gh. ghibanescu - ispisoace si zapise 6.2 (1643-1831)

7/29/2019 Gh. Ghibanescu - Ispisoace Si Zapise 6.2 (1643-1831)

http://slidepdf.com/reader/full/gh-ghibanescu-ispisoace-si-zapise-62-1643-1831 1/282

S P ^ O P . A C A S E I O S P I T A L E L O R S F Â N T U L U I S P I R I O O N

; D I N I A Ş I

I S P I S O A C E s i Z A P I S E(DOCUMENTE SLAVO-ROMÂNE)

P U B L I C A T E

DE

G H . G H I B Ă N E S C UPROFESOR ONORAR

MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

VOLUMUL VIPARTEA II

I D O C UM E N T E L E M O ŞI I L O R D E P E S T E P R U T ; SL O B O Z I AB A L Ţ I O L R , C H I R C A - L U Ţ E N I , S L O B O Z I A D O A M N E I Ş I H O -

T A R N I C E N I I (C E A L E D O A O C E A SU R I ).

Publlcaflune ficaţi topi loiplollli E pltroşlil C iul Sf. S plrlfti dlo laşi

iii

- I A Ş I -



ISPISOA CE ŞI ZA PISE" V OL U M UL V I PA R T E A I I

i



P R E F A Ţ Ă

Ca acest voiam—al î2-a al seriei de I spi soace şi Z apise,

saa mai corect voi. VI partea 2 a—încheia deocamdată lucrareatractată ca onorata Epitropie a Casei Ospitalelor sfântului Spiri-

Mă simt mu'ţămit că am ajuns să văd sfârşitul lucrării, pen-care ai aratat atâta bună voinţă seriile de Epitropi, cari s'auedat la conducerea eforiei Spitalelor. Ceia ce au făcut toate a-

ste Onorate Epitropii pentra cunoaşterea trecutului Moldovei, eînsemnat de mare, căci dacă ar fi să punem in campănă utilizarea

au făcat-o istoricii şi juriştii până acum de colecţa noastră încă e unânt de preamărire nu atât muncii mele, cât bunilor voinţ.

De această bană voinţă şi de acest înţeles Istoric al marii ştgatei publicaţuni, ce a apărut supt auspicii le Casei Ospitalelor s f .iridon, nu mă îndoesc că voi fi şi mai departe onorat, intru cât

până acum am dat la tveali materialul istoric, ce privesc bu-rile de moşii şi acarete, ce le-a avut şi le mai are încă EpitropiaSpiridon,—abia o treime (1537 doc.) publicate in cele 12 volume,—

ai e nevoe de a se publica toate actele ce vorbesc de întemeerea şiganizarea aşezământulai ospitalicesc al s f . Spiridon, în care Voe-i şi boeri mari, Doamne, Domniţe şi japâniţe de mari boeri t mai

negustori, oameni de bine de to.ite stările sociale, şi-au unittineasca lor vroinţă spre a hărăzi spitalelor din prisosul averilor

, şi a organiza astfel in Moldova acest aşezământ spitalicesc, care

uncă o lumină frumoasă asupra fondului moralicesc şi creştinescdiriguitorilor din sec. XVIII i ş. ne slujeşte nouă de înaltă pi-re asupra duhului adânc creştinesc, cari i-a îndrumat intru aceasta.



VI

Până atonei, insă ţn să încheia ce spiritul in care am publi-cat aceste ultime 2 volume. inebinate in special Moldovei dintrePraf şi Nistra—Basarabiei»

Dapă sece ani de strădanie şi muncă, cela ce mi se admisese

in principia incă din 1923, de vechea epitropie liberalăt de a inchinaşi Basarabiei, an <volam două din I spi soace şi Z apise, azi vădîndeplinit gândal şi dorul de a sluji caaza culturală şi naţonală aBasarabiei.

Pentru a face o lucrare plină de înţeles şi istoric şl social,am schimbat metoda de lucru. In loc de a publica documentele inmod cronologic, ca in primele 8 volume, am căutat să grupez do-cumentele după moşii, şi să le precedez de o notiţă istorică-geogra-

fică asupra originei şi desvoltării vieţi româneşti pe văile mănoaseale apelor ce străbat Basarabia. Şi aşa am izbatit, a. schiţa mici mo-nografii istorice asupra următoarelor localităţ t

*) Petrosul pe Cobolta şi Căinări, a căruia viaţă istorică in-incepe cu 1560, domnia lui Alexandru Lăpuşneanu, prin dania ceo face in pustiu logofătului P, Albotă, de unde şi numele vechlude Alboteni , dat primelor aşezări de sate. Trecerea proprietăţi din

mână in mână mi-a dat prilej să leg câteva spiţe geneologlce a ce-lor ce au fost stăpâni :n Alboteni şi să fac un escurs geografic şifilologic asupra vechilor ape Cobolta şi Căinarul*

b) Şepteliceni şi Soroca. ml-au dat prilej de o bogatăschiţă istorică asupra târgului Sorocei şi moşiei din apropierextârgului Sorocei; Şeptelicenii, a cărui urzire începe tot cătrăsfârşitul secol. XVI ţ supt Petru Vodă Şchiopul. Neamul Şeptelicl,ce apare din vechi şl-a legat numele de această aşezare, şi o bo-

gată spiţă de neam a Şepteliceştilor complectează arătările istorice.c) Visterniceni i Pe Răut, azi dispărut, s'au urzit tot în sec.

XVII. supt Ştefan Vodă Tomşa, supt numele de Rogojeni f/Bo-rodniceni.

d) Soroca (târgul). După o notiţă filologică de ce să însemneSOTOC&(—Coţofană), actele târgului Sorocii prestntă un interes Is-toric şi acum vid pentru prima dată lumina tiparului.

e) Slobozia Bălţilor pe RS<*t> iml didu prilej să fac un es-curs istoric geografic asupra văii şt apei Răotolul cu toţ aflatnţi săi,cum şl vla(a moldovenească, ce s'a desfăşurat pe această vale mă-noasă a Răuiulul, unde cetele de Tatart îşi primblau la păşune tur-mele lor de ol şl hergheliile de Iepe, lucru ce s'a oprit abia însec. XVIII de cătră Voevosll ţării.



V I I

istoric şi geografic asupra văii Bâcatai ca legendei esale, ca îno-dâri de corsari ca sarpături de dealuri şi mlaştinile sale spre vărsă-tura lai in Nistru. Din cele 63 de documente, ce vorbesc de Chir CA

şi de Laţeni, cetitorul va prinde greutatea fixirei proprietăţi peteren in preajma Tătarilor din Bageac. Viaţa stăpânilor acelor moşiie un lung lanţde judecăţ, când la hanul de Căaşani, când la Paşade Tighina, când la pârcalabii de Chişinău. Abuzul, risipa, încăl-carea, dejmuirea pe nedreptul, e trista poveste a moşiilor de peBâc, in mersul său inferior.

g) Slobozia Doamnei de lângă Orhei e un mic prilej de ada lămuriri asapra Răutulut la eşirea sa din stâncă, asapra ve-

chiului Orhei, şi urzirea vieţi în acest loc vecin cu Orheiul — Slo-bozia Doamnei, proprietate a domniţei Hangerli, măritată ca boeralQ. Baş agă.

h) M oşii le U r echeşti după an izvod din arhiva s f . Spiridonmi-au dat prilej să arăt cât de întinse erau, moşiile Urecheştilor inMoldova, dacă numai in Basarabia aveau 23 de moşii, date pe ju-deţe: Hotin, Soroca, Orhei, Lăpaşna şi Chigheciul.

i) Ceale doao ceasuri (Hotărniceni) vremelnic în mâna Epi-

tropiei s f . Spiridon, cu o parte din veniturile sale. mi-au dat pri-lej ca utilizând documentele din Arhiva Balş din Basarabia, sădau ştiri preţoase şi absolut nouă asapra acestei regiuni, carevână eri era o enigmă istorică şi geografică, iară astăzi capătă odeplină lamină prin documentele ad.se.

Deci Basarabia are ca ce se mândri, căci din cele 7 moşii aleEpitropiei« ce le avea până la expropiere, azi am îmbogăţt litera-tura istorică a acestei provincii ca ultimele 2 volume de lspisoace

şi zapise (voi. VI p' 1. şi p. 2.) şi mă simt mulţămit că eu caMoldovan de pe malul drept al Pratu'ai, să răzbat trecatal vea-curilor îndepărtate ale vieţi Basarabene, legând astfel ca cele ce amdat despre pământul Moldovenesc din judeţul F ilciu (Ribâia, Ră-pite, Valea Idricialui ca Roşiecii, Valet Ialaiului ca Cazeştii şiatâtea sate şi sate de aed vechi, ce vorbesc de Făkiu şl aşezărilesale in ale mele Surete şi izvoade.

încheia malţămind actaalei Epitropii, care a legat firul culturalal celorlalte epitropii şi na mi-a precupeţt banii intra a. aduce lalumină şi acest voiam, care îl închin întru cinstea D-lor epitropi tDr. V. Râşcana, Cot. A. Dumbravă şi Gh. Negrescu, spre o pil-duire vie şl altor ce le vor urma.

G H G H I B Â N E S C U



I. SSobozia Bălţilor

1) încă din 1766, A vgust20, Grigorie A lex. GhicaVodă a fost dărui t( mănăstirii sf. Spiridon din Iaşi oparte idin trupul moşiei' Bălţlor, dincolo de apa Răutului, dinlocul domnesc, înspre răsărit.

Povestea însă a Bălţlor şi a locului din pustiu dinîmprejurimi e cu mult mai veche. Se zice (Cruşevan,Bessarabiia, 223) că pe la 1421 ar fi trăit pe aicicnea- *ghina M azoveţkaia, sora lui V ladislav II Iagelo, cnea-zul L ituaniei; iar cătră sfârşitul seci. al XV-lea Tătariisupt conducerea lui Gherei-han ar fi ars şi prădat re-giunea Răutului, pe locul unde mai apoi s'au făcut pri-mele aşezări ale satului Bălţle. Tot la Bălţ, Petru celM are în 1711, când a avut război cu Turcii la Stăni-leşti, ar fi făcut din Bălti centrul aprovizionării trupe-lor sale; dar după învingerea, ce a suferit din parteaTurcilor, în graba retrageri i sale de la Prut, n'a maiavut chip să-şi transporte proviantul de la Bălţ, şi ve-nind Tătarii din Bugeac l'au prădat cu totul şi au arsBălţle.

In 1818 A pril 19 împăratul A lexandrul al Rusiei,venind de la Hotin la Chişinău, a fost silit să popo-sească la Bălţ. A ici îi veni ştire de la Petersburg căsoţa fratelui său Nicolae Pavlovici a născut un fiu, peA lexandru al I l-fea, vi itorul eliberator al ţăranilor (oc-B«K0AHTM-k). A doua zi la 7 oare dimineaţa, au sosit dinChişinău cliros numeros, care a oficiat sfânta liturghie,întru cat in satul Bălţle sărăcăcios nu era de'cât o bise- i

ncâ saracăcioasă. De bucurie Tarul a dat ucazul prin | ycare radica la rangul de oraş (r®„«A k) satul Bălţle (Z. |A rbore, Basarabia 285; Cruşevan Bessarabiia 224).

uraşului Bălţlor i s'au fixat şi 10 iarmaroace pe



2

an pentru comerţul mare de vite— caii, întru cât pânăMa 1812, pe aici fiind judeţul Iaşi, care avea şi are de marcă/ un cal, era mare târg de cai; şi anume la 2 Februarie,

la 2 M artie; în prima săptămână a postului mare — la

sf. Teodor; la 28 A'laiu, la 24 Iunie, de Sânzieni ; Jaj 20 iulie, de sf. Ilie ; la 6 A ugust de Probajnie, la 15j Octombre— după sf. Paracheva, la 26 Noembrie, de sf. E-' caterina, după calendarul rosienesc, şi la 20 Decem-brie, de ziua sf. Ignat.

Chiar judeţului Bălţlor i s'a fixat prin ucazul im-perial din 1826 ca marcă un cap de cal, cu lămurireaurmătoare: „marca veche a ţnutului Iaşi reprezintă peun cal întreg; dar, de oarece până acum numai o partedin acest ţnut s'a alipit la imperiu, apoi în amintireaacestei împărţri în două, s'a fixat noul desemn, carereprezintă numai capul animalului trunchiat". Cu dreptcuvânt d. Zamfir A rbure, face următoarea reflexiune:„explicarea heraldică nu cere alte comentari i! L impe-de şi lămurit!"

2) Etimologia cuvântului Bălţle. Ruşii scriu R -U M I ,socotind că în rădăcina cuvântului Bălţle arii radicalul K-fc-AKÎH = alb, cum ar fi în Belgorod — Cetatea albă, înBelgradul A rdealului ( = A lba Iulia) şi în BelgradulSerbiei = Cetatea albă.

Numele de albe ce poartă o serie de cetăţi: pe Nis-tru, pe M ureş, şi pe Dunăre, este dat după aspectul exte-rior al zidurilor cetăţlor din bolovani de piatră calcaroasă,

faţă cu alte clădiri de lemn; dar la Bălţle depe Răut.n'au fost nici o dată ziduri de piatră calcaroasă, ci un satmlăştinos şi băltos, puţn înalt, aşezat pe malul jos fiiRăutului, care formează şi azi bălţ şi băltoage, din ca-re cauză se face că pe aici să fie cuibul frigurilor.

Deci Bălţle ne duc la baltă, cuvânt tot slavon,dat şi Ungurilor după polnoglasie, KM OT* = Bala ton (lac).Lanoi cuvântul baltă este mai vechiu, anterior polnoglasiei,seci. XII, ca Grădiştea—dar şi Gorodişte, Horodişte.Horo-dnicenii, ca Vlasă, Vlăsineşli. dar şi Voloseni; ca Vrav-cea. dar şi Vorona. Voroneţ

In răspublica M oldovenească de peste Nistru avem



3

de capitală târgul Balta: pe Răut s'a făcut târgul Băl-ţle, la plural, căci pe aici nu era numai o baltă, ciun lanţ nesfârşit de băltoage, şi lacuri, formate de apa

Răutului, fără maluri adânci.3) Populafiunea. După ultimul recensement din1930, Bălţle, târgul, numără 36000 locuitori; de aceiagreşit pune Episcopul V isarion Puiu (Episcopia Hoti-nuluu 80) că în 1924 Bălţle aveau 62000 locuitori,deşi cu câteva pagini mai sus (pag. 50) spune că ar fiavut 61000 locuitori pe cari îi deservea o biserică, cuhramul sfântul Nicolae?

A rbure arată că în 1892 Bălţle ar fi avut 11818locuitori, şi anume 5968 barbaţ şi 5130 femei, din cari or-todoxi 2721; catolici 129,armeni 225, ruşi 211, evrei 7143.

Statistica Bălţlor din 1817, pe când era sat, nune interesează fiind populaţe rară şi rurală.

Creşterea întreită a populaţunei Bălţlor după u-nire se datoreşte sporirei afacerilor comerciale, fiindun centru mare de producţe agricolă şi industrială şiun nod de căi ferate.

4) Biserica sf. Neculai. Toţ scriitorii, ce au scrisde Bălţle, pun data de 1795, când s'ar fi zidit bisericain Bălţ de proprietarul moşiei de atunci, GheorghePa-naiote, după planul râdicat de arhitectul Weismann,care a luat modelul bisericilor catolice din Galiţa.Păreţi dinspre apus şi răsărit au frontoane şi foartefrumoase figuri; înlăuntru mai sunt 2 altare, deosebitecu stâlpi şi colonade. Cauza acestei arhitecturi catoliceşi-o explică Cruşevan că stăpânul moşiei Panaioti, adu-când din Galiţa 300 colonişti armeni şi-a făcut o aşabiserică ca să le poată sluji şi lor. Fiind însă oprit în1804 de autorităţle M oldoveneşti de a face o bisericăşi pentru ritul armenesc, el a sfinţt-o ortodoxă. Cata-peteazma are o foarte frumoasă pictură şi fc operazugravului de la laşi Eustatie, adus acolo din poruncacneazului Potemkin, zice A rbure.

In notele şi impresiile mele din Basarabia din 1912(Opinia IX,Nr. 1681,5 Sept.) am publicat că cea mai vechepiatră mormântală e din 1707 (cu cifre arabe); ,.1. N.



H. I. | 1707 | Iulie 8. | Is. Hs. | aici | odihneaşte | roabalui Dum | nezeu M ariie | sotiia lui Pan j telimon Dobrie".

M onumentul ctitorial e afară în dreapta bisericeişi poartă această prea interesantă inscripţe : ,,aice |odihneşte robul lui | Dumnezeu A lexandru | Panaite co-misul | ctitor acestui sfântu lăcaş mu | tăndusă din viaţaacasta ! la veşnicele lăcaş | uri 1819 Fevruarie 11. 0-rasul Bălţle.

Deci nu e Gheorghe Panaiote, ctitorul, ci fiul săuA lexandru Panaite.

A lte inscripţi lămuritoare: „ H A - * " " MO KO HTC M NPAJFS |

fidrapHHiacdJKH | A L I P N N Uaiac>T*KOH - pcJKAfHa I KtfCTaKH | IVKOIIH-MJKMJtHCA /\a A'K P""-

Alta : „ A ^ T H HOAWM | HHKSA HHKC MJH KA TA PA ÎH | .U .IAAOIU-

IŢS H | RSIIA A AU CM TC KS , H CX HTIKCAAH A 1 U'TK PC>A$.

5) Apa Răutului. Ştirile de cursul Răutului, denumărul şi numele afluenţlor, ce se varsă în Răut, nusânt la fel în Z. A rbure (Basarabia) şi în Dicţonarul

Geografic al Basarabiei, lucrare făcută în grabă, ne-controlată şi plină de lipsuri. A şa de pildă, afluenţiiRăutului de pejjreapta, îi dă pe stânga, şi deandoasele ;

Răutul izvorăşte din partea de nord, lângă Rădiulcel mare şi trei văi cu izvoare mici îi formează la îm-preunarea lor, apa Răutului : valea Pogorlului, valea luiMiron şi valea Răutului; toate aceste trei văi se unescceva mai sus de satul Scăeni. Direcţiunea apei Răutu-lui e de la nord-vest, către sud-est, şi pe valea satuluiBaraboi se unesc alte trei văi, cari dau in Răut, pedreapta în direcţa satului Mihaileni. Nu i se dă numeleacestui afluent, format din trei văi,; i-am zice valea Ba-raboiului.

Un al doilea afluent pe dreapta format din uni-rea iarăşi a trei văi, unde e satul Nicoreni, se varsă

în Răut * care însă n'are nume nici în Dicţonarul Ba-sarabiei, nici în Z. A rbure ; i-am zice valea Nicorenilor.' Cel dintăi afluent dat de autorii noştri, e Copâcean-

ca, după numele satului Copăceanca. ce vine pe acca-



ÎJ

ceanca. A cesta se varsă în Răut, ceva mai în sus detârgul Bălfile, după ce primeşte pe dreapta un mic pă-răuaş, ce curge pe valea satului Aluni. De la izvor şipână la Bălţ, Răutul are o lungime de 65 chilometri.

Mai in jos de Bălţ, Răului primeşte tot pe dreaptaal patrulea afluent, numit Răufelul (Dicţonar), greşit Râ-uleţul (A rbure). Şi acest afluent e format din unirea atrei văi, la izvorul său, unde e satul Pârlita, şi pri-meşte tot pe dreapta un mic părăuaş, pe valea satuluiMărindeni. Cursul său merge de la apus spre răsărit.

De la Bălfi, apa Răutului apucă drumul spre nord-est şi face un cot mare tocmai la gura Camăncăi. In

tot acest curs, Răutul nu primeşte nici un afluent pedreapta, locul fiind deluros, şi primeşte pe stânga ceitrei mari afluenţ: Cubolta. Căinări şi Camănca. De laBălţ la gura Camâncei, Răutul are o lungime de 25chilometri.

După ce primeşte Camănca pe stânga, Răutul iadirecţa nord-sud, aproape până la Orheiu; şi atunci îndreptul satului Roşiecii noi primeşte ca afluenţ Solone-

ţul, care de la izvor şi până la satul Drăgăneşti curgeîn direcţa vest-est, iar pe la Drăgăneşti apucă direc-ţa spre nord până la Roşiecii noi, unde se varsă înRăut. Soloneţul primeşte ca afluente valea Rudului mar<i_

Un mic afluent primeşte pe dreapta, numit Ilaga-cea, care se varsă în Răut în dreptul satului Brânzeni.

Ceva mai jos în dreptul satului Zăhâicani, Răutulprimeşte pe dreapta apa Ciuiucului, formată cevamai jos de Verejani din unirea a trei văi eu numeleCiulucul mare, pe care e satul Singurei, Ciulucul mij-lociu, pe care e satul Ezăreni şi Ciulucul mic, ce se u-neşte cu celelalte două Ciulucuri ceva mai sus de Ză-hâicani. Curgerea e de la vest spre est.

Tot pe dreapta, lângă satul Morozăni, Răutul pri-meşte afluentul Cula, cu direcţa de la vest-est.

In dreptul Orheiului. Răutul primeşte pe dreaptapărăul Vatifa, scris Vatojul în Dicţonar, de pe nume-le satului Vatici; aici e vestita mănăstire Curchi. Di-recţunea e de la nord spre sud-est, cu foarte multecotituri.



După ce mai primeşte pe dreaptn pârăele Ivanccadupă numele satului Ivancea, scris Ivanos de A rbureîn dreptul satului Trebujeni, şi apa Izbiştea, după nu-mele satului Izbiştea, în dreptul satului Ohrincea, Ră-ului se varsă in Nistru în dreptul satului Ustia, pe

dreapta Nistrului şi în faţa târgului Dubâsari, pe stângaNistrului. De la Căzăneşti la Ustia, Răutul are o Iun-gime de 90 chilometri.

Iar de la izvorul său şi până la Ustia lungimeatotală a Răutului e de 230 chilometri.

Pe stânga Răutul nu primeşte nici un afluent maiîn sus de Bălţ de cât o mică vale, ce dă în Răutîn dreptul Nicorenilor. Dincolo de Bălţ, unde Răutulare cursul spre est-nord, se pornesc cei 3 mari aflu-enţ : Cubolta, Căinări şi Camănca, pe care sânt atâ-tea sate şi primesc în apele lor multe părae şi văi, carimerg până la nord de Soroca. L ocuite din vechi, dupănumele lor cumane şi slave arată că pe aceste văi aufost aşezări străvechi, a cărora vechime o arată nume-le apelor.

De la cotitura din gura Camăncăi, Răutul primeştepe stânga până la Orhei patru afluenţ, din care Do-bruşa, după numele mănăstirii Dobruşa. aşezată la o-bărşie; altul Săgala, şi altul Cogălnicul scris Cohalnicîn Dicţionar; iar de la Orhei în jos până la gura lui,mai sunt 2 părăiaşe mici, din care unul e numit Dri-zinicea în Dicţonar, şi altul valea lui Ivanos, pe caresânt satele Hajdeeni şi Berezlogi,

Pe această vale a Răutului seaflăaşezate 67sate, 2 oraşe(Bălţ şi Orheiu) şi A sate evreeşti. Iar viaţa economicălegată de această vale e atât de înfloritoare, că desvol-tarea ce au luat Bălţle, arată cât de bogat e terenul întot felul de produse şi ce desvol tare mare a luat indus-tria agricolă.

6) Etimologii. Nu se cunoaşte etimologia numelui a-cestui rău ; şi e o întrebare dacă numele de familie Răut,

care se află trăitoare prin Botoşani şi Dorohoi, s'a luat dupănumele apei Răutului, sau apa Răutul şi-a luat numelede la omul, numit Răut. Şi într'un caz şi in altul e greu a



7

şti cam ce să însemneze cuvântul Răut, corect Reut (slavi'(KT-k). Dar nu numai Răut nu ştim ce însamnă ; ci şidintre ceilalţ afluenţ ai săi nu ştim toţ ce să însemneze.

Ce se însemneze P«K T-K ? Nu e uşor a spune, căcidicţonarele slavone nu ni dau forma aceasta. Aşa căne-am întreba dacă forma «K în loc de eu, nu e otranspunere pe slavoneşte, a unei rostiri mai vechi dinromâneşte, iar nu o adpatare romanească la foneticaslavă.

In adevăr in malo-rusă avem P IR (r. PIK K ) care în-samnă ţpet, lecri, rugissement, mugissement, beuglement!briillen; de unde verbul P I R J T H , P I R H V T H = (rus. P T R - K ™ ) ;

a ţpa. mugir, briillen, ar urma deci că apa Reutu\u'i arînsemna apa fipetuluif? !)Dar Răut mai e şi numele de om. de familie ; şi

ne-am întreba dacă omul a luat nume de la apă ; oriapa a luat numele de la om!

Numele de familie Răut, ne aduce aminte de altnume de familie Tăut (ung. toth = slovac). Se preapoate ca din părţle Maramureşului să se fi scoborit

ca descălecători între alţi şi strămoşii Tăutului log.(mg. toth), ca şi strămoşii lui Reut (mg. Ret); care ar iiinsemnat pe ungureşte ori Secundus „al doilea" (ung.Ret = Ket), ori Livezeanu (ung. Ret, wiese, pre, prairie).

S'a prea putut ca primul Ret = Reut să se fi aşe-zat pe apa căreia i-a dat numele său de Reut; iar can-celaria slavonă să fi redat pe fonetica slavă formaP« R T -k, căci nu sânt rari cazurile când cancelaria slavi-zantă a seci XV-lea şi XVI-lea dădea pe slavoneştenume româneşti ca lUum pro Piatră; K IU C U OH pro Fru-mos, ORfi|»,vfci|H pro Preuţeşti, şi altele.

Unii afluenţ poartă nume cu înţeles comun în ro-mâneşte Copăceanea, de la Copac, (magh. copâcs);-Rău-felul, vine de laRăut -f- el;—Mărculeşti, după numele satu-lui Mărculeşti,care