www.dacoromanica.ro

BibliptecaNo. 1

einke5C"

N. IORGA

UN STAT DE PRADABULGARIA

I FI I

Ditura foii Neamul Romane3c"1917

jeamul

www.dacoromanica.ro

Tip. DACIA', P. & D. Menu, Iasi, Sir. LApusneanu. www.dacoromanica.ro

1.

Prada din Mantra.

Sunt Germani pe cari cArdA§ia orientall cuTurcii §i Bulgarii ii jeneazA, precum sunt altiicari o gAsesc foarte fireascA, foarte plAcutA chiar§i se felicitA cA astfel de amabile popoare s'augAsit la indemând, pentru a mdceldri, de pildA,pe acei buni prieteni de odinioarA cari au fost

Bulgarii sunt doar un popor viteaz §1sigur, pe care 1-au cA§tigat odatA pentru totdea-una prin cdteva milioane, o haled de Macedonie,o visitd ImpArAteascA §1 toate materialele trebui-toare pentru a-§i zugruma vecinii de jur imprejur.Ei vor face parte ca element docil mai alesdin viitoarea Europa centralA", in care deosebitepopoare de rangul al doilea vor trage cAruta, Jarin fund Germanul §i Ungurul Ii vor da pumniIn ascuns pentru locul cel mai bun. Ei vor ficantonieri pe marea linie imperiald Ostende-Basora, cu diferite ramificatii, §i vor avea InmAna, pentru a face semne trenurilor de marfg

Rom Anil.

--

www.dacoromanica.ro

4

ale stApanilor, un tricolor national. CAci, sA nuuitdm, Bulgarii sunt o natiune care lupta pe basaunui program national pentru satisfacerea unordrepturi nationale. Si cine poate respecta natio-nalitatea mai mult (kcal acei cari de mult aupus In traista imperiald Lorena curat francesd §1cari atat de bucuros ar rdmanea in Belgia §i /nFranta rAsAriteand, in Po Ionia §i in Lituania ?

Numai cat, oricat ar vorbi de nationalism, Bul-garia nu e un Stat national §i, mai ales, ea nutinde sA se mdreascd in margenile dreptului na-tional.

Provinciile pe care s'a intins Statul cel nouIn urma tratatului din Berlin erau de multd vre-me, de aproape .ese secole, proprietate turceascddobanditd prin cucerire. Si ele nu se gäsiau lacine §tie ce colt al impArAtiei otomane, unde sd

fost indiferentA nationalitatea locuitorilor, ciprin ele trecea tocmai drumul cel mare, MindPeninsula Balcanicd in diagonald. Pe aici trebu-iau, de-a lungul granitelor, oameni siguri, de ace-ia§i lege §i rasA cu stdpanii.

Deci provinciile care odatd fAcuserd parte din-tr' un Imperiu" otoman de imitafie dupe"' cel bizantin,adecd roman, cdruia a incercat in adar sd i sesubstitute i de aceia a i decdzut, au fost cdpAtatIn locurile cele mai importante §i primejduite opopulatie noud. Nu era de ajuns cd ora§ele decomert nu fuseserd niciodatd in adevar bulgAre§ti,cad se mentineau Grecii cei vechi, din cari s'adesvoltat §i interesanta populatie a Gagautilor,dar mase mari de populatie turceascd au fostcolonisate in punctele strategice §i cultivate cu

fi

t LI

www.dacoromanica.ro

toätä ingrijirea ca elemente indispensabile Impe-riului. Turce§ti erau astfel toate centrele or4e-ne$ti de pe toatd linia Dandrii: Vidin, Nicopole,Rusciuc, Silistra pentru a nu vorbi decal decetatile mai mari de pe vremuri §i, de oarece aceste centre aveau odinioard si o raià debrand in care se IngrAmddiau Turci, musulmandera si populatia acestei incunjurimi. Supt scutulacestor Pcqi s'au a,Fezat apoi mdcar 150.000 deRomdni. Dar, §i in Mart de aceasta, toatd Do-brogea; panP. In apropierea Varnei, care era Incaun ora§ curat grecesc, cuprindea locuitori turcisi tatari, anume asezati pentru ajutarea ostilorin mars.

Deci Bulgaria propriu-zisd a tratatului din Ber-lin era bulgareascd. numai la tail, In interior, inBalcani. lar Dunarea era turco-romäneascd, ter-mul Mdrii grecesc si gdgäut Orice carte de et-nografie o va spune.

Dar se crease §i o provincie autonome, Ru-melia Orientald. In aceastd Rumelie, iari, Greciitineau tot termul si toate centrele ordsenesti dininterior, mai ales Filipopol. Un intreg Tinut eraal Pomacilor, de origine slava, dar cari trecuserdla legea turceasca ; ei nu puteau suferi pe Bul-gari, cu cari nu se simtiau legati prin nimic. 0loviturd revolutionard a unit apoi Rumelia Orien-tala cu principatul autonom, menit a deveni unRegat liber. Aceasta i-a adus load un mare nu-mAr de cetateni de altd rasd.

Ce a facut Bulgaria unitd fall. de ace§tia ?Tratatul din Berlin ii impunea formal sd. nu intro-duel nicio ideosebire de nationalitate si de religie

5

,

www.dacoromanica.ro

-Intre supu0 sal. AceastA clausA, care se §tie ceurmAri a avut la noi §i cAror interpretiri li-a fostsupusA, n'a fost luntA, la inceput, nici pentrunoi, nici pentru SArbi. Ea a pornit de la con-§tiinta, pe care o avea toatd lumea diplomaticA,informatA in aceastA privinta §i de Turci §i denoi in§ine, cd Bulgaria ce se creiaza nu e unStat pur national, ci o formatiune politicd etero-gend, cd, prin urmare, trebuie de gAsit un modde traiu pa§nic §i drept intre aceste natiuni.Congresul de la Berlin n'avea In minte istoriaImperiului bulgar", nici memorii bulgäreVi con-temporane, nici grija de o cultura nationald bul-gard. El lucra dintr'un interes european, IngustAnd,potrivit cu acest interes, ceia ce Rusia, din altinteres, al ei special, tdiase cu foarfece mai dar-nice din trupul Turciei invinse. Creand odatä cuaceastA Bulgarie i acea Rumelie Orientald", ciIntelegea sä ardte cd se preocupd de traditiaadministrativa turceascA, de limite curat geogra-fice, i nici decdt ca. acordA satisfactia cerutAunei natiuni. Intre ce ni-a dat noud tratatul dinParis, ca unui popor con§tient i cult, cunoscut§i iubit pretutindeni pentru suferintile sale, pen-tru serviciile vechi §i noud aduse Europeiumanitatii, i intre ce a fAcut Congresul din1878 fata de Bulgari e tot atAta deosebire caintre usagiul pe care-1 fAcusem noi §i usagiul pecare erau sA-1 feed ei din libertatea cApAtatA.

Vom vedea infaiu cum au Intrebuintat-o ei ininterior.

Cel d'intliu lucru de facut era nirnicirea Tur-

§i

,www.dacoromanica.ro

7

cllor. l Bulgarii, cari astAzi, dupd cloud raite depradd contra Turcilor, una, e drept, numai cuarma §antajului indraznesc a tar/ vitejia in-constientd a acestora pentru a despoia i altenatii, s'au pus pe lucru.

