âlv`taia marilor b`t`lii din vara [i toamnaanului 1917 pe frontul românesc de la M`r`[ti,M`r`[e[ti [i Oituz se potolise. Niciunul

ARMISTITIUL DIN 9 DECEMBRIE 1917ARMISTITIUL DIN 9 DECEMBRIE 1917ARMISTITIUL DIN 9 DECEMBRIE 1917ARMISTITIUL DIN 9 DECEMBRIE 1917ARMISTITIUL DIN 9 DECEMBRIE 1917DINTRE ARMADINTRE ARMADINTRE ARMADINTRE ARMADINTRE ARMATELE ROMÂNÃTELE ROMÂNÃTELE ROMÂNÃTELE ROMÂNÃTELE ROMÂNÃ

SI CELE ALE PUTERILOR CENTRALESI CELE ALE PUTERILOR CENTRALESI CELE ALE PUTERILOR CENTRALESI CELE ALE PUTERILOR CENTRALESI CELE ALE PUTERILOR CENTRALE

,,,,,

,,,,,General de brigad` (r.) dr. Nicolae CIOBANU

dintre cei doi beligeran]i nu î[i atinsese obiectivele strategicepropuse la declan[area ostilit`]ilor, în iunie 1917.

Ofensiva Puterilor Centrale se împotmoliseîn Valea Siretului, cu toate eforturile f`cute de feldmare[alulMackensen de a cuceri ultima parte din teritoriul României[i a o scoate din r`zboi1.

Treptat, r`zboiul s-a transformat [i pe acest frontîntr-un “r`zboi al tran[eelor”, asumarea victoriei r`mânândun obiectiv pentru o viitoare campanie sau ca urmarea succesului realizat pe alte teatre de ac]iuni militaredin Europa.

Alian]a armatelor române [i ruse, de[i avusesene\mplinirile ei, d`duse totu[i rezultate, cu toate pierderilemari2 suferite de cei doi alia]i. Acum îns`, dup` încheiereamarilor b`t`lii, poten]ialul de lupt` al armatei aliateera din ce în ce mai grav subminat. Partidul Comunist(bol[evic) din Rusia, desf`[urând o intens` propagand`de demobilizare a trupei printr-o serie de lozinci,ca “R`zboi palatelor, pace bordeielor !”, “Mai bine o pacerea decât un r`zboi bun !”, “Jos cu ofi]erii [i generalii]ari[ti !” etc., g`sea teren fertil în rândurile trupei[i al gradelor inferioare. Din ce în ce mai frecvente

V

1 România în anii Primului R`zboi Mondial, Editura Militar`,Bucure[ti, 1987, p. 130.

2 Generalul G. A. Dabija, Armata român` în R`zboiul Mondial(1916-1918), vol. IV, Bucure[ti, 1936, p. 650.

The author reviews the eventsbefore the signing of the Armistice,

in December 1917, at Brest-Litovskby the new Soviet Bolshevik government,

which came to power in Russia afterthe November 1917 Revolution, and the

Central Powers.First of all, the article points

out the main military measuresthat were taken by the Romanian

decision-makers following the RussianRevolution.

Secondly, the author mentionsthe reasons why Romania was forced

to sign, in its turn, the Armistice withthe Central Powers, as it proved to be

a necessity, given the geopoliticaland geostrategic context determined

by Russia pulling out of the war.In the end, the author reminds

us about the official written statementsigned by the Romanian Prime

Minister, I. C. Br`tianu, and sentto the allies on December 29, by means

of which he outlined the fact thatRomania could not have made another

decision without endangering itsexistence as a state.

152

erau cazurile de dezertare in corpore a trupei, mai ales dup` victoria revolu]iei socialistedin Rusia, la 25 octombrie (7 noiembrie) 1917.

În scurt timp, la 22 noiembrie (5 decembrie) 1917, noul guvern sovietic (dominatde bol[evici) a semnat, la Brest-Litovsk3, Armisti]iul cu Puterile Centrale privind încetareafocului pe întregul front oriental (inclusiv pe frontul românesc). Semnarea Armisti]iuluide c`tre Rusia Sovietic` a pus România într-o situa]ie deosebit de dificil`, mai ales c` se aflasedespre documentul adoptat la Viena în data de 16 (29) martie 1917, de c`tre Cancelarulgerman Theobald von Bethmann Hollweg [i ministrul de Externe al Austro-Ungariei,contele Ottokar Kzernin, prin care se c`dea de acord c ,̀ în cazul unei victorii a Puterilor Centraleîn acest r`zboi, Austro-Ungariei îi revenea întregul teritoriu al României4.

