ALEX MIHAI STOENESCU

MARE,$ALUI $I EVREII

-tfr

CUPRINS

Cuvdntul autorului la edi,tia a doua ....................... 7

Cuvdntul autorului la edilia int6i .....................,...... 9

I. PROBI-EMA EVREILON iN ROMANN

II. ULTIMATUMUL SOVIETIC...................:..... 8 1

III. RETRAGEREA ARMATEI

$I ADMTNTSTRATIEI ROMANE ...........1.,. 97

Culegerea de informa{ii qi propaganda ..............;. 102

Alte mlrturii 1........:.,.........,....i.................................. 129

Mlrturia autoritl{ii supreme,..................,............... 1 6 I

O analizd, contradictorie.......................................... 164

rv . 1AZUL DOROHOL.................. 17 0

Faptele........ ..................... 174

Reac{ia ofi ciali in cazul'Dqrohoi ........................... 1 88

Agresiunile antievreiesti din Mo1dova........,.....,.... 1 9 1

824 ALEX MIHAI STOENESCU

v. REBELIUNEA LEGIONARA ......................... 20 1

Bipolaritatea Antonescu - Miscarea legionari..... 203

Crime impotriva eweilor ................... 230

VI. MAI MULTE FELURI DE EVREI............... 250

Decretul-lege privitor la starea juridici a locuitorilordin Romdni a nr. 2 650/ 8 august 1940............. ..... 267

Emigrarea in Palestina. .......................277

Mentalit[1i.. ..................... 296

VII. MASACRUL DE LA IA$I -,,TRENURILEMORTII" ...............315

intelegerea militari rom6.no-germani .............. ..... 317

Evenimentele de la Iaqi din 25-30 iunie 1941 ..... 328

Desfisurarea evenimentelor ................. .................. 347

,,Trenurile mortii" .......... 387

VI[. SOARTA LOCUITORILORDIN TERITORIILE ELIBERATE.............. 399

Cazul Chisiniu................ .................... 441

rx. CAZUL ODESSA.... ....................475

Cdteva consideratii militare ............... 478

Evenimentele de la Odessa,

16-23 octombrie 1941 ........................ 485

Cine au fost cei executati ................... 518

B aza le gald. a represaliilor

si comentarii asupra legislatiei international e ....... 527

Cazul Dalnic................... ..................... 555

ARMAIA, MARE$ALUL gI E\.REII 825

Considerente asupra procesului ........ 558

Varianta oficiali sovieticd...... ............ 562

Soarta evreilor de la Odessa .............. 583

O posibiln reconstituire ...................... 613

X. UN POSIBIL PORTRET ALMARE$ALULUT ANTONESCU ................... 6 I 6

Eroism qi orgolii ............. 618

Cariera militar[ ..............624

Cazul medical..............,... .................... 643

Schite de portret contemporane............................. 662

Antonescu si evreii........ ...................... 670

xr. iNTRE NEGATTONTSM $rPROPAGANDA SOVIETICA....................... 680

XII. LEGISLATIA ROMANEASCA PRIVINDPROBLEMA HOLOCAUSTULUI...... .,...... 7 90

BIBLIOGRAFIE SELECTrV4.............................. 809

PRDAMBUL

O analizl asupra comportamentului Armatei rominegi al conduc[torului ei intre anii 1940-1944 nu poate ficondusi coerent decdt exclusiv printr-o proiec$e in con-

textul epocii. Acesta a fost dominat de starea de rizboi Ei

de legile acestuia. Evaluarea conjuncturii care a determi-

nat anumite atitudini (responsabile sau iresponsabile)

