prima instanţă: S. Arnăut dosarul nr. 3r- 191/11

D E C I Z I E

02 februarie 2011 mun. Chişinău

Colegiul civil şi de contencios administrativ al

Curţii Supreme de Justiţie

în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Valentin Barba, Tamara Chişcă-Doneva

examinînd în şedinţă publică recursul declarat de Inspectoratul Principal de

Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor al

Ministerului Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova ,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către societatea

cu răspundere limitată „Arital-Lux” împotriva Inspectoratului Principal de Stat

pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor de pe lîngă

Ministerului Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2010, prin care

acţiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă

La data de 15 aprilie 2010, societatea cu răspunderea limitată „Arital-Lux” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Principal de Stat

pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor de pe lîngă

Ministerului Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în conformitate cu facturile

fiscale din 10 noiembrie 2009, din 11 august 2009 şi din 24 iulie 2009 a procurat de

la societatea cu răspunderea limitată „Oficiu Service” mărfuri pentru vânzarea

ulterioară. La fel susţine, că la 24 aprilie 2009 şi 27 februarie 2009 prin facturile

fiscale a procurat marfă, pentru realizare, de la societatea cu răspunderea limitată

„Oficiu Electronic Prim”: jocuri şi jucării din mase plastice pentru copii, ghirlande

electrice, furtun şi startere pentru ele, ceainice electrice, fiind însoţite de Declaraţiile

de conformitate emise de reprezentantul producătorului în Republica Moldova,

potrivit cărora mărfurile nu puneau în pericol viaţa, sănătatea consumatorilor, nu

produceau impact negativ asupra mediului înconjurător şi este în conformitate cu

standardele existente.

În rezultatul controlului de stat efectuat la societatea cu răspunderea limitată

„Arital-Lux” de către Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei,

Metrologie şi Protecţie a Consumatorilor a fost întocmit actul nr. 03084 din 02

februarie 2010. Menţionează că în baza actului menţionat, a fost emisă decizia nr.

2

01846 din 11 februarie 2010, conform căreia societăţii cu răspunderea limitată

„Arital Lux” a fost aplicată sancţiunea economică sub formă de amendă în mărime

de 109997, pentru plasarea pe piaţă şi comercializarea produselor industriale în

lipsa declaraţiilor de conformitate.

Actele enunţate reclamantul le consideră ilegale, deoarece la momentul

controlului efectuat la societatea cu răspunderea limitată „Arital-Lux” au prezentat

acte necesare şi pînă la finisarea controlului urmau să prezinte certificatul igienic

eliberat pentru diferite jucării agentului economic, care a importat aceste mărfuri,

însă Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi

Protecţie a Consumatorilor încălcînd procedura de examinare a cazului, nu i-a citat

pentru prezentarea probelor care le deţineau.

Cererea prealabilă din 05 martie 2010 a fost respinsă de pârât din motive

neîntemeiate.

Solicită, reclamantul, anularea Deciziei nr. 01846 din 11 februarie 2010

emisă de Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi

Protecţia Consumatorilor.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2010, acţiunea a fost

admisă integral, fiind anulată ca ilegală decizia Inspectoratului Principal de Stat

pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor nr. 01846 din

11 februarie 2010, cu privire la aplicarea sancţiunii economice în mărime de 109997

lei, societăţii cu răspunderea limitată „Arital-Lux”.

La data de 18 noiembrie 2010, Inspectoratul Principal de Stat pentru

Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor a declarat recurs

împotriva hotărîrii primei instanţe solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârii

primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea amplă a recursului recurentul a indicat că la emiterea hotărârii

nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru

soluţionarea pricinii în fond, concluziile primei instanţe expuse în hotărâre sunt în

contradicţie cu circumstanţele, fiind aplicate greşit normele de drept material.

În şedinţa instanţei de recurs reprezentantul recurentului Inspectoratul

Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia

Consumatorilor, Viorel Chişenco a susţinut recursul înaintat, cerînd admiterea

acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea acţiunii.

Reprezentantul intimatului societatea cu răspunderea limitată „Arital-Lux”,

Tănase Oleg în şedinţa instanţei de recurs a solicitat respingerea recursului cu

menţinerea hotărîrii primei instanţe pe care o consideră legală şi întemeiată.

Audiind părţile prezente, studiind materialele dosarului şi argumentele cererii

de recurs, Colegiul Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de

Justiţie, consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea

hotărîrii primei instanţe.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 417 al. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărîrea primei

instanţe.

3

În conformitate cu art. 402 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 20

zile de la data comunicării hotărîrii motivate, daca legea nu prevede altfel.

Iar, reieşind din prevederile art. 30 al. (1) al Legii contenciosului

administrativ, recursul se declară în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de

la data comunicării hotărîrii integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa

părţii, dacă legea nu dispune altfel.

Din materialele cauzei rezultă că recurentul a primit copia hotărîri motivate a

primei instanţe din 17 septembrie 2010, la data de 05 noiembrie 2010, din care

considerente instanţa de recurs consideră că recurentul s-a confirmat prevederilor

art. 402 al. (1) CPC şi recursul se consideră depus în termen.

Colegiul Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie,

consideră că prima instanţă a determinat definitiv circumstanţele care au importanţă

pentru soluţionarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părţi în

corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi

interconexiunea lor, aplicând corect normele de drept material, şi întemeiat au ajuns

la concluzia cu privire la admiterea acţiunii. Or, actul administrativ contestat este

ilegal în fond şi a fost emis cu încălcarea procedurii.

În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin decizia Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor nr. 01846 din 11 februarie 2010, societăţii cu răspunderea limitată „Arital-Lux” a fost aplicată sancţiunea economică sub formă de amendă în mărime de 109997 lei, pentru plasarea pe piaţă şi comercializarea produselor industriale în lipsa

declaraţiilor de conformitate. Analizând circumstanţele de fapt stabilite, instanţa de recurs consideră că

prima instanţă a concluzionat corect privitor la ilegalitatea acestei decizii. După cum atestă materialele cauzei, la data de 02 februarie 2010,

Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor a efectuat un control la societatea cu răspunderea limită „Arital-Lux”, care s-a finalizat cu întocmirea actului de control nr. 03084 din 02 februarie 2010.

În urma efectuării controlului inopinat de stat la societatea cu răspunderea limitată „Arital-Lux” (actul de control nr. 03084 din 02 februarie 2010) s-a constatat:

- expunerea în comercializare şi comercializarea produselor industriale (produse electrocasnice prevăzute la poziţiile nr.1-6 ale tabelei nr.1 a produselor

supuse controlului) în lipsa certificatului şi declaraţiei de conformitate precum şi în lipsa talonului de garanţie, instrucţiunii de utilizare şi talonului de garanţie în limba de stat;

- expunerea în comercializare şi comercializarea produselor industriale (jucării prevăzute la poziţiile nr. 1-9 ale tabelei nr.2 a produselor supuse controlului) în lipsa declaraţiei de conformitate.

Astfel, din cauza nerespectării prevederilor Legii privind protecţia consumatorilor, în privinţa intimatului s-a aplicat prescripţia de înlăturare a neconformităţilor nr. 03084 din 02 februarie 2010, respectiv, în scopul protejării vieţii, sănătăţii, eredităţii şi securităţii consumatorului, s-a interzis vînzătorului plasarea pe piaţă, depozitarea, expunerea în comercializarea produselor, prestarea serviciilor în lipsa certificatului de conformitate sau declaraţiei de conformitate şi

4

pentru încălcările depistate s-a propus aplicarea sancţiunii economice conform art.

28 al Legii privind protecţia consumatorilor. În opinia instanţei de recurs, materialul probator administrat denotă

netemeinicia concluziilor pe care s-a fondat actul de control. În conformitate cu art.2 al Legii cu privire la evaluarea conformităţii

produselor, certificat de conformitate este documentul eliberat în baza regulilor în vigoare de certificare a conformităţii, care atestă că un produs identificat corespunzător a fost supus procedurilor de certificare a conformităţii şi că, la momentul efectuării certificării conformităţii, produsul este conform cerinţelor prescrise.

Acelaşi act normativ determină că conformitate constituie îndeplinirea condiţiilor prescrise pentru un produs.

Din materialele dosarului rezultă că recurentul a devenit proprietar al bunurilor, mărfurilor asupra cărora au fost formulate pretenţii de către recurent, ca urmare a emiterii facturilor fiscale din data de 10 noiembrie 2009, din 11 august 2009 şi din 24 iulie 2009 de la societatea cu răspunderea limitată „Oficiu Service” şi din data de 24 aprilie 2009 şi 27 februarie 2009 de la societatea cu răspunderea limitată „Oficiu Electronic Prim”.

Conform art.31 Cod vamal, importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.

Prin prisma normei enunţate, se constată că intimatul nu are calitatea de importator al acestor mărfuri, prin urmare în sarcina reclamantului nu stă îndeplinirea vre-o unei obligaţii în acest sens.

Potrivit art.26 al Legii cu privire la evaluarea conformităţii produselor, la importul produselor din domeniul reglementat, organelor vamale, în mod obligatoriu, se prezintă declaraţia de conformitate sau certificatul de conformitate eliberat în modul stabilit.

Mai mult decît atît, conform art.31 alin.2 Cod vamal statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează.

Argumentele recurentului precum că instanţa de fond a ignorat probele care au importanţa pentru soluţionarea pricinii, încurajînd astfel activitatea ilicită a agentului economic, care se manifestă prin expunerea pe piaţă a produselor potenţial periculoase pentru viaţă, sănătatea şi securitatea consumatorilor, precum şi prejudicierea statului în sumă de 109997 lei, nu pot fi reţinute din următoarele considerente.

Conform art. 5 al Legii privind protecţia consumatorului acesta are dreptul la protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un produs, un serviciu care ar putea să-i afecteze viaţa, sănătatea, ereditatea sau securitatea, ori să-i prejudicieze drepturile şi interesele legitime.

Raportând norma de drept menţionată la circumstanţele cauzei şi având în vederea lipsa de probe confirmative, în opinia instanţei de recurs prima instanţă a concluzionat corect că, marfa expusă spre comercializare nu poate fi apreciată ca un produs care ar avea efect dăunător asupra consumatorului, deoarece dreptul consumatorului este asigurat odată cu emiterea şi obţinerea de către intimat a

5

certificatului igienic, fapt ce pe cale de consecinţă înlătură existenţa oricărui inconvenient asupra vieţii şi sănătăţii eventualului consumator.

Or, aceste circumstanţe urmau a fi probate prin proba expertizei tehnice. În acest context, recurentul, căruia conform Legii contenciosului

administrativ îi aparţine sarcina probaţiunii nu a prezentat probe pertinente şi admisibile, care ar fi demonstrat existenţa pericolului pentru viţa, sănătatea şi securitatea consumatorului, plasarea pe piaţă, expunerea în comercializare şi comercializarea produselor de către societatea cu răspunderea limitată „Arital-Lux”.

În acest context, instanţa de recurs consideră, că odată ce nu au fost stabilite

careva vicii de natură juridică, argumentele recurentului corect au fost respinse de

către instanţa de fond, or agentul economic a dovedit lipsa riscurilor şi caracterul

inofensiv produselor oferite spre comercializare.

Ilegalitatea actelor contestate se confirmă şi pe motivul încălcării procedurii stabilite prin prevederile art. 17 al. (4) din Legea privind activitate de reglementare tehnică care statuează, că supravegherea pieţei se efectuează şi prin controale selective, care pot fi exercitate prin vizitarea agentului economic sau prin invitarea reprezentanţilor acestuia la autoritatea de supraveghere a pieţei.

S-a stabilit că controlul a fost realizat de Inspectoratul Principal de Stat

pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţie a Consumatorilor în lipsa societăţii cu răspunderea limitată „Arital-Lux”, care nu a fost înştiinţat legal şi fără prezentarea pretenţiei şi a altor documente - fapt care a dus la lezarea drepturilor intimatului şi imposibilitatea executării obligaţiilor sale prevăzute de lege, inclusiv şi cele prevăzute de art.13 al.(2) din Legea privind protecţia consumatorilor.

Nu pot fi reţinute ca întemeiate nici afirmaţiile recurentului precum că

prezentarea doar a certificatului igienic nu este suficientă pentru a fi stabilită

conformitatea produselor expuse pe piaţă de către societatea cu răspunderea limitată

„Arital-Lux”, deoarece în conformitate cu pct.2 al Regulamentului privind condiţiile

şi procedura de efectuare a certificării igienice a mărfurilor şi produselor alimentare şi

nealimentare a Hotărîrii Ministerului Sănătăţii nr.5 din 20 februarie 2006, certificarea

igienică, este o procedură de studiu, efectuată de Serviciul sanitaro-epidemiologic de

stat, în baza căreia se stabileşte corespunderea sistemelor de control cerinţelor în

vigoare, se permite producerea, importul, comercializarea mărfurilor şi produselor

şi se confirmă inofensivitatea lor pentru sănătatea populaţiei. Totodată, conform

pct.8 al Certificatului igienic nr.2033 din 11 iunie 2009 eliberat societăţii cu

răspunderea limitată “Arital-Lux” acordă titularului un drept de comercializare.

În circumstanţele expuse mai sus, rezultă ilegalitatea deciziei Inspectoratului

Principal de Stat în Standardizare, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor nr. 01846

din 11 februarie 2010, din care considerente prima instanţă întemeiat a admis

acţiunea şi a dispus anularea deciziei date.

Iar, argumentele recurentului, cu referire la faptul că prima instanţă a

examinat cauza unilateral, concluziile cărei nu corespund circumstanţelor cauzei,

fapt care a adus la pronunţarea unei soluţii eronate pe marginea cerinţelor invocate,

încurajînd astfel activitatea ilicită a agentului economic, care se manifestă prin

expunerea pe piaţă a produselor potenţial periculoase pentru viaţă, sănătatea şi

securitatea consumatorilor, precum şi prejudicierea statului în sumă de 109997 lei,

6

nu pot fi reţinute de către instanţa de recurs şi se resping ca neîntemeiate, deoarece

argumentele invocate în acest sens fiind declarative şi lipsite de suport juridic.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârea

primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele recurentului sunt

neîntemeiate si similare temeiurilor invocate in prima instanţă, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a

respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe

În conformitate cu art.417 al.(1) lit. a) şi art.419 CPC, Colegiul Civil şi de

contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie,

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată

„Arital-Lux”.

Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2010, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către societatea cu

răspundere limitată „Arital-Lux” împotriva Inspectoratului Principal de Stat pentru

Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor de pe lîngă

Ministerului Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă de la pronunţare.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî

Judecătorii Valentina Barba

Tamara Chişcă-Doneva