În aceast` situa]ie, Consiliul de Coroan` convocat special de Regele Ferdinand I dezbate,la 18 noiembrie (1 decembrie) 19175, starea nou creat` ca urmare a revolu]iei socialistedin Rusia [i a “tulbur`rilor” ivite printre trupele ruse[ti, între care deosebit de graveerau atât actele de insubordonare (neexecutare de ordine, degradarea ofi]erilor [i alegereade comandan]i din rândul trupei, dezert`ri în grup, jefuirea teritoriului prin care se deplasaudezertorii etc.), cât [i rela]iile dintre unit`]ile armatei ruse [i cele ale armatei române.

Printre principalele m`suri, cu caracter militar, stabilite de c`tre Consiliul de Coroan`amintim:

• Comandamentele române s` închid` bre[ele create ca urmare a p`r`sirii frontuluide c`tre unele trupe ruse[ti, mai ales c` este iminent` încheierea Armisti]iuluide c`tre Rusia Sovietelor cu Puterile Centrale.

• Nicio provocare inamicului, nicio fraternizare cu trupele ruse[ti sau alte trupe;respingerea oric`rui atac inamic.

• P`r`sirea total` de c`tre ru[i (a zonei frontului).• Retragerea [i stabilirea unui nou aliniament al frontului în fa]a Ia[ului, sprijinit

cu aripile pe râul Prut.• Adoptarea unor m`suri de protec]ie în fa]a jafurilor trupelor ruse în zonele

de retragere6.Prev`zând viitoarea catastrof` a armatei ruse, premierul român Ion I. C. Br`tianu

a înaintat Alia]ilor un memoriu înc` din 16 (29) noiembrie 1917, în care analiza stareaîn care se g`sea România ca urmare a ie[irii separate din r`zboi a Rusiei, nu numai în planmilitar (degringolada de pe front, imposibilitatea pentru Armata Român` de a prelua ap`rareatuturor sectoarelor p`r`site de armata rus`), dar [i prin anularea tuturor leg`turilor ei cu alia]iice se f`ceau exclusiv pe teritoriul Rusiei; imposibilitatea aprovizion`rii cu muni]ii, alimente[i alte materiale; imposibilitatea folosirii bazelor de aprovizionare aflate la est de Prut.Primul-ministru demonstra c` România se afla în fa]a pericolului iminent de a fi ocupat`în întregime de Puterile Centrale dac` nu va accepta formula unui armisti]iu cu acestea

3 Mu[at Mircea, Ardeleanu Ion, De la statul geto-dac la statul român unitar, Bucure[ti, 1983, p. 540.4 Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, fond Primul R`zboi Mondial, dosar nr. 32, radiograma nr. 277.5 Kiri]escu Constantin, Istoria r`zboiului pentru întregirea României, 1916-1919, Edi]ia II-a, vol. III,

Editura Casei {coalelor, Bucure[ti, p. 20.6 România în anii Primului R`zboi Mondial, op. cit., pp. 426-427.

153

Fundamente na]ionale

154

G#ndirea Militar` Rom#neasc` ~ 1/2008

din urm`. Totodat`, el preciza c` nu va interveni niciun fel de modificare a raporturilorRomâniei cu alia]ii, a[a cum au fost stabilite în Tratatul [i Conven]ia din august 1916,rezervându-[i dreptul de a reîncepe lupta armat` de îndat` ce condi]iile externe îi vor permite7.

La rândul s`u, Marele Cartier General român a întocmit [i a înaintat un raportc`tre factorii de decizie politico-militar` ai statelor membre ale Antantei la 18 noiembrie(1 decembrie) 1917, care, între altele, constata c`, “întrucât Alia]ii nu pot oferi guvernuluiromân tot sprijinul material [i moral pe care l-au promis, singura solu]ie este acceptareaunei p`ci separate, ... c`, într-o asemenea ipotez`, Alia]ii î[i vor da consim]`mântulpentru încheierea unei p`ci separate f`r` s` denun]e obliga]iile pe care [i le-au asumatfa]` de România în august 1916”8.

Aflat în mijlocul evenimentelor, generalul Henry Berthelot constata c` cele dou` armate(rus` [i român`) aflate pe frontul român sunt atât de intim amestecate, încât nici nu ar puteafi separate [i, în fond, soarta României este intim legat` de evolu]ia situa]iei din Rusia9.