porneEte de la principiul ci decizia politic[ a influenlat qi

influenleazl atitudinea armatelor. Chiar in situatia unei

dictaturi militare intervin condifoniri politice inteme si

exteme care impun conducerii de circumstanp si ac,fioneze

ca factor politic, oarecum specific in formele sale de mani-

festare, dar supus pdn[ la urmi aceleia.gi reguli. Cazul in care

gefirl statului este qi comandanh.rl Armatei a fost Ei continui

si fie comun, regimul fiind acela care scoate in proemi-

nenli diferenfele. Romdnia a avut inke 1940 gi 1944 un re-

gim auboritar al cdrui defect principal a fost lipsa vie$i politice

interne legal constituite qi liber desfiqurate, iar consecinta

cea mai gravi a acestui defect a fost slibirea substan$ali a

rezewei politice viabile. Dar perioada antonesciani din isbo-

ria Romdniei a reprezentat pdn[ la catastrofr doar fazafinald.

14 ALEX MIHAI STOENESCU

a unei crize politice acute, care Eubrezise in timp democra-

tia parlamentari, diminuind-o pdni la figuralie. Nu a fost

vorba de o enormi fatalitate, ci de construcfii eronate,

conjuncturale qi organic fragile la nivelul structurilor politi-

ce, cu r[dicini addnci qi studmbe la incepuhrrile stahrlui

modern rom6n. Nedreptnfle ficute Romdniei in 1940 au

gdsit un teren slab, ruinat de partizanahrl ilogic gi de pripis-

tii insurmontabile intre partide qi personalitf,fi; pe scurt - odemocrafe incompletf,, minat6 in orice moment de abuz.

Abia dupl anakza slibiciunilor statului rorndn, putem dis-

cuta despre tensiunile si presiunile exteme, la care {ara a

reac$onat in conformitate cu idealurile nafonale cunoscute

ale poporului romdn, cu practica qi experienfa sa juridicl

sau cutumiari. Romdnia suferise un cataclism politic in

iunie 1930, c6nd lovitura de stat anticonstitu{ionalf, (cunos-

cut[ cu termenul impropriu de ,,Restaura{ie") a reprezentat

in fapt ruperea echilibrului politic intem si debutul degra-

dirii treptate a institutiilor fundamentale ale regimului

democratic. Atunci, regele legitim al fnrii a fost detronat qi

Romdnia a fost aruncati intr-o aventuri politici. Dacf,

putem admite ci dictatura regali instauratl in 1938 a avut

cu preponderenfi o motiva$e in ciza politici intern6, tot

ceea ce a urmat in cadrul regimului totalitar din Rom6nia,

in timpul gi dupi al Doilea R[zboi Mondial, a fost puter-

nic condifonat din exterior.

Agresiunil.e pllitice ;i militare ah marilor puteri europme

tndreptate tmpotriua Romdniei au gdsit tn statul nlstru un

partmtr slnb pregdtit politic ;i militar, o lnrd cu actiaitate exknui

ARMAIA, MARE$ALUL $I E\IREII 15

deferuiud ;i nu oferuiuti, cu alian,te inoperante ;i cu o structurd

e c o nomi c d de zo r do nat d. I

Participarea Romdniei la rizboiul impotriva U.R.S.S. a

arut o justificare foarte bine definitd prin propaganda epo-

cii, dar transparent5. a devenit abia astiu;i; modul de abor-

dare qi durata acesteia s-au inscris in categoria generali a

legilor rizboiului.

Nici o analizi care se doreste profundi qi obiectivi nu

poate ocoli erorile politice si militare ale mareEalului

Antonescu, la fel cum nu le poate expune firi prezentarea

contextului in care au fost luate deciziile sale strategice. Ca

eveniment dramatic, sdngeros qi brutal, rdzboiul nu a scutit

nici un stat beligerant de inc[]cdri ale normelor dreptului

umanitar, de la reactii Ei riposte dure fali de acfiuni, atacuri

si agresiuni desfrsurate in afara legislaflei internationale,

int-o situatie in care intreaga lume se afla angajata direct sau

indirect in conflagra{ie. Asupra statelor functionau condi-

foniri teritoriale, economice si tradiflonale cu impact deter-

minant pentru comportamentul militar. in acelaqi context,

legislafla internafonali a timpului era exhem de fragili gi in

bunf, m6suri depngiti de modificarea conceptelor militare,

precum qi de evolufla armelor. Este deja cunoscut ci, laProcesul de la Niimberg amiralul Diinitz, ultimul qef al

