actiunea civila

21
1. Noţiune Potrivit art. 29 din NCPC acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces. Pentru prima dată dreptul procesual civil are o definiţie legală reglementată de Codul de Procedură Civilă. Din această definiţie rezultă mai multe consecinţe: 1 - acţiunea civilă este în strânsă legătură cu protecţia judiciară a drepturilor subiective civile, precum şi a unor situaţii juridice pentru a căror realizare calea judecăţii este obligatorie ( în materie posesorie, în materia filiaţiei etc.) - acţiunea civilă cuprinde toate mijloacele procesuale pe care legea le pune la dispoziţie pentru protejarea drepturilor subiective şi a situaţiilor juridice, fiecare din aceste mijloace procesuale reprezentând forme de manifestare a acţiunii civile (cereri, excepţii, căi de atac etc.) - acţiunea este uniformă, cuprinde aceleaşi mijloace procesuale, indiferent de dreptul ce se valorifică, dar când se exercită, acţiunea este influenţată de dreptul subiectiv ( sau de situaţia juridică protejată de lege), dobândind din natura şi caracteristicile acestuia. 1 Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste grilă, ed. 4, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2009, pg. 1 1

Upload: sandra-kaufmann

Post on 20-Oct-2015

24 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

actiunea civila

TRANSCRIPT

1. NoiunePotrivit art. 29 din NCPC aciunea civil este ansamblul mijloacelor procesuale prevzute de lege pentru protecia dreptului subiectiv pretins de ctre una dintre pri sau a unei situaii juridice, precum i pentru asigurarea aprrii prilor n proces.Pentru prima dat dreptul procesual civil are o definiie legal reglementat de Codul de Procedur Civil. Din aceast definiie rezult mai multe consecine:[footnoteRef:1] [1: Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril, ed. 4, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2009, pg. 1]

- aciunea civil este n strns legtur cu protecia judiciar a drepturilor subiective civile, precum i a unor situaii juridice pentru a cror realizare calea judecii este obligatorie ( n materie posesorie, n materia filiaiei etc.)- aciunea civil cuprinde toate mijloacele procesuale pe care legea le pune la dispoziie pentru protejarea drepturilor subiective i a situaiilor juridice, fiecare din aceste mijloace procesuale reprezentnd forme de manifestare a aciunii civile (cereri, excepii, ci de atac etc.)- aciunea este uniform, cuprinde aceleai mijloace procesuale, indiferent de dreptul ce se valorific, dar cnd se exercit, aciunea este influenat de dreptul subiectiv ( sau de situaia juridic protejat de lege), dobndind din natura i caracteristicile acestuia.- n momentul n care se apeleaz la aciune, aceasta se individualizeaz, devine proces.Nu trebuie pus sub semnul egalitii cererea de chemare n judecat cu noiunea de aciune civil deoarece cererea de chemare n judecat reprezint o form concret de manifestare a aciunii civile, aceasta existnd mai nainte de cerere, chiar i atunci cnd titularul dreptului subiectiv civil nu sesizeaz instana.Constituia Romniei d dreptul oricrei persoane de a se adresa justiiei pentru a-i apra drepturile, libertile i interesele sale legitime. Acest text constituional se regsete n art. 21 cu o denumire marginal semnificativ i anume "accesul liber la justiie".Acest acces liber la organele competente a soluiona diferendele dintre ceteni i stat se realizeaz prin mijlocul procesual al aciunii.Fr garantarea accesului liber la justiie, nsi ideea de drept subiectiv ar constitui adeseori o simpl "facultate" legal, lipsit de garanii corespunztoare. Aciunea nu reprezint ns singura garanie juridic a drepturilor subiective. Dar ea constituie, fr ndoial, principalul mijloc de proteguire a unor asemenea drepturi i n general a ordinii juridice.[footnoteRef:2] [2: Ioan Le, Noul Cod de procedur civil. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-449, ed. C.H.Beck,Bucureti, 2011, pg. 44]

Liberul acces la justiie se realizeaz numai n respectarea egalitii cetenilor n faa legii i autoritilor publice, astfel nct orice excludere care ar avea semnificaia nclcrii egalitii de tratament juridic este neconstituional.[footnoteRef:3] [3: Gabriel Boroi, Octavia Spineanu-Matei, Codul de procedur civil adnotat, ediia 3, Editura Hamangiu, Bucureti, 2011, pg. 221]

Acest termen de aciune are mai multe accepiuni. n limbajul obinuit are semnificaia de a face ceva, de a desfura o activitate pentru atingerea unui scop.n limbajul juridic se regsesc deasemenea mai multe semnificaii ale acestui cuvnt. n primul rnd termenul de aciune este folosit ca fiind acea cerere adresat unui organ de jurisdicie pentru aprarea unui drept sau interes legal.n dreptul penal se folosete termenul de aciune pentru a determina svrirea unui fapt penal iar n domeniul dreptului procesual acest termen se folosete pentru identificarea diferitelor categorii de aciuni - penal, civil etc. O alt accepiune ar fi c termenul de aciune face referire la dreptul subiectiv a crui ocrotire se urmrete (aciunea n revendicare, aciunea confesorie etc.)Elementele aciunii civile:[footnoteRef:4] [4: Gabriela Rducan, Drept procesual civil, Ed. All Beck, Bucureti, 2005, pg. 9]

a) prile - de regul, acestea sunt:- reclamantul (subiect activ, care este titularul dreptului subiectiv civil dedus judecii) i prtul (subiectul pasiv, despre care se pretinde c ncalc un drept al titularului);- n cile de atac, acestea devin, dup caz: apelant/intimat, recurent/intimat, revizuient/intimat, contestator/intimat, iar n executarea silit creditor/debitor;- intervenienii voluntari sau forai;- legea mai confer legitimare procesual unor organe/instituii/persoane, care nu sunt pri ale raportului juridic litigios (procuror, autoritatea tutelar etc.), care devin astefel participani la procesul civil;b) obiectul aciunii este chiar pretenia dedus judeciic) cauza aciunii civile este scopul urmrit de acela care apeleaz la aciune, fie pentru a pretinde, fie pentru a se apra. Deosebit de important este distincia dintre cauza aciunii i cauza cererii de chemare n judecat, aceasta din urm fiind temeiul juridic al cererii, fundamentul raportului litigios. De pild, dac se revendic un bun, cauza aciunii este deinerea abuziv a bunului de ctre o persoan i intenia celui care a acionat de a redobndi posesia acelui bun. Cauza unei astfel de cereri de chemare n judecat (fundamentul raportului juridic) est titlul de proprietate al reclamantului care poate fi un contract, o uzucapiune, o succesiune etc. Dac se cere restituirea unui mprumut cauza aciunii este intenia de redobndire a bunui mprumutat, pentru c acesta este scopul celui care recurge la aciune, iar cauza cererii de chemare n judecat este contractul de mprumut, pentru c el reprezint fundamentul raportului juridic.[footnoteRef:5] [5: Mihaela Tbrc, Drept procesual civil, vol. 1, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2005, pg. 94]

2. Cererile n justiie

2.1. Afirmarea unei pretenii

Dispoziia prezentat de art. 30 din NCPC este asemantoare cu cea din Vechiul Cod de la art. 109 (1). Oricine are o pretenie mpotriva unei alte persoane ori umrete soluionarea n justiie a unei situaii juridice are dreptul s fac o cere naintea instanei competente. Legea nu se refer la afirmarea unui drept subiectiv ci a unei pretenii, textul din NCPC avnd n vedere i soluionarea unei situaii juridice.n alineatele (2)-(6) se prezint principalele categorii de cereri care pot fi formulate n justiie. Antrior intrrii n vigoare a NCPC aceste cereri erau clasificate de doctrin.

2.2. Cererile

Cererea constituie mijlocul procedural prin care o persoan fizic sau juridic solicit instanei judectoreti ocrotirea drepturilor i intereselor sale legale. Ea include n coninutul su att cererile prin intermediul crora se urmrete valorificarea unor pretenii n justiie, precum i acelea prin care prile urmresc doar exercitarea unor drepturi procedurale, soluionarea unor incidente de procedur, amnarea cauzei, administrarea de dovezi, valorificarea drepturilor cuprinse ntr-un titlu executoriu.[footnoteRef:6] [6: Ioan Le, op. cit. pg. 53]

Se face distincia n doctrin ntre cereri introductive de instan i cereri incidente.Primele dintre ele reprezint acele cereri care prin intermediul lor se declaneaz activitatea instanei n vederea soluionrii unui litigiu. Cererea principal este cerere introductiv. Ea poate cuprinde att capete de cereri principale ct si capete de cereri accesorii.Cererile incidentale sunt acelea care sunt formulate ntr-un proces care se afl n curs de desfurare. Ele pot fi formulate att de reclamant ct i de ctre prt, ele avnd ca scop fie lrgirea cadrului procedural cu privire la pri sau la obiectul judecii fie soluionarea unor incidente ce s-au ivit n cursul judecii.Att reclamantul ct si prtul pot formula cereri adiionale sau modificatoare ntruct prin ele se urmrete modificarea sau completarea cererii iniiale.

2.3. Clasificarea cererilor

a) n funcie de scopul material urmrit de reclamant:1. aciuni n realizarea dreptului (n condamnare, n adjudecare, n executare) sunt acelea prin care reclamantul, ce se pretinde titularul unui drept, solicit instanei s l oblige pe prt s-i respecte dreptul, iar dac acest lucru nu mai este posibil, s l oblige la despgubiri pentru prejudiciul suferit.[footnoteRef:7] Hotrrea prin care instana se pronun constituie titlu executoriu (aciunea n revendicare). [7: Mihaela Tbrc, op. cit., pg. 130]

2. aciuni n constatare (n recunoatere sau n confirmare). Potrivit art. 35 NCPC, cel care are interes poate s cear constatarea existenei sau inexistenei unui drept.Prezint anumite particulariti fa de aciunea n realizare:- se poate cere doar constatarea existenei/inexistenei unui drept nu i unui fapt;- hotrrea pronunat nu constituie titlu executoriu;- teza a II-a a art. 35 NCPC precizeaz faptul c cererea nu poate fi primit dac partea poate cere realizarea dreptului pe orice alt cale prevzut de lege.- aciuni n constatare - declaratorii (actiunea prin care reclamantul cere s se constate pe cale judectoreasc existena sau inexistena unui drept care dei nu a fost nclcat, se gsete ntr-o situaie de incertitudine).[footnoteRef:8] [8: Ligia Dnil Ctuna, Drept procesual civil.Partea General, ediia 2, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2009, pg. 96]

- interogatorii (ar fi acelea prin care, n mod preventiv, titularul dreptului cheam n judecat o persoan care ar putea eventual s-i conteste dreptul, pentru a rspunde i a se lua act dac recunoate sau nu dreptul, deci ar fi acele cereri prin care reclamantul se ndreapt mpotriva unei persoane pentru a o obliga s se pronune asupra unei faculti de opiune).[footnoteRef:9] [9: Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, op. cit., pg. 17]

- provocatorii (reclamantul cheam n judecat persoana care ridic n mod public pretenii n legtur cu un drept al su, pentru a se constata pe cale judectoreasc dac prtul are sau nu dreptul pe care l pretinde.)Acestea au caracter preventiv, de a prentmpina contestarea unui raport juridic. Cea mai important trastur a acestor aciuni este caracterul lor subsidiar fa de aciunea n realizare.3. aciuni n constituire de drepturi (n transformare) pentru a se crea o situaie juridic nou ntre pri.

b) n funcie de natura dreptului ce se valorific: mobiliarepatrimoniale - reale imobiliare -personale mobiliare imobiliare - mixte

c) n funcie de calea procedural aleas:- principal- accesorie- incidentale

3. AprrilePotrivit art. 31 NCPC aprrile formulate n justiie pot fi de fond sau procedurale.Leguitorul nu precizeaz n articol care ar fi autorul acestor aprri deoarece i reclamantul se poate afla n postura de a se apra fa de preteniile prtului. Acesta are dreptul s foloseasc cele mai diverse metode pentru a-i apra interesele. El poate nega faptele alegate de reclamant, poate nega nsui dreptul acestuia. Poate de asemenea s invoce mprejurri care ar duce la amnarea judecii.Prin aprarea de fond se nelege faptul c prtul accept cadrul procesual trasat de ctre reclamant prin actul de sesizare.Aprrile procedurale sunt strns legate de partea formal a judecii. Prin aceste aprri partea urmrete invocarea unui impediment n derularea procedurii, anularea unui act procedural, amnarea judecii, inadmisibilitatea unei probe sau alte asemenea incidente.[footnoteRef:10] [10: Ioan Le, op. cit. pg. 54]

4. Condiiile de exercitare a aciunii civile

NCPC determin limitativ aceste condiii.a) posibilitatea autorului de a sta n judecatActivitatea judiciar nu poate fi ntreinut de persoane care nu se bucur de capacitate de exerciiu.[footnoteRef:11] Acesta fiind aptitudinea unei persoane de a-i valorifica singur drepturile procedurale i de a-i ndeplini singur obligaiile procesuale. Capacitatea de exerciiu deplin se dobndete la mplinirea vrstei de 18 ani. n anumite cazuri, o persoan poate fi lipsit total de capacitatea de exerciiu sau poate avea o capacitate restrns. [11: Ioan Le, Tratat de drept procesual civil, ed. 4, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2008, pg. 191]

Potrivit art. 57 NCPC, partea care nu are exerciiul drepturilor procedurale nu poate sta n judecat dect dac este reprezentat, asistat ori autorizat.Reprezentarea - pentru persoanele care nu au capacitate de exerciiu i nu pot sta singure n instan. Este cazul minorilor sub 14 ani i a persoanelor puse sub interdicie. n cazul acestor persoane reprezentaii lor sunt prinii sau tutorii, n cazul interziilor poate fi i curator pn la rezolvarea situaiei privind punerea sub tutel.[footnoteRef:12] [12: Florea Mgureanu, Drept procesual civil, ed. VIII-a, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2006, pg. 64]

Asistarea - opereaz n cazul persoanelor cu capacitate de exerciiu restrns - minorii ntre 14-18ani. Parintele sau totorele va semna alturi de minor cererile adresate instanei.Autorizarea - intervine n cazul actelor procesuale de dispoziie i presupune autorizarea special a acestor acte, ncheiate de minori sau interzii i reprezentanii/ocrotitorii legali ai acestora, de ctre organul competent (autoritatea tutelar).[footnoteRef:13] [13: Gabriela Rducan, op.cit., pg. 12]

b) are calitate procesual Calitatea procesual presupune existena unei identiti ntre persoana reclamantului i cel care este titularul dreptului afirmat (calitatea procesual activ), precum i ntre persoana chemat n judecat (prtul) i cel care este subiect pasiv n raportul juridic dedus judecii (calitate procesual activ). n cazul situaiilor juridice pentru a cror realizare calea justiiei este obligatorie, calitatea procesual activ aparine celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesual pasiv aparine celui fa de care se poate realiza interesul respectiv.[footnoteRef:14] [14: Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, op. cit., pg. 7]

Reclamantul are obligaia de a indica obiectul cererii si motivele de fapt si de drept a preteniei sale. Pe lng aceste lucruri el mai trebuie s justifice att calitatea procesual activ ct si pe cea pasiv el fiind cel care pornete aciunea. Mai apoi instana este obligat sa verifice fie nainte de nceperea dezbaterilor calitatea procesual activ i pasiv fie n cadrul dezbaterilor asupra fondului (atunci cnd se invoc excepia lipsei calitii procesual active n cazul unor cereri reale).Drepturile i obligaiile ce intr n raportul juridic dedus judecii pot fi transmise n cursul procesului avnd loc n acest caz i o transmitere a calitii procesuale active sau pasive. Textul art. 38 este inovator n legislaia noastr procesual, el consacrnd, n mod expres, aceast posibilitate de transmitere. Aceasta poate fi:[footnoteRef:15] [15: Florea Mgureanu, op. cit., pg.67]

a) legalb) convenional

A) Transmisiunea legal se realizeaz pe calea motenirii n cazul persoanelor fizice. Cei care accept motenirea vor prelua poziia procesual pe care o avea decedatul, cu exceia cazurilor n care legea nu permite fiind vorba de drepturi care sunt legate nemijlocit de persoan.Exist unele situaii cnd motenitorii pot doar continua aciunea pornit de de cuius nu i s o declaneze ( aciunea n stabilirea maternitii, paternitii etc.)Pentru pesoanele juridice aceast transmisiune legal are loc pe calea reorganizrii sau transformrii persoanei juridice care este parte la proces.B) Transmisiunea convenional are loc ca urmare a vnzrii bunului litigios, a donrii acestuia, atunci cnd se face o cesiune de crean precum i alte mijloace juridice indirecte de schimbare a subiectului activ sau pasiv dintr-un raport juridic supus judecii.Aceast transmisiunea poate fi universal, cu titlu universal i cu titlu particular.Cel care a preluat calitatea procesual va primi procesul n starea n care se gsete n momentul n care a operat transmisiunea, actele ndeplinite de autorul su fiindu-i opozabile.Excepia lipsei calitii procesuale active sau pasive este o excepie de fond, absolut i peremptorie. Odat costatat lipsa calitii procesuale active sau pasive, instana are obligaia de a respinge cererea de chemare n judecat ca fiind introdus de o persoan fr calitate sau mpotriva unei persoane fr calitate.[footnoteRef:16] [16: Ligia Dnil Ctuna, op. cit., pg. 10]

c) formuleaz o pretenieNoua reglementare folosete sintagma formularea unei pretenii pentru a se exclude orice identitate ntre aceasta i nsui dreptul subiectiv la care pretenia se refer. Pretenia formulat prin actul de sesizare urmrete protejarea unor drepturi subiective.Prin aciunea n justiie sunt puse n valoare i unele situaii care nu sunt o expresie direct a unor drepturi subiective. Avem n vedere ocrotirea posesorie sau posibilitatea lurii unor msuri vremelnice n cazuri grabnice. De asemenea, aciunea civil poate fi folosit i pentru constatarea inexistenei unui raport juridic. Aa fiind, pentru ca reclamantul s poat exercita aciunea civil, el trebuie s afirme doar o pretenie sau o situaie juridic care se bucur de protecie judiciar.[footnoteRef:17] [17: Ioan Le, Noul Cod de Procedur Civil..., pg. 59]

d) justific un interesn art. 33 NCPC intitulat interesul de a aciona se prezint condiiile care trebuie s le ndeplineasc interesul.n primul rnd trebuie s artm ce nelegem prin interes. Acesta este folosul practic urmrit de cel care a pus n micare aciunea civil. Este o condiie subiectiv care se analizeaz att n persoana celui care acioneaz n justiie ct i n persoana adversarului su. Reclamantul trebuie sa justifice interesul atunci cnd promoveaz aciunea. Ulterior, justificarea lui trebuie ndeplinit i de ctre prt n legtur cu actele procedurale care acesta le ncheie.Condiiile enumerate de art. 33 NCPC sunt urmtoarele:a) interesul s fie determinat;b) legitim - s fie n concordan cu dreptul obiectiv, s nu contravin legii sau regulilor de convieuire social;c) personal - s fie propriu celui care promoveaz aciunea sau se apr n proces. Totui exist situaii n care se poate ca i alt persoan s promoveze aciunea civil - legitimare procesual extraordinar;d) nscut i actual - el devine actual n momentul nclcrii unui anumit drept subiectiv.Articolul confer totui 2 excepii care sunt de strict interpretare i anume faptul c cu toate acestea, chiar dac interesul nu este nscut i actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni nclcarea unui drept subiectiv ameninat sau pentru a prentmpina producerea unei pagube iminente i care nu s-ar putea repara.Prima excepie se refer la ameninarea dreptului subiectiv. Aceasta poate fi att fizic ct i psihic. Cea de-a doua este condiionat i ea de nevoia de a prentmpina producerea unei pagube iminent.

5. Realizarea drepturilor afectate de un termen

Potrivit art. 34 NCPC cererea pentru predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi fcut chiar nainte de mplinirea acestui termen. Se poate, de asemenea, cere, nainte de termen, executarea la termen a obligaiei de ntreinere sau a altei prestaii periodice.Pot fi ncuviinate, nainte de mplinirea termenului, i alte cereri pentru executarea la termen a unor obligaii, ori de cte ori se va constata c acestea pot prentmpina o pagub nsemnat pe care reclamantul ar ncerca-o dac ar atepta mplinirea termenului.Prima excepie se refer la posibilitatea promovrii unei aciuni n materie de bunuri nainte de mplinirea termenului stabilit de pri. Aceast reglementare este diferit de cea din Vechiu Cod de Procedur Civil care fcea referire la locuiunea imobiliar. O alt precizare ar fi c legiuitorul nu face nicio distincie ntre bunuri mobile i imobile. Materia n care se aplic aceast excepie este doar n cea contractual, NCPC fcnd referire expres la aceasta.Cea de-a doua excepie se refer la acele cazuri cnd avem o aciune privitoare la pensii de ntreinere sau alte prestaii periodice.Ultima excepie se refer la posibilitatea instanei de judecat de a ncuviina, nainte de mplinirea termenului, i alte cerei pentru executarea la termen a unor obligaii civile, ori de cte ori se va constata c acestea pot prentmpina o pagub nsemnat pe care reclamantul ar incerca-o dac ar atepta mplinirea termenului. Judectorul are o mare putere de apreciere asupra circumstanelor ce pot justifica ncuviinarea unor asemenea cereri. [footnoteRef:18] [18: Ioan Le, op.cit., pg. 62]

6. Legitimarea procesual a altor persoane

Potrivit art. 37 NCPC n cazurile i condiiile prevzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula aprri i de persoane, organizaii, instituii sau autoriti, care, fr a justifica un interes personal, acioneaz pentru aprarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate n situaii speciale sau, dup caz, n scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.Aceast calitate procesual se numete legitimare procesual extraordinar. Se poate observa c legea ofer legitimare procesual activ unor autoriti publice - cazul procurorului care poate promova o aciune civil n vederea ocrotirii unei valori sociale. nteresele sociale care sunt ocrotite sunt speciale i de aceea necesit un regim special.Acest articol este introdus pentru prima dat n NCPC. El instituie o excepie important de la condiia privitoare la caracterul personal al interesului.Aceste cereri au ca temei existena unui interes general sau de grup, ori pentru aprarea drepturilor sau intereselor legitime ale unor persoane aflate n situaii speciale.Se recunoate legitimare procesual activ sindicatelor, Ministerului Public, Avocatului Poporului, Prefectului, Ageniei Naionale a Funcionarilor Publici etc. Exist n legislaia noastr i cazuri de legitimare procesual pasiv - cazul rspunderii pentru altul - pentru fapta minorului, a celui pus sub interdicie precum i rspunderea comitenilor pentru prepui.

7. Situaia procesual a nstrintorului

Aceast situaie se regsete n art. 39 a NCPC. Primul alineat al textului comentat vizeaz situaia transmiterii dreptului litigios prin acte cu titlu particular. Legea face distincie ntre cazul transmiterii dreptului litigios prin acte inter vivos i cazul transmiterii dreptului prin acte mortis causa. n prima ipotez - a transmisiunii bunului prin acte inter vivos - judecata va continua ntre prile iniiale. Legea consacr doar o regul fundamental pentru ipoteza menionat, mprejurare ce se degaj i din prevederile celui de-al doilea alineat al textului comentat. n cea de-a doua situaie - a transmiterii bunului prin acte cu titlu particular pentru cauz de moarte - necesarmente judecata va continua cu succesorul universal sau cu titlu universal al autorului.[footnoteRef:19] [19: Ioan Le, op.cit., pg. 66]

Alineatul (2) prevede, c n toate cazurile [deci fie cumprtor, fie legatar cu titlu particular], succesorul cu titlu particular este obligat s intervin n cauz, dac are cunotin de existena procesului sau poate fi introdus n cauz, la cerere ori din oficiu. n acest caz, instana va decide, dup mprejurri i innd seama de poziia celeilalte pri, dac nstrintorul sau succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia va rmne sau, dup caz, va fi scos din proces. Dac nstrintorul sau, dup caz succesorul universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, judecata va continua numai cu succesorul cu titlul particular care va lua procedura n starea n care se afl la momentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus n cauz (asemntor interveniei forate). Conform alin. (3), Hotrrea pronunat contra nstrintorului [deci prii iniiale] sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia, dup caz, va produce de drept efecte i contra succesorului cu titlu particular [evident, dac succesorul cu titlu particular nu a fost introdus n cauz, caz n care dobndete calitatea de parte] i va fi ntotdeauna opozabil acestuia din urm, cu excepia cazurilor n care a dobndit dreptul cu bun-credin i nu mai poate fi evins, potrivit legii, de ctre adevratul titular (condiii cumulative). Referitor la condiiile cumulative enunate n finalul alin. (3), s-a precizat c, n contextul Noului Cod civil, au rmas puine situaiile n care simpla bun-credin a dobnditorului este suficient pentru a-l pune la adpost de o eventual eviciune [de exemplu, art. 17 alin. (4) NCC exclude aplicarea erorii comune i invincibile n materie de carte funciar i n alte materii pentru care legea reglementeaz un sistem de publicitate; art. 937 NCC reglementeaz condiiile n care buna-credin poate conduce la dobndirea proprietii mobiliare]. Referitor la terul dobnditor cu titlu particular care a aflat de existena procesului, s-a pus problema formei procedurale n care acesta poate interveni n proces, respectiv dac ar trebui s uzeze de mecanismul interveniei voluntare principale? Cu privire la aceast problem s-a apreciat c, n acest caz, instana nu este inut de dispoziiile legale privitoare la intervenia voluntar sau forat, fiind suficient o simpl cerere care s permit instanei s fac aplicarea dispoziiilor art. 38 NCPC privitoare la transmiterea calitii procesuale; desigur, soluia difer dac este vorba despre o introducere din oficiu a terului n proces. [footnoteRef:20] [20: http://www.inm-lex.ro/NCPC/doc/Brosura%20NCPC.pdf]

8. Sanciunea nclcrii condiiilor de exercitare a aciunii civile

NCPC determin n mod expres care sunt sanciunile nclcrii condiiilor de exercitare a aciunii civile. n cazul n care avem de a face cu lipsa capacitii, legiuitorul precizeaz c actele ncheiate de o persoan lipsit de capacitate sunt nule, sau dup caz anulabile. n acest caz se refer att la lipsa capacitii de folosin (nulitate absolut) ct i la lipsa capacitii de exerciiu (nulitate relativ).n cazul n care lipsete calitatea procesual , atunci aciunea va fi respins pe acest motiv, persoana n cauz neavnd folosina acestui drept. De asemena i pentru lipsa interesului instana va respinge aciunea.Aceast sanciune nu era prevzut n mod expres de vechea reglementare dar majoriteatea doctrinei era de acord cu aceast soluie.Lipsa de interes poate fi invocat pe cale de excepie, aceasta avnd un caracter dirimant iar atunci cnd este admis conduce automat la respingerea aciunii.

13