Scoaterea Rusiei din r`zboi (“cazanul inepuizabil de carne de tun”) constituia un obiectivprincipal pentru strategia politico-militar` a liderilor Puterilor Centrale, pentru a subminapoten]ialul combativ al Antantei. Aceasta ar fi dus la “lichidarea” Frontului Oriental[i la crearea condi]iilor de a transfera pe Frontul de Vest un mare num`r de diviziidin cele angajate pe acest front. Pe de alt` parte, ar fi fost create condi]iile pentru aprovizionareacu alimente, în special cu cereale, deoarece “la Viena se murea de foame”.

La data de 22 noiembrie (5 decembrie) 1917, când, la Brest-Litovsk, s-a semnatde c`tre prapurcicul Krilenko (asasinul generalisimului Duchonin, comandantul supremal Frontului Oriental), avansat generalisim al armatei ruse10, Armisti]iul între Rusia Sovietelor[i Puterile Centrale, generalul rus Dimitri Grigorievici Scerbacev (comandantultrupelor ruse de pe frontul românesc) i-a comunicat Regelui Ferdinand I [i primului-ministruIon I. C. Br`tianu faptul c`, întrucât nu î[i mai putea controla armata, a hot`rât s`-i propun`mare[alului August von Mackensen (comandantul for]elor Puterilor Centrale de pe frontulromânesc) încheierea Armisti]iului.

În ceea ce prive[te atitudinea reprezentan]ilor statelor Antantei fa]` de situa]ia în carese g`sea România, obligat` s` încheie Armisti]iul impus, ace[tia au c`utat, prin tot felulde formule, s` sugereze guvernului român s` continuie r`zboiul ap`rându-[i intereselelor de mari puteri, ne]inând seama de situa]ia României, care, practic, prin continuarear`zboiului, ar fi pierdut întregul teritoriu al ]`rii. Ei, prin pozi]ia adoptat` fa]` de România,î[i ap`rau situa]ia lor, temându-se de transferarea pe Frontul de Vest a unor importantefor]e ce ar fi devenit “disponibile” de pe frontul oriental. A[a, spre exemplu, guvernulbritanic, respingând ideea de armisti]iu, considera “sacr` cauza na]ional` a românilor”aderând la p`rerea englez`. Pre[edintele SUA d`dea asigur`ri c`, dup` r`zboi, “va sprijiniRomânia din toate puterile” [i c`, “la Conferin]a de pace, va salvgarda integritatea teritorial`a na]iunii române”11.

7 Ibidem, p. 429.8 Ibidem, p. 426.9 Apud România în anii Primului R`zboi Mondial, ..., p. 428.

10 Kiri]escu Constantin, op. cit., p. 18.11 Apud România în anii Primului R`zboi Mondial, ..., p. 429.

155

Fundamente na]ionaleFran]a, ca [i ceilal]i alia]i, se împotrivea ideii de armisti]iu, iar generalul Berthelot,

la ordinul guvernului s`u, a cerut în mod expres guvernului român s` nu accepte armisti]iul,elaborând un plan de rezisten]` conform c`ruia trupele române trebuiau s` lupte în Moldovapân` la limitele for]ei lor de ap`rare [i, apoi, s` se retrag` în Ucraina12, plan respinsde partea român`.

În timp ce reprezentan]ii guvernelor englez, francez [i american î[i exprimauprin tot felul de formule dezacordul cu ideea încheierii armisti]iului de c`tre România,guvernul de la Ia[i, sub amenin]`rile tot mai f`]i[e ale Puterilor Centrale de a relua ofensivape frontul român, s-a v`zut constrâns ca, la 21 noiembrie (4 decembrie) 1917), s` dea curspropunerii generalului D. G. Scerbacev, în care scop, în aceea[i zi, s-a întrunitConsiliul de Mini[tri (la lucr`rile c`ruia au participat Principele Carol, [eful Marelui CartierGeneral român – generalul C. Prezan, comandan]ii celor dou` armate române – generaliiAlexandru Averescu [i Eremia Grigorescu, pre[edin]ii celor dou` camere legiuitoare),sub pre[edin]ia Regelui Ferdinand I, asistat de primul-ministru Ion I. C. Br`tianu.Consiliul de Mini[tri a hot`rât, în unanimitate, c` Armisti]iul este impus de un caz de for]`major` [i c` el va avea un caracter pur militar [i nu politic13.