Reichului, a fost condamnat doar la 10 ani de inchisoare,

deoarece s-a constatat ci ,,germanii ar fi dus un rlzboi pe

' S"b1t.ri.r"tl" din text aparlin autorului.

16 ALEX MIHAI STOENESCU

mare mai cuat decat Aliatii"l. Bombardarea oraqelor qi

dreptul de represalii r5.mAn inci in discu,tie qi astizi. Ra-

portul intre terorist Ei partizpn continuf, si fie o interpretare

politici gi mai pufin juridic[.

incercarea de a reglementa situatia geopolitici a lumii

dupl al Doilea Rdzboi Mondia] a stabilit direct cedarea sta-

tului rom6n in sfera de influen{i comunistfl, cu toate conse-

cin{ele rezultate din acest act convenit intre Marile Puteri.

Condi$ile concrete in care s-a hotlrdt destinul Romdniei

pentru urm[torii 45 de ani sunt deja cunoscute, dar ele

pornesc indubitabil de la situa,tia Romdniei de inamic al

Statelor Unite, Marii Britanii gi Uniunii Sovietice, cu care a

luptat gi cerora le-a produs pierderi, indeplinind toate

atributele beligeran,tei. Daci dorim s[ eviden{iem o situa-

{ie particular[ a Rominiei in acest conflict, aritAnd c[ a

fost forlati Ibri alti solu$e la aceasti pozi{ie - anormall de

fapt qi de drept -, va trebui s[ privim cu toati obiectivitatea

ansamblul actelor de politici extern[ ale Marilor Puteri in

legiturb cu Romdnia Ei si aritim in ce misuri pot fi inter-

pretate ca actejuridice care au influenlat politica !f,rii noas-

tre. Asdel, insistenla pentru recunoasterea caracterului

oneros al Pactului Ribbenhop-Molotov qi pentru identifica-

rea tuturor consecinfelor acestuia pdni la aspectele sale

ultime cauti si anuleze decizia internaf,onali asupra unei

vinovi$,i lotale, necondif,onate a stahrlui romdn la sfdrqih-rl

celui de-al Doilea Rizboi Mondial. Dar, din picate, imaginea

1 Joe Heydecker,Johannes Leeb, Procesul de la Niirnberg, Bucuregti,

Editura Orizonturi, 1995, P' 553.

ARMATA, MARE$ALUL $I EYREII

de agresor este cea pe care continuim s6 o purtim,buni misuri nemeritat.

AtAt Germania actualS, c6t qi Rusia actuali au recunoscut

formal ilegalitatea si caracterul nedrept ale Dictatului de la

Viena gi ale Pactului Ribbentrop-Molotov, dar substanta

acestor recunoasteri este complet diluati si inoperantf, inistoria imediati. Problema frontierelor a fost rezolvati prinActul final de la Helsinki (1975) si reconfirmati la summi-

tul de la Paris din 1990, unde U.R.S.S. a primit atestarea

asupra modificirilor de granifi;i a deplasirilor masive de

populaf,e ficute in interiorul imperiului s[u. Cheia ugii

false in fata cireia se giseau statele din Centrul Ei Estul

Europei la momentul liberalizdrii perestroika s-a numitstahr-quoul configuratiei stabilite de U.R.S.S. in interiorul spa-

