2013=de ce biserica ortodoxa nu accepta incinerarea

lilf,ffiee bu bffrffR

Jean-Claude Larchet

De ce Biserica Ortodoxanu accepti incinerarea?

Jean-Claude Larchet

De ce Biserica Ortodoxdnu accePte incinerared?

Lucrare publicatd cu binecuv2ntareaPreafericitului Pdrinte

DAN I DLPatriarhul Bisericii Ortodoxe Rom6ne

NOTA EDITORIALA

Acest text extras din volumul Sfdrgitcregtinesc aie{ii noastre, fdrd durere, netn-

fruntat, tn pace..., apdrut in anul 2012 subegida Editurii BASILICA a PatriarhieiRomAne., aduce binevenite l5muriri ne-cesare tuturor celor care doresc sX cu-noascd raliunile pentru care BisericaOrtodoxd, cinstind in mod integral per-soana umand, ziditd dupd chipul luiDumnezeu, nu poate incuviinta incine-rarea trupului omenesc. inhumarea

- Extras revizuit gi completat de autor in

aprilie 2013 (n.r.).

Tehnoredactare qi copertiFlorin Leonte

Notd editorialS

trupului celor riposali a constituit din-totdeauna o practi cd pdzitd nestrdmutatde Bisericd. Dar pentru cd timpurilemoderne au adus cu ele gi abateri spiri-tuale pdgubitoare de la tradiliabimilenarda Bisericii, se cuvine ca ea sd ofere rdspun-suri temeinice qi convingitoare cu privirela problemele existenfiale care ii frdmAntdin prezent pe credincioqii ei. Astfel, auto-rul acestor rAnduri, Dl Jean-ClaudeLarchet, o binecunoscutd autoritate indomerliul teologiei qi bioeticii contempo-rane, pune inaintea celor preocupali deamintita problemd valoroase temeiuribiblice, dogmatice, istorice qi bioetice,fdcAnd apel la tradi(ia de doud milenii aBisericii, dar prezentAnd gi poziliile oficialeactuale ale mai multor Biserici Ortodoxe.De fapt, autorul subliniazd cd dorintaputernicd a cregtinilor ortodocgi ca rudele

Notd editorialS

gi apropialii lor sd aibd parte de slujba in-mormAntdrii gi de cinstirea morminteloreste motivatd covArgitor de credinla ininviere, invierea trupurilor omenegti laA douavenire aM6nfuitorutui Iisus Hristosin slav5. Considerdm ci publicarea aces-tor l5muriri va fi de un real folos duhov-nicesc pentru toli cei care cautd cusinceritate sd cunoascd invXldfura qi tra-dilia Bisericii Ortodoxe.

I

INTRODUCERE

Incinerarea este un procedeu careconstd in arderea trupului unei perso€u:Ie,dupi decesul ei, pAnd se preface in cenugd(cinis - in latind); potrivit legislaliei gipracticilor sociale sau individuale, cenuqafie se pistreazd (intr-un loc public careare aceastd destinalte - columbar -, sauacasi), fie e imprdgtiatdl.

1 Incinerarea este studiati sub toate aspecteleintr-o lucrare de referin!5: D. J. Davies qi L.M. Mates(editori), Encyclopnedia of Cremafion, Aldershot,2005.

1 0 Jean-Claude Larchet

Acest procedeu este practicat demilenii de anumite religii, ca hinduismulgi budismul, gi recomandat de diferitecurente religioase sau fi losofice aleAntichitdtii greco-romane2.

De la bun inceput creqtinii au alessd-qi ingroape morfii, respingAnd in-cinerarea, astfel incAt acest procedeu,foarte rispAndit in lumea greco-romand(dar nu general3), a fost cu totul abandonatin secolul al V-lea, sub presiuneacregtinismului dominant.

Odatd cu descregtinarea societi{iloroccidentale, aceasti practicd a reapdrutin veacul al XIX-lea. Mai intAi discreti.ea s-a rdspAndit apoi in ldrile din Vest

2 A se vedea J. jamieson, De l 'or igine de lacrdmation ou de l'usage debrfiler les corps, Paris, 1821.

3 Asupra statutului incineririi in Antichitate,a se vedea ibidem.

De ce Biserica Ortodoxd nu accepti incinerarea? 1 1

(in America, apoi in Europa, incepAndcu !6rile nordice qi Anglia) in ultimeledecenii, ajungAnd sd ocupe un loc im-portant, chiar net preponderent.

Raliunile acestei rdspAndiri sunt di-VCTSC:

1) Rafiuni religioase qi filosofice: ridi-carea interdicfiilor instituite de unele religii(sau confesiuni creqtine), care constituiauopreligti pentru un mare numdr de per-soane; propaganda migcdrilor antireligoase(francmasoneriaa, comunismtlt...),

a in Europa, francmasoneria qi migcarea liber-cugetdtorilor, care ii este afiliatS, militeazb activ,incepAnd cu secolul al XIX-Iea, pentru incinerare,mai ales prin intermediul ,,Societdlilor pentru ris-pAndirea incinerdrii". Acest rol al francmasonerieiin rdspAndirea practicdrii incinerdrii este recunos-cut de toli istoricii care au scris pe aceastd temd.

5 incepAnd cu anul 7927,inRusia, puterea co-munistd a introdus gi a extins practica incinerdrii.

7 2 ]ean-Claude Larchet

2) raliuni psihologice: repulsia pe careo treze$te ideea cd trupul este pus inpemant, unde va fi,,ros de viermi"; oroareape care le-o inspird anumitor persoanepropriul trup mdcinat de boald (cancersau altd maladie degenerativ5), uniti cudorinla de a face sd dispard odatd cutropul qiboala; intenlia de a face sd dispardcadavrul, ca martor neplhcut al morlii,intr-o societate care tinde sd gteargi oriceurmd gi amintire a ei;

3) raliuni sociologice: presiunea fac-torilor demografici gi economici este ocauzA importantd a rdspAndirii actuale a

.qra acql4 {9 4 dgsfii4la astfglsluj-b_glg_qggtrne de inmormAntare, fapt pentru careprlq1ele -cfematorii au fost instalate in-paradise, ca,de pildd, iry p4raclisul SfAntului Serafim de Sarovdin Mindstirea Donskoi din Moscova, care a fostde altfel p_rimul crematoriu din Europa.

De ce Biserica Ortodoxd nu acceptd incinerarea? 1 3

practicii incinerdrii in liri atAt de diferite,cum sunt America gi Rusia (numdrullimitat de locuri in cimitirele din orage,distanla mare pAnd la noile cimitire, situ-ate in zorle periferice, costul ridicat allocurilor din cimitire, costul mic alincinerdrii falA de cel al inhumdrii6).

6 Partizanii incineririi prezintd gi alte rafiuni,mai ales:

1) raliuni sanitare: evitarea contamindrii printrupurile atinse de maladii contagioase;2) raliuniecologice, in care predomini grija de a se econo-misi materialele utilizate pentru inhumare (lemn,metal...); 3) ra(iuni morale: evitarea riscurilor devandalism qi de profanare a mormintelor; recupe-rarea terenurilor vechilor cimitire in vederea con-struirii de noi clddiri, in lirile sau oraqele care duclipsi de spafiu. Aceste argumente sunt analizatedetaliat de J. J. Davis, IMat About Cremation? AChristian Perspectiae, Wionna Lake, 1989, pp.74-82.

I IREFUZAREA INCINERAnII

nn cArRE BrsERrcA oRToDoxA

In vreme ce protestanlii gi catolicii,cu exceplia cAtorva grupuri fundamen-taliste sau traditionaliste, acceptd astdziincinerareaT, Biserica Ortodoxd, in toate

t lncincrarea a fostintotdeauna admisd de !ra-joritatea tante. Asupra pozilieiprotestante, a se vedea A. Dumas, ,,Les Eglisesprotestantes et la cr6mation", Positions luthdriennes,27, 7979, pp. 724-127. BrreUl4_Ronnano=CatoUce,dupi ce a interzis olicial incinerarea in 1844 9i !87Q

, in urmanmei decizu a Qo_nsr-cu co4di$;r ?nsi ca hotirArea de a fiprime un refuz al credinlei in irrviere.

1 6 Jean-Claude Larchet

Bisericile sale locale, rdmAne ferm rm-potriva ei8.

Persoanelor al chror trup a fost in-cinerat, potrivit voii 1or, li se refuz6.inmod unanim sdvArgirea slujbei religioasede inmormAntare; insd in ceea ce privegte

A se vedea M. Riquef ,,L'Eglise catholique romaineet la cr6mation", Positions luthdriennes,2T, 7979,pp.779-123.

8 A se vedea S.S. Harakas, Contemporary MoralIssues Facing the Orthodox Christinz, Minneapolis,7982, p. 78I; Health and Medicine in the EasternOrthodox Trqdition, New York, 7990, pp. 158-159;I. Peckstadt,,,Quelques rdflexions orthodoxesconcernant la cr6mation", Contacts, 49,7997,pp.264-274; H.T. Engelhard, The Foundations ofBioethics, Lisse, 2000, p. 335; ]. Breck, Le Don Sauide la aie, Paris, 2007, pp. 377-323. Acesta din urmdspune, la pagina 323: ,,Ortodoxia gi Tradilia creg-tini in general s-au opus ferm incineririi, insistAndasupra inhumdrii celor decedafi, ca modalitatespecific creqtind".

De ce Biserica Ortodoxd nu accepti incinerarea? 17

pomenirea lor la Proscomidiee gi lapanihidel0, pdrerile sunt diferite.

Existd putine documente oficialecare s; aibd drept obiect interzicereaincineririi. Pozilia tradilionald a BisericiiOrtodoxe este insd conJirmatd prin voceaunor ierarhi din Bisericile locale, carese exprimd cu autoritate pe aceastetema.

Pnlrla_eare a luat pozilie fa{d de pro-blema incinerdrila fost Biserica Rusd dindiaspora, din cauza rdspAndirii acesteipractici in Rusia sovieticd a anilor '30.

Intr-o scrisoare drn24aprilie/ 6 mai 1928,adresatS patriarhului Varnava al Serbiei,

e Slujba de pregdtire a Cinstitelor Daruri, dinprima parte a Liturghiei, in care se face pomenireaviilor qi a morfilor.

10 Slujbe de pomenire sdvArgite in afara SfinteiLiturghii.

1 8 fean-Claude Larchet

mitroplitul Antonie (Krapovilki), primulierarh al acestei Biserici, scria:

,, eeid_llt@l qryE{1r_ie! lqglopau41eIF, spre deosebire de pdgAni, careobignuiau si-i ard5... A face slujbdde irmormAntare celor despre carese gtie dinainte cd nu vor fi ingropali,ci dali focului, inseamnd a incilcaaceasti cucernicd datini, primiti deBiserici de la inceputul creqtinismului.Din acestmotiv, ir ceea ce md privegte,

_nu-mi voi da niciodatd bineanvAntareapentru astfel de slujbe gi cred ciSinodul nostru episcopal va fi deacord cu punctul meu de vedere"li.

Sinodul episcopal - organulconducetor in Biserica Ortodoxd Rusi

11 Scrisoare aflatd in arhivele SfAntului Sinodal Bisericii Ortodoxe SArbe.


din diaspora -, i:l gedinla sa din20-august/2 seP!94b.tbJ932, a luat intr-adevdr odecizie oficiald in acest sens:

,, Iiu,se-va antniza, din principitlincinerarea, pentru ci WLdlcAa fqslrntrodrsfuleat€i 9i d9 wilmagiiBisericii".