Pentru a nu angaja direct în tratative conducerea superioar` a statului [i a armatei,Regele Ferdinand I i-a cedat generalului Constantin Prezan, temporar, conducereasuprem` a armatei [i a stabilit componen]a delega]iei militare care urma s` negociezecondi]iile Armisti]iului cu Puterile Centrale. La scurt timp dup` încheierea lucr`rilorConsiliului de Mini[tri, în urma leg`turilor cu partea advers`, arhiducele austriacFrancisc Iosif de Habsburg a hot`rât suspendarea focului [i a oric`ror ostilit`]i de c`trecele dou` p`r]i beligerante, trecându-se la preg`tirea negocierilor.

Încheierea armisti]iului [i de c`tre partea român` era o necesitate în contextul strategic[i geopolitic creat prin ie[irea Rusiei din r`zboi, mai ales c`, în cursul tratativelorde la Brest-Litovsk, generalul Hofman ([eful Delega]iei Puterilor Centrale), l-a sf`tuitpe Trozki (reprezentantul comisarilor poporului Rusiei) s` trimit` agen]i de încredereîn Armata Român`, iar Misiunea român` de la Sankt-Petersburg s` fie arestat` [i, totodat`,s` fie luate m`suri pentru suprimarea Regelui Ferdinand I [i a posturilor de comand`ale Armatei Române14.

În scurt timp (la 23 noiembrie/6 decembrie 1917), în ora[ul Tecuci15 au început lucr`rilereprezentan]ilor p`r]ilor angajate în conflict privind prevederile Armisti]iului. La tratative,interesele germane erau reprezentate de mare[alul August von Mackensen, care l-a delegatca [ef al p`r]ii germane pe generalul Curt von Morgan, ajutat de colonelul Hentsh[i de un grup de ofi]eri de stat-major. Delega]ia Austro-Ungariei era condus` de generalulHranilovici, înso]it de un num`r de ofi]eri. Bulgaria [i Imperiul Otoman erau reprezentatede c`tre un ofi]er superior.

12 Ibidem.13 Popa Mircea, Primul R`zboi Mondial. 1914-1918, Bucure[ti, 1979, p. 308.14 Arhivele Na]ionale, Bucure[ti, fond Microfilme Anglia, rola 257, c. 369.15 Apud, România în Primul R`zboi Mondial, ..., p. 430.

156

G#ndirea Militar` Rom#neasc` ~ 1/2008

Delega]ia Rusiei era condus` de generalul Kelsewscy (comandantul Armatei a 9-a ruse),înso]it de 15 membri ai delega]iei, între care [i solda]i membri ai comitetelor revolu]ionare(unii social-democra]i, al]ii bol[evici).

Delega]ia României era condus` de generalul Alexandru Lupescu [i era format`din 11 ofi]eri, între care [i coloneii de stat-major R`[canu [i Condeescu16. Pre[edin]iadezbaterilor o avea generalul german Curt von Morgan.

Principalele hot`râri rezultate în urma negocierilor între delega]iile participanteau fost: for]ele ruse, pe de o parte, [i cele ale Puterilor Centrale, pe de alta, încheiau Armisti]iulîn mod provizoriu pân` când chestiunea r`zboiului sau a p`cii va fi decis` de AdunareaConstituant` a întregii Rusii. Armata Român`, sub comanda generalului Prezan, aflat`pe frontul român, încheie Armisti]iul pentru durata cât va exista Armisti]iul armatelor rusede pe acest front17. O mare aten]ie s-a acordat prevederii care stipula c` este interzis`retragerea unor unit`]i de pe frontul român în scopul de a le deplasa [i înt`ri, prevederela care germanii (preg`tindu-se pentru o nou` ofensiv` pe Frontul de Vest) au opus o rezisten]`deosebit`, pentru a nu fi scoas` din con]inutul Armisti]iului.

În leg`tur` cu aceast` prevedere s-a formulat un nou Articol 8, prin care cele dou` p`r]ise obligau s` nu mai dea ordine pentru transporturi operative, mi[c`ri [i regrup`ri,precum [i de a nu mai executa transporturile [i regrup`rile pentru care s-ar fi dat ordinedup` 22 noiembrie (5 decembrie) 1917, inclusiv. Totu[i, interpretând în interesul lor prevederileArticolului 8, Comandamentul german a scos de pe frontul român 5 divizii, pe carele-a transportat pe Frontul de Vest18.