$ului de dominafe. Poate cf, acesta a fost chiar pre{ul reuni-

fic[rii Germaniei, in timp ce pe teritoriul Poloniei rimdneo enclavi rusi la Kaliningrad (Kirnigsberg) - situatS la 1 500

km de Rusia, peste Belarus si Lituania -, sudul Basarabiei

rimdne la Ucraina dupl ce a fost colonizat masiv cu rusofoni,

Tiraspolul este lipit Republicii Moldova, Peninsula Crimeeq

Ucrainei etc. Practic, acolo unde Marile Puteri au avut

interesul si rezolve problemele ldsate moqtenire de rirzboi,

au ficut-o, unificind Germania Ei dand garanlii de securita-

te Poloniei, printr-un tratat care a reunit principalii invin-gitori din rtzboi. Nimeni nu s-a gdndit ca, anuldnd efectele

Pachrlui Ribbenkop-Molotov pentru Polonia, ele si fie

anulate qi pentru Rom6nia. Astfel, se reconfirma tacit

dupl aproape o jumitate de secol calitatea Romdniei de

agresoare impotriva U.R.S.S., Erf, s[ se lini cont cum a

t7

in

18 ALEX MIHAI STOENESC{J

ajuns in acea sifua,tie. Astf,zi, argumentele istorice au foar-

te pu$n[ importan{i; importanti este perfor:rnanla politicl in

coordonate enun{ate de doctrina dernocrapei modeme.

Romdniar[mdne s[-gi clameze nevinovf,fa, a{a cum r[mdne

un statinvins la sftrgitul celui de-al Doilea Rf,zboi Mondial

si care Eia plltit toate datoriile.

De la Sarajevo, trecind prin Bucureqti, Chiginiu,

Nagorno-Karabah, Groznii qi pdnd in Insulele Kurile, al

Doilea Rizboi Mondial continui din p[cate sf, vegeteze

inci viu in problemele sale nerezolvate. Una dintre ele este

relaflaintre cazul particular al evreilor din Romdnia, care nu

s-a inscris in ceea ce numim conven{ional Holocaust (arde-

rile in cuptoare), qi cazul evreilor din provinciile r[sirite-

ne, unde evreii au fost declara,ti populape inamicf,.

I. PROBLtrMA EVREILOK iN NOUANN

Studiu cronologic

Pentru a infelege exact raporturile ewei-romAni sau cele

dkrtre unii evrei si unii romdni, asezdnd pe o suprafatianalitici. largi atit atitudinile oficiale, cit si cele particulare,

g5sesc pokivite cdteva considerente de ordin istoric. Acestea

mi se par necesaxe, deoarece starea conflictuali a diferitelor

tipuri de relaf,i nu a apirut peste noapte sau, qi mai inco-

rect, prin influentarea directi gi unilateralS din partea nazis-

mului. ,,Problema eweilor" din Romdnia are riddcini vechi

gi s-a format pe un fond psihologic, economic si politic cu

accente contradictorii. Afirmdnd drepturile inalienabile

ale poporului romdn in teritoriul siu national, nu putem

ignora conditia dramatici a populatiei evreiesti, ca entitate. . .,' :firi stat, risipit[ intr-o diasporzi intinsl pe aproape intreg

globul qi urmiriti de o tragedie multiseculard.. Contextul

acestei lucriri trebuie precizat de la inceput: Euenimentele

dramatice pe care le anali4im aici s-au petrecut in interualul

/94U1942, tnainte de declaruarea de cdtre Germania nazistd

a ,,solutiei.finale".

