcostum

Urn~ funerar~ din teracot~ cu reprezentare uman~.Oaxaca, Mexic, colec]ie particular~

ca aztecii, era dominat de for]~ [i cruzime,

exprimate [i de tr~s~turile distinctive ale

fizionomiei localnicilor, cu pleoape bombate [i

nas proeminent. R~zboinicii \ncercau s~ semene

cu mari p~s~ri divine, \mpodobindu-se cu penaje.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Vestimenta]ia marca deosebirile dintre cei care

locuiau \n palate de piatr~ [i cei din colibe de

lemn. Pentru impresionarea supu[ilor,

st~pânitorii etalau un lux orbitor. Obiceiul cerea

ca aristocra]ii s~ \mbrace o singur~ dat~ aceea[i

hain~, pe când poporul m~runt se mul]umea cu

o bucat~ de ]es~tur~ aruncat~ pe umeri.

SSccuullppttuurraall,, supradimensionarea era asigurat~ de

coroane de pene [i pelerine lungi [i largi. Într-o

m~sur~ mai redus~, [i silueta oamenilor din

popor era l~]it~ de „poncho“ sau „sarape“

a[ezat pe umeri.

PPiiccttuurraall,, \mbr~c~mintea era foarte viu colorat~

cu vopsele vegetale (brun, din licheni), minerale

(albastru de cupru) sau animale (purpuriu, din

melci) [i \mpodobit~ cu motive geometrice

]esute sau pictate \n tonuri contrastante.

MMaatteerriiaalleellee erau [i ele un mijloc de diferen]iere a

st~rilor: ]~ranii foloseau ]es~turi din bumbac sau

fibre de agave \n nord, din lân~ de lama \n sud,

lucrate la r~zboi \ngust, \n fâ[ii prinse una de

alta, pe când mantiile de gal~ ale aristocra]iei

erau alc~tuite din pene multicolore de p~s~ri

rare, cusute cu migal~, [i cu podoabe din aur.

CCoossttuummuull aarriissttooccrraatt ddee cceerreemmoonniiee era somptuos.

Pe cap, tiara de forme foarte variate, cu aplice de

metal, pene, pietre pre]ioase, d~dea purt~torului

un aspect fantastic.

Trupul era \nv~luit \ntr-o manta din pene colo-

rate. Un conchistador spaniol descria: „o hain~

din pene ro[ii \mpodobit~ cu motive din pene

mici \n multe culori, cu un franj din pene mari

montate pe pânz~, m~turând podeaua“.

Pentru aceste ve[minte erau crescute \n

captivitate pas~rea-paradisului [i alte specii,

iar penele erau cusute ca un mozaic, timp de

ani de zile, de c~tre me[teri speciali[ti, locuind

\ntr-un cartier separat din capitala aztec~.

Podoabele pentru frunte, urechi, nas erau

bijuterii din aur, cu cristal de roc~ sau jad, de o

splendoare [i o fantezie \nc~ ne\ntâlnite de

europeni. V~zând o colec]ie de podoabe aduse

de cor~bieri, pictorul Albrecht Dürer scria:

„nimic nu mi-a bucurat \ntr-atât inima ca

uimitoarele obiecte de art~ din aceste p~mânturi

\ndep~rtate“.

CCoossttuummuull pprreeoo]]eesscc Pentru ceremoniile cerând

sacrificii umane, \n care celui care era trimis la zei

i se scotea inima pe viu, preotul \mbr~ca pielea

unei victime anterioare, ca pe un maiou colant,

[nuruit la spate, [i având pe piept cus~tura

inciziei, iar pe fa]~ purta chipul victimei ca pe o

masc~, legat~ la spate, [i \n p~rul uns cu sânge

\[i \nfigea flori.

Oamenii de rând aveau o \mbr~c~minte redus~,

potrivit~ pentru munc~: b~rba]ii lucrau la câmp

doar cu un [tergar \nnodat peste [ale, cu cap~tul

atârnând \n fa]~ ca un [enti egiptean,

acoperindu-[i trupul, de frig, cu o pelerin~ dintr-

o bucat~ de ]es~tur~ de form~ dreptunghiular~

sau rotunjit~, cu un orificiu pentru cap, acela[i

„poncho“ purtat [i mai târziu de localnici [i

cunoscut \n zilele noastre pe tot globul. Femeile

\mbr~cau poncho peste una sau mai multe fuste.

În picioare to]i purtau sandale.

Costume din America precolumbian~, [or], fust~,poncho cu fust~. / Diferite forme de poncho / Zei]a P~mântului încununat~ cu [erpi, ornament [erpuit[i bonetå cu pene zapotece.

Preot aztec purtând pielea unui sacrificat, Mexico, col. Solomon Hale

Page 123: Arta stilcostum

123

Evantai din pene de papagal [i colibri, Cultura Aztec~ -Mexica (1500), Muzeul Na]ional de Antropologie, Mexico

Costume populare cu sarape, Zapoteca, Statul Oaxaca

B~rbat cu p~l~rie, insula Jaina, statul Campeche, 1400?,Cultura Maya, Muzeul Na]ional de Antropologie, Mexico

Page 124: Arta stilcostum

Anthonis van Dyck, Carol I la vân~toare,cca.1635, Paris, Luvru

Page 125: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSEECCOOLLUULLAALL XXVVIIII--LLEEAA

Page 126: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN CCAADDRRUULLSSTTIILLUULLUUII BBAARROOCC

Ziduri ondulate øi mantii fluturânde

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În ]~rile apar]inând

blocului feudal catolic – Spania, Italia, Flandra

etc. – prestigiul capetelor \ncoronate, ca [i cel al

aristocra]iei, era sus]inut prin desf~[urarea unui

lux inaccesibil poporului de rând [i printr-o art~

m~rea]~ [i ira]ional~, \n care omul ap~rea

cople[it de for]ele de nest~pânit ale Divinit~]ii.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc •• Arhitectura ca un decor de

teatru creat~ de Borromini, sculptura plin~ de

patos a lui Bernini, ca [i pictura lui Rubens

urm~reau impresionarea privitorilor prin efecte

spectaculoase de mi[care, forme [i culori

nea[teptate, baroce. În mobilier,

supradimensionat la scara interioarelor, lemnul

parc~ redevenea plant~ vie, cu crengi [i frunze,

dar pref~cut, ca prin minune, \n aur.

Forma dominant~ era cea a valului m~rii, a

fl~c~rii sau a crengii care cre[te în S cu volute

inegale. Acesta se reg~se[te în curbele siluetelor

supradimensionate, în buclele coafurilor ca [i în

detaliile broderiilor de mân~ [i a dantelelor.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee era cel al unei fiin]e

superioare prin har divin, distante [i inaccesibile.

SSccuullppttuurraall,, nobilimea se distingea de vulg prin

m~rimea nefireasc~ a siluetei realizat~ prin

costum (bonete \n~l]ate cu pana[, corsaj cu

baghet~ rigid~, fuste cu cercuri pe sârm~ etc.),

a c~rui incomoditate proclama privilegiul de a

nu munci.

PPiiccttuurraall,, culorile erau rafinate.

MMaatteerriiaalleellee bogate erau ]esute cu fir,

împodobite cu dantele [i bijuterii.

Aspectul cel mai somptuos era atins de ]inuta

feminin~ de curte. În picturile lui Velazquez

infantele par cople[ite de carapacea imens~ a

perucilor [i a rochiilor rigide \n form~ de

clopot, din m~t~suri [i catifele scumpe.

ßi la celelalte cur]i europene se \mbr~cau costume

de tip spaniol, de o bog~]ie imens~, brodate cu

perle [i pietre pre]ioase. Endymion Porter,

diplomat englez la Madrid, purta ca panglic~ la

p~l~rie colierul de diamante al so]iei sale.

Costumul b~rb~tesc european a suferit \ns~ \n

mare m~sur~ influen]a modei burgheze,

determinat~ de Olanda, dar interpretat~ în

materiale pre]ioase, care schimb~ aspectul.

126

P. van Hees, Biserica St. Michel din Louvain, secolul al XVII-lea, Flandra

Diego Velazquez, Infanta Margareta, (detaliu), 1660, Madrid, Prado

P.P.Rubens, Autoportret cu Isabella Brant, 1609-1610, München, Alte Pinakothek

Page 127: Arta stilcostum

127

Diego Velazquez, Meninele, (detaliu), 1656, Madrid, Prado

Page 128: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL BBUURRGGHHEEZZ OOLLAANNDDEEZZ ÎÎNN SSEECCOOLLUULL

AALL XXVVIIII--LLEEAA

Case curate øi gulere scrobite

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În prima jum~tate a

secolului al XVII-lea, \n vâltoarea conflictelor

na]ionale, sociale [i religioase care au agitat

Europa, provinciile de nord ale ¥~rilor de Jos

(viitoarea Oland~), s-au proclamat prima

republic~ burghez~, ajungând cea mai mare

putere maritim~ [i financiar~ a continentului. În

aceast~ epoc~ de r~zboaie, precum cel de 30

ani, a crescut importan]a militarilor, care s-au

ridicat pe scara social~ prin merite ost~[e[ti,

tulburând rigida stratificare feudal~ [i

determinând o relativ~ democratizare, vizibil~ [i

\n moravuri [i \n costum.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc •• În Olanda burghez~ s-a

dezvoltat o art~ pe drept numit~ antibaroc~. În

casele mici de ora[, din c~r~mid~ [i piatr~, cu

forme simple, geometric regulate, a[a cum apar

în tablourile lui Vermeer de Delft [i Pieter de

Hooch, \n interioarele sobre, practice, curate,

atât pere]ii, cât [i mobilierul sau tablourile aveau

contururi drepte, compozi]ii ordonate, opuse

fanteziei spectaculare a barocului.

Scaunele cu sp~tar scund, din lemn lucrat la

strung, \n culoarea natural~, ca [i mesele sau

dulapurile de rufe, cu suprafe]e plane cu

motive \ncrustate, ofereau solu]ii noi,

func]ionale. Evitând modelele baroce ale

fo[tilor opresori spanioli, Olanda se deschidea

\n schimb influen]elor extrem-orientale aduse

de \ndr~zne]ii ei cor~bieri (vizibile, de pild~, \n

ceramica de Delft).

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uman~ era cel al

burgheziei [i \n primul rând al militarilor, ca

muschetarii imortaliza]i de A. Dumas. Era din

nou apreciat corpul cu formele lui fire[ti, ca [i

via]a terestr~, bel[ugul [i confortul, iar

costumului i se cerea s~ fie comod, practic,

potrivit unui om obi[nuit, activ.

Jan Vermeer van Delft, Strad~ din Delft, 1658,Amsterdam, Rijksmuseum

Frans Hals, Willem van Heythuysen, cca 1637,Bruxelles, Musees Royaux des Beaux Arts

Atelierul lui Daniel Mytens, Henry Rich, 1640, Londra, National Portrait Gallery

Silueta masculin~, haina, pelerina, jacheta larg~, tiparul jachetei largi pe cel al pelerinei, tiparul hainei,

guler, m~nu[i, p~l~rie, pantof, cizm~

Page 129: Arta stilcostum

Vermeer van Delft, Paharul cu vin, 1660, Berlin, Gemäldegalerie

129

Page 130: Arta stilcostum

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

A disp~rut aspectul de carapace al

\mbr~c~mintei spaniole, ob]inut prin v~tuiri sau

carcas~ rigid~, hainele revenind la propor]ii

naturale, adaptate trupului voinic al omului

matur, pântecos (ca eroii portretelor lui Frans

Hals). Trebuie remarcat~ descheierea nasturilor

de pe burt~, ca un gest de frond~, plebeu.

SSccuullppttuurraall, costumul punea \n valoare volume

puternice „de butoia[”, linia determinant~ a

conturului era curba larg~, \nlocuind linia rigid~

[i formele geometrice, seci ale costumului

spaniol.

PPiiccttuurraall, coloritul era ceva mai viu [i mai variat

(\n compara]ie cu cel de o gravitate auster~ al

costumului spaniol) [i a[ezat \n pete mari.

Burghezia olandez~ protestant~ impunea la

\nceputul secolului o ]inut~ sobr~, mai ales prin

negrul stofelor de lân~ [i albul pânzei scrobite,

adoptând \ns~, cu timpul, mai ales sub

influen]a armurilor, culori metalice, grizate,

brune, verzui, alb~strii.

Ca mmaatteerriiaallee erau preferate ]es~turile u[oare

din lân~ sau tafta \n culori uni, f~r~ modele care

s~ fragmenteze suprafe]ele, pânz~ alb~,

scrobit~ [i dantelele solide locale.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Silueta masculin~ domina, influen]ând-o pe cea

feminin~. Nu exista \nc~ uniforma obligatorie

(doar unele regimente o impuseser~ par]ial), [i

armatele, formate mai ales din voluntari or~[eni

[i ]~rani, \[i p~strau \n r~zboi portul civil.

Evolu]ia armamentului f~când inutil~ armura,

aceasta a disp~rut treptat, p~strându-se o

vreme pieptarul, apoi doar coiful [i gulerul, ca

\nsemne ofi]ere[ti.

Costumul militarilor de tip olandez tr~da, pe

lâng~ pl~cerea confortului [i aprecierea

bun~st~rii, [i dorin]a – etern militar~ – de

\mpodobire ostentativ~. Silueta aducea v~dit cu

cea a unui coco[ pintenat, prin penele p~l~riei [i

e[arfele fluturânde, dantelele aglomerate la

guler, man[ete [i ciorapii r~sfrân]i peste cizme.

Pe cap, p~l~ria moale, cu bor mare, adaptare a

p~l~riei ]~r~ne[ti, proclama fraternizarea din

timpul luptelor de independen]~. Ea se putea

fasona dup~ voie, potrivit personalit~]ii, fanteziei,

dar [i dispozi]iei suflete[ti de moment a

purt~torului (de aceea era numit~ „respondent“)

[i era \mpodobit~ cu pene de stru]. P~rul se purta

130

Pieter de Hooch, Dulapul de haine, 1663,Amsterdam, Rijksmuseum

Silueta feminin~, dou~ rochii, rochie cu fusta înbuzunare, coafur~, p~l~rie, bonet~,

bonet~-guler, guler-bonet~ cu sârme, boneta pe coc

Page 131: Arta stilcostum

lung pân~ la um~r, zburlit. Barbi[onul [i must~]ile

ascu]ite completau aspectul caracteristic.

Pe trup, c~ma[a era par]ial vizibil~ \n [li]urile

mânecilor, la guler [i man[ete. La \nceput,

gulerul \ncre]it, spaniol, era purtat nescrobit (ca

\n Lec]ia de anatomie a doctorului Tulp, de

Rembrandt), pân~ c~tre 1630, când s-a

generalizat gulerul drept, lat, cu dantele (ca \n

Autoportretul lui Rubens cu Isabella Brant).

Vesta – la \nceput f~r~, apoi cu mâneci – era

piesa principal~, croit~ pe corp, cu talia ridicat~,

cu poale largi (\ntâi din fâ[ii, apoi compacte), cu

nasturii \nchi[i doar pe piept, descheia]i pe

pântece, uneori cu mâneci largi [i [li]uri. În talie

ap~reau deseori un [ir de funde ca ni[te rozete

ornamentale, care ini]ial sus]ineau pantalonii,

când poalele erau fâ[ii. Jacheta, o hain~ lung~

de trei sferturi cu mâneci lungi, cu guler mare,

\nchis~ cu nasturi mul]i, se purta uneori drapat~

fantezist pe umeri, asemeni capei spaniole.

Pantalonii, f~r~ perne, bufan]i flasc, \ngusta]i

treptat \n jos, erau lega]i sub genunchi cu

benti]e [i rozete.

În picioare se purtau ciorapi de m~tase [i

pantofi montan]i cu rozete, sau cizme cu toc

[i pinteni, sub care se \mbr~cau ciorapi de

pânz~ sau jambiere tubulare (canons), cu

margini de dantel~ r~sfrânte peste cizme.

¥inuta era completat~ de sabia atârnat~ la

cing~toare, gata s~ fie oricând mânuit~ cu

virtuozitate \n spectaculoasele dueluri.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Tipul de frumuse]e preferat era cel al femeii

robuste, coapte, pline. Sub influen]a moralei

burgheziei protestante, costumul punea \n

valoare virtu]ile gospodinei prin atributele

caracteristice: boneta strângând p~rul, e[arfa-

pelerin~ acoperind decolteul, [or]ul indicând

activitatea domestic~.

Pe cap, p~rul, de culoare \ntunecat~, era tras pe

spate, aplatizat pe cre[tet, l~sând fruntea

degajat~, [i adunat pe spate \n coc ridicat,

c~zând liber doar pe l~turi. Boneta din pânz~

scrobit~, sus]inut~ de fire de metal, p~strat~ \n

costumul na]ional olandez, era \nlocuit~ uneori

de p~l~ria cu pene, b~rb~teasc~.

Pe trup, c~ma[a era vizibil~ la guler [i la

man[ete, gulerul era fie b~rb~tesc, cu sau din

dantel~ (\n 1632, principele german Gustav

Adolf, la un bal la Augsburg, [i-a d~ruit gulerul

frumoasei Jacobine Lauber), fie ca o pelerin~

plat~ din pânz~ transparent~ (ca \n Portretul de

femeie de Rembrandt, de la Muzeul Na]ional

de art~ din Bucure[ti). Rochia avea mâneci trei

sferturi, umflate, cu umeri c~zu]i, cu [li]uri,

deseori strangulate la cot cu panglici, formând

dou~ baloane, cu man[ete expunând \ncheietura

mâinii. Fusta c~dea liber pe mai multe jupoane,

disp~rând scheletul de sârme, ca [i sulul v~tuit.

Peste fusta de dedesubt era \mbr~cat~, de obicei,

o a doua, ca o tunic~ cu poale deschise. Olanda

a lansat moda jachetei scurte din catifea sau

m~tase, m~rginit~ cu blan~, pentru purtat \n

cas~ de diminea]~, la lucru.

În picioare, se înc~l]au pantofi \n genul celor

b~rb~te[ti.

Bijuteriile erau mari, de forme regulate, de

preferin]~ [iruri de perle la gât, \n p~r etc.

RRÅÅSSPPÂÂNNDDIIRREEAA CCOOSSTTUUMMUULLUUIIOOLLAANNDDEEZZ

ÎÎNN FFRRAANN¥¥AA, \n prima jum~tate a secolului al

XVII-lea, tipul descris anterior a suferit o

interpretare curtean~, integrându-se stilului

Ludovic al XIII-lea (1610 – 1643). Muschetarii

imortaliza]i de Alexandre Dumas au r~mas

figuri emblematice.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Fran]a monarhic~ era receptiv~

atât la influen]ele olandeze (vizibile \n simplitatea

[i regularitatea cl~dirilor sau mobilierului, ca \n

castelul Balleroy de arhitectul François Mansart),

cât [i la cele baroce italiene sau flamande

(prezente \n unele ornamente, ca \n palatul de

Justi]ie din Rennes, de Salomon de Brosse).

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Cre[terea fastului curtean pretindea o

ambian]~ aristocratic~, cu forme mai elegante.

ßi la pantofii de model olandez se purtau rozete

de dantel~ extrem de scumpe.

O palet~ mai bogat~ [i str~lucitoare, o decorare

mai abundent~ erau vizibile [i \n costum, diferit

de cel olandez prin silueta mai fin~, datorit~

hainelor mai strânse pe corp, din stofe pre]ioase,

cu multe dantele la guler [i la man[ete.

131

Rembrandt [i Saskia,1636, Dresden, Gemäldegalerie

Page 132: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

O coafur~ masculin~ era „cadenette“, cu p~rul

tuns la dreapta pân~ la ureche, \n stânga lung,

\n bucl~ sau codi]~ \mpodobit~ cu panglici sau

bijuterii d~ruite de doamne („faveurs“) de unde

porecla cavalerului francez Cadet la Perle.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, doamna de Sevigné descria, \ntr-o

scrisoare, coafura olandez~ „de oi]~“ (à la

moutonne).

Pe trup, îmbr~c~mintea feminin~ era mai

elegant~, cu talia mai sub]ire, decolteul mai

mare, poalele mantoului ridicate peste fust~,

uneori vârâte \n buzunare. Se foloseau ]es~turi

mai luxoase, m~t~suri lucioase, multe dantele.

Îmbr~c~mintea burghez~ era mai simpl~, pe

când costumul popular p~stra vechile forme

medievale [i renascentiste (ca \n tablourile lui

Georges de la Tour sau Louis le Nain).

ÎÎNN AANNGGLLIIAA, curtea regal~ se purta dup~ moda

european~ de tip francez (ca \n portretele

regelui Carol I [i al reginei Henriette de France,

de Van Dyck), dar cu o not~ ostentativ~: la

nunta regelui, ducele de Buckingham a arborat

un costum \mpodobit cu diamante \n[irate pe

a]e, pe care le rupea pe rând pentru a-i vedea

pe curteni \nc~ierându-se s~ adune pietrele

scumpe. Prin contrast, \n timpul revolu]iei

burgheze, conduse de Cromwell, or~[enimea

puritan~, opus~ cur]ii, evita luxul, b~rba]ii \[i

tundeau p~rul scurt (de unde denumirea de

„capete rotunde“) [i purtau haine simple,

modeste, p~l~rie apretat~, cu bor, iar femeile

etalau atributele gospodinei – boneta,

broboada, [or]ul.

ÎÎNN AAMMEERRIICCAA, quakerii au dus moda englez~ \n

lumea nou~, unde a d~inuit pân~ \n secolul al

XIX-lea, pe vremea lui Benjamin Franklin.

132

A.van Dyck, Carol I cu so]ia sa, secolul al XVII-lea, Sibiu, Muzeul Bruckenthal

Louis le Nain, Familie de ]~rani, 1640, Paris, Luvru

Page 133: Arta stilcostum

Pompeo Batoni, Colonel William Gordon of Fyvie, 1766, Sco]iaGerard Ter Borch, Portret, 1673, Paris, Luvru

Evolu]ia de la pledul sco]ian la kilt,la rhingrave [i la gacii din Oa[

Silueta masculin~, olandez, regele Fran]ei Ludovic alXIV-lea, rhingrave,/ rhingrave-pantalon [i jupon, /p~l~rie, guler, pantof

CCOOSSTTUUMMUULL LLAAJJUUMMÅÅTTAATTEEAA

SSEECCOOLLUULLUUII AALL XXVVIIII--LLEEAA

Fustanela olandezæ

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Odat~ cu

\mbog~]irea peste m~sur~ a Olandei [i cu

aspira]ia noului ei patriciat c~tre grandoare [i

ostenta]ie, costumul de tip olandez a evoluat

c~tre o ]inut~ de salon cu forme excesiv de

ample [i rigide, care a fost adoptat~ la toate

cur]ile europene.

SSccuullppttuurraall,, silueta p~rea conic~, din clopote

suprapuse, ca \n portretul de b~rbat de Gerard

Ter Borch.

PPiiccttuurraall, domina negrul, \n contrast cu albul

c~m~[ii.

MMaatteerriiaalleellee erau uni, cu multe panglici.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~l~ria era ]eap~n~, cu calot~ \nalt~ [i

bor mic.

Pe trup, ca o adaptare la via]a de interior,

jacheta s-a mic[orat, r~mânând ca un bolero

scurt, cu mâneci cr~pate, l~sând s~ se vad~

c~ma[a [i gulerul r~sfrânt ca o carte deschis~.

Pe strad~ se purta o ampl~ pelerin~. Piesa cea

mai neobi[nuit~ era \ns~ pantalonul-fust~, \n

genul kiltului, \n dou~ variante: fusta-pantalon

sau fusta peste pantalon, numit „rhingraves“,

de la numele trimisului diplomatic al Olandei la

Paris, Rheingraf von Salm. Principala podoab~ a

costumului o alc~tuiau franjurii din funde

a[ezate \n friz~, \n talie, [i \n grupuri \n dreptul

genunchilor.

În picioare, forma conic~ general~ era reluat~ [i

de man[etele ciorapilor, r~sfrânte sub

genunchi, chiar [i atunci când cizmele erau

\nlocuite de pantofi cu funde.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

P~stra formele anterioare, dar utiliza materiale

mai scumpe: satin sau atlaz lucios [i bl~nuri fine.

133

Page 134: Arta stilcostum

134

Abraham Bosse, Balul, gravur~, secolul al XVII-lea

Page 135: Arta stilcostum

135

Abraham Bosse, Concertul, secolul al XVII-lea

Page 136: Arta stilcostum

COSTUMUL ÎN STILCLASIC FRANCEZ

Pereflii de oglinzi pentru perucaRegelui-Soare

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Prosper~ [i puter-

nic~, Fran]a s-a impus lumii \n a doua

jum~tate a secolului al XVll-lea [i prin cultura

[i arta ei clasice.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Str~dania c~tre un ideal de

rigoare [i claritate ra]ional~ exprimat~ \n

gândirea lui Descartes sau \n picturile lui

Poussin se reg~sea \n planurile construc]iilor, \n

structura fa]adelor [i a interioarelor, ca [i \n cea

a gr~dinilor. Forme geometric regulate,

simetrice, \ncadrau [i ordonau ornamentele

baroce necesare pentru a ilustra m~re]ia Fran]ei

[i splendoarea cur]ii monarhului absolut.

Impresionând prin dimensiunile monumentale

(800 de metri fa]ada, 80 de metri sala oglinzilor)

[i prin bog~]ia materialelor, castelul de la

Versailles, ansamblul cel mai reprezentativ al

stilului Ludovic al XIV-lea, se \nscria \n viziunea

clasic~ prin puritatea volumelor cubice, ritmul

echilibrat al orizontalelor [i verticalelor (brâie,

stâlpi, coloane) [i prin armonia ansamblului.

În artele decorative, masivitatea volumelor se

asocia cu gra]ia unor contururi u[or curbate, ca

\n dulapurile [i comodele din lemn de esen]e

scumpe, cu aplice din bronz aurit, fotolii cu

sp~tare supra\n~l]ate [i tapiserii.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uummaann~~ era \ntrupat de

figura maiestuoas~ a monarhului absolut,

chez~[ie a cârmuirii \n]elepte. Rolul de

„c~petenie“ era semnalat nu de coroan~

(ad~ugat~ persoanei) ca \n trecut, ci prin

supradimensionarea capului cu peruca leonin~.

Comparat cu soarele sau cu zeul Marte [i

considerându-se el \nsu[i primul actor pe scena

istoriei, \n fa]a publicului regele uza de mijloace

teatrale: peruc~, tocuri, haine de efect, atitudini

studiate. În compara]ie cu b~rbatul, femeia

ap~rea mai pu]in spectaculoas~, ca p~uni]a pe

lâng~ p~un.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Dac~ nobilimea \[i etala privilegiile \n bog~]ia

baroc~ a ve[mintelor, burghezia, care juca un

Louis le Vau, Castelul Versailles, secolul al XVII-lea

A. C. Boulle, Dulap în stil Louis XIV, Paris, Luvru

Galeria Oglinzilor, Versailles, secolul al XVII-lea

Page 137: Arta stilcostum

rol \nsemnat \n administra]ia statului, [i-a impus

punctul de vedere \n structura ra]ional~ a

costumului, ca [i a \ntregii culturi. Mai cu seam~

hainele b~rb~te[ti au evoluat c~tre forme mai

sobre [i mai confortabile, intrate chiar \n ]inuta

de curte.

SSccuullppttuurraall, supradimensionarea volumelor,

pentru a face persoana vizibil~ \n spa]iile

imense ale s~lilor, era ob]inut~ prin peruc~,

tocurile pantofilor, man[etele voluminoase,

marcând gesturile largi – cu mâna eventual

sprijinit~ de baston. Elegan]a liniilor u[or

curbate ale siluetei era realizat~ prin croial~.

Ca mijloace ppiiccttuurraallee se recurgea la o cromatic~

sonor~, \n tonuri majore, dominat~ de ro[u [i

aur, ve[mintele dobândind str~lucire prin

]es~turile lucioase, cu m~tase [i fir.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau variate: catifea,

dantel~, galoane etc. combinate pentru a da un

efect somptuos. Dup~ \ntemeierea

manufacturilor franceze de dantele de la

Alençon (la care colaborau creând modele

Bonnart, Costume de iarn~, gravur~ din Personnages de qualité 1680-1715

Siluet~, ofi]er, nobil, doamn~ la curte, tipare de juste-au-corps [i de corsaj feminin,

tricorn, jabou, variante de fontange

Page 138: Arta stilcostum

pictori ca Le Brun sau Berain), dantelele au

invadat tot cadrul vie]ii curtene, \mpodobind din

bel[ug gulerele [i man[etele, dar \nrâurind [i

motivele ]es~turilor de m~tase produse la Lyon

[i ap~rând [i \n decorul vaselor [i platourilor de

ceramic~ de Rouen etc. Dup~ 1677, exista [i un

jurnal de mod~, Le Mercure gallant.

CCOOSSTTUUMMUULL NNOOBBIILLIIAARR BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Noul stil s-a conturat mai ales dup~ 1670,

odat~ cu instituirea uniformelor armatei

na]ionale permanente, când \ntre costumul civil

[i cel militar s-au stabilit interinfluen]e. Pe de-o

parte ]inuta civil~ a fost adaptat~ cerin]elor

ost~[e[ti, ad~ugându-i-se, ca semne distinctive

ale armelor [i gradelor, galoane [i nasturi [i

stabilindu-se culoarea stofei [i a dublurii,

vizibil~ la guler, man[ete [i eventual la poalele

\ntoarse ale hainei. Pe de alt~ parte, uniforma

militar~ a \nrâurit \mbr~c~mintea civil~, atât \n

forma jachetei pe corp, lung~ pân~ la

genunchi, cât [i \n decorul ei alc~tuit dintr-o

mul]ime de nasturi [i butoniere.

Pe cap, pe când fa]a era ras~, abunden]a

p~rului era sugerat~ de peruca enorm~, din p~r

de om sau de cal, uneori mai lung~ pe um~rul

stâng. În cas~ era \nlocuit~ cu un turban sau cu

boneta de noapte. P~l~ria tare avea borul

\ndoit, formând tricorn [i era \mpodobit~ cu

pan~ mic~ de stru].

Pe trup, c~ma[a era vizibil~ la guler [i man[ete,

cu dantel~. Spre a nu fi acoperit de peruc~,

gulerul a fost masat \n fa]~, devenind jabou,

\ncre]it vertical [i prins cu o fund~ [i o bijuterie.

Cravata a ap~rut la sfâr[itul secolului al XVII-lea,

când panglica a fost doar \nnodat~ simplu

(numele provenind de la un regiment croat \n

serviciul francez, ai c~rui ofi]eri, surprin[i \n

b~t~lia de la Steinkerque, n-au apucat s~-[i fac~

fundele). Vesta, care avea mâneci, era de

138

H. Rigaud, Ludovic al XIV-lea, 1701, Paris, Luvru

Page 139: Arta stilcostum

M~tase de Lyon cu motive de dantel~

Pantof b~rb~tesc de curte, Barcelona, Muzeul de Art~

aceea[i form~ [i lungime ca [i jacheta, fiind [i

ea brodat~. Jacheta era lung~ pân~ la genunchi,

croit~ pe corp (numit~ juste-au-corps), cu

mâneci tubulare [i man[ete voluminoase,

buzunare mari, ornamentatå cu nasturi [i g~ici,

[i cu [li] la spate. Iarna nu era necesar~ alt~

hain~. Jacheta brodat~ cu fir putea fi purtat~

doar cu permisiunea regelui (à brevet).

În picioare, ciorapii erau tra[i peste pantalonii

care erau pân~ la genunchi. Cizmuli]ele pân~ la

glezne sau pantofii aveau limb~ [i funde \n aripi

de moar~ [i tocuri late p~trate, tocurile ro[ii

fiind un privilegiu al aristocra]iei.

Bijuteriile erau nasturi, bro[e, inele etc., de

preferin]~ din diamante.

Ca accesorii se purtau m~nu[i, man[on legat \n

talie cu panglic~, baston.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

¥inuta de curte era ceremonioas~, solemn~,

aristocratic~ – cu silueta alungit~ prin coafur~,

tocuri, tren~, dar f~r~ a neglija farmecele

feminine – dezv~luite prin decolteu [i mânecile

trei sferturi.

Atitudinea obi[nuit~ era u[or aplecat~ \nainte,

ca \ntr-un \nceput de plec~ciune.

Pe cap, p~rul era ordonat \n bucle, unele ridicate

pe cre[tet, altele lungi, atârnând. O podoab~

caracteristic~ era „fontange“ (ini]iat~ de favorita

regelui, doamna de Fontanges care, la o

vân~toare regal~, [i-a prins p~rul cu o panglic~),

un pliseu din pânz~ [i dantel~ scrobit~ a[ezat

vertical pe cre[tet, prins de bonet~.

Pe trup, c~ma[a se vedea m~rginind decolteul, ca

[i la man[ete (engageantes). Talia, coborât~, \n

unghi, era strâns~ în corsajul [nuruit peste o

scânduric~ triunghiular~ învelit~ în ]es~tur~

brodat~. Decolteul mare era oval, mânecile pân~

peste cot, fusta \n dou~ straturi, dedesubt

„jupe“, deseori cu volane orizontale (falbalas),

deasupra „manteau“ deschis \n fa]~, l~sând s~ se

vad~ „jupe“ sau ridicat bufant, accentuând

[oldurile. Pentru ceremonii, se purta tren~.

Uneori rochia avea un [or], de mod~ olandez~,

dar numai ca podoab~, din broderii sau dantele.

Pe strad~, se \mbr~ca pelerina cu glug~.

În picioare, pantofii aveau tocul ceva mai înalt.

Accesoriile erau cele masculine, gulerul [i

man[onul de blan~, m~nu[ile [i bastonul

pentru plimbare, bijuteriile, mai numeroase, la

fel de masive.

CCoossttuummuull bbuurrgghheezz imita forma celui curtean,

dar era realizat din materiale mai solide [i \n

culori mai \nchise (stofe de lân~ brun~ sau

neagr~), f~r~ podoabe. Caracterul func]ional al

hainelor masculine, cu jacheta [i vesta groase,

dar neapretate [i pantalonii moi ale costumului

de curte proveneau de fapt din mediul

burghez. Costumul feminin, mai modest era cel

al gospodinei, influen]at în detalii de mod~.

CCoossttuummuull ]]~~rr~~nneesscc p~stra mai departe formele

medievale, practice pentru munc~. În

Caracterele lui La Bruyère, ]~ranii erau

prezenta]i slabi, ar[i de soare, locuind \n

bordeie, descul]i [i \n zdren]e.

CCOOSSTTUUMMUULL ¥¥ÅÅRRÅÅNNEESSCC BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul era tuns \n [uvi]e inegale, zbârlit,

p~l~ria cu bor era v~lurit~ de ploaie.

Pe trup, c~ma[a avea gulerul deschis peste

haina din stof~ aspr~, cusut~ \n cas~, lung~

pân~ la jum~tatea coapsei [i strâns~ la brâu cu

o curea. Pantalonii largi acopereau genunchii [i

erau continua]i de jambiere.

În picioare se \nc~l]au ghete groase sau sabo]i.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, boneta de pânz~ alb~ avea diferite

forme, dup~ regiuni.

Pe trup, rochia groas~, cu fusta \ncre]it~, l~sa s~

se vad~ la gât fie gulerul alb al c~m~[ii, fie

n~frama din pânz~, \ncruci[at~ pe piept.

Deasupra se \mbr~ca jacheta asem~n~toare cu

cea b~rb~teasc~.

În picioare, aceea[i \nc~l]~minte solid~ ap~ra

de noroaiele drumurilor. Tablourile fra]ilor Le

Nain (p.128) sau ale lui Georges de la Tour

sunt pre]ioase documente cu privire la

aspectul ]~ranilor.

Page 140: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL PPEETTEERRIITTOORRIIUULL RROOMMÂÂNNIIEEII,,

ÎÎNN SSEECCOOLLUULL AALL XXVVIIII--LLEEAA

Roze cioplite în piatræ sau cusute cu fir

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE

În secolul al XVII-lea, ¥~rile Române trebuiau s~

reziste agresiunilor Imperiului otoman suzeran,

iar Transilvania, \n plus, [i presiunilor militare [i

politice ale Imperiului habsburgic. În timpul lui

Matei Basarab [i Vasile Lupu, pe la jum~tatea

veacului, apoi \n vremea lui ßerban

Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu [i

Dimitrie Cantemir, cultura [i arta româneasc~

au atins un \nalt nivel.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Construc]iile moldovene[ti

oglindeau luxul curtean, ca biserica Trei Ierarhi

din Ia[i, acoperit~ cu o veritabil~ dantel~ de

piatr~ aurit~, ca din g~ietane \mpletite [i flori

brodate. În ultimul sfert al secolului, stilul

brâncovenesc, sintez~ a artei culte [i populare

140

Palatul brâncovenesc de la Mogo[oaia, 1702 Matei Basarab [i doamna Elina, din Liturghierul lui Radu Sârbu,

1654, Bucure[ti, Biblioteca Academiei Române

Page 141: Arta stilcostum

române[ti, cu unele \nrâuriri ale Rena[terii

apusene, a excelat prin propor]iile echilibrate

ale M~n~stirii Horezu sau ale Palatului

Mogo[oaia, ca [i prin ornamentele florale,

cioplite \n piatr~, cizelate \n argint aurit sau

brodate \n m~tase [i fir.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

CCoossttuummuull ddoommnneesscc [[ii bbooiieerreesscc din ¥~rile

Române p~stra \n continuare ve[mintele de

ceremonie de tip bizantin, primind, mai ales

pentru via]a zilnic~, \nrâuriri ale hainelor

apusene. Dintre ]~rile vecine, mai cu seam~

Polonia, a c~rei aristocra]ie str~lucitoare se

\nrudea deseori cu boierimea moldovean~,

oferea modele de elegan]~.

IIddeeaalluull uummaann, desprins din portretele

domnitorilor, accentua \n primul rând for]a

moral~, dar [i pe cea fizic~. Departe de

hieratismul impus de Contrareform~ ]~rilor

catolice, ca [i de supradimensionarea sferoidal~

caracteristic~ Imperiului otoman, siluetele

eroilor români se profilau bine legate, dar

umane, \n ve[minte lipsite de exager~ri.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap se purta c~ciula de blan~ fie cu forma

\nalt~, p~strat~ de la Mihai Viteazul, \mpodobit~

cu egret~ prins~ cu o bro[~ scump~, fie ca o

bonet~ mai joas~ care putea avea [i bor, despicat

\n frunte, „à la Schiavone“.

Pe trup, ve[mântul tradi]ional de ceremonie era

caftanul cu mâneci lungi, cu fente, din catifea

\nflorat~ [i \mbl~nit. Cel al lui Vasile Lupu,

descris de Stanislas Oswiecin, era din postav

]esut cu aur, cu flori \nalte de un deget.

Remarcabil~ era la caftane [i bog~]ia

cheotorilor \ntinse de-a lungul pieptului, ca

ni[te benzi din \mpletitur~ de fir, dispuse la

distan]e regulate, ca [i nasturii din noduri de fir

(numite mai târziu „brandenburguri“).

Caftanul era uneori \nlocuit de conte[ul cu

mâneci scurte [i largi (ex. cel al lui Simeon

Movil~ de pe broderia de mormânt). În vremea

lui Constantin Brâncoveanu caftanul avea

aspectul unei mari pelerine, cu fente pentru

mâini, dublat~ cu hermin~, ca [i cea a Regelui

Soare din Fran]a contemporan~. Sub caftan se

\mbr~ca anteriul la fel de lung, \ncheiat pân~ la

brâu cu nasturi, [i [alvari, de care erau cusu]i

ciorapi de piele (me[i), peste care se purtau în

picioare papuci, iar pentru c~l~rie cizme. Deseori,

sub caftan, domnitorii purtau \ns~ ve[minte de

tip apusean: tunica scurt~ pân~ mai sus de

genunchi, \nchis~ cu nasturi [i cu ceaprazuri

pân~ la brâu, pantaloni pe picior [i cizme.

Biserica Trei Ierarhi, Ia[i, detaliu

Doamna Tudosca, broderie, 1640, Ia[i, Muzeul Mitropoliei Moldovei

Biserica M~n~stirii Sfin]ii Trei Ierarhi, Ia[i

Costum b~trânesc de Vrancea, cu mâneca r~sucit~,Bucure[ti, Muzeul Satului

Page 142: Arta stilcostum

Constantinos, Voievodul Constantin Brâncoveanu, Doamna Maria, fiii [i fiicele lor, biserica mare a m~n~stirii Hurezi, jud. Vâlcea

Page 143: Arta stilcostum

Boierii rivalizau \n lux cu domnitorii. Chiar [i

boierii mai mici sau me[te[ugarii ca Vuca[in-

pietrarul, Istrate-lemnarul sau Pârvu Mutu-

zugravul, care lucrau pentru Constantin

Brâncoveanu, ap~reau \n picturile votive

\nve[mânta]i \n haine de aceea[i croial~, doar

executate din materiale mai modeste, din stofe,

f~r~ str~lucirea florilor de aur, [i cu bl~nuri ieftine.

Uniforma ost~[easc~ exista \n al doilea deceniu

al secolului.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Costumele doamnelor erau de o deosebit~

splendoare. Pe cap so]ia lui Vasile Lupu, Tudosca

Doamna, era \nf~]i[at~ pe broderia mormântului

purtând peste p~rul strâns dup~ moda

apusean~, spaniol~, o p~l~rie \nalt~, cu calota

brodat~ cu perle, \mpodobit~ cu egreta prins~ \n

agrafa cu pietre scumpe, iar la urechi cu dou~

roze din aur sub care atârnau cerceii.

Pe trup avea o bluz~ pu]in vizibil~ la gât, cu

mâneci brodate, r~sucite (cu croiala p~strat~ [i

azi \n costumul popular din Vrancea), apoi o

rochie din brocart cu flori, decoltat~ [i un

conte[ cu mâneci foarte largi, din catifea cu

flori, \nchis pe piept cu nasturi [i cheotori lungi,

\ntinse orizontal pân~ la umeri.

Doamna era \mpodobit~ cu multe bijuterii,

[iraguri de perle [i lan]uri foarte mari [i lungi,

r~sucite \n jurul trupului (mo[tenite probabil din

secolul trecut).

Contemporana ei din ¥ara Româneasc~,

doamna Elina a lui Matei Basarab, avea un

costum asem~n~tor, doar la gât avea un guler

\ncre]it, dup~ moda spaniol~. Spre deosebire

de Moldova, unde reprezentantele

protipendadei purtau \n mod obi[nuit p~l~rie,

\n ¥ara Româneasc~ aceasta era un privilegiu al

doamnei, boieroaicele acoperindu-se, ca [i

femeile de rând, doar cu un v~l.

So]iile micilor boierna[i de ]ar~ ca [i or~[encele

purtau fote sau vâlnice \ncre]ite, asem~n~toare

celor r~mase \n portul popular.

În picioare, înc~l]~rile erau cele europene, cu

toc mic.

143

Floare brodat~ cu fir, ¥ara Româneasc~,secolul al XVII-lea

Ieremia Movil~, broderie, Muzeul m~n~stirii Sucevi]a

Costume de \ncoronare: granata, caftan, conte[ [i mantie

Page 144: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULLTTRRAADDII¥¥IIOONNAALL ÎÎNN CCHHIINNAA

Case de porflelan øi haine de mætase

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Al~turi de India,

China a fost timp de cinci milenii focarul de

civiliza]ie, cultur~ [i art~ cu cea mai mare

\nrâurire asupra \ntregii Asii, transmi]ând \n

r~stimpuri ecouri [i Europei. În antichitate

imperiu sclavagist, \n Evul Mediu stat feudal cu

strict~ organizare ierarhic~, China \[i sus]inea

prestigiul prin splendoarea ceremoniilor, folosind

toate mijloacele artelor [i ale costuma]iei.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Solemnitatea palatelor [i

templelor ap~rate de ziduri groase se reg~sea \n

mobilierul somptuos, sculptat cu dragoni [i

l~cuit, ca [i \n ve[mintele ample [i impun~toare

ale cur]ii imperiale. Este interesant de remarcat

principiul multiplic~rii elementului de baz~ atât

\n arhitectur~ – \n care palatul, ca [i templul, se

constituiau din succesiunea unor pavilioane

simple identice, iar etajarea \nsemna

suprapunerea lor cu acoperi[ cu tot –, cât [i \n

vestimenta]ie, prin \mbr~carea mai multor

haine una peste alta.

Splendoarea artelor plastice [i decorative,

integrând acute observa]ii realiste \n

ansambluri riguros stilizate, s-a r~sfrânt [i

asupra costumului: m~t~surile [i broderiile au

\mprumutat liniile [i culorile picturii, care [i-a

g~sit un suport pre]ios [i pe evantaie, armele de

metal au fost cizelate cu art~ etc.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uummaann~~, \ntrupat \n figurile

zeilor ca [i \n cele ale \mp~ra]ilor, era marcat pe

de o parte de setea de \n]elepciune spre

dobândirea lini[tii depline, iar pe de alt~ parte

de conven]iile vie]ii sociale. Ve[mintele oficiale

indicau func]ia, alc~tuind \n acela[i timp [i un

paravan pentru purt~tor, ca [i evantaiul, folosit

atât de b~rba]i cât [i de femei.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Costumul chinezesc, de[i foarte diferen]iat \n

func]ie de clasa social~, sex, vârst~, anotimp,

afirma \n acela[i timp unitatea locuitorilor

imperiului, printr-o evident~ uniformitate \n

linie [i structur~. Croiala de baz~ a hainelor era

cea a caftanului, de tip poncho, f~r~ cus~tur~

pe um~r. Ca [i \n restul Asiei, nici o hain~ nu se

tr~gea pe cap, ci toate se \mbr~cau pe mâneci,

\nchizându-se \n fa]~. Caftanul, ca [i pantalonul

erau purtate [i de femei, [i de b~rba]i.

SSccuullppttuurraall, ve[mintele croite pe fir drept nu se

mulau pe trup, ci \l mascau, fiind largi,

neajustate prin \ncre]ituri sau pense, [i

suprapuse \n mai multe straturi. Gâtul era

acoperit de fular, chiar [i mâinile erau ascunse

de man[ete de m~tase alb~ (pe care [i azi

actorii operei clasice le las~ sau le ridic~ cu

gesturi sacadate).