Pe acest temei, rcgfl4_69 din culegereade indrumdri pentru uzul clerului BisericiiRuse din Diaspora prevede:

,,Este interzis sd se ardd in cre-matorii trupurile celor rdposafi. Estede datoria preo{ilor si le explicecredincioqilor caracterul necregtin alunei astfel de practici, gi si nusdvArgeasci slujbe de inmormAntarepentru cei care urmeazd si fieincinerafi. Numele acestora nu vorfi pomenite decAt la Proscomidie gi

20 Tean-Claude Larchet

nu se vor sevargi slujbe de pomerure

Pentru ei mai inainte de pattuzecide zile de la deces. Dacd cel aflat Pepatul de moarte, cu toateindemnurilepreotului venit s5-l petreaci, igidoregte pe mai deparle sd fie incineratsd nu i se dea Sf6nta Impirtdqanie"lz.

Biserica Ortodoxd Rusd din diasporaadmite totugi, potrivit iconomiei, o dero-gare de la interdiclia de a se face slujbdde inmormAntare in cazul persoanelorincinerate impotriva voii lor:

,,i.r "itco*stanle

atenuante, cAndexisti dovezi incontestabile ci in-cinerarea s-a fdcut impotriva voin{eirdposatului, fiir:rd ceruti de altcineva,

12 indrumdipentru uzul clerului Bisericii OrtodoxeRuse din Diaspora, P.35.

De ce Biserica Ortodoxi nu accepti incherarea? 21

se admite o excepfie, qi anume slujbade inmormAntare prin procurd; dargi irr acest caz slujba de irrmormAntarenu poate fi sdvArgiti fdri o aprobarespeciald din partea episcopuluieparhiot, in urma unei cercetiriamdnunlite a situafiei itt cauzd" 13.

in Biserica Ortodoxd RomAnS, afl5min capitolul 378 din Prauila micd de laGoaora, din 1640-1641 (micd culegere delegiuiri), aceastd scurtd interdic !ie:,,Trupulsd nu se arzd".

in 1923, Asocialia general5 a mem-brilor clerului se opunea construirii unuicrematoriu la Bucuresti.

13 ,,A propos de la cr6mation. Une ddcisiondu Concile des 6vdques de l'Eglise Russe HorsFrontidres", Orthodox Life, 3, 7989, trad. fu. inLa Voie orthodoxe, 4,1994, p. 60.

22 fean-Claude Larchet

SfArtul Sinod alBisericii Ortodoxe Ro:n6ne hotdra: L) preoflitrebuie sX-i prevind pe credinciogi inaintede a se sdvArqi incinerarea cd Bisericarefuzd,orice asistenfd gi orice slujbd religioasipentru cel incinera! 2) inainte de a sdvArgislujba de irrmormAntare, preofii trebuiesi-i intrebe pe membrii familiei in carecimitir va fi ingropat rdposatul; 3) pentrucei care au fost sau urrneazd sd fie incineralise va refuza orice slujbd religioasd, atAt lamoartea lor, cAt gi dupd aceea.

1933, SfAUgl Slnoda publicat o pastorali in care atrigeaatenlia preolilor asupra faptului cd oriceabatere de la hotdrArea de mai sus atragedupd sine interdiclia de a mai sluji gichemarea lor in fala tribunalului preolesc(Consistoriu) eparhial, pentru a fi supugiunei pedepse severe.


slelqqlglqd -al-Eue rlsti -Qtqd o xeRom6ne, in gedinla sa de lucru din5iulie

,Ile@fueadinlSiunie 19"8, reconfirma6la20jebruarieIq33, a luat mai multe hotdrAri fald depractica necregtind a incinerdrii morfilor,dupd cum ne informeazi CancelariaSfAntului Sinod:

,,Din mdrfuriile scripturistice, patris-tice, istorice gi arheologice reiese cd Bisericaa practicat de la inceput pAni astizi in-humarea (inmormAntarea). Ea corespundeinviliturii Bisericii despre trup gi dato-riile fafi de el, trup care trebuie sd fieredat pdmAntului din care a fost luat.

Biserica Ortodoxi RomAni a avut qiare o atitudine clari gi ferm exprimatifali de cei care s-au incinerat sau se vorincinera, consacrati prin hotirArea sino-dali din anul 1928 gi reconfirmati prin

- ,*f-:.- o--.-

Tean-Claude Larchet

hotirArea sinodali din anul 1933, asu-pra cirora nu s-a mai revenit in nici unfel, intrucAt acestea exprimd punctul devedere oficial al Bisericii noastre, fiindde datoria oricirui sluiitor al BisericiiOrtodoxe RomAne si respecte acestehotirAri, iar din punct de vedere pasto-ral, si limureasci gi si determine pecredinciogi sd respecte tradilia bimile-nari a inhumirii cregtinilor.

AbuzAnd de lipqadq infqrmare co-rectd a credincio+ilor qi d-eg-cceptarea fa-Cilael faridseernfuaqt de citre aceEtia

a pl4lltltnnetnerariino4ilor, ingiduitidq-unele biserici cregtine din Occidentgi din America, unii preolirater-isili saudepuqi din treapti, doritori-de cAqtig qiiu totaliseparare de Biserici, sivArgescslujba de prohodire a celor decedafi ehiarin incinta crematoriului.

De ce Biserica Ortodoxd nu accepti incherarea? 25

Existd gi situafii in care incinerareas-a ficut firi voia sau impotriva dorin-

lei celui decedat, din motive obiective(financiare sau legale, legi specifice unorstate in care incinerarea este obligatorie).in astfel de situalii, chiriarhul este sin-gurul care are autoritatea de a acordasau nu dispensir prin iconomie, inurrna studierii aminunlite a fiecirui cazin parte, cu precizarea cd, pentru astfelde cazuri, sluiba ce se va sivArgi la de-punerea urnelor funerare in cripte arputea fi doar slujba Tfisaghionului cupomenire individuali.

Permanenla Consiliului eparhial alArhiepiscopiei Bucuregtilor, fir gedinga din20 martie 2012, a hotirAt elaborarea uneicirculare in legifuri cu practica necreEtinia incineririi mor,tilor, in care si se prevadiindatorirea fiecdrui cleric de a se conforma

26 Tean-Claude Lardret

hotirArii SfAntului Sinod al BisericiiOrtodoxe RomAne din anii L928 qi 1933,avAnd obligafia de a-i indruma pe credin-cioqi si respecte cu sfinfenie practicaortodoxi a inhumirii (inmormAntirii)celor adormifi qi si nu accepte incinerarea(arderea trupului celui decedat).

S-a apreciat ci problema incineririimorfilor este comuni tuturor eparhiilorqi cd misura adoptati de PermanenlaConsiliului eparhial al ArhiepiscopieiBucuregtilor trebuie extinsi printr-o ho-tirAre a SfAntului Sinod la nivelul tutu-ror centrelor eparhiale, in conformitatecu prevederile art. t4 alin. (1) lit. a)dtn Statutul p entru organiz are a Ei func{io -narea Bisericii Orto doxe Romdne, potri-vit cdrora "Sf1ntul Sinodpdstrenzd unitateadogmaticd liturgicd gi canonicd, statutard gir e gulamentar d tn Biserica Orto do xd Romhnd,

De ce Biserica Ortodoxi nu accepti incinerarea? 27

precum qi comuniunea cu tntreaga BisericdOrtodoxd""; ca urmare a disculiilor careau avut loc pe marginea propunerilorComisiei pastorale, monahale gi sociale,precum gi a votului unanim exprimat,SfAntul Sinod a hotirAt:

,,1. Mentine tn aigoarc urmdtoareahotdrdre a Sffrntului Sino d din 15 iunie 1928,re confirmatd prin hot drdre a SfilntuluiSinod din 20 februarie 1933:

,ra. Preolii sd preaind din areme pe eno-riagi, atrdgdndu-le atenlia cd,ln cazul chndcineaa dintre ei ar aoi sd se incinereze, Bisericale aa refuza orice asistenld religioasd, fie latnmormdntar e, fie la pomenir ea p entru mor[idupd tnmormdntare.

b.Inainte de oficierea slujbei deinhumare(inmormifiare) a unui cregtin, preotul sluji-tor sd se informeze de la familia defunctului,Ia cnre cimitir aafitnmormdntat cel decedat.

Jean-Claude Larchet

c. Celor ce se refuze orice seraiciu religios,atdt la tnmormilnfure, cAt gi la pomenirilepentru mor[i.>

2. In situa[ia tn care incinerarea s-a ftcutfdrd aoia sau tmpotriaa dorinlei celui decedat,din motiae obiectiae (financiare sau legale,legispecifice unor state tn care incinerarea esteobligatorie), chiriarhul este singuil care areautoritatea de a flcorda sau nu dispensd,prin iconomie,in urma studierii amdnun[iteafiecdrui cazin parte, cu precizarea cd, pentruastfel de cazuri,Ia depunerea urnelor funeraretn cripte, se poate oficia doar sluibaTrisa-ghionului, cu pomenire indiaiduald.

3. Preo[ii care se abat de la hotdr6-rea Sffrntului Sinod alBisericii OrtodoxeRomfrne prioind practica incinerdriimor[ilor aor fi opri[i de la luuarea preo-

leascd gi trimigi tn judecata Consisto-riului ep arhial, spre s anclionare.


4. In cazulfogtilorpreoli, caterisili saudepugi dintreaptd, care sdafrrgesc slajba deprohodire chiar tn incinta crematoriului,Inaltpreasfin[i[ii pi Preasfin[i[ii P drinli Chiri-arhi aor sesiza autoritd{ile competentepentnt interzicuea accesului acestora in cre-matorii Ei cimitire gipentru sanctionareapenald, tntrucht folosesc calitd{i minci-no&se (de cleric al Bisericii Ortodoxe Romkne)pentru a obline un folos mqterial injust,p dgubind familiile tndoliate ( art, 215 alin. (2)Cod penal, inftacliunea de tngeldciune).

5. Inaltpr easfn[ilii gi Pr easfinli[ii P drintiChiriarhi aor adopta mdsurile cuaenite pentrutngtiin[area clerului din fiecare eparhiedespre conlinutul prezentei hotdrfrri gidespre obligatiaitate a acesteia in atprinsulBisericii Orto doxe Romfrne.

6. Centrele eparhiale aor lua mdsurilenecesare referitoare la tndatorirea pasto-ral-misionard de q catehiza credinciosii cu

Iean-Claude Larchet

1a ,,HotirAri ale SfAntului Sinod privind inhu-

marea in Biserica Ortodoxd RomAni", http://www'

basilica.ro/stiri/ibhotarari-ale-sf-sinod-privind-in-humarea-in-biserica-ortodoxa-romana-ib2621'html


,,Biserica Ortodoxi, pistritoarecredincioasi a invi{dturii SfinteiScripturi gi a Sfintei Tradilii" nu poateingddui credinciogilor ei incinerareamorfilor, nici participarea cleruluiortodox la incinerare sau la punereain umd a cenugii. Participarea unuipreot ortodox nu poate h autonzatdde episcopul locului decAt in cazul incare rdposahrl a fost incinerat fird casi fi l5sat el insugi ir prealabil astfelde dispozifii, adici ahrnci c6nd in-cinerarea s-a fdcut potrivit dorinleirudelor sau altor persoane sau ca ur-ma-re a unor circumstanle excepgonale.Dacd a fost incinerat potrivit voii sale,nu vom avea nicio ingiduinfd; dacia fost incinerat impotriva voii sale,vom avea toatd ingiduinta".