ALEX MIHAI STOENESCU

Dupi unii analiqti, nu intotdear.rna exacS in aprecieri,

eweii ar fi fost ultimii migratori ai Europei, ceea ce nu este

corect in planul terminologiei istoriografice, chiar dac[ a fost

vorba despre mai multe deplasiri de populaf,e (Aliyah).Noi

continuim si inlelegem prin migratori popoare barbare,

prin semi$ doar pe evrei, prin naf,onaliEti pe extremigtii

xenofobi. Nu caracterul eventual agresiv al prezenlei

eweiesti in Europq ci, dimpotriva, agresiunile repetate la care

au fost supuqi eweii descriu fundamental trisitura acestor

deplas[ri. Asezarea lor ihtr-un spaSu teritorial a reprezentat

insi intotdeauna o decizie europeani, luat[ intre Marile

Puteri, qi a fost solu$a improvizata" lremelnici a unei contra-

dicfi intre situafla popoarelor europene stabile, constituite in

na$uni, state nafionale sau entitili statale esenlial definite,

qi o popula{ie atipicS, alogen[, privit[ de reguli drept extra-

continentali. Alfel spus, niqte intru;i de care fiecare c[uta

si scape intr-un fel. in cazul Romdniei, ,,chestiunea modi-

ficIrii statuhrlui de striini qi a acordirii de drepturi evreilor

nu a ap[rut ca o consecinlI a evoluliei normale a societi-

tii romdneEti in faza ei de modernizare, dupf, modelul

Europei occidentale, ci a fost impusi, in mare mlsuri din

afari, de c[tre puterile europene"r. Secolu] al XIX-lea,

decisiv pentru inheg Centrul Ei Eshrl Europei, a fost rupt in

doui de anul 1848, care a produs risturniri fundamentale

in conceptul de imperiu laic sau ecleziastic, astfel ci evolu-

Sa politici a celei de-a doua jumltif a fost mult mai accele-

ratil decdt in primele cinci decenii.

I Leon Volovici, Ideologia nalilnalistti ti ,,problema eareiascd", Bucuregti,

Editura Humanitas, 199 5, p. 27.

ARMAIA, MARE$ALUL $I EVREII 2I

Micile comunititi evreiesti prezente in statele feudale

romdneqti nu au reprezentat weodatl p6ni atunci ,,o, pro-

blem6". Aceasta a apirut mult mai tArzitt,.l

1. Inc[ din prima jumdtate a secolului al XIX{ea,mase compacte de evrei sunt presate de regimul tarist citrevest, populatia fiind terorizat[" Ei in parte decimati prin

,pogromuri sistematice de mare amploare", dupi afirmafia

frcuti in Rom6nia la 17 martie 1994 de Radu Ioanid, direc-

tor al Regiskului Nafional al Supraviefuitorilor din Muzeul

Holocaustului de laWashington (afirma{ia este uqor pleonas-

tici, deoarece pogromul, prin definifie, este o a:cliune sistema-

ticd organizatd. de autoritif, impotriva populaflei eweiegti).

O autoritate recunoscuti pentru istoria evreilor, JosyEisenberg, consemna: ,,Evreii nu fuseseri niciodati admiqi

in Rusia propriu-zis. Faptul anexirii lJcrainei, in secolul

al XV[-lea, a noii Rusii qi a Crimeii, apoi a teritoriilorpoloneze in secolul al XVIII{ea, a fost cel care i-a intro-

dus, prin forta lucrurilor, pe evrei in Imperiul tarist. (...)

Eweii au fost de fapt cantonafi intr-un fel de vast ghetou,

numit zoni de reziden{i (Ucraina, Crimeea, Bielorusia, Lihra-

nia); le era interzis si se stabileasci in Rusia Mare. Densi-

tatea qi omogenitatea maselor evreiegti puneau in fala

regimului o problem[ politici. Acesta a fost de p[rere ci,pentru a-i integra, evreii trebuiau intdi rusificati. in acest

scop, {arul Alexandru I a r.rut sf, impuni in 1804 un vast

' A""rM -"nologie urmere$te informa{ii selectate, sprijinitepe autoritatea morali Ei qtiinfificn a surselor, elimini.nd informatiapartizand.