CCoolloorriittuull viu [i variat, folosind nu atât culorile

primare, cât mai ales nuan]ele intermediare

144

Pavilion, Templul Kung-Tse din Chang-sha-fu, Hunan

Scaun din lemn l~cuit, Londra, col. Audley

Siluet~, mandarin, costum feminin din nord, din sud, /ilice, caftan, pantalon, / calot~ [i p~l~rie de mandarin,

p~l~rie de bambus, evantaie, pantof pentru picior legat,pantof imitând piciorul legat

Page 145: Arta stilcostum

(roz, vernil, portocaliu etc.), slujea de asemenea

ca distinc]ie social~, fiecare dinastie domnitoare

având o culoare emblematic~ (de exemplu,

dinastia ¥in – galbenul-[ofran), ca [i fiecare

grad \n func]iile civile sau militare.

MMaatteerriiaalluull de baz~ al ve[mintelor a fost \n estul

Asiei, de milenii, m~tasea – echivalent al lânii

sau inului din bazinul mediteranean.

Caracterele proprii costumului chinezesc au

provenit \n mare m~sur~ din utilizarea

]es~turilor de m~tase, \n condi]iile climaterice

foarte diferite ale \ntinsului imperiu: dac~ \n

regiunile sudice, tropicale se purtau haine

sub]iri din m~tase, \n zonele friguroase izolarea

termic~ era ob]inut~ prin suprapunerea mai

multor straturi, pân~ la 13 – 14, sau prin

v~tuirea unor ve[minte (bumbacul era folosit

doar pentru astfel de c~ptu[eli). Decora]ia

consta din motive ]esute, simetrice, regulate

(flori de lotus rotunde etc.) sau broderii figu-

rative stilizate.

M~tasea a p~truns [i \n Europa, transportat~ de

caravane \n Grecia antic~, apoi a fost produs~

\n atelierele Bizan]ului, iar mai târziu \n cele ale

Floren]ei sau ale altor ora[e italiene.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Capul p~rea relativ mic propor]ional cu corpul.

Fa]a era de obicei ras~, dar oamenii de vaz~

purtau must~]i sub]iri, de la col]urile gurii, [i

cioc mic. ßi piept~n~tura era \n China feudal~

un semn de distinc]ie social~. În evul mediu

cavalerii \[i strângeau p~rul lung \n cocuri, iar

slujba[ii \mpletit \n coad~ lung~.

Pe cap purtau calote sau tichii de forme foarte

variate, \nalte, cu panglici, p~l~rii cu bor

r~sfrânt sau p~l~rii din bambus, l~cuite

(sprijinite pe un co[ule] \mpletit care asigura

circula]ia aerului \ntre cap [i p~l~rie), ap~rând

de soare, dar [i de ploaie.

145

Împ~r~teasa Chinei, Xiao-Jing-Xian, în costum oficial

Page 146: Arta stilcostum

Mandarinii, slujba[i de stat civili sau militari (care

\[i ocupau postul prin concurs), erau orândui]i \n

grade ierarhice, având fiecare un costum strict

reglementat. Însemnul distinctiv era \n primul

rând mo]ul bonetei sau p~l~riei, ca un bumb,

diferit prin material (pietre pre]ioase, coral,

sticl~) [i mai ales prin culoare (rangul I cl. I – \l

avea ro[u din piatr~ pre]ioas~, cl. II – ro[u din

coral, rangul II – ro[u din piatr~ inferioar~, cl. III–IV

– albastru, clasele V–VI – alb, clasele VII–IX – auriu).

Ca recompense, func]ionarii primeau o pan~ de

p~un la p~l~rie, iar militarii, o coad~ de vulpe.

Pe trup, peste un caftan lung mandarinii

\mbr~cau un altul mai scurt, cu guler–pelerin~ [i

având pe piept o imagine brodat~ sau pictat~,

care \nf~]i[a pentru civili, p~s~ri (fazani, gâ[te

s~lbatice etc.), iar pentru militari, patrupede

(lei, tigri etc.). Alt semn distinctiv era umbrela

de o anumit~ culoare [i de o m~rime

propor]ional~ cu gradul.

În costumul tuturor oamenilor cu stare se

suprapuneau ve[minte cu croiala de caftan,

\nchise \ntr-o parte; peste c~ma[~ se purta o

hain~ cu mâneci largi [i lungi, acoperind

mâinile (haol), \ncins~ cu o centur~ cu agraf~,

deasupra o alt~ jachet~ mai scurt~ (ma-cual)

sau un ilic scurt, f~r~ mâneci. Iarna se

\mbr~cau mai multe haine, eventual \mbl~nite.

Pantalonii, largi, comozi, proveni]i ca [i

caftanul de la popoarele nomade din stepele

Asiei centrale, nu se vedeau de sub poale.

Înc~l]~mintea consta din ciorapi croi]i [i cusu]i

[i, fie pantofi din pâsl~ sau catifea (stângul la fel

cu dreptul), fie cizme.

Accesorii. Nobilii demonstrau dreptul de a nu

munci prin unghiile excesiv de lungi, protejate

de teci de argint. Evantaiul era utilizat curent [i

de c~tre b~rba]i.

Muncitorii [i ]~ranii se legau pe frunte cu o

batist~ [i purtau doar un caftan scurt peste

pantaloni, eventual un [or] [i papuci de pâsl~.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Machiajul \n alb, ro[u, negru d~dea fe]ei aspect

de por]elan.

Pe cap, p~rul piept~nat \n coafuri complicate

era \mpodobit cu flori, panglici, ace (acul lung

de argint fiind \nsemnul logodnei, ca inelul

european), iar femeile m~ritate \[i r~deau p~rul

deasupra frun]ii.

Pe trup erau suprapuse mai multe straturi cu

aceea[i croial~ de caftan ca [i cele b~rb~te[ti:

c~ma[a scurt~, rochia lung~ (haol), cu mâneci

strâmte [i fular, jacheta scurt~ pân~ sub

genunchi (ma-cual), cu mâneci largi [i man[ete

acoperind mâinile, jacheta putând fi \nlocuit~ cu

o vest~ scurt~.

Pantalonii largi [i lungi erau aproape invizibili.

În decursul timpului aceste piese au fost

suprapuse \n diferite variante, lungi sau scurte.

Ca o dovad~ de rang \nalt, dar [i de total~

aservire b~rbatului, femeile erau supuse

schingiuirii picioarelor prin legarea acestora cu

fe[i \nc~ din copil~rie, valoarea social~ [i

comercial~ a femeii fiind apreciat~ dup~

micimea picioarelor; \n timpul negocierilor

c~s~toriei, \ncheiat~ de p~rin]i f~r~ ca so]ii s~ se

vad~, erau expu[i pantofii logodnicei. Artele

Chinei au influen]at puternic stilul european

rococo din secolul al XVIII-lea (chinoiseries).

146

Hain~ imperial~ brodat~, secolul al XIX-lea, Berlin,Museum fur Volkerkunde

Page 147: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN JJAAPPOONNIIAA

Flori pictate pe kimono

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE

Insulele arhipelagului japonez au ad~postit o

civiliza]ie bimilenar~, cu o fizionomie deosebit~

\n ansamblul Extremului Orient prin laconismul

formei [i vioiciunea expresiei. Înrâurit~ la

\nceputul evului mediu de exemplele Chinei

imperiale, Japonia [i-a conturat un stil original

\n art~ ca [i \n costuma]ie, mai ales dup~ secolul

al X-lea, atingând apogeul \n secolele XV–XVIII.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • În arhitectur~, templele se

\n~l]au cu acoperi[uri suprapuse, dar pere]ii erau

alc~tui]i din panouri u[oare ca urmare a deselor

cutremure. Interiorul ap~rea astfel compus din

planuri dreptunghilare glisante, putând fi

oricând deschis c~tre gr~din~. În aranjarea

parcurilor, ca [i a buchetelor de flori sau \n

pictura pe m~tase, \ntreaga natur~ era evocat~

printr-un detaliu redat cu sensibilitate [i fantezie,

ca \ntr-un poem din câteva cuvinte (haiku).

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uummaann~~ punea \n valoare

mai ales agilitatea [i gra]ia, femeia cu silueta

plat~, ca o trestie, lipsit~ de proeminen]e

(sâni, [olduri) \[i p~stra linia [i datorit~ a[ez~rii

pe podea, cu spatele drept. Chiar [i cruzii

samurai \[i mânuiau spadele cu mi[c~ri

unduioase de dans.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Societatea feudal~ japonez~ era \mp~r]it~ \n

st~ri privilegiate (nobili, preo]i, militari), având

dreptul s~ poarte una sau dou~ s~bii, [i

muncitori (negustori, me[te[ugari, ]~rani,

marinari) f~r~ arme. Condi]ia femeii era de

total~ subordonare. Totu[i, ca [i \n China,

ve[mintele tuturor aveau aceea[i form~, fie c~

erau din m~tase cu scumpe broderii fie din

bumbac ieftin, iar cele feminine difereau prea

pu]in de cele b~rb~te[ti. Având aceea[i croial~

de baz~ ca [i caftanul chinezesc, kimonoul

japonez se deosebea prin mâneca deta[at~,

formând un buzunar. Ca [i ve[mintele Imperiului

chinez, nici cele ale insulelor nipone nu se mulau

pe trup, ci \l \nveleau decent, ascunzându-l.

SSccuullppttuurraall,, hainele lungi [i largi suprapuse

\ngro[au silueta firav~, dându-i consisten]~ [i

modelând-o \ntr-un volum general cilindric,

agrementat de evaz~ri ca ni[te aripi de fluture,

date de coafur~, mâneci etc. Forma riguroas~

era \nviorat~ pictural de accentele vii de ccuullooaarree

dispuse asimetric, la fel cu podoabele de pe cap.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau m~tasea, pictat~ sau

brodat~ cu motive geometrice sau florale,

trasate, ca [i \n pictur~, \n tu[e spontane, cu

culori delicate, sau bumbacul, ornamentat prin

tehnica mai ieftin~ a imprim~rii.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, p~rul era piept~nat \n coafuri

complicate, cu cocuri prinse cu panglici [i ace,

[i \mpodobit cu flori [i bijuterii. Pentru a nu se

deranja \n timpul somnului, \n Japonia, ca [i \n

China, s-a generalizat obiceiul de a dormi cu

gâtul sprijinit pe o capr~ mic~ din lemn sau pe

o c~r~mid~ \n loc de pern~. Pe vreme rea capul

era acoperit cu o broboad~. Fa]a era machiat~,

accentuând albul pielii, negrul sprâncenelor,

147

Vila imperial~ Shugakuin, 1650 (cu panouri glisante)

Ashikaga Yoshimasa, templul Ginkakuji, Kyoto

Templul Daigoji, Kyoto

Page 148: Arta stilcostum

ro[ul gurii mici, iar din]ii erau \nnegri]i pentru a

masca imperfec]iunile.

Pe trup erau suprapuse mai multe chimonouri

lungi, din m~tase sau bumbac, dup~ stare,

l~sându-se s~ se vad~ câte pu]in din gulerul

fiec~ruia. Peste ultimul kimono era legat un

brâu lat (obi), care la femeile m~ritate avea la

spate funda \nnodat~ peste o pânz~ pliat~,

servind drept suport moale copiilor purta]i \n

cârc~. Kimonoul neavând buzunare, \n

cing~toare puteau fi \nfipte diferite obiecte

(evantai etc.), pe când \n mâneci se ]ineau doar

batistele din hârtie.

Înc~l]~mintea. În cas~, pe rogojini, se umbla \n

ciorapi de bumbac, croi]i cu degetul cel mare

separat, pentru a face loc curelelor sandalelor

(purtate [i azi \n Europa, pe plaj~). Pentru a se

feri de noroi se \nc~l]au galen]i de lemn pe

dou~ [ine.

Accesoriile obi[nuite erau evantaiul [i umbrela.

Bijuteriile erau purtate pe cap, ca agrafe (f~r~

cercei, coliere sau br~]~ri).

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, boneta \nalt~ era apanajul st~rilor

privilegiate, pe când p~l~ria de pai, l~cuit~,

slujea ]~ranilor drept umbrel~ de soare [i de

ploaie. Barba era ras~, ca [i fruntea, iar p~rul

era, \n vechime, lung, legat \n coc.

148

Harunobu, Îndr~gosti]i în z~pad~, stamp~, secolul al XVIII-lea

Netsuke, secolul al XIX-lea, Hamburg, Kunstmuseum

Page 149: Arta stilcostum

Harunobu Suzuki, Dou~ fete pe verand~, stamp~, 1750

Utamaro, Ghei[å, stamp~, 1790

Coafuri, tipar de kimono, femei în kimono,b~rba]i în kimono, netsuke, sanda, ciorap

Pe trup, o leg~tur~ de pânz~ peste [olduri, ca

un slip, era, ca [i \n Egipt, singurul ve[mânt al

]~ranilor la lucrul câmpului. Muncitorii purtau

un singur kimono scurt sau suflecat, permi]ând

mi[c~rile [i l~sând s~ se vad~ pantalonii lungi,

strâm]i. În func]ie de rang [i de anotimp,

puteau fi suprapuse, ca [i \n costumul feminin,

mai multe kimonouri (pân~ la 12, iar \mp~ratul,

la suirea pe tron, peste 30), ultimul fiind legat

\n talie cu un cordon sub]ire. În costumul

oamenilor de vaz~, pantalonii scur]i [i foarte

largi nu se vedeau de sub mantia lung~.

Înc~l]~mintea era aceea[i pentru ambele sexe.

Ca accesorii, kimonoul neavând buzunare, de

cordon se ag~]au punga cu bani, briceagul,

cutia cu medicamente sau cu tutun, atârnate

de câte un [nur de m~tase petrecut pe sub

cing~toare [i terminat cu o bil~ perforat~,

cioplit~ din filde[, os, lemn etc., numit~

netsuke. Purtate din secolul al XV-lea, aceste

mici sculpturi erau adev~rate opere de art~,

reprezentând animale sau oameni, \n

compozi]ii compacte, f~r~ asperit~]i, ca s~ nu

149

Page 150: Arta stilcostum

se aga]e m~tasea hainei. Umbrela, ca [i

evantaiul, erau de uz curent.

CCoossttuummuull mmiilliittaarr

Samuraii, r~zboinici feudali, atotst~pânitori

prin secolele XV–XVIII, erau \narma]i [i

\mbr~ca]i \n costume de protec]ie

asem~n~toare cu cele ale cavalerilor europeni

îns~ foarte u[oare, permi]ând o mare

mobilitate \n lupt~ atât c~lare, cât [i pedestru.

Urm~rind s~-i \nsp~imânte pe adversari,

lupt~torii japonezi purtau m~[ti cu grimase

exprimând violen]~ [i cruzime, c~[ti cu coarne,

paveze \n form~ de aripi, dobândind o

\nf~]i[are fantastic~.

Pe cap, p~rul era ras pe frunte [i legat cu mo]

\n vârful capului, iar pe fa]a ras~ erau l~sate

doar must~]i mici la col]urile gurii [i un cioc

sub]ire.

Pe trup era \mbr~cat un slip din pânz~ \nnodat~,

un kimono [i un pantalon larg, apoi un alt

kimono scurt, ca o jachet~ cu mâneci \ncre]ite la

\ncheietur~, [i un pantalon larg, bufant, din

acela[i material.

Armura propriu-zis~ era din be]e dure [i

impermeabile din bambus sau din hârtie l~cuit~,legate \ntre ele cu [ireturi de m~tase, formând

pl~ci articulate, acoperind trunchiul \n fa]~, la

spate [i pe l~turi, ca [i umerii. Ap~r~toare rigide,

din metal sau lac, erau prinse pe bra]e [i pe

picioare, legate tot cu [ireturi.

Înc~l]~mintea era din blan~, cu p~rul \n afar~.

Armele erau arcul lung cu s~ge]i [i dou~ s~bii,

una lung~ [i alta scurt~, manevrate fiecare cu

câte o mân~. Garda metalic~ de la teaca sabiei

era lucrat~ artistic, cu un motiv comandat de

fiecare r~zboinic, dup~ gustul s~u.

Evantaiul de r~zboi, din baghete de fier, era viu

colorat pentru a distrage aten]ia adversarului,

dar putea fi folosit [i pentru a-l lovi \ntre ochi. Un

ac mare, marcat, era \nfipt \n du[manul r~pus, ca

o isc~litur~ a \nving~torului.

150

Armur~ de samurai, secolul al XVIII-lea, Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Art~

Gard~ de sabie, secolul al XVIII-lea, templul Ginkakuji, Kyoto

Îmbr~carea costumului de samurai

Page 151: Arta stilcostum

C~lug~rul Jion-daishi, pictur~ pe m~tase, Yakushi-ji, Nara

151

Page 152: Arta stilcostum

Jean-Antoine Watteau,Îmbarcarea pentru insula Cynthera, detaliu1717, Paris, Luvru

Page 153: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSEECCOOLLUULLAALL XXVVIIIIII--LLEEAA

Page 154: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSTTIILLRROOCCOOCCOO

Pæstori pudrafli în pæduri aurite

Prestigiul Fran]ei a continuat s~ se men]in~ în

moda cur]ilor regale pân~ la Revolu]ia

Francez~; în acela[i timp îns~ burghezia în

ascensiune a recurs mai ales la experien]a

Angliei, care a devenit preponderent~ în moda

de la sfâr[itul secolului.

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În Fran]a, epoca

Regen]ei lui Filip de Orlèans (1715–1723) a

constituit în artele plastice [i decorative o

perioad~ de tranzi]ie între stilul precedent,

Ludovic al XIV-lea, somptuos [i grav, clasic, cu

tr~s~turi baroce, [i cel urm~tor, Ludovic al XV-lea,

pe care l-a prefigurat în mare m~sur~. În vremea

domniei regelui Ludovic al XV-lea (1715 – 1774)

a ajuns la apogeu stilul rocaille sau rococo.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Dup~ moartea Regelui Soare,

aristocra]ia francez~, p~r~sind via]a public~ de

la Versailles, s-a refugiat în intimitatea micilor

re[edin]e particulare împodobindu-le cu tot

rafinamentul unui gust format de secole.

Supradimensionarea [i pompa solemn~ a

stilului precedent au fost înlocuite cu un decor

de propor]ii mai reduse, ilustrând tendin]a de

evaziune din realitate într-o lume de vis, de

fic]iune literar~ – ca în Hotel de Soubise sau

Hotel Matignon din Paris. Înc~perile mici

(salon, cabinet de lectur~, budoar etc.) aveau

pere]ii orna]i cu baghete u[oare, cu motive

sinuoase de inspira]ie vegetal~, în culori

pastelate, mobilier aurit, cu contururi curbe,

volume gracile, picturi, statuete sau ceasuri

evocând via]a câmpeneasc~, ]inuturi exotice

sau idile din antichitate.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uummaann~~ • Ca în toate

epocile de domina]ie a aristocra]iei, beneficiind

din na[tere de privilegii [i rente, vârsta

preferat~ a elegan]ilor zilei era foarte tân~r~,

aproape de adolescen]~, iar calitatea cea mai

pre]uit~ era gra]ia pus~ în valoare în dans.

În picturi de Boucher (Diana) sau de Fragonard

(Leag~nul) ca [i în statuetele de por]elan, femeia

ap~rea minion~, cu propor]ii de copil sau de

p~pu[~, cu cap rotund [i expresie de candoare

afectat~, cu umeri [ter[i, membre cilindrice,

extremit~]i efilate. B~rbatul era adolescentin,

efeminat în tr~s~turi [i statur~, fragil.

Pentru a p~stra iluzia tinere]ii, se luau din vreme

m~suri de mascare a ravagiilor timpului:

înc~run]irea era prevenit~ de pudrarea p~rului

sau perucii, oboseala fe]ei era ascuns~ de

machiaj, ridurile gâtului de „zgarda“ din

panglici sau dantele, trupul era men]inut de

corset [i de fusta pe cercuri.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Costumul de la curte urm~rea marcarea

hot~rât~ a deosebirilor sociale prin forme

incomode, subliniind privilegiul inactivit~]ii

(corset, schelete de sârm~, tocuri, peruci etc.),

prin materialele scumpe [i mai ales prin

rafinamentul acord~rii ansamblului, folosind

cea mai pre]uit~ calitate a aristocra]iei

cultivate, gustul, singura inaccesibil~

burgheziei îmbog~]ite.

SSccuullppttuurraall, silueta era format~, atât în costumul

feminin cât [i în cel masculin, din alternarea

contrastant~ de sub]ieri (talie, gât, încheieturi) cu

evaz~ri (poale învoalte, man[ete), prefigurând

tutu-ul clasic al dansatoarelor.

Hotel Matignon, secolul al XVIII-lea, Paris

M~tase în stil Ludovic al XV-lea

Fotoliu în stil Ludovic al XV-lea, Paris, Muzeul de Arte Decorative

Page 155: Arta stilcostum

PPiiccttuurraall, coloritul costumului rococo era

pastelat, în nuan]e deschise, dulci, catifelate.

MMaatteerriiaalleellee folosite pentru ve[minte erau

m~t~suri u[oare, uni sau cu motive florale la

dimensiuni naturale (de preferin]~ flori de

câmp ca m~ce[ul, garofi]a), legate în

buche]ele cu panglici sau pres~rate pe un

fundal de linii sinuoase.

În acord cu aluziile câmpene[ti sau exotice din

artele plastice [i decorative, costumul cuprindea

[i el podoabe evocatoare: flori, perle, pene,

blan~ etc.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

P~strând piesele costumului francez precedent,

acesta [i-a pierdut severitatea [i demnitatea,

croiala accentuând gra]ia.

Capul era mic, machiajul era vizibil, feminin,

Fr. Boucher, Dejunul, 1739, Paris, Luvru

Rochie Watteau, rochie pe panier, costum b~rb~tesc desalon, de c~l~rie, / panier, tiparul jachetei b~rb~te[ti, /

bonet~, tricorn, coc catogan, coad~

Page 156: Arta stilcostum

156

J.H. Fragonard, Leag~nul, 1767, (detaliu) Londra, col. Wallace

Page 157: Arta stilcostum

J.F. de Troy, Declara]ia de dragoste, 1731, (detaliu) Berlin, Staatliche Schlosser

157

Page 158: Arta stilcostum

p~rul, pudrat alb, era lins pe cre[tet, r~sucit

lateral în bucle paralele (aripi de porumbel),

strâns la spate [i legat cu o panglic~ de

m~tase (crapaude) sau prins într-un s~cule] de

m~tase. P~l~ria – tricorn – se purta mai ales

sub bra] ca s~ nu se ia pudra de pe p~r.

Pe trup, c~ma[a era vizibil~ la guler, cu jaboul

brodat cu dantele, [i la man[ete; cravata era

ca o band~ încheiat~ la spate. Vesta cu

mâneci, dar mai scurt~ [i mai u[oar~, era

brodat~, ca [i jacheta (juste-au-corps), care era

modelat~ ca o hain~ feminin~, strâns~ pe corp

(închis~ ca [i vesta doar la nasturii din talie), cu

poale evazate, sus]inute prin v~tuire cu p~r de

cal sau cu hârtie, apoi cu balene.

Pardesiul a ap~rut pe la jum~tatea secolului, sub

influen]a englezeasc~, în forma redingotei,

provenit~ din costumul de c~l~rie (riding-coat).

Pantalonii (culottes), pân~ la genunchi, erau

netezi, strâm]i, închi[i cu nasturi.

În picioare, ciorapii, albi, erau r~suci]i peste

pantalon, iar pantofii aveau toc mic, limb~

rotund~ [i cataram~.

Ca accesorii, la brâu atârnau ceasul, cheile,

pecetea [i brelocurile sun~toare.

CCoossttuummuull mmiilliittaarr avea aceea[i siluet~ ca [i cel

civil, fiind îns~ realizat din stofe trainice [i în

culori vizibile. De exemplu, regimentul de

gard~ avea tricorn cu cocard~ [i pana[, haine

albastre c~ptu[ite cu ro[u, cu poale evazate,

r~sfrânte [i prinse cu ace, ciorapii acoperi]i cu

jambiere.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Capul p~rea mic propor]ional cu trupul.

Machiajul era artificial (cel natural fiind

considerat vulgar), cu tenul foarte alb [i obrajii

ro[ii, iar venele erau conturate cu albastru,

Jachet~ b~rb~teasc~, detaliu, secolul al XVIII-lea, Sankt-Petersburg, Muzeul Ermitaj

Jachet~ b~rb~teasc~, detaliu, secolul al XVIII-lea, Sankt-Petersburg, Muzeul Ermitaj

Jachet~ b~rb~teasc~, detaliu, secolul al XVIII-lea, Sankt-Petersburg, Muzeul Ermitaj

Jachet~ b~rb~teasc~, detaliu, secolul al XVIII-lea,Sankt-Petersburg, Muzeul Ermitaj

Page 159: Arta stilcostum

Fr. Boucher, Doamna de Pompadour, 1745, col. Maurice de Rotschild

Pantofi, Schonenwerd, Muzeul Bally

pentru a sugera sub]irimea pielii. Aluni]ele din

m~tase neagr~ (mu[te), lipite pe obraz pentru a

masca imperfec]iunile, au ajuns s~ alc~tuiasc~,

dup~ locul unde erau plasate, un adev~rat

limbaj, [tiut doar de îndr~gosti]i.

Coafura era strâns~, p~rul pudrat cu alb,

împodobit cu panglici, pene, flori sau bijuterii,

a[ezate asimetric, ca în China sau în Japonia. În

cas~ se purta bonet~ mic~ din pânz~ [i dantele,

iar afar~ p~l~ria de pai a p~stori]elor (bergère)

sau tricornul mic pentru c~l~rie.

Gâtul era prins în coliere-zgard~ din panglici, cu

dantele, perle etc.

Pe trup, c~ma[a era vizibil~ la decolteu [i la

man[etele tivite cu dantele. Corsetul [nuruit

strângea talia. Fusta învoalt~ era sus]inut~ de un

co[ (panier), la început din cercuri de lemn care

scâr]âiau (criardes), apoi din oase din gura

balenelor [i în sfâr[it din sârme, legate cu panglici.

Rochia avea corsajul strâns pe talie, cu decolteu

larg, mâneca pân~ la cot, cu man[ete late, iar

fusta era format~ din dou~ straturi suprapuse,

una dedesubt (jupe), alta deasupra (manteau)

deschis~ în fa]~, l~sând s~ se vad~ prima.

Pentru a permite o ]inut~ de interior mai comod~,

f~r~ corset, s-au creat diferite modele de rochii [i

halate largi, f~r~ talie (negligé), care c~deau liber

pe panier, ca „rochia Watteau”, cu spatele cutat

de pe umeri, sau alte variante numite

„innocente”, „adrienne” etc. În cas~ se mai

purta [i jacheta scurt~ olandez~. ßalul ]inea

frecvent loc de pardesiu.

159

Page 160: Arta stilcostum

În picioare, ciorapii erau colora]i, broda]i cu

aur [i argint, cu dantelu]e, jartiere cu

panglicu]e, pietre sau ascunzând un medalion

cu portret.

Pantofii, „Louis quinze”, foarte decolta]i,

ascu]i]i, uneori în form~ de papuc, din stof~

sau m~tase, broda]i cu pietre, aveau toc înalt,

cu contururi curbe, ca un mosor plasat sub

bolta piciorului.

Ca accesorii, geanta nu era necesar~, deoarece

în panier înc~peau buzunare adânci; evantaiul

extrem-oriental era, în schimb, instrumentul

nelipsit al jocurilor cochet~riei de salon.

Intrarea Palatului Zwinger, Dresda, secolul al XVIII-lea

Evantai, secolul al XVIII-lea

Fr. Cuvillies cel B~trân, Sala Oglinzilor, 1734, Amalienburg, Nymphenburg, München

Page 161: Arta stilcostum

Kändler, Figurine, por]elan de Meissen, cca. 1740, Hamburg, Kunst und Gewerbe Museum

Ceas, 1765, Viena, Muzeul de Arte Decorative

AADDAAPPTTÅÅRRII ÎÎNN AALLTTEE ¥¥ÅÅRRIIÎÎnn GGeerrmmaanniiaa, Palatul Zwinger din Dresda sau cel

din Nymphenburg din München erau cadre de

basm, împodobite cu oglinzi de Murano [i

por]elanuri, produse prima dat~ în Europa la

Meissen, lâng~ Dresda.

Înn PPrruussiiaa, la curtea lui Frederic cel Mare,

costumul masculin avea un aspect mai

milit~resc, locul cocului luându-l coada

împletit~ pe spate, de unde numele german al

stilului rococo – Zopfstil.

ßi la VVeennee]]iiaa, vestit~ prin târguri [i carnavaluri,

frecventat~ de str~ini, se purta moda francez~.

Pentru a circula f~r~ a bate la ochi, b~rba]ii, ca

[i femeile, îmbr~cau pe strad~, la orice or~,

masca, tricornul [i o cap~ larg~ din m~tase sau

dantel~ alb~ sau neagr~, cu guler („bauta”,

numit~ mai târziu „domino”).

Pe când b~rba]ii aveau masca pân~ la gur~, cu

nasul coroiat ca un cioc de pas~re, femeile o

preferau pe cea oval~, acoperind toat~ fa]a,

cu un buton ]inut între din]i.

161

Page 162: Arta stilcostum

Pietro Longhi, Dentistul, 1759, Milano, Muzeul Brera

Page 163: Arta stilcostum

Pietro Longhi, Rinocerul, 1751, Vene]ia, Ca Rezzonico

Page 164: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL EENNGGLLEEZZ DDIINN SSEECCOOLLUULLAALL XXVVIIIIII--LLEEAA

Haina de cælærie pe fotoliulChippendale

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Odat~ cu înt~rirea

burgheziei, activ~ [i întreprinz~toare, costumul

or~[ean s-a impus în Europa, determinat de

necesit~]ile practice, de ritmul activit~]ii

productive, dar [i de concep]iile estetice ale

iluminismului. Enciclopedi[tii francezi, pornind

de la pre]uirea naturii [i urm~rind înl~turarea a

tot ce e nefiresc, impus de orânduirile sociale

nedrepte, au contribuit la crearea unui nou

ideal uman [i a unui nou punct de vedere

asupra costumului, sus]inând revenirea la

propor]iile naturale ale siluetei, la dimensiunile

unui om normal, robust, la o îmbr~c~minte [i

înc~l]~minte comode, trainice.

Ca un argument de prestigiu pentru sus]inerea

legitimit~]ii noilor preocup~ri era invocat

exemplul antichit~]ii, care va deveni

preponderent de-abia în timpul Revolu]iei

Franceze, în moda neoclasic~.

Solu]iile practice ale costumului burghez din a

doua jum~tate a secolului al XVIII-lea au fost

furnizate lumii de c~tre Anglia – care în aceast~

perioad~ a influen]at toate ]~rile Europei.

Jurnalul de mod~ s~pt~mânal The Lady’s

Magazine avea s~ dureze din 1770 pân~ în

1837, urmat de The Gallery of Fashion [i altele.

ÎÎnn AAnngglliiaa, burghezia comercial~ [i financiar~ se

manifestase ca o for]~ activ~ înc~ din secolul al

XVII-lea, când confrunt~rile dintre monarhie [i

parlament se încheiaser~ cu îngr~direa autorit~]ii

regale. În secolul al XVIII-lea, ascensiunea

burgheziei s-a f~cut în Anglia gradat, f~r~ a se

mai ajunge la revolu]ie, ca în Fran]a. Dimpotriv~,

a existat o ac]iune concordant~ a marii burghezii

[i a nobilimii (care continua s~ conduc~

politice[te), pentru a promova expansiunea

colonial~ [i comercial~ a Marii Britanii, devenit~,

dup~ 1700, prima putere naval~ [i comercial~ a

Europei. Aceast~ situa]ie a dus la o relativ~

[tergere a deosebirilor sociale prin costum.

Locuin]e în Queen Anne’s Gate, secolul al XVIII-lea,Londra, Westminster

Fotoliu Chippendale, Dublin, Malahide Castle

Sir Thomas Lawrence, Julius Angerstein cu so]ia sa,1790, Paris, Luvru

Redingot~, frac, rochie englezeasc~, mantou-redingot~,diferite croieli de frac

Page 165: Arta stilcostum

T. Gainsborough, Domnul [i doamna Andrews, (detaliu), 1748, Londra, National Gallery

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • În contrast cu stilul rococo,

r~spândit pe continent, în Anglia, arhitectura [i

decora]ia p~strau o linie clasic~, volume

lini[tite, contururi drepte, compozi]ii clare,

simetrice, ca în ansamblul locuin]elor din pia]a

Circus, din Bath, de arhitectul John Wood, sau

în cel din Queen Anne’s Gate, Westminster,

Londra. Mobilierul lucrat de me[teri ca Thomas

Chippendale, din lemn de mahon în culoare

natural~, mul]umea spiritul practic prin formele

robuste, iar dorin]a de elegan]~ prin profilurile

inspirate din arta rococo, gotic~ sau chinez~.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee uummaann~~ • Dac~ în unele

tablouri pictori ca Gainsborough confereau

personajelor noble]ea [i elegan]a modelelor

franceze din picturile lui Watteau, majoritatea

portreti[tilor englezi ca Reynolds, Romney,

Reaburn, Hogarth conturau un ideal de

frumuse]e propriu societ~]ii engleze. Energia,

robuste]ea, o anumit~ inflexibilitate puritan~ erau

calit~]ile cele mai pre]uite, subliniate în înf~]i[area

personajelor, ale c~ror tr~s~turi nu erau deloc

idealizate, ci voit opuse artificialit~]ii aristocratice.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Mo[ierul (land-lord-ul) interesat de

furnizarea lânii ]es~toriilor, de exploat~rile

miniere etc., participa la aceste întreprinderi

[i recurgea la acela[i tip de vestimenta]ie ca

[i industria[ul asociat. Ajunsese chiar o

mod~ ca tinerii avu]i s~ se îmbrace

asem~n~tor cu servitorii lor.

Costumul d~dea corpului libertatea necesar~

vie]ii active (în aer liber, la c~l~rie, în ora[),

era practic, c~lduros [i rezistent. El continua

în mare m~sur~ tradi]ia costumului burghez

olandez (transmis, de altfel, direct Angliei

prin strânse leg~turi politice [i comerciale

înc~ din secolul al XVII-lea).

SSccuullppttuurraall, silueta general~ era construit~ din

165

Page 166: Arta stilcostum

166

W. Hogarth, Din C~s~toria la mod~, Contractul nup]ial, 1744, Londra, National Gallery

Page 167: Arta stilcostum

167

W. Hogarth, Din Cariera unui destråbålat, Orgie la han, 1735, Londra, Sir John Soane’s Museum

Page 168: Arta stilcostum

curbe libere, ca pe vremea muschetarilor, dar

f~r~ nota milit~reasc~, mai simpl~, de o

elegan]~ mai sobr~.

PPiiccttuurraall, acordurile cromatice majore se

opuneau celor minore, rafinate, franceze (de

exemplu, frac ro[u, pantalon negru, c~ma[~

alb~), p~strând deseori culoarea natural~ a lânii

sau bumbacului (rochii din stofe albe, cenu[ii

sau negre). Distinc]ia social~ era realizat~ prin

materiale de bun~ calitate, croiala perfect~ [i

cur~]enia impecabil~ a hainelor.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul destul de lung era l~sat liber (rar

cu peruca aristocratic~). P~l~ria rotund~,

neagr~, înlocuia tricornul.

Pe trup, se purta c~ma[a [i cravata alb~, mai

lat~, învârtit~ de dou~-trei ori în jurul gâtului [i

înnodat~ sub b~rbie. Vesta constituia un

element de fantezie, cea clasic~ era alb~, din

pichet, putea fi îns~ din materiale [i culori

diverse. Jacheta (frac), la început o hain~ de

c~l~rie, confec]ionat~ din stofe rezistente,

întunecate, avea o croial~ simpl~ [i comod~,

guler mic cu rever, mâneci tubulare, corsaj lejer

[i poale rotunjite, cu [li]uri laterale [i la spate.

Pardesiul (great coat) avea form~ de redingot~,

uneori guler dublu. Pantalonul ajungea pân~

sub genunchi.

În picioare se înc~l]au ciorapi albi sau negri,

cizme moi sau pantofi cu cataram~.

Ca accesorii, bastonul civil înlocuia sabia

militar~.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, p~rul natural, nepudrat, era piept~nat

cu bucle lungi sau conci plat l~sat pe ceaf~.

Boneta se purta mai ales în interior, iar p~l~ria

– de pai sau fil] – cu boruri largi, pentru a ap~ra

de soare, pe câmp sau pe strad~ peste bonet~.

Pe trup, c~ma[a nu se vedea deloc. Rochia,

într-un singur strat, larg~, comod~, f~r~ corset,

avea cus~tur~ în talie, a[ezat~ la locul firesc [i

marcat~ de un cordon sau o e[arf~ lat~, [i fust~

dreapt~, încre]it~ moderat. Era de obicei din

bumbac alb, u[or, nu din m~tase. Pantofii

aveau toc jos, lat, u[urând mersul.

CCOOSSTTUUMMUULL CCOOPPIIIILLOORR

Pân~ în secolul al XVIII-lea copiii erau

îmbr~ca]i aidoma ca adul]ii. Odat~ cu

dezvoltarea pedagogiei, cu r~spândirea

scrierilor unor gânditori care puneau probleme

noi de educa]ie (de exemplu John Locke,

Gânduri despre educa]ie, J.J. Rousseau, Emile

etc.), s-a creat pentru copii o îmbr~c~minte

mai comod~ (costumul gen marinar pentru

b~ie]i, dup~ 1770).

Costumul în stil englez, purtat de burghezia

european~, s-a r~spândit în lumea nou~,

dobândind tr~s~turi distinctive (datorate mai ales

solu]iilor practice adoptate) în epoca luptelor

pentru independen]a Statelor Unite ale Americii.

168

W. Hogarth, Din C~s~toria la mod~, 1744, Londra, National Gallery

P.P. Svinin, Quakeri, 1804

Page 169: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL FFRRAANNCCEEZZ ÎÎNN SSTTIILLUULL

LLUUDDOOVVIICC AALL XXVVII--LLEEAA

Peruca cu coræbii

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În a doua jum~tate

a secolului al XVIII-lea, întreaga Europ~ a fost

str~b~tut~ de curentul iluminismului, care a

desferecat gândirea, cl~tinând din temelii

vechile prejudec~]i [i preg~tind prefacerile

viitoare. Ecourile rigorii ra]ionale, practicate în

Fran]a de c~tre enciclopedi[ti, au p~truns [i în

ambian]a de elegan]~ pre]ioas~ a artei curtene,

determinând o atenuare a fanteziei rococoului.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Exemplele antichit~]ii clasice,

cunoscute prin s~p~turile de la Herculanum [i

Pompei, erau înglobate stilului aristocratic (ca

în Micul Trianon de arhitectul J.A. Gabriel sau

în urnele de por]elan de Sèvres etc.).

Determinând noul stil Ludovic al XVI-lea,

(1774-1789) liniile drepte [i formele clare,

regulate au început din nou s~ domine în

compozi]iile fa]adelor ca [i în decora]ia

interioarelor, în siluetele mobilelor sau în

motivele ]es~turilor din m~tase, încadrând

ornamentele florale aliniate în [iruri m~runte.

IIddeeaalluull eelleeggaann]]eeii era îns~ monopolul regalit~]ii [i

al nobilimii [i avea s~ dispar~ odat~ cu acestea.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Tendin]a general~ de îmbinare a structurii

riguroase cu decorul curtean s-a manifestat în

vestimenta]ie mai cu seam~ în hainele

b~rb~te[ti, mai accesibile unor sugestii

func]ionale. Folosind croielile practice engleze,

de „riding coat“, ve[mintele curtene erau îns~

din m~tase, brodate de mân~.

În acela[i timp, în costumul de curte feminin

din vremea reginei Maria Antoaneta au

izbucnit, nest~vilit, cele mai arogante preten]ii

de suprema]ie social~; pe m~sur~ ce justificarea

acestei superiorit~]i se dovedea mai [ubred~ în

ochii contemporanilor, regina încerca s~ se

impun~ vizual prin etalarea celor mai scumpe

bijuterii, ca [i prin umflarea volumelor capului

[i fustei, sem~nând cu ni[te baloane

monstruoase care aveau s~ piar~ ca baloanele

de s~pun, odat~ cu Revolu]ia Francez~.

Regina Maria Antoaneta era îmbr~cat~ de

J.A. Gabriel, Micul Trianon, 1762, Versailles

Le Clerc, Gallerie des Modes, 1778 - 1787

Interior \n stil Ludovic al XVI-lea, Versailles

Coafura cu corabie, desen satiric, 1789

Page 170: Arta stilcostum

prima creatoare înregistrat~ de istoria

costumului, Rose Bertin, care s-a bucurat de

prestigiu interna]ional, datorit~ circula]iei

p~pu[ilor-manechine, care-i purtau modelele în

dimensiuni reduse. Trei saloane la Versailles

erau pline cu garderoba reginei [i se presupune

c~ ea n-ar fi ajuns la ghilotin~ dac~ nu ar fi luat

cu ea, când a fugit, prea multe bagaje cu haine

(M.Constantin, Fashion marketing, p. 9).

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~l~ria era modelat~ în diferite forme,

nu numai în tricorn, ci [i cu borul drept în fa]~,

ridicat la spate (à la valaque) etc.

Pe trup, hainele erau mai sobre decât înainte,

f~r~ talie marcat~, p~strându-[i în ]inuta de

curte ]es~turile pre]ioase [i coloritul delicat.

Croiala relua modelele engleze, de frac (frac à

la française), iar redingota, alt~dat~ pardesiu, a

început s~ fie folosit~ drept jachet~.

În picioare se purtau aceia[i pantofi sau cizme.

Toate aceste ve[minte erau îns~ executate din

m~tase, brodate cu aur, argint [i paiete, cu

nasturi cu email, picta]i cu portrete etc.

Costumul militar avea acelea[i piese [i aceea[i

croial~ ca [i cel civil burghez, realizat îns~ în

culori anumite, distingând armele [i

regimentele, [i fiind împodobit cu g~ici, nasturi,

pl~ci metalice pe piept ca însemne ofi]ere[ti etc.

Majoritatea poporului, ]~r~nimea, continua s~

se îmbrace ca [i în secolele precedente, cu

ve[minte largi din ]es~turi de cas~.

Conflictul dintre haina ginga[~ de m~tase [i cea

aspr~, din stof~ întunecat~, avea s~

izbucneasc~ îns~ de-abia în anii Revolu]iei

Franceze, când Maria Antoaneta a fost purtat~

pe str~zile Parisului, spre e[afod, doar în

c~ma[~ [i bonet~ de pânz~, ca o ]~ranc~, a[a

cum a schi]at-o în fug~ pictorul, tân~r pe

atunci, Louis David.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, perucile s-au în~l]at treptat, de la un

„toupet” pe frunte (dup~ 1760) pân~ la

e[afodaje întrecând de 3–4 ori m~rimea

capului, sus]inute cu vat~, ace [i ornamentate

cu panglici, flori, co[ule]e, cor~bii, p~pu[ele

etc. P~rul era pom~dat [i apoi pudrat cu f~in~

sau cu cret~, extrem de greu de între]inut,

f~când necesare sc~rpin~tori (ca ni[te andrele

terminate cu mânu]e), iar, în Anglia, chiar

utilizarea în timpul nop]ii a unor plase de sârm~

împotriva [oarecilor.

Pe trup, rochia de gal~ „à la française” era, ca

pe vremea infantelor pictate de Velazquez,

evazat~ mai ales lateral, sus]inut~ de co[

(panier). Corsajul cu talia ]eap~n~, pe corset,

era alungit în fa]~, în unghi exagerat de lung,

iar fusta era bogat ornamentat~ cu volane,

dantele, panglici [i ghirlande. Materialele

folosite erau pre]ioase [i delicate: satinuri,

catifele, m~tase cu broderii, dantele, iar

nuan]ele subtile erau denumite de poe]i

„coaps~ de nimf~”, „maimu]~ otr~vit~”,

„spinare de purice” etc.

170

Rochie polonez~, costum de curte feminin [i masculin,caraco, / schelete (panier) sus]inând fusta, / coafur~,bonet~ “à la nouvelle paysanne”, p~l~rie, boneta”dormeuse”

M~tase în stil Ludovic al XVI-lea

G. Drouais, Contele de Vaudreuil, 1758, Luvru

Page 171: Arta stilcostum

171

Fr. Goya, Umbrela, 1777, Madrid, Prado

Page 172: Arta stilcostum

172

J.B. S. Chardin, Toaleta de diminea]~,detaliu, 1741, Stockholm, Muzeul Na]ional

J.B.S. Chardin, Guvernanta, detaliu, 1739, Cheshire, Tatton Park

Influen]a costumului burghez s-a manifestat

prin adoptarea unor croieli mai comode, cum

erau rochia larg~, pe panier, dar f~r~ corset

(négligé).

Dup~ ce a atins lungimea maxim~, panierul s-a

scurtat pân~ la genunchi (demi-panier,

continuat de un volan) sau s-a redus la dou~

fragmente laterale (considerations), unele

dintre ele pliante, ca strapontinele, pentru a

u[ura intrarea pe u[~. În via]a zilnic~ panierul

era înlocuit fie de draparea pe [olduri a

mantoului, cu poalele vârâte în buzunare sau

încre]ite cu dou~ [nururi, „à la polonaise”, fie

de acumularea la spate a l~rgimii fustei,

sus]inut~ de ultimul vestigiu al panierului, o

pern~ dorsal~ („cul de crin” sau „cul de Paris”)

în rochia „à l’anglaise”.

Page 173: Arta stilcostum

Costumul feminin burghez era mai practic

[i comod.

Pe cap, dup~ moda englez~, p~rul natural era

strâns în coc sau l~sat în bucle lungi, iar p~l~ria de

pai, mare, cu panglici [i pene, prelua amploarea [i

complica]ia coafurilor.

Pe trup, mantoul imita redingota, îmbr~cat fie

deschis, fie închis cu nasturi pân~ jos. Se purta

mult [i jacheta scurt~, corespunz~toare celei

b~rb~te[ti; spre deosebire de cea olandez~ din

secolul al XVII-lea, mai larg~, cea francez~, numit~

de obicei „caraco”, era strâns~ pe corp, cu poale

cutate la spate, cu revere pe piept [i mâneci lungi.