A desnationalisa e, In filosofia politicd a mul-tor neamuri, un fel de datorie a sacrului ego-ism". Desnationaliseazd Germanii in Posnania,desnationaliseazd Ungurii in tot cuprinsul Statuluilor eminamente national", desnationaliseazdaltii, de cari nu incape vorbd acum. Dar estedeosebire In metodd. Este o desnationalisare prinprestigiu : cel care-§i schimbd neamul e bucurosinsusi de aceasta; a cerut-o, se simte onorat cda innaintat" in scara valorii neamurilor. Este odesnationalisare prin sincerd i adeväratd priete-nie : a§a a cd§tigat neamul nostru in cursul vea-curilor mu i mii de Romani, tot asa de bunica i aceia al cdror sAnge tracic §i latin nu eamestecat cu nimica. Este apoi o desnationalisareprin §coala singurd, care cu mijloacele ei blAndeprinde In fiecare zi mai mult teren i copilul setreze§te a fi in adevAr altceva decat ce au lostparintii Iui ; sunt astfel astAzi escelenti Franceside rasa galbend i neagra. Grata e desnationa-lisarea prin conruptie sau prin amenintare cu o

mind economicA : aici lucreazd samsarii de sufletebAncile. Criminald e aceia prin mijloace de

Stat, Statul nerecunoscând i neocrotind decatpe acei cetAteni cari au primit crezul nationali-tatii care domind,.care s'a intamplat ori a ajunssd domine. Dar mai prejos de orice criticd estedesnationalisarea prim teroarea brutald, prin lipsa

--

.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

8

de orice respect pentru lege, prin despretuireaoricarui scrupul de onestitate. In acest cas Statulse considerd ca in stare de rdzboiu cu un numardin supu§ii sal, pentru cd ei nu voiesc sa-i sa-crifice o constiinta care nu intrd §i nu poateInfra supt cOntrolul Statului.

A§a au facut insd Bulgarii fatd de Turci. Pro-prietatea turceascd, onoarea turceascd, libertateaturceascd n'au fost admise un moment de bd-ddranii boieriti", cari, la 1878, §i-au capätat otara prin vitejia altora, pe cari erau Inca de a-tunci gata a-i plati cu cea mai neagrd nerecu-no§tintd. Märturisirile culese la fata locului ded. Sadoveanu §i publicate acum de curând inteofoaie din Bucure§ti sunt cea mai bund dovada.Calul Turcului, vita Turcului, livada §i casaTurcului erau ale celui d'intdiu care avea In-drazneala sd se presinte pentru a Indeplini con-tra lui, vechiul apasdtor, o revan§a" pc careMath administratia §i puterea publicd erau gata,nu numai sd o ingaduie, dar sd o §i Incurajeze.Vechile acte de stapanire au fost de atAtea oripur §i simplu anulate. Nicairi nu gasia bietul omcondamnat prealabil la orice, fiindca era Musul-man, ascultare, intelegere §1 dreptate.

Aiurea, mijloacele de inrdurire_ sau prigonireaveau drept scop sd facd din acela care eradispus sd se confunde cu stäpAnul un tovard§cu aceia§i valoare al acestuia. Aici Insa nici nuse putea, nici nu se void aceasta. Nu se putea,fiindcd rAmânea ne§tearsa pecete a legii deose-bite, a Islamului ; nu se void fiindcd aici se tineaca orice parnânt, orice rost social, orice functie

I

--

.

www.dacoromanica.ro

9

sä fie Indeplinite numai de Bulgari. Turcul tre-buia sä mond on sa piece, sd-si iea lumea 'ncap. Si o scusd era gata : asa sunt ei ; pleacdde unde nu mai sunt stdpani. lar, dacd, totusi,rdmane cineva sa fie sluga la domniicei noi, slugd tdcutd, sluga supusa. Cad, intre al-tele, Statul acesta fusese Intemeiat pentru o apro-piatd §i definitiva socoteala cu Imperiul turcesc, §ipentru aceasta Turci in Bulgaria nu trebuiau sa fie.

Au rdmas, astfel, dintr'o populatie numeroasd,mandra si bogata, doar pe jumdtate (l2°/0 dinvre-o 24%) : mai mult caldarari tigani, hamali,pazitori de vite, Vagabonzi si cersitori. lar o uria§aemigratie, patronata §i intetita de Stat, a prefd-cut In teren de colonisare bulgard Tinutul Do-brogii-de-jos si malul drept al Dunarii.

Ramanea Grecul. Odatd acest popor se desna-tionalisa foarte usor, intre crestini ortodocsi, cupldcere §i cu prietenie. Pe cat de stransd pareorganisatia lor, pe atata ea se desface ici si colopentru casatorii mixte, la capdtul cdrora stä com-plecta desnationalisare. Bulgarilor nu li trebuiaaceasta. Ei urau sangele ins4 al acestor oameni,II urau cu acea puternicd urd a sclavului de iericare nu-si poate ierta stapanul. in al doilea rand,se lacorniau la averea lor, a bogatelor epitropiide biserici i coli. Si, in al treilea, li era teamdde dansii, fiindcd in prograrnul Statului era §irazboiul cu Grecii, pentru Macedonia.

Si atunci ? Atunci au escitat plebea, pe totilenesii si calicii, pe toti barbarii §i nepriceputii ;i-au Mutt bande contra negustorului priceput,

t.

--

www.dacoromanica.ro

-- 10

activ ci bine situat. Ca un rAzboiu al sAraculuicontra avutului s'a deslantuit furtuna distrugA-toare. Iar autoritatile, autoritAtile s'au multarnita constata cA s'a fäcut. Biserici pradate, §coliruinate, casinuri din care nu se mai alegea cAa fost acolo o casA, acestea le-am vazut cuochii miei la Filipopol. Gara era plina de fugari,cari nu s'au mai intors. i chestia greceascd eraisprAvitA. Ii asimilasere.

SA mai vorbim de RomAnii de pe malul dreptal DunArii, cArore nu li s'a recunoscut vre-odatäniciun drept national ? Dar ce puteau sà a§teptede la o asemenea politica ni§te bieti terani,multamiti doar cd au coltul lor de pamant sallucreze !

www.dacoromanica.ro

IL

ldealul national bulgar.--Cu o Bulgarie astfel unificatA se putea incepe

lupta. Lupta pentru idealul national" se zice laSofia. Dar nu tocmai pentru un ideal", §i Incamai putin pentru unul national".

Un ideal presupune, neapArat, dreptul. El nicinu e altceva dectit proiectarea innainte a drep-tului ca realitate, InfAtiprea innaintea ochilortuturora a dreptului ca lucru care se poate in-deplini, care trebuie sA se indeplineascd §i carese va indeplini.

Cand e un ideal national", se cere ca dreptulunui neani sa fie singura linta spre care se in-dreapta" toate sperantele. Nimic din acest dreptsa nu se lase la o parte, nimic sä nu se cearAcare nu face parte din acest drept. Uncle estelimba unui popor, unde este rasa lui, unde sunt,pe alAturi, drepturile lui istorice de cAnd s'a al-atuit ca neam, nolo sA se arAte 4iri1or,drumulpe care vor trebui si-I .urmeze.