22 ALEX MIHAI STOENESCU

program de reforme social-economice, culturale Ei reli-

gioase. Eweilor li s-a interzis indeletnicirea de hangiu; ei

trebuiau expulza[ din sate; erau incurajati s[ practice agri-

cultura; cei care se apucau de activit[fi industriale sau

megtequgireEti beneficiau de reduceri de impozite; Ecolile

le erau deschise; shrdierea unei limbi (care putea si fie rusa,

polona sau germana) devenea indispensabili pentru exer-

citarea unor functii de rispundere; prerogativele rabinilor

erau diminuate, iar activita$le lor, strict controlate. Acest

plan a favorizat promovarea sociali qi culturali a unei

minorititi de ewei, a mirit mizeria economici a majoriti(ii

evreilor, dar, lovindu-se de nenumirate rezistenle (mai ales

din partea evreilor), a eguat. Dup[ 1815, larul a luat o serie

de mf,suri represive si a redus zona de reziden!6"1.

Ministrul de justi,tie tarist Konstantin P. Pobiodoneslev va

reproduce in cdteva fraze politica Rusiei: ,,Existi un sin-

gur drum pentru solutionarea problemei evreieEti: sievacuezi o treime, si convertesti o treime la cregtinism qi

si persecufi treimea care a rimas"2.

2. Situafia evreilor din Europa areprezentat o preocu-

pare pentru Marile Puteri, in sensul rezolvirii problemei

na{ionale, iari nu a celei individuale, dupi infrdngerea

Franfei napoleoniene. Actul Emancipirii lansat de Revolu-

lia Francezi, care a adus libertatea individului gi a deschis

1 Josy Eisenberg, O istorie a eareilor, Bucuregti, Editura Humanitas,

1993, pp. 260-26t.2 Theodor Herzl, Excerpts from his Diaries, New York, Scopus Pub.Comp., 19e1,p.49.

ARMATA, MARE$ALUL $I EVREII 23

calea natiunilor moderne, a avut un efect contrar asupraevreilor din Europa. Nafiunea se definea, asa cum a rimassi astizi, prin teritoriu. Pe stri.zile Vienei, evreii erau stri_

gafi ,,HEPI HEP!", prescurtarea de la sloganul medievalspaniol: Hierosolyma Est Perdita (,,Ierusalimul este pier_dut"), simbol al unei indoite realitifi - apartenenta evrei_lor la vechea provincie Palestina Ei tragedia diasporei.Caracterul particular al religiei ebraice introducea si ea onuanti de diferenfiere, la care se adiuga moqtenirea ceamai grea: conflictul fundamental gi pe alocuri fundamen_talist cu Crestinismul. Printr-un decret din 1g08, Napoleoninstituia o perioadi de 10 ani in care evreii ImperiuluiFrancez aveau obliga,tia si se integreze civiliza,tiei europe_ne si ,,si inceteze a mai fi o natiune strf,ind,,. Misura s_a

dovedit nerealisti. in Epoca marilor libertifi enuntate deRevolutia Francezl"qi apoi in Epoca Natiunilor s-a dezvol-tat, in rindurile intelectualitnfii germane) franceze qi brita_nice, ideea ci evreii sunt si ei o nafiune qi ci ar trebui sise constituie in natiune. Ideea se lovea de aceeasi pro_

bleml a teritoriului - o natiune trebuie s6 fie creatoare destat. Cum solutia unui stat al evreilor pirea imposibiH inEuropa, a fost lansati ideea integririi, a asimil[rii evreilorin civilizatia europeand, prin integrarea lor totali in siste_

mul de libert[ti oferit de statul modern. Acest proiect se

lovea de interesul natural al evreilor de a-qi pistra identitatea, prin conservarea tradiflilor ancestrale, a sistemuluipropriu de organizare si, mai ales, a religiei. Ghetoul eraun simbol al acestei separatii.