AceastX decizie a fost reiteratd deSinodul episcopal din 1967. in 7968,pregedintele,,Llniunii internalionale

Tean-Claude Larchet

urmetoarele precizdri in ceea ce Priveqteaplicarea,,iconomiei" in anumite cazlltr"

matoriu, ci in bisericd sau irr paraclis

sau chiar acas5' O Poate sivArqi qi

inaintea umei cu cenug5 sau in locul

unde aceasta a fost pusi' Doph slujba

de irmormAntare, Pot fi sdvArgite


slujbe de pomenire, in zilele rAnduitegi rlposatul poate fi pomenit laProscomidie. Dacd a fost ars potrivitvoii sale, nu se poate sivArqi niciunadintre aceste slujbe"ls.n

, refuzul incinerdrii a fostafirmatin mai multe documente ale SfAn-tului Sinod. O pastorali a Sinodului per-manent din data de 26 martie 2002,intitulatd Despre incinerarea celor rdposa[i,dd mitropolililor dispozilie ca preolii sdexplice futuror credinciogilor, pAni ,,incel mai indepirtat sat", ci nu le esteing5duit cregtinilor ortodocgi sd se inci-nereze. Acest document mentioneazd, oculegere de texte publicati de BisericaGreciei in 1999, intitulatd Inmormfrntare

15 Pentru clarificarea anumitor chestiuni referi-toar e la cre din[a no astr d, v ol. 2, Belgrad, 2007, p. 136.

a AJ l i Tean-Claude Larchet

sau incinerare?, din care preotii pot s5-9i

extragd argumentele necesarel6. Promul-

garea in 2006 a unei legi care autorizeazd'

incinerarea a determinat reafirmarea aces-

tei pozilii de cdtre purtdtorul de cuvAnt

al Bisericii Greciei, Haris Konidaris:

,,Biserica nu se oPune 9i nu aredreptul de a se oPune incinerdrii

16 Putem gdsi aceasti culegere in biblioteca

online a Bisericii Greciei, la pagina www'myriobi-

blos.grltexts/ greek/tafi-i-kaysi.html. Ea cuprinde

intervenlii ale inaltpreasfinlitului Hristodulos, Ar-

hiepiscopul Atenei qi al intregii Grecii, ale inalt-

preasfinlitului lerotei, Mitropolit de Nafpaktos,

ale inaltpreasfinlitului Nicolae (Hatzinikolau),

Mitropolit de Mesogia (fost preqedinte al Comite-

tului de eticd al Bisericii Greciei), ale Protopopului

Stelianos Karpathios, ale lui Gheorghios Mantza-

ridis, profesor de moralS la Facultatea de teologie

din Tesalonic, qi ale multor altor teologi.

De ce Biserica Ortodoxd nu accepti incherarea? 35

rdposa(ilor, cAnd este vorba de ceicare apar(in altor religii sau altorconfesiuni cregtine. In ceea ce-iprivegte pe credinciogii ortodocgiinsa potrivit indelungatei sale tradi.Li,ea recomanddinhumarea ca singuracale cuvenitd pentru descompunereatrupului lipsit de via{5".

f5cut de altfel cLrnos-cut faptul cd opozilia sa fali de incinerarenu ingdduie nicio exceptie, nici afuncicAnd este vorba de raf,uni de ordin sanitarlz.

irr cursul sesiuniidin 6 martie 2073 asfantului Sinod, a expus

17 G. Papaioannu citeazi cazul respingerii decdtre SfAntul Sinod al Bisericii Greciei a unei cereride derogare formulatd de primarul Atenei in pri-vinla celor o mie de persoane decedate din cauzacaniculei din7987 (,,Cremation vs. Burial Rites,,,in: Orthodox Obseraer, T decembrie 199g, p.5).

o argumentalie contra incinerdrii, care se

incheie astfel:

,,fofl-cei c4ae- ,Bise-ricaOrtodoxd qi care, Prin urmare, s-U4!qg-au1-d-e--tadi$anoastrd, pot sdiat"i6 incinerarea pentru ei 9i familialor. Bjserica nu poate sd-i impiedicenici pe ProPriii ei membri de la oastfei de opliune. Ea ii sfituieqte insdpe toli sAJdaenn--fid€li-Tradi{i'eigle$ne. In caz contrar, en-nu aaputeaoficia slujba de tnmormLntare, pentruidlucrul acesta avfi cgaJtw eredinlei QiWiltiej saV'18'

Jean-Claude Larchet

diverse jurisdielii refu zd

slujba de inmormAntare persoanelor

18 ,,NopoolebLo yLa rrlv Kauorl tcov vercgcbv",

http ://www. churchof cyprus.org' cyldocuments/

Nomoshedio-gia-tin-kaysi-ton-nekron' doc'

De ce Biserica Ortodoxl nu acceptd incinerarea? Z7

care gi-au manifestat inten(ia de a fi in-cinerate 1 e. AtrepscoplUoan ($akovskoi)de S-a:r Francisco (Biserica Ortodoxd dinAmerica) gi-a fdcut cunoscutd in modclar opozilia fald de incinerare2}. Mitfp-p. of inrt Xticotae a ieicarpa_to-ruse,la rAndul sdu, s-a ardtatextrem de sever,refuzAnd in astfel de cazuri chiar gi sluj-bele de pomenire:

,,Incinerarea trupului e- stejAn-trare_ cfqdir,rtgr_ lto_aq[1c _qi Sf,nteiflgdilii. Nu se va sdvArgi slujbd deinmormAntare pentru cregtinul care

1e A se vedea S.S. Haraka s, Health and Medicinein the Eastern Orthodox Tradition, New York, 1990,p. 158.

20 ,f,he Church and the Cremation Problem",in: Church Life Bulletin, Holy Trinity Cathedral ofSan Francisco, novembet, 7962.

38 Iean-Claude Larchet

a fost incinerat ffiu cere si fie incineratqi a luat aceaste decizie cunoscandUit-t" it rragiturile Bisericii 9i nevoindsi lini seama de ele. Tot aqa, nu se

vor face slujbe de pomenire (paras-

tase, panihide) Pentru aceste Per-,o ut

"^, f,jxdctele au-pirisitincide

o" u** oSdeidea cd Domnul iarigi

vi se vte !q si invieze sufletul 9i

Lryprrl"".

21 The Church Messenger'

1996.

din 22 septembrie

I I I

TEMEIURILEPOZITIEI ORTODOXE

Este important sd examindm pe ceanume se intemeiazd pozllia ortodoxd,cu atAt mai mult cu cAt, dupd cum au re-marcat unii, in Biserica primard nu afl5mnicio normd in aceastd privinld.

1. Incinerarea nu este in sine opiedici nici pentru inviere, nici pen-tru mAntuire

Trebuie spus de la bun inceput c4din punct de vedere ortodox, incinerarea

nu constituie in sine o piedicd absolutd

pentru inviere. Lucrul acesta il afirmi

ir4inucius Felix (secolul al Il-lea sau al

III-lea), combitAndu-i pe cei care ziceau

cd de aceea infiereazd creqtinii arderea

trupurilor, fiindcd se tem cd n-au sd mai

aibd parte de inviere22.

,,Noi nu ne temem, cum sPunelivoi, sd nu suferim vreo striciciuneprin ardere, ci ne folosim de un obiceiveghi qr-b-un, acela al ingropirii"23'

1) !9 de o Parts Psfirgedtn@qggtinafrfr este *qo inaoi"U cd lou -celucii - ale

.atot tt tpuri au fost arse sau sfArtecate de

fiare sar-rtdiate in buc5li 9i imprdqtiate in

tot locul - v-gljn@:&g8.re.9it tot aqa cum

|ean-Claude Larchet

22 DialogulOctauius, XI,4 (inrom ',inPSB, vol' 3)'23lbidem, XXXIV 10.

De ce Biserica Ortodoxd nu accepti incinerarea? 41'

vor avea parte de inrriereade=cbEtez ceialcaror-tfUP a fost 4I$ in cuPtoarele-dinlagdrele de concen tr are, mistuit in incendiispulberat de bombe, sfArtecat in atentate...

2\ s de- a-inviamortii nu e conditionatd d

lentru Minucius Felix e limpede cdinrrie-rea nu depinde de i,care e pdzlt qi pistrat de Dumnezeu inchip t4i4ic:

,IJlrpgl, chiar daci s-ar usca gis-ar face praf gi pulbere, daci s-artopi in apd, daci ar ajunge cenugd,

2a Sd reamintim faptul cd, potrivit credinleic,reqtine, nu doar ,,drept77", , lifAelqqplle-vqiryla-laqf drgr-lrl,vecclr{r1q-LPe4,!Lqa

iryrqit, (a se vedea studiul nostru:La Vie aprds la mort selon Is Tradition orthodoxe, Patis,ed. a II-a, 2004, pp. 251,-252).


numai Pentru noi se pierde, numaipentru noi nu mai existd, dar 9pdqtrat_de Dumnezeu, cf,cr-Lui iieste dat sd pdzeascd €lemer]:!e1g"25.

Dar tot atAt de limpede eSf,,atotpu-ternicia dumnezeiascd nu poate fi,impiedicati de ceva. Cdci duPd cum

,, Dum.Le zeu poate-gldin pietrele acesteasd ridice fiilui Avraam" (Matei 3,9; Luca3, 8), tataga poate siinvie trupurile, de-arfi ele cen6d, g-i oase de ar fi, El ca-re l-a

PlSsmQi4re-qnn dnjdresa, iar mai inaintede-el pe-toate b-,a fdcut din ni$I1c.

Sd spunem, de asemenea, cd in-cinerarea nu este o piedicd in calea mAn-tuirii pe.ntrugel care airrdurat-o fdrf,voialui (ca in !5rile in care, de pildd, 9 impusdprin legislafie), care nu a admis-o din

2s Dinlogul Octauius, 34.

De ce Biserica Ortodoxl nu accepti incinerarea? 43

[p-sedecredinli - ca tdgiduire a invierii-, sau din crgdinli rdtdcitd - din urd gidispre! fald de trup -, sau din revoltdcontrareligiei - din impotrivire gi dispre!fald de rAnduiala Bisericii.

P ozltta actuali gi totodatd tradi(ionalda Bisericii Ortodoxe se intemeiazd inprincipal pe:

1) respingerea ideilor sau atitudinilorcare stau Ia baza alegerii incinerdrii inanumite cazuri;

2) argumente extrase din SfAntaScripturd gi din tradil ia patristicd giliturgici, ca gi pe ceea ce se poate deducedin ele in favoarea inmormAntdrii si indefavoarea incinerdrii;

3) practica ingropdrii rdposatilor, totatAt de veche ca qi cregtinismul.

Vom examina aceste diferite argu-mente, clasAndu-le in doui categorii: cele

Tean-Claude Larchet

contra incineririi gi cele care Pledeazepentru ingropare.

2. Argumente contra incineririi

a. incinerarer esteproscrisd

in Vechiul Testament, incinerarea arediverse conotalii negative.