¥inuta de c~l~rie imita pe cea b~rb~teasc~: vest~

[i redingot~, cravat~, p~l~rie [i baston.

În mediile me[te[ug~re[ti erau obi[nuite piesele

de costum tipice gospodinei: boneta, broboada

acoperind decolteul, [i [or]ul de pânz~ apretat~,

a[a cum apar în picturile lui Chardin.

J.B.S. Chardin, Rug~ciunea la mas~, detaliu, 1740 Paris, Luvru

Louis David, Maria Antoaneta spre e[afod, 1789

Page 174: Arta stilcostum

Levni, Sultanul Ahmed al III-lea, miniatur~,detaliu, 1730, din N. Atasoi, „A garden for the sultan”

Page 175: Arta stilcostum

175

CCOOSSTTUUMMUULL IIMMPPEERRIIUULLUUIIOOTTOOMMAANN ÎÎNN SSEECCOOLLUULL

AALL XXVVIIIIII--LLEEAA

Turbane øi øalvari

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Imperiul Otoman

st~pânea înc~ sud-estul Europei, dar, dup~

cum scria Dimitrie Cantemir, se afla în declin.

Costumul p~stra formele tradi]ionale, marcând

deosebirea musulmanilor de lumea apusean~.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee era cel al st~pânitorului,

supradimensionat, umflat ca un balon.

SSccuullppttuurraall, volumele erau modelate c~tre sfer~

(atât \n turbane, cât [i \n [alvarii bufan]i sau \n

mantiile largi), sporind efectul de mas~ prin

culoarea uniform~ a unor suprafe]e \ntinse.

PPaalleettaa ccoolloorriissttiicc~~ era dominat~ de tonuri dulci

de floare: roz, mov, bleu, verde.

MMaatteerriiaalleellee scumpe slujeau la deosebirea

st~rilor privilegiate.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Acesta depindea de func]ie [i rang.

În costumul demnitarilor supradimensionarea

era realizat~ pe vertical~ prin amplificarea

capului cu ajutorul turbanului care anun]a

func]ia, pe când rolul b~rbii mari, rotunjite era de

a l~]i por]iunea gâtului.

Pe trup erau suprapuse mai multe ve[minte largi,

cu croial~ de caftan, mai lungi sau mai scurte

(c~ma[~, entari, bini[, djupeh, caftan etc.), de

sub care nu se vedeau aproape deloc [alvarii

foarte largi, permi]ând a[ezarea pe jos, turce[te.

Înc~l]~mintea pentru [ederea pe canapea consta

din ciorapi de piele cusu]i de pantaloni (me[i),

peste care, prin cas~ se \nc~l]au papuci f~r~

spate, iar afar~, cizme.

CCoossttuummuull mmiilliittaarr al c~l~re]ilor, pede[trilor sau

marinarilor p~stra formele dominant

sferoidale \n turbanul de pe cap [i \n [alvarii

bufan]i, doar pentru comandan]i. ¥inuta

intermediar~ a unor ofi]eri consta din

suprapunerea mai pu]in obi[nuit~ a unor

haine scurte peste altele lungi, ca jacheta -

cepchen peste caftan.

Solda]ii, ca [i muncitorii [i ]~ranii aveau o

siluet~ mai tinereasc~, subliniind [i p~r]i mai

sub]iri ale trupului: gâtul (vizibil prin lipsa

b~rbii) [i mijlocul (strâns \n brâu).

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Costumul musulmanelor oscila între extreme:

ascunderea total~ în public prin feregea [i

desvelirea în intimitate, unde \ntreaga ]inut~

exalta caracterele specific feminine: p~rul

lung, sânii, [oldurile, gra]ia mi[c~rilor.

Ve[mintele puneau \n valoare opulen]a

formelor, conturate de curbe largi, rotunjite

de faldurile libere ale bluzei [i [alvarilor, pe

când \ncheieturile erau sub]iate prin \ncre]irea

la extremit~]i a mânecilor [i a pantalonilor.

Peste aceast~ ]inut~ sumar~, \n interior se

purta un entari lung cu croial~ de caftan, mai

Turbane turce[ti de padi[ah, c~pitan de ieniceri, marevizir, ofi]er al g~rzii de onoare, general al arsenalului

Ofi]er [i marinar turc, secolul al XVIII-lea, din Brindisi,Musée des Anciens Costumes Turcs

strâns pe corp decât cel b~rb~tesc,

ornamentat cu dantel~ lucrat~ cu acul (oya sau

bibil), iar pentru strad~, peste acesta se punea

un altul – bini[, feregea sau giubea –, iar

obrazul era acoperit cu un v~l de muselin~

alb~ (ya[mac).

Ornamentele turce[ti au suferit unele

influen]e rococo, pe broderiile cu fir auriu pe

catifea vi[inie ap~rând buchete de roze [i

lalele, ca pe rochiile de nunt~ p~strate în

costumele populare.

Page 176: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN ¥¥ÅÅRRIILLEE RROOMMÂÂNNEE

ÎÎNN SSEECCOOLLUULL AALL XXVVIIIIII--LLEEAA

ßßII LLAA ÎÎNNCCEEPPUUTTUULL SSEECCOOLLUULLUUII

AALL XXIIXX--LLEEAA

Giubele øi cepchene

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE

În secolul al XVIII-lea (dup~ 1711 - 1716 [i pân~

la 1821), în ¥ara Româneasc~ [i în Moldova au

domnit principii fanario]i, greci cre[tini din

Istanbul, numi]i de cârmuitorii Imperiului

turcesc. Contribu]iile, presta]iile [i darurile c~tre

puterea suzeran~ [i demnitarii ei cre[teau

periodic, având ca urmare o tot mai accentuat~

exploatare a celor dou~ ]~ri.

Cur]ii [i organelor administrative le era impus atât

modul de via]~, cât [i portul constantinopolitan,

ca o dovad~ a adeziunii politice, iar garda

domneasc~ era format~ din mercenari arn~u]i

(albanezi), proveni]i din Peninsula Balcanic~.

În tot acest timp, Transilvania, înglobat~ din

1699 Imperiului habsburgic, a fost larg deschis~

curentelor artei apusene, înlesnind, prin

leg~turile cu ]~rile surori de peste Carpa]i,

p~trunderea acestora [i în ¥~rile Române.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • În Transilvania, barocul

întârziat era bogat reprezentat de numeroase

catedrale, ca [i de palate (cum era cel episcopal

din Oradea, Banffy din Cluj sau Bruckenthal din

Sibiu), evoluând c~tre simplificare în stilul

neoclasic (de exemplu palatul Teleky din Cluj).

În ¥ara Româneasc~ sau în Moldova, în epoca

fanariot~, s-au cl~dit unele case în stil turcesc,

pentru traiul tihnit, pe canapele cu covoare [i

176

stânga sus

Ch. Doussault, Bucure[ti în 1841, gravur~ Ch. Doussault, Boierul Iordache Filipescu, 1843, gravur~

Domnitor fanariot, boieroaic~ din secolul al XVIII-lea,boier, domni]~, arn~ut începutul secolul al XIX-lea, /croiala anteriului, feregelii [i cepchenului, / calpac demare ban, i[lic de mare logof~t, cu cuib de rândunic~ deboier de starea I, în tobå de boier de starea a II-a, denegustor cu pern~, de negustora[

Page 177: Arta stilcostum

A. Bouquet, Doroban]i din Romana]i, Târgovi[te, Slatina, 1848

Pung~-ciorap pentru bani, secolul al XVIII-lea, MuzeulMunicipiului Bucure[ti

Logof~tul Petrache, Erotocritul, cca.1787, Bucure[ti,Academia Român~, Cabinetul de Stampe

perne moi, ca [i pentru desf~tarea sub umbrare

sau chio[curi, în parfumul de trandafiri [i

chiparoase (Casa Hagi Prodan din Ploie[ti).

În stilul tradi]ional au fost ridicate edificii

domne[ti somptuoase, ca M~n~stirea V~c~re[ti,

[i biserici mici, provinciale, ctitorii boiere[ti sau

negustore[ti.

Deosebit de original~ a fost adaptarea la via]a

citadin~ a stilului popular, prin închiderea cu

geamuri a pridvorului, rezultând galerii de

sticl~, (ca în Casa Melic din Bucure[ti). În zonele

rurale s-au ridicat case boiere[ti interpretând, în

continuare, arhitectura brâncoveneasc~.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Silueta domnitorilor [i boierilor era

impun~toare [i greoaie, oriental~, cea a

doamnelor supl~, dup~ moda apusean~.

IIddeeaalluull uummaann • Pe teritoriul ]~rii noastre se

înfruntau concep]iile diametral opuse ale

R~s~ritului [i Apusului. În ¥ara Româneasc~ [i

Moldova, protipendada cultiva idealul de

frumuse]e otoman, cu silueta supra-

dimensionat~ sferoidal prin turban, haine

ample suprapuse, [alvari, potrivite inactivit~]ii

fizice [i a[ez~rii pe perne turce[ti.

În secolul al XVIII-lea, Transilvania cuno[tea mai

îndeaproape unele modele apusene, în mediile

aristocratice fiind apreciat idealul stilului

rococo, cu înf~]i[are pre]ioas~, rafinat~,

artificial~, uzând de machiaj, peruci albe,

corsete etc. (de exemplu, portretul baronului

Bruckental), pe când burghezia prefera stilul

englez, sportiv, comod [i practic, îmbr~când

costume de c~l~rie [i rochii simple de lân~.

Ecourile idealului de frumuse]e neoclasic au

ajuns [i pe meleagurile noastre în ultimii ani ai

secolului, mai ales prin refugia]ii [i dasc~lii

francezi.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

La suirea pe tron, domnitorul primea de la Înalta

Poart~ cuca cu pene în evantai (asem~n~toare cu

p~l~ria cu coad~ de p~un din costumul popular

din Bistri]a-N~s~ud), caftanul [i sabia.

PPoorrttuull bbooiieerriilloorr:: Pe cap, turbanul era de obicei

înlocuit cu i[licul din blan~ lipit~ pe carton, cu

form~ [i culoare diferite dup~ rang.

Pe trup se suprapuneau, dup~ obiceiul oriental,

mai multe haine lungi [i scurte îmbl~nite.

Grigore Alexandru Ghica [i Alexandru Moruzi

îmbr~cau peste anterie haine cu mâneci pân~ la

cot, tivite cu hermin~, [i deasupra altele mai

lungi cu mâneci mai scurte, cu guler lat [i tivuri

de blan~. De pantalonii bufan]i ([alvari), ro[ii,

erau cusu]i ciorapi de piele, purta]i în picioare

prin cas~ în papuci sau c~lare, sub cizme.

OOssttaa[[iiii mercenari, arn~u]i, (albanezi, sârbi,

bulgari etc.), din garda domnitorilor purtau pe

cap turban (cealma), pe trup, peste c~ma[~, ilice

[i jachete scurte, unele f~r~ mâneci, altele cu

mâneci despicate, care puteau fi închise cu

nasturi sau l~sate s~ fluture în vânt, (cepchen),

[alvari strân[i pe pulpe (poturi) sau fustanela

plisat~, jambiere [i pantofi r~scroi]i (iminei).

Costumele lor, confec]ionate în ateliere speciale,

care produceau pentru toat~ Peninsula

Balcanic~, erau brodate neasemuit de bogat cu

fir, cu [nururi [i cu galoane aurii, iar armele erau

încrustate cu argint [i filde[.

Unele croieli [i motive decorative au fost

p~strate, într-o form~ popular~, în ve[mintele

mili]iei na]ionale rurale a doroban]ilor, apoi mai

târziu, în cele ale surugiilor care mânau

diligen]ele, pân~ la înlocuirea lor cu calea ferat~.

177

Page 178: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Deosebit de elegante erau costumele

doamnelor [i boieroaicelor, care, neavând

func]ii publice erau receptive fa]~ de moda

apusean~. Purtau pe cap c~ciuli]e rotunde de

blan~, pe trup rochii decoltate din m~tase, cu

v~l drapat pe piept, închise cu nasturi în fa]~,

acoperite cu haine mai lungi sau mai scurte din

brocart sau catifea, îmbl~nite, croite pe corp [i

cu man[ete late, [i în picioare pantofi cu toc.

Dac~ domnitorii str~ini ai ¥~rilor Române [i cei

din preajma lor purtau ve[minte aduse din

Turcia, iar arn~u]ii veneau cu echipamentul

confec]ionat în ateliere albaneze [i

macedonene, num~rul costumelor stråine era

restrâns fa]~ de majoritatea popula]iei,

credincioas~ vechiului port [i care i-a asigurat

permanen]a.

Costum de domni]~, secolul al XVIII-lea, Muzeul Municipiului Bucure[ti

Hain~ cu cepchen, secolul al XIX-lea, Muzeul Municipiului Bucure[ti

Page 179: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL PPOOPPUULLAARR

Criticul ßtefan Neni]escu explica, în 1929,

fenomenul conserv~rii specificului na]ional în

arta popular~ româneasc~ a secolului XVIII-lea

prin refuzul ]~ranilor de a accepta modelele

orientale impuse de Imperiul otoman domnilor

fanario]i [i demnitarilor, preferând s~ copieze

straiele din b~trâni, înc~rcate de amintiri,

evocând trecutul, func]ionând ca ni[te

stindarde.

Asimiland influen]ele, portul s~tenilor a

acceptat, astfel, din repertoriul otoman doar

pu]ine croieli ale

unor haine suplimentare, ca giubeaua,

remodelându-le îns~ sculptural c~tre volume

lini[tite, cilindrice [i transformând broderiile

turce[ti cu volute moi, de tip baroc oriental, în

spiritul geometriz~rii [i abstractiz~rii specifice

întregii noastre arte decorative. Transpunerea

în materiale locale, pânza de in sau cânep~

sau stofa de lân~ de culoare natural~, mai ales

alb~, [i înlocuirea firului auriu cu lâna sau

bumbacul colorate au determinat o inversare

a raporturilor cromatice.

Transpunerea modelului hainei turce[ti (aflat~ la MuzeulMunicipiului Bucure[ti) în portul popular românesc (ctitor, 1856, biserica Cornetu-Schela, jud.Gorj, Oltenia)

P~l~rie cu coad~ de p~un, Bistri]a N~s~ud, secolul al XIX-lea, Bucure[ti, Muzeul Satului

179

Page 180: Arta stilcostum

J.L. David,Încoronarea lui Napoleon, detaliu,1804, Paris, Luvru

Page 181: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSEECCOOLLUULL AALL XXIIXX--LLEEAA

Page 182: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL EEUURROOPPEEAANNÎÎNN PPRRIIMMUULL SSFFEERRTT AALL

SSEECCOOLLUULLUUII AALL XXIIXX--LLEEAA

De la neoclasicism la empire

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Poate c~ niciodat~

schimb~rile vestimentare nu au fost mai rapide

[i mai radicale decât în Fran]a la finele secolului

al XVIII-lea. În focul revolu]iei, peste noapte, a

încetat s~ mai fie admirat nobilul pudrat,

purtându-[i cu gra]ie jacheta de satin brodat~

cu aur, iar eroul zilei a devenit cet~]eanul

obi[nuit care arbora cu mândrie cocarda

tricolor~ pe bluza de lucru.

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN TTIIMMPPUULL RREEVVOOLLUU¥¥IIEEII

DDEE LLAA 11778899

A ap~rut pe scena istoriei o nou~ ]inut~, cea a

republicanului plebeu, numit de obicei

„sans-culotte” (purtând în locul pantalonilor

scur]i pân~ la genunchi – culotte – pantaloni

marin~re[ti lungi [i largi). Ve[mintele sale

s~r~c~cioase, disparate, de ]~ran-soldat,

contrastau puternic cu elegan]a aristocra]iei

detronate.

CCOOSSTTUUMMUULL PPLLEEBBEEUU

Pe cap, cu p~rul natural lung, zbârlit, bicornul

era deseori înlocuit de boneta frigian~ ro[ie

(semn distinctiv al sclavilor din galere; aceasta

fusese adus~ la Paris de marinarii revolu]ionari

în 1792).

Pe trup, c~ma[a era deschis~ la piept, uneori cu

fular, [i peste ea se îmbr~ca vesta scurt~, apoi

jacheta (fie redingota brun~, fie haina militar~ cu

nasturi de metal, fie bluza ]~r~neasc~), iar

pantalonul era lung, cilindric, purtat la început de

matelo]i [i muncitori (numele vine de la

personajul Pantalone din Comedia italian~).

În picioare se înc~l]au deseori sabo]i ]~r~ne[ti.

Sans-culottes au lansat moda „neglijent~” (sau

„sans façon”) care, la acea dat~, nu putea s~

]in~ mult~ vreme.

CCOOSSTTUUMMUULL BBUURRGGHHEEZZ

Când, printre m~surile revolu]ionare, Adunarea

Na]ional~ a desfiin]at diferen]ierile costumare

pe st~ri, burghezia, datorit~ ascendentului ei

politic, [i-a impus stilul vestimentar (de tip

englez – frac negru, p~l~rie rotund~ etc.).

Tricolorul era arborat cu ostenta]ie: uniforma

G~rzii Na]ionale era tricolor~ (jacheta albastr~

cu revere ro[ii, vesta [i pantalonii albi), se purta

cocard~ tricolor~ la costumul civil, ca [i veste

sau ciorapi tricolori.

NNoouull iiddeeaall al revolu]ionarilor, preg~tit în epoca

iluminismului de genera]ia enciclopedi[tilor, a

fost întrupat în opere de art~ ca picturile lui

Louis David. În Lupta Hora]ilor cu Curia]ii era

oferit~ privitorilor nu numai o pild~ de virtute

cet~]eneasc~ [i eroism, de subordonare a

intereselor personale celor ale patriei, dar [i

modele de frumuse]e robust~, natural~, în

sensul dezvolt~rii armonioase de ansamblu a

întregii fiin]e, potrivit principiilor umaniste,

democratice ale Romei republicane.

Se descoperea frumuse]ea trupului pe care,

deseori, sculptorii îl reprezentau nud sau cu

ve[minte care nu trebuiau s~-l ascund~, ci s~-l arate.

Antonio Canova îl înf~]i[a pe Napoleon, ca [i pe

sora acestuia, Pauline Bonaparte, ca pe zeii antici.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Influen]a artei antice, cunoscut~ mai ales prin

statuara greco-roman~, a devenit hot~râtoare

atât pentru structura corpului în propor]ii [i

dimensiuni, cât [i pentru realizarea costumului:

182

Sans-culotte

Debucourt, Conversa]ie misterioas~, gravur~ din Modes et Manieres du Jour, 1798 - 1808

Page 183: Arta stilcostum

silueta feminin~ tindea s~ semene cu cea a unei

statui de marmur~ a zei]ei Venus, prin drapajul

din ]es~turi albe, transparente, mulând corpul,

pe când cea b~rb~teasc~ adopta forme

herculeene.

În 1793, Louis David a primit comanda s~

proiecteze costumele noii societ~]i franceze, f~r~

deosebiri de rang. Pentru cet~]enii obi[nui]i el a

desenat o jachet~ ca o redingot~ larg~, peste

pantaloni lungi, strâm]i, [i cizme scurte, singura

podoab~ fiind e[arfa brodat~ cu deviza

„Libertate, Egalitate, Fraternitate”. Cei cu func]ii

oficiale aveau [i o manta lung~, [i o caschet~ cu

cozorocul ridicat [i cu un smoc de pene.

Ideea uniformei, în care toga antic~ se asocia cu

penele [i cizmele secolului al XVIII-lea, nu a

prins îns~, artistul mul]umindu-se s~ creeze

costuma]ia figuran]ilor la serb~rile publice

organizate în cinstea revolu]iei.

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSTTIILL ””DDIIRREECCTTOOIIRREE””

Între 1795-1800, tendin]ele antichizante

semnalate au atins punctul culminant, fiind

exagerate în costumele elegan]ilor zilei,

îmbog~]i]i de r~zboi, care arborau cele mai

îndr~zne]e inova]ii, pân~ la bizarerie [i

caricatur~, [i de aceea erau numi]i „incroyables”

(sau „invisibles“) [i „merveilleuses”.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÃÃRRBBÃÃTTEESSCC

Silueta unui „incroyable” se opunea celei

aristocratice, elegante [i gra]ioase, printr-o carur~

masiv~ – ob]inut~ prin v~tuiri, suprapunerea mai

multor veste cu gulere r~sfrânte pe piept, pulpe

false (cu bure]i sub ciorapi) etc. – [i un voit aer de

brutalitate – dat de p~rul zburlit, bastonul cu

noduri etc.

Capul ap~rea voluminos prin p~rul tuns neregulat,

la început lung, în „urechi de câine”, mai târziu

scurt, ca la statuile romane, „à la Titus”. Bicornul

enorm era a[ezat diagonal sau lateral. De origine

englez~, p~l~ria rotund~ cu boruri mari a evoluat

c~tre cilindru.

Pe trup, c~ma[a se vedea doar la cele dou~ col]uri

ale gulerului, împinse pân~ la gur~ de cravata ca un

[al r~sucit de [ase ori în jurul gâtului, pe care îl

îngro[a acoperind fa]a (invisibles). Vestele erau

vizibile prin reverele imense, triunghiulare, iar haina

era încheiat~ strâmb, sugerând neglijen]~. Fracul

sau redingota lung~ avea umerii v~tui]i, ridica]i,

gulerul pân~ la urechi. Pardesiul sau capa putea

avea, de asemenea, dou~-trei gulere-pelerin~.

Pantalonii pân~ sub genunchi (încheia]i jos cu

nasturi), din piele g~lbuie sau stof~ de culoare mai

deschis~ decât haina, erau ridica]i pân~ la subsuori.

În picioare se purtau ciorapi, de obicei albi, [i cizme

sau pantofi decolta]i „escarpins”.

Principalul accesoriu era bastonul ca o bât~. Ca

urmare a r~sturn~rilor sociale, ]es~turile în dungi,

alt~dat~ semn distinctiv al repudia]ilor (lepro[i sau

pu[c~ria[i) sau subalternilor (vesta lacheilor) au

venit la mod~, fiind arborate [i pe steagul SUA,

care în ace[ti ani [i-au cucerit independen]a (M.

Pastoureau, L’Etoffe du diable).

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Îmbr~c~mintea unei ”merveilleuse” punea în

valoare silueta sub]ire ca o coloan~, folosind

draparea unor ]es~turi u[oare (în rochie, [al,

turban); era ieftin~, dar nepractic~.

183

L. David, Proiect de costum pentru cet~]eanul francez,Paris, Biblioteca Na]ional~

Hercule, idealul masculin pentru Incroyable

Anonim, Robespierre, 1792, Paris, Muzeul Carnavalet

Page 184: Arta stilcostum

Pe cap, p~rul era coafat cu coc în stil antic sau tuns

„à la Titus”, împodobit cu panglici sau diademe,

sau era acoperit cu o peruc~ blond~ ,,à la

Berenice”. Turbanul era la mod~, ca [i [alul

oriental, mai ales dup~ campania armatelor

napoleoniene în Egipt. P~l~ria era redus~, cu bor

în fa]~ ca un cozoroc (asem~n~toare caschetei de

jockey englez), pentru a proteja pielea

„marmorean~” a obrazului.

Pe trup, rochia-tunic~ era sub]ire, str~vezie, alb~

din muselin, batist, poplin sau tul, mulându-se pe

corpul f~r~ corset (se purta deseori peste un tricou

de culoarea pielii). Uneori, avea pe poale o fent~

pân~ la genunchi. Talia ridicat~ era marcat~ de o

panglic~. Mânecile lipseau sau erau foarte

scurte. „Moda dezbr~cat~” predispunea deseori

la r~ceal~, denumit~ în Germania

„Musselinkrankheit” (boala muselinei). ßalul de

ca[mir ro[u completa ]inuta.

În picioare se purtau sandale sau balerini f~r~ toc,

lega]i cu panglici r~sucite [i încruci[ate pe gambe.

Doamna Recamier apare în portretele pictate de

Louis David [i de Gerard cu picioarele goale.

Accesoriile erau br~]~rile [i inelele la mâini [i la

picioare, geanta în form~ de urn~ antic~, m~nu[ile

peste cot, man[onul [i umbrela.

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSTTIILL „„EEMMPPIIRREE””

Acesta a reprezentat faza urm~toare de evolu]ie

a tipurilor de mai sus, în noile condi]ii ale

Imperiului Napoleonian.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • În arhitectur~ [i decora]ie, stilul

„Empire” se distingea prin dimensiunile colosale

[i bog~]ia ornamentelor de la curte, dar [i prin

aerul de severitate milit~reasc~, inspirându-se din

arta Romei imperiale (ca în Arcul de Triumf din

Place de L’Étoile, de arhitectul Chalgrin) [i cu

unele sugestii egiptene (ca în interioarele

Palatului Beauharnais sau de la Malmaison, de

arhitec]ii Percier [i Fontaine).

184

Junona, idealul feminin [i silueta unei merveilleuse

J.L. David, Madame Recamier, 1800, Paris, Luvru

Prudhon, Joséphine, 1805, Paris, Luvru, detaliu

Page 185: Arta stilcostum

Chalgrin, Arcul de Triumf al Stelei, 1806, Paris

Camera Împ~r~tesei Joséphine la Malmaison, stil „Empire“

J.B. Isabey, Napoleon în uniforma regimentului de gard~

Costume \n stil „Empire”

ve[minte de bun~ calitate [i irepro[abil croite,

dar de mare sobrietate, deloc b~t~toare la ochi.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Pentru ceremonia încoron~rii, aceia[i arhitec]i

au desenat uniformele de gal~, iar pictorul

Isabey rochiile doamnelor. Napoleon a impus

cur]ii sale un costum de ceremonie

reprezentativ, de o mare bog~]ie.

Femeile, deseori de origine modest~, ca

Madame Sans-Gène, erau îmbr~cate de case de

mod~, furnizând [i toate accesoriile, [i chiar

parfumul. Creatorul Leroy, renumit pentru

pre]urile sale excesive, lucra [i pentru

împ~r~teasa Joséphine.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

În costumul „Empire” domina uniforma, ]inuta

de gal~ împrumutând unele elemente

costumului curtean prerevolu]ionar.

Pe cap se purta bicornul a[ezat frontal, l~]ind

silueta, pe când englezii, ca Wellington, îl

purtau antero-posterior.

Pe trup, c~ma[~ cu jaboul de dantel~, vest~

lung~ [i jachet~ cu guler înalt, brodate, [i

pantaloni pân~ la genunchi, din atlaz alb, iar

în picioare ciorapi albi [i pantofi sau cizme.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Se p~stra silueta de coloan~, talia ridicat~, dar

ve[mintele erau rigide, nedrapate, realizate din

m~tase grea cu broderii din fir, cu paiete [i

pietre, cu guler mare de dantel~ scrobit~.

Trena, folosit~ drept [al, putea fi prins~ în talie

cu nasturi [i montat~ în anticamer~.

La începutul secolului al XIX-lea a revenit la mod~

catifeaua, albul a f~cut loc culorilor saturate (ca

vi[iniul); mânecile, seara scurte [i bufante, erau în

restul zilei lungi, tubulare. Peste rochie se îmbr~ca

o jachet~ scurt~, pân~ la talia ridicat~, cu mâneci,

denumit~ „spencer”.

Mantourile preluau sugestii masculine în

redingote (capote sau douillete) eventual

îmbl~nite (poloneze).

Costumul obi[nuit s-a adaptat vie]ii active,

se folosea stofa mai groas~, rochiile aveau

mâneci lungi etc.

Prevala concep]ia englezeasc~ asupra

elegan]ei, în]eleas~ ca rezultat al asort~rii unor

185

Page 186: Arta stilcostum

186

Fr. Goya, Familia regelui Carol al IV-lea, 1800, Madrid, Prado

Page 187: Arta stilcostum

Ingres, Doamna Rivière, 1805, Paris, Luvru

187

Page 188: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN CCEELL DDEE--AALL DDOOIILLEEAASSFFEERRTT AALL SSEECCOOLLUULLUUII

AALL XXllXX--LLEEAA

Suflete romantice în saloane Biedermeier

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE C~derea Imperiului

napoleonian, în 1815, a declan[at pe plan

european o reac]ie general~ împotriva stilului

imperial francez; dup~ Congresul de la Viena,

moda a fost lansat~ de fo[tii adversari ai

Fran]ei, ca Anglia sau Germania, fiind doar

perfec]ionat~ în atelierele pariziene.

Romantismul a însemnat în primul rând lupta

pentru libertate: „Libertate în arte, libertate în

societate, iat~ dublul stindard care une[te, cu

pu]ine excep]ii, tot tineretul de azi”, spunea

Victor Hugo.

Luptând pe baricadele Parisului la 1830, pe cele

din întreaga Europ~ la 1848, tân~ra genera]ie,

în frunte cu arti[ti ca Delacroix, exprima [i în

literatur~ sau în muzic~ izbucnirea for]ei

creatoare în lupta cu constrângerile vechilor

legi sociale [i sisteme de gândire.

Pledând pentru intensa tr~ire a vie]ii cu toate

resursele de pasiune [i imagina]ie ale sufletului,

romantismul deschidea asupra lumii o

perspectiv~ nou~, ascu]ind sensibilitatea în fa]a

naturii. În locul sentimentului de automul]umire

clasic~ se trezea fiorul în fa]a imensit~]ii firii, ca

[i a scurgerii neîncetate a timpului. Ridicându-se

împotriva a tot ce era static, înghe]at [i în]epenit

în vechile orânduiri, genera]ia romanticilor se

opunea, firesc, viziunii clasice, cultului

antichit~]ii, promovate de imperiu, prin care

dorise s~-[i statorniceasc~ definitiv domina]ia,

proclamând frumuse]ea ideal~ ca etern~.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc creat în acest timp a exprimat

opozi]ia împotriva anticomaniei, înlocuit~ cu

admira]ia pentru formele trecutului na]ional,

redescoperit în sursele evului mediu sau ale

Rena[terii.

În arhitectur~ se imitau exemple gotice [i

renascentiste, cu unele tr~s~turi baroce-

rococo, alc~tuind „stilul trubadur”

(de exemplu biserica Sainte-Clotilde din Paris,

1846). În epoca în care în toat~ Europa se ridicau

construc]ii m~re]e în stil gotic, ca Parlamentul din

Londra sau cel de la Budapesta, unii sugerau [i

crearea unor costume inspirate din cele ale

cavalerilor medievali (ca Ernst Moritz Arndt).

În modelarea cadrului ambiental a ap~rut un

nou ideal de via]å, cel al burgheziei, ajuns~ de-

abia acum s~-[i impun~ gustul. În Fran]a, regele

Ludovic Filip era supranumit regele burghez, [i

locuin]a ca [i îmbr~c~mintea sa [i a familiei sale

erau într-adev~r de o simplitate ce contrasta

frapant cu fastul regal al secolului al XVIII-lea.

Stilul burghez propriu-zis s-a cristalizat în decora]ia

de interior din ]~rile germanice în stilul

Biedermeier. Denumirea, dat~ la început în

derâdere, definea o ambian]~ pl~cut~,

confortabil~, destinat~ în primul rând vie]ii de

familie din mediile or~[ene[ti îndestulate. Mobila,

cu contururi curbe, era din lemn de esen]e mai

ieftine, f~r~ aplica]ii de bronz. Ilustrând [i de ast~

C. Barry, Parlamentul din Londra, 1840

E. Delacroix, Chopin, 1838, Paris, Luvru

Scaun Biedermeier, colec]ia autorului

Page 189: Arta stilcostum

În fa]a oglinzii, gravur~ de mod~, 1830

Coafur~ [i p~l~rie feminin~, rochie de bal, costum de c~l~rie, feti]~, b~trân~ cu mantil~, pelerin~, redingot~, frac, habit, pelerin~, p~l~rie tare [i p~l~ria moale a pa[opti[tilor

dat~ mularea scaunului dup~ forma trupului [i a

costumului, sp~tarul Biedermeier imita rotunjimea

umerilor [i talia sub]ire, cerute de mod~; netapisat,

el delimita un spa]iu gol ca pentru a servi nu unui

om real, ci unei fantasme. De asemenea, perdelele

de tul de la ferestre, cu drapaje suprapuse, reluau

curbele fustelor învoalte, vaporoase.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee • Manifestându-se în

literatur~, muzic~ sau artele plastice, curentul

romantic a marcat [i viziunea asupra omului,

pe care costumul a urm~rit s~ o realizeze

practic.Femeia romantic~ era „un suflet f~r~

trup”, un înger, iar costuma]ia urm~rea s~

transforme fiin]a vie într-un vis f~r~ substan]~,

rod al fanteziei.

Frumuse]ea b~rb~teasc~, în viziunea

romantismului, era determinat~ în primul rând

de o intens~ via]~ spiritual~, pus~ în valoare

printr-o relativ~ fragilitate fizic~.

De fapt, tonul modei îl d~deau ]~rile cu veche

tradi]ie burghez~, ca Anglia, care transmisese

cu un secol mai devreme stilul land-lordului

întregii or~[enimi europene. Câ[tigând [i mai

mult prestigiu dup~ înfrângerea

napoleonian~, Anglia proclama ca regul~

suprem~ de bun-gust simplitatea cerut~ de

ritmul vie]ii active, pretinzând stofe trainice [i

croieli purtabile.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Moda oscila în aceast~ epoc~ între dou~ limite

extreme: concep]ia englez~ asupra elegan]ei,

care nu trebuia s~ bat~ la ochi, [i crea]iile

fanteziste ale arti[tilor, între gustul burghez

care punea accentul pe aspectul comun, banal

[i cel artistic romantic, urm~rind s~

scandalizeze burghezia.

Dac~ în anii sângero[i ai Revolu]iei Franceze scena

istoriei fusese dominat~ de oameni duri, cu fe]e

orizontale [i maxilare puternice, de tigru (ca

Robespierre sau Danton), în vremea luptelor de

eliberare na]ional~ [i social~ din 1830–1848 primele

roluri par s~ fi fost jucate de vizionari ai viitorului,

sensibili [i pasiona]i, gata s~ se sacrifice în numele

unui ideal de libertate. Poe]ii Fran]ei, Victor Hugo,

Lamartine, Musset, Chateaubriand ar~tau, to]i, în

anii tinere]ii ca ni[te apari]ii îngere[ti, cu figuri

prelungi [i înguste, ochi mari [i încerc~na]i de veghe.

Eroul romantic era îns~ deseori un înfrânt, a[a

cum era descris de Chateaubriand: „imaginea

unui nefericit [i bolnav, cu [uvi]e de p~r în vânt,

privirea adânc~, sublim~, r~t~cit~, fatal~, buze

contractate de dispre]ul pentru specia uman~,

inima plictisit~, byronian~, înecat~ în dezgustul

[i misterul existen]ei.”

Între anii 1830-1834, pictorul Gavarni a

publicat Journal des gens du monde la care au

colaborat Alfred de Vigny [i Alexandre Dumas.

Arti[tii d~deau tonul pentru o vestimenta]ie

extravagant~, care-[i g~sea aplicarea mai ales în

baluri mascate sau în ]inuta de interior. Fiecare î[i

crea un tip, o înf~]i[are original~: Balzac scria în

halat benedictin, Musset purta pantaloni de

ca[mir ro[u [i halat de cas~ din m~tase verde

brodat~ cu aur, George Sand umbla îmbr~cat~

ca un b~rbat, cu pantaloni ro[ii, bonet~

greceasc~ din catifea brodat~, papuci chineze[ti

189

Page 190: Arta stilcostum

[i fuma ]ig~ri spaniole, iar Lord Byron prefera

hainele brodate albaneze [i turbanele turce[ti.

Era [i aceasta o manifestare a exotismului, a

deschiderii spre orizonturi noi, necunoscute

pân~ atunci [i descoperite cu încântare de

arti[ti (Marocul pictat de Delacroix, Grecia

descris~ de Lord Byron, Spania maur~ evocat~

de Victor Hugo etc.).

În epoca romantismului, a utopiilor lui Saint-

Simon, un discipol al acestuia, Prosper Enfantin, a

fondat o comunitate, la Menilmontant, în care

to]i membrii purtau o vest~ cu nasturi la spate, pe

care nu [i-i puteau încheia singuri, ca un simbol al

ajutorului fr~]esc de care are nevoie fiecare om.

Costumul romantismului contrazicea natura,

[tergea linia fireasc~ a articula]iilor, modelând o

siluet~ voit diferit~ de cea antichizant~ (de

coloan~).

SSccuullppttuurraall, contrastele de volume se accentuau

prin strangul~ri [i evaz~ri (coafur~ învoalt~ - gât

sub]ire - mâneci umflate - talie strâns~ - fust~

larg~ - glezne fine).

PPiiccttuurraall, se preferau culori evanescente, tonuri

pastelate: bleu-pal, lavand~, gri-verde, argintiu.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau u[oare. Anglia, prin

romanele lui Walter Scott, lansa moda

ecosezurilor sco]iene.

190

F. Gavarni, desen de mod~, 1834 Chateaubriand

Page 191: Arta stilcostum

Modele din Journal des Dames et des Modes, 1833

Gh.Tattarescu, Nicolae B~lcescu, 1851, Bucure[ti

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Oglindind sensibilitatea sufleteasc~, gra]ia mai

mult decât for]a fizic~, silueta masculin~ era

efeminat~ într-o oarecare m~sur~, redând

acelea[i evaz~ri [i strangul~ri ale volumelor.

Pe cap, p~rul era buclat în cre[tet [i pe urechi,

amintind coafura feminin~, iar fa]a era ras~ [i

juvenil~, eventual cu favori]i, care îngustau figura.

P~l~ria era voluminoas~, din fetru sau m~tase,

ca un cilindru, dar evazat în partea superioar~ [i

strâns la panglic~.

P~l~ria moale, din fil], cu bor, la origine cea a

]~ranilor, proclama pactizarea revolu]ionarilor

cu ace[tia, fiind considerat~ de autorit~]i un

semnal politic. (În 1853 Liszt a avut un conflict

cu poli]ia din pricina unei astfel de p~l~rii

d~ruite de Wagner).

Pe trup, c~ma[a alb~, imaculat~ era principalul

semn de distinc]ie social~. Cravata imens~, alb~

sau neagr~, era r~sucit~ de mai multe ori în jurul

gâtului. Vesta, colorat~, contrasta cu jacheta.

191

Page 192: Arta stilcostum

192

N. Livaditti, Familia poetului Vasile Alecsandri, 1837, Bucure[ti, Muzeul Na]ional de Art~

Page 193: Arta stilcostum

Redingota avea umerii c~zu]i, capul mânecii

încre]ite coborând în jos pe bra], talia strâns~,

uneori sus]inut~ de corset. Se preferau tonuri

întunecate (albastru ca pruna, verde, maro).

Pardesiul era croit pe talie, cu pelerin~ sau

guler-[al rotund. Pantalonii în tonuri deschise,

pân~ la roz sau de culoarea oului de ra]~, erau

încre]i]i în talie, lungi, strâm]i la glezne, cu

benzi sub pantofi (supieuri).

În picioare se purtau pantofi u[ori, îngu[ti, fini

(mic[orând picioarele).

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Dup~ cum se exprima unul dintre cei mai

perspicace scriitori ai vremii, Charles

Baudelaire, „femeia are dreptul [i chiar datoria

s~ par~ magic~ [i supranatural~, s~ uimeasc~,

s~ vr~jeasc~; idol fiind, ea trebuie s~ se

împodobeasc~ spre a fi pre]uit~” (Curiozit~]i

estetice, p. 115). Baletul Gisèle e tipic.

Exprimând aceast~ viziune asupra femeii,

poate cea mai poetic~ din toate timpurile,

costumul epocii 1830 tr~da totodat~, prin

formele lui incomode, [i condi]ia subordonat~

în care aceasta se afla înc~, socotit~ slab~ [i

neajutorat~ [i legat~ de c~min, sub tutela

tat~lui, apoi a so]ului. De asemenea, toaletele

cele mai elegante, mai pre]ioase [i cu formele

exagerate, stânjenind mi[c~rile, nu erau

accesibile decât privilegiatelor din marea

burghezie, scutite de munca fizic~.

Pe cap, coafura consta din evaz~ri [i strangul~ri

succesive, buclele fiind strânse pe cre[tet în coc

[i grupate lateral, pe urechi, cu podoabe

asimetrice, buche]ele, funde etc. P~l~ria avea

boruri largi, aduse lâng~ fa]~, împiedicând pe

purt~toare [i s~ vad~, [i s~ aud~. Boneta de

dantel~ era purtat~ de femeile în vârst~.

Machiajul punea în valoare ochii umbri]i, nasul

[i gura r~mânând mici.

Pe trup, ve[mintele contrafåceau anatomia,

ascunzând articula]iile. De la decolteul oval (en

bateau) sau pelerina care îl acoperea, cus~tura

um~rului cobora pe bra], [tergând carura, iar

mânecile gigante, ca ni[te [unci (en gigot) sau

ca urechi de elefant, sus]inute de sârme [i vat~,

mascau cotul.

Talia de viespe era strâns~ în corset. Fusta era

evazat~, umflat~ pe jupoane de muselin~.

Deasupra rochiei se purtau [aluri indiene sau

pelerine. Pantalonii lungi, cu volan jos, erau

vizibili la feti]e.

În picioare se înc~l]au ciorapi cu floricele [i pantofi

mici, balerini, prin[i cu panglici, (eventual cu toc

mic, ortopedic, ascuns).

În mediile mic-burgheze, mai ales în ]inuturile

germanice, erau arborate atributele gospodinei-

mam~ de familie: boneta, broboada-pelerinu]~ [i

[or]ul, albe.

Codul lui Napoleon interzicea femeilor costumul

masculin. Cele care doreau s~ poarte pantaloni

trebuiau s~ ob]in~ o autoriza]ie special~ a

prefecturii, ca scriitoarea George Sand, pictori]a

Rosa Bonheur sau Doamna Dieulafoy care participa

cu so]ul ei la cercet~ri arheologice asiriene.

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN ¥¥ÅÅRRIILLEERROOMMÂÂNNEE ÎÎNN PPRRIIMMAA

JJUUMMÅÅTTAATTEE AASSEECCOOLLUULLUUII AALL XXllXX--LLEEAA

Jos iølicul, sus pælæria

ÎÎNN PPRRIINNCCIIPPAATTEELLEE RROOMMÂÂNNEE, silueta roman-

tic~ a p~truns masiv odat~ cu adoptarea de

c~tre tinerii progresi[ti de prin anii ’30 a

costumului apusean, ca o declara]ie public~ a

pozi]iei lor anticonservatoare

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În secolul al XIX-lea,

Turcia, în declin, [i-a pierdut treptat

autoritatea asupra ¥~rilor Române, renun]ând

la monopolul comercial [i a fost silit~ s~

admit~, dup~ r~scoala lui Tudor Vladimirescu,

din 1821, reinstaurarea domniilor p~mântene.

În deceniile urm~toare, marcate de revolu]ia de

la 1848, a avut loc ie[irea ¥~rilor Române din

sfera de influen]~ turceasc~ [i angrenarea lor în

evolu]ia ]~rilor europene.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Au început s~ r~sar~

importante construc]ii în stiluri apusene,

neoclasic (ca biserica Frumoas~ din Ia[i sau

Palatul Ghica-Tei, din Bucure[ti), iar mai târziu

[i neogotic (ca Palatul Administrativ de la Ia[i).

IIddeeaalluull uummaann • La noi, cea mai romantic~ figur~,

în sensul deplin al cuvântului, r~mâne Nicolae

B~lcescu, sufletul Revolu]iei de la 1848. În toate

portretele pictate de Negulici sau Tattarescu,

izbe[te privirea arz~toare, spiritualitatea chipului

consumat parc~ de o tr~ire prea intens~. Barba

scurt~ [i must~]ile estompeaz~ linia obrazului,

sub]iind [i mai tare fa]a, pe care domin~ bolta

frun]ii [i arcadele umbrite.

193

P~l~rie în care nu vezi [i nu auzi, 1830

Page 194: Arta stilcostum

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

În perioada Revolu]iei de la 1848, pe când

b~trânii boieri continuau s~ poarte vechiul

costum oriental, tinerii au trecut f~r~ rezerve la

moda apusean~, în stil romantic, cunoscut~ în

Fran]a, unde majoritatea pa[opti[tilor î[i f~cuser~

studiile (denumi]i, de aceea, [i „bonjuri[ti”).

Adep]ii revolu]iei arborau haina la mod~ [i

p~l~ria moale cu pana[.

În acela[i sens au fost schimbate în 1831 [i

uniformele armatei române, în[i[i domnitorii

îmbr~când ]inuta de comandant militar de tip

apusean. Concomitent, costumele de stil

oriental au coborât treptat pe scara social~,

doar negustorii [i dasc~lii, [i în urm~ doar

l~utarii înve[mântându-se ca boierii de

odinioar~, iar costumul falnicilor arn~u]i

ajungând s~ fie purtat de simpli vale]i.

O mod~ specific local~ pare s~ fi fost

în aceast~ vreme acoperirea capului

or~[encelor cu cuviincioasa n~fram~, dar

r~sucit~ în jurul cre[tetului ca un turban

(denumit „tulpan”), legat cochet în frunte cu fund~.

194

Pa[optist, detaliu, gravur~, 1848

C. Petrescu, Revolu]ionari la 1848, Bucure[ti, Academia Român~

Page 195: Arta stilcostum

E. Delacroix, Libertatea conducând poporul, 1830, Paris, Luvru

În istoria costumului românesc, portul popular

nu a fost niciodat~ îmbr~cat numai de ]~rani,

ci a fost arborat ca un steag de lupt~,

adunând în jurul s~u tot neamul, de c~tre

burghezia progresist~ de la 1848, ca [i mai

târziu în timpul R~zboiului de independen]~

când era considerat la Curte ca ve[mânt

oficial. Acestuia i se datoreaz~ de fapt

aspectele caracteristice cele mai originale ale

costumului din ]ara noastr~.