24 ALEXMIHAI STOENESCU

La Congresul de la Viena (1814-1815)) cate a stabilit

precedente fundamentale in promovarea ideilor de civili-

zalie modernd gi de umanism, problema evreiasci a deve-

nit un subiect distinct gi important pe ordinea de zi. FdtL

a intra in detaliile dezbaterilor gi ale negocierilor de culise,

trebuie subliniat cf, Congresul a generat o Constitu{ie a

Confedera{iei Germane (8 iunie 1815), care consfinlea

principiul egalitqii condifiilor de acces la drepturi civile qi

politice pentru creqtinii de orice rit si, totodat[, obliga

conducerea statelor germane s[,,amelioreze situafia civili

a celor care profeseazd reli$a iudaicl in Germania" qi si

asigure participarea acestora la drepturile civile, cu con-

di.tia ca aceqtia ,,si se supun[ tuturor obligafiilor impuse

celorlal{i cetiteni"l. Aceasta era ideologia integr[rii, a

asimilirii populaliei iudaice in naliunile euroPene, care

era insi condi{ionat[ de renunfarea din partea evreilor la

anumite aspecte particulare ale modului lor de trai gi la

unele reguli ale religiei. Pentru atitudinea statelor europe-

ne fa!6 de aceste norme, introduse prin reglementirile

Congresului de la Viena, a fost lansat termenul de ,,tole-

ranti", care admitea implicit ci evreii sunt o populafe

striinl, greu de integrat civiliza{iei cregtine europene, dar

care trebuie protejatl. Problema acutl se Punea in Rusia,

unde se desff,gura asimilarea forfati, cu alternativa sa vio-

Ienti - pogromul. in memoriul pe care l-a inaintat preotul

englez Lewis Way farului Rusiei, la 5 octombrie 1818, se

f n,1"".1"rn", r<ohler, Wilhelm von Humboldt , Jewish Rights at The

Congressis of Vienna (7 Sl 4-7 Sl 5) and Aix'La- Chapelle (1 B I B), New York,The American.|ewish Committee, 1918, pp. 27 -28.

ARMlrrA, MARE$ALUL Sr EVRETT 25

preciza,la punctul 1, ci ,,trebuie stabiliti o corespondentigenerall cu privire la israeliti in toate pnrfile lumii,,, iarla punctul 3 se mentiona c[ evreii ,,trebuie s6 renunte laacele legi ale lor care se opun legilor {irii in care locuiesc,,l.

Dincolo de divizarea pe care o crea o astfel de solutie inrdndurile comunititilor evreiesti, liderii politicii europene

erau ;i ei divizafi in adepfi ai integrf,rii graduale, caretintea secret destructurarea tradi{iilor evreieEti qi in finalcrestinarea lor, gi adepf ai accesului imediat la drepturicivile, care admitea astfel posibilitatea existentei unor

,,enclave" iudaice in Europa si, totodati, posibilitatea uneiemigriri masive ulterioare spre un stat al lor, dar extraeu-

ropean. Marele savant german Wilhelm von Humboldt,reprezentant al Prusiei la Congresele de la Praga, Viena qi

Paris gi care fusese influentat in educafia sa de profesoriievrei ai cercului Lessing-Mendelssohn-Nicolai, a interve-nit in Congresul de la Viena cu faimosul memoriu ,,Re-feritor la schita noului sistem legislativ pentru evrei,, (17

iulie 1809), in care se sistematizau penku prima oari prin-cipiile de bazdale problemei evreiesti: problema eweiascinu este un subiect care poate fi rezolvat izolat, de fiecare

lara in parte, ci este o probleml internationali; poporulevreu dovedeste ,,un atasament incipilinat la obiceiurilesale primitive qi o remarcabil[ putere a rezistentei pasive,,,

motiv pentru care refuzi asimilarea; esenta problemei loreste ,,un fenomen ecleziastic si de istorie a lumii* gi nupoate fi rczolvat printr-un decret; cele trei metode de

I naffi. st-ss.