1) Ea gra praedcatd-de unii ewei influ-enlali de obiceiul canaaneenilor de a-gijerffi copiiiidolilor, cu toate cilegea mozaicdinterzicea cu stricte(e jertfele omenegti(Ieoiticul 18, 27 ; D euteronomul LZ 31).aq-infierc.t-ae9a{e practice qi incare se sdvArgeau astfel de jertfe t

(a se vede a ludecdtorii 77,30-40%).

26A se vedeaJ.J. Davis, IMat About Cremotion?A Christian Perspectiae, Winonna Lake,1989, p. 63.

De ce Biserica Ortodoxd nu acceptd incinerarea? 45

2) Arderea era urul dint-re cele+aftupedepse eu ,moartea impuse de legeabjb lic 5 p entru ins-otirllenelesiuire{ca in-cestul - Leaiticul20, 74) sau p_e4tlq_d€E-fIAnare, atunci cAnd era vorba de fiicaunui preot (Leuiticul 21, 9). in acelagisens, putem aminti cererea lui Iuda canora sa, Tamata, sd he ,,atsh de vie",pentru cd desfrAnase (Facerea 38, 24).

Cu moartea prin foc erau ameninlalig i c a tbleqt_e_tnlf_lui (a se vedea losua 6, 77-'l,gqi 7, 15).

Vedem, de asemenea, ci au fostqLiltr4{i de foc*rynerejased, P,reqlql Nadab$iAbiud,fiiilu:Aaron, care au adus j

(cf . Numerii 71,1\,sau cailcei ,,dou6*sute cincizeci de bdrbafl,

L

lililirililiili

ltlltililtillilLl

il

Tean-Claude Larchet

27 Pentru un comentariu asupra acestur Pasa],a se vedea ibidem, P.68.


cuvenita ingropare (referitor la gravitateaacestui lucru, vezi Ieremia 8, 7-2 qi 25,33); 2) Bentru cd videgte _dc_aAte a celui moJt,dee-l {ace qa_p_iata definitiv, i1r v1e4qe_ce

e_q__!04ltu4q q de4ntgr_deeqelp4qqre_ceva d.rngl(pgl4 alsrilede imbdlslmarg o_ vor accentua gi maimult_o datd cu dezvoltarea lor).

Unu parlr-zan-i ai incinerdrii au gXsitin Vechiul Testament doud pasaje - unulin care este vorba de Saul gi fiii sdi (1 Regi3'1., 12-'1.3), celdlalt in care e vorba dezece oameni morti intr-o casd, din careau rdmas numai oasele (Amos 6,9-t0) -care par si pund incinerarea intr-olumindfavorabile.@de o ardere_conplet5, ci de o ardereparlialA,lggatd de circumstanle cu totfdPartrqrlare l de a elimina carnea

Tean-Claude Larchet

d-e pe oase, pentru ca acestea sd fie ugor

de itrAns qi de dus spre a fi ingropate

dupd cum se cuvine28.

b. Prin motiaalia gi efectele ei,este legatd de Qg1linei nimiciri a

11ei tePede rgp-u-ti4fatruPul acesta care

tg- fAgg-Ia-lqferr d sd dePinzi de- alfii,

iui" "

mdcinat 9i cotropit de boal5"' In

multe cazuriqleoreqP-q.nde ci dupd

!ryqartltr,Wul nu mai ilseamni nimic,

2s O explicalie corecti a acestor texte este dati

de I.l. Davils, IMat About Cremation? A Christian

Perspectiae,Winonna Lake,1989, pp' 66-67 9i 68-69'

De ce Biserica Ortodox5 nu acceptd incinerarea? 49

4u mai_4qe 44io_jmfo=rtanfd gi nicio va-loare, _de_conceptjacrestind despre truo.

44-estedo celebrulsdu studiu asupra istorieimortii inApus,istoricul Philippe ArGs a aritat cum,de-a lungul veaeurilor, moartea a trecutde la-starea unei realitdti familiare, ,,do-mesticite" , la cea a un_ei_realitA$.st+dine,supdrdtoare, re_spinse, 4_lgngate dincongtiinfa individuald gi din peisajulsocial. Atunci cand ,,fugade moarte ade-venito.Ientatie Fenfn r Alus",,,bdIeIAreAa fost privitd ca un mijloc radical de a

a lrrrpuluirnart"2e.

2e Essais sur I'histoire de la mort en Occident. duMoyen Age d nos jours,Paris,1975, p.64.

50 Iean-Claude Lardnet

ern-enesc". Aeeast6:roi$i poate avea mal

undte-motiva{ii.Unele dintre acestea suntin mod evi-

dent insompafibite cu cred.i:lfa ereqtind,ca, de exemplu, dlqPl4ul fald de truP,

Jorinta de a oculta moartea sau de-a

$terge amintirea defunctului, vointa de

4re@gere totald a unei Persoane (ca in

caztt|anumitor crime sau aJ extermindriis-istematice a unor grupuri etnice in cre-

matoriile naziste) rau-de-?niosire=a ei

prin lipsirea de ingropiciunea cuvenitd

L"pfqptry.fqel ultqfu, sub care se as-.ntgt" mai mult sau mai pulin congtient

. AsffeL Patriarhul

Pa sPune cd: ,,Incinerareade _au-aqului

De ce Biserica Ortodoxi nu acceptd incinerarea? 51

(dupd cum aratd unele episoade dinVechiul Testament).

Alte motivafii ale arderii trupului potavea dupd cum aratdcazurile de ardere a moagtelor de sfin(icregtini de cdtre musulmani fanatici3O,

furp:aUile-religrqaqe-sq incad i,cqaqqntarrPlath Bqsi a sovietic d. lhiivor si fie incinerali pg1ftu a ardtA*

inualaUnacrc+ind desp re invieresau p_e4lru a-gi manifesta in mod concretcredinla ci dupd moarte nu mai estenimic altceva decAt neantul.

30 Cazul cel mai cunoscut este cel al incine-ri-rii publice a mpagtclor5fantqlui Sava de citreSinan Paga, la Belgrad, in ziua de 27 aprilie 1594.

Tean-Claude Lardret

Chiar dacd aseste ultimsmotiva{ii nustre, ele

au determinat 9i continue sd determine

rezewaBisericii Ortodoxe fali de incinerare,

dupi cum scrie pdrintele Stanley Harakas:

-O. dati cu ivirea Ilmi i

in-y,qasU-l aLNIlIlea, s-a produs unde la eredinla irt Dumnezeu

la increderea-in puterea 9i spiritulomului. intr-un climat de .anticleri-calism gi de netlcredere, ineinereireaa devenit un mijloc concret dea in--

fgrnta- Biseri@ -gi-dc-a negalqtqdatni . Incinerarea adevenit astfel ex€Ig!!A* ,lfp-reIr-LA a

a

persoanei umane odatd cu moartea

fuic6.in aceste circumstanfe, Drscricape l6ngi griia pastorali de a menfine

idevirata credinld a credincioqilorei, 4 socotit sd este infelePt sd ia

52 De ce Biserica Ortodoxi nu accepti incinerarea? 53

pozifie fald de aceastd practicd. gichiar dacd incinerarea nu mai estelarg practicatd ca o lepddare deDumnezeu gi o negare a invierii,Riserica c_o_ntinua_Ed pdzeascddeyar!4119 fu4da-lLe=lFle nes chim-bate ale. credinfei noastre de astfelde idei striine de invdfitura e7"3r.

Si reamintim de asemenea faptul cdalumite-rredin{e din Antlchitatea greco-f pm-and pfOp-o-vidui411 i n ci n era rea ?rrnu-mele a totlelul de idei neadevdrate (depilda aceea cd focul are o funclie purifi-catoare, sau aceea cd prin ardere sufletul seelibereazd mai ugor din lafurile trupului32)gi cd Eisgica s-a opus incinerdriiin cadrul

3r Contemporary Moral Issues Facing the OrthodoxChristian, Minneapoli s, 1982, p. 182.

32 A se vedea J. Jamieson, De I'origine de Iacrimation ou de l'usage de brfiler les corps, Paris, 1821.

I

luptelsalecontra ere zi ilor. Cft arsr-astazrineinerarea este promovati de an-u-mitemi$c5ri in numele unor- false-credinle

Iean-Claude Lardret

izvorAte din at

inta-creEtinX gi incinerare cait a-trugt-

fui, meriti si ascultim aceste argumente

ale pirintele Ignatie Peckstadt:

,,hcine,rarea este un act de nimi-cire, de distrugere cu-bun6.+tiinle qi

tnclup-voit a trupului lipsit de vtal6'a aceitui trup-anneneoE grealdeD-uru:rezeu' El este transformat irrcenugi, care adesea este cu buq'eqqlnrl[ risipiti i:r vAnt, pentru c-a sInu mai rdmAni nimic din el! Qum

De ce Biserica Ortodoxi nu acceptii incinerarea? 55

s-ar prrteaimfrica acest r

tn:putui lipsit de via{d gr_cu mir-turisirea credintei -in- invierea deobgte-@s,pecarq o_f4eg figqarq-crEErrL? Lr calitateanoastri de cregtini ortodocgi noi tre-buie si fim, dimpotrivd, profundcongtien{i de faptul cd afqg cd af_ost templu al Duhul [...], gici ell-aprimitpeDoqmLulqi-\4btuitoa! [is14 H_ristoq i:r SfAntaTa-inia Errharistiei. l acestallpsit acum de viatd nu ir4Ilurre el,oare/ qsl__malgrofund_respect?Tnrpul, chiar lipsit de viafd, rimAnevrednic de cinstit [...]. Distrugemnoi oare lucmrile pe care le iubim?"33

33 ,,Quelques rdflexions orthodoxes concer-nant la crdmation" , Contacts, 49, 1997 , p. 272.

ii

i l

i

I

Tean-Claude Lardret

in uc""agi ordine de idei, Arhiepis-copulloan ($akovskoi) de San Francisco

scrie gi el:

,,Putem arde vechiturile, cAr-pele, gunoaiele, da omenescnu eEte- nici cArpi, nici gunoi. Trugqlcelui cre-dincios I

afri-mjt-Duhul Sfant 9i s-aficut terrpJu atlui Dumne zeu, zidir.ea vielii celei vegnice. U,ntempJu sepoate ruina sau poate fi Pdrdsit, dar

c. TruPul viu qi truPullipsit de viali al celui ce crede inirnviere sun! giunul gi altul, simA$ig-brrierii. Se cuvine ca l-4cestacale a primit lruhul cel SfAnt qi s-aimPdrtagrt-cu Trupul 5i SAngele lui

fl{stos si fie pus c-u-tQatAf:L4steain-+5nfnt, ca sbmAnti a Yeaculuica-ya sd vind. Nu Poate fi atArnat incopaci, ca s6-1 mdnAnce Pdsdrile,

De ce Biserica OrtodoxX nu accepd incinerarea? 57

nu poate fi aruncat in hazna, niciazvArlit pe maidan, ca sd ajungihrand pentru cAini ori hare, nici su-pus unei distrugeri nefiregti"3a.

in mod frecvent, in documenteleemise de autoritS.lile religioase ortodoxese folosesc, chiar gi atunci cAnd e vorbade trupul lipsit de via!5, de aceste cuvinteale Apostolului-Pavel ,,N11g!tJL pe1e, q4

Y i lemPlsl-lui.Dumnezeu gi cdi? De

ya slft-ca-cinerza-lemCul lui Dumn ezelr,Qu4.4gzgg pe el, p_e-4!ru ei

_eqte Le4lplql lui D-umnezeu, caresWinteni 3, 1.6-17) ; iar

s,,The Church and the Cremation Problem",ChurchLife Bulletin, Holy Trinity Cathedral of SanFrancisco, noiembrie 1962.