195

Page 196: Arta stilcostum

196

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN AALL TTRREEIILLEEAA SSFFEERRTT AALL

SSEECCOOLLUULLUUII AALL XXIIXX--LLEEAA

Cupola metalicæ øi crinolina

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Între 1850–1870

moda era dictat~, din nou, de Curtea francez~

a celui de-al doilea Imperiu. În 1853 a avut loc

c~s~toria împ~ratului Napoleon al III-lea cu

Eugenia de Montijo. Perechea imperial~ atr~gea

aten]ia întregii lumi, cei doi ap~rând ca

prototipuri ale modei, de un lux exorbitant,

necesar sus]inerii prestigiului politic al Fran]ei.

Crinolina ]inea la distan]~, dansatorii neputând s~

se ating~ decât cu vârful degetelor. Centrul

elegan]ei masculine era Anglia epocii victoriene.

Costuma]ia cur]ilor europene nu era îns~ decât

exagerarea, hiperbolizarea costumului burgheziei

bogate, pentru care frumos însemna scump.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • În a doua jum~tate a secolului

al XIX-lea, cl~dirile se deosebeau dup~ rang:

primul loc îl ocupau edificiile cu rol

reprezentativ, urm~rind impresionarea mul]imii

(biserici, cl~diri oficiale de stat), folosind toate

mijloacele artei, f~r~ mare grij~ pentru

func]ionalitate, pe când construc]iile cu rol

practic (fabrici, depozite, g~ri etc.) îndeplineau

cerin]ele utilit~]ii, f~r~ preocupare pentru

aspectul estetic.

În prima categorie, problema principal~ era,

prin urmare, ornamentarea, ca semn al

bog~]iei [i puterii. Stilurile istorice (baroc,

clasicism sau gotic) erau invocate ca ni[te

citate de prestigiu, amestecate f~r~ scrupule,

eclectismul ajungând curentul dominant.

Pentru a eviden]ia continuitatea st~pânirii

imperiale din Fran]a [i Anglia cu regalitatea

dinastic~, erau copiate mobile în stilurile

secolului precedent, dar m~rite [i îngreunate.

Sculptura [i pictura erau chemate s~

împodobeasc~ edificiile de vaz~, la fel cum

volanele [i dantelele se aglomerau pe ve[mintele

protipendadei pentru a o distinge de plebe.

ßi pentru înfrumuse]area ma[inilor de cusut sau

de g~tit, a sobelor etc. se recurgea la încrusta]ii

sau aplica]ii turnate în metal, evocând

reliefurile complicate de pe fa]adele caselor.

În artele plastice de asemenea coexistau

academismul (ca o component~ a eclectismului,

evocând, la fel de anacronic, stiluri apuse, în

compozi]ii înc~rcate, de o c~utat~ bog~]ie [i

elegan]~) [i realismul („o expresie direct~ a

vie]ii, reprezentare exact~ a societ~]ii”, cum îl

numea Castagnary). Courbet a [ocat

oficialit~]ile, entuziasmându-[i privitorii mai

ales prin lipsa înfrumuse]~rii conven]ionale,

prin înf~]i[area brutal~ a muncitorilor

sp~rgând pietre, a ]~ranilor t~ind porci sau a

femeilor cernând grâu.

Comentatorii artelor plastice erau deseori

preocupa]i de crea]ia vestimentar~, ca Charles

Ch. Garnier, Opera din Paris, 1861-1875

Scara Operei din Paris

Marele salon Napoleon al III-lea din Palatul Luvru, Paris

Page 197: Arta stilcostum

Baudelaire care, în cronica sa din ziarul Le Figaro,

Le peintre de la vie moderne, lua ap~rarea

elegan]ei [i a machiajului

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee • Pentru a corespunde

concep]iei vremii, femeia trebuia s~ apar~

pl~pând~, supus~ b~rbatului puternic [i ocrotitor.

În ceea ce prive[te pe acesta din urm~, calit~]ile

majore erau onorabilitatea, respectabilitatea,

pozi]ia social~ asigurat~ de avere.

În epoca în care garan]ia era oferit~ nu de

mu[chii tari, ci de contul în banc~, nu mai

interesa armonia trupului, care era mascat de

îmbr~c~minte ca de o carapace.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

În deceniile care au urmat s-a accentuat tot mai

mult deosebirea dintre înf~]i[area b~rbatului [i

cea a femeii. B~rbatul, antrenat de angrenajul

economiei capitaliste, a adoptat uniforma civil~ a

celor care fac bani, indiferent de meserie,

camuflându-se [i luând culoarea mohorât~ a

mediului industrial, pe când femeia, subordonat~

familiei, slujea doar la etalarea averii b~rbatului.

La Curtea Fran]ei, creatorii de mod~ erau englezi,

ca Henry Poole, aducând cu ei elegan]a

gentlemen-ilor (ca Beau Brummel). Alt englez,

Worth, a creat rochiile împ~r~tesei Eugenie [i a

împ~r~tesei Austriei, Sissi, fondând la Paris casa

de mod~ care a durat [i în secolul al XX-lea

producând „haute couture”.

SSccuullppttuurraall, pe când costumul masculin evolua

c~tre aspecte severe, cu forme geometrice rigide,

sobre, cel feminin devenea mereu mai somptuos,

cu volume enorme (crinolina), înc~rcat cu multe

detalii, volane, broderii etc.

PPiiccttuurraall, noile culori de anilin~ alc~tuiau o palet~

mai contrastant~ ve[mintelor feminine, pe când

negrul [i albul domneau aproape în exclusivitate

în cele b~rb~te[ti.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau de o mare varietate.

Pre]uirea valorii comerciale a investi]iei ducea la

aglomerarea exagerat~ de drapaje, croieli [i

ornamente, cerând mult~ munc~. Executarea

aplica]iilor [i broderiilor la mod~ a fost facilitat~,

mai ales pentru confec]iile în serie, de

perfec]ionarea ma[inii de cusut (brevetat~ de

Singer în 1851).

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

În aceast~ epoc~ s-a pierdut treptat amintirea

siluetei juvenile, spiritualizate, a genera]iei

romantice. Toat~ Europa era dominat~, de fapt,

de moda burghez~ din Anglia, cea mai potrivit~

„respectabilit~]ii” afi[at~ de oamenii de afaceri,

bancheri etc.

IIddeeaalluull uummaann p~rea s~ se maturizeze treptat, s~

ating~ vârsta gravit~]ii, chiar a solemnit~]ii

C. Brodrick, Bursa de grâne din Leeds, 1863

J.F. Millet, Rug~ciunea de sear~, 1857, Paris, LuvruG. Courbet, Sp~rg~torii de piatr~, Dresda, Muzeul de Art~

Page 198: Arta stilcostum

198

exprimat~ prin forme severe, impun~toare.

Odat~ cu cre[terea industriei capitaliste,

costumul celor înst~ri]i devenea tot mai

uniform [i mai auster, cu forme ]epene,

amintind co[urile de fabric~ atât prin p~l~ria

„]ilindru”, cât [i prin gulerul tare, mânecile [i

pantalonii tubulari. Negrul era culoarea

dominant~ a hainelor, luminat~ doar de albul

vestei, cravatei sau m~nu[ilor. Fracul [i jacheta

erau hainele cele mai r~spândite, de diminea]a

pân~ seara. Piesele mai legere, ca [i cele colo-

rate, în tonuri oricât de re]inute, erau admise

doar în intimitate, între amici.

Pe chip, urm~rind s~ arate mai maturi, chiar

tinerii purtau barb~ [i must~]i tunse dup~

modelele personalit~]ilor la ordinea zilei, de

pild~ à la Napoleon al III-lea, cu barbi[on-pana[

(numit „imperial“) [i must~]i sub]iri, orizontale

sau à la Franz Joseph, modelând fa]a c~tre

p~trat prin c~rarea la mijloc [i favori]ii care

accentuau maxilarele, à la Gambetta, Thiers sau

Alfred de Musset.

P~l~ria era rigid~, cel mai des de form~ tubular~,

numit~ „cilindru”. ßi p~l~ria joas~ a evoluat

c~tre forme ]epene, ca melonul semisferic sau

p~l~ria de pai „canotier”.

Pe trup, dup~ cum relata un cronicar al vremii,

ruf~ria se purta numai alb~, cu pieptul c~m~[ii

înt~rit în scrobeal~ [i lustruit. Gulerul [i

man[etele rigide ca din carton erau prinse în

nasturi pentru a fi schimbate. Vesta, la început

colorat~ sau cadrilat~, [i-a pierdut treptat

motivele de fantezie, asortându-se la pantaloni.

Jacheta, la început strâns~ pe corp, s-a îngro[at

în talie, iar mânecile s-au l~rgit uniform.

Pardesiul avea forma jachetei, fiind doar mai

lung. Putea avea guler de catifea [i bordiseli din

galon de m~tase.

Pelerina s-a p~strat, eventual cu dou~ volane.

Pantalonii au adoptat forma de burlan, f~r~

dung~, nemaifiind fixa]i nici jos de supieuri.

Izmenele din pânz~ erau lungi pân~ la glezne.

În picioare, ghetele se închideau cu nasturi sau

cu elastic. Ciorapii, negri, nu se vedeau.

Accesoriile obligatorii erau m~nu[ile [i bastonul

sau umbrela. „Din ]inuta domnilor mai f~ceau

parte: ceasornicele cu capace, care se purtau în

buzunarul vestei [i cu l~n]i[or petrecut prin

cheotoarea nasturilor de la piept pân~ la

buzunarul opus, unde la cap~tul lan]ului se

punea un creion metalic, un medalion cu vreo

fotografie drag~ [i uneori cutiu]a cu tabac de

tras pe nas; apoi, tabachera cu tutun [i

„]igaretul“ de filde[, de chihlimbar, de abanos

sau de sidef [i în sfâr[it, bastonul, neîncovoiat [i

cu mâner de aur, de argint, de filde[, de baga

ori sidef, dac~ nu chiar de un crâmpei de corn

de cerb. Uneori, mânerul nu era fixat de

baston, ci se prelungea înl~untrul lui cu o lam~

de stilet, „baston cu [i[”.

Costume din 1850 - 1870, silueta masculin~ [i cea feminin~, rochie pe crinolin~, b~rbat cu jachet~ [i cilindru, mantil~, scheletul crinolinei, pardesiu scurt, Amelia Bloomer, vivandier~ în armata român~ în 1865, p~l~rie-basma [i p~l~rie impératrice

Bettannier, O mazurc~ la Mabille, litografie din Paris - miroir de la mode, 1855-1867

Page 199: Arta stilcostum

199

Ochelarii se purtau prin[i doar de spinarea

nasului [i aveau la dreapta un [iret ce se

prindea de cheotoarea hainei pentru ca, dac~

va fi desprins, s~ nu cad~ s~ se sparg~”

(G.Costescu, Bucure[ti, vechiul regat, p.297).

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Femeia, care juridic trecea de sub tutela tat~lui

sub cea a so]ului, folosea costuma]ia ca pe un

însemnat mijloc de seduc]ie, principala arm~ a

sexului slab, care trebuia îns~ manevrat~ cu

pruden]~, respectând conven]iile sociale.

Modelele de elegan]~ erau prin]esele,

cânt~re]ele de oper~ [i demimondenele,

amantele bog~ta[ilor. Pe strad~, se purta din

nou m~tasea, se prefera taftaua „changeante”,

coloritul era puternic, lipsit de armonie, iar la

rochiile din tul se aplicau de la 25 la 100 de

volane. Silueta era stilizat~ într-o schem~

piramidal~, pe linii orizontale, ca din clopote

suprapuse (p~l~ria-capote, pelerina, crinolina).

Capul era mic propor]ional cu restul siluetei,

coafura simetric~, sever~, cu c~rare la mijloc,

p~rul strâns, netezit în bandouri, prins în coc [i cu

câteva bucle lungi, încadrând ovalul prelung. Pe

când b~trânele p~strau înc~ boneta de dantel~,

tinerele la mod~ arborau p~l~ria „impératrice”

sau p~l~ria-basma, legat~ sub b~rbie.

Pe trup, peste lenjeria bogat~ (c~ma[a, corsetul

cu butoniere metalice [i pantalonii lungi, cu

dantele), se îmbr~ca rochia cu corsajul ajustat,

cu decolteu larg pentru sear~, ziua acoperit de

pelerina „berthe”, cu mânecile strâmte la

um~r, l~rgindu-se la încheietur~, cu fusta

învoalt~, cu volane orizontale.

S-a f~cut apropierea între scheletul metalic al

noilor construc]ii [i suportul fustelor, care a

devenit principala distinc]ie a rangului social:

crinolina. Numele provine de la crin (p~r de cal),

care asigura, la început, rigiditatea fustei, peA.O. Renoir, Pictorul Sisley cu so]ia sa, 1868, Köln, Wallraf-Richards Museum

Page 200: Arta stilcostum

200

care nu mai ajungea s~ o sus]in~ doar juponul

apretat din anii preceden]i. O dat~ cu cre[terea

volumului fustei, nici acesta nu a fost de ajuns

[i s-a recurs, ca alt~ dat~ în secolul al XVII-lea,

apoi în al XVIII-lea, la be]e de bambus, la oase

de pe[te, ajungându-se în cele din urm~, prin

1856, la un schelet din 10 cercuri de metal

legate între ele cu panglici din pânz~.

ßi la fel cum alt~dat~ fotoliile Ludovic al XV-lea î[i

modificaser~ bra]ele pentru a face loc fustei,

acum s-au inventat taburete speciale, „pouf”,

pentru a permite [ederea doamnelor cu crinoline.

Deasupra rochiei, [alul se purta în continuare în

cas~ ca [i pe strad~. Pardesiul era larg [i lung sau

scurt, uneori ca o cazac~ îmbl~nit~, kasawekas.

În picioare, înc~l]~mintea era pu]in vizibil~,

ciorapii din bumbac albi, pantofii sau botinele

cu tocuri „Ludovic al XV-lea”.

Ca accesorii, m~nu[ile erau obligatorii pe

strad~, ziua – scurte, seara – lungi peste cot.

Bijuteriile erau abundente, mari, atârnând

([iraguri de perle, medalioane, cercei lungi).

În a doua jum~tate a secolului al XIX-lea, la fel ca

în construc]iile utilitare, industriale, s-au

experimentat noi moduri de solu]ionare practic~

a problemelor produc]iei vestimentare. Ma[ina

de cusut fiind folosit~ mai intens, s-a l~rgit

produc]ia de confec]ii (se vindeau fuste împreun~

cu materialul pentru corsaj). În anii ’60, mari

cantit~]i de ve[minte confec]ionate au fost

lansate pe pie]ele europene [i americane.

Dup~ 1848, în vârtejul ideilor noi de libertate,

î[i f~cuser~ loc [i primele proclama]ii ale

egalit~]ii femeii, afi[at~ [i prin costum. În

Anglia, arti[tii prerafaeli]i, grupa]i în Confreria

Arts and Crafts, încurajau ve[mintele

confortabile, amintind stilul renascentist, cum

erau cele create de William Moris pentru so]ia

sa, portretizat~ în 1868 de D.G. Rosetti.

O americanc~, Miss Amelia Bloomer, a dus o

adev~rat~ campanie în favoarea unei

vestimenta]ii mai ra]ionale, îmbr~cându-se ea îns~[i cu o fust~ crea]~ pân~ la genunchi [i cu

pantaloni lungi, bufan]i. Imitatoarele ei, numite

de public „blumeriste”, au ap~rut [i la Paris,

unde au sfâr[it îns~ ridiculizate pe scenele

teatrelor de revist~.

Tendin]a masculinizant~ s-a continuat [i în

deceniile urm~toare în unele detalii, ca p~l~ria,

jiletca sau ]igara, a c~ror prezen]~ era atacat~ de

cronicile mondene. Era vorba numai de capricii

pasagere ale modei, nu de vreo schimbare în

structura costumului, mereu înc~rcat [i nepractic,

mijloc evident de distan]are social~.

E. Degas, Modista, cca. 1885, Chicago, Art Institute

Seurat, Duminic~ pe malul Senei, 1885, Chicago, Art Institute

C. Corot, Femeia în albastru, 1874, Paris, Luvru

Page 201: Arta stilcostum

201

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN UULLTTIIMMUULLSSFFEERRTT AALL SSEECCOOLLUULLUUII

AALL XXIIXX--LLEEAA

Impresionismul øi turnura

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Dup~ r~zboiul din

1870 dintre Fran]a [i Germania a urmat „la

belle epoque“ de pace [i prosperitate. Pictorii

ca Manet, Degas, Monnet, Renoir s-au

concentrat asupra luminii [i culorii,

inspirându-se direct din natur~ [i preg~tind

stilul „Art-Nouveau“ 1900. Costumul

deosebea net st~rile sociale.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

În Codul toaletei civile, publicat la Bucure[ti în

1870, scria c~: „Toaleta unei demoazele urmeaz~

a fi mai modest~ decât a unei femei m~ritate,

pentru c~ adev~rata manier~ de a-[i alege un

b~rbat este de a p~rea c~ are gusturi simple…”

Dup~ c~s~torie, so]ia devenea, ca [i calea[ca sau

vitrina din salon, mijlocul de afi[are a rangului

social al so]ului: „toaleta unei femei prudente,

gl~suie[te mai departe codul citat, trebuie a fi în

armonie cu averea [i pozi]iunea ce ocup~ în

lume. Prea mult~ simplitate ar trece în ochii lumii

de avari]ie [i prea mult lux s-ar lua drept vanitate

[i dezordine în echilibrul afacerilor familiei”.

Crinolina a cunoscut perioada de glorie între

1850 – 1860. Între 1860 – 1870, crinolina,

fabricat~ la scar~ industrial~, a devenit ieftin~ [i

u[or de purtat, datorit~ sc~derii greut~]ii

cercurilor. Ea s-a r~spândit foarte mult, [i-a

pierdut rolul de distan]are social~ (era purtat~

[i de jupânese) [i, ca urmare, a disp~rut treptat:

întâi cercurile au coborât sub genunchi,

dând fustei o form~ piramidal~ (se prefera Dante Gabriel Rossetti, Rochia albastr~ de m~tase, 1868, London, Helmscott Manor

Page 202: Arta stilcostum

iar croiala „princesse”, f~r~ t~ietur~ în talie).

Între 1867–1868, moda era „nouvel Empire”,

de influen]~ antic~ – talie sus, ornamente

à la grec, camee.

Apoi, c~tre 1868, fusta a devenit plat~ în fa]~,

cu tren~ triunghiular~ din profil. Poala, care

nesus]inut~ suficient r~mânea mai lung~,

incomod~, era uneori suflecat~ [i prins~ cu

benzi, l~sând s~ se vad~ fusta de dedesubt,

pân~ la glezne, în culori contrastante (vederea

pantofilor constituia un fapt senza]ional). Fusta

ro[ie, cu cizmuli]e ro[ii, considerat~ „genre

canaille”, era arborat~ mai ales de

demimondene de felul Damei cu Camelii.

Dup~ 1870, amploarea fustei era masat~ în

spate, într-un drapaj bogat, formând „tournure”.

Coafura era în armonie cu silueta complicat~, cu

multe bucle, prinse fiecare separat, cu

m~nunchiuri de zulufi lungi la ceaf~, într-o

mi[care asem~n~toare faldurilor fustei cu

„tournure”. Ap~rut~ în epoca de sporit~ valoare

artistic~ a „impresionismului”, noua mod~,

deplasând la spate drapajul [i podoabele (funde

[i flori pe buclele p~rului [i pe turnur~), a dat

siluetei o prezen]~ în spa]iu mai divers~, cu mai

multe fa]ete atractive, ca o statuie de Rodin,

care se cerea privit~ de jur împrejur. Prin

r~sucirea capului, pus~ în valoare de coafura

Rochie cu turnura drapat~, 1886

Siluete cu turnurå 1870 - 1900, rochie polonez~, 1869, turnurå 1875, dou~ rochii 1880, rochie [i turnura ei, 1886, rochie cu pernu]~”strapontin”, coafur~

Tiparul rochiei cu turnurå, 1886 (din Hamilton, Hill)

Page 203: Arta stilcostum

203

atârnând~, sau a trupului urmat de tren~,

mi[carea era conturat~ [i amplificat~, alc~tuind

compozi]ii în spiral~.

Costumul se încadra în ambian]a interioarelor,

prin îns~[i prezen]a drapajelor grele din mul]i

metri de ]es~tur~, care aminteau perdelele cu

ciucuri de la ferestre [i u[i, fe]ele de mas~ [i

abajururile l~mpilor etc. Nu întâmpl~tor

aceast~ mod~ vestimentar~ a fost denumit~

„style tapissier”.

Turnura era purtat~ la toate vârstele; ea a evoluat

când mai ampl~, în 1875 [i 1885, când mai

redus~, sus]inut~ de o pernu]~, „strapontin”, sau

Silueta masculin~ în a doua jum~tate a secolul al XIX-lea, veston la dou~ rânduri de nasturi, 1850, la un rând,1862, jachet~, 1880, / tipare de redingot~ [i de jachet~,/ musta]~ [i barbi[on à la Napoleon al III-lea, favori]i à la

Franz Ioseph, joben, melon, canotier

Canotier din pai, Muzeul Municipiului Bucure[ti

Cezanne, Autoportret cu p~l~rie melon

Page 204: Arta stilcostum

204

Ed. Manet, Janne Duval, Budapesta, Muzeul de Art~

Page 205: Arta stilcostum

205

indicat~ discret prin câteva cute plate, prin 1880,

urmând s~ dispar~ definitiv doar o dat~ cu

conturarea noului „stil 1900”.

În acest timp, au ap~rut primele costume de

sport – cum era costumul de tenis în Anglia,

dup~ 1870, sau costumul de baie, devenit dup~

1860 func]ional; el acoperea tot corpul, dar se

mula pe corp, pantalonii scurtându-se uneori

pân~ sub genunchi.

ßi în aceast~ perioad~, mul]i arti[ti erau

preocupa]i de mod~. Poetul Mallarmé a

publicat din 1874 un jurnal, „La dernière

mode” care a durat [apte numere (E.Thiel,

Künstler und Mode p. 50).

C~tre sfâr[itul secolului, medicul român

G.Bercar scria în volumul s~u Îmbr~c~mintea

femeii din punct de vedere igienic [i estetic,

(p.5): „E imposibil s~ umbli în urma unei

doamne când va fi colb”, declarându-se de

p~rerea unui deputat din Viena care propusese

instituirea unui impozit asupra trenei.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, mai conservator, a p~strat p~l~ria tare,

melon, canotier. O inven]ie senza]ional~ a fost

lansat~ pe pia]~ prin 1870: „clac”-ul, un joben

înalt din pâsl~ sau m~tase neagr~, prev~zut cu

arcuri pentru a fi strâns ca o armonic~.

Pe trup, spre sfâr[itul secolului se purta, pentru

toat~ ziua, redingota (Rock) la un rând,

cambrat~ pe talie, cu poale lungi, evazate, la o

palm~ deasupra genunchiului, cu [li] la spate.

O variant~ era gherocul (Gehrock) închis la

dou~ rânduri, cu poale evazate, pân~ la

jum~tatea coapsei. Fracul a devenit hain~ de

gal~, s-a strâmtat nemaiînchizându-se în nasturi

[i l~sând s~ se vad~ vesta.

În picioare, se încal]au în continuare ghete.

Claude Monet, Femei în gr~din~, 1867, Paris, Muzeul Orsay

Page 206: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNNRROOMMÂÂNNIIAA ÎÎNN AA DDOOUUAA

JJUUMMÅÅTTAATTEE AASSEECCOOLLUULLUUII AALL XXIIXX--LLEEAA

Jobenul øi malacoful

Idealurile Revolu]iei de la 1848 au fost în mare

parte înf~ptuite prin Unirea Principatelor în

1859, apoi prin cucerirea Independen]ei în

r~zboiul din 1877.

Pentru încoronarea regelui Carol I, în 1881,

pictorul Theodor Aman a proiectat coroana

din o]elul tunurilor turce[ti, capturate în

R~zboiul de Independen]~.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc •• Principalul ]el al culturii

secolului al XlX-lea a fost st~pânirea

mijloacelor de comunicare europene (limba

francez~, arta [i literatura în stilurile apusene).

ßi la noi era considerat~ frumoas~ doar o

locuin]~ în stil eclectic, înzorzonat~ cu multe

ornamente din stuc, cu grilaje din fier forjat.

La fel, era pre]uit~ elegan]a vestimentar~ în

func]ie de bog~]ia podoabelor, de munca [i

banii investi]i.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Rela]iile sociale cereau respectarea unor

conven]ii stricte. În Codul manierelor elegante

din 1870 scria c~ pentru un b~rbat „a se

prezenta la un superior în redingot~, gheroc,

jachet~ ori pardesiu, [i nu în frac, era o

grosier~ lips~ de polite]e”.

P~l~ria tare, cilindric~ era numit~ la noi

„joben”, de la numele negustorului francez

Jobin, de pe Calea Victoriei din Bucure[ti.

Tunsoarea p~rului, b~rbii [i must~]ilor era

revelatoare pentru alian]ele politice:

Alexandru Ioan Cuza ca [i mini[trii s~i, precum

Kog~lniceanu, purtau c~rarea într-o parte,

must~]ile drepte [i barbi[onul în pensul~

lansate de împ~ratul Napoleon al lll-lea, pe

când Carol l de Hohenzollern [i curtenii lui se

piept~nau cu c~rare la mijloc [i-[i potriveau

favori]ii pentru a încadra fa]a în form~

p~trat~, la fel ca împ~ratul Franz Ioseph sau

cancelarul german Bismark.

Un exemplu de manifestare spontan~ [i

exuberant~ a fanteziei populare în crea]ia

vestimentar~, adaptat~ func]ional unei activit~]i

moderne, a fost apari]ia portului surugiilor,

campionii vitezei în circula]ia vremii, mânând caii

Paul Gottereau, C.E.C. Bucure[ti 1900

I.Mincu, Casa Vernescu, 1889, Bucure[ti

Pictorul Gh. Tattarescu în 1864, foto

Page 207: Arta stilcostum

tr~surilor de po[t~ cu pocnituri de bici [i chiote

s~lbatice [i atr~gând aten]ia, [i vizual, prin

broderiile multicolore cu care erau acoperite

costumele lor strânse pe corp, pantalonii evaza]i,

ca [i mantalele cu glug~. Epoca lor de glorie a

durat, de la instaurarea transportului în comun,

cu cai, (din 1850) [i pân~ la înlocuirea acestuia cu

drumul de fier, (în 1880). Aceste costume

ar~toase au mai împodobit apoi, o vreme, mili]ia

rural~ a doroban]ilor.

Uniformele militare erau de tip apusean.

Costumele ofi]erilor superiori mai p~strau ceva

din elegan]a ]inutei curtene a deceniilor

trecute: epole]ii cu franjuri de fir. În toat~

Europa, ca [i în România, coloritul era viu,

dominat de ro[u (ro[iori) [i albastru, pe lâng~

bleumarin, negru, cenu[iu sau brun.

¥inuta diferitelor ranguri militare corespundea

claselor sociale: pe când ofi]erii se recrutau din

mo[ierimea [i burghezia avut~, solda]ii erau

]~rani. Între uniforma strâns~ pe trup, croit~

Coroana regelui Carol I, 1881, Muzeul Na]ional de Istorie, Bucure[ti

ßtefan Luchian, Ro[ior, Muzeul Municipiului Bucure[ti

207

Page 208: Arta stilcostum

Doamna Elena Cuza, gravur~, 1895 Copii din familia Storck, foto, Bucure[ti, Muzeul Storck

208

impecabil, din stof~ fin~, plin~ de fireturi a

generalului [i mantaua aspr~, s~r~c~cioas~ a

infanteristului în opinci era pr~pastia dintre dou~

lumi diferite, cea a saloanelor sclipind de oglinzi [i

cea a cocioabei cu p~mânt pe jos. Din r~zboiul de

Independen]~ al României din 1877, Nicolae

Grigorescu a p~strat imaginea monumental~ a

gornistului cu cu[ma de miel cu pana[. ¥~ranul

român descris de un c~l~tor str~in în 1867 era

„slab, palid, vl~guit, zdren]~ros, îmb~trânit

înainte de vreme”. Erau obi[nuite pe str~zile

ora[elor figuri cum era cea a sacagiului

bucure[tean, având pe el doar o c~ma[~ de

pânz~ groas~, pantalonii [i picioarele goale.

Page 209: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Costumul citadin era la curent cu moda

parizian~. Crinolina era numit~, la noi,

„malacof”, de la bastionul de ap~rare a

Sevastopolului (Crimeea) cucerit de trupele

franceze, în 1855, iar jacheta scurt~ era

ca]aveica. Este interesant de remarcat

promptitudinea cu care ajungeau la noi ultimele

nout~]i: vivandierele armatei române, care au fost

pe front în 1877 în R~zboiul de Independen]~,

aveau fusta pân~ la genunchi, peste pantaloni,

lansat~ de americanca cea mai progresist~, Miss

Bloomer, doar câ]iva ani mai devreme.

209

Frusina Racovi]~ Stamatopol, foto, 1875, Bucure[ti, Academia Român~ Ornamente în stil eclectic, 1897 Bucure[ti

Page 210: Arta stilcostum

210

CCOOSSTTUUMMUULL AAFFRRIICCIIII NNEEGGRREE

Fuste øi acoperiøuri din frunze

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În trecutul nescris în

cronici al Africii negre s-au succedat civiliza]ii,

începând din preistorie (dovad~ picturile

rupestre sahariene sau cele din zona estic~) [i

continuând cu cele din mileniul I î.Hr. (nigeriene)

sau din secolele XII – XVII (din Ife, Benin, Congo,

sau Zambezi). În decursul secolelor au existat

leg~turi cu Europa fie prin intermediul zonelor

mediteraneene, a Egiptului, apoi a statelor

arabe, sau datorit~ cor~bierilor portughezi,

spanioli sau olandezi. Africa neagr~ a fost

cercetat~, [i civiliza]ia ei a început s~ fie în]eleas~

de-abia la sfâr[itul secolului al XIX-lea, marcând

puternic arta mondial~ a secolului al XX-lea.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Dac~ arhitectonic au r~mas

relativ pu]ine monumente, ca enigmaticele

ruine de la Zimbabwe, statuara a alc~tuit

principala bog~]ie artistic~ african~, având rol

simbolic, ca stâlpii cu chipurile str~mo[ilor, sau

func]ie utilitar~, cum sunt greut~]ile pentru

cânt~rit aurul sau sprijinitoarele de cap etc., ori

slujea practicilor religioase, precum m~[tile.

Astfel, sculptura a redat sensibil întreg orizontul

cuno[tin]elor, cu o puternic~ tonalitate

emo]ional~. Prin împletirea fibrelor vegetale s-au

creat, de asemenea, compozi]ii decorative,

calitatea principal~ a artei africane fiind, în

toate cazurile, ritmul viu, exprimat sonor în

muzica tobelor [i vizual în mi[c~rile dansului.

IIddeeaalluull uummaann era diferit fundamental de cel

european (ale c~rui prototipuri fuseser~ stabilite

de arta greco-roman~), atât prin culoare, cât [i

prin siluet~, caracterizat~ nu atât de contururi

fluide, cât de proeminen]e. Admirat în r~stimpuri

de arti[ti care pre]uiau mai mult expresia decât

armonia propor]iilor (ca Dürer), tipul negroid a fost

invocat în secolul al XX-lea ca argument împotriva

conven]iilor estetizante, în favoarea libert~]ii de

crea]ie (Picasso).

Cas~ Bamileke, Camerun, Africa

Sprijinitoare de cap Ba-luba, din Africa, Zurich, colec]ia A. Studer

Pereche din Congo

Page 211: Arta stilcostum

211

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Sub soarele puternic al zonei ecuatoriale,

trupul, ap~rat de pigmen]i, nu avea nevoie de

învelire, nudul fiind starea natural~, iar

costuma]ia slujind exclusiv scopurilor de

reprezentare social~.

SSccuullppttuurraall, trupul era el însu[i vizibil (în afara

deghizamentelor cu m~[ti pentru dansurile

rituale), iar franjurii mobili (fuste, coliere [i

br~]~ri) amplificau mi[carea, pendulând [i

prelungind traiectoriile în spa]iu ale trunchiului,

bra]elor [i picioarelor.

PPiiccttuurraall, acela[i ritm de mare vioiciune era

realizat prin contrastele violente dintre pictura

în culori tari, executat~ direct pe piele, [i tenul

bronzat, motivele decorative fiind dispuse mai

târziu pe pânzeturile imprimate de o infinit~

varietate, purtate în Africa atât de femei, cât [i

de b~rba]i [i r~spândite acum în lumea

întreag~, în moda tineretului.

MMaatteerriiaalleellee utilizate în ve[mintele specifice

erau, prin urmare, nu atât ]es~turile, folosite

mai cu seam~ în regiunile musulmane, cât

fibrele vegetale, suspendate în franjuri.

Podoabele erau r~spândite pe tot corpul: inele

metalice prinse în nas, în urechi, în jurul gâtului,

a bra]elor sau picioarelor, sau coliere din scoici,

din]i, pietricele semin]e etc., preluate de moda

european~ a ultimelor decenii.

Cap din Benin, Nigeria, secolul al XVII-lea, Londra, British Musseum

Page 212: Arta stilcostum

212

CCOOSSTTUUMMUULL PPIIEEIILLOORR RROOßßIIII

Scalpuri pe haine øi pe cort

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Dup~ debarcarea

europenilor, locuitorii Americii de Nord s-au

retras în prerii. Folosind calul adus de spanioli,

triburile pieilor ro[ii au tr~it din vânarea

bizonilor s~lbatici, bucurându-se de libertate

mai bine de trei secole, pân~ ce expansiunea

lumii civilizate a redus rândurile popula]iei de

b~[tina[i la un num~r restrâns de dezr~d~cina]i,

îngr~di]i în rezerva]ii.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Pe când popula]iile din nord-

vestul Americii î[i construiau case din lemn

împodobite cu stâlpi totemici, pieile ro[ii din

est, ducând o via]~ nomad~, locuiau în corturi

din piele, ornamentate cu picturi [i ]es~turi cu

motive mari geometrice.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee consta în îmbinarea

calit~]ilor umane cu cele ale vulturului, inegalat în

în~l]imea zborului, [i ale c~rui pene alc~tuiau

principala podoab~ de cinste a r~zboinicilor.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Întreaga înf~]i[are era alc~tuit~ din semne cu

caracter simbolic, având rolul de a indica tribul

[i rangul, ca [i de a comunica performan]ele la

vân~toare sau în luptele cu du[manii.

SSccuullppttuurraall, silueta era în~l]at~ prin penajul de

pe cap, care, ca [i franjurii hainelor, flutura în

goana calului.

PPiiccttuurraall,, întreg costumul ca [i pielea serveau

drept suport pentru un bogat decor pictat,

atr~gând aten]ia prin accente vii, asimetrice.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau ob]inute prin

vân~toare [i lupte: în primul rând pielea de

bizon, apoi penajul. La ornamentare foloseau

ace de arici, [i mai târziu m~rgele de sticl~

aduse din Europa. Podoaba cea mai de pre] era

scalpul unui adversar (o [uvi]~ de p~r împreun~

cu pielea aferent~). Alte smocuri de p~r erau

daruri sau amintiri.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, peste p~rul lung, piept~nat cu c~rare

la mijloc [i strâns în coade sau cu coc la spate,

era legat~ o band~ orizontal~, în care puteau

fi înfipte pene.

Pe trup, peste pantalonii lungi era îmbr~cat~ o

rochie din piele alb~, deseori cu o platc~ lat~

atârnând peste bra]e ca mâneci, strâns~ în

talie cu cordon [i împodobit~ cu broderii [i

franjuri. Mantaua, ca [i mocasinii, erau la fel

cu cele b~rb~te[ti.

Ca podoabe, la gât, în locul trofeelor, femeile

purtau coliere din pietre semipre]ioase.

La unii indieni, ca araucanii, mamele î[i ]ineau

pruncii în spate, într-o sanie sus]inut~ de o

band~ prins~ de frunte.

Inspirându-se din ve[mintele tradi]ionale ale

pieilor ro[ii, pionierii americani au practicat

„patchwork” (îmbinarea unor buc~]ele din

materiale diferite, în cus~turi geometrice), au

adoptat haine de piele cu franjuri [i

înc~l]~minte de sport în genul mocasinilor.

Toate acestea au fost transmise urma[ilor din

întreaga lume, ajungând în secolul XX printre

constantele costumului cele mai durabile,

nedemodabile.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Capul evoca, din profil, chipul vulturului prin

nasul acvilin [i privirea încordat~. Pentru

vân~toare sau r~zboi fa]a sau la unele triburi,

întreg trupul erau pictate cu figuri simbolice,

C~petenie din prerie, pelerinå din pene, California, costum feminin, mam~ araucan~

Femeie în rochie de piele

Page 213: Arta stilcostum

indicând apartenen]a tribal~, rangul sau diferite

evenimente din via]~. Unii b~rba]i nu-[i

tundeau p~rul niciodat~, pe când al]ii î[i r~deau

capul, l~sând doar o [uvi]~ s~ creasc~ mai

lung~. Pe frunte era de obicei legat~ orizontal o

band~ din piele de bizon sau din pânz~, în care

[efii de trib [i r~zboinicii înfigeau una sau mai

multe pene de vultur, deseori prelungite la vârf

cu un smoc din p~r de cal.

Dup~ felul în care erau a[ezate penele se putea

vedea de departe rezultatul luptei, nu numai

num~rul vr~jma[ilor uci[i sau scalpa]i, dar [i

cine a atacat primul sau dac~ a fost cineva r~nit:

o pan~ cu vârful t~iat însemna moartea unui

du[man, un punct ro[u pictat pe pan~ o ran~

primit~ etc.

Pe trup, ve[mintele constau dintr-un fel de slip,

ca un cordon, de care era prins~ din fa]~ [i

pân~ la spate o band~ lat~ de circa 30 de

centimetri, o c~ma[~ din pânz~ sau din piele de

cerb [i pantaloni din piele de antilop~, care

puteau fi forma]i doar din craci separa]i lega]i

de brâu. Pe laturi pielea era t~iat~ în franjuri, de

care puteau fi prinse [i [uvi]e de p~r uman, mai

pu]in trofee de lupt~, ci de obicei d~ruite de

rude sau apropia]i.

Mantia din piele de bizon alb, apar]inând unui

[ef de trib sau unui r~zboinic de seam~, era

acoperit~ de picturi înf~]i[ând scene glorioase

din via]a acestuia. C~ma[a ca [i mantia erau

brodate cu fâ[ii colorate din ace de arici [i cu

m~rgele. Hainele celor din clanul Ursului Brun

(Grizzli) erau împodobite cu motive totemice,

chipuri [i ochi de urs.

În picioare, pantofii comozi, moi, din piele

(mocasini) asigurau mersul suplu, f~r~ zgomot

al indienilor. Iarna gro[i, din piele de bizon,

îmbl~ni]i pe din~untru [i pe dinafar~, vara

sub]iri din piele de elan, erau [i ei broda]i cu

ace de arici [i m~rgele. Pentru ceremonii, unii

tineri î[i fixau la c~lcâiele mocasinilor câte o

blan~ de dihor.

Ca accesorii, cum haina nu avea buzunare, de

brâu erau ag~]a]i s~cule]i, ca punga din blan~

de dihor pentru tutun sau o pung~ din pielea

primului animal mic vânat, împodobitå cu ace

de arici [i m~rgele, purtat~ la gât de tineri.

Principalele podoabe erau trofee de vân~toare:

coliere din din]i, gheare [i vârfuri de urechi de

urs cenu[iu.

Pipa din lut (tomahawk) putea fi în acela[i timp

[i topori[c~. Drept arme slujeau arcurile cu

s~ge]i, topoarele din piatr~ [i l~ncile.

Pe lâng~ scuturile din piele, trupul era ap~rat [i

de o plato[~ din oase de bizon. Caii erau [i ei

picta]i [i împodobi]i cu pene.

Semnifica]ia penelor: pan~ vertical~: doborârea unui adversar prin for]a pumnilor, pan~ cu pat~ neagr~: uciderea unui du[man, cu pat~ ro[ie: ran~ primit~, p~r de cal în vârfulpenei: victorie, pan~ crestat~: scalparea unui du[man, pan~ t~iat~: t~ierea gâtului unui du[man. Semnifica]ia picturii faciale: uciderea unui du[man, ran~ primit~, [irokee gata de lupt~, invocarea ploii, so]ia î[i a[teapt~ so]ul victorios (din Karl May)

Mocasini, Canada, Winnipeg, Manitoba,Musée de l’homme

Piele Ro[ie, S.U.A., secolul al XIX-lea,Paris, Musée de l’homme

Page 214: Arta stilcostum

214

Hain~ din lân~ de capr~, unisex, clanul Ursului BrunGrizzli, Canada, Vancouver, colec]ia rev. T. Crosby

Amulete de [aman, din filde[,Canada, Ottawa, Muzeul Na]ional al Omului

Page 215: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULLEESSCCHHIIMMOOßßIILLOORR

Cu hanoracul în caiac

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În regiunea arctic~ din

America de Nord [i Groenlanda, pân~ în Siberia,

eschimo[ii de origine mongol~ au înfruntat

ghe]urile, dezvoltându-[i de milenii o civiliza]ie

original~. Tr~ind din pescuit [i vân~toare, ei s-au

deplasat mereu dintr-o regiune într-alta,

c~l~torind pe z~pad~ cu sania tras~ de reni sau de

câini, pe ap~ cu barca (caiac), poposind vara în

corturi din blan~ [i piele, iar iarna în colibe din

ghia]~ (iglu) luminate de l~mpi cu ulei.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Armele [i uneltele cioplite din

lemn sau os erau decorate cu incizii reprezentând

animale sau scene de vân~toare, iar obiectele din

piele erau brodate în motive geometrice, cu p~r

de ren, fâ[ii din piele colorat~ [i m~rgele.

IIddeeaalluull uummaann consta în imitarea vie]uitoarelor

cel mai bine adaptate climei aspre,

împrumutându-le blana cald~ [i impermeabil~

pentru a se feri de umezeal~ [i vânt.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Tr~ind în mici triburi pa[nice, eschimo[ii nu au

sim]it nevoia marc~rii unor deosebiri de rang

social prin aspectul exterior; de asemenea,

modul de via]~ nomad a estompat deosebirile

dintre vestimenta]ia b~rbatului [i cea a femeii.

SSccuullppttuurraall,, corpul înf~[urat în întregime în

bl~nuri dobânde[te formele sferice ale ursului

alb, iar ppiiccttuurraall culoarea dominant~ e albul

z~pezii, înveselit de cus~turi cu m~rgele

colorate.

MMaatteerriiaalleellee folosite provin din vân~toare,

bl~nuri de vulpe, lup, câine, piele de foc~ sau

ren, iepure sau vidr~, piele de pas~re, toate

prelucrate de femei.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC ßßII CCEELL FFEEMMIINNIINN

În cas~, îmbr~c~mintea se reduce la pantaloni

din piele, bustul r~mânând gol. Afar~, peste o

c~ma[~ din piele de pas~re se trage

„hanorac”-ul, o bluz~ cu glug~ din piele tivit~

cu blan~ de vulpe, lup sau câine, cu o singur~

deschidere la gât, [nuruit~. Pantalonii, lungi

pân~ sub genunchi, pentru a da libertate

mi[c~rilor, sunt vârâ]i în ciorapi din blan~ de

iepure [i în cizme croite dreptul la fel cu stângul

[i având o talp~ dubl~ umplut~ cu fân.

Vân~torii poart~ un costum dintr-o singur~

bucat~, ca o salopet~, de care sunt cusute etan[ [i

gluga, [i m~nu[ile, [i ciorapii, asigurând o perfect~

izolare de mediu. La propor]ii reduse, tot astfel

este lucrat~ [i îmbr~c~mintea copiilor. Cei mai mici

sunt purta]i de mame în cârc~, vârâ]i în hanorac.

Haine perfect impermeabile sunt executate din

intestine de foc~ sau de ren, translucide, ca din

material plastic, cusute cu împuns~turi speciale,

în grosimea ]esutului, f~r~ perfora]ii prin care ar

trece apa.

Hainele [i cizmele sunt împodobite, cu migal~,

cu broderii din fâ[ii din piele [i m~rgele

colorate, în motive geometrice, destul de

asem~n~toare celor din America Central~.

Idealul eschimo[ilor ursul polar, costum b~rb~tesc, feminin, de copil, armur~ din piele, impermeabil din intestine, hanorak fa]~-spate, pantalon, ochelari de soare din os, m~nu[~, [o[oni

Costume de eschimo[i din nordul Canadei

Page 216: Arta stilcostum

Pablo Picasso, La oglind~, 1932, N.Y.Museum of Modern Art

Page 217: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN SSEECCOOLLUULL AALL XXXX--LLEEAA

Page 218: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL LLAA 11990000ÎÎNN SSTTIILL

AARRTT NNOOUUVVEEAAUU ßßII

MMOODDEERRNN SSTTYYLLEE

Linia serpentinæ øi cea dreaptæ

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În ultimul sfert al

secolului al XIX-lea [i pân~ la primul r~zboi

mondial, Europa a cunoscut o perioad~ de pace

[i de relativ~ bun~stare, ,,la belle époque”.

Ca urmare a progresului tehnic, ambian]a

citadin~ a marcat prefaceri mai ales în preajma

anului 1900: lumina electric~, tramvaiul

electric, telefonul, cinematograful dateaz~,

toate, din ultimul deceniu al veacului al XIX-lea.

Pericolele noii energii (ascunse pân~ atunci în

natur~) stârneau o surd~ angoas~. În acela[i

timp, Freud descoperea în adâncurile sufletului

zonele neb~nuite ale subcon[tientului, în care

fierbeau (dintotdeauna) nemul]umirile

refulate, ca lava vulcanic~, izbucnind prin

locuri nea[teptate. Spaimele „ucenicului

vr~jitor“ explic~ zvârcolirile specifice curentului

numit de francezi „Art nouveau“.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Poezia simbolist~, care oferea

deseori teme picturii (Verhaeren, Jules

Laforgue, Albert Samain, Rodenbach), se

cufunda în adâncurile necercetate ale vie]ii

suflete[ti, cultivând reac]iile instinctuale,

senzorialismul.

STILUL ART NOUVEAU - SERPENTIN

P~r~sind amestecul de citate din trecut, al

eclectismului, pentru a se elibera de cli[ee,

arhitec]ii [i decoratorii, ca spaniolul Gaudi sau

francezul Guimard, s-au inspirat direct din

natura s~lbatic~.

Primele semne ale noii viziuni artistice

ap~ruser~ în tablourile impresioni[tilor (în

experien]ele de laborator ale picturii de

[evalet), ca în peisajele lui Claude Monet, în

care personajele par flori risipite în iarb~, apoi în

lucr~rile post-impresioni[tilor, ca Gauguin, Van

Gogh etc. Noul stil a luat în Fran]a numele de

Art Nouveau, Nouille (t~i]ei), Jules Verne, Coup

de fouet (lovitur~ de bici), în Austria de

Secession, în Germania de Jugendstil, Lilienstil,

Wellenstil, întinzându-se în Belgia, Italia,

Spania, Danemarca, Statele Unite, ca stil

Liberty, Floreale, Yachting Style etc.

Ira]ionalismul era vizibil în invadarea orizontului

vie]ii de c~tre o natur~ s~lbatic~, în mi[care, în

perpetu~ metamorfoz~. Construc]iile, ca [i

obiectele, p~reau a se preface, trecând în regnul

vegetal sau animal. Balcoanele metalice, rampele

sc~rilor, mobilele sugerau plante cu tije lungi,

curbate, care se transformau în balauri sau din

care se desprindeau siluete feminine.Costumul

feminin a ilustrat cel mai bine Art Nouveau.

218

Daniel Renard, Cazinoul din Constan]a, 1907

Suport de lumån~ri. Coperta volumului L’Objet 1900de Maurice Rheims

Victor Horta, Scara Casei Tassel, 1893, Bruxelles

Page 219: Arta stilcostum

MODERN STYLE – GEOMETRIC REGULAT

Al~turi de noul stil, frapant, pre]ios, de esen]~

romantic~, s-a dezvoltat paralel – la început în

umbr~ – [i opusul s~u clasic, ra]ional, începând

cu blocurile geometrice construite de arhitectul

american Sullivan, apoi de austriacul Hoffmann,

oferind solu]ii practice, f~r~ str~lucire, dar care

erau destinate viitorului. În designul [colii din

Glasgow, de Ernie Macintosh, domina linia

dreapt~. Costumul b~rb~tesc s-a integrat

acestui stil.

IIddeeaalluull uummaann • B~rbatul era clasic, femeia

romantic~. În societatea capitalist~, de cel mai

mare prestigiu se bucura figura ]eap~n~ a

financiarului respectabil [i impun~tor, care

trebuia s~ inspire demnitate [i integritate, prin

formele geometrice regulate ale întregii siluete,

afi[ând, prin aspectul s~u solemn, importan]a

firmei lui. Trupul sedentar [i greoi era cu grij~

ascuns sub carapacea rigid~ a hainelor

întunecate, cu guler tare [i p~l~rie „cilindru“,

amintind co[urile fabricilor.

Sobru în propria înf~]i[are, omul de afaceri î[i

etala, în schimb, luxul în toaletele doamnei sale,

cu bijuterii, bl~nuri, broderii de mân~. Mai liber,

receptiv nout~]ilor modei, costumul feminin a

devenit un domeniu de manifestare însemnat al

stilului serpentin.

Femeia sl~vit~ de arti[ti era o fiin]~ de vis, o

divinitate inaccesibil~, fatal~, surâz~toare [i

misterioas~ (deseori reprezentat~ în pictur~ cu

ochii închi[i), abandonat~, dar distant~. Într-o

conferin]~ publicat~ în 1891 la Bârlad, doctorul

G. Bercar proclama, ca un adev~r [tiin]ific

unanim acceptat: „Caracterele distinctive ale

femeii sunt sensibilitate, mobilitate,

nervositate“ – desigur necontrolate,

nest~pânite, ad~ug~m noi, amintindu-ne de

izbucnirile, lament~rile [i le[inurile coanei

Joi]ica. ßi doctorul Bercar deducea mai departe:

„Aceste calit~]i singure ar fi suficiente pentru a

demonstra c~ modul de îmbr~c~minte trebuie

s~ fie variabil, colorat, elegant“. Capriciul era,

prin urmare, tolerat cu îng~duin]~, singura

arm~ a sexului slab fiind viclenia.

Vârsta beneficiarilor modei era cea matur~,

impunând o siluet~ greoaie, pe care o imita [i

tineretul. Fetele doreau s~ îmbrace, pe la 14-15

ani, prima rochie lung~ [i s~ ias~ la bal, unde

dansau supravegheate de mame [i de m~tu[i,

pân~ se m~ritau (cât mai repede) [i intrau sub

tutela so]ului, iar b~ie]ii de-abia a[teptau s~

arboreze musta]a, p~l~ria [i bastonul.

Copiii purtau costume mai confortabile, de

marinar, [i bereta cu panglici, ca Domnul Goe.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

La 1900, îmbr~c~mintea semnala, de la

distan]~, rangul [i averea, sexul, vârsta [i

neamul. P~l~riile înalte [i împodobite ale

E. Macintosh, Scaun, 1903, Paris, Muzeul Orsay

F. von Reznicek, Costum de automobilist,din „Simplzissimus“, 5/1904 din E. Thiel, Geschichtedes Kostüms

L. Sullivan, Wainwright Building, 1890, St. Louis, S.U.A.

Page 220: Arta stilcostum

Juan Cardona, Restaurant à la mode, „Jugend”, 1908

Page 221: Arta stilcostum

H. de Toulouse Lautrec, Dans la Moulin Rouge,1890, Philadelphia, Museum of Art

Page 222: Arta stilcostum

protipendadei sem~nau cu foi[oarele [i

cupolele care le încununau casele, ridicându- se

deasupra celor din jur. Moda feminin~ venea de

la Paris, cea masculin~, de la Londra.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

SSccuullppttuurraall, silueta b~rb~teasc~ era cilindric~,

]eap~n~ (de la joben la gulerul tare, la plastron

[i man[ete), pictural domina negrul, luminat

doar de albul c~m~[ii, chiar pentru ]inuta de

diminea]~, iar mmaatteerriiaalleellee erau sobre, mate, cu

unele accente lucioase (reverele fracului,

jobenul de m~tase, lan]ul de la ceas).

Costumul complicat, inconfortabil, acoperind

tot corpul, cu multe accesorii, era

exteriorizarea prestigiului legat, în ochii clasei

dominante, de bog~]ie [i de putere.

Muncitorii purtau c~ma[~ colorat~ [i [apc~.

În contrast cu silueta baroc~ a femeii, cea a

b~rbatului apare clasic~, stabil~. Aparent mai

[tears~, ea va fi punctul de plecare al evolu]iei

viitoare a vestimenta]iei moderne. Uniforma

civil~ a or~[enilor, ca [i cea militar~, r~spundea

nevoii de a masca [i remodela trupul prin

înveli[uri rigide.

La începutul secolului se folosea înc~ un

echipament complicat [i f~r~ suple]e.

Pe cap, p~rul era tuns scurt, cu c~rare la mijloc,

apoi, dup~ 1905, într-o parte, iar must~]ile

erau nelipsite, ca [i barba dup~ o anumit~

vârst~. (Francezii credeau c~ „un baiser sans

moustache est comme un dîner sans

fromage“). P~l~ria, rigid~, era înalt~, denumit~

la noi joben. Aceasta putea fi [i pliat~ (clac).

Putea fi, de asemenea, joas~, semisferic~

(melon) sau plat~, de pai (canotier).

Pe trup se purta lenjerie mult~, c~ma[~, flanel~

de lân~ etc. C~ma[a putea fi cu plastron tare sau

plisat, pentru dineu, din m~tase sau din pânz~

v~rgat~, cu gulerul alb deta[abil, scrobit, înalt, cu

222

H. de Toulouse Lautrec, Englezul la Moulin Rouge, 1892, N.Y., Metropolitan Musseum

Page 223: Arta stilcostum

Avocatul Chiri]~ Vasilescu, 1905, foto de familie

Copii în costume de marinar, foto de familie

Botine cu jambiere, Muzeul Municipiului Bucure[ti

223

Page 224: Arta stilcostum

vârfuri îndoite, incomod. Cravata era alb~ pentru

sear~, neagr~ ziua. Vesta era scurt~, asortat~ cu

haina, dar din material diferit – ca[mir, pichet,

m~tase. Elegant~, putea avea nasturi din aur,

pietre scumpe, jad, lapislazuli etc.

Jacheta depindea de ocazii: pentru diminea]a la

slujb~, iarna, era din tweed, vara din serj sau

pânz~ (albastr~ la pantalon alb de flanel~),

croit~ la dou~ rânduri, cu guler [i man[ete de

catifea, cu poale lungi, pân~ la jum~tatea

coapsei; pentru recep]ii fracul era obligatoriu.

Pardesiul avea diferite forme, de la cel de

diminea]~, scurt, cu mâneca raglan (Burberry),

pân~ la cel de sear~, negru, cu pelerin~.

Paltonul era din stof~ groas~ sau din blan~.

În picioare se purtau ciorapi negri sau albi [i botine

montante cu butoni sau [ireturi.

Accesoriile obi[nuite erau monoclul, m~nu[ile,

bastonul de bambus sau umbrela neagr~,

mare, iar ca bijuterii erau acul de cravat~,

inelele, ceasul la brâu.

Costumul de baie masculin era [i el cu

224

Costum bucure[tean, 1900, foto de familie

René Lalique, Libelul~, bro[~, Paris, Musée de la Mode, Palais Galliera

Page 225: Arta stilcostum

Coafuri, Bucure[ti, foto de familie

P~l~rie din revista La nouvelle mode, 28 octombrie 1900

pantaloni pân~ la genunchi [i maiou v~rgat,

marin~resc.

La începutul secolului, copiii mici erau costuma]i

fantastic, cu fuste lungi pân~ la glezne, din

dantel~ sau muselin~, cu p~l~rii scrobite, iarna

cu haine [i bonete din catifea bordisite cu

dantele sau puf, cu ghete cu nasturi. Pân~ la

adolescen]~ erau permise ve[minte tip marinar.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

SSccuullppttuurraall,, silueta 1900 amintea, prin talia

strangulat~, de ceasul cu nisip. Trupurile

ap~reau ca liane suple, misterioase, pudic

ascunse sub faldurile m~t~sii creponate,

[erpuind ca [i acei „boa“ din pene, încol~ci]i în

jurul gâtului frumoaselor vremii. Pe scen~,

Sarah Bernhardt se a[eza r~sucindu-[i în spiral~

trena rochiei.

Femeia-floare avea ve[minte la fel de incomode ca

[i o armur~ medieval~. Strâns~ în corset, cu poalele

fustei m~turând praful, cu p~l~ria plin~ de flori [i

de pene într-un echilibru instabil pe cocul înfoiat, o

doamn~ elegant~ era incapabil~ s~ se deplaseze

f~r~ tr~sur~, s~ se aplece sau s~ se îndoaie.

Pentru a ascunde ravagiile timpului, p~rul era

tapat, folosindu-se rulouri posti[e sub coc,

ridurile gâtului erau mascate de gulerul

montant sau de panglica legat~ ca o zgard~, iar

trupul era sus]inut de corset.

PPiiccttuurraall,, concep]ia coloristic~ a artei 1900 era

st~pânit~ de tente pale, tonuri reci, luminoase,

cu efecte opalescente, iradiante, „electrice“

(Paul Constantin, Arta 1900).

În mmaatteerriiaalleellee folosite pre]ul ve[mintelor era

ostentativ demonstrat atât prin cantitatea [i

calitatea ]es~turilor, cât [i prin prelucrarea lor care

cerea o mare investi]ie de munc~. Un cronicar al

timpului remarca: ,,Stofele se întrebuin]eaz~ rar

în starea lor natural~, se brodeaz~, se cresteaz~,

se ajureaz~, se încrusteaz~ cu dantel~, se acoper~

cu aplica]iuni de toate felurile“ (Moda

Universului, an I, nr. 1, 1899).

Casele de mod~ pariziene, cum erau cele ale lui

Worth, Doucet, Redfern, care lucrau la comand~,

schimbau moda într-un ritm rapid, cu care nu

puteau ]ine pasul decât cei care tr~iau pe picior

mare. Pentru popor se f~ceau haine de gata.

Pe cap, p~rul lung era sus]inut de un sul [i strâns

coc în cre[tet. P~l~ria, înc~rcat~ cu roze, pene [i

panglici, era ea îns~[i o metafor~. Tenul alb,

transparent, era ob]inut cu pomezi, deseori

nocive, (cu plumb, arsenic etc.) [i pudr~ de orez.

Ochii, nemachia]i, trebuiau s~ exprime inocen]~

[i modestie.

Pe trup, lenjeria comporta multe piese

suprapuse [i complicate: c~ma[~, jupon,

pantaloni pân~ la genunchi, corsetul foarte

225

Page 226: Arta stilcostum

226

Corset din La nouvelle mode, 20 oct.1900

Ed. Manet, Nana, 1877 Hamburg Kunsthalle

Page 227: Arta stilcostum

¥inut~ de var~ din revista La nouvelle mode, 28 octobrie 1900

Siluetå de clepsidr~, costum 1895, 1905, 1909pelerin~ oval~, tiparul pelerinei circulare, pelerinå circular~

H. Matisse, Portretul cu dungå verde, 1905,Copenhagen, Statens Museum for Künst

227

Page 228: Arta stilcostum

228

Modele din La nouvelle mode, 20 octombrie 1900

lung în fa]~, strâns s~lbatic cu [ireturi,

imprimând corpului o pozi]ie aplecat~ înainte,

cambrat~, nes~n~toas~. Idealul era s~ por]i

drept cordon gulerul b~rbatului. Fotografiile de

epoc~ sunt toate retu[ate, sub]iind talia.

Strângând nu numai abdomenul, dar [i

toracele, [i comprimând organele interne,

corsetul provoca deform~ri osoase, ca [i

tulbur~ri func]ionale care d~deau st~ri de r~u [i

le[inuri frecvente, pentru care doamnele

obi[nuiau s~ poarte în pung~ un flacon de

s~ruri cu miros puternic, în]ep~tor.

Rochia avea guler ridicat, strâns ca o zgard~,

corsajul în form~ de V atât la decolteu (foarte

larg seara, ziua închis pân~ la gât), cât [i în talia

strangulat~. Mânecile, importante, erau

umflate fie la um~r (în pulp~ de miel), fie la

încheietur~, bufante (de episcop), fie la cot.

Fusta larg~, lung~, în form~ de lalea sau de

rochi]a rândunicii, seara avea tren~.

Ornamentele sinuoase, cusute pe rochii, cu

suita[, m~rgele sau aplica]ii, se înscriau în stilul

„Art nouveau”, amintind feroneriile balcoa-

nelor sau ale balustradelor.

În picioare, ciorapii erau negri sau cu broderii

colorate, ]inu]i cu jartiere circulare. Se pare c~

suspendarea ciorapilor de un cordon în talie, [i

mai ales dispozitivul de prindere erau inven]ia

inginerului Jean Eiffel, autorul celebrului turn

parizian. Pantofii, care nu se vedeau, erau

neinteresan]i, aproape ca [i cei b~rb~te[ti (botine).

Ca accesorii, ziua se purtau geant~ suspendat~ cu

lan], umbrel~ [i m~nu[i scurte, seara – boa de pene

sau guler [i man[on de puf de barz~ (marabou),

evantai [i m~nu[i lungi. Bijuteriile sau cataramele de

metal aveau forme sinuoase, vegetale. Parfumurile

preferate erau lavanda [i paciuliile.

În saloane, perechile încercau dulcea ame]eal~ a

valsului romantic, cu singurele rotiri îng~duite de

fusta lung~ [i de corset. Pentru c~l~toria cu

Page 229: Arta stilcostum

primele automobile (care ar~tau ca ni[te tr~suri

f~r~ cai), halate lungi, p~l~rii cu voaluri [i ochelari

ap~rau de norii de praf ai drumurilor de ]ar~.

Tenul alb era ocrotit de umbrelu]a de soare

alb~, cu broderii [i dantele, spre deosebire de

cea mare, neagr~ sau ecosez, de ploaie.

Sportul era o raritate. Se juca tenis, cu fusta pân~

la glezne. Pentru biciclet~, primele fuste-pantalon

arborate de elegantele timpului f~ceau senza]ie.

Costumele de baie (care se îmbr~cau la mare în

cabine speciale, pe piloni, departe de ochii

indiscre]i ai celor de pe plaj~) erau ca ni[te rochi]e

cu mâneci [i pantaloni peste genunchi.

ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA, în stilul „Art Nouveau” au fost

construite cl~diri mai ales în Transilvania, în

leg~tur~ direct~ cu Viena, pe când în Bucure[ti

arhitectul Ion Mincu pe de-o parte construia

I. Mincu, Bufetul de la ßosea, 1889, Bucure[ti, ßoseaua Kiseleff

Pelerinå brodat~ cu m~rgele, detaliuPelerin~ brodat~ cu m~rgele, 1900 Bucure[ti, Muzeul Municipiului Bucure[ti

re[edin]e elegante, în stil fran]uzesc (Casino

Vernescu sau actuala Cas~ a scriitorilor), pe de

alta se str~duia s~ adapteze tradi]ia autohton~

medieval~ [i popular~ cerin]elor or~[ene[ti,

ilustrând „stilul românesc“. Casa Lahovary sau

Bufetul de la ßosea dezvoltau modelul

conacului de ]ar~ cu foi[or [i pridvor, iar ßcoala

Central~ de fete relua planul unei m~n~stiri cu

galerie \n jurul unei cur]i centrale.

Costumele citadine urmau moda din marile

capitale europene. Costumele populare erau

îmbr~cate curent la ]ar~, dar [i la curtea regal~,

ca un simbol na]ional, suferind amplific~ri [i

interpret~ri ca [i decorul neoromânesc.

Regina Elisabeta apare \n fotografii cu ii [i fote

brodate abundent, cu motive mari, cusute cu fir

de aur [i paiete. Modelul ei era urmat de

principesa Maria [i de doamnele de la curte.

229

Page 230: Arta stilcostum

SSIILLUUEETTAA CCIILLIINNDDRRIICCÅÅ11990000 –– 11991144

Începutul eliberærii

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE La originea

profundelor schimb~ri atât în stilul arhitecturii

[i decora]iei, cât [i în costuma]ia secolului al

XX-lea, a stat industrializarea [i urm~rile ei,

muncitorii [i femeile pretinzând drepturi sociale.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Primul deceniu al secolului al

XX-lea a fost, f~r~ îndoial~, cel mai bogat în idei

noi: aproape tot ce s-a realizat în domeniul

artelor vizuale în decursul urm~toarei sute de

ani a fost anun]at în ace[ti ani ini]iali.

În atelierele lor, arti[tii au experimentat noi

formule expresive, la scara redus~ a artei de

[evalet, înaintând în toate direc]iile stilistice

posibile: fovi[tii, ca Matisse, au folosit culoarea

pur~; urmând lui Cezanne, cubi[tii, ca Picasso,

au descompus imaginea realit~]ii, re-

compunând-o în forme geometrice; futuri[tii au

sugerat mi[carea, abstrac]ioni[tii, cum a fost

Kandinsky, au înl~turat subiectele literare, ca [i

imita]ia naturii, pentru a comunica numai prin

elemente vizuale nefigurative. C~ut~rile

înnoitoare mergeau în consens cu

industrializarea, adaptându-se noilor cerin]e de

func]ionalism [i continuând mi[carea ”modern

style”. „Treptat nu s-a mai considerat ma[ina

fatalmente antiestetic~. Pu]in câte pu]in,

formele alungite [i decorurile florale

contorsionate au f~cut loc liniilor drepte, în care

ornamentul, mai discret, era mai pu]in reliefat

[i s-a mers c~tre suprafe]e plane [i metode de

stilizare geometric~“, remarca René Huyghe (în

L'art et l'homme vol.III, p. 445).

Evitând excesele decorative, Auguste Perret a

ridicat la Paris edificii moderne, ca Théâtre des

Champs Elysées.

Semnificativ pentru modificarea idealului

uman, a revenit în aten]ie frumuse]ea natural~

a trupului. Isadora Duncan, Loïe Fuller [i Mata

Hari dansau pe scen~ drapate în v~luri u[oare,

cu picioarele goale.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Dup~ 1900 lupta împotriva corsetelor a început

printr-o mare campanie de pres~. În acela[i

scop s-au creat asocia]ii, reunind arti[ti, medici,

croitori, [i s-a ini]iat editarea unui jurnal de

mod~ pentru femeile muncitoare. Henry van de

Velde, profesor la ßcoala de Arte Decorative din

Weimar a scris o carte despre principiile

constructive ale îmbr~c~mintei, asem~n~toare

cu cele ale arhitecturii. Ca urmare, în Germania

s-a lansat rochia-sac (Reformkleid) de purtat

f~r~ corset, lung~ pân~ la p~mânt, închis~ la

gât, croit~ simplu, f~r~ complica]ii [i aplica]ii,

modelând o siluet~ cilindric~. În 1914 Balla a

semnat manifestul futurist al modei masculine

propunând culoare [i asimetrie. G. Severini

purta un pantof ro[u [i altul verde.

Pentru femei, \n via]a zilnic~ au fost preferate

din ce în ce mai mult fusta [i bluza, apoi s-a

impus costumul taior. Poalele au început s~ se

scurteze treptat, întâi în America, unde, la

sfâr[itul secolului al XIX-lea, în zilele ploioase,

din pricina noroiului din ora[ele noi, s-au

230

Auguste PERRET, Théâtre des Champs Elysées,1913, Paris

Balla, Model futurist pentru costum de baie, 1914

Page 231: Arta stilcostum

adoptat fuste practice, dezvelind glezna,

numite „margarete de ploaie“, care au fost

importate apoi în Europa.

Nevoia de înnoire a formelor, în sensul unor

solu]ii simple [i practice, a f~cut ca moda

european~ s~ devin~ receptiv~ [i pentru

influen]e orientale [i extrem-orientale. A[a se

explic~ succesul kimonourilor japoneze.

Baletele ruse[ti, prezentate la Paris în 1910 de

Diaghilev, cu costume de Leon Bakst [i

Alexander Benois, au ac]ionat ca o explozie de

ritm [i de culoare. Parizianul Paul Poiret s-a

inspirat din ambele repertorii, creând modelele

sale senza]ionale, cu decolteu ascu]it, mâneci

kimono, cu o mini-jup~ evazat~ marcând

[oldurile peste o maxi-jup~ strâns~ pe picioare.

Pentru casa de mod~ Poiret, deschis~ din 1904,

231

Eugen Spiro, Rochie Reform (sac), 1902, din Jugend Loïe Fuller, dansând cu v~luri

Page 232: Arta stilcostum

pictorul Raoul Dufy a desenat motive de

]es~turi, iar spaniolul Mariano Fortuny a creat

m~tasea plisat~, supl~ [i fluid~, dup~ model

grecesc antic, denumit~ „delphos“.

Prezent~rile de mod~ la Poiret erau adev~rate

spectacole la care a dansat [i Isadora Duncan;

el crease, de altfel, [i costume de teatru, de

pild~ pentru Sarah Bernardt. Cronicarii

observau îns~ c~ Poiret o aserve[te din nou pe

„femeia liber~“ prin haine strâmte, incomode,

232

Costum bucure[tean, 1914, foto de familie

înc~rcând-o cu bl~nuri [i bijuterii ca pe cadânele

din O mie [i una de nop]i. Mergând împotriva

curentului func]ional [i social, el r~spundea

nevoii protipendadei de a se distan]a de vulg

prin crea]ii unicat, „haute couture“.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe la 1900, b~rbatul trebuia s~ fie doar „ceva

mai frumos decât dracu’“.

Defini]ia cuceritorului de la începutul secolului al

XX-lea era, vorba cântecului Bel Ami, „nicht schön

doch charmant, nicht klug doch galant“ (nu

frumos, ci fermec~tor, nu inteligent, ci curtenitor).

Costumul de afaceri era smoking-ul (tuxedo) cu

jacheta dreapt~, pantaloni reia]i [i papion negru.

Pe cap se men]inea frizura cu c~rare [i p~l~ria

tare, joben, melon sau canotier.

Pe trup, pantalonii s-au strâmtat [i s-au scurtat

la glezne, dup~ 1908 („peg-top trousers“,

corespunzând costumului feminin cu fusta

strâns~ jos), p~strând pliuri pe [olduri, iar

dunga nu mai era lateral~, ci frontal~ (rezultat~

din împ~turire). A început s~ fie folosit~

cureaua în loc de bretele.

În picioare se purtau ciorapi negri sau albi [i botine

montante cu butoni sau [ireturi, cu vârf rotund, ca

de buldog, pân~ prin 1910, apoi cu vârful ascu]it,

acoperite de ghetre gri, bej sau albe.

CCoossttuummeellee ddee ssppoorrtt erau speciale pentru

automobilism, pentru golf [i pentru ciclism ([apc~,

haine cadrilate [i pantaloni „golf“, trei sferturi,

bufan]i), pentru înot (costum de baie v~rgat, cu

mâneci scurte [i pantaloni pân~ la genunchi).

De prin 1910, beneficiind de orientarea

general~ spre simplitate, [i ccooppiiiiii au început s~

fie îmbr~ca]i cu rochi]e [i pantalona[i scur]i,

producându-se [i imprimeuri speciale, pantofi

sau sandale [i [osete mai atractive.

P. Poiret, Model, desen de Lepape, cca. 1910

Page 233: Arta stilcostum

P~l~ria lighean [i jobenul, foto de familie

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, ca o compensare a descre[terii în volum

a ve[mintelor, [i mai cu seam~ pentru a marca

deosebirile de rang, a crescut dimensiunea

p~l~riei, ajungând, prin 1910, de forma [i

m~rimea unui lighean, înc~rcat~ cu pene [i flori.

Pe trup, mai ales în jurul anului 1910, s-a

conturat evolu]ia pardesielor [i jachetelor c~tre

o linie mai supl~ [i mai comod~, cu apropieri de

costumul b~rb~tesc. Paralel, a evoluat [i fusta,

care s-a strâns treptat pe corp, desenând u[or

picioarele la genunchi (în lalea, evazat~ jos

„morning-glory“, 1908), apoi a fost drapat~ pe

[olduri [i strâns~ pe gambe, reliefându-le de la

genunchi în jos (silueta „peg-top“ – de ]~ru[).

Pentru a limita pa[ii se legau picioarele sub

genunchi. Feminitatea a fost subliniat~ prin

atragerea aten]iei asupra bazinului printr-o

fust~ scurt~ [i larg~, „în abajur“, peste o fust~

lung~ [i strâmt~. În 1911 a apårut fusta

cr~pat~, „tango“.

În picioare, o consecin]~ a ie[irii la iveal~ a

pantofilor a fost noua aten]ie acordat~ formei

lor (ascu]it~, cu barete, benti]e), iar ciorapii au

luat culoarea pielii.

Ca bijuterii, pariziencele extravagante purtau

br~]~ri cu pietre pre]ioase [i pe glezne.

În aceast~ epoc~ au ap~rut mai multe

ccoossttuummee ddee ssppoorrtt, pentru automobil, pentru

tenis sau biciclet~ (fusta-pantalon), sau

pentru patinaj.

În 1913, Coco Chanel (1883 - 1971) a lansat,

la cursele de cai de la Deauville, primele

ansambluri din jerse, folosit pân~ atunci doar

pentru lenjerie. Pentru înot se purta costum-

marinar cu guler [i man[ete tighelite, cu

pantalon pân~ la genunchi, deseori [i cu

ciorapi, [i boneta de baie crea]~ cu volan.

233

Page 234: Arta stilcostum

ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA, arhitec]ii se str~duiau s~

dezvolte mai departe ,,stilul românesc“,

inspirându-se din arta medieval~ [i popular~.

Petre Antonescu a început, în 1906, Palatul

Ministerului de Construc]ii (azi Prim~ria

Capitalei), în 1912 N. Ghika-Bude[ti construia

Muzeul de Art~ Popular~ (azi Muzeul

¥~ranului Român), Grigore Cerkez începea

Institutul de Arhitectur~ cu aspect de cetate,

iar în 1914 Cristofi Cerkez ridica Vila Minovici

în stil popular.

Regina Elisabeta, doamnele de la Curte [i

aristocratele se îmbr~cau la festivit~]i în port

de Muscel sau de Arge[, ca [i domni]ele de

alt~dat~, dar [i zilnic la conace, încurajând pe

]~rani s~-[i p~streze tradi]iile.

Costumul citadin ]inea pasul modei apusene,

datorit~ atelierelor de croitorie, p~l~rierilor,

modistelor [i cizmarilor de lux, care-[i expuneau

cu succes produsele [i la expozi]iile interna-

]ionale de la Paris sau din România, cum a fost

cea din 1906. Ministrul înv~]~mântului, Spiru

Haret, a interzis din 1902, printre primii

în Europa, purtarea corsetului în [coal~

(B. Fontanel, p. 74).

Doamnele arborau prin 1910-1912 p~l~riile

mari impodobite cu flori, fructe, pene sau

p~s~ri \ntregi a[a cum apar \n jurnalele de mod~

bucure[tene sau \n fotografiile de familie.

|n 1914 \naintea izbucnirii Primului R~zboi

Mondial Cecilia Cu]escu Storck [i Olga

Greceanu au \ntemeiat prima asocia]ie a

femeilor „pictore [i sculptore“ din România,

\nc~ o dovad~ a existen]ei unui spirit artistic

care s-a implicat desigur [i \n crea]ia

vestimentar~ a timpului.

Copiii erau \mbr~ca]i \n continuare \n

costume de marinar, chiar si fetele pân~ la

vârsta adolescen]ei.

234

Elegan]~ la b~ile S~rata Monteoru, 1910Cecilia Cu]escu-Storck, 1912

Page 235: Arta stilcostum

C~pitanul Mircea Vasilescu, erou, 1917

Osta[i români, 1916

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN EEPPOOCCAAPPRRIIMMUULLUUII

RRÅÅZZBBOOII MMOONNDDIIAALL 11991144 –– 11991188

Præbuøirea prejudecæflilor

„1914 a r~sturnat totul: lumea veche a fost

sf~râmat~, comprimat~, îngropat~“ (Le Corbusier).

În timpul r~zboiului din 1914 – 1918, s-au

impus restric]ii [i economii de materiale,

determinând g~sirea unor solu]ii practice în

toate domeniile, inclusiv în cel al costumului.

Admira]ia tuturor mergea, pe atunci, c~tre

eroul militar c~lit de via]a de campanie [i spre

sora de caritate, care constituiau iiddeeaalluurriillee de

simplitate [i demnitate uman~ ale epocii.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Cu diferen]e pe na]ionalit~]i, costumul ofi]erilor

era, ca linie, adaptarea celui civil (cu cascheta

cilindric~, umerii mici, talia strâns~, pantalonii

pe picior), pornind de la ]inuta de ora[

(redingot~) [i adoptând unele elemente ale

costumelor de sport (buzunare cu clape, cizme,

pelerine etc.). Culorile cele mai frecvente erau

albastrul-deschis, albastrul-închis, cenu[iul,

brunul. Costumul civil era influen]at de cel

militar, adoptând o linie mai simpl~. Trench-

coat-ul (haina de tran[ee) s-a p~strat pân~ azi

practic neschimbat, unisex.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

¥inuta de infirmier~ consta din rochie lung~ cu

[or] [i basma alb~ tras~ pe frunte. Cel mai mult

s-a simplificat îns~ costumul obi[nuit, îmbr~cat

de curajoasele surori [i mame, intrate în slujbe

în locul celor pleca]i pe front. Pentru prima dat~

în istorie o femeie putea ap~rea pe strad~ f~r~

p~l~rie [i m~nu[i. P~rul era fie strâns în cre[tet,

fie tuns scurt, doar tinerele fete mai purtau o

coad~ pe spate. La sfâr[itul r~zboiului, ca o

mare noutate, p~rul, scurtat, era încre]it ca un

tufi[. Ultimul refugiu al fanteziei erau p~l~riile

cu flori, pene etc. sau cu pana[ în frunte ca al

militarilor. Silueta tindea s~ devin~ tubular~,

ve[mintele preferate fiind fusta [i bluza sau

costumul taior, care avea s~ se impun~ în

deceniile urm~toare.

235

Page 236: Arta stilcostum

RROOMMÂÂNNIIAA a ie[it din primul r~zboi mondial

întregit~. Încoronarea Regelui Ferdinand [i a

Reginei Maria la Alba Iulia a amintit Unirea de

la 1600, înf~ptuit~ de Mihai Viteazul.

N~zuin]a de a proclama, prin imagini,

identitatea na]ional~ a României [i perpetuarea

unui trecut pre]ios a dus la r~spândirea, în anii

urm~tori, a „stilului românesc“ în arhitectur~ [i

decora]ie. În coroana [i pe mantia de

\ncoronare a Reginei Maria, proiectate de

pictorul Costin Petrescu, se reg~sesc podoabele

domni]elor de alt~ dat~, devenite prototip

pentru parura mireselor cu [iruri de beteal~.

236

Regina Maria în costumul de încoronare, 1922

Surori de caritate în 1916 - 1918

Page 237: Arta stilcostum

Olga Greceanu [i so]ul ei în 1914

Model din Le Journal des Dames, 1914

În perioada r~zboiului, \mbr~c~mintea citadin~

era extrem de sobr~ [i se purta mult negru, de

doliu. În fotografiile de epoc~ doamnele apar

cu bluza alb~, cu gulerul r~sfrânt peste jachet~

neagr~ [i cu fusta lung~ pân~ la glezne.

Doar unele detalii de croial~ sau p~l~riile cu pana[,

amintind c~[tile militare, atest~ faptul c~ România

a fost mereu \n pas cu moda european~.

237

Page 238: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNNTTRREE11992200 –– 11993300

Bæietana în stil cubist

Dup~ primul r~zboi mondial, via]a [i-a reluat

cursul, supravie]uitorii dorind s~ tr~iasc~

frenetic, dansând în ritm de jazz.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Odat~ cu industrializarea, s-a

apreciat frumuse]ea formei simple, determinat~

de func]iune, purificat~ de ornamente inutile.

IIddeeaalluull ddee ffrruummuussee]]ee era opus celui antebelic,

potrivit libert~]ilor vie]ii sociale [i adaptat

ambian]ei; naturale]ei candide din timpul

r~zboiului i-a urmat gustul pentru artificialitate.

Ca [i arhitectura sau pictura cubiste sau

abstracte, desenul de mod~ descoperea

geometria. În Rusia, în primii ani de entuziasm

de dup~ Revolu]ie, poe]i ca Maiakovski sau

Esenin, cinea[ti ca Eisenstein, arti[ti plastici ca

Malevici au visat o art~ [i o imagine uman~

pure, reduse la esen]ial. Tatlin, autorul

proiectului monumentului Interna]ionalei a III-a,

W. Gropius, ßcoala Bauhaus, 1925, Dessau

K. Malevici, Rochie suprematist~,1923, Moscova, Muzeul Rus

Mies van der Rohe, scaun Bauhaus din tub de o]el,1927

A. M. Rodcenco, Salopet~, 1925, U.R.S.S

Vera Muhina [i M. Lamanova, Proiecte de confec]ii,1925, U.R.S.S. (din E. Thiel, Kunstler und Mode)

Începea epoca modernismului.

În arhitectur~, betonul armat [i sticla, folosite

pentru localul-manifest al [colii Bauhaus (între

1919 – 1933) ca [i pentru „Cetatea radioas~“ a

lui Le Corbusier, se pretau la volume geo-

metrice, articulate între ele, ca [i sculpturile sau

picturile cubiste sau abstracte experimentate un

deceniu mai devreme (de exemplu, Mondrian

sau Malevici).

Mobilierul nou din stinghii drepte sau ]eav~

metalic~ [i obiectele de interior erau destinate

produc]iei industriale, de serie, ieftine.

Page 239: Arta stilcostum

Robert Delaunay, Tristan Tzara cu [al suprematist, 1923,detaliu

Sonia Delaunay, Proiect de mantou cu contrastesimultane, 1922 - 1923

Elegante, 1928, Paris Match, ianuarie 1924

[i-a creat [i cusut singur un costum de lucru cu

mai multe dubluri, care puteau fi înlocuite, [i

care a fost produs în serie într-o fabric~ din

Leningrad. Nadejda Lamanova, care a publicat

împreun~ cu sculptori]a Vera Muhina un album

de mod~, a condus o larg~ mi[care înnoitoare

cu deviza „pentru cine, din ce [i în ce scop se

creeaz~ ve[minte?“ Logica cercet~rilor

func]ionaliste, în vederea produc]iei de serie

mare, i-a preocupat [i pe principalii creatori

europeni. Arhitectul Gropius, directorul [colii

Bauhaus, a început prin a realiza uniforme

pentru studen]i din efecte militare r~mase din

r~zboi, c~rora le t~iase gulerul uzat (a[a cum

apare îmbr~cat într-o fotografie [i profesorul

Johannes Itten). Era la mod~ salopeta.

Produc]ia de lux francez~ a reac]ionat prin

organizarea la Paris, în 1925, a Expozi]iei de

Arte Decorative, numit~, pe scurt, Art Deco.

Aceasta a mers împotriva curentului general

modernist, func]ionalist [i industrial, expunând

unicate pre]ioase create de arti[ti. Pictori]a

Sonia Delaunay aplica teoriile so]ului ei, Robert

Delaunay, în salonul s~u de mod~, unde

îmbr~ca actri]e ca Gloria Svanson. În acei ani,

Raoul Dufy câ[tiga mai mult ca designer

vestimentar decât ca pictor.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Cele mai revolu]ionare au fost schimb~rile siluetei

feminine. Sexul slab încerca, pentru prima dat~ în

istoria omenirii, experien]a egalit~]ii în drepturi [i

îndatoriri; femeile, dup~ ce în timpul ostilit~]ilor

înlocuiser~ în activit~]ile cele mai diferite pe cei

pleca]i pe front, î[i continuau emanciparea,

beneficiind de studii superioare, ca [i b~rba]ii, [i

afirmându-se independent ca avocate, medici,

aviatoare sau exploratoare. Ele î[i afi[au

ostentativ, [i în aspectul exterior, noua libertate,

scurtându-[i fusta.

Moda, care s-a r~spândit larg, era simpl~ [i

practic~, folosind cu prec~dere produc]ia

industrial~ de serie. Vârfurile capitaliste c~utau

s~ se distan]eze prin lux [i sofisticare, totu[i,

datorit~ costuma]iei reduse [i croielilor simple ale

239

Page 240: Arta stilcostum

rochiilor, care puteau fi lucrate în cas~,

diferen]ele sociale erau mai pu]in marcate decât

pân~ atunci.

Tipul feminin preferat era cel al adolescentei cu

corpul b~ie]esc, ca o scândur~, purtând taior

(Greta Garbo). Pentru a ob]ine o siluet~ mai supl~,

frumoasele zilei fåceau gimnasticå [i se hr~neau

cu l~mâie [i o]et. Atributele feminine erau voit

mascate: p~rul tuns scurt, pieptul aplatizat prin

croiala în fir drept, f~r~ pense, cordonul coborât

pe [olduri, pentru a nu marca talia.

SSccuullppttuurraall,, silueta era geometrizat~, compus~

din fragmente tubulare, cu contururi drepte.

PPiiccttuurraall, erau preferate tonurile de bej, gri,

brun. MMaatteerriiaalleellee folosite erau u[oare, suple:

jerseul, flanelul, crêpe-de-Chine, m~tasea

artificial~, ieftin~, lavabil~, u[oar~. Toat~

îmbr~c~mintea pentru dans a unei femei cânt~rea

câteva sute de grame.

Prin 1927 – 1928 s-a definitivat silueta de

„b~ietan~“. Denumirea „La garçonne“ era

titlul unui roman publicat în 1922 al scriitorului

Victor Marguerite, care a fost exclus din ordinul

Legiunii de Onoare din pricina lui.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

B~rba]ii, mai conservatori, s-au mul]umit s~-[i

l~rgeasc~ pantalonii – denumi]i [i ei

„charleston“. Înf~]i[area sexului tare era, prin

compensa]ie, u[or feminizat~. Rudolf Valentino,

cu ochii lui umbri]i [i gura mic~, era imitat [i de

actorii no[tri.

Pe cap, p~rul era lins, pom~dat, iar fa]a pudrat~

dup~ b~rbierit. Domnii respectabili purtau mus-

ta]~ mic~ tip Chaplin sau Hitler.

Pe trup, hainele de sear~ erau tradi]ionale: frac,

smocking. Cele de zi au evoluat c~tre o ]inut~

mai lejer~ [i sportiv~, jacheta s-a l~rgit cu cute

pe spate, [i era purtat~ la pantaloni golf.

În picioare, pantofii au luat locul ghetelor,

acoperi]i cu ghetre-jambiere, din pâsl~ iarna

240

Costume din Bucure[ti, 1927

Actorii Elvira Godeanu [i V. Valentineanu în filmul„Povara”, 1928

Silueta-scândur~, costum, rochie sport, rochie de sear~, / fust~ plisat~, pulover, furou, mantou, / pantofi„charleston”, tunsoare „garçonne”, p~l~rie-castron

Page 241: Arta stilcostum

sau pânz~ vara. S-au p~strat ca accesorii

bastonul [i umbrela.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Capul era mic, cu p~rul tuns scurt, drept, la

spate b~ie]e[te, uneori cu o cordelu]~

orizontal~ legat~ pe frunte. În saloane,

imaginea sportiv~ a b~ietanei era îns~

denaturat~, artificializat~, mai ales prin machiajul

„intoxicat“, cu sprâncenele pensate, ochii

contura]i cu negru, încerc~na]i, fa]a pudrat~ alb,

gura mic[orat~, pictat~ cu ro[u-închis. Elisabeth

Arden, Helena Rubinstein, dar mai ales Max

Factor (machior la Hollywood) începeau s~ se

afirme în industria cosmeticelor. P~l~ria, mic~,

îndesat~ strâns, acoperea tot p~rul, uneori [i

fruntea, conturând capul ca o bil~.

Pe trup, lenjeria se reducea la minimum, o singur~

c~m~[u]~ minuscul~ ]inut~ de bretele sau

combinezonul-chilot (prima apari]ie a body-ului

de azi) înlocuind numeroasele straturi precedente.

Erau preferate rochia-sac sau fusta [i bluza,

drepte, f~r~ talie, cu cordon pe [olduri, cu mâneci

lungi sau deloc. Se purtau mult jersee [i pulovere

tricotate, cu motive cubiste, fuste scurte pân~

peste genunchi plisate drept, acordeon. Pardesiul

era larg, f~r~ nasturi, deseori ridicat în fa]~,

formând o linie curb~ la spate, cu gulerul l~rgit

(tiparul a fost folosit [i la bl~nuri pân~ prin 1930).

În picioare, ciorapii erau vizibili, lucio[i, cusu]i

cu dung~, cu ajur la glezne, iar pantofii cu toc

solid în form~ de mosorel, aveau de obicei

baret~. Singurele podoabe erau m~rgelele

lungi. ¥igareta, cu port-]igaret foarte lung,

]inut~ dezinvolt între degete, cu unghiile

l~cuite, era de rigoare de prin 1925.

ßi costumele de baie sau de sport l~sau s~ se

241

Modele din Journal des Ouvrages de Dames, 481 / 1928

Page 242: Arta stilcostum

vad~ trupul, pierzându-[i mânecile [i volanele în

favoarea maiourilor decoltate ale marinarilor [i

a short-ului. Îmbr~c~mintea devenea

„dezbr~c~minte“ (cum se exprima un protest

intitulat „Perversiunile modei de azi“, semnat

A. Valentina, Dr. G. D. Ion~[escu).

Dansurile la mod~, ca charleston-ul, puneau în

lumin~ marea noutate: gambele la vedere, prin

mi[c~rile din genunchi [i glezne. Seara, rochiile

scurte aveau fusta din [aluri cu col]uri de

diferite lungimi sau erau completate la tiv cu

volane de bie sau franjuri care s~ltau în ritmul

zvâcnit, odat~ cu [iragurile de m~rgele lungi

atârnate la gât, iar pantofii erau închi[i cu

barete cu nasturi, ca s~ nu sar~ din picioare.

Datorit~ radio-ului, muzica de jazz se r~spândea

cu iu]eal~ din barurile Americii în cele europene,

în care se dansa frenetic toat~ noaptea. Când, în

1927, aviatorul Lindbergh a traversat prima dat~

Atlanticul, aterizând în Fran]a, americanii au

botezat un dans „Lindy-Hop“.

242

Benito, Coperta revistei Vogue, mai 1926

Dansul charleston, din Ch. Seeling, Fashion

Page 243: Arta stilcostum

Coco Chanel, Ansamblu, cca.1927, col. Kyoto, Costume Institute

Grigore Cerchez, ßcoala de arhitectur~, 1912-1927

Costume de baie, 1928, foto de familie

Odat~ cucerit, confortul hainelor anilor ’20 s-a

p~strat de-a lungul secolului pân~ azi, multe

modele fiind reluate de atunci f~r~ a p~rea

demodate. Coco Chanel [i-a compus stilul

personal în aceast~ epoc~, devenind celebr~

mai ales prin taioarele ei clasice, drepte [i

comode, din ]es~turi suple, ca jerseul, care pot

[i vor putea fi îmbr~cate oricând.

Page 244: Arta stilcostum

ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA, în contrast cu modernismul

cubist interna]ional, nevoia afirmårii identitå]ii

statului întregit a dus la dezvoltarea stilului

neoromânesc. Arti[tii s-au inspirat din

monumentele medievale [i din frescele bisericilor,

adaptându-[i crea]iile vie]ii moderne (în pictur~

Pallady, Tonitza, ßirato, Olga Greceanu, Sabin

Popp; în arhitectur~ Grigore Cerchez etc.)

Ornamentele geometrice împletite din arta

feudal~ se reg~sesc la capitelurile coloanelor

unor edificii publice [i ale multor vile, pentru

care autoriza]ia de construire se d~dea cu

obliga]ia de a se înscrie în acest stil.

Mobilierul din lemn cioplit lua, de asemenea, ca

model jil]urile domnitorilor, ca [i crest~turile

populare. În 1915, arhitectul Grigore Cerkez

crease în stil neoromânesc sufrageria de la

palatul regal Cotroceni.