26 ALEX MIHAI STOENESCU

abordare a subiectului sunt: ,,1. asimilare. 2. distrugerea

modelului lor ierarhic. 3. reglementarea locului lor de

asezare"r. Ulterior, odatl cu publicarea corespondenfei

sale intime, s-a descoperit gi motivalia principali a atitudi-

nii lui Humboldt in problema evreiasci. Aceasta era tm'

piedicarea aJluxului eareilor estici cdtre Germania' pentru ci,

,,deoarece Prusia a acordat aproape in intregime drepturi

pentru evreii ei, ar {i mai bine pentru noi ca o astfel de

legislafie s[ aibi caracter general, cici altfel tofi evreii se

vor nipusti la noi"2. Totodatl, el va cere includerea unor

prevederi de universalizare a drepturilor pentru evrei in

Articolul XVI din Constitufia Germanic5, ,,astfel incitevreii sf, nu fie atraqi prea mult in Prusia de circumstanlele

faptului ci evreii sii se bucurf, de privilegii mai mari aici

decit in alte p[r!i ale Germaniei"3.

Toate aceste dezbateri gi decizii au ar,ut un efect direct

asupra Principatelor Romine gi apoi asupra Rom0niei.

3. Sub domnia larului Nicolae I (1825-1855) prigoana

eweilor ia dimensiunile calvarului, dublat qi de recrudes-

cen{a violenti a antisemitismului european, care n-a a\'ut

doar o componentfl ruseasc6, ci o adevirati psihoz[ in

Occident (Fran{a, Germania, Austria au excelat). in privin{a

Rusiei ins[ este de subliniat ci antisemitismul a atins cotele

masacrului sistematic spre sfdrqitul secolului al XIX-lea,

dupf, cum afirm6 totJosy Eisenberg: ,,incep6nd din 1881 gi

I tttar^,pp. lt-lz.2 lbidem,p. 33 (Scrisoare din 4 iunie 1815 citre solia sa)'3 lbidem, p. 36.

ARMATA, MARE$ALUL $I EYREII 27

pdni la Primul Rdzboi Mondial, istoria evreilor din Rusia

inregistreaz[ un Eir aproape neintrerupt de legi exceppona-

le (mai ales, diverse numen$ clnusus) si violente populare.

Pogromurile au avut loc cu complicitatea, cdteodati acti-

vi, a autorititilor guvernamentale. Desff,gurarea lor era

mereu aceeaqi: o riscoali populari animat[ de c6fiva con-

ducitori devasta cartierul eweiesc pe o perioad[ care putea

merge pdni la mai multe zile. Trupele sau polif,a interveneau

in general atunci cdnd masacrele, jafurile si violurile atin-

geau paroxismul. Eweii din Rusia au triit intr-o teroare con-

tinu5, ink-o atrnosferi care aminteste cele mai ingrozitoare

jfiri din Evul Mediu"l.Este suficient si ne imaginf,m masa de ewei care refuza

rusificarea, ocuparea in agricultur[, interzicerea traditiilorgi obiceiurilor de culg deplasdndu-se citre ves! ocupdnd

teritorii aflate in afara ,,zonei de rezidenti" impuse de ta-

risrn. Simultan, tiri central-europene se opun imigraSei

masive, Polonia fiind un stat cu grave probleme nationale,

mutilat si sfdrtecat de Marile Puteri, Ucraina generdnd o

violenti migcare nafionalisti, iar Ungaria, conform unei

dockine clasice, fiind statul cu cea mai mare forti coercitivi de asimilare. Ea ii obliga pe evrei la adoptarea limbii,

tradif,ilor Ei educaSei maghiare, polifca la care se adiuga,

evident, influenta atitudinii antisemite austriece. Emigrd-

rile in America au fost favoizate la timp.

La 12 martie 1939, incercdnd si justifice legile rasiale,

guvernul romdn a emis un document denumit Memoriu,

t Josy Eisenberg, op.cit.,p.283.