Era, de asemenea, prev`zut faptul c` ostilit`]ile nu vor putea fi reluate de c`tre unadin p`r]ile semnatare, ci numai denun]area prealabil` a Armisti]iului cu 72 de ore înainte.

Discu]ii ample s-au purtat cu privire la propunerea f`cut` de partea rus`, sus]inut`,mai ales, de solda]ii din delega]ie cu privire la l`sarea liber` a “fraterniz`rii” militarilorde o parte [i de cealalt` a frontului. Propunerea a fost respins` atât de partea român`,cât [i de cea german`. De altfel, solda]ii români au r`mas imuni la propaganda agitatorilorbol[evici cu privire la “binefacerile revolu]iei socialiste”.

Lucr`rile Armisti]iului, începute la Tecuci (la 23 noiembrie/6 decembrie 1917),s-au mutat la Foc[ani, unde, la 26 noiembrie (9 decembrie) 1917, s-a [i semnat Armisti]iul19.

Armisti]iul semnat de România a fost unul impus, mai ales ca urmare a ie[irii Rusieidin r`zboi, situa]ie în care România nu avea de ales. O rezisten]` singur` a Armatei Româneîn fa]a Puterilor Centrale ar fi dus, practic, la nimicirea, în mare parte, a armatei [i ocupareaîntregului teritoriu al României, situa]ie pe care alia]ii României nu au în]eles-o de la început.De[i mini[trii ]`rilor aliate [i asociate acredita]i la Ia[i (Sir G. Barclay, Charles Vopicka,contele Saint-Aulaire [i baronul Carlo Fasciotti) recuno[teau, într-un Memoriu trimisprimului-ministru român Ion (Ionel) I. C. Br`tianu, la 8 (21) decembrie 1917, “extrema gravitate”

16 Kiri]escu Constantin, op. cit., p. 22.17 România în Primul R`zboi Mondial, f.d.e., p. 321.18 Kiri]escu Constantin, op. cit., p. 23.19 România în Primul R`zboi Mondial, ..., p. 430.

157

Fundamente na]ionaleîn care se g`sea statul român, justificând, astfel, încheierea Armisti]iului [i scoteau,totodat`, în eviden]` sacrificiile enorme ale armatei române, eroismul ei nu numai în serviciulcauzei na]ionale a României, dar [i al alia]ilor20. Punctul lor de vedere nu a întrunit[i consim]`mântul guvernelor pe care le reprezentau, determinând chiar dezavuareacontelui Saint-Aulaire.

Numai interven]ia ferm` a premierului român Ion (Ionel) I. C. Br`tianu printr-un ampluMemoriu, adresat la 29 decembrie 1917 (10 ianuarie 1918) oficialilor alia]i, [eful guvernuluiromân a demonstrat imposibilitatea României de a adopta o alt` hot`râre f`r` a-i fi periclitat`existen]a sa statal`, subliniind c` Armisti]iul a fost încheiat în condi]iile în care Româniase g`sea, practic, izolat` [i asupra ei plana pericolul pierderii întregului teritoriu. Totodat`,se sublinia c` Armisti]iul nu va atinge în niciun fel obliga]iile pe care România [i le-a asumatprin Tratatul din august 1916.

Memoriul [efului guvernului român a avut un efect benefic asupra atitudinii multorpersonalit`]i politice prin cunoa[terea în am`nunt a situa]iei României în momentul încheieriiArmisti]iului, precum [i determinarea acestora de a reflecta asupra obliga]iilor pe care[i le asumaser` privind sprijinirea României. O asemenea semnifica]ie a avut [i interven]iaministrului de Externe al Fran]ei, St. Pichon, în Camera Deputa]ilor: “România a ob]inutde acord cu noi [i prin noi Concursul tuturor alia]ilor. Armisti]iul n-a putut fi evitat,cu toate sfor]`rile noastre”21.

Semnarea Armisti]iului impus a însemnat doar începutul calvarului la care Româniaa fost supus` de c`tre Puterile Centrale, for]at`, în cele din urm`, s` semneze, la 24 aprilie(7 mai) 1918, “Pacea de la Bucure[ti”, o “pace” imperialist`, care arunca România în lumea]`rilor coloniale crunt exploatate de c`tre marile puteri imperialiste, în frunte cu Imperiilegerman [i austro-ungar.

20 Ibidem.21 Ibidem, p. 432.