În costum fotografiile [i filmele au înregistrat

circula]ia fireasc~ a modei europene, ca un

fenomen similar vaselor comunicante. ßi la noi,

multe femei s-au afirmat în profesii variate, de

la doctori]e sau avocate, la aviatoare, ca celebra

Smaranda Br~escu, la actri]e, ca Marioara

Voiculescu, pictori]e, ca Olga Greceanu sau

Cecilia Cu]escu-Storck, sculptori]e, ca Mili]a

Petra[cu etc. Marta Bibescu purta în avion,

costume Chanel.

244

Rochie cu floricele capsate, Muzeul Municipiului Bucure[ti

Aviatoarea Smaranda Br~escu în anii ‘20

Page 245: Arta stilcostum

Zgârie-nori la New York

Henry Dreifuss, Telefon, 1937

Costume sport, din Femina, martie 1935MMOODDAA AANNIILLOORR ’’3300 ((11993300 –– 11994400))

Paris sau Hollywood?

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Perioada interbelic~

a fost zguduit~ de marea criz~ economic~

mondial~ din anii 1929 - 1933, care a trimis în

[omaj în primul rând femeile. Deceniul urm~tor

a fost marcat de dictaturile instaurate în

Germania de Hitler, în Italia de Mussolini, în

URSS de Stalin, apoi de r~zboiul civil din Spania,

iar în ultimul an a izbucnit al doilea r~zboi

mondial.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Dictaturile, care se doreau

eterne, au impus în arhitectur~ stiluri

atemporale, neoclasice, strivitoare prin

supradimensionare, cu mici diferen]e na]ionale.

În restul lumii se ridicau blocuri luxoase, cum

mai exist~ multe [i în Bucure[ti. Dintre

curentele artistice ini]iate în deceniile

precedente a înflorit îndeosebi suprarealismul,

eliberând fantezia izvorât~ din subcon[tient

Dali a creat bijuterii stranii. Revistele de mod~

ale vremii, ca „Vogue”, aveau coperte create

de arti[ti ca Raoul Dufy, Giorgio de Chirico sau

Salvador Dali [i erau ilustrate cu fotografii

executate de Man Ray, Cecil Beaton etc.

245

Page 246: Arta stilcostum

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

În statele totalitare apartenen]a politic~ era

declarat~ prin culoarea c~m~[ii (brun~ - nazist~,

neagr~ - fascist~ etc.). Tineretul era înregimentat

în organiza]ii, dup~ modelul celei interna]ionale

precedente, a cerceta[ilor, dar cu scopuri politice

militante (la noi era str~jeria).

Nazi[tii au luat m~surile cele mai aspre împotriva

manifest~rilor personale în art~ (prigonind

pictori precum Klee sau Kandinski), dar [i în

imaginea vestimentar~. Via]a femeii trebuia s~

se rezume la cei trei K (Kirche – biserica, Kinder

– copiii [i Küche – buc~t~ria), iar rujul de buze a

fost interzis în 1933.

Înl~turate din slujbe, pierzându-[i unele din

libert~]ile cucerite, reprezentantele „sexului

slab“, cum se spunea pe atunci, au recurs la arma

lor secret~ dintotdeauna: seduc]ia. Ele [i-au lungit

din nou fustele, [i-au strâns talia [i [i-au ondulat

p~rul. Dup~ formele drepte [i uscate ale modei

anilor ‘20 era redescoperit~, cu pl~cere, unduirea

curbelor. P~rul buclat pân~ la umeri, pelerinele

rotunde de prin 1931, borurile savant drapate de

prin 1934 – ’35, fustele învoalte pe jupon de

dantel~ de prin 1938, mul]imea florilor au adus

un proasp~t suflu romantic.

Al~turi de noile solu]ii practice [i frumoase, de

detaliile îndr~zne]e [i învior~toare întâlnim îns~

în revistele de mod~ sau în reportajele vremii o

agresiv~ ostenta]ie, o etalare a luxului.

Interesele industria[ilor de a-[i vinde marfa se

întâlneau cu dorin]ele aristocra]iei banului de a

se distinge de vulg.

În saloanele de mod~ ale Parisului se încerca o

revenire c~tre idealul de frumuse]e de dinaintea

primului r~zboi mondial, prin ve[minte

complicate [i incomode, cu fuste lungi [i largi,

cerând o mare cantitate de material, multe

cus~turi [i broderii. Reg~sim ecoul acestora [i în

poezia lui Topârceanu (Balada unei stele mici):

¥ii minte ce fior str~in

Trecu atunci din constela]ii,

Prin bluza ta de crêpe-de-Chine

Cu aplica]ii?

IIddeeaalluull uummaann Datorit~ dezvolt~rii filmului sonor

din 1927, vedetele Hoollywoodului, ca Greta

Garbo, au devenit modele de frumuse]e imitate

pe scar~ larg~ [i au fost cunoscu]i cânt~re]i ca

Louis Armstrong sau dansatori ca Fred Astaire [i

Ginger Rogers (care [i-a desenat singur~ multe

costume).

P~l~rie din anii ‘30, din Marie Claire P~l~rie-paravan din anii ‘30, din Marie Claire

Lisa Sciaparelli, P~l~ria-pantof, dup~ o idee de Dali, anii ‘30

Marlene Dietrich cu sprâncene de femeie fatal~, 1937

Page 247: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul era tuns simplu, uneori cu c~rare într-o

parte. P~l~ria din fetru moale, cu panglica lat~ era

obligatorie toat~ ziua. P~l~ria elegant~ era „Eden“,

dup~ numele unui premier englez, o borsalin~ de

form~ obi[nuit~, dar de t~ria melonului.

Pe trup. Costumul b~rb~tesc a devenit mai

comod, mai pu]in apretat, ziua mai deschis la

culoare, gri, bej. Cel bleumarin, cu dungi, era

închis la unul sau la dou~ rânduri de nasturi, avea

talia marcat~, pantalonii largi cu man[et~, c~ma[a

alb~. (Gangsterii il purtau cu c~ma[~ neagr~ [i

cravat~ alb~). Cravata în dungi, destul de lat~, sau

papionul colorat, cu pic~]ele sau alte motive

imprimate, formau singurul accent de fantezie

permis „sexului tare“. Fracul [i smokingul au

r~mas doar seara cu pantofi de lac. Diploma]ii

p~strau jacheta brodat~ [i bicornul cu cocard~ [i

pana de stru]. Floarea la butonier~ era elementul

cel mai poetic al costumului. Lenjeria s-a scurtat,

ciorapii erau prin[i de jartiere sub genunchi

disgra]ioase.

PPeennttrruu ssppoorrtt – golf, biciclet~ etc. – se purtau

pantaloni trei sferturi, bufan]i, bluze cu mâneci

scurte [i fular colorat la gât, pulovere [i

mocasini (loafers). ¥~rile anglo-saxone preferau

ca ]inut~ relaxat~ jacheta bleumarin cu

pantaloni de flanel~ gri. Modelul modei era

prin]ul de Wales, (abdicat Eduard al VIII-lea).

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Machiajul era vizibil. Sprâncenele erau sub]iri,

pensate [i redesenate cu creionul dermatograf

ca linii drepte, urcând oblic spre tâmple,

mefistofelice, sugerând privirea cu coada

ochiului. Datorit~ lor, Marlene Dietrich a

încarnat, în acei ani, tipul femeii fatale, care

atrage [i respinge în acela[i timp. În 1932 au

aparut, în SUA, genele false.

Pe cap, p~rul era lung pân~ la umeri, buclat cu

fierul sau pus pe bigudiuri, r~spândindu-se [i

tehnica ondula]iilor permanente. Se purta p~rul

decolorat platinat, lansat de actri]a Jean Harlow.

Cele mai sofisticate erau îns~ p~l~riile, mici,

a[ezate pe un ochi, total nefunc]ionale, ca un

simbol al fanteziei cu care o femeie putea s~

par~ în fiecare zi o alta, dup~ idealul lui Verlaine

(în poezia Mon rêve familier). Împodobite cu

panglici, pene, flori, voalete, p~l~riile erau

adev~rate opere de art~ ale modistelor, care î[i

isc~leau crea]iile pe etichetele prinse în interior.

Sub influen]a lui Dali, Lisa Sciaparelli a creat

p~l~rii suprarealiste în form~ de pantof cu toc, de

cotlet, etc. Cea mai modest~ func]ionar~ î[i

cump~ra cel pu]in trei p~l~rii pe sezon.

Pe trup, talia rochiei a revenit la locul firesc,

marcat~, sus]inut~ de corsetul din fire elastice,

denumit „scandal“. Fusta s-a l~rgit gradat prin

clini, s-a lungit – prin 1932, apoi s-a scurtat

gradat, în 1939, l~sând s~ se vad~ juponul din

lenjerie. Se foloseau croieli dificile, bieuri,

drapaje care se mulau pe corp, cum erau cele

create de Madeleine Vionnet. A reap~rut rochia

de sear~ lung~ pân~ la p~mânt, strâns~ pe

[olduri, cu l~rgimea de la genunchi în jos dat~

de clini – în form~ de lalea (Mae West). Erau la

mod~ tangoul [i fox-trot-ul, care se dansau

perechi, l~sând s~ se vad~ spatele rochiei, cu

decolteu adânc sau ornat cu broderii.

Mantoul era din materiale somptuoase sau din

bl~nuri scumpe (vulpi argintii sau albastre,

astrahan, nurc~ etc.), care constituiau o

investi]ie. Capa (pelerina scurt~) din vulpi albe

marca elegan]a suprem~. Vulpea cu cap, labe [i

coad~ se purta pe um~r la orice or~. Al~turi de

bijuteriile veritabile din aur masiv, cu pietre

pre]ioase, perle etc. î[i g~seau loc [i cele

„fantezi“, din sticl~ sau plastic.

247

Mae West în „marea rochie alb~” din anii ‘30

Tango cu rochie brodat~ pe spate, Bucure[ti

Page 248: Arta stilcostum

Înc~l]~mintea era cu toc înalt în forme

preten]ioase, complicate. Gen]ile plic din piele

de [arpe, rechin etc. aveau variate închideri

metalice.

Se purtau m~nu[i de diminea]~ [i pân~ seara,

din piele sau cro[etate.

Doar pentru mers la plaj~ sau la dans seara la

casino, pe malul m~rii, doamnele îmbr~cau

pantaloni lungi [i largi din jerse – o mare

noutate. Costumele de sport au devenit

func]ionale, s-a generalizat purtarea

costumului de baie, a [ortului etc., ca [i a

ochelarilor de soare.

Solu]iile cele mai practice erau [i în aceast~

epoc~ lansate de Coco Chanel. „La petite robe

noire“, din 1926, a fost comparat~ cu

automobilele Ford, care erau la fel de negre. Ea

corespundea perfect nevoilor vremii de

economie, dar [i de cochet~rie. Era purtat~ de

diminea]a [i pân~ seara, putând varia la infinit

prin schimbarea accesoriilor, a gulerelor,

jabourilor, e[arfelor sau bijuteriilor care o

împodobeau, [i mai ales a p~l~riilor.

248

Coco Chanel în „mica rochie neagr~”, lansat~ de ea în anii ‘30, foto de Man Ray

Silueta de lalea, rochii de sear~, de strad~, primiipantaloni de plajå

Page 249: Arta stilcostum

Costume de strad~ în anii ‘30,din Marie Claire

Raoul Tabacu, Pantofi, po[et~ [i cordon expu[i la New York în 1939

Bucure[ti, Calea Victoriei în anii ‘30

RROOMMÂÂNNIIAA interbelic~ era prosper~ atât

economic, cât [i cultural. În pictur~ se afirma

[coala na]ional~, cu tr~s~turi distincte, avându-i

în frunte pe Pallady [i pe Petra[cu, paralel cu

modernismul interna]ional ilustrat de Victor

Brauner, Marcel Iancu, Maxy. Campania de

monumente ale eroilor se încheia în ace[ti ani

cu Statuia Aviatorilor (de L. Kotzebue [i I.

Fekete), culminând cu ansamblul de la Târgu-

Jiu, de Brâncu[i. Sculptori]a Irina Codreanu,

eleva acestuia, povestea cum maestrul, dup~ ce

î[i cump~ra un costum „din cea mai bun~

stof~ [i cu cea mai îngrijit~ cup~“ îl descosea

[i îl ref~cea în întregime cu mâna lui,

declarând: „L-am f~cut a[a cum îmi place mie“

(Interviu de Horia Hor[ia, „ARTA” 1-2,1977)

249

Page 250: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNN EEPPOOCCAACCEELLUUII DDEE--AALL DDOOIILLEEAA

RRÃÃZZBBOOII MMOONNDDIIAALL((11993399 –– 11994455))

Întrecerea pe toate fronturile

Nevoia a urgentat cercet~rile [tiin]ifice necesare

înarm~rii [i au fost create nu numai

instrumente de distrugere, dar [i multe noi

materiale sintetice, care vor servi în perioada

postbelic~.

Restric]iile obligau la o ]inut~ decent~ [i

potrivit~ circula]iei cu tramvaiul sau cu bicicleta

[i refugierii în ad~posturile antiaeriene.

Majoritatea fabricilor lucrau pentru armat~,

]es~turile [i piel~ria nu mai ajungeau pentru

civili, care foloseau înlocuitori ieftini.

IIddeeaalluull uummaann În anii grei de lupt~ cu armele, dar

mai ales în spatele frontului – cum a fost

rezisten]a francez~ – s-a impus un nou ideal

uman, al eroului gata de sacrificiu pentru cauza

]~rii sale, ca Humphrey Bogart în filmul

„Casablanca“, turnat în 1943. Figura lui cu

tr~s~turi prelungi amintea, de altfel, de

romanticii Chateaubriand sau Lamartine.

P~l~ria de fetru, tras~ pe ochi, [i fulgarinul bej,

cu gulerul ridicat au r~mas în to]i ace[ti ani

]inuta preferat~ a tuturor b~rba]ilor.

Femeile î[i reg~seau, la rândul lor, temerile pe

chipul expresiv al eroinei întrupate de Ingrid

Bergman, puternic~, dar sensibil~, natural~,

nesofisticat~.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Regimurile totalitare ale Germaniei [i Rusiei

sovietice ac]ionau dictatorial [i asupra modei:

Uniunea Sovietic~ impunea austeritatea

proletar~ ([apca sau basmaua [i pufoaica),

opunând-o zgomotos luxului capitalismului.

Efectul asupra modei a fost de limitare a

fanteziei, de severitate puritan~ [i

respectabilitate. Exacerbarea na]ionalismului de

c~tre nazi[ti se exprima [i prin adoptarea în

costumul citadin a portului popular (tirolez etc).

Prototipul frumuse]ii fiind eroul militar,

costumul era dominat de linia masculin~, de o

rigoare exagerat~, cu umerii l~]i]i [i în~l]a]i de

v~tuiri formând unghiuri drepte, cu contur net,

influen]ând [i moda feminin~.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Costumul militar, cu diferen]ele inerente ]~rilor,

armelor [i gradelor, era în general practic,

sportiv (mai ales în avia]ie sau marin~). S-a

impus necesitatea camuflajului în timpul

bombardamentelor aeriene, prin ]es~turi cu

pete de verde, brun, kaki, imitând cameleonul.

Multe piese utilizate pentru uniformele militare,

T-shirturi, sacouri [i canadiene cu fermoare [i

buzunare, [i-au g~sit aplica]ia [i în ]inuta civil~,

în materiale [i croial~.

Costumul civil era cel de lucru sau sport, de

dinainte de r~zboi, purtat f~r~ a se respecta

eticheta anterioar~ (pantalonul [i puloverul sau

costumul de schi fiind folosite ca haine de ora[).

Pe cap, bascul înlocuia, în mare m~sur~, p~l~ria.

Adolf Hitler [i ofi]eri germani

Osta[i sovietici

Humphrey Bogart \n anii ‘40

Page 251: Arta stilcostum

Pe trup, vesta era deseori suplinit~ de pulover.

S-au precizat atunci unele m~suri dictate de

economie: haina trebuia s~ fie croit~ pe talie,

f~r~ falduri, f~r~ buzunare t~iate sau butoniere

(pentru a permite întoarcerea stofei), pantalonii

f~r~ man[et~, cu l~rgimea maxim~ de 22 de

centimetri, pantofii cu talp~ de lemn sau

cauciuc. B~ie]ilor sub 15 ani le erau interzi[i

pantalonii lungi.

Prin 1942 a avut loc o reac]ie împotriva risipei

afi[ate de îmbog~]i]ii de r~zboi, care arborau

haine lungi [i largi, cu multe buzunare, ca [i

pantaloni cu man[ete late [i pantofi cu mai multe

rânduri de talp~ (erau cunoscu]i la noi sub numele

de „malagambi[ti“, de la numele [efului unei

orchestre de muzic~ u[oar~, Sergiu Malagamba).

Modele de combina]ii, din Marie Claire, 1941

Taioare cu pernu]e la umeri, 1940

Page 252: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Femeile angajate în serviciile auxiliare ale

armatei purtau uniforme cu umeri drep]i

pentru epole]i [i grade [i [i-au remodelat silueta

[i în via]a civil~.

Pe cap, p~rul era lung, ondulat în cas~ cu

bigudiuri sau strâns în coc, fiind singura podoab~

ieftin~, iar p~l~ria era înlocuit~ de turbanul

înf~[urat dintr-un [al sau de p~l~ria în form~ de

turban. Machiajul femeilor era socotit important

pentru ridicarea moralului (ca [i tutunul pentru

b~rba]i), având efect [i asupra celor din jur.

Pe trup, rochia era scurt~ [i strâmt~, din motive

de economie, deseori combinat~ din dou~

materiale diferite sau din dou~ rochii ie[ite din

uz. „S~ faci ceva nou din vechi“ era principala

tem~ a revistelor de mod~. ¥inuta era înveselit~

de mici detalii ingenioase (tricotaje cu modele

etc.). Rochia de sear~ era înlocuit~, la nevoie,

de o fust~ lung~ cu bluz~. Pernele de la umeri,

prinse cu capse, modelând umeri drepti cazoni,

erau adoptate nu numai pentru jachete, ci [i

pentru bluzele din m~tase. (Filmele anilor ’40

pot fi u[or datate dup~ forma umerilor).

În picioare, ciorapii erau uneori imita]i prin

machiaj (cu cafea din cicoare [i cu dunga

desenat~ cu dermatograful), iar pantofii aveau

talpa din lemn, plut~ sau sfoar~. Pentru înot

s-a impus costumul de baie din dou~ piese,

numit „bikini“, dup~ numele atolului unde au

avut loc experien]ele nucleare.

În Fran]a, o form~ a rezisten]ei a fost men]inerea

caselor de mod~, care aveau cump~r~tori mai

ales din ]~rile neutre. Sunt revelatoare numele

parfumurilor lansate în acei ani: „Attente” sau

„Malgré tout”.

ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA, în al doilea r~zboi mondial

(din 1941 pân~ în 1945), bombardamentele [i

lipsurile materiale, refugierea multor or~[eni la

]ar~ au redus îmbr~c~mintea la stricta necesitate.

Femeile tricotau pulovere [i ciorapi pentru cei

de pe front sau de acas~, înnodau plase cu care

se acoperea p~rul necoafat sau combinau din

dou~ rochii vechi una nou~. Culmea elegan]ei o

constituiau bluzele [i rochiile de mireas~ din

m~tase natural~ alb~ recuperat~ din para[utele

americane abandonate pe câmp.

Dup~ 23 august 1944, în România, ca în tot

estul Europei, suprema]ia URSS a impus la

conducere o minoritate obedient~. Efectul

asupra întregii ambian]e a vie]ii a fost de

uniformizare, prin coborârea nivelului de trai la

limita s~r~ciei proletariatului. „Lupta de clas~“

se exprima [i prin reprimarea oric~rei elegan]e

(socotite un apanaj al burghezo-mo[ierimii) sau

fantezii vestimentare (semnalând o ie[ire din

rând). Hainele de blan~ ale „fo[tilor“ erau

t~iate pe la spate, în tramvaie. P~l~ria,

considerat~ suspect~, a fost înlocuit~ de [apca

[i basmaua înnodat~ sub b~rbie, simboluri ale

originii s~n~toase, [i care au fost purtate ca o

masc~ [i de c~tre „burghezi“ sau „chiaburi“.

Ca [i odinioar~ în vremea Revolu]iei Franceze, [i

acum singurul mod de salvare a fost retragerea

în anonimat, prin ve[minte ponosite.

În noua Republic~ Popular~ Român~, strada

oferea o priveli[te cenu[ie, trist~, f~r~ nici o pat~

de culoare vie ([i umbrelele erau toate negre).

Moda apusean~ nu a mai str~b~tut o vreme

„cortina de fier“ decât ca vagi ecouri ale

unei alte lumi.

252

Cus~tura ciorapilor imitat~ cu creionul

Pantofi cu talpa de lemn sau plut~

Economia [i risipa în costumul b~rb~tesc, 1941

Page 253: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNNTTRREE ‘‘5500 –– ‘‘6600

New look øi Rock’n Roll

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Dup~ încheierea

p~cii, schimbarea st~rii de spirit s-a manifestat,

pe plan vizual, printr-un val de ging~[ie. S-au

n~scut mul]i copii, fenomen denumit în SUA -

baby boom.

La fel cum dup~ epopeea napoleonian~,

desf~[urat~ într-un decor sever, „empire”,

urmase romantismul, [i la jum~tatea secolului

al XX-lea, dup~ cel de-al doilea r~zboi mondial

fantezia [i poezia au exprimat revenirea la o

via]~ normal~.

Euforia construirii unei lumi a progresului [i a

democra]iei, dup~ modelul Statelor Unite ale

Americii, a cuprins Europa apusean~, pe când

în r~s~ritul ei modelul sovietic era impus ]~rilor

satelite, socialiste.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc Arhitectura, ca [i întreg mediul

vie]ii au beneficiat de noile cuceriri ale [tiin]ei [i

tehnicii, ca de exemplu de materialele sintetice,

a c~ror cercetare înaintase în anii r~zboiului.

Folosirea unor noi structuri, pretensionate,

sus]inute de cabluri, din pl~ci turnate, au

permis construirea unor edificii cu aspect

insolit, de organism viu, cu forme curbe,

ondulate, volume u[oare, aeriene. Capela

Ronchamp (1950 - ‘54), de arhitectul Le

Corbusier, cu acoperi[ul ca o barc~, pare

modelat~ cu mâna, Muzeul Guggenheim din

New York (1955 – ’59), de F. L. Wright, se

înal]~ în spiral~ ca o cochilie de melc etc.

Statele Unite ale Americii concurau Parisul prin

„arta gestual~“ (action painting de J. Pollock),

dar mai ales prin designerii s~i, (ca Raymond

Loewy), care au creat „visul american“.

Obiectele ambientale, reproductibile industrial,

mobilele din plastic turnat, colorat, panourile

din sticl~ alc~tuiau decorul fix, pe când

automobilele cu forme aerodinamice înviorau

aspectul str~zilor.

Prima floare cu care a început prim~vara modei

ren~scute a fost „New Look“. În 1947, impulsul

pornit din Statele Unite [i ajuns în mediul

rafinat al Parisului [i-a g~sit expresia cea mai

deplin~ în silueta denumit~ ini]ial „corole“,

lansat~ de casa de mod~ Dior. Ea întrupa

dorin]a nostalgic~ de a reînvia femeia ginga[~

de alt~dat~, gra]ioas~, cu umeri mici, talia fin~,

bustul mulat, fusta învoalt~. Moda sânilor mari

a fost explicat~ prin amintirea consolatoare a

pieptului matern.

IIddeeaalluull uummaann Întruparea „sex-appeal-ului“

american era actri]a Marilyn Monroe, cu

rotunjimi de p~pu[~, talie fin~, cu un aer u[or

ireal, dat de tenul luminos, p~rul blond

oxigenat, ondulat larg, ca [i de rochiile

vaporoase [i de bl~nurile albe cu fir lung.

Anglia, patria modei masculine, lansa costumul

neoedwardian, retro Teddy Boy cu silueta

sub]ire, pardesiu, melon [i umbrel~.

Modelele masculine erau oferite de actori de

cinema ca americanul James Dean, mult mai tân~r

decât starurile admirate de genera]ia p~rin]ilor, [i

care purta frizura cu o me[~ rebel~ pe frunte.

Tineretul american ap~rea în filme ducând o

via]~ trepidant~, dansând acrobatic dup~

muzica nou~, rock’n roll, plin~ de nerv. Elvis

Presley era idolul adolescen]ilor care goneau cu

F. L. Wright, Muzeul Guggenheim, 1955 - 1959, New York

Dansul Rock’n roll

Charles [i Ray Eames, Fotoliu, 1948, amintind sculpturile lui Henry Moore

Page 254: Arta stilcostum

motocicletele, îmbr~ca]i cu haine de piele

b~tute cu ]inte, [i cu ochelari negri, [i care se

piept~nau ca el, cu mo] [i cu favori]i.

Creatorii de mod~ î[i p~strau suprema]ia lans~rii

în fiecare sezon a unor nout~]i, difuzate de

revistele de mod~ [i urmate întocmai de lumea

elegant~. La Paris, Christian Dior a f~cut senza]ie

cu o rochie de dup~-amiaz~ pentru care a folosit

200 de metri de faille. În S.U.A., Charles James

domina moda american~. Tradi]ia costumului de

ceremonie era continuat~ de Curtea Angliei,

care a fost în aten]ia lumii întregi în 1953 când

s-a desf~[urat ceremonia încoron~rii reginei

Elisabeta a II-a (toaletele erau create de englezul

Norman Hartnell, iar p~l~riile de pariziana

Claude Saint Cyr). Rochia de mireas~ era visul

tuturor fetelor [i constituia finalul apoteotic al

prezent~rilor de mod~.

SSccuullppttuurraall, dominau contururile curbe.

Christian Dior, declara: „Avem în urma noastr~

un trecut de r~zboi, de uniforme, de femei cu

umeri la]i de boxeri. Am desenat femei ca ni[te

flori, cu umerii u[or c~zu]i, bustul rotunjit, talia

sub]ire ca trestia [i cu fuste învoalte ca petalele“.

PPiiccttuurraall, erau preferate nuan]ele dulci de floare,

roz, mov etc.

MMaatteerriiaalleellee cele mai la mod~ erau sintetice, ca

nailonul, u[or, ne[ifonabil, ieftin.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, p~rul era tapat [i apretat.

Pe trup, jacheta era larg~, cu umeri v~tui]i, dar

strâns~ pe [olduri, cu gulerul [i reverele înguste,

ca [i gulerul c~m~[ii, cravata sub]ire. Pantalonii

erau îngu[ti la glezne, înc~l]~mintea u[oar~.

Doar londonezii [i-au mai p~strat melonul,

pardesiul cu guler de catifea [i umbrela

tradi]ionale.

Echivalentul masculin al femeii New Look era la

Londra tân~rul neo-edwardian poreclit [i Teddy

Boy, cu aspect la fel de retro [i de fragil, dat de

haina cambrat~ pe talie, pantalonii strâm]i,

c~ma[a alb~, impecabil~ [i cravata ca o fund~

din panglic~ îngust~.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, p~rul era tapat, umflat pe cre[tet ca un

balon [i apretat cu fixativ (în lips~ [i cu bere sau

sirop), în~l]at în forma unui stup de albine,

punând în valoare gâtul sub]ire [i prelungind

silueta, în acord cu pantofii ascu]i]i. Fetele mici

[i sportivele î[i legau p~rul lung în vârful capului

spre spate, în coad~ de cal (care, ca s~ stea

dreapt~, era c~lcat~ cu fierul electric).

Machiajul crea o expresie ingenu~, mirat~, cu

sprâncene naturale groase, arcuite, ridicate,

ochii sublinia]i cu dermatograf, coda]i la

tâmple, buze c~rnoase, de copil, vopsite cu roz.

254

Christian Dior, model New Look,1947, Paris

Costum feminin [i masculin din anii ‘50

Coafura tapat~ „stup de albine”, din Dylan Jones,Haircults

Page 255: Arta stilcostum

P~l~riile cu calot~ adânc~ (s~ încap~ p~rul), au

evoluat de la formele mari, cu pene, la cele

mici, bibi, acoperind eventual doar cre[tetul [i

urechile (ca receptoarele telefonistelor).

Pe trup. Silueta de balerin~ era subliniat~ de

talia sub]ire (strâns~ la nevoie cu corset), în

contrast cu fusta „cloche”, lung~ pân~ la

jum~tatea gambei, croit~ de bie sau ca un cerc,

eventual plisat~ în raze, „soleil“, [i sus]inut~ de

jupoane apretate, cu dantel~ de nailon, ieftin~,

iar mânecile rochiei erau trei sferturi, ca în

secolul al XVIII-lea. Pentru sear~, corsajul

ajustat pe sutien rigid („balconnet“), cu

sârme, permitea dezvelirea complet~ a

umerilor – f~r~ bretele – la rochiile lungi, ca [i

la cele scurte, de coctail. Mantourile, lungi

cât rochia, aveau aceea[i linie.

În picioare, pantofii aveau vârf ascu]it,

pentru mers pe strad~ balerini f~r~ toc, dar

pentru ocazii „escarpins“ cu toc cui, iar

pentru sear~ chiar din m~tase brodat~,

amintind înc~l]~mintea marchizelor din

epoca rococo-ului. Ca accesorii obligatorii,

m~nu[ile lungi din piele, albe sau colorate, [i

gen]ile mici, plic pentru ziua sau din perle

pentru seara, completau ]inuta conformist~

[i destul de artificial~.

Ciorapii de nailon erau fini, elastici [i mult

mai rezisten]i.

În acela[i timp îns~ cerin]ele vie]ii practice

impuneau [i ve[minte mai largi [i mai

confortabile. Chiar Christian Dior, care a murit în

1957, a încercat noi siluete, denumite H (1954),

apoi A (1955) sau trapez [i chiar rochia-sac.

Aceast~ tendin]~ explic~ [i succesul în epoc~ al

taiorului Chanel. Gabrielle-Coco Chanel trecuse

în 1954 de 70 de ani, [i experien]a ei îndelungat~

255

Elisabeta a II-a, regina Marii Britanii, la încoronare în 1953

Page 256: Arta stilcostum

a f~cut-o s~ lanseze cu un nou succes complet-ul

ei nedemodabil, taiorul din lenaj lejer, bleumarin,

alb sau pepit, bordisit cu [iret de culoare

contrastant~, cu nasturi metalici, fusta dreapt~

pân~ sub genunchi, bluza din acela[i material cu

dublura jachetei. Tot ea a lansat [i pantofii cu

botul [i c~lcâiul mai întunecate, care fac piciorul

s~ par~ mai mic.

În acest deceniu, fabricile de îmbr~c~minte de

gata [i-au sporit produc]ia de confec]ii, denumite

în America ready to wear, în Fran]a pret-à-porter.

Costumele de sport au evoluat [i ele c~tre

forme mai comode, tinzând c~tre figuri

geometrice regulate.

În perioada de dup~ r~zboi, s-a manifestat [i o

form~ de opozi]ie împotriva societ~]ii de

consum, tocmai acolo unde a fost mai

înfloritoare, în Statele Unite ale Americii.

Dup~ „genera]ia pierdut~“, a celor c~zu]i în

r~zboi, (care însemnase [i Auschwitz, [i bomba

atomic~), cea urm~toare, a tinerilor, nu s-a mai

putut adapta în totalitate ritmului constructiv [i

orizontului prozaic, materialist al adul]ilor

conservatori, conformi[ti, puritani. O serie de

tineri s-au r~zvr~tit, alegând via]a boem~ în

locul familiei, drogul în locul muncii regulate,

pl~cerea efemer~ (cu muzica blues be-bop

etc.), tr~irea intens~ a prezentului (în concep]ia

zen) în locul proiect~rii unui viitor incert. Ei

au preferat „momentul“, ini]iind o

„contracultur~“. Au fost numi]i beat, de la

cuvântul care însemna „extenuat“, dar a fost

pe urm~ asimilat cu beatus, în latin~ „fericit“ (de

c~tre scriitorul Jack Kerouac în On the road,

1957). Dup~ lansarea satelitului sovietic

„Sputnik“, în 1957, au fost numi]i [i „Beatniks“.

Evitând ]inuta corect~ a omului de afaceri (în

costum cenu[iu [i geanta diplomat), beatniks

purtau mai ales ve[minte uzate, negre,

ochelari negri, berete.

În artele plastice aveau loc scurtele spectacole-

accident denumite „happening“, cum erau

cele create de Oldenburg, constând mai ales

din distrugeri.

256

Brigitte Bardot în rochia de Jacques Esterel, la prima c~s~torie

Marilyn Monroe în 1955

Coco Chanel în taiorul ei clasic din anii ‘5o

Page 257: Arta stilcostum

ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA întreg deceniul, ca [i prima

jum~tate a celui urm~tor, avea s~ fie numit

„epoca lui Gheorghe Gheorghiu-Dej“, care

devenise secretar general al Comitetului

Central al Partidului Comunist, din 1948.

Prin na]ionalizarea industriei [i a locuin]elor [i

prin colectivizarea agriculturii, nivelul de trai

sc~zuse atât în ora[e, cât [i la sate, gospodarii

mai r~s~ri]i erau muta]i în B~r~gan, iar

intelectualii umpluser~ închisorile. Dup~

moartea lui Stalin, în 1953, au avut loc unele

tentative de eliberare – ca revolu]ia din Ungaria

din 1956 – ceea ce a în~sprit presiunile URSS

asupra ]~rilor satelite.

ßi în ]ara noastr~, modelul sovietic era considerat

de oficialit~]i ]inta aspira]iilor pe toate planurile,

iar documentarea era asigurat~ de consilieri ru[i.

„Casa Scânteii“, construit~ între 1950 – 1955

de un colectiv condus de arhitectul Horia

Maicu, imita turnurile Kremlinului, alc~tuind o

emblem~ a epocii.

„Dictatura proletariatului“ [i „lupta de clas~“,

lozincile regimului totalitar, justificau glorificarea

populist~ a muncitorului-robot, care avea condi]ii

de trai minime, pe când conduc~torii politici

tr~iau bine într-un cerc închis, secret.

Pe cartelele pentru pâine sau ulei, popula]ia

dobândea [i dreptul de a cump~ra o cantitate

limitat~ de ]es~turi sau confec]ii, „pe puncte“,

cum erau lodenele de stof~ proast~, cenu[ie,

cazone, pentru care se f~cea coad~, sau

c~m~[ile gri „antijeg“.

Strada ar~ta jalnic atât din cauza tonurilor

sumbre ale ve[mintelor s~r~c~cioase, cât mai

ales datorit~ expresiilor posomorâte ale

trec~torilor, am~râ]i [i suspicio[i. ßapca [i

basmaua alc~tuiau însemnele uniformei civile,

necesare pentru supravie]uire.

Pe la jum~tatea deceniului, conducerea de

partid a luat unele m~suri pentru machierea

imaginii României pentru str~in~tate.

Gheorghe Gheorghiu-Dej, întors în 1955

dintr-o vizit~ în Statele Unite, fiind întâmpinat

la aeroport de femei legate la cap cu basmale,

a dispus înfiin]area primului jurnal de mod~

postbelic. (Din memoriile Victoriei Caragea,

directoarea revistei.)

În paginile revistei î[i prezentau produsele

întreprinderi ca Fabrica de confec]ii „Gh.

Gheorghiu-Dej“, „Tricotajul Ro[u“, Fabrica de

p~l~rii Timi[oara, Fabricile de m~nu[i „Bernath

Andrei“ sau „Petöffi Sandor“.

¥~rile socialiste puteau face schimburi de

experien]~ prin congrese interna]ionale – limitate

la blocul estic. Moda apusean~ era preluat~ cu

discre]ie, tradus~ în materiale ieftine pentru uzul

zilnic al popula]iei muncitoare, ignorând fantezia

individual~. În revista de mod~ abundau, astfel,

costumele din dou~ piese, cu jacheta larg~, scurt~,

mascând talia. Func]ionarii se aliniau la moda

interna]ional~ prin „costumul“ care se distingea la

sfâr[itul anilor ’50 prin reverele mai late ca [i

man[eta pantalonilor (de patru degete). O ]inut~

mai degajat~ era cea cu hain~ din homespun (o

stof~ din lân~ groas~, de mai multe tonuri, care se

realiza din de[euri) peste pantalon uni.

Pardesiul sau paltonul din stof~, ca [i

impermeabilul erau lungi, acoperind genunchii

(à la Humphrey Bogart), dar p~l~ria era ocolit~.

T. Mazilu, în piesa de teatru „P~l~ria de pe

noptier~“, o denun]a ca pe un semn politic al

du[manilor de clas~, burghezii.

Iarna, membrii conducerii partidului se purtau

îns~ ca boierii de alt~dat~, cu guler lat [i c~ciul~

de blan~ de astrahan sau lutru.

257

Model din Jurnalul Modei,Bucure[ti, 17 /1960

Tony Curtis, piept~nat cu creast~, ca [i Elvis Presley

H. Maicu [i colectiv, Casa Scânteii, Bucure[ti, 1951 - 1955

Page 258: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNNTTRREE 11996600 –– 11997700

Cosmonaufli, Pop øi Hippies

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE Deceniul a fost

marcat de evenimentul senza]ional al ie[irii

omului în spa]iul cosmic (de la primul zbor

dincolo de hotarele Terrei al sovieticului

Gagarin, în 1961, la primul pas pe lun~, f~cut

de americanul Armstrong, în 1969).

Cosmonautul s-a conturat ca un nou ideal

uman, îmbinând inteligen]a [i st~pânirea

datelor [tiin]ifice, necesare pentru dirijarea

aparaturii sofisticate a vehiculului spa]ial, cu

antrenamentul fizic al unui sportiv de

performan]~. Personajul din literatura [i

cinematograful de anticipa]ie, science-fiction,

Superman, apare ca o proiectare în basm a

acestui erou.

Un alt fenomen din S.U.A. a fost intrarea în

scen~ a adolescen]ilor n~scu]i dup~ r~zboi

„baby-boom“. Începând cu elevii care, lucrând

în timpul liber la benzin~rii sau fast-food-uri, [i-

au câ[tigat primii bani de buzunar, cump~rându-

[i discuri cu muzic~ rock sau pop, apoi [i

îmbr~c~minte, tinerii [i-au impus preferin]ele,

determinând produc]ia. Adolescentul a refuzat

s~ mai fie doar un ucenic subordonat p~rin]ilor [i

profesorilor [i [i-a impus drepturi egale cu ale

adul]ilor. Roland Barthes observa: „S-a n~scut o

nou~ clas~, tineretul“.

Al treilea eveniment al deceniului a fost

intrarea în uzul curent a faimoasei pilule

anticoncep]ionale, u[or de înghi]it, ca o

aspirin~, permi]ând femeilor s~-[i hot~rasc~

singure soarta, s~ fie mame de familie sau s~

practice orice profesiune.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Modernismul intra într-o nou~

faz~, a c~rei tr~s~tur~ principal~ era

dinamismul. Ambientul lumii „apusene“

continua s~ se îmbog~]easc~, folosind noi

tehnici [i materiale, cu construc]ii îndr~zne]e,

cu forme suple, cursive, ca Opera din Sidney

(Australia), de arhitectul Joerne Utzon, ridicat~

între 1959 – 1972 ca din petale de lotus sau

mari scoici sidefii, sugerând în acela[i timp o

corabie cu pânzele umflate de vânt, sau

Aeroportul TWA Idelewild din New York, de

arhitectul Eero Saarinen, în 1960.

Eero Saarinen, Aeroportul TWA Idlewild, New York, 1960

Idealul uman, Cosmonautul

Andre Courrèges, Sarafan, Marie Claire,septembrie 1969

Page 259: Arta stilcostum

Joerne Utzon, Opera din Sidney, 1959, Australia

Verner Panton, scaun din plastic, 1960

Jean Patou, model din 1966

Creatorii de mod~ au remodelat [i ei siluetele

umane în forme geometrice regulate, dându-le

înf~]i[area unor obiecte industriale.

IIddeeaalluull uummaann • Valul stârnit de cosmonau]i în

moda anilor ’60 a atins cota maxim~ prin 1965.

Haute-couture, grupând creatorii de mod~

parizieni, a reac]ionat prompt, c~utând s~ dea

noilor tendin]e forme artistice rafinate. Pierre

Cardin (n.1922) [i Andre Courrèges (n.1923)

au întrupat în crea]iile lor cel mai artistic, mai

unitar [i mai expresiv noul ideal de frumuse]e.

În acela[i timp, vârsta manechinelor a sc~zut

pân~ la adolescen]~. P~pu[ile Barbie imitau

silueta celebrei Twiggy, cu picioare lungi [i

259

Page 260: Arta stilcostum

fusti]a scurt~. De unde pân~ atunci tinerii

sem~nau cu p~rin]ii lor, de aici înainte p~rin]ii

vor încerca s~ semene cu copiii lor.

Fusta mini, ap~rut~ întâi pe str~zile Londrei, este

considerat~ o crea]ie popular~. Tân~ra dress-

designer londonez~ Mary Quant a sim]it îns~

pulsul pie]ii, isc~lind unele dintre primele piese.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Pornind de la principiile [colii Bauhaus (din anii

’20) c~ func]ia creeaz~ obiectul, vestimenta]ia s-a

simplificat la maximum, eliminându-se aproape

total detaliile ornamentale. Aspectul de ansamblu

era artificial, de robot, impersonal.

SSccuullppttuurraall, trupul era redus la volume

geometrice regulate, de sfer~, cilindru sau con,

Yves Saint Laurent, rochia Mondrian, 1965, New York,Metropolitan Museum

Taior, model 2156, Burda, iarna 1966 - 1967

Page 261: Arta stilcostum

Pierre Cardin, din colec]ia Espace, toamna - iarna 1967 - 1968

Paco Rabanne, rochie metalic~, anii ‘60

cu suprafe]e netede, ca realizate industrial,

conturate cu rigla [i compasul. S-a f~cut chiar o

rochie din vinyl turnat într-un tipar.

PPiiccttuurraall, erau preferate tonurile deschise,

metalice, ]es~turi uni sau cu compozi]ii mari,

geometrice, abstracte, în stilul lui Mondrian.

MMaatteerriiaalleellee folosite erau rigide – pielea, stofa

sau jerseul gros –, dând impresia unor carapace

[i f~când ca ve[mintele destinate vie]ii zilnice s~

semene cu hainele de protec]ie. La acestea se

ad~ugau produse neconven]ionale, sintetice, ca

pielea sau blana artificiale [i chiar pl~ci de metal

articulate (în rochiile create de designerul

francez Paco Rabanne). Punând în aplicare

previziunile asupra evolu]iei civiliza]iei spre

m~rfurile de unic~ folosin]~ (E. Töffler: ßocul

viitorului), au ap~rut [i în mod~ materiale

ne]esute, netex (ca hârtia), care pot fi sp~late

de dou~-trei ori, apoi se arunc~.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

R~mânând în linii mari tot cel conven]ional,

încerca s~ ]in~ pasul, adoptând o linie mai

sportiv~, materiale noi, stretch.

Creatorii de mod~ lansau colec]ii (cum a fost

cea a lui Cardin din 1966) în care încercau s~

intervin~ artistic, remodelând siluete în spirit

„sciente-fiction”.

Pe cap, cascheta suplinea lipsa p~l~riei. P~rul

era l~sat mai lung, cu breton [i perciuni. Tinerii

Beatles erau tun[i cu breton lung, acoperindu-

le funtea pân~ la sprâncene, ceea ce le d~dea o

înf~]i[are copil~reasc~, un aer „antiintelectual“,

încât adolescen]ii îi sim]eau de-ai lor. P~rul era

îns~ coafat îngrijit, nu zburlit, ceea ce le-a atras

tinerilor muzicieni [i simpatia adul]ilor, [i chiar

rangul nobiliar oferit de regina Angliei.

Jachetele lor, f~r~ guler, erau create de Cardin.

Pe trup, c~ma[a era înlocuit~ de tricouri cu

guler rulat, eliminând cravata, jacheta era

închis~ cu fermoar în loc de nasturi, pantalonii

erau strâm]i, tubulari.

În picioare, se purtau botine.

Courrèges a propus pentru var~ un ansamblu

din pânz~ lavabil~, cu bluz~ cu mâneci scurte [i

pantaloni scur]i, care a fost îns~ adoptat de

marele public [i la toate vârstele de-abia dup~

câteva decenii, [i atunci doar pentru turism.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, tineretul purta caschete sferoidale, ca

pentru motociclet~. ¥inuta de feti]~ se potrivea

cu p~rul l~sat pe umeri sau strâns în coad~ de

cal. Pe fa]~ se pictau pistrui, cu creionul

dermatograf maro.

First lady of fashion era Jackie Kennedy (so]ia

pre[edintelui S.U.A.) cu p~l~rii ca ni[te cutii

rotunde [i cu taioare roz Chanel.

Pe trup, vestimenta]ia feminin~ pornea de la

experien]a celei masculine din evul mediu gotic,

care afi[a noua libertate fizic~ [i psihic~ l~sând

la vedere picioarele mobile, pe care erau mula]i

pân~ sus ciorapii-pantaloni-pantofi, din piele

sau stof~, înlocui]i acum de dres-ul tricotat,

suplu, f~r~ cus~tur~ la spate.

261

Page 262: Arta stilcostum

Pentru varia]ie, fetele se îmbr~cau uneori ca

bunicile de alt~dat~, cu rochii lungi, romantice,

în culori închise, cu floricele mici (granny-look).

În via]a zilnic~, majoritatea femeilor tinere

purtau fust~ mini, de preferin]~ din piele, bluz~

sau pulover [i manta maxi, centur~ foarte lat~

cu cataram~ rotund~.

art~ (Rauschenberg, o m~tur~ sau cutii de

conserve etc.).

Sfidând convenien]ele, tinerii au adoptat

hainele de lucru ale muncitorilor, „blugii“. Blue

jeans erau confec]iona]i din secolul al XIX-lea

dintr-o pânz~ de cort importat~, de emigrantul

bavarez Levi Strauss, din ora[ul francez Nîmes –

de unde denumirea american~ „denim“ – [i

alb~strit~ cu indigo provenit din localitatea

italian~ Genes, de unde vine ,,jeans’’. Astfel,

salopetele destinate ini]ial c~ut~torilor de aur [i

cow-boy-lor au devenit ]inuta zilnic~ a

adolescen]ilor [i a tinerilor.