'

www.dacoromanica.ro

12

Pentru Bulgari idealul national" e insd altceva.El pretinde cloud categorii de pdmânturi. i anume :

'Pe _de o parte toate acelea care sunt cuprinsein harta Bulgariei Mari, asa cum ea a fost croitala tratatul de la San-Stefano.

Dar acest tratat nu e dada pe luptd. bulgd-reasca, nici pe cugetare bulgareasca,nici in margenile dreptului bulgAresc, nici pen-tru interesele Bulgariei. Rusia biruise pe Turci,cu jertfe grele, cu primejdia, in ceasul dramatical Plevnei lui Osman-Pasa, sd-si piarcld, nu nu-mai situatia in Balcani, dar i onoarea militard.Ea pornise rdzbolul, de sigur, i pentru a scoatede supt jugul turcesc pe crestinii din Balcani,

cine cunoaste starea de spirit a Rusilor vaadmite sinceritatea acestei hotdrAri darpentru a-si atinge scopurile pe care de veacurile urmAreste. Ii trebuia o Peninsula BalcanicAscoasd de supt puterea Turcilor, dar nu pentruca sä cadd supt inraurirea Austriei ; iar, cat pri-veste chiar popoarele care o locuiesc, in Rusiaera credinta, rdzimatd i pe tot trecutul poli-ticei sarbesti, grecesti, romdnesti, cd ele nuse pot intelege intre dansele si nu au curagiulde a duce o politica proprie si soli& :_deci, de-cat sA asculte de Viena altora, de ce sd nu as-culte de Petersburgul ei ? Un singur nou Statcrestin acolo sau cloud, o Macedonie deosebitäde o Bulgarie vedeti cd iardsi se calcula cuprovincii turcesti, nu cu nationalitati crestine re-cunoscute i osebite, aceste chestii se discutaudin punctul de vedere a,1 oportunitatii rusesti,nu din acela al dreptului bulgaresc. Rusia lui

i, iarasi,

si

www.dacoromanica.ro

13

Gorceacov §i Ignatiev a fAcut o singurd Bulga-rie, §i cu Macedonia, fiindcd a§a-i convenia ei.Iar Europa, la Berlin, a redat Turcilor Macedonia§i Tracia, §i a desfAcut Rumelia Orientald pentrua strica aceastd convenienta ruseascd.

Si, dacd a§a este, dacd harta de la San-Ste-fano represintei an moment din politica ruseascd,iar nu unul din desvoltarea nationald bulgd-reascd, unde e IndreptAtirea Bulgarilor sd ceard,pentr4 sine, atunci când acel interes rusesc adispdrut, restabilirea unei hArti pe care ei nicin'au cucerit-o, nici n'au justificat-o ? Sa zicemcA, in nevoia lor de a izgoni pe Ru§i din MareaNeagrd, Puterile apusene din 1856 ni-ar fi dat,nu numai gurile Dundrii, pc care pe urmA le-audat Turciei pentru ca sä le tie pand la 1878 ,dar §i Odesa §i cA aceasta, natural, ni-ar fi fostluatd innapoi pe urmA : aveam oare dreptul sdcuprindern Odesa in margenire idealului nostrunational §i sa privim pe Ru§i ca pe despoietoriino§tri de un drept sfânt ?

Dar, se obiecteazd indatd, Bulgarii lui Crum§i, apoi, In altd editie, ai lui Simion, in a treiaeditie, ai Vlahului lonita, au prAdat pAnd la Con-stantinopol §i Salonic, ora§e care au §i numelelor slay, deci bulgAresc Tarigrad §i Solun§i care se cer, priri urmare, sd Intre In margenilelmperiului restaurat al Cesarului bizantin caproceddri, de sigur, Ferdinand I-iu. SA vedem.

Cdnd au fost ace§ti cuceritori ? Crum pe la800, Simion pe la 900, lonitA pe la 1200. Darintreb : la aceastd data era vre-un popor dinEuropa care sti alba o congiinta nationald, care

.

.

www.dacoromanica.ro

14

set facet o politica nationala ? Rdspunsul nn poatefi deck : niciunul! Erau numai amintiri ale Im-parallel romane, dupd care umblau Germanii inApus, iar, In Rdsdrit, 'tithe altii, Bulgarii. Ger-manii aveau pe acea vreme drepturi la Lyon §ila Genova, drepturi de Imperiu, i ei nu umbla-serd numai, cu un titlu gol, dupd realitatea, preaInnaltd si grea pentru ei, a unui Imperiu, ci seIncoronaserd in Milan §i dominaserd in Roma,unde numiau Papii, pe cAnd cel mai norocosdintre Tarn bulgari, Simion, a fost proclamatsupt zidurile Constantinopolei, afard de cetateasfantd ImpArdteascd. Dar s'a putut gdndi cinevain Germania, earl. de bietii nebuni inofensivi aiteoriilor, la revendicarea \rail Rhônului, a Pro-ventei si ea veche lard de lmperiu , a Mi-lanului si Genovei, a stdpinirii supreme asupraRomei ? I-a putut trece prin minte unui om po-litic german cd aceste amintiri din vremea candGermanii, sprijiniti pe constiinta lumii contem-porane, se jertfiau ca osta§i pentru a stabili unImperiu roman care nu era si nu putea sd fie alnatiunii lor, cd aceste amintiri, zic, pot §i tre-buie, cu orice pret, *sd devie o realitate, cd e odatorie pentru natiunea germand sd croiascd,peste Francesi §i Italieni §i oricine ar fi, un Statnational german dupd traditia lui Frederic Barbd-Ro§ie ?

AceastA nebunie, de a crea uu Stat nationalmodern dupd simplele aspiratii cdtre coroanainternationald a Imperiului roman de Rdsdrit pecare le-au avut strdmosii cari vorbiau la inceput

7

I

www.dacoromanica.ro

15

un dialect turcesc i cari supt Simion scriaugreceVe, iar supt lonitä vorbiau acasa dialectularomanesc, formeazA InsA basa politicei, evidentnebune, pe care, de la 1878 Innainte, necurmat.supt orice §efi, o fac Bulgarii.

-©

I

on,

www.dacoromanica.ro

Lupta cu Turcii.

Cu Turcii, fo§tii lor stapani, de la cari de-prinseserd atatea metode, pAnd la nasurile §iurechile Mate la Turtucaia, in Dobrogea §i aiu-rea, Bulgarii au dus, de fapt, un continuu razboiu,care, Inceput Inca de la 1878, urmeaz i panaastazi, când cavaleria turceascd sta la ordinelevdtafului german din Sofia.

Programul din 1878 prevedea restabilirea Bul-gariei, conform cu tratatul de la San-Stefano,din Dundre In Arhipelag, din Marea NeagrA panain muntii Albaniei, deci izgonirea Turcilor dinTracia §i Macedonia, iar, Innainte de toate, uni-rea cu acea Rumelie Orientald care era pentrupatriotii din Sofia numai Bulgaria-de-Sud, Inca-tu§ata Inteo forma de guvern fArA rost §i impo-sibild. Venia pe firma cellalt program, mareleprogram istoric, care cuprindea Salonicul, Alba-nia, cu termul celei de-a treia Mari, Adriaticape unde fuseserd o§tile Tarului loan Asan, In

x

r)

, Ill.