!

i

II

Jean-Claude Lardret

a acestrri-temPlu, VO{a qi. In pasajul citat dinApos-

tolul Pavel prin trup e desemnat, desigur,omul in intregime (suflet gi trup); puteminsa fdrX sd forldm sensuf sX le punemnumai pe searna trupului, pentru cdApos-tolul, pufin mai jos, ir aceeagi Epistolanume$te insugi ,,temFlu alDulurluiSfant'1 (Lcorinteni 6,19 gi chiar,.mddularal hri H-ristos" (1 Corinteni 6, \5), ceea ceconfirmd@tirsale.

c. Incinerarea este un nct de brutaktate

fqiietrapin perspectiva celor spuse mai sus,

unul dintre reprogurile care se aducincinerdrii este acela cd este o brutalizarea trupului. Firegte, chiar pus in pdmAnt,trupul e distrus ir:rtr-un mod care trezegteo anumitX sild, daci ne gAndim la tot ce


se irrtAmpls cu el. i*e i" acest caz procesuleste lent, care nujine-de-:roianmului,n-atula @reze dupd legileei. Incinerarea, dimpotriv5, esle-un Agtsdvdrgit cuvoia omului, un, pfe_ces acce-leratbrutal, care, chiar daci nu_p_rq{ucesuferin!f,sufletrrlui, care s-a despdrtit detlup (admilAnd ci a trecut un timp de lamoarte), g-o-silnicie fenfrrt trrrF, care nueste un lucru oarecare, cl_pA4g_dlqt1-ofdnturd omeneascd. Acest din urmd ar-gument e folosit de Tgt_ulbn:

,,Alta este insd ratiunea acesteipietdfi /p_entrurarc_nuj_ 3rdgqr _pemqrl4_npglril, nu ocrotitoare ardmigilelor sufletului3s, ci adversaria cruzimii fali de trupul omenesc"%.

35 Tertulian se- adreseazi aici pigAnilor carespuneau cd trupul nu trebuie ars pentru a nu

Tean{laude Larchet

d. Omul nu are dreptul sd dispund detrupul sdu

zuSedtodlor, calqelegatl de€i4einemle-aayetql qi egtanasia gi

4u_ d_eTvo1tat rale in priv_inlain-uumele aceluia gi principiu :

J,ib-e-rtateaomului de a dispune de trupulQr-delraJa sa. Aeestdemers a fost insotit de

irdigios, considerAndu-se,pe-drepfcuvAnt -de altfel, cd religiile gimai cu seamd cregtinismul propovdduiescinvdldturi contrare acestui principiu.

Unul dintre argumentele folosite demorala ortodoxd contra incineririi este

vdtdma sufletul care, dupi ei, plutegte deasupratrupului dupd moarte.

36 Despre suflet,Ll. A se vedea gi Despre tnaiere,1, unde Tertulian socotegte arderea trupului drept,,un act de cruzime".


tocmai acela cd ogrul nuesle_sGpdn-nicip€rriata, nici fre tn'prrl siu - StapAnpesteele estenumai-Durrrne zeu. (-regtinul, de-venit prin Botez ,,mddular al lui Hristos"(1 Corinteni 6,75) gi ,,templu al DuhuluiSfAnt" (1 Corinteni 6, 79), nU+gAlqJaee_cee.a-ce ni_cl_in limpulvief,i"nicid4a-mqarte, pe4t44{Er-a-pgs

!4 mAinile lui Dumne=zeuA1-49:9i-maiapa4tne. ,,Ng g,ttli _q_a Ivostru _,sD-une-Apost=o_lul Pavel - estetemplu al fiuht'h'i SfAnt_ eare_Cste-irvoi,4e Care IJ ave[i de la Dumnezeu-gice voi nu sunleti a_r_I{9-Qt4!'_[_C.o;rintefi6.p). ,,Toate sunt ale voastre, iar voisU-ote{i ai hri Hristos-iar Hristos al luiDtmneze+4l4.orinf eai 3, 22-23) . intre agaviald cregtind urmdregte de altfel lqpddareade sine (suflet gi trup) din iubire deDumnezeu, pentru ca Dumnezeu sd fie

62 Jean-Claude Larchet

. -totul intru to!;Ia| (cf. Coloseni 3, tI). CdDumnezeueste stip6n peste rruFul omu-lui g eeste unadevdrvalabil pentru to!i.

,,Deq(r-ompunerea trupului -s c_rieArhiepiscopulloan $ak ov sk oi- nu line de om, ci deDumnezerL crea !ii. NumaiEl, StipAnul lumii, dispune de via(agi de trupul nostru"37.

Existd ir:r aceastX privinfi cr-marede-osehire irrtre incinerare gl hg3gpare, fiindc|,aga cum am subliniat deja, aceasta dinurmd corespunde unuiproees_ fuesc$i in-yoluntar, ?rr vreme ce prima corespunde

37 ,ilhe Church and the Cremation Problem",Church Life Bulletin, Holy Trinity Cathedral of SanFrancisco, noiembrie 1962.

De ce Biserica Ortodoxd nu accepti incinerarea? Gg

unui proces-nefiresegi - cu excepfiile derigoare - voit. l_sd:tifie ars pe4tru a ardta g-5 egti stdpAn pe elchiar gi dupd_moarte este e

Cane face incinerarea o datd maimult incocreqtine. Arhiepiscopul Ioan $akovskoiscrie in aceastd privin{d:

,,HotdrArea omului de a dis-pune ca de qn bun al siuse aratd t fali de Dumnezerr,

e fatd de voia Lui, peatechiqt-fira-ea omul s-o gtie [...].Nuatar selqredincios poate infelegein sg consti pdcatul incinerdrii.Pdcaful nu constd in arderea trupu-lui, ci _e_qefui,carcv_rea,sistdp6neascf,

care estesau. Qmul+dcdhriegte atunci cAnd

Ioan


fOeo-tegte-c5-via$a-sa ii aparline in-mqd exclusiv"3s'

3. Argumente in favoarea inmor-mAntirii

a. Cinstirea cuahntului dumnezeiesc:,, i gi.?npdmhnt te-uglfutpglpe"

inmormAntarea a fost preluitd decregtinism de la bun inceput, din maimulte motive.

Unul dintre ele este respectarea cu-vAntului dumnezeiesc: ,,P-dmAnt egti giin pdmAnt te vei intoarce" (Facerea 3,9),care se roste gte laslujba:de-inmormAntareqi.lapanthulX gi care este adeseori citatde autorii ortodocgi ca argument infavoarea inmormAntdrii trupului. SfAntul

38lbidem.

De e Biserica Ortodoxi nu accepti incinerarea? 65

SimeonafTesdonie{ui c:iteazl. acest cuv6nt,numindu-l poruncd, atunci c6nd infifigeazdobiceiul creqtinilor de a-gi ingropa mor.tii:

, il punem in mormAntqi il danpiman!{hx, prin rugdciuni,impllild dumnezeiasca poqurcdcare zice: "PdmAnt egti gi in pimAntvei merger"39.

Unii au obiectat invocAnd textul ebraigcare folosegte termenul ,,perr.an(' (adamah),apoi pe cel de,pulbere", gi chiarin textulgrec, intr-un alt loc, gdsim termenul de,,pulbere" (khous) (Facerea 2,7) - de aicitraducerea frecventd a acesfui pasaj sub

3e Pentru sfdrgitul nostru gi rhnduiala ingropdrii,369, PG 155, 686D (in rom., SfAntul Simeory Arhie-piscopul Tesalonicului, Tratat asupra tuturor dog-melor credinlei..., Ed. Arhiepiscopiei Sucevei qiRddiufilor, 2003, vol. II, p.727).

|ean-Claude Larchet

forma: .pulbere* egti gi in pulbere te veiintoarce"; lucrul acesta pare sd indrept5-{eascd incinerare a care, in ultimX instan{4inseamnd prefacerea trupului intr-un felde pulbere - cenuga. Putem totuqi remarcafaptul cd, dincolo deJolosirea cu predilec$ea termenului--pimant" (gd) i4 le1tql

(cu autoritate la PdrinliirdsXriteni $i in Biserica Ortodoxd) -confirmatd inFacerea 6,l"l. -, exegefii tindsi dea @re" inlelesul uneimaterii compozite, culeasd d_in cele patru_cqlguri ale pdmAntuluiao, priviti ca

i a pSmAntuluial,

* In trad. rom.: ,,tdrdnd".a0 Cf. Filon Alexandrinul, Legum allegoriarum,

r,31..al Cf. Filon Alexandrinul F acerea lumii, 136-737 ;

SfAntul Irineu de Lugdunum, Contra ereziilor,Ill,21, 70; Demonstr alia credinlei apostolice, 71.

tI

li

De ce Biserica Ortodoxi nu acceptd incherarea? 67

crca+iei. Ar fi de altfel absurd si afirmimci omul a fost fdcut din cenugd. Pentru

deosebirea dintrep?lnant gi pdhere semnificd deosebireadintre om (numit qdamah, ,,pdmAnt") girestul creaf,ei. De altfel cuvintele: ,,pimAntegti gi in pdmAnt te vei intoarce" nublameazd. pdmAntul - de vreme ce dinpdmAnt a socotit Dumnezeu cd e binesd-l plimddeasci pe om, creaturd aleas5,menitd indumnezeirli prin har -, ci peomulpde6!os, care, ieqit din pdmAnt,n-aizbutit sd -s-e+reschimb_e_ in creaturdcereascd/ potrivit planului lui Dumnezeu(cf. 1 Corinteni 75, 47).

S-a obiectat de asemenea cd, in ceeace privegte qqmpozitia hzico-chimicd,corpul preficut prin ardere in cenuqdnu este fundamental diferit de trupul


descompus in pdm6nt. Trebuie totugi sdnotem ce trr+ut descompus, din care nurdmAn decAt pasele, p,astreazlADN=ulpersoan ei, care este raarca-identitifisalebiologicegi care dureazd un timp nelimitat(oasele pot sd se conserve milioane ded); i4sdnrr pistr-eazl:riciourmddinpersoand, esteo"@XgijmpersomH. Putem de asemenea notafaptul ci inpamdnt trupgl, chiar in starede descompunere, 4ilsingp-:aee_Iilateo_!g3[c-4, cata vreme cenltga, rezultat aldisbrrg-erii-r-rneimaterii prin foc, esinonimi

Aceasta nu inseamnd cd trupul pus inpdmAnt are ir:r el via!5, ci doar cd se afldintr'un-teren p+iehic renagterii-vielii; elpoatg mai mult decAt cenuga, sd fieinfdliqatca o sdmAn!5 sXditd spre inviere gi vialace va sd fie. Ne afldm aici in domeniul


simbolismului, irsi vomvedea de-a lungulobservaliilor noastre cd simbolismul ocupdun loc esenfial inpozllia Bisericii fald deacest subiect.

b. inhumarea e o mdrturie a stricdciuniitrupului, dar gi atnaierii sale

S-a remarcat faptul cdde cdtre mi+c5rile

d uhl i t; gXdtr i re a inydtdtrui_cregtine.P:ima constd in ggqgqrea--prin in-

cine r A lq a 49 elg rrrpql_r_e rr_ilupu lui,-c ar evdde gte stareaed-zutd-a orrurluia. E-vocAnd

i4-.favoareaincinerXrii, Protopopul George Grabbe

4 ,,Cremation" ,irr:The Church and Her Teachingin Life: Anthology of Articles. Protopresbyter GeorgeGrabbe, vol. II, Montreal, 1970, pp.31.6-327.