Cu ea se potrivea p~rul zburlit, mersul cu

picioarele goale [i un comportament relaxat,

nonconformist. Figura tipic~ a acelor ani era cea

a actri]ei Brigitte Bardot, proclamând sloganul

care circula pe atunci „este interzis s~ interzici“.

Tinerii, denumi]i în Fran]a „minet“, nu contestau

comodit~]ile societ~]ii de consum, ci doreau

numai s~ beneficieze de ele în deplin~ libertate.

Datorit~ lor, modelul american al cow-boy-ului s-

a r~spândit pe tot globul.

Pentru „omul de pe strad~“, principala urmare

a fost adoptarea de c~tre tinerii citadini, apoi de

ambele sexe [i, mai târziu, de toate vârstele, a

costumului blue-jeans, din pantaloni [i geac~

cu ]inte. Pentru a p~rea cât mai uza]i, ei au fost

supu[i din fabric~ unor tratamente inedite:

presp~la]i, freca]i cu pietre, cu perii de sârm~

etc. Costumul se purta cu c~ma[~ cadrilat~, din

pânz~, [i cizme.

Ca o urmare fireasc~ a acestei evolu]ii au

ap~rut [i ve[mintele unisex, care puteau fi

purtate atât de femei, cât [i de b~rba]i.

22.. REVOLTA RADICALÅ – HIPPIE

Continuând mi[carea „beatniks“-ilor, o parte a

262

Mineri în blugi de Levi Strauss, în 1882

Calvin Martens, Los Angeles, blugi petici]i cu art~ din P. Beagle

Coada de cal, Marie Claire septembrie 1969

În picioare, cizme înalte sau sandale cu platou înalt.

ßi pentru noapte, îmbr~c~mintea a diminuat,

ajungând la c~m~[u]e mini cu pantalona[i

scur]i, numite în Fran]a „nuisettes“.

Costumul a devenit astfel „costuma]ie“, joc de

transformare a înf~]i[~rii, ca pe scen~,

exprimare a fanteziei personale.

Atitudinea non-conformist~, contestatar~ a

tineretului implicând credin]ele religioase, politica,

artele plastice s-a manifestat în SUA, în dou~

trepte succesive: moderat~-pop [i radical~ hippie.

11.. REVOLTA MODERATÅ POP

În artele vizuale, curentul pop-art (de la

„popular“) s-a manifestat zgomotos, ca o

reac]ie împotriva artei abstracte, inaccesibil~

omului de pe strad~ american, lipsit de cultura

necesar~. Obiecte uzuale, concrete, produse

industriale (ready-made) au fost scoase din

contextul lor obi[nuit [i expuse ca lucr~ri de

Page 263: Arta stilcostum

tineretului s-a r~zvr~tit împotriva modului de via]~

al p~rin]ilor, p~r~sind domiciliul familiei [i luptând

pentru libertate total~. Ei manifestau împotriva

r~zboiului din Vietnam, pentru drepturile civile ale

negrilor din America etc. Tinerii refuzau nu numai

principiile [i rigorile, ci întregul mod de via]~ al

societ~]ii de consum, dezvoltat~ în întreaga lume

a Apusului, dup~ modelul Statelor Unite ale

Americii. ¥elurile lor erau: dragostea universal~

(„dragoste [i nu r~zboi“), [i întoarcerea la natur~

(„flower power“).

Socotind via]a citadin~ artificial~, inuman~,

tinerii s-au retras în afara ora[elor, ducând o

via]~ nomad~ sau grupându-se în comunit~]i

rurale, în care împ~r]eau fr~]e[te munca,

bunurile [i dragostea. Pentru a redescoperi

esen]ialul existen]ei umane, hippies practicau

medita]ia, încercând s~ ob]in~ intensificarea [i

expansiunea tr~irii prin muzic~ (de o calitate

special~, ca o incanta]ie), dar mai ales prin

folosirea drogurilor (LSD) prin care ajungeau la

o exaltare spiritual~, numit~ psychedelism.

Hippies purtau p~rul lung, despletit, împodobit cu

flori, c~m~[i lungi din pânz~ (alese din diverse

costume populare) [i picioarele goale sau sandale.

Culoarea preferat~ era rozul.

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

Pe cap, plete, eventual legate cu o cârp~ pe

frunte (din ]es~tur~ indian~), must~]i [i barb~.

Pe trup, c~ma[~ popular~ (tunisian~ sau de alt~

origine) [i blugi decolora]i [i rup]i, cu petice [i

inscrip]ii.

În picioare, sandale marocane.

Ca bagaj, rucsac [i sac de dormit [i nelipsita chitar~.

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, p~rul era lung, cu flori risipite sau

înfipte în codi]e. Machiajul psychedelic dând o

expresie vis~toare, ca în trans~, folosea movul

pe pleoape, brunul pe buze, iar obrajii erau

picta]i cu flori [i semne ezoterice.

Pe trup se asociau piese din diverse costume

populare, cu croieli simple, arhaice, cum erau

iile române[ti, sari-urile indiene, fustele cre]e

263

Brigitte Bardot în blugi, în anii ‘60

Beatles în1963

Johny Halliday \n costum de scen~

Page 264: Arta stilcostum

„gipsy“ sau mantalele afgane, care s-au

bucurat în deceniul 1960 – ’70 de o mare

c~utare pe pia]a mondial~. Pe sub fustele cre]e

se vedea deseori un jupon cu dantel~.

În picioare se purtau sandale.

Podoabele erau mari, exotice: cercei din argint,

cu aspect barbar, cruci [i pandantive legate la

gât cu [nur negru. Acestea erau confec]ionate

chiar de hippies, care le vindeau pe strad~,

întinse pe un pled, în cursul peregrin~rilor de la

un loc la altul.

¥inuta era completat~ de o traist~ mare,

]~r~neasc~ (provenit~ din Grecia, de la noi sau

de aiurea) în care ]ineau: ]ig~ri cu marijuana [i

brichet~, parfum de paciuli, o carte de ini]iere

în medita]ia transcendental~, andrele [i lân~,

un flaut.

Început~ ca o superb~ revenire la natur~ [i la

adev~ratele valori umane, mi[carea hippie s-a

stins o dat~ cu tinerii mina]i de droguri. În urma

lor a r~mas, pentru mul]i ani, o dâr~ de flori

risipite peste tot, cusute, brodate sau

imprimate pe rochii, c~m~[i b~rb~te[ti, cravate

sau ciorapi: flower power.

Prin ]elurile ei idealiste, prin visul libert~]ii

totale, fire[ti, ea [i-a pus amprenta asupra

întregii genera]ii.

264

Hippies

Kenzo, flori hippie, Vogue, martie 1985

„Flower power”

Page 265: Arta stilcostum

Nicolae [i Elena Ceau[escu

Unisex, Mamaia, anii ‘60

Elena Ceau[escu cu rochie în stil popular

ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAAÎn r~s~ritul Europei, blocul ]~rilor socialiste,

dominat de URSS, ducea o via]~ retras~, departe

de moda apusean~, care era criticat~ în publica]iile

ideologice ca manifestare a capitalismului putred.

S-a încercat o orientare ideologic~ a crea]iei

vestimentare, ca [i crearea unei pie]e de desfacere

proprii, prin organizarea unor congrese de mod~

ale CAER, în fiecare an în alt~ ]ar~ (în 1960 la Sofia,

în 1963 la Var[ovia, în 1964 la Moscova etc.), iar

revistele de mod~ reproduceau exemple din

contribu]iile tuturor.

Vestimenta]ia, controlat~ [i cenzurat~ de

forurile politice, trebuia s~ fie în acord cu

idealul „omului nou“ propus ca model maselor,

un muncitor voinic, obedient, ca un robot, lipsit

de personalitate [i de spirit critic, de ini]iativa

care ar fi tulburat ordinea statului totalitar.

Femeilor li se propuneau ve[minte sobre, taiorul

larg sau sarafanul, cu fusta acoperind genunchii,

potrivite pentru slujb~ sau [edin]e.

B~rba]ii îmbr~cau, obligatoriu, eternul „costum“.

Singularizarea era sanc]ionat~. Mili]ia avea mereu

probleme cu studen]ii de la Arte Plastice, care

încercau, pe propria înf~]i[are, forme sau armonii

cromatice mai îndr~zne]e. Tinerii nu aveau voie s~

poarte barb~, a[a c~ toamna, la înscrierea la

facultate, erau obliga]i (prin ordine scrise [i afi[ate)

s~ se rad~. Pentru c~ în regulament era vorba

numai de barb~, b~ie]ii î[i l~sau must~]i enorme,

privite cu amuzament de profesorii-complici. Într-o

vreme, unii [i-au mai salvat b~rbile, declarând c~

fac figura]ie în filme istorice, ca Dacii sau

Mihai Viteazul.

Singurele pete de culoare ap~reau în

echipamentele sportive.

Începând din 1965, când a ajuns la conducerea

partidului [i a statului Nicolae Ceau[escu, timp de

câ]iva ani a avut loc o oarecare deschidere spre

restul lumii. Au sporit informa]iile culturale din

Apus în pres~, în radio [i mai ales datorit~

televiziunii (care î[i începuse emisiunile postului

na]ional din 1956).

În revista „Modern” erau reproduse [i unele

modele de la Paris sau din Italia, al~turi de cele din

Polonia, Ungaria etc., sugerând o nou~ feminitate

[i elegan]~. Pe lâng~ taiorul sau blazerul sever

pentru slujb~, completate de pardesiul cu aspect

militar, jurnalele de mod~ înregistrau primele

fuste „mini“, rochii lungi de sear~ [i pantaloni

evaza]i, [i chiar [i haine de blan~ pentru femei,

ca [i pentru b~rba]i.

Interesul pentru costumul popular românesc a

fost stimulat de succesul de care iile brodate se

bucurau în atmosfera „hippie“ din apusul

Europei [i America. În toate ]~rile socialiste s-a

manifestat, în acest timp, tendin]a creatorilor de

mod~ de a reînvia tradi]ia na]ional~ proprie,

subliniind continuitatea gustului local. S-au purtat

piese autentice din costumul nostru popular

(marame [i cojoace brodate, din piele întoars~,

ilice, traiste etc.), s-au folosit materiale specifice

produc]iei s~te[ti (stofa ]esut~ în dungi, pânza

topit~, blana [i pielea etc.), s-au preluat unele

croieli (c~m~[a în T sau caftanul etc.), dar, mai

ales, s-au transpus superficial broderii populare,

mutate de la locul lor deplin justificat pe ve[minte

cu croieli moderne, cu alt~ utilitate [i semnifica]ie

(„Modern”, iarna 1970 –’71). Cele mai

împodobite [i costisitoare crea]ii de acest gen au

fost comandate de Elena Ceau[escu, pentru

recep]iile diplomatice la care dorea s~ apar~ ca

demn~ urma[~ a domni]elor de alt~dat~.

265

Page 266: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNNTTRREE11997700 –– 11998800

Punck øi Kitsch

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În decorul înflorit

l~sat în urm~ de hippies, cu parfumul „Opium“

creat de Yves Saint Laurent, a început un

deceniu al artificialului.

ßtiin]a [i tehnica au continuat s~ progreseze

punând în circula]ie termenul „hight tech“. Pe

plan sufletesc a fost un timp al decep]iilor.

Ie[irea omului în cosmos s-a dovedit plin~ de

primejdii. Dup~ euforia trec~toare ob]inut~

prin droguri, revenirea la realitate a fost

brutal~, iar criza energetic~, început~ din 1973,

a subminat încrederea în ziua de mâine. La

r~zboiul rece [i teama de bomba atomic~ s-a

ad~ugat [i angoasa înstr~in~rii de mediul

natural, degradat prin poluare.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc era dominat de spectacolul

realita]ii crude. Erau scoase la vedere

structurile constructive în arhitectur~, ca în

Centrul Cultural Pompidou de la Paris, unde

fa]ada arat~ ca o mare schel~rie, iar pere]ii de

sticl~ str~vezie par sus]inu]i de ]evile de gaze

[i de electricitate. Chiar [i ceasurile de mân~

î[i ar~tau, de asemeni, mecanismele prin

indiscrete capace transparente, din plastic.

Principalele direc]ii c~tre care se îndreptau

Renzo Piano [i R. Rogers, Centrul Pompidou,Beaubourg, Paris

Centrul Pompidou, Beaubourg, Paris

André Courrèges, Costum în stil „cosmonaut”, 1982

Page 267: Arta stilcostum

arti[tii erau indicate de arta american~:

hiperrealismul (urm~rind reproducerea unor

aspecte cotidiene cu obiectivitatea unui aparat

fotografic) [i expresionismul abstract, în care

disperarea se manifesta prin violen]a

tr~s~turilor de pensul~ (ex. H. Hartung) sau prin

înjunghierea [i sfâ[ierea pânzei (ex. L. Fontana).

Era pre]uit~ îndeosebi ac]iunea, mi[carea,

prezente în sculptura cinetic~ (ex. Tinguely) sau

în happening-uri, spectacole improvizate, la

care participa [i publicul, cu ac]iuni distru-

g~toare, mergând pân~ la sinuciderea artistului

(ex. Rudolf Schwartz Kogler).

În marile show-uri de muzic~ u[oar~ se strângea

un num~r imens de tineri, care erau invita]i s~

danseze [i s~ chiuie, v~zându-[i chipurile pe mari

ecrane care f~ceau parte din spectacol. Aceste

show-uri creau o impresie [ocant~, de eveniment

senza]ional, prin muzica agresiv~, cu sonorit~]i

267

Moda la Londra \n anii ‘60

Skinheads, Londra, 1970 din J.Dorner Fashion

Page 268: Arta stilcostum

neobi[nuite produse de instrumente electrice sau

sintetizatori, dar [i prin luminile orbitoare,

multicolore, în continu~ mi[care, efecte de abur

sau fum, „disco”, (de la discotec~).

IIddeeaalluull uummaann al tinerilor era vedeta de muzic~

rock. Factorul comun al acestor cânt~re]i era în

primul rând p~rul lung, zburlit [i înfoiat, care era

scuturat [i fluturat în ritmul muzicii.

Îmbr~c~mintea, era sau din piele neagr~ sau

imprimat~ cu motive exotice, africane sau

indoneziene, în culori ]ip~toare.

CONTESTATARII

În anii ’70 a avut loc o orientare stângist~ a unei

p~r]i a tineretului apusean, care nu-i mai aprecia

nici pe r~sf~]a]ii minet-pop [i nici pe dezertorii

hippies. Combatan]ii politici de stânga, marxi[ti,

mergând pân~ la terorism, erau denumi]i în

Fran]a bbaabbaa. Ei se distingeau prin ]inuta

neglijent~, hainele desperecheate, murdare, cu

tivurile descusute, pantofii nelustrui]i.

În Anglia, tinerii muncitori, nemul]umi]i de via]a

lor m~rginit~, î[i desc~rcau agresivitatea mai ales

la meciurile de fotbal, suporterii echipelor adverse

b~tându-se între ei. Împotrivindu-se societ~]ii bur-

gheze în ansamblu, refuzând romantismul

semnificat de p~rul lung, b~ie]ii î[i r~deau p~rul cu

ma[ina electric~, iar fetele î[i tundeau p~rul inegal,

urât. To]i se îmbr~cau neîngrijit, cu haine

ponosite, prea strâmte, cu bocanci militari. Ei erau

numi]i skinheads, dup~ titlul romanului în multe

volume scris de Richard Allen în 1970 – 1977.

Manifestarea extremist~ cea mai zgomotoas~,

inspirat~ de muzica rock, a ap~rut la Londra, dup~

1975, în mi[carea ppuunnkk. Un grup de tineri

dispera]i, rebeli agresivi, pentru a [oca genera]ia

p~rin]ilor, burghezi conservatori, exponen]i ai

societ~]ii de consum, [i-au compus o înf~]i[are

teribilist~, de carnaval. Semnul distinctiv era

creasta de p~r ]eap~n~, colorat~ ]ip~tor, inspirat~

din penele pieilor ro[ii [i sem~nând cu coiful

268

Punk, Londra 1970 Punk, Londra anii ‘70

Page 269: Arta stilcostum

Costume de blugi„unisex”, dinJ.Dorner Fashion

Modele anilor ‘70: unisex, punk, ChanelC. Marinescu, pantofi sport „unisex”, 1975

Costume „unisex”, Moda, 76/1972, Bucure[ti

troienilor. Ca s~ stea în sus, p~rul era apretat cu

sirop, past~ de din]i, detergen]i, albu[ de ou sau

zeam~ de l~mâie, apoi era colorat violent în dungi

ro[ii, verzi, roz, bleu etc.

Machiajul combina masca de clovn cu lividitatea

cadaveric~, proclamând, ca un afi[, c~ via]a e

derizorie. În urechi erau înfipte, drept cercei, ace

de siguran]~ sau ag~]ate lame de ras.

Ve[mintele din piele neagr~, îmbr~cate direct pe

piele, erau strâmte, [nuruite [i împodobite, ca un

pom de Cr~ciun, cu obiecte metalice disparate,

lan]uri, inele de perdele etc.

ÎÎnn vviiaa]]aa zziillnniicc~~, circula]ia informa]iei vizuale

prin TV, dar [i a m~rfurilor, a avut drept

urmare o asem~nare a îmbr~c~mintei pe tot

globul, dup~ modelul statelor cu cel mai

mare prestigiu.

Oamenii de pe strad~, cet~]enii obi[nui]i din clasa

medie din Europa [i S.U.A., adul]ii conservatori au

p~strat [i în acest deceniu o îmbr~c~minte

re]inut~, f~r~ ostenta]ie. FFeemmeeiillee preferau taiorul

de tip Chanel sau pantalonul (evazat), sau blazerul

(jacheta b~rb~teasc~) peste rochie. Silueta era

alungit~ prin t~lpile înalte ale pantofilor (cu platou)

ascun[i de pantalonii evaza]i. Prin aceast~ nou~

propor]ionare, centrul siluetei s-a deplasat în jos,

de la buric spre sex.

BB~~rrbb~~]]iiii aveau un aspect u[or feminizat, p~rul mai

lung, cu perciuni. Purtau c~ma[~ strîmt~, cu guler

foarte mare, jacheta strâns~ pe talie, din catifea în

coaste sau stof~ homespun, peste pantaloni

evaza]i, uni, catifeaua reiat~ concurând cu pânza

jeans-ilor – care erau în continuare uniforma civil~

a tinerilor. Ve[mintele erau în general lejere [i

confortabile.

Costumele na]ionale au mai r~mas în vigoare doar

în unele ]~ri legate în mod deosebit de tradi]ie

datorit~ religiei (ca în cele musulmane) sau unor

imperative culturale (ca Japonia, unde kimono-ul

este înc~ folosit ca rochie de sear~ sau de

ceremonie), sau în zonele restrânse de pe glob,

unde mai persista modul de via]~ rural. În ora[e,

deosebirile de alt~dat~ din înf~]i[area trec~torilor,

datorate st~rii sociale, meseriei [i nivelului de trai,

au continuat s~ se [tearg~, ca [i cele impuse de

vârst~ [i chiar de sex – prin hainele unisex.

Uniformizarea a stârnit, firesc, diferite reac]ii.

Prezent~rile de mod~ au luat înf~]i[area unor

spectacole, oferind mai pu]in idei sau modele de

purtat, cât desf~[ur~ri de inven]ii artistice

ingenioase. Dress-designerii de pe tot globul s-au

dezl~n]uit, nemaifiind îngr~di]i de gustul sau

269

Page 270: Arta stilcostum

cererile practice ale publicului cump~r~tor,

imaginând, cu o nou~ libertate, opere de art~

pentru care omul-manechin nu mai era decât

un suport.

La Paris, fiecare dintre creatori a c~utat s~-[i

exprime propria personalitate, apelând la tradi]ia

na]ional~ a neamului s~u [i folosind toate

metodele de comunicare vizual~ ale arhitectului,

pictorului [i sculptorului.

Japonezii Kenzo, Issey Miyake, Hanae Mori [i al]ii

au alc~tuit cu m~t~suri, pânze imprimate sau

hârtie apari]ii uimitoare, învior~toare pentru

peisajul întregii lumi. Jssey Miyake observa c~ în

lumea apusean~ croiala e determinat~ de forma

corpului, pe când în cea japonez~ de calit~]ile

materialului. S-au afirmat [i europeni plini de

fantezie, ca italianca Popy Moreni, francezii

Thierry Mugler, Sonja Rykiel sau J. P. Gaultier,

autorul celor mai [ocante combina]ii.

Dup~ 1974, când lumea arab~ din Orientul

Apropiat s-a îmbog~]it exportând petrol, au fost la

mod~ fesul, br~]~rile [i m~t~niile musulmanilor.

Cea mai interesant~ a ap~rut îns~, în acest

deceniu, reac]ia popular~ a purt~torilor de blugi

din Statele Unite ale Americii. Fiecare a încercat

s~-[i alc~tuiasc~ o imagine unic~, pictându-[i,

brodându-[i sau împodobindu-[i pantalonii [i

geaca cu ]inte, cu aplica]ii din materialele cele mai

nea[teptate, pene, perle, m~nu[i, cu imagini

figurative (Adam [i Eva, flori, fluturi etc.) sau

abstracte, decorative.(P.Beagle, American Denim)

Unul din mijoacele de individualizare folosite

îndeosebi de negri a fost [i coafura, în form~ de

coarne, crengi etc. Moda nonconformist~,

agresiv~ a tinerilor, kitsch-ul, imitarea ieftin~ [i

„dup~ ureche“ a modelelor admirate, al~turarea

la întâmplare a unor piese disparate, dezv~luia

lipsa culturii artistice.

¥~rile socialiste din estul Europei au r~mas [i în

acest deceniu marcate de regimul de austeritate

impus de conducerea comunist~.

270

Sherry Stevens din Los Angeles, Blugi broda]i, 1975, din P. Beagle

Page 271: Arta stilcostum

Nicolae [i Elena Ceau[escu îmbr~ca]i în vizon [iastrahan, Cinema, februarie 1980

Muncitori ie[ind de la lucru, în loden [i cu basc~, Flac~ra, 13 februarie 1971, Bucure[ti

ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA, în anii ’70 libert~]ile deceniului

trecut au sc~zut treptat, odat~ cu nivelul de

trai al popula]iei. Doar cuplul preziden]ial,

Nicolae [i Elena Ceau[escu, str~lucea prin

luxul vestimentar. Prima tovar~[~ a ]~rii, care-

[i atribuia titlurile de doctor, inginer,

academician, arbora la recep]iile diplomatice

rochii somptuoase, princiare, brodate cu fir,

dar ap~rea [i la „vizitele de lucru“ din fabrici

[i uzine cu bl~nuri scumpe.

Apogeul prestigiului în[el~tor al celor doi

dictatori a fost atins în 1978 când, în vizit~ la

Londra, au fost primi]i cu onoruri regale [i

plimba]i cu calea[ca reginei.

Prezent permanent pe ecranele televizoarelor,

Nicolae Ceau[escu î[i schimba într-una

costumele impecabil croite, clasice sau sportive,

c~m~[ile cu flanele cu col roulé, [apca cu

p~l~ria sau c~ciula de astrahan.

Înal]ii demnitari comuni[ti – nomenclatura –

aveau acces la magazine speciale, cu circuit

închis, [i la case de mod~, beneficiind de

materiale de bun~ calitate.

To]i ceilal]i locuitori ai ]~rii, indiferent de func]ie,

intelectuali sau muncitori, alc~tuiau o mas~

inform~, cenu[ie [i monoton~.

Ecourile schimb~rilor învior~toare din moda apu-

sean~ p~trundeau doar sporadic, întâmpl~tor.

271

Page 272: Arta stilcostum

În revistele de mod~ române[ti filtrate de

cenzur~, nout~]ile erau trunchiate, atenuate.

Linia modei era dictat~ în continuare de

congresele CAER [i preluat~ de conducerile

industriei de confec]ii [i ale produc]iei

cooperatist-artizanale. Costumele populare

tradi]ionale, p~strate în muzee, erau

principala surs~ de inspira]ie a creatorilor, în

primul rând pentru ve[mintele de gal~. În via]a

cotidian~, îmbr~c~mintea trebuia s~ fie în

primul rând practic~, f~r~ prea mult~ fantezie,

orice excentricitate fiind interpretat~ politic.

FFeemmeeiillee se mai descurcau cu croitorese în

cas~, pentru rochii simple sau fuste [i bluze.

BB~~rrbbaa]]iiii purtau vara pantalon cu c~ma[~ [i

sandale cu ciorapi, pe vreme rece costum sau

hain~ din catifea reiat~, vest~ tricotat~ sau

pulover, iarna geac~ de fâ[ (impermeabil~)

cu bonet~ tricotat~ sau [apc~.

Mili]ienii se distingeau prin culoarea albastr~ a

uniformelor, cu centura [i diagonala albe.

Garda civil~, care p~zea str~zile în timpul

trecerii convoiului preziden]ial, era format~

272

Pantofi cu platou, 1970, foto de familie Haina de homespun,

]inuta de slujb~ în anii ‘70

Îmbrobodiri, Modern, 40 / 1966, Bucure[ti

Page 273: Arta stilcostum

Model pentru m~turat cu târnul,Femeia, 9 / 1970, Bucure[ti

din „b~ie]ii cu ochi alba[tri“, tineri orfani

crescu]i de partid [i care se recuno[teau dup~

costumele [i pardesiele de adult, nepotrivite

cu vârsta lor, [i dup~ pantofii lustrui]i.

În lipsa unei reale [i autentice vie]i a modei, rarii

oameni de cultur~ care se preocupau de

domeniul vestimenta]iei ajungeau la concluzia

c~ singura cale posibil~ pentru realizarea unei

înf~]i[~ri acceptabile era „ie[irea din mod~“.

„...deasupra modei [i varia]iilor ei st~ stilul,

expresie a personalit~]ii, temperator al exceselor,

indicator de nuan]e, acela care ne face s~

r~mânem în amintirea [i afec]iunea celor din jurul

nostru“, scria Zoe Dumitrescu Bu[ulenga în

revista „Modern”, vara 1971, p.2.

Situa]ia cea mai jalnic~ era îns~ la ]ar~; în satele

depopulate prin plecarea majorit~]ii adul]ilor în

fabrici [i uzine; b~trânii duceau un trai mizer,

ilustrând prin înf~]i[area lor degradarea culturii

s~te[ti, cea mai pre]ioas~ realizare autohton~,

perpetuat~ peste veacuri.

În locul costumelor populare (evitate în timpul

comuni[tilor, pentru c~ se legau de starea de

chiabur, [i folosite doar festivist, în spectacolele

Cântarea României) ]~ranii ajunseser~ la o

formul~ proprie, bazat~ pe suprapunerea unui

mare num~r de piese vestimentare de calitate

inferioar~, chiar dac~ nu erau vechi. B~rba]ii, pe

cap cu c~ciula sau p~l~ria decolorat~ de vânt [i de

ploi, purtau c~ma[~, peste care se vedeau cel

pu]in dou~-trei veste sau pulovere, pân~ la scurta

de deasupra, pantalonii erau vârâ]i în ciorapi de

lân~, [i ace[tia în bocanci sau gumari (galo[i).

Femeile, mereu îmbrobodite, foloseau acelea[i

straturi, fusta crea]~ [i [or]ul înflorat, iar gumarii

plini de noroi ajunseser~ emblema vie]ii la ]ar~.

Page 274: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNNTTRREE11998800 –– 11999900

Postmodernii erei postindustriale

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE În penultimul

deceniu al secolului, progresul microelectronicii a

schimbat atât modul de produc]ie (în

postindustrial), cât [i rela]iile sociale din ]~rile

democratice, disp~rând vechiul proletariat cu

lupta lui de clas~. Perfec]ionarea [i extinderea

mijloacelor tehnice de comunicare, de la

computerul ,,lep-top’’ la telefonul mobil, au avut

ca urmare fenomenul „globalizarii“ culturale.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc •• Odat~ cu miniaturizarea noii

aparaturi, nu a mai fost vizibil~ leg~tura dintre

func]ie [i form~, care determinase stilul

modernist-cubist al întregului ambient, (redus

la esen]ial, structurat ra]ional, executat

industrial, la pre]ul cel mai mic). Modernismul a

fost criticat de genera]ia anilor ’80, a

postmoderni[tilor, ca prea simplu, sobru, s~rac,

uniform [i impersonal. Varietatea infinit~ a

imaginilor difuzate de mass-media de pe tot

globul, ca o expozi]ie universal~ a tuturor

popoarelor, cu tradi]ii din toate timpurile, a

provocat o explozie de fantezie, [i arti[tii au

pornit s~ se inspire, cu dezinvoltur~, din toate

stilurile trecutului. În curtea Muzeului Luvru la

Paris, arhitectul chinez Ieoh Ming Pei a ridicat

celebra piramid~ de metal [i sticl~, în 1988. În

Germania, la Weil-am-Rhein, Vitra Design

Museum a fost construit de arhitectul Frank

Gehry, în 1989, de forma unui morman de

cuburi albe, ca r~sturnate la întâmplare în iarb~.

Au fost imaginate mobile „neterminate”, pe

care beneficiarul e liber s~ le asambleze [i s~ le

decoreze, ad~ugându-le aplica]ii magnetice,

oferite de studioul italian Alchimia. Au ap~rut

pe pia]~ o sumedenie de obiecte uzuale din

plastic, consumabile efemere, înveselind casa

ca juc~rii multicolore. O nou~ în]elegere a

înf~]is~rii umane ca art~ a dus la alc~tuirea

muzeelor costumului în toat~ lumea.

IIddeeaalluull uummaann a încetat s~ mai fie o utopie sau

un star inaccesibil.

Circula]ia imaginilor, dar [i a confec]iilor de larg

consum pe tot globul, a continuat s~ diversifice

imaginea tipurilor umane [i în acela[i timp s~

creasc~ asem~narea vestimentar~.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

Comunicarea pe deasupra grani]elor a dus la

înl~turarea unor bariere politice: în 1985, Raisa

Gorbaciova, so]ia pre[edintelui URSS, l-a invitat

pe Pierre Cardin s~ prezinte moda parizian~,

ini]iativ~ urmat~ [i de China, care renun]a la

uniformele albastre, unisex, impuse întregii

popula]ii.

Interna]ionalizarea costumului nu a însemnat

numai extinderea geografic~ a modei europene

[i americane, ci [i p~trunderea unor noi aspecte

Frank Gehry, Vitra Design Museum,1989, Weil am Rhein, Germania

Moda drapajelor arabe, Mondrian, Vogue, martie 1985

Peter Shire, (Memphis), fotoliu postmodern Bel Air, 1982

Page 275: Arta stilcostum

Aglomerarea podoabelor, Diva, Atena,1993-1994

din experien]a popoarelor de pe alte continente.

A ap~rut o diversitate a imaginii rar întâlnit~ în

istoria costumului [i s-au amestecat cele mai

opuse tendin]e. Noul val, „new wave”,

con]inea de fapt mode retro reluate, de la neo-

punk la neo-romantism. Chiar [i imita]iile

ieftine, denumite pân~ atunci cu dispre] kkiittsscchh

[i considerate de prost gust, erau proclamate în

deceniul opt nu numai acceptabile, dar chiar

legitime, înzestrate cu prospe]imea nout~]ii.

Efectele cele mai surprinz~toare au fost

ob]inute prin asamblarea unor materiale sau

piese vestimentare alt~dat~ socotite

incompatibile, creatorii de mod~ recomandau

blugi cu bluz~ de dantel~, teni[i din lame [i cu

paiete, debusolând [i mai mult marele public.

Japonezii par s~-[i fi p~strat îns~, printre

singurii, criteriile artistice în compunerea

imaginii. Un model semnat de Issey Miyake

cuprinde întotdeauna o metafor~ poetic~, un

fulgarin pare un fluture, o rochie din m~tase

plisat~ o floare exotic~.

Din punct de vedere sexual, libertatea devenea

îns~ libertinism. În acei ani p~rea c~ nu mai

exist~ principii morale sau reguli de comportare.

Unele femei doreau s~ arate ca b~rba]ii, unii

b~rba]i ca femeile, iar în cazurile extreme

inversarea sexelor era ob]inut~ prin interven]ii

chirurgicale [i tratamente cu hormoni.

În publicitatea de mod~, în ace[ti ani, s-a impus

chipul ambiguu al tulbur~toarei Grace Jones,

manechina de culoare ar~tând ca o creatur~

artificial~, inventat~ de un designer, cu figura

col]uroas~ [i carur~ de b~rbat, cu p~rul tuns

scurt-perie [i pielea ca din lac lucios.

FFeemmeeiillee au început s~ poarte costumul

b~rb~tesc ca atare, neadaptat („haina furat~

fratelui mai mare“), ba chiar [i p~l~ria, [apca

sau bereta. Sub influen]a b~rba]ilor travesti]i [i

rochiile sau bluzele feminine aveau umeri prea

275

Page 276: Arta stilcostum

la]i, sus]inu]i de perne (ca în epoca milit~roas~

a celui de-al doilea r~zboi mondial).

În acela[i timp, în moda feminin~ [i-au f~cut

apari]ia detalii foarte sexy. Lenjeria a fost

scoas~ la vedere, înlocuind îmbr~c~mintea

conven]ional~ [i alc~tuind deseori unicul strat.

Astfel, sutienul din dantel~ a înlocuit bluza,

acoperit uneori doar par]ial de jachet~, juponul

str~veziu a ap~rut drept fust~, combinat în

modul cel mai neprev~zut cu o jachet~ de stof~

groas~ sau cu un pulover de schi. Între fusta mini

[i ciorapii negri, sus]inu]i cu jartiere elastice

deasupra genunchilor, se vedea pielea coapselor.

Madonna oferea imagini mereu schimb~toare,

dar la fel de [ocante.

ßi în ccoossttuummeellee bb~~rrbbaa]]iilloorr s-au experimentat

nout~]i, deocamdat~ doar la nivel de laborator,

în prezent~rile-spectacol sau în paginile

revistelor de mod~. Unele propuneri p~strau

integritatea costumului, intervenind deasupra

cu picturi (Castelbajac). Alteori, costumul era

croit în forma clasic~, dar din materiale

imprimate, în culori neobi[nuite.

Cei mai îndr~zne]i creatori, ca Jean-Paul

Gaultier, au renun]at la ve[mântul masculin

prin excelen]~, pantalonul. În 1984, Gaultier

a îmbr~cat prezentatorii modelelor sale în

fuste mai lungi sau mai scurte, imaginând

chiar o mini-jup~ din strasuri (imita]ii din sticl~

ale diamantelor) pentru ]inuta de sear~.

Colec]ia era completat~ de un [ort din dantel~.

Îmbr~c~mintea „omului de pe strad~“ era

departe de fantezia spectacolelor de mod~.

Popula]ia activ~ a continuat s~ prefere

ansamblul din trei piese, bluz~, jachet~,

pantalon sau fust~. Revistele de mod~ adresate

marelui public din toate ]~rile civilizate au

înregistrat preferin]a unanim~ pentru o ]inut~

relaxat~, comod~, soft (moale, neapretat~), nu

numai în costumele de timp liber sau de sport,

ci [i în îmbr~c~mintea de strad~ sau de serviciu

[i chiar în cea de spectacol. Croielile clasice au

fost înlocuite cu altele mai pu]in conven]ionale,

dar mai confortabile, permi]ând mi[carea, în

special la mâneci, pentru care erau preferate

„aripile de liliac“, largi în axile (pe lâng~ mai

vechile croieli kimono sau raglan).

Dintre materiale, cel mai c~utat era jerseul

suplu, ne[ifonabil.

Designer-ul italian G. Armani a readus

„costumul“ în moda tineretului, croindu-l mai

larg, din stofe u[oare, eliminând v~tuiri [i

c~ptu[eli.

Blugii au continuat s~ domine garderoba

tineretului de ambele sexe. Rupturile [i tivurile

de[irate au încetat s~ mai fie un semn de

protest, fiind percepute doar ca ni[te

ornamente, ca oricare altele.

În SUA, noua elit~, tinerii pofesioni[ti care

munceau puternic [i se distrau la fel,

denumi]i „yuppies“, purtau la slujb~

costumul („dress to impress” “for success”).

În timpul liber ei preferau s~-[i p~streze

tricourile [i blugii din timpul studen]iei.

În via]a cotidian~, francezii deosebeau dou~

categorii de oameni, dup~ îmbr~c~mintea

caracteristic~:

11.. conservatorii, care respectau [i p~strau

tradi]ia p~rin]ilor, domni serio[i [i doamne

distinse, denumi]i bon chic, bon genre sau

prescurtat BCBG (pronun]at be se be je).

276

Grace Jones, ideal de frumuse]e în anii ‘80

Madonna în corset de J. P. Gaultier, 1990

Page 277: Arta stilcostum

Ace[tia acceptau moda zilei doar în detalii,

p~rând mereu retro sau mai curând atemporali.

El, tuns corect, purta jacheta asortat~ la

pantalon, dar f~r~ cravat~, [i cu mânecile

suflecate, l~sând s~ se vad~ dublura v~rgat~. Ea

era adepta stilului Chanel, se îmbr~ca în taior

(sau fust~, bluz~ [i jachet~), cu perle la gât [i la

urechi [i pantofi escarpin.

22.. categoria celor „pu[i în priz~“ (branchés),

mereu dup~ ultima mod~, doreau s~ arate

amuzant, combinând piesele cele mai disparate.

El avea p~rul strâns în coc [i haine foarte largi,

eventual pantaloni militari, cu teni[i [i p~l~ria

bunicului. Ea al~tura, la rândul ei, o rochie

elegant~ cu basc [i ghete cazone.

Oficial îns~ prejudec~]ile s-au men]inut mai

departe. Când, în 1985, ministrul francez al

culturii Jack Lang s-a înf~]i[at la Adunarea

277

Branchés [i BCBG, Paris-Match, 11 aprilie1986

Page 278: Arta stilcostum

Na]ional~ într-un costum semnat de Thierry

Mugler, extrem de sobru, dar cu haina închis~ pe

gât [i f~r~ cravat~, a stârnit un val de proteste.

Costumele de sport, dar [i automobilele de curse

sau bicicletele au fost literalmente acoperite de

inscrip]ii cu caracter publicitar, în culori frapante.

Pe fa]a [i pe spatele tricourilor, care ofereau

suprafe]e mari, unitare, s-au desf~[urat [i texte

mai poetice sau umoristice, pagini din benzi sau

filme de desene animate. Scrisul a devenit, astfel,

o component~ ornamental~ a compozi]iilor

vestimentare. Calvin Klein s-a isc~lit pe slipuri

b~rb~te[ti care au fost cump~rate [i de femei sau

îmbr~cate peste blugi (Michael Jackson).

Aceast~ ssccrriippttoo--mmaanniiee a contaminat, în acest

deceniu, chiar [i domeniul coafurii: tinerii

americani, suporteri ai unor echipe de fotbal, î[i

tundeau p~rul scurt, apoi î[i r~deau pe ceaf~

emblema echipei favorite, ca de pild~ floarea

de crin a ora[ului New Orleans. La fel,

automobili[tii pasiona]i î[i înscriau astfel pe cap

marca ma[inii preferate – ca de exemplu V [i W

suprapuse ale m~rcii Volkswagen.

Mi[carea contestatar~ era mai pu]in aparent~

decât în trecut. Ecologia a câ[tigat adeziunea

multor tineri care au pornit campanii împotriva

folosirii pielii [i bl~nii animalelor ucise pentru

luxul omului. Imita]iile sintetice de piele [i mai

ales cele mi]oase, ca blana, au încetat s~ mai

reproduc~ fidel forma [i culoarea animalelor

luate drept model, deosebindu-se, voit, de

acestea prin culorile vii sau imprimeurile

fanteziste. Drept urmare, bl~narii au încercat s~

tri[eze vopsind bl~nuri naturale în culori

nenaturale, mov sau verde, pentru a le face s~

par~ artificiale.

278

Sharon Stone, Noul Cinema, 1988, Bucure[ti

Ecologi[tii v~d animalul din blan~, foto de familie

Page 279: Arta stilcostum

ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA, aproape tot deceniul, via]a a

continuat s~ se scurg~ în umbr~, cu priva]iuni

(ra]ionaliz~ri la c~ldur~, lumin~, hran~) care se

r~sfrângeau în imaginea mohorât~ a str~zii. Se

construia îns~, cu sacrificii, Casa Poporului

(ast~zi Parlamentul). Ziarul oficial era

„Scânteia“, iar TV emitea doar câteva ore pe zi

propagand~ politic~, [i cine avea cablu putea

urm~ri meciuri de fotbal la bulgari.

În toate magazinele din ]ar~ se g~seau acelea[i

m~rfuri, la acelea[i pre]uri.

Pentru a suplini lipsa de fantezie a produselor

industriale, arti[tii plastici s-au apucat de crea]ie

vestimentar~; nu numai absolven]ii sec]iilor de

mod~, dar [i pictorii, sculptorii sau arhitec]ii

imaginau ]inute festive, foarte apreciate mai

ales pentru nun]i sau botezuri. Se crease chiar

un stil distinct „Fondul Plastic“: rochiile, de

obicei din catifea, erau bogat ornamentate, mai

ales cu aplica]ii sau încrusta]ii de dantele vechi,

recuperate din l~zile bunicilor, plasate în fa]~ ca

o platc~ sub care rochia era încre]it~, larg~, ca

s~ se potriveasc~ la orice m~sur~. Magazinele

Uniunii Arti[tilor Plastici din toate ora[ele ]~rii

erau pline de rochii, cravate, curele [i gen]i care

se vindeau mai bine decât picturile.

În ton cu moda, caricaturistul Mihai St~nescu

imprima pe bluze caricaturile [i jocurile sale de

cuvinte pline de haz.

Hainele care veneau din str~in~tate, trimise de

rude sau prieteni, denumite „de pachet“, erau

279

Moda anilor 1980

Mâneca liliac, Rainbow, prim~var~ - var~, 1988

Page 280: Arta stilcostum

la mâna a doua, provenite de la talciocuri sau

de la solduri. Norocul era c~ blugii se purtau

oricum uza]i.

Deceniul s-a încheiat cu pr~bu[irea cortinei de

fier, începând cu d~râmarea zidului Berlinului,

continuând cu Revolu]ia de catifea din

Cehoslovacia [i sfâr[ind cu Revolu]ia Român~

din decembrie 1989.

Din punct de vedere vestimentar, revolu]ia

noastr~ din decembrie s-a petrecut în pulovere.

To]i cei care, în acele zile [i nop]i fierbin]i, s-au

perindat pe micile ecrane, au ]inut s~ treac~

drept exponen]i ai valului spontan de

revolu]ionari, venit din strad~, arborând

pulovere de schi, indiferent de vârst~, de la

Andrei Ple[u la Alexandru Paleologu.

280

Pulover de schi, amintind Revolu]ia Român~, Stefanel, 6 / 1995, Bucure[ti

Model de crea]ie Fondul Plastic din anii ‘80

Page 281: Arta stilcostum

Începutul Revolu]iei Române, 1989

281

Page 282: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL ÎÎNNTTRREE 11999900 -- 22000000

Stres øi relaxare

CCOONNDDII¥¥IIII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE

Ultimul deceniu al mileniului al II-lea a început

într-o atmosfer~ agitat~, ca urmare a c~derii

zidului care izola ]~rile estice de restul Europei.

În timp ce harta Europei se f~râmi]a mereu în

mici pete divers colorate, a început [i o mi[care

invers~, de asociere a ]~rilor europene în

Comunitatea European~, asigurând, prin

[tergerea grani]elor [i prin moneda unic~, libera

circula]ie individual~. Omenirea a început s~

spere c~ în viitor conflictele vor putea fi stinse pe

cale diplomatic~, într-o lume pacificat~.

Cuvântul-cheie al acestei etape a fost

„relaxarea“, în]eleas~ ca scop ideal în toate

domeniile, de la destinderea reac]iilor politice la

binemeritata odihn~ de dup~ efort. S-a remarcat

c~ niciodat~ pân~ acum nu s-au cheltuit atâ]ia

bani [i energie pentru combaterea stresului,

folosindu-se b~i, masaje, pilule, ceaiuri sau

tehnici orientale, ca yoga. Computerul a u[urat

munca, posibil~ [i la domiciliu.

CCaaddrruull aarrttiissttiicc • Ambientul ideal al epocii

încerca s~ restabileasc~ rela]ia fireasc~ a omului

cu natura. Ecologia nu mai p~rea o utopie.

În proiectele arhitec]ilor dominau spa]iile largi,

odihnitoare, privirea trecea prin pere]ii de sticl~,

[i prin plafon se vedea cerul, reflectat mai

departe de oglinzi. Muzeul Guggenheim din

Bilbao (Spania), început în 1991 de arhitectul F.

Gehry, p~rea un pe[te cu solzi din bronz lucitor

ie[ind din ap~.

CCAARRAACCTTEERREE GGEENNEERRAALLEE AALLEE CCOOSSTTUUMMUULLUUII

În SUA, tinerii ajun[i la majorat în acest deceniu

erau copiii celor care prin 1950 – ’60 alc~tuiser~

valul baby-boom, fiind denumi]i, de aceea,

F. O. Gehry, Muzeul Guggenheim din Bilbao, 1991 - 1997, Spania

¥inutå relaxat~

Philippe Starck, scaune Louis ‘20, 1995, Fran]a

Dr. Mauch, pantofi cu efect de presopunctur~, 1998

Page 283: Arta stilcostum

boomets. Ace[tia se bucurau cu non[alan]~ de

bun~starea ob]inut~ cu eforturi de p~rin]ii lor.

Ei nu mai aveau îns~ idealurile care-i mânau pe

ace[tia la ac]iune, nici îndârjirea contestatar~ a

hippie-lor sau a celorlal]i r~zvr~ti]i, ci aspirau

doar la echilibru [i naturale]e.

IIddeeaalluull uummaann al epocii nu mai era Superman,

eroul supradimensionat, cu mu[chi de o]el

modela]i prin culturism, ci omul obi[nuit, mai

degrab~ pl~pând, dar autentic (întrupat pe

ecran de actori ca Brad Pitt).

Actorii de cinematograf cei mai admira]i ai

acestor ani au încetat s~ mai poarte corsete,

perne la umeri, peruci [i talonete pentru a fi

conformi standardelor, ci [i-au arborat

nep~s~tori chelia [i cicatricele, ca Bruce Willis.

Pentru femei, p~rul zburlit, ca ie[it de sub du[,

283

B~rbatul sensibil, Brad Pitt, Noul Cinema, 1998, Bucure[ti

Opusul superman-ului, Vogue Hommes, Valentino Uomo, martie 1994

Page 284: Arta stilcostum

a devenit coafur~ de gal~, iar divele ca Julia

Roberts au c~utat s~ str~luceasc~ în primul rând

prin firesc, chiar dac~ aveau pieptul plat.

„Imperfec]iunea e sexy“, spunea Calvin Klein

(„Vogue”, 1994).

În mod~, creatorii, începând cu Jean Paul

Gaultier, au dat lovitura de gra]ie musculo[ilor,

aducând pe podium manechini firavi, în haine

suple, lejere. Era normal ca ve[mintele s~ fie

largi, l~sând corpul s~ respire.

De asemenea, nu s-a mai obosit nimeni s~

asorteze piesele între ele, cu accesoriile sau cu

pantofii, acceptând c~ „orice merge cu orice”.

Concep]ia asupra atrac]iei, dragostei [i sexului,

care st~tea sub semnul libert~]ii totale de la

inventarea pilulei, a fost zdruncinat~ în aceast~

epoc~ de un fenomen major care a ac]ionat ca

o calamitate natural~. A devenit evident~

primejdia contamin~rii cu SIDA, noua cium~ a

acestui sfâr[it de mileniu, care f~cuse din anii

‘80 peste sute de mii de victime în lume. Ea

putea fi evitat~ cel mai eficace prin fidelitatea

cuplului. Ca urmare, a crescut peste tot

num~rul c~s~toriilor legale (în Fran]a, în 1989,

s-au celebrat cu 10000 mai multe c~s~torii

decât în 1988). Catolicismul a pornit o

campanie organizat~ pentru sus]inerea familiei,

iar 1994 a fost declarat „anul familiei“.

S-au schimbat imaginile publicitare; Calvin

Klein, care pân~ atunci ilustrase reclamele sale

cu nuduri sau s~ruturi, pentru lansarea

parfumului „Eternity“, în 1993, a reprodus

fotografia unei familii fericite cu doi copii,

înso]it~ de urm~torul motto: „Întoarcerea la

valorile tradi]ionale de fidelitate, de

monogamie, de dragoste f~r~ sfâr[it“.

Efectele acestei st~ri de spirit asupra modei nu

au întârziat. Moschino a prezentat în 1994 o

colec]ie cu titlul „Repetita juvant“, cu modele

vechi, dar trainice, potrivite pe ici, pe colo, ca

de pild~ o jachet~ Chanel, dar încheiat~, în loc

de nasturi, cu ace de siguran]~.

Creatorii au început s~ se preocupe de

„garderoba ideal~“, fixând piesele principale

din dulapul unei femei, care s~ nu trebuiasc~ s~

fie schimbate din [ase în [ase luni. Issey Miyake

imagina modele plisate, ca ve[minte

atemporale, iar Agnes B. declara: „Îmi plac

hainele pe care le p~strezi mult timp“. Revistele

de mod~ de la Paris citau cuvintele lui Cocteau:

„Simplitatea cre[te odat~ cu rafinamentul“.

Erau preferate materialele naturale rezistente:

lâna, inul, pielea, în culoarea lor, nevopsite,

nec~lcate, mototolite. Au revenit în garderob~

ghetele înalte cu [ireturi, cazone, de la sfâr[itul

secolului al XIX-lea, care se purtau iarna [i vara

(f~r~ ciorapi), de diminea]~ [i pân~ seara, chiar

la spectacol. Minimalismul a alungat pentru o

vreme bijuteriile din mod~.

Calvin Klein, Parfumul „Eternity”, Madame Figaro, 19 noiembrie 1994

Nina Ricci, po[et~ în form~ de telefon, Fascino,octombrie - decembrie 1996

Agnes B., tricot, 1997

Page 285: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL BBÅÅRRBBÅÅTTEESSCC

În acest sfâr[it de mileniu, cele mai senza]ionale

înnoiri au ap~rut îns~ în domeniul conservator,

prin excelen]~, al costumului b~rb~tesc, r~mas

aproape neschimbat timp de dou~ secole. La

început s-au f~cut doar experien]e limitate ale

unor dress-designeri de a combina în

De ce nu pantofi cu tocuri? Elle, februarie 1994

De ce nu floricele? Vogue Hommes, februarie 1993

B~rbat cu sarong, Dolce et Gabbana, Vogue Hommes,martie 1994

285

Page 286: Arta stilcostum

travesti. Desigur c~ aceast~ furtun~ care a

r~scolit garderoba masculin~ a fost stârnit~ în

mare parte de homosexuali, revendicând în

cadrul „drepturilor omului“ o libertate de

manifestare necunoscut~ pân~ acum.

Schimbarea era îns~ inevitabil~, determinat~ de

cursul firesc al evolu]iei umane. La sfâr[itul

secolului al XX-lea, dup~ ce s-a statornicit o

convie]uire pa[nic~ a celor dou~ sexe pe

acelea[i terenuri de activitate – productiv~,

creatoare, social~, dar [i menajer~ – era normal

s~ se [tearg~ acele deosebiri din înf~]i[are care

marcau pân~ nu demult rolul diferit al fiec~ruia

(al b~rbatului muncind [i luptând în afara

c~minului, al femeii crescându-[i copiii acas~).

Înfrumuse]area a încetat astfel s~ mai fie

considerat~ o frivolitate, intrând în sfera

manifest~rilor artistice, a gesturilor de polite]e,

ca [i a exprim~rii personalit~]ii individuale.

Saloane [i produse cosmetice pentru b~rba]i au

devenit obi[nuite. „Costumul“ prelucrat din

deceniul trecut de designer-ul italian G. Armani

era reconsiderat pe gustul tinerilor.

Croit pe corp, pe m~sur~, f~cut de comand~ la

croitor, [i nu cump~rat de gata, costumul î[i

p~stra forma clasic~, fiind îns~ executat din

materiale noi, ]es~turi u[oare, lucioase,

imprimate, v~rgate etc. Acesta era îmbr~cat fie

pe pielea goal~, fie doar peste maiou, fie peste

c~ma[a – de obicei colorat~ – deschis~ la gât.

Jean Paul Gaultier a creat în 1996 un costum

[ocant, care, printr-un efect de ha[uri p~rea c~

reliefeaz~ anatomia purt~torului: mu[chii

pectorali, abdominali, fesieri etc.

Kenzo a lansat în 1993 costume clasice, având

pictate pe pieptul hainei, dar [i al c~m~[ii, mari

ghivece cu flori galbene sau ro[ii.

Lungimea p~rului nu se mai asocia cu

r~zvr~tirea, ci depindea numai de gustul

purt~torului sau de calitatea firului. B~ie]ii se

legau deseori la cap cu basmale, ca [i corsarii,

[i atunci î[i ag~]au în ureche [i un cercel sau

mai mul]i.

286

Haina direct pe piele, Gianfranco Ferre, Max, 1998 Suprapuneri, Guess, Vogue Hommes, februarie 1993

Piercing

vestimenta]ia masculin~ câte ceva împrumutat

din garderoba feminin~ sau de a readuce în

actualitate piese din istoria costumului. Apoi, în

reviste de avangard~, ca „Vogue”, înf~]i[area

barb~teasc~ a fost scoas~ din tiparele clasice ale

masculului puternic [i sobru, a fost eliberat~ de

prejudec~]i, recunoscându-se [i pentru „sexul

tare“ acela[i drept la împodobire, schimbare,

joac~. S-a impus astfel o nou~ concep]ie asupra

idealului masculin, care apare cu atât mai

[ocant~ cu cât contravine unor obiceiuri mai

adânc înr~d~cinate (mai ales în mediile rurale).

Helmut Lang a lansat în anul 1996 bluze [i

maiouri masculine din dantel~ cu flori. Pentru a

sublinia noua tendin]~, unii creatori au

exagerat costuma]ia, ca la carnaval, pân~ la

Page 287: Arta stilcostum

Suprapuneri str~vezii, Comme des Garcons, detaliu,Vogue, mai 1991

Lenjeria la vedere, Hanro, detaliu, Brigitte, 16 / 1994

CCOOSSTTUUMMUULL FFEEMMIINNIINN

Pe cap, p~rul natural, lung era l~sat liber sau

legat la spate, uneori împletit. Scurt, era tuns

b~ie]e[te.

Pe trup, erau vizibile suprapunerile, de sub

rochia decoltat~ se vedea maioul, ca [i de sub

blazerul b~rb~tesc. Îmbr~c~mintea cea mai

comun~ era tricoul pentru var~ sau puloverul

pentru iarn~, cu fusta care putea avea toate

lungimile (fusta lung~ pân~ la glezne avea

cus~turile descusute, ca [li]uri) sau cu blugi unisex.

În picioare se purtau ghete înalte sau pantofi cu

talp~ groas~ din cauciuc de camion, iar vara teni[i

sau sandale japoneze.

Accesorii: rucsacul în locul po[etei.

În locul bijuteriilor mobile, au fost fixate pe

toat~ urechea anouri asimetrice (fiecare alt fel)

sau în num~r diferit. Obiceiul indian al

încrust~rii deasupra aripii nasului a unui

diamant, cu rol de inel de logodn~, mereu sub

ochi, era adoptat [i de unele europence. O

adev~rat~ mod~ s-a r~spândit printre tineri, cea

a inelu[elor trecute prin piele nu numai în

urechi, dar [i pe alte p~r]i ale trupului (piercing).

Paralel a avut loc, ca o reac]ie, exacerbarea

publicit~]ii „sexy“, ap~rând reviste ca „For

women” sau „Women only” (ca echivalente

ale celor pentru b~rba]i, de tip „Play-boy”).

Smockingul a fost preluat de femei, purtat f~r~

c~ma[~ sau cu fust~ (Yves Saint Laurent,1996).

287

Page 288: Arta stilcostum

ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA, dup~ 1989 a urmat o perioad~

de „tranzi]ie“ de la orânduirea comunist~ la

economia capitalist~, de pia]~. Primele efecte

vizibile ale eliber~rii au fost avalan[a de ziare

noi [i de buticuri cu chewing-gum, Coca-Cola [i

m~rfuri de bazar turce[ti.

Unul dintre primele semne ale libert~]ii

a fost crucea scoas~ la vedere, ag~]at~

de lan] la gât sau atârnat~ ca cercel.

Desfiin]area uniformelor de [coal~ a permis

tinerilor s~-[i hot~rasc~ propriul chip, dup~ legi

numai de ei [tiute, dar ac]ionând, de fapt, prin

imita]ie [i f~r~ vreun criteriu bine definit. Noii-

îmbog~]i]i au organizat primele baluri – cu

pretexte filantropice – pentru a-[i etala luxul,

rochiile scumpe aduse din str~in~tate [i bijuteriile.

Concursurile pentru „Miss România“ s-au extins

[i în ora[ele din provincie [i s-au inserat [i în

competi]iile pe plan interna]ional, mobilizând o

armat~ de croitori, coafori [i machiori.

Parade de mod~ au fost desf~[urate fastuos în

teatre [i cazinouri, prezentând crea]iile

designerilor [i scenografilor. Universit~]ile de

Art~ au intrat în competi]ie, relevând aspectele

artistice ale crea]iei vestimentare.

S-au înfiin]at noi organisme de cercetare, s-au

deschis [coli de manechine etc.

Particip~rile la manifest~rile României în

str~in~tate, interzise în trecut, au devenit

curente [i frecvente.

288

Yves Saint Laurent, Smoking, Marie Claire, 1996

Page 289: Arta stilcostum

289

Doina Levin]a, Parada modei masculine, 2002

Page 290: Arta stilcostum

290

Unda Popp, Spectacol de performing, expozi]ie personal~, 1898, Galeria C~minul Artei, Bucure[ti

Page 291: Arta stilcostum

CCOOSSTTUUMMUULL LLAA ÎÎNNCCEEPPUUTTUULL MMIILLEENNIIUULLUUII llllll

Sfârøitul modei

Omenirea resimte din plin „[ocul viitorului“

prefigurat acum trei decenii de Alvin Töffler;

valul [tiin]ei [i tehnologiei moderne se

rostogole[te din ce în ce mai repede, înainte ca

adaptarea din mers s~-i poat~ ]ine pasul. „Era

Gutenberg“, a transmiterii [i p~str~rii culturii

prin cartea tip~rit~ este înlocuit~, în mare

m~sur~, de cea a computerelor.

Succesiunea rapid~ a informa]iilor ne face mereu

mai ner~bd~tori, amatori ai „genurilor scurte“ în

toate domeniile artei, de la poezia de tip haiku la

video-clipul muzical, derulat într-o vitez~

ame]itoare, ca [i prezent~rile de mod~ televizate.

ßtergerea grani]elor comunic~rii [i globalizarea

impune inevitabil folosirea unui limbaj comun,

în primul rând vizual, ale c~rui conven]ii asigur~

în]elegerea mesajelor, dar care, pentru a

transmite ceva nou, trebuie s~ exprime un

punct de vedere personal.

În costumul purtat, via]a social~ cere înc~ unele

uniforme militare sau civile, ascunzând trupul

cu particularit~]ile lui individuale, pentru a

eviden]ia doar func]ia. Costumul masculin [i

taiorul feminin, completate de tunsoarea

clasic~ [i de accesoriile, asortate formeaz~ baza

]inutei militare, CFR-i[tilor, aviatorilor etc. ca [i

a celei a func]ionarilor.

Pentru ceremonie, fracul sau jacheta, ca [i

rochia lung~ [i p~l~ria se mai p~streaz~ doar în

cercul cel mai conservator al Europei, la Curtea

Angliei, sau în mediile voit atemporale (întâlnite

în istoria costumului din toate secolele, cum

sunt cele ale orchestrelor simfonice). În unele

universit~]i cu tradi]ie se mai îmbrac~ ocazional

robe, bonete sau peruci r~mase de la fondarea

lor, iar lacheii hotelurilor de lux par apari]ii din

alte secole. Chiar [i ve[mintele ordinelor

religioase s-au mai simplificat (dup~ Conciliul

Vatican II), maicile ordinului St. Vincent de Paul,

de pild~, fiind obligate s~ renun]e la coafele din

pânz~ alb~ apretat~, cât ni[te cor~bii, cu care

nu puteau conduce automobilul.

Mori de vânt în California, S.U.A.

Donna Karan, N. Y. Vogue, 1996

291

Page 292: Arta stilcostum

IIddeeaalluull uummaann • Într-o lume în continu~

transformare creativitatea este o calitate vital~.

Omul ideal este cel care [tie s~-[i exploateze

însu[irile personale, care face ce-i place – [i [tie

c~ poate face bine –, pentru care munca nu

este o pedeaps~, ci o pasiune. Reprezentan]ilor

noii elite li s-a g~sit [i un nume: „Bo-bo“ (David

Brooks), o îmbinare a doi termeni aparent

antagonici, „bourgeois“ [i „bohemiens“,

caracterizând pe de o parte munca organizat~,

de tip burghez, pe de alta atitudinea indiferent~

fa]~ de lux, caracteristic~ romanticilor. Ei nu mai

cump~r~ limuzine, ci automobile de teren, se

îmbrac~ simplu, sobru, în tonurile neutre care

odinioar~ erau ale s~racilor. Doar sportul mai

aduce culori vii, necesare pe stadion pentru a fi

vizibile de la distan]~.

Cei foarte tineri au propria lor mod~, care pare

ie[it~ din actualitate, venit~ din toate timpurile.

Ei par s~ se întoarc~, cu gra]ie, într-un trecut

292

Coapse la vedere, Marie Claire, octombrie 1991

Buricul la vedere, Vogue, octombrie 1996

Page 293: Arta stilcostum

Hublou pentru buric, Louis Vuitton,Expres Magazine, 13 - 19 martie 2003 Tinerii dau tonul modei , Vogue Hommes,

septembrie 1993

ideal, la care visau romanticii, într-o lume

simpl~ [i în]eleapt~, în acord cu natura,

pre]uind bucuriile primordiale. Vanit~]ile

însemnelor de rang [i avere au fost [terse de pe

ve[mintele lor [i trimise la muzeu. Cu o superb~

dezinvoltur~, b~ie]i [i fete de pretutindeni pot fi

v~zu]i c~l~torind cu sacul în spate, dormind pe

jos prin g~ri sau aeroporturi. Ei poart~ cu

nep~sare acelea[i maiouri sau bluze de

bumbac, scoase peste pantaloni sau fuste,

acelea[i pulovere largi sau geci; de sub rochia

decoltat~ se vede maioul, tivurile sunt inegale,

emblema lor e buricul la vedere sau basche]ii

dezlega]i la [ireturi.

Încetarea dictaturii modei, în]eleas~ ca o

schimbare impus~ [i acceptat~ unanim, apare,

astfel, ca fenomenul cel mai imporant al epocii

noastre (comentat în studii ca Sfâr[itul modei,

de Teri Agins). Majoritatea femeilor, alt~ dat~

principalele beneficiare ale frivolit~]ii, adopt~

azi, fa]~ de propria imagine, o rela]ie de tip

b~rb~tesc. De unde pân~ nu demult femeile cu

stare, dar subordonate social, apelau la casele

de mod~ pentru a-[i sus]ine prestigiul rangului,

dar [i pentru a-[i ascu]i arma specific~, seduc]ia,

acum, st~pâne pe sine [i independente

financiar, vor s~-[i decid~ singure aspectul.

Tiraniei modei i se opune [i relaxarea general~

a vestimenta]iei. Computerele au introdus

munca la domiciliu, unde stai îmbr~cat cum

vrei, dar [i pentru birou a ap~rut a[a-numitul

„internet-set-look“, ]inuta pentru lucrul „cu

ochii pe ecran“, cu haine comode. Nici în lumea

afacerilor nu se mai pune peste tot acela[i pre]

pe elegan]a care face impresie. În SUA, înc~ din

deceniul trecut, s-a permis func]ionarilor s~ nu

mai vin~ îmbr~ca]i oficial vinerea, pentru a

putea pleca în week-end direct de la slujb~. Din

1991, concernul gigant de aluminiu ALCOA a

fost primul care a permis angaja]ilor s~ renun]e

total la costumul impus, urmat în 2000 de

multe altele.

Este, de altfel, u[or de observat c~ lumea de

pretutindeni nu se mai „g~te[te“ decât în

situa]ii cu totul speciale. Cei tineri nici nu au

apucat altceva decât ve[minte, „wash-and-

wear“. Industria de confec]ii globalizat~ nu mai

risc~ s~ produc~ decât piese de baz~, botezate,

„simple chic”, care se pot combina de c~tre

cump~r~tor dup~ gust, indiferent din ce cultur~

face parte.

Ce [i cui mai vând, atunci, designerii de mod~?

Ei nu mai vând haine, ci doar imagini virtuale,

publicitate.

Elegan]a, fantezia vestimentar~ [i podoabele

pre]ioase s-au refugiat pe podiumurile

prezent~rilor de mod~, care au devenit

adev~rate spectacole, continuând happening-

urile din deceniile trecute. Creatorii î[i

semneaz~ prototipurile sau unicatele la fel ca [i

pictorii pânzele lor, iar manechinele sunt la fel

de faimoase ca [i actorii de cinema.

Pl~cerea jocului d~ farmec show-ului de mod~,

care se desf~[oar~ rapid, pe fond muzical [i cu

efecte de lumini colorate sau cu valuri de aburi,

amintind clip-ul sau instala]ia. Autorii nu se

mul]umesc s~ propun~ noi modele de

ve[minte, ci modific~ întreg aspectul uman,

creând raporturi de propor]ii insolite, ad~ugând

volume sus]inute de adev~rate proteze,

modelând deform~ri corporale expresioniste

(ex. Paquita Paquin, Phênomènes, „Vogue”,

august 1994).

Dress-designerii au „deturnat“ deseori materiale

293

Page 294: Arta stilcostum

din domeniul industrial, socotite pân~ atunci

incompatibile, ca plasticul banchetelor

automobilelor, plasa metalic~, fibrele

metaloplastice, spuma de plastic etc. (Patrick

Cabasset, Tissus venus d'ailleurs, „Vogue

Hommes”, 1996).

Privit retrospectiv, secolul al XX-lea pare s~-[i fi

îndeplinit menirea de a elibera omul de

constrângeri [i prejudec~]i, oferindu-i libertatea

de a-[i concepe înf~]i[area ca pe o crea]ie

artistic~ zilnic reînnoit~.

Se pare c~ cei tineri vor s~-i reînve]e pe adul]i s~

se joace, s~ vad~ cu ingenuitate omul adev~rat

înd~r~tul hainei, s~ pre]uiasc~ mai mult

fantezia decât [ablonul.

Fenomenul principal al evolu]iei vestimentare din

secolul al XX-lea a fost, prin urmare,

democratizarea pe toate planurile, estomparea

inegalit~]ilor de pozi]ie social~ sau de avere, ca [i

a celor de vârst~ [i de sex, odat~ cu nivelarea

deosebirilor în ocupa]ii [i ritm de via]~.

Încetând s~ mai fie o investi]ie a averii, ca în evul

mediu, când o rochie valora cât o mo[ie, fiind

mo[tenit~ de mai multe genera]ii, îmbr~c~mintea

actual~ devine pe zi ce trece mai efemer~ – iar

elegan]a mai accesibil~ oricui.

Odat~ ce costumul nu mai sluje[te la transmiterea

unor informa]ii precise, prozaice, ce i-a mai r~mas

de comunicat? Desigur, mesaje poetice, inefabile,

ca muzica. R~spunsul nu e simplu, pentru c~

rela]iile umane, chiar dac~ s-au schimbat, î[i

p~streaz~ mobilul profund în subcon[tient, în

mister. Fiecare om î[i dezv~luie personalitatea sau

[i-o ascunde, dup~ nevoie, compunându-[i

înf~]i[area personajului pe care dore[te s~-l

întrupeze, pentru a stârni în semeni anumite reac]ii.

La fel cum via]a artistic~ actual~ nu se mai

limiteaz~, ca alt~ dat~, la câteva curente sau [coli

dominante, ci se desf~[oar~ într-o multitudine de

moduri de expresie personale, [i în conturarea

imaginii umane accentul cade tot mai mult pe

crea]ia individual~. Azi, orice om trebuie s~ înve]e

c~ arta de a al~tura forme [i culori pe propriul chip

are acelea[i legi ca [i pictura sau sculptura, iar

alegerea [i combinarea ve[mintelor înseamn~

compozi]ie decorativ~, slujind, în cazul

costumului, ca [i polite]ea, unei cât mai bune

comunic~ri umane. Concluzia este c~ pe primul

plan va trece calitatea artistic~.

Kosuke Tsumura, Hain~ din nylon [i ziare, detaliu,Kyoto, Colec]ia Institutului de Mod~

John Galliano, la Dior, Le Nouvel Observateur, ianuarie-februarie 2000

¥es~turi nemaiv~zute, Junya Watanabe, detaliu, Comme des Garcons, 2000

Page 295: Arta stilcostum

CCUUMM VVOORR AARRÅÅTTAANNEEPPOO¥¥IIII NNEEPPOO¥¥IILLOORR

NNOOßßTTRRII??

Am p~[it în noul mileniu cu speran]a evit~rii

catastrofei nucleare, a rezolv~rii pa[nice a

conflictelor, a descle[t~rii tensiunilor interetnice

etc., etc.

La începutul celui de-al III-lea mileniu dup~

Hristos, [i al celui de-al VI-lea de istorie scris~,

omenirea se întreab~, firesc, ce s-ar mai putea

inventa în domeniul costuma]iei? Acelea[i

forme [i culori, croieli [i podoabe au fost

transmise de la o genera]ie la alta, mereu

reluate, combinate în noi ansambluri resim]ite

ca proaspete, incitante, „la mod~“, pentru a fi

repede neglijate [i uitate ca demodate, în

favoarea altor nout~]i, [i ele „retro“ în felul lor.

Ca [i pe vremuri în Grecia antic~, întrecerile

sportive, Jocurile Olimpice, devenite spectacole

mondiale, au obi[nuit publicul larg cu vederea

trupului atletic, armonios dezvoltat, înf~]i[at

în mi[care, f~r~ nici o masc~ sau artificiu

deformant.

Dup~ ce s-a dezv~luit tot ce se putea dezv~lui,

ne întreb~m cum se va petrece repoetizarea

mijloacelor de seduc]ie, reînv~luirea lor în

misterul necesar pentru a stârni imagina]ia?

Ast~zi este greu de conceput un singur ideal

uman care s~ polarizeze admira]ia publicului, a

c~rui arie s-a extins, practic, la suprafa]a

întregului glob p~mântesc sau m~car peste tot

unde a p~truns televiziunea.

Pe când sculptorii Greciei antice [i-au sintetizat

observa]iile [i medita]iile în statuile ideale ale

zeilor, pornind doar de la tipurile localnicilor din

Peloponez, pe ecranele televizoarelor se

perind~ cele mai diverse tipuri de asiatici sau

africani, europeni sau amerindieni evoluând

într-un uria[ caleidoscop, în care se al~tur~

oameni de toate vârstele [i se pun în valoare

tradi]ii costumare diferite.

Se prevede, astfel, statistic c~ în secolul acesta

speran]a de via]~ se va prelungi, iar num~rul

vârstnicilor va fi mereu mai mare. Fenomenul a

dat de gândit creatorilor, ca de pild~ lui Yissey

Miyake, inspirându-i modele inedite, cum sunt

hainele metalizate, armonizate cu p~rul argintiu.

Pe de alt~ parte, ne putem imagina c~ urma[ii

no[tri, plictisi]i de uniformitatea „costumului

universal“, r~spândit peste tot de mijloacele de

difuzare vizuale, [i încetând s~ se mai simt~

complexa]i, provinciali, î[i vor scoate la lumin~

vechile porturi, atât de bine potrivite staturii,

coloritului pielii [i p~rului, [i modului de a se

mi[ca, de a merge sau a dansa. Departe de a

deveni monoton, costumul viitorului, hr~nit de

comoara folclorului, va redeveni crea]ie

autentic~, pa[nic~ exaltare a culturilor na]ionale.

Costumul considerat oper~ de art~ va permite

manifestarea talentului, cultivat printr-o

295

Locuin]~ gonflabil~, Le Nouvel Observateur,septembrie 2000

Thierry Mugler, P~l~rie, Point de Vue, februarie 1998

¥es~turi mulate, Lillehammer, anii ‘90

Page 296: Arta stilcostum

educa]ie estetic~ la care în zadar a aspirat

veacul nostru, dar pe care progresul o va

impune, f~r~ îndoial~, în viitor. Astfel, prin

înf~]i[area sa expresiv~, armonioas~ [i

pre]ioas~, omul însu[i, creatorul propriei sale

imagini, va declan[a în aproapele s~u „tr~irea

total~“ pe care o d~ruie[te arta, ca un e[antion

al ordinii universale, dumnezeie[ti, bucurie a

ochiului, min]ii [i sentimentului, punând în

func]iune toate sim]urile. Oamenii vor

redescoperi pl~cerea pip~itului unui ve[mânt din

puf sau din catifea, fo[netul unei taftale,

parfumul suav al unui v~l diafan, vor recepta

mesajul poetic al unui costum, de data aceasta la

scara democra]iei, adic~ la îndemâna tuturor.

296

Revenirea la flori

Revenirea la coarne, Alexander McQueen pentru Givenchy

Page 297: Arta stilcostum

Philippe Starck, Vogue, septembrie 1997

Schimb~rile de aspect, de form~ [i de culoare

ale costumului viitorului vor depinde, desigur,

de noile sale func]ii, de integrarea lui în peisaj,

care la rândul lui va fi marcat de modul de

producere a energiei. Locul lemnului,

c~rbunelui sau petrolului va fi luat nu numai de

energia atomic~ ci [i de razele solare, de for]a

mareelor, a valurilor m~rii sau a vântului, sau de

procesarea chimic~ a de[eurilor. Au [i ap~rut

versiuni moderne ale morilor de vânt, care

împodobesc peisajul ca un stol de p~s~ri, ca [i

cuptoare de gunoi care înfrumuse]eaz~ ora[ul,

cum e cel cu turla ca o sfer~ aurie, proiectat de

Hundertwasser, la Viena.

Arhitectura va avea grij~ s~ menajeze vegeta]ia;

de aceea, urbanistica de anticipa]ie plaseaz~

majoritatea cl~dirilor cu func]ii publice în

subsoluri (s~li de spectacol, biblioteci, arhive,

parc~ri etc.), iar locuin]ele la în~l]ime, fie

ridicate deasupra solului prin tije, ca ni[te

ciuperci sau flori, fie suspendate pe re]ele, de

pild~ deasupra unui râu.

Slujit de ma[in~rii, omul nu va mai trebui s~ se

deplaseze la slujb~, lucrând acas~. În schimb, î[i

va muta domiciliul dup~ voie: se prevede

realizarea unor unit~]i locuibile ca ni[te rulote,

putând fi ag~]ate de elicoptere [i mutate

oriunde, în ora[, pe munte sau la mare.

Noile materiale de construc]ie vor permite ca

fiecare om s~-[i modeleze, ca [i scoica, propria

cochilie, în formele cele mai fanteziste.

Costumele vor trebui s~ ]in~ seam~ de

deplasarea individual~, care va intra în vitez~ fie

pe sol, pe covoare rulante sau înc~l]~ri pe pern~

de aer (asem~n~toare patinelor cu rotile

actuale), fie în aer, la mic~ în~l]ime, ceea ce ar

impune m~suri de protec]ie anti[oc prin

ve[minte pneumatice sau spongioase.

A devenit posibil~ realizarea unei pelicule foarte

sub]iri, elastice, termoizolante, impermeabile [i

297

Page 298: Arta stilcostum

– suprem rafinament – putând s~-[i schimbe

culoarea dup~ dorin]~, eventual cu o

programare prealabil~. Nu mai este doar o idee

[tiin]ifico-fantastic~ nici combinezonul prev~zut

cu cili-senzori, capabili s~ preia din mediul

exterior sau interior informa]ii asupra st~rii

atmosferice, temperaturii, umidit~]ii sau

radia]iilor, declan[ând adaptarea automat~ a

costumului. Pentru timpul rece s-au imaginat [i

haine, care, p~strate în dulap sub presiune,

arat~ ca o folie de hârtie, dar în contact cu aerul

devin expandate, ca o vat~ pufoas~.

Mijloacele de comunicare individuale vor

continua s~ evolueze. Exist~ deja

„palmotropul“, purtat la mân~ ca un ceas, care

combin~ func]iile telefonului, computerului,

faxului [i televizorului. Butoanele de comand~

a transmi]~torilor [i receptorilor miniaturiza]i

vor face parte din costum, sub form~ de cercei,

br~]~ri sau coliere, antenele având rolul

ornamental al penelor la p~l~rie sau al florilor

prinse în p~r.

Ochelarii vor deveni adev~rate proteze,

extinzând acuitatea vederii pân~ la microscop

sau telescop [i permi]ând perceperea razelor

care dep~[esc spectrul vizibil, ultraviolete [i

infraro[ii. L~rgirea câmpului vizual pe o

suprafa]~ sferic~, de jur împrejur, ar permite o

Fermoare ca ornament, Dior, Vogue, aprilie 2001

Givenchy, Rochie peste costum de baie, L’Express Magazine, 13 - 19 martie 2003

Page 299: Arta stilcostum

orientare în spa]iu superioar~ celei a albinelor.

În ochelari ar putea fi integrate [i aparate foto

sau computere, cu mausul în inelul de la deget.

Ar putea fi atins, astfel, visul înzestr~rii omului

cu însu[irile celorlalte vie]uitoare: cu for]a

leului, întrupat~ de Sfinx-ul egiptean, cu viteza

calului, atribuit~ centaurului grecesc, cu

zborul vulturului, propriu geniilor înaripate

mesopotamiene sau cu adaptarea subacvatic~

a sirenelor.

Scenografii filmelor de anticipa]ie au propus

diferite solu]ii de combinare a aspectului tehnic

al aparaturii cu v~luri fluide, romantice,

sugerând via]a organic~.

Cea mai mare inven]ie, ale c~rei consecin]e vor

ap~rea în mileniul al III-lea, este îns~ extinderea

trucajului prin proliferarea imaginilor artificiale.

Înc~ din anii ’80 ai secolului ‘20 s-a realizat,

deocamdat~ doar în film sau TV, proiectarea unor

obiecte inexistente în realitate. În Jurassik Park,

dinozaurii lui Spielberg au fost integra]i în

memoria calculatorului sub forma unor ecua]ii

matematice din care au rezultat creaturi

verosimile introduse în film printre personajele

reale (Jean Gabriel Fredet, Vr~jitorii imaginilor, „Le

Nouvel Observateur”, 15-20 decembrie 1994).

Urmeaz~, desigur, implantarea acestor imagini

virtuale chiar în spa]iul vie]ii cotidiene. Oricine

ar putea astfel s~-[i schimbe ambian]a camerei

cu un decor de munte sau de mare sau s~ se

înv~rte printre eroii unui film sau printre

manechinele care prezint~ moda, privindu-le pe

îndelete de jur împrejur prin stop-cadru.

Deasemenea va fi posibil ca omul s~ se

înve[mânteze [i pe sine însu[i în iluzii, f~când

vizibile hainele imaginare ale împ~ratului din

poveste, ba mai mult, variindu-le prin

morphing, realizând trecerea într-un mod fluid

de la o imagine la alta, a[a cum într-o reclam~

publicitar~ pentru benzin~ un automobil

299

Robotul japonez ASIMO, Le Nouvel Observateur, 4 - 10 ianuarie 2001

Page 300: Arta stilcostum

devine, printr-o metamorfoz~ progresiv~, un

tigru care sare.

Dac~ v~zul, auzul [i mirosul pot fi [i acum lesne

în[elate, probabil c~ [i pip~itul [i gustul vor fi

p~c~lite într-un viitor nu prea îndep~rtat prin

mijloace artificiale pentru a da senza]ia unor

tr~iri reale. Oare cum se vor adapta urma[ii

no[tri la aceast~ confuzie dintre vis [i via]~, pe

care Calderon de la Barca a intuit-o acum peste

trei secole?

Nici nu ne putem imagina posibilit~]ile acestor

reedit~ri ale basmelor, în care un balaur se

poate preface într-un F~t-Frumos [i invers,

tr~ind astfel mai multe vie]i.

C~ci s~ nu uit~m c~, dup~ cum scria Shelley:

Oricât~ bucurie sau dureri

Ne-a[teapt~, f~r~ cap~t e c~rarea

ßi mâine pentru om nu-i ce-a fost ieri

E ve[nic~ pe lume doar schimbarea.

(traducere de P. Solomon)

Revenirea la bijuterii indiene, John Galliano, Vogue, septembrie 1997

Revenirea la colanele africane, Givenchy, Vogue septembrie 1997

Revenirea la bl~nuri ca în preistorie, J.P.Gaultier, Vogue, septembrie 1997

Page 301: Arta stilcostum

J. P. Gaultier, Bubu, anii ‘90

301

Page 302: Arta stilcostum

302

Agins, Teri, The End of Fashion, NewYork, Harper Collins Publishers, 2000.

Alain, Emile Chartier Un sistem alartelor frumoase, Bucure[ti, Ed. Meridiane,1969.

Alexianu, Al., Mode [i ve[minte dintrecut, Bucure[ti, Ed. Meridiane, 1971.

Arnold, Janet, Handbook of Costume,Londra, Macmillan, 1973.

Barthes, Roland, Le système de lamode, Paris, Ed. du Seuil, 1967.

Baudelaire, Charles, Pictorul vie]iimoderne [i alte curiozit~]i, Bucure[ti, Ed.Meridiane, 1992.

B~n~]eanu, Tancred, Foc[a, G.,Ionescu, E. Arta popular~ în R.P.R.,Bucure[ti, Espla, 1958.

B~n~]eanu, Tancred, Zlotea, E., România- din tezaurul portului popular tradi]ional,Bucure[ti, Ed. Sport-Turism, 1977.

Bâtc~, Maria, The Romanian NationalCostume, Bucure[ti, Departamentul deInforma]ii Publice al Guvernului României,1996.

Beagle, P., American Denim, New York,Harry N. Abrams Inc, 1975.

Berchin~, Doina, Moda pe în]elesultuturor, Bucure[ti, Ed. Paidea, 1999.

Besson, Jean-Louis, Le livre descostumes, Paris, Ed. Gallimard, 1986.

Blondez Philippe, Mode en mouvementsde mode, Ed. SODES, Paris, 2005.

Boehm, Max von, Die Mode, München,F. Brinckmann, 1925.

Bonnart, Personnages de qualite, Paris,Rombaldi, 1956.

Boucher, François, Histoire du Costumeen Occident de l’Antiquité à nos jours,Paris, Flammarion, 1965.

Boutin-Arnaud, Marie et Noelle

Tasmadjian, Le vêtement, création,conception, fabrication, Paris, Nathan,1997.

Braun, Ronsdorf, Margarete, ModischeEleganz, Europäische Kostümgeschichtevon 1789 bis 1929, München, Georg DWCallway, 1963.

Broby Johansen, R., Body and clothes,New York, Reinhold Book Corporation,1968.

Brooke, Iris English Costume, London,Methuen, 1951.

Brooks, David, Bobos in paradise, NY.London, Simon & Schuster, 2000.

Buta Ovidiu, Victima modei, Ia[i, ed.Polirom, 2006.

Caragea, Cecilia, Istoria aranj~riip~rului, Bucure[ti, Ed. Teora,1999.

Carlyle, Thomas, Filosofia vestimen-ta]iei, Bucure[ti, Institutul European, 1998.

BBiibblliiooggrraaffiiee

Costumul masculin de-a lungul secolului XX

1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000

Page 303: Arta stilcostum

Chambers, Bernice G., Color and design.Fashion in men’s and women’s clothing,New York, Prentice Hall inc, 1951.

Chapsal Madelaine, La chair de la robe,(Madelaine Vionnet), Paris, Ed. Fayard,1989.

Contini, Mila, 5000 ans d’elegance,Paris, Hachette, 1965.

Cottaz, Maurice, Encyclopedie ducostume, Paris, Ed. Albert Morance, 1955.

Cressy Judith, Le livre de l’or, NewYork, Metropolitan Museum of Art, 1998.

Cunnington, C.W. [i P., Handbook ofEnglish Costume, London, 1959.

D’Assailly, Gisèle, Les quinze révolutionsde la mode, Paris, Hachette, 1968.

Davenport, Millia, The book ofCostume, New York, Crown publ. inc.,1948.

Deboucourt M., Modes et manières du

jour 1789-1808, Paris, Rombaldi, 1957. Deslandres, Yvonne, Le costume,

image de l’homme, Paris, Ed. Albin Michel,1976.

Deslandres, Yvonne; Müller Florence,Histoire du costume au XX-eme siècle,Paris, Somogy, 1986.

Dickson, Olive Patricia, Arts indiens auCanada, AINC Ottawa Canada, 1972.

Dic]ionar de art~, Bucure[ti, Ed.-Meridiane, 1998.

Dorner, Jane, Fashion, London,Octopus Book, 1974.

Erner Guillaume, Victimes de la mode?,Paris, Ed. La decouverte / Poche, 2006

Fashion. A History from the 18th. to20th. Century, The Collection of theKyoto Costume Institute, London,Taschen, 2002.

Fontanel Beatrice, Corsets et soutiens -

gorge, Paris, Ed. de la Martiniere, 1997Formagiu, Hedwig-Maria, Portul

popular din România, Bucure[ti, Artis,1974.

Funcken, Liliane et Fred, Le costume etles armes des soldats de tous les temps,Paris, Tournai, 1966.

Gurye G.S., Indian costume, Bombay,1951.

Gutkowska-Rychlewska, Maria,Historia Ubiorow, Wroclow-Warszawa-Krakow, 1968.

Grümbach, Didier, Istorii ale modei,Bucure[ti, Ed. Funda]iei PRO, 2001.

Hamilton Hill, Marget; Bucknell P.A.,The Evolution of Fashion, Pattern and Cutfrom 1066 to 1930, London, B.T. BatsfordLtd., 1967, edi]ia a VII-a 1981.

Hansen, Henni Harald CostumeCavalcade, London, Methuen, 1956.

Costumul feminin între 1900-1940

303

1900 1910 1915 1920 1925 1930 1935 1940

Page 304: Arta stilcostum

304

Hollander, Anne, Seeing throughclothes, London, Berkeley, University ofCalifornia Press, 1993.

Hollander, Anne, Sex and Suits: TheEvolution of Modern Dress, London,Claridge Press, 2002.

Howell, Georgiana, In Vogue, SixDecades of Fashion, London, PenguinBooks, 1978.

Ionescu, Adrian-Silvan, Modaromâneasc~ 1790-1850 între Stambul [iParis, Bucure[ti, Ed. Maiko, 2001.

Ionescu, Adrian-Silvan, Mod~ [isocietatea urban~, Bucure[ti, Ed.Paideea,2006.

Jones, Dylan, Haircults, London,Thames and Hudson, 1990.

Kennedy, Allan, Costumes japonais,Paris, Ed. Adam Biro, 1990.

Köhler, Karl, Emma von Sichart,Praktische Kostümkunde, München, F.

Brinckmann A-G, 1926.Korciunova Tamara, Le costume en

Russie. Musée de l’Ermitage, Leningrad,Ed.d’Art Aurora, 1983.

Kzlinski V.I.; Berman E.M.; KurbatovaE.M., Russki Kostium, Moscova,1963.

Kybalova, Ludmila; Herbenova, O.;Lamarova, M. Der grosse Bilderlexicon derMode, Praga, Artia, 1976.

Laver, James, Style in costume, London,Oxford University Press, 1949.

Laver, James, Histoire de la Mode et duCostume, London, Thames and Hudson,1995.

Lechevalier, Corinne, Le chic aumasculin, Paris, Hachette, 2003.

Lehnert, Ghertud, Fashion a concisehistory, London, Laurence King, 1999.

Leloir, Maurice, Dictionnaire ducostume, Paris, Librairie Gründ, 1951.

Madsen Axel, Chanel, ed. H.Holt and

Co, NY, 1990.Mantoux, Thierry, Le guide du bon chic

bon genre BCBG, Paris, Ed. Hermé, 1985.Mc Dowell, Colin, Le Chapeau et la

mode, Paris, Ed. Celiv, 1994.Mc Dowell, Colin, The Man of Fashion,

London, Thames and Hudson, 1997.Müller Florence, Art&Mode, Paris, Ed.

Assouline, 2001Le Musée de la Mode, Buttolph,

Angela et les colaborateurs, Paris,Phaidon, 2001.

Nanu, Adina, Art~, stil, costum,Bucure[ti, Ed. Meridiane, 1976.

Nanu, Adina, Arta pe om, Bucure[ti,Ed. Compania, 2001.

Nicolescu, Corina, Istoria costumului decurte în ¥~rile Române secolele XIV - XVIII,Bucure[ti, Ed. ßtiin]ific~, 1970.

Nieholdt, Eva, Kostümkunde,Braunschweig, Klinkhardt u. Biermann, 1961.

Costumul feminin între 1940-1970

1945 1950 1955 1960 1965 1970

Page 305: Arta stilcostum

Obalk, H.; Saval, A.; Pasche, A. Lesmouvements de mode expliqués auxparents, Paris, Laffont, 1984.

Oros, Constantin, Pagini din istoriacostumului, Cluj, Ed. Dacia, 1998.

Pasco, Michael, L’histoire des lunettesvue par les peintres, Paris, Boubée, 1995.

Pastoureau Michel, L’etoffe du diable,Paris, Ed.du Seuil, 1991.

Peacock John, Costume 1066-1966,London, Thames and Hudson, 1992.

Penn Irving, Regards the Work of IsseyMiyake, London, Jonathan Cape, 1999.

Petrescu, Paul [i Stoica Georgeta, Artapopular~ româneasc~, Bucure[ti, Ed.Meridiane, 1969.

Racinet, A.C.A., The complete costumehistory, London, Taschen, 2003.

Reich, Adina, Istoria costumului, TelAviv, Ed. Didactic~, 1996.

Ruppert, Jacques, Le costume, Paris,Flammarion, 1931.

Secosan, Elena; Petrescu Paul, Portulpopular de s~rb~toare în România,Bucure[ti, Ed. Meridiane,1984.

Seeling, Charlotte, Fashion, TheCentury of the designer 1900 - 1999,Cologne, Könemann, 2000.

Sronkova, Olga, Die Mode von derRenaissance bis zum Rokoko, Praga, Artia,1959.

Tambini, Michael, The look of thecentury, London, Dorling Kindersley,1999.

Taylor, Lou, Mourning Dress, London,George Alen and Unvin Publishers, 1983.

Thiel, Erika, Geschichte des Kostüms,Berlin, Henschelverlag,1963.

Thiel Erika, Künstler und Mode, Berlin,Henschelverlag, 1979.

Tilke, Max, Orientalische Kostüme,

Berlin, E. Wasmuth,1923.Turner Wilcox, R. The Dictionary of

Costume, New York, Charles Scribnerssons, 1969.

Uniformele armatei române 1830-1930, Bucure[ti, Muzeul Militar, 1930.

Wilhelm, Jacques, Modenschau derJarhunderte, Hamburg, BlüchertVerlag,1957.

Waquet Dominique; La porte, MarionModa, Bucure[ti, Ed. Corint, 2003.

Weigert R.A., Pourpoints etvertugadins, Paris, Rombaldi, 1958.

Weigert R.A., Bonnart, Personnages dequalité, Paris, Rombaldi, 1956.

Weigert R.A., Gallerie des modes etcostumes francais 1778-1787, Paris,Rombaldi, 1960.

Costumul feminin între 1970-2000

305

1975 1980 1985 1990 1995 2000

Page 306: Arta stilcostum

Doamna dormind, 3000 \Hr., Malta, Muzeul de arheologie Valetta

Autor

Adina Nanu

Concep]ie grafic` [i copert`

Adrian Sorin Georgescu

DTP

Roxana Enciu

Dana Voiculescu

Irina Spirescu

Redactare

Emil Stanciu

Coordonator proiect

Arpad Harangozo

Ovidiu Morar