. /11=1

www.dacoromanica.ro

_

veacul al XIII-lea cetatea iiiinpardteasa.' depe Bosfor.

Toate acestea trebu at.t,jsmu* çI

pentru a realisa idea vaationar.Si noi am avut un u urcii.

Aparati prin datinele unei vechi autonomii de-sAvArsite, incalcati de dAtysii necontenit i storsidin ce in ce mai mult, i-am vAzut aruncandu-seatunci mai lacom asupra drepturilor noastre cAndconstiinta noasträ natonala, in veacul al XIX-lea,se zbätea mai nerAbdAtoare de libertate. 0 partedin diplomatii Europei ii ajuta s,A ne umileascA

i-ar fi ajutat sä ne i zugrume. Inceputul Dom-niei lui Carol I-iu a fost un sir de pretentiide jigniri nesuferite. i la toate aceste umiliri

pagube noi am rAspuns numai cu mijloculcinstit al rAzboiului. Acest rAzboiu am Inteles sA-1facem noi pentru noi, pe sama noasträ i cu totriscul nostru. Daca in 1877 o mare Putere agrAbit acest conflict, incepand, cu alte scopuri,rAzboiul ei, noi n'am cules de pe urma victoriiloraceleia, ci, in cel mai greu ceas pentru ansa,ne-am infatisat pentru a o ajuta si am fost factordecisiv al izbandei.

Buigarii erau insd, la 1877, niste vechi mesteride conspiratii si de comploturi, niste vechi or-ganisatori de bande. invätaserd arta de la

In mijlocul cdrora petrecuserA sefii lor, daraveau pe laga aceasta vechi traditii balcanice,turcesti, in care trAdarea, asasinatul, revolta suntmijloace din fiecare zi. Au reinnoit astfel isprd-vile unui Pasvantoglu si unui Mustafh Bairactar.

Era actul IntAiu al dramei. Ceilalti actori, dupA

1,47.-Mtt

--R. ,

It , FilI

f ,,i /r Ili nrtt

§i§i

si

1

1 nihi-li§tii

.,

,2

, .041. ;',

www.dacoromanica.ro

18

aceleasi norme si cu aceleasi deprinderi, au schl-lodit, au mdceldrit si ei, ca represalii. Dar se stiesi in Europa a Turcul p!Ateste". Deci, pe cândcruzimile sdvarsite de bandele comitagiilor erautrecute cu vederea, oamenii simlitori s'au revoltatnumai de mdcelurile de la Batac ; Angiia lui Glad-stone s'a pus In miscare, prin opinia ei publicdliberald si crestind.

Al treilea act. Rusia trebuia neapärat sd sefoloseascd de acest curent, care nimicia aproapeIn Anglia, cel mai statornic sprijin al ImperiuluiOtoman, dogma cd el trebuie pästrat Intreg, ne-atins. De aid rdzboiul de la 1877. Comitagii seorganiseazd la Chisindu si la Ploiesti ; se luptdbine, dar cu atata nu se capätd o lard. Rusiabiruitoare li-o dd.

E asa de usor sd se invete o lectie ! Noi stiamcà o tard se fntemeiazd prin culturd, prin pro-paganda dreptului national, prin luptd. Bulgarii§tiau cä djunge conspiratia, räscoala, macelul;apoi plângerea catre Europa si provocarea cu-rentului de simpatie ; In sfarsit interventia mi-Mara a altora.

La 1885, dupd un sir de provocari färA exem-plu, in ce privesie curagiul grosolan, cativa ofi-teriZsi politiciani izgonesc pe guvernatorui, Bulgarde origine, al Rumeliei Orientale. Fapt indepli-nit." Turcia lui Abdul-Hamid, care se teme derdzboiu, primeste lovitura cu smerenie. CândAustria aruncd pe SArbi in luptd, suzeranii de laConstantinopol nu se miscd. BulgariiEuropa, care se teme sd nu se tulbure pacea ei,

4--

Invitig.

8.°

www.dacoromanica.ro

19

aprobd la sfar§it. Bulgaria s'a fAcut de cloud orimai mare, In dauna Turcilor §i fArA a-i fi bdtut.

Capitolul Traciei, al Macedoniei vine la rand.intre protestdri de loialitate cdtre Sultan, de sen-timente pa§nice fata de Europa, comitagiii se pun!a lucru. Tot ce nu e Bulgar trece supt sabie.Europa simtitoare vede insd numai opresiuneaturceascd : mdceluri, incendii. Sdracii Bulgari!"

actul urmAtor se produce indatd: interventiaaltora. Reformele in Macedonia sunt prefata cu-ceririi bulgaresti.

Dar, data aceasta, nu s'a gdsit cine sd declarerdzboiu Portii pentru sarmanii cre§tini persecu-tar. Turcii au vreme sd se reculeaga. Un vechiupartid reformist li dd o Constitutie §i vrea sd Iicreeze o armatd. Primejdia e mare : dar dacd iirdmâne lor Macedonia I Pe de o parte deci seproclamd independenta Bulgariei, pe care noulregim, stramtorat, o acceptd fArd a fi fost platitàcu o picaturd de sange. lar, pe de alta, se atatdtoate poftele, toate ambitiile contra Turciei re-formiste. Fratie cre§tind pe toatd linia... Si, atuncicand Sarbi §i Greci ocupd pe Turci In cloud parti, .and calea Mdrii Ii e tdiatd, cad Romania, in-§elatd, nu se mi§cd, o loviturd desperatd, §i iatA()Vile lui Ferdinand, Cesarul bizantin din por-trete, la portile Bizantului.

Revolta generala produsd de o lAcomie careintelege a fura §i de la prieteni, aduce rdsbu-narea lui Enver-Pa§a. Adrianopolul devine iard§iturcesc. Bulgaria surade, intinde maul priete-neasca §i simuleazd iubire pentru aceia cari fu-seserd sistematic mdceldriti spre a li se starpi

....

Si

www.dacoromanica.ro

20

rasa. i, la cea d'intaiu imprejurare, dAundzi,and toti fac curte piratului, el pune pistolul Inpieptul Tnrcului, oierindu-i alianta In schimbulunei noud cesiuni de teritoriu. 0 capata. i maneva azvarli asupra Dobrogii §i a §esului munteancavaleria lui Enver.

Ca viclenie §i cinism, ca lacomie i fal§itate,ca furie de masacru, e tot sistemul lui Ginghiz-Han, decal care Turcii otomani au fost de osuta de ori mai nobili.

1

_-_-_-

www.dacoromanica.ro

IV.

Bulgarii §i SArbii.

Serbia fusese odata ocrotitoarea poporului bul-gdresc supus robiei Turcilor : ea era tara slavavecind la care nemeriau pribegii, ca Racovschi,unde se aflau cartile de slujbd ca §i cartile de§coald afard de acelea, nu putine, care se ti-pdriau in Romania noastra unde se nutriausperantele §i iard0 alAturi de Romania unclese tipariau 2iarcle, Uncle se formau planurile §ise pregAtiau loviturile contra Turcilor. PAnd §irdzboiul din 1377 al principelui Milan a fost Inlegatura cu o ultima mi§care bulgareasca inspi-rata de la Belgrad : banda lui Hoti Infra in luptd,dar fugi, altii, caii fagaduisera o rdscoald, In§e-lard. a0eptdrile.