Tean-Claude Lardret

legea striciciunii care dd.itr care

..frumuselea noastrd cea zidftedupd drip-ul lui Dumnezeu, re-aratd "infricoqltoare,lipsiti -de slavi gi de chip," (Slujbairrmorm6ntirii, icos), gi, dimpotriva dupdcum remarcd acest autor, sluiba prtodoxide inmormSntare ilustreazd in feluriteChipuri cr rr,6ntulluiD+rm{rezeu:,,Pdm6nt

egti +i jn pdmint te-vej intoarce", indem-nAndu-ne s{lqalI}.-a4ulte I est a trupului pus in groapd:

- ,,Adusu-mi-am aminte deprorocul ce strig5: Eu sunt pimAnt

9i ldrAni; 9i iardgi m-am uitat inmorminte gi am vdzut oase goale qiam zis: Qare clne esteimpdratul sauostaqul, bogatul sau siracuf drepfulsau picito sul? " (S tihir a, glasul 5) ;

la-4 - .t. ' . -

De ce Biserica Ortodoxd nu accepti incinerarrea? 7'1.

-,,PlAng gi md tAnguiesc cAndmd gAndesc la moarte qi vdd inmorminte frumuselea noastri ceazidltd dupi chipul lui Dumnezeuz\,cdndinfricogdto are, fdrd, de slavigi fdrd de chip. O, minune! C-e taindeste aceasta crs:afdc$_cu-xoi?Cum ne-am dat stnedetunii? Cumne-am ftrjugat cu moartea?" (Stihira,glasul8);

- ,,Se mergem gi si vedem inmorminte cd oase goale este omul,mAncare viermilor gi putreziciune,gi sd cunoagtem ce este bogilia,frumuselea gi podoabalui" (Troparde la Fericiri);

- ,,Ioate mddularele trupuluise aratd acumnetrebnice; cele cep,uf,nmalinainte erau migcitoare, toatesunt nelucritoare, moarte, nesimfi-toare; cder_ecbri au apus, picioareles-au legat mAinile gi auzul au ircetat,

Tean-Claude Larchet

limba cu tdcerea s-a ingridit gi gropiise de. Cu adevirat-de- sgtdciurre suntq9l9 qmenegtt" (Rugdciunile de iertare,Stihira, glasul 2).

{ doua tdgdduire o constituie faptul

ed seridicd credinteiEt niul-eidii- p. s c4lg pgAflqfisegte actul

ediinLand, prin incine-rare sl tturii dintre punereatrupululirr mormAnt gi nidejdea in in-vt-ere, oglati cu a-dripuluivdzutd accstei nadejdi.

Sjantul5lnnesnat - Tesal@grlgi stabi-legte o legihrri fnarteffansefrrtre punereain groapd a trupului lipsit de viali gi in-vierea oamenilor, dAnd drept pildi pune-rea in mormAnt gi invierea lui Hristos:

,,insemnAnd .trupul cu cruceasau vdrsAnd asupra lui-crucig unt-

De ce Biserica Ortodoxd nu accepti incineralea? 73

delemn din candeld sau aruncAndpeste el pdmAnt cu vreun vas oare-care, . Cdcimicar cd ne-am fXcut muritori, darvom invia, pentru ci Cel ce S-a in-trupat pentru noi gi a murit cutrupul a inviat, iar invierea ne-adat-o noud, gi-acesJa ce se ingroapivairrvtap-reffitoerlnqstru Drept aceea, dupd ce sepune in mormAnt se toarnd dea-supralur-untdelemninrhipilCrucii,precum au rAnduit apostolii"a3.

in atata de aceast4 ing_opareaeste, din punct de vedere simboligplind deinlelesuri decAt arderea lui. Dupdcum spune Qerghei Bulgakgy,pectiva credinlei in inviere gi

a3 Pentru sfargitul nostru gi rinduialaingropdrii,369,PG 155,686D-688A.

mal

din pers-in viata

74 jean-Claude Lardret

viitoare, se cuvine sd privim moartea nuca nefiintd, Ci ca somna.

c. Ca gi sdmhnla, trupul mort se punein pdmknt pentru a renagte intr-o altdmodalitate de existen[d

Trup-ul pus in pdmAnt e asemeneaunei seminf,e: dupd ce putrezegte, renagtela o altd viald prin inviere.

Sd ne amintim de c-uvintele dinEvanghelia SfAntului Apostol Ioan:,,Bobul de grAu, cAnd cade in pdmAnt,de nu va muri, rdmAne singur; iar dacf,va muri, multd roadd aduce" (Ioan 72,24), dar gi de cele ce spune SfAntulApostol Pavel despre moartea trupuluisi invierea lui:

nn ,,La vie au-delir duorthodoxes.29-30.

tombeau", in: Feuillets

s i


,,Dar va zice cineva: Cuminviazd morlii? $i cu ce trup au sdvind? Nebun ce egti! Tu ce semeninu dd viali dacd nu va fi murit. $iceea ce semeni nu este trupul ceya si fie, clgriunt-e--gol, poate degrilu, sau de altceva din celelalte;iar Dumnezeu ii dd un trup, precuma voit, gi fiecdrei seminle un trup

4Selaji-trup, ci unul este trupuloamenilor gi altul este trupul do-bitoacelor gi altul este trupqlpisdrilor qi altul este trupul pegtilor.Sunt gi gi tnrnuripdmAntesti: dar alt4 est celorcere.gti gi alta a celor pdmdnleqti.[...J Aqa este gi invierea- rlilor:se seamdne truBul i:Itm striciciune,inviazd intrrr nesfricieiune; seseamdnd intru necinste, inviazdintru slavd; se seamind intru

76 ]ean-Claude Larchet

slibiciune, inviazdintru putere; seseamene trup firesc, inviazi trupduhovnicesc. Daci este un t{upfiresc, este qi trup_ duhoyxicesc.Precum gi este scris: "Fdcufu-s-aomul cel dintAi, Adam, cu sufletviu; iarAdam celde-pe urmd cuduh dFtSlor deviati"; dar nu esteintAi cel duhovnicesc, ci cel firesc,apoi cel -duhovnicesc. 1didai este din pdmAnt, pimAntesc;

a este din cer.Cum este cel pimAntesc, aga suntgi cei pdmAntegti; gi cum este celcqlesc, aga sunt qi -ce-i ceregti. $idupi cum am purtat chipul celuipdmAntesc, vom purta gi chipulCelui ceresc. Aceasta ins d zic, fr aflor:Cgmea,flgangelLnu-p-at-sArnoq-teneasc; tmp dreti a,lui D_umn ezeLr,niei stricdciunea nu mogtenegtenestricdciunea. IAtt vd spun


voud: Nu toli vom muri,.intr-o

i la trAmbita cea deapoi. Cdci trAmbila va suna gi 4qo_{iv,ar_invla i, iar noi nev_om schimba. Cdci trebuie ca acesttrup stricicios si se imbrace inrestri c5cirrne gi acest{h:+) mr rrit61sd se iurbr4ce in nemurire. Iar cAndacest (trup) stricdcios se va imbrdcain nestricdciune gi acest (trup) mu-ritor se va imbrdca in nemurire,

va-{i cuvAntu I care.este scris:,,Msad€_a a fost inghifl td de biruinfi"(1- Corinteni 15, 35-54)" 45.

as Nu suntem de acord cu Pr. J. Breck, care nuconsiderd acest text un argument bun impotrivaincinerXrii, pentru ca dup6 flrm spune ef ,,se re-ferd lainvierea trupului duhovnicesc, opus trupu-lui firesc/sufletesc" (Le Don sacrd de la aie, Paris,2007, p.321). insi trupul firesc/sufletesc nu in-seamnd nimic altceva decAt trupul in modalitatea


TAlcuind acest pasaj, SfAntul Ioar evidentiazd

p-uneriiin-p;ment-a-truptilr:.i, p otrivitacestei analogilintre trup gi sdmAnld:

. I=uati-aminte 1a inlelepciune aDpctonilui: c6nd vorbegte de seminfe,se folosegte de expresii potrivite

de existen!5 actual5, animat de un suflet care, agacum arati SfanUltoanGt'ri de Aur, nu are pum-rea in el harul Duhului SfAnt. De altfel, de multeori, somapsychikon este tradus, in mod legitim, prin,,trup animal". desemneazitrupul in modalitatea sa de exislenfi viitoare, ded_upa inviere, cAnd, fiind acelagi trup al aceleiagipersoane, e de cele pecare le are acum gi, dupd cum tAlcuiegte SfAntulIoan Gurd de Aur, va fi necontenit qi deplin scildatdeharul SfAntuluiDuh (Omiliilal- Corintenr, XLL 3).A se vedea in acestd privin!6 studiul nostru: La Vienpris la mort selon la Tradition orthodoxe, Paris, 2001,pp.252-259.

simbolismul


trupurilor: ((nu di via{d>, spune,

"dacd nu va fi murit>; dar iatd c5,vorbind de trupuri, alege termenipotrivifi pentru seminle gi zice:

"SB seamind trupul intru stri-ciciune, inEr nestricdcir:ne>.Nu zice cd trupul <<cregte>>, pentrucd nu vrea sd vedem aici o lucrarea pdmAntului, cj g[ <inviazArr. Spune

"simAn!5r, dar nu vorbegte denaqterea cea din pAntecele femeiesc,ci de-ingroparea morlilor, de stri-cdciunLe, de ldrAna din morminte.De aceea, dupd ce azis: r,Se seamdndtrupul intru stricdciune, inviaz,,iiplru nestricdciun€)>r adaugd: "seseamdnd intru necinste> - cdci ce emai hAd decAt un hoit putrezTt? -,

<inviazd intru slavd>. "Se seamXndintru slibiciuner, - cd, iatd, nici n-autrecut treizeci de zile gi n-a mairdmas nimic din el; cafflea nu se

80 |ean-Claude Lardret

poate pdstra, nu tine nicio zi -,,6nv,tazd intru putere >, cici la-i:rvierenu va fi in el nimic stricicios"a6.

$i adaugd:

,, Sd.Jtlki+IAn gempeJel plecali[...]. Ce nici agricultorul

nu geme v6,zAnd cd putrezegtesimAnfa, ci afunci tremurd, cAndvede ci-gi pdstreazi t ir ia; deputrezegte, indati se bucurS. Cdciacesta este inceputul rodirii semin-lelor, putrezirea. Aga si facem ginoi, sd ne bucurdm cAnd se ndruielstuinla aeea,eta-striedcioasd qi sesddegte omul ca sdmAnla. Nu vdmirafi cd Apostolul numegte ins5-mAn(are ingroparea, care e mai depre! decAt sidirea semintelor"aT.

a6 Omilii Ia 1. Corinteni, XLI, 3.a7 lbidem.4.


d. a lui Hristos siau pentru cregtini o aaloare

arhetipald

Tradilia cregtind acordX o valoarearhetipal5 felului in care trupul if{1iStos, rlupd moarte, a fost pus cu toatdcinsteaintr-..un morm6rt nqu (a se vedeaMatei 27, 57-61; Marcu 15, 42-47; Luca 23,

cu Hrisfos, a9a:,s.s_cuvine__se face gi

Si observdm faptul cd ia*tqAlg is-totisirile din Noul Testament legate demoarlea-Cuiva sgJqrbeqle* ,iar nu de vreo altd practici (a se vedeaLuca 16,22; Marcu 6, 29; Ioan 77, 77-\9;Faptele Apostolilor 5, 6, \0;8,2).

fean{laude Lardret

e. Existd o legdturd intre punerea tnmormAnt gi pdstrarea tn felul acesta ardmdgi{elor pdmkntegti, pe de o parte, gitnaiere, pe de altd parte

Pe lAngd acest ultim motiv gi legat deel, un alt motiv important pentru carecregtinii aleg sd-gi irrmorm6nteze morfii,iar nu sd-i ardd, este a

. Iar irrvierea e cugetatd ca irr-v-igf-e qu zuptil, pep-are omull:a_a4tt _b yre4qe_yleJii sale pdmAntegti,insf, potrivit unei alle,-lqedelita{i deegleErld. De aceea, -ochijlr-uPegti cu greul-ar recunoagte, dupd cum Apostolii cugreu L-au recunoscut pe Hristos ftrviat,rlar e-isti totrr$i o-arrumitd_eaqtiruitateintre trupul pe care l-a avut persoana inviala pdmAnteascd gi tr-up-u1-r-du din vialacereascd, de dupd irrviere. E irrsdgi conti-nuitatea persoanei, care diinuie dincolo


de moarte; dar e sigur cd rimdgilele (re-liwele, in sens larg) trupului pdm6ntesgpdstrate in morm6nt, sunt un fel de.semn

al acestei continuitdfi, chiar olegiturd intre trupul pdmAntesc deodinioard gi trupul ceresc ce va sX fie.

e cugetatd Potrivrt minrrnatelvedenii a lui Iezechi ), intonatdcu solemnitate la sfArgitul Utreniei dinmarea gi sfAnta SAmbdtd, ca o vestire aapropiatei-Invieri a lui Hristos. Din textulacesta prorocesc vedem cd a

r incepe cu reunirea oaselor girealcdtuirea-seheletului, care se acoperdapoi de came:

,, F osl=a-tnAnanomnului pestemine gi -m-a-dus,Domnul cuDuhulg-i-m-a agezat in miilocul unr*icAmppJrn de--oa,se omeneqti gi m-a purtatimprejurul lor; dar iati oasele acestea

84 ]ean-Claude Lardret

erau foarte multe pe fala Pemantuluigi uscate de tot. $UqeZtgDo-mnUl:,,Eiulqnului vor invia oasele acestea?>Iar eu am zis: "DggZgule.rtumaiTu gtii aqe-asta>. Domnul insd mi-azis: "Prorocegte asupra oaselor aces-tora gi le spune: Qase uscate,4gqqltali ui! Aqagrdie gte D-ql4!ql_ Duqtnezeu-gase]or

: Iati, EUlvoi =fce sd intre ingi=vefi-irurja. Vor+une peqi rarrr,e va cregte pe voi;

gr vefl invia gi-ve{il>. Prorocit-

am deci cum mi se poruncise. $icAnd am prorocit, iatd.s=aldcu-t unvuietgi-o-mi$e4-re gi olsel,e au in--eepulsd-se apropie, fiecare os laincheietura sa. $i am privit gi eu giiat6 srau-pe ele vine gi crescusecame gi Pielea le acoperea pe dea-


supra, iar duh nuerainele. Atuncimi-a zis -Domnul: "Fiul omului,

proorocegte gispune duhului: Agagaregte Domnrul

patqq_raAn-turi q peste mp{iiace$tia $ !2' Deci am pro-rocit eu, cum mi se poruncise, gi ainlrat-in-ei duhul gi au inviat gimullhe multd foarte de oamenis-aqridicat pe picioarele lor. $i mi-azis iarigi Domnul: "Fiul omului,

s-Unt-toat5-=casa-hriIsrael. Iati ei zic: S-au uscat oaselenoast-re gi nddejdea noastrd a pierit;s.qntem*-smulgi din rddicind. Deaceea plgfqc_ejie qi l-e Sp_une: Agagriiegte Domnul Dumnezeu: Iat5,

ngnnutele_v_oastrepop-o21

Meu, din mormintele voastre gi vdyAL dgqein lara lui Israel, Astfel

86 Iean-Claude Lardret

vsti-Etiealu sunt Dornnul,.-cAndvoi deschide mormintele voastregi vi voi scoate pe voi, poporulMeu, din mormintele voastre. $i

n-qhql\ae-q€t-yelii in tara voastrd

,rrTice Domnul".

P-entru creqtinism, incinerarea este,agadar, in mod logic perceputd cao-nimicireardmdqilelor pXmAntegti - din care, adicd,nu mai rXmAne nimic -, qflqtul ojUq4grijii de- a p[qlra rdmdeitelqriposatului

f. Biserica Ortodoxd aeardd o m6reiruLottantd pLegdtiriiJry*"i pentrutnmormdntare

in multe culturi, respectul falXtrup se intinde dincolo de moarte gi

dein-


grijirile ce i se aduc in vremea viefii secontinud in ritualurile de inmormAntare.

Dupi cum at.' ohservat antropologputem adesea judeca &dql

or dupdJelulin _canq_se ?ngriie$fe de mo4[-sii t11lCelsus, care spunea:

, ,Cadavrele sunt mai dedisprefuit decAt gunoiul din grajd",

ii rispunde - cum li s-arputea rispunde qi celor care, astdzi,cred cd trupurile moarte trebuietratate ca gunoaiele gi hoiturile deanimale: .,Conform cu cele maicivilizate legi, ile lipsite dev_ialise invrednicesc de o inmor-mAnlare cAt mai frumoasd, ca. sd

4u jlgntln cu nimic I care aloclr,i_t in acel tJup, aruncAnd fdrigrijd_trupul dgpe_ieqirea din el a


srrfletului, aga cum aruncem hoitulanimalelor>>"48.

ln aceasti privint5, qliqi$I a prcluatdintm u:reeput,qhiscluliuclaic de a-i inmor-

a se vedea loanT9,40),de cele doud practici

antice, la fel de excesive: llulUqcalqa,practicatd de egipteni (care poate da iluzianestricdciunii trupului in condili i leobignuite ale lumii cXzute) glgCae-rld.eriiEJpdut practicatd de unii greci gi romani(care implicd riscul de a trata trupul cape ceva bun de aruncat).

In Ve_chiul Testament, ritu.alurile deimbdlsimare aveau o deosebiti importanldgi durau chiar gi patruzeci de zile (a sevedea Facerea 50, 3). Valoarea lor este

aB Contra lui Celsus, Cartea aV-a,24 (in rom.,PSB, vol .9).


confirmatd in Noul Testamentprin venireamironosilelor la mormAntul Domnuluf,,ca sd-L tJrtgd", qi tnaintede-aceasta,prinunggea--cu--mfu a-Domnului- de- cdtreMaria-Magdalena, c6nd Iisus -tre-spuneucenicilor, indignafi de fapta ei: ,furnAndmirul acesta pe trupul Meu,

" (Matei26J.73;Marcu74, 3-9). Diverse alte texte ne aratd cd

qra spdla !_( F aptele Apostolilor 9, 37),cq ule_iuri_aromate (Ioan 12,7; L9,39;

Marcul6,7;Luca24,7), tin pAnzide in (Matei 27,59; Ioan 11., 44;19,40) saudin alt material prefios.

Rihrah rl <kr jnmormAnfare este atAtde imp-ortant, incAt, dupd flrm spuneSerghei Rulgakov, ,,in vechime unii scri-itori il socoteau drept sfAntd-taind"ae.

ae L' Orthodoxie, Lausanne, 1980, p. 204.


Potrivit rAnduielii, pdstratd gi astdzii-n-E.i=qg.=!.iea-Qrtodoxe, lest-e-sBdlat,inyesntdntatln haine curate. purirlpozi$aeu-v€nitdso, iuqnqlgl"- jinecuvAntat,

tamaiatg sirutat+eJ+unte-gi cinstit infelurite chipuris3

s0 Qu capul indreptat spre risdrit; cu pleoa-pele gi gura inchise; cu bra{ele incrucigate pe piept(simbolizAnd Crucea) qi linAnd in mAini o icoani.

5i P,qtrrvit ritualuluj ortodo;, mortului i sein-fiqoard in jurul capului o panglicd pe care e inti-pdritd icoana nunqila.Deisis (Hristos in centru,avAnd la dreapta pe Maica Sa, iar la stAnga, peSfAntul Ioan Botezitorul) gi textul imnululuiEiS_ag}ri_on:,,Sfinte l)rrmnezeule, Sfinte tare, Sfintefird de moarte, miluieqte-ne pe noi!"

s2 A se vedea cu privire la acest subiect, obser-valiile Pr. H. Reardory ,,The Commerce of HumanBody Parts: An Eastern Orthodox Response", in:Christian Bioethics, 6, 2000, p. 206.

53 A se vedea J. Kyriakakis, ,,Byzantine BurialCustoms: Care of the Deceased from death to the


In felul acesta Biserica Ortodoxdmdrturisegte:

1 ) profundulsdu-respeclpentruJrrrp,chiar gi atunci cAnd el este lipsit de viafd;Z) guja-deaJ+asta,iar nu de a-l distruge;

el.3)

g. Grija de a pdstra Sfintele Moagte, spretnchinare gi cinstire

Pe care_o au in E_tsericaOrtodoxdSfintele Moagte gi cinstirealor

Prothesis", in: The Greek Orthodox TheologicalReaiew, 19, 197 4, pp. 45-49 ; C. Vogef ,,L'environne-ment cultuel du d6funt durant la p6riode pal6o-chr6tienne", in; La Maladie et la Mort du chrdtien,Roma, 1975, pp. 384-392; M. Andronikof, Trans-plant ation d' or ganes e t d thi que chr 6tienne, P aris, 199 3,pp. 45-50; V. Bakogiannis, After Death, Katerini,1,995, pp. 46-47; N.P. Vassiliadis, The Mystery ofDeath, Atena, 1997, pp. 338-351. Aceasti ultimelucrare conline numeroase mdrturii desprinse


explicd fdri indoiald, in Parte, rezervafald de incinerare: dacd aceasta s-ar fipracticat sistematic, l1:drr1 mai fi avutmoagte. $i nu numai moagtele-sfinlilor arfi avut de suferit, ci qreelede- credinciog-ilorde-dnd. in limbajul liturgic sunt numite

,,moagte" nu rrumai rimdgi(ele-pdmAntegtia]e sfinfilor, cipentru s[ sufleirrl este in chip tainicprezent in rdmdqilele trupului, c-€rrerbmAne legat de4e+soand gi pe-veciLe-alej impdrt5gindu-se de sfinlenia dobAnditidg ea, oricAt de micd, ca unul insolit cusufletulin lucrarea virtulilor giir:r primireaharului dumnezeiesc.

Dupd cum spune pdrintele JohnBreck, care vede in ,,locul imp-ortant pe

din Vielile sfinfilor, care atestd vechimea acestorobiceiuri qi din care se desprinde semnificalia lor.

5a lbidem.

De ce Biserica Ortodoxl nu accepti incinerarea? 93

care il delin $roagtele in BisericaOrtodoxd", unul dintre argumentele celemai puternice impotriva incinerdrii gi infavoarea inmormAntdrii:,,trupul trebuieprefuilqiprotejat astfel incAt, in cazurile- rare, dar foarte importante - in carepersoana a ajuns cu adevdrat la sfin(enie,el sd fie pdstrat gi cinstit ca sfintemoagte"55.

S-ar putea spune cd gi cenuqa poatefi pdstratd gi cinstitd ca sfinte moagte.Deosebirea este insd ci irLeenu$i existio nediJerentiere-gi o pierrl erede-identita tea trupului gi a mddularelor sale. Sfintele

suntjntotdeauna fie trupul irrtregal sfAntului sau al sfintei, fie o parte dintrupul sdu, care poate fi identificatd(cap, mAnd, bra!, picior etc.), ceea ce

55 Le Don sacrd de la aie,Paris,2007, p.322.


permite stabilirea unui raport mai directcu Persoana.

Unalt argument este acela cd tladiliaortodoxd socotegte neputrezirea trupuluica pe un seurn-rzrizrrf de sfinlenie a per-soanei. Exista firegte, in care faptulci trupul nu putrezegte este legat de fac-tori natlrrali (condi{iile atmosferice carefavoizeazd conservarea trupului),fidali (o imbdlsdmare bine fdcuti) -s41de,,o lrrcrare diabolic-5; uneori se vede ine,a,,un refuz al pdm_Antului de a primi insAnul sdu un pdcdtos". Dar e vorba decazuri tare, in vreme ce neputteziteaSfintelor Moagte este un fenomen desintAlnit in Biserica Ortodoxd; potrivitinvdldturii sale, aceasta aratd cd tru+rrlsf6nhrhri e-plin de har qi a primit arvunanestricdciunii ce va si fie, dAndsrdrtr*riedespre ea dincolo de moarte.


h. Inhumarefi corespunde obiceiului Bis-ericii, care este tot atdt de aechi ca Eiuegtinismul

C:egtiniqmul, inci de la inceputurilesale, a preluat obiceiul Vechiului Testa-ment de a-i -i11gropa pe mor!i56. Acestobicei a fost r_espectat gi in cazul luiHristgs (a Cdrui punere in mormAnt

ipatd pentru cregtini, agaspus), dupd cum se vedeam

din Evanghelia SfAntului loan:

56 nt, nu numai cd_inhuma-rea se aratd afi opraetisa_qbj$nultd, darei normativi este confirmati de strddania-luiAvraam de a dobAndi un mormAnt pentru Sarra (ase vedea Facerea23,1-20), de poruncile pe careh diIosif in legiturX cu inmormAntarea pirintelui sduIacov (Facerea 50, 1.-74) gi a sa (Facerea 50, 25-26), 91

e

ova


,,Au luat-decilfupul lui Iisus gil-au infdqurat in giulgiu qq m4esme,precum estg-qbi=-c,giul de ingroParela--irrdei. Iar in locul unde a fostrlstignit era o grddn"I4 gi in gridindun mormAnt.nou, in care nu maifusese nimeni pus. Deci, din+ricinavUte.fii iudeilor, acolo au Pus PeIisus, pentru cd mormAntul eraaproape" (loan 79, 40-42).

CAnd e vorba de indrepti{ireaingro-pirii gi de refuzul incinerdrli, majoritateascriitorilor bisericegti, din vechime gi dinwemurile mai nof folosesc drept argument

,,datina" statornicitd de creqtinism de lainceputurile sale, neintreruptd pAnd inziua de azi.

S-a remarcat faptul cd niciun canonal Bisericii nu interzice incinerarea, nicinu impune inhumarea. Lucrul acesta.4uaco+dh inqi nicio libertate de-alegere in

- i!"+; ,.4:'-

ce


aceas_td+rivin!5; el indicd pur gi simplua fost totdeauna atAt

de puternicd gi de netdgdduit, incAt nu afost nevoie de niciun canon care s-ostatorniceascd, s-o restatorniceascd ori sdrisipeascX vreo indoiald cu privire la ea.

Unii au spus ci era vorba de o tradifieomeneascl., iar nu de Tradilia Bisericii.Putem zice insd cd o datind sau o tradilieatAt de constantd gi de larg rXspAnditddobAndegte valoarea gi forla Tradilieibisericegti.

Mulfi autorisT au aritat ci in acest cazse aplicd canonul ST al sfantuhi Vasile celM_are, care afirmi cd o datind odatdstatornicitdin sAnul Bisericii capdtd putere

s7 A se vedea Protopopul George Grabbe, ,,Cre-matior/', inThe Church and Her Teaching in Life: An-thology of Articles. Protopresbyter George Grabbe, vol.II, Montreal, 1970, pp.31.6-321..


de leges8. Ei mai trimit gi la un alt canon alSf6n tr r h rl\bsilecelMa re, 9i-anUme eanonul%,pt care se confirmd cd Faditia nes.gqsda-rcac-eca$i-v-aloa.re-catradifiascrisd,sub-liniindu-se riscr rI rclatlizdrii ei:

,,Dintre dogmele gi invdldturilepe care Biserica le pistreazdinteza-urul ei, parte au ajuns la noi prininvigdtura scrisS, parte le-am primitde la Tradilia apostolici transmisipAni la noi sub pecetea tainei; dar

s8 A se vedea Pr. P. Ioannou, Fonti,lX. Disciplinegindrale antique (IVi-"-IXt^' s.), vol. II, Les canons desPdres grecs, Grottaferrata,7963, p.1,62; The Rudder,p.U2. Cunoscutul canonist sArb, Episcopul NicodimMilag, in comentariul sdu la acest canon, spune cidatina a avut intotdeauna putere de lege ir Biserici,cu condigia sd fi fost autorizatd de la bun inceputde Bisericd gi consfinfti prin vechimea ei (CanoaneleBisericii Ortodoxe, impreund cu tdlcuirea lor, vol.ll,Novi Sad, 7895, p.426).


gi unele gi altele au aceeagi autoritatein materie de credinfd gi nimenidintre cei care cunosc cAtuqi depu(in rAnduielile bisericegti n-arcuteza sd contrazicd acest adevdr.Dac5, intr-adevdr, am incerca sddim deoparte tradifiile nescrise, so-cotindu-le fdrd nicio valoare, amgtirbi, fdrd mdcar s-o gtim, invd1d-turile de cipetenie ale Evangheliei,iar propovdduirea cregtini n-ar maifi decAt grdire degartd"5e.

Unii comentatori autorizali aicanoanelor, caZortaras sau episcopul sArbNicodim Milag, considerX cd aici se aplicdprincipjuldedrept roman, potrivit cdruia,,unde nu existe lege scris5, se vor respectaobiceiurile gi datinile".

se Pr. P. Ioannu,Rudder, pp.853-854.

QgPq .b,-a -!t;:;

IV

CONCLUZIE

Opozlf,a Bisericii Ortodoxe fald deincinerare nu se intemeiazi nicidecumpe credinla cd trupul care nu a fost in-mormAntal, ci incinerat, n-ar mai aveaparte de inviere gi cd omul al cdrui trupa fost cu toful nimici! prin foc sau invreun alt fel, nu s-ar mai putea mAnfui.Puterea lui Hristos de a-i invia pe ceimorli e mai presus de starea gi de legilemateriei.

Singura piedicd de netrecut in caleamAntuirii este voin(a omului de a fi in-cinerat in semn de tdglduire a credinlei

702 fean-Claude Larchet

60 S.S. Harakas, Contemporary Moral lssues

Facing the Orthodox Christian, Minneapolis, 1982,

p.182.- Ascultarea de Biserica apostolicd este ascul-

tare de Hristos-Dumnezeu: ,,Cel ce vd ascultd pe

o ratiune teologici scolastici (Nota redacliei)'

cregtine in inviere sau in sernn de dispre!fald de trup gi de Cel care l-a creat.

,,Nu existd nicio ratiune teologicd caresd sileascl,la opozilie absolutd falX deincinerare"60. Cregtinii ins[ trebuie sd se

pane h originile creqtinismului, qi preluatd^din Vechiul Testament. Ea are drePt pildd


i:rgroparea Domnului gi ingrijirile ce s-audat sfAntului Sdu trup. Se sprijinh 9i pe omulfime de temeiuri simbolice, cuprinsein SfAnta Scripturd gi in tAlcuirile SfinfilorPdrinfi, care infdfigeazd, continuitatea ceexistd intr-un anume chip intre trupulviu gi trupul mort gi invierea ce va si fie.Ingroparea morfilor e o mdrturie a grijiide a se pistra credinla Bisericii in inviere,gi, legat de aceasta, a invdldturii saledespre valoarea gi demnitatea trupuluiomenesc nu numai in aceastd via!5, ci gidincolo de moarte. in fi.,", o indrept5leqtegrija de a pdstra rdmdgilele pdmAntegtiale sfinlilor, adesea neatinse de putrezici-une, pentru a putea fi cinstite sub o formdcare pistreazl.o leg5turd de identitate cuforma omeneasci gi persoana celui care aviefuit cAndva pe acest pdmAnt gi totodatddau mdrturie de arvuna nestriciciunii decare s-a invrednicit.

CUPRINS

NOTA EDITORIALA

I.INTRODUCERE

II. REFUZAREA INCINERARIIDE CATRE BISERICA ORTODOXA

III. TEMEIURILE POZTTIET ORTODOXE ......L. Incinerarea nu este tn sine o piedicdnici pentru inoiere, nici pentru milntuire ........2. Ar gumente contr a incinerdrii

a. in Vechiul Testament,incinerarea este proscrisd .................b. Prin motivalia gi efectele ei,incinerarea este legatd de ideeadeplinei nimiciri a trupului ........................c. Incinerarea este un actde brutalitate fald de trupd. Omul nu are dreptulsd dispund de trupul sdu ..............

15

39

3944

58

60

r06 Cuprins

3. Ar gumente tn faaoarea tnmormdntdrii ........ 64a. Cinstirea cuvAntului dumnezeiesc:

,,Pim6nt egti gi in pdmAnt te vei intoarce" 64b. inhumarea e o mdrturie a stricdciuniitrupului, dar gi a invierii sale ..................... 69c. Ca gi simAn!4 trupul mortse pune in pimAnt pentru a renagteintr-o altd modalitate de existenli ............ 74d. Punerea in mormAnt a lui Hristosgi invierea Sa au pentru cregtinio valoare arhetipald ................ 81e. Existd o legdturd intre punereain mormdnt gi pistrarea in felul acestaa rdmigilelor pim6ntegti, pe de o parte,gi inviere, pe de alti parte ........... ................ 82f. Biserica Ortodoxd acordd o mareimportanld pregitirii trupului pentruinmormAntare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85g. Grija de a pistra Sfintele Moaqte,spre i:rdrinare gi cinstire ........ 9'1.h. lnhumarea corespr.rnde obiceiului Bisericiicare este tot atAt de vedri ca gi cregtinismul 95

IV. CONCLUZIE .........101

2013=de ce biserica ortodoxa nu accepta incinerarea

Documents