In cursul acestui rdzboiu, Serbia 10 ardtd fatade toatd lumea i fatd de noi, cari aveam pla-nurile noastre gre0te dorinta de a-§i adaugi,nu numai Ni§ul §i Pirotul, pe care, in a douaserie de lupte, izbuti sa le cucereas4 dar

_

§i

--

www.dacoromanica.ro

22

Belgragicui i Vidinul. Se §tie ca, in ce privesteaceste din urina localitati, nu numai Rusia seopuse, dar i, mai ales si cu totul hotarat, Aus-tria, care n'avea alt rol decAt acela de a pAndisi de a smulge tot ce era cu putinta, de la ori-cine i tinpotriva oricui.

De fapt, Serbia visase ceva mai mult, si nuse sfiise a o i spune : un singur Stat slay inBalcani, in hotar la Sud cu cel grecesc, la Nordcu cel latin al Romaniei, o lugoslavie, care, pelänga provinciile sale luate din blocul mosteniriiaustro-ungare, ar avea, de la Turci, si tot teri-toriul pana la Marea Neagra. Daca, mai tarziu,dupa moartea marelui Cneaz Mihail, opinia pu-blica shbeasca incepu a se deprinde cu o invierea Bulgarilor, cu o formatie politica deosebita alor, avtindu-§i Capitala la TArnova, erau totu§iInca visatori cari socotiau pe acesti Bulgari nu-mai ca o forma Intru catva apropiata a slavis-mului balcanic, ca o simpla varianta a lugosla-vilor, pentru care nu era de nevoie sa se maifaca o tart

Oricum, nimeni nu se astepta ca aceasta tarasa fie asa de mare. Fiindca nimeni nu patrunseseIn felul de a vedea al diplomatiei rusesti deatunci. Aceasta judeca asa: de oare ce, cu toatevisitele intAmplatoare la Petersburg, Serbia I§iare legaturile economice mai mult cu Austriarivala, spre care o Indreapta situatia geografica,de oare ce de acolo-i vin influentele de cultura

cu toata ura pe care poporul o poarta Sva-bului" i Ungurului, Inteacolo cauta prea adeseaun razim principii §i politicianii, sa cream un

§i,

www.dacoromanica.ro

23

alt Stat slay, care sd fie In dependenta §i ladiscretia noastrd. Aceasta se vAzuse doar and,in 1870, staruintele Rusiei creau pentru aceiadintre cre§tinii ortodoc§i neliberi din Balcani carierau de vita slava o noud organisatie bisericeasca,Exarhatul, cdreia i se dada forma lingvisticd finationald bulgard, hranindu-se §i astfel nemasu-ratele sperante de hegemonie, de dominatie bal-canicd ale Bulgarilor.

&Arbil furd atin§i dureros de Intemeierea Bul-gariei Mari a tratatului de la San-Stefano. Dar,ceia ce era de a§teptat fata de exagerarea spe-rantelor bulgAre§ti, nici oamenii de la Sofia nuerau multdmiti cu hotarele la Apus, cdtre Serbia,ale noii lor patrii. Lipsia ceva, dupd conceptiilelor, culese de-a dreptul din evul media, i inaceastd parte. Razimati pe vechi povestiri decAldtori apuseni, cari nu erau In stare, de sigur,sd deosebeascd pe Sarb de Bulgar, pe unelemanifestatii isolate din vremea Turcilor §i, maiales, pe faptul cd §1 pe aici fuseserd Tarii evuluimediu Romanul lonitd i nepotul sdu loan Asan,cari se sfddiau cu Ungurii pentru , episcopatelede la Morava" Bulgarii cereau sd li se deaIndarat" Pirotul §i chiar Ni§ul, iar pretentia s'Ar-beascd la Vidin, pe care au §tiut-o, Ii umplurdde urd contra lacomilor usurpatori". Si, de fapt,a fost un moment o §tim din rapoarte diplo-matice cAnd Serbia s'a temut cd nu i se varecunoa§te nici dreptul de a rdmAnea in Ni§ulluat cu armele §i and ea era hotdrAtd a intrebn-inta toate mijloacele, fata de oricine, pentru a nufi despoiata de cea mai pretioasd cucerire a sa.

_

8

www.dacoromanica.ro

- 24 -

Slmanta de urd era aruncatä astfel. Oricineva recunoa§te ca mai mult de Bulgari deck deSdrbi ace§tia aveau o intreaga traditie card-iindemna spre Statul iugoslav uric, §i ei nu da-toriau nimic Bulgarilor, cari se vadiau la Rasaritca o stavild i ca o amenintare. Pe and Bul-garii erau datori cu o fireascd recuno§tintä ace-lora de la cari primiserd area ajutor §i, polatdce n'avuserd o lard, ei nu pnteau invoca nici otraditie politicd a acesteia.

De la 1878 la 1885 situatia fu aceasta /Titrecele cloud State slave (fara a mai vorbi de a§chiasarbeasca a Muntenegrului). Independenta, rega-litatea, proclamata In 1882, a lui Milan Obreno-vici era pentru Bulgari, popor ddruit de Dum-nezeu cu multA invidie, un ghimpe in ochi, oofensä". Ei râvniau deocamdatd un singur lucru :unirea cu provincia turceascd a Rumeliei Orien-tale, §i &Arbil nu voiau In ruptul capului intoar-cerea la Bulgaria Mare care li rasarise tnnainte,Infricopor, la 1878. De aici Incalcare de gra-nite, rdzboiu de tarife, iar, din partea bulgareascA,dupd obiceiu, ocrotirea pribegilor, nemultamiti cuguvernarea printului, §i formarea cIasicelor bande.

Dar la 1885 unirea se that. Ce mai insemnaSerbia mica feta de Bulgaria care mergea cupa§i rdpezi spre hotarele de la San-StefanoMilan ceru o despdgubire trei districte de hotar,intre care, fire§te, §i al Vidinului. Refusat, el risca:o lupta, In care Austria-i fagaduise concursul.Invins, nu pierdu, prin pacea de la Bucure§ti,din 1886. nimic deck doar tot prestigiul §i toatesperantele ! lar sperantele Bulgarilor invingatori

:

: LI

1

www.dacoromanica.ro

25

de a lua Pirotul i Nisul crescurd prin acest re-sultat al celei d'intdiu intAlniri cu vecinif de omai veche organisatie si de frumoase traditiimilitare.

Treizeci de ani trecurd de atunci pAnd la räz-boiul comun al Bulgarilor contra Imperiului oto-man. Bulgaria avu, In tot acest timp, de lucrucu allii : cu Turcii, ca Stat, cu Grecii, ca popor,pentru Tracia si Macedonia. Serbia, sfAsiatd delupte interne, slAbitd i compromisd de dAnsele,era tocmai vecinul care trebuia. Nicio incercarede a se apropia de Musa, nicio scAdere a uneiuri pe care victoria trebuia s'o Inndbuse. Indife-renta sau bucurie ascunsd pentru suferintile re-gatului slay din Balcani,

Cand Obrenovicii furd Inlocuiti cu Petru Cara-gheorghevici, o apropiere se fAcu : o hotdra insd,nu o schimbare sufleteascd la Bulgari, ci altecloud motive. De o parte, volnta Rusiei, care erala spatele intelegerii contra Turcilor in 1912,de alta, perspectiva unei ispititoare prdzi de laacegia, pe care insd n'o puteau lua singuri.Dupd cele mai bune datine asiatice, se indreptauspre Belgrad cele mai frumoase zimbete cu pri-lejul visitelor care se urmau una dupd alta,

Biruinta fu cA§tigata impretind. Partea fiecdruiaera fixatd printr'un tratat, dar inzprejureirile cres-cuserd silintele Sârbllor si ingustaserd, prin creatla,austriacd. a Albaniei, partea la care ei puteaupretinde. Se reclamd deci, din partea lor, o re-visuire, i, Bulgarii neadmitand-o, se fdcu apelulla Petersburg. S'a spus cd Danev a fost acela

.

§i,

www.dacoromanica.ro

26

care, In furia lui grandomana. a rupt putinta uneiintelegeri, ori ca partidul militar, cu Tarul Fer-dinand in frunte, a dat cu de la sine putere lo-vitura contra aliatilor de pana atunci. De fapt,ca in orice actiune de prada, natia Intreaga iisustinea.

Ea a criticat pe urrna pentru ca banditismulmilitar din lunie 1913 a dus 1 o catastrofá, caredAdu inima Macedoniei Sarbilor. Dar, la cel d'in-taiu prilej, la cea d'intaiu crisa a Serbiei, acela§iatac se repeta, in 1915, cu o Invier§unare tarSpareche, cn o canibalica ura. Apoi natia, dupdun simulacru de discutie, aplauda un program carecuprindea pradarea pAnA la cel mai mic elementde avutie a Serbiei §i desfiintarea ei pentru toatetimpurile. Se §tie ca nici Ginghiz-l-lan §i Timurn'ar fi procedat cu o mai meticuloasa §i pedantasalbatacie la aceastä opera cleat servantii tunu-rilor de 42 ale genialului" operator tehnic devictorii Mackensen, un Napoleon de usina.

--

www.dacoromanica.ro

V

Bulgarli i Grecii.

In vara anului 1916 un rege care crede cdpolitica se face cu zapisele cumnatilor, cari vorscoate provincii Intregi din gura de lup turbat aBulgarului, lAsa ostile fostului sAti dusman demoarte din 1913 sd-i ocupe pe rand acele cetAtitracice i macedonene a cdror cucerire, in cali-tate de Bulgarocton", era singura glorie a in-vinsului de la Domokos. Poporul lui se indig-neazd, dar std pe loc. Armata preferd sd nu selupte, 10.000 de oameni se bucurard cd devin, caprisonieri, oaspetii" marii Germanii, unde 1§imutd i tunurile. Un biet colonel, care asiguracä e de-ajuns sd scoatd .strigatul lui de rdzboiupentru ca armata intreagd sd porneascd spre aizgoni vijelios pe dusmanul ereditar" din posi-tiile ocupate provisoriu" §i amical", nu stiucum sd gaseascd mai rdpede, in Cavala, pierdutdsi aceia, corAbiile care-1 vor duce la aclamatiiledin Atena. i, aici, gurile tunurilor francese §i

rig*www.dacoromanica.ro

2

englese au fost indreptate amenintator asupra pa-latului acelui Constantin al XII-lea, care credea cAa nernerit astfel drumul Constantinopolei. i Veni-zelos ? Venizelos, devenit du§manul poporului",se consolA cu telegrame §i cu parada de: la Salonic.

SA sufere onice de la unii §i de la altii, cubunavointA §i fArA zimbet In ce prive§te pe Bul-gari, cu zimbet, dar fArA bunavointa, in ce pri-veste pe Aliati, aceasta este soarta Greciei. 0mai tristä soartA nu se poate Inchipui.

Si, totu§i, intre Greci §i Bulgari este alt anta-gonism deck acela de Stat, ca intre Sarbi §iBulgari, ori de Stat §i de religie, ca intre Turcisi Bulgari. E antagonismul de rasa', cel mai In-vier§unat antagonism de rasA ce se poate inchipui.

unii §i altii din dusmanii cari, pe tdcutele,se ajutd astAzi gAsesc plAcere sä-§i InceapA uraInca din cele mai depArtate vremi ale evului me-diu. Si cum voiti sA fie altfel, cand Bulgarii ausiguranta cA urmeazA, cu acela§i popor, traditiilepolitice nationale" ale lui Crum, Simion §i lo-nitA, toll trei ucigAtori de Greci" in zilele lor,si and Constantin al XII-lea, care §i-a that li-ni§tit rangul intre imparatii Bizantului, a lAsat säfie intitulat Bulgarocton" dupd izbAnda din 1913 ?Deci inca din al VII-lea veac dupd Hristos, cândbandele bulgAre§ti au intrat in Balcani cu de-asila, pornind de a doua zi dupd stabilirea lorrevolta contra imparatilor din Constantinopol,de-atunci s'ar fi incercat ostd§e§te cele douAnatii". De-atunci ar fi tiind minte Grecul cdBulgarul e un sAlbatec §i Bulgarui cA Grecul e§i un misel la lupta §i un crunt rAsbunAtor.

- -

Si

www.dacoromanica.ro

29

Cand Bulgarii au cdzut, pe la 1400, cu totulsupt Turci, Grecii au §tiut sd facd din robia lorpolitica un instrument de stdpanire asupra tova-rd§ilor de infrangere §i umilintd. Biserica lor pa-triarhald a Minas Intreagd. Turcii, lipsiti de aparatadministrativ, aveau nevoie de dansa pentru adispune de cre§tini, iar ea, Biserica, era bucu-roasd cd sabia Sultanului pagan i-a dat pe manitoatd cre§tindtatea balcanied, in care Osmanii nuvedeau decal Rum, Romani" grece§ti. Pretutin-deni s'au instalat, cu carte greceasca, Vladicillor. Biserica slava a dispdrut, ca sd Invie numaidupd 1700, supt Inrauriri straine.

I-a durut, i-a umilit pe Bulgari aceasta ? Cucata. furie o spun astdzi ! Odatd insd Ii dureanumai dijma prea apdskoare a VIddical;de slujba,de predia nationald" a cdruia nici n'aveau ne-voie deck ca de o superstitie indritinatd, Bulgariifiind §i astdzi cel mai putin religios dintre po-poare.

Dar a venit vremea- cand Rusia, ai carii soldatiBulgarii ii ucideau ieri in Dobrogea cu fabricatiigermane, li-a trezit, li-a impus, din panslavism §idin interes, ideia nationald. Tot odata li-aduit §i Bisericd slava, ba Inca §i pentru toti cei-lalti Slavi din Turcia, Exarhatul, adus la Inde-plinire in 1870.

Aceastd creatiune bisericeased era pentru Sarbio prigonire, pentru Greci o loviturd de moarte.Tot prestigiul lor in Balcani era primejduit prinaceasta. Aceia cdrora Ii luaserd odatA totul, ame-

_ nintau sA Ii iea §i ei In Turcia tot. S'a deschiso lupta de moarte, In care Atena Regelui intetia

-

lOgO-

www.dacoromanica.ro

30

§i sprijinia Constantinopolul Patriarhului, de §iBiserica Regatului se constituise dupd 1830 caautonornd.

A doua loviturd o dAdu Grecilor Rusia credndBulgaria Mare, in care intrau, afard de Tesalia §iEpir, toate Tinuturile reclamate de dan§ii, iar EuropapregAti, fArd sä vrea, pentru Bulgari acea RumelieOrientalA, In ora§ele cAreia infloria grecismul,

Bulgaiii lizard insd aceste daruri ca o cucerirenationald. In Macedonia ei aveau o majoritateteraneasca de Slavi, din cari, prin anna minunatAa Exarhatului, printr'o §coalA militantA, ei fAcurdBulgari constatati §i verificati. Bandele grece§titulburard §i amenintara ; bandele bulgAre§ti, demai veche datind, nimicird, cu patimA, cu sete,tot ce era grecesc.

Un om anacronic, Venizelos, pdru sA impaceo asemenea urd, cu vechi conturi sdngeroase.El cdpatA o Macedonie sudicA, o Tracie vesticA,in care bulgarismul era mai slab. 0 plAti cusage in lupta de la 1913 cu aliatul care atacaseGrecia. Dupd obiceiul asiatic, acesta multami cuun zimbet, retrAgdndu-§i ghiarele.

la cel d'intAiu prilej, ca aliat al acelui ce1-a pus iard§i pe picioare, cu acela§i zimbet, ghia-rele, din nou desgolite, §i le infige Bulgarul laCava la Grecilor, ca §i la Monastirul SArbilor,a§teptAnd ceia ce ImpAratul" de la Atena nuvrea sA creadA : Salonicul.

I*a

,

140,-+

;c1

f?'i,

www.dacoromanica.ro

VI:

Bulgaria §i Romania.

Cand, la 1878, Bulgaria fu Intemeiatä printeoscumpa jertfd de sange in care noi §i &Arbilaveam o mai mare parte decat poporul bulgarel insui, erau toate conditiile ce se cereau pentruo bunä conlucrare politica in folosul amindurorneamurilor. Cinci sute de ani robia Bulgarilor suptTurci gäsise la noi, la ospitalitatea noastrd largd§i desinteresata, bucuroasa de a fi de folos altorcre§tini, tot ce-i lipsia acasa : cartea slavond pen-tru biserica, de la o vreme §i cartea slavond deinvatathra, ajutor banesc pentru putinele mamas-tiri §i biserici ce mai dainuiau, re§edinta §i ve-nituri pentru clericii fugari, in mintea carora unideal religios se prefacea pe incetul in ideal na-tional, sate pentru primirea teranilor goniti dinurmd cu sabia de foc a prigonirii, ba chiarranguri de boierie pentru cei capabili de a serviDomnilor no§tri §i, in sfar§it, o mitra de episcoppentru popa Ignatie din Nicopol §i o coroana de

-

www.dacoromanica.ro

32

Doamnd pentru fata lui Ghenciu Rustea de pesteDunäre, ajunsd a fi sotia lui Serban Cantacuzino.Capitali§tii noului Stat veniau din ora§ele noas-tre, unde-§i cd§tigasera averea, ca negustori §iarenda§i, iar conducatorii politici, nu numai case formaserd in §colile noastre innalte, dar so-siau une ori de-a dreptul de la functia §i de laleafa cu care-i imparta§isem. i sa nu uitdm Incaun lucru : avuzem in maim noastra doudzeci deani pe Bulgarii coloni§ti din Sudul Basarabiei,§i fiii lor, cari traiesc §i astazi, pot spune dacdGuvernul romanesc s'a atins vre-odata cdtu§i deputin de privilegiile lor, daca n'a fost pentru eiun indemnator §i un pdrinte, daca s'a intreprinsfall de ddn§ii ceva care sa poata fi taxat detentativa desnationalisatoare.

in schimb, de a doua zi, incepura contra Ro-mantel, §1 a fiecarui Roman in deosebi, represaliipentru... atdtea binefaceri primite in cursul vea-curilor, §i pand In ultimul moment. Granita In-chisä, §icane contra negustorilor, insulte groso-lane care a§teptau pe agentii §i represintantiiStatului vecin, creator ; nu se uita niciuna dinformele prin care se roste§te ura nationala ceamai fireasca §i mai Indreptätita.

Si pentru ce acestea toate ?Ni se spunea de unii : pentru Dobrogea, a carii

delimitare s'a tArdt, cum se §tie, cativa ani dupdtratatul din Berlin, de §i, cum se §tie iard§i, din-tr'o villa care nu era a noastra. Dar Dobrogeanu era nici locuità exciusiv de Bulgari, nici cu-prinsd tn tratatul de la San7Stefano. Veche tre-catoare de o§ti, ea nu fusese a nimanuia din

www.dacoromanica.ro

33

punct de vedere national pana ce lurch graind-dira prin sate un element musulman, mai 'malttatäresc, care trebuia sä aiba rostul de graniceri.Bulgarii abia se gasesc ici si colo in vremeaveche : orasele, porturi sau vaduri, erau turcesti,cu tin amestec de Greci, i satele cuprindeaupazitorii aproape militari ai cailor. Mai vechidecat Bulgarii coborati in cea inai mare partedin Basarabia-de-jos, uncle an fost colonisati deRusi (numai dupd 1812), erau acei Romani depe malul drept al Dunarii cari se constata do-cumentar i pe la 1600. lar vechiul Tarat, fkracaracter national, al Bulgarilor lui Asparuc a pie-cat din aceste mlastini pentru a le parasi in grabasi setea sa de-a ajunge la Bizant. i Bulgaria,care avea ori era sa aiba indata' *0 asa de fru- ,inoasa parte a termului Marii Negre, ca Balcic,Cavarna, Varna, Burgas, nu putea pretinde macarca avea nevoie de aceasta parte, inferioara, alitoralului, care ni era notia _de absolutI nevoie

pe care o plAtisem cu cele trei judete basa-rabene, de si refusasem linia Rusciuc-Varna, careni se oferia in schimb de Ru§i.

Atunci, Inca odata, de ce ura, statornicasalbateca ura, pe care orice prilej o scotea laiveala ? Pentru ca un Stat de pradd nu poatetrdi lard dansa, pentru Ca ea este elementul deviala, singurul.

Noi nu i-am urat. Cel d'intain Print al lor, no-bilul Alexandru de Bttenberg, n'a avut un maibun si mai sincer prieten decal pe Carol, Hu.Pentru a-i ridica prestigiul, am trecut peste- toate

t

si

a.

-

pi

www.dacoromanica.ro

34

formele asupra carora de la Constnntinopol ni seatragea atentia. Cand Turcii, amenintati, ni-auoferit o alianta, am raspins-o. Cand Bulgariaanexat Rumelia Orientala, nu ne-am gandit laceia ce spunea si, in 1866, un deputat frances,Magne, ca o tara poate fi scazuta, de si Mettleaceiasi, daca forte .noua se gramadesc in jurulei". Cand Sarbii au atacat Bulgaria unita, n'amlucrat alaturi cu dansii, de si ne indemna Aus-tria, cu care eram aliati. Cand Alexandru :acazut, nu ne-am grabit a primi alegerea Regeluinostru ca Print in Sofia, cum ni se oferia si cumorice ambitios ar fi facut-o. Daca Stambulov aputut resista, i cu el independenta bulgareasca,aceasta se datoreste sprijinului nostru, total de-sinteresat: Ferdinand 1-iu, urgisit de Europ-a, afost prima ca tin Suveran la Turnu-Severin, pecare-I bombarda ieri, ocupa si el astazi, si afost ajutat In ceasurile lui/cele mai grele. La 1912niciodata Turcii n'ar fi fost batuti data batranulnostru Rege n'ar fi fost, cum am spus-o, strainde orice invidie i bucuros de indeplinirea si decatre altii a idealului national. Numai cand amvazut c acest popor e gata sa-si atace, fail" ceamai simpla forma, aliatii, fratii de arme, am in-tervenit. Am fost, atunci, la ei mai crutatori de-cat in casa noastra. Si, daca am anexat, cine nustie din ce nevoie §i CU ce gand pentru viitor?

In schimb, ce-am avut? Sicana continua si in-veninata, insulte i pagube. Azi atentate in Bu-muesli, si contra Regelui, mane complot contraexistimtei Statului nostru, poimane atac innarmatasupra insulelor Dunarii, oprirea vapoarelor nuas-tre, lovirea functionarilor no§tri, calcarile de gra-

si-a

1-iu

si-1

www.dacoromanica.ro

35

nitá ea sistem. Acestea ni le dAdea Bulgaria- pecare Koaniceanu o numia de la tribuna Parla-mentului : fiica noastre.

tar, acum, and i noi mergem spre idealulnostru, Radoslavov, doritorul sincer" de pile-tenie romaneasca, ni da', in formele unui §ef debanditi zilele de la Turtucaia, trecerea Dunariila Zimnicea, navälirea muntean, cucerirea

anexarea" Dobrogii !

7017

sesuluisi

www.dacoromanica.ro

VII.

mane ?

Bulgaria, in cei mai putin de cinzeci de anide la intemeierea ei, a rapit Turciei drepturileasupra Rumeliei Orientate, i-a amenintat insasiexistenta in Europa, i-a macelArit femeile §i co-piii, umpland fAnainile cu dansii, i-a smuts §iacum in urmA, and se gatia sA-i ceara soldatiicontra noastrA, o ultima suvitA de teritoriu, iiia§teptarea altei raite de prada §i altei despoieri,pana la Constantinopol chiar..

Pe Serbia a batut-o §i a umilit-o la 1885 pen-tru a se folosi apoi de dansa, pentru a o atacadin non, talhAreste, la 1913, pentru a fi invinsAsi a pregati o nourt lOvitprA la 1915, pentru adevasta totul_ca in vremurile asasinilor mongoliai evului mediu, pentru a-i- rapi jumatate dinteritorin, aruncand Ungurilor cealalta jumAtate,pentru a proclama, in sfarsit, ca Serbia nu maieste, ca nu va mai fi, cA nu trebuie si nu poatesä mai fie.

_

_

www.dacoromanica.ro

37

Pe Greci i-a despretuit si batjocurit totdeauna.A pradat pe ai lor prin intetirea plebei, i-a des-poiat de biserici- si de scoli si i-a zvarlit pestegranita. I-a mAcelarit in Macedonia. Totusi li-acerut colaborarea in 1912 si peste cateva lunili-a cazut in spate. lar, azi, de supt perdeatiaunui tractat garantat de Germania, care socoateastfel de acte ca flenduri de hartie", ea intinthmana ca sa fure Macedonia, Tracia greaca, umi-lind in chipul cel mai sangeros o armata faraconstiinta i fara conducere.

Romani lor, marnaligarilor", nu li-a crutat nicioinsulta, ca plata a unor nenumArate indatOriri,de cinci- orrseculare. Fara declaratie de rAzboiti,WA respect fata de legile razboiului i umanitatii.ea cade, cu Germanii, carora Ii serveste, si cuTurcii, cari-i servesc ci,, prin surprindere asupraRomaniei, si, invingand prin asernenea inijloace,lasa intregi sate pustiite, cu locuitorii schingiuiti,cu femeile pangarite, cu copiii ucii, ca urineale trecerii sale, intre ruine vrednice de un asiaticTamerlan.

Toate ,acestea se vor uita, cred ei, Bulgarii,de toti. Inca o schimA fatarnica, o bataie in pieptplina de mintita cainta, poate o schimbare deregim, o alta figura constitutionala pe tron,iata ca pedeapsa e inlaturata.

Aceasta in cas de intrangere, iar, in cas debiruinta pang la capAt, Serbia desfiiiitatA, TurciatutelatI. Gf.ecia, Romania. fragmente tolerate aleunor State distruse in principiul lor de viata,care nu poate exista fara un viitor national. Si,atunci, inane, poimane, Taratul devine un Impe-

-

I

§1

'L

www.dacoromanica.ro

riu, si re .edinta tmpAratului se mut6 in cetatealiii Const

Numai cat nu e asa. Popoarele no se distruff.E o dogma pe care si Berlinul, care a cunoscutocupatia francesa -de dunA Jena, a uitat-o. Ber-linul care. se stie, are memorie. Dar n'are,a face !Dogmele iaturii. dovedite de invatamintele isto-riei, nu s( inläturA prin niciun capriciu al noro-cului. Pot nu se distrug, nici de perfidiaunui Ferdlnand de Coburg, nici de minciuna unuiRadoslavov, nici de talentul unui Mackensen, nicide ticneala ambitioasa a unui Enver. No se dis-trug-. Altft I, tin Napoleonid ar fi azi rege al Pru-

Croatii chesaro-crAiesti ar biciui femeile laPesta si tin Rasa ar scuipa in obraz pe frumosulbArbat politic Radoslavov, la cea d'intAiu min-dunk langa moscheia catedrala din Sofia.

Si, and popoarele nu pot fi distruse, ele cre-iazA Statcle care nu erau Inca. sau tidied din nou,pe temelit de lira eternd, Statele care au fost.

Si, attmci, sa ne vedem noi toti, cei pAgubitine vedem cu voi) cari, in pagubire

Si jignire, n'ati crutat pe nimeni ! Aveti vorbavoastra : morile lui Dumnezen macinA Meet, darsigur". si v umpleti astazi sacul cu Mina --pecare Dumnezen, en fes i in uniforma germana,v'o macina. Dar noi avem alta vorba, tot in le-gatura cu moara : Vine drAgus la cans". Vetiveni, si v asteptam, dar nu pentru a va ierta.

Si, atunci, voi, oamenii petitiilor, la cine yetischeun La Francesi, la Englesi. pe ai carorsoldati i-ati batjocurit pe stradele Sofiei ? LaRusi, carora li-ati uneltit peirea pentru cA ei

mtin-cel-Sfant....

siei,

jigniti, sA

,

si

www.dacoromanica.ro

v'au creat i numai ei, de la inceputsfar§it ? La Unguri, cu cari vA certati pentruSerbia ? Ori poate la Germani, cari arunca deobiceiu instrumentele murdare de care, cu des-gust, s'au servit ?

Va veni astfel ceasul in care se va da lumiio mare invatAtura : ca poporul care nu pack su-

Jeri niciun vecin e un popor care nu va outea.trai In mUlocal vecinilor.

V

pAna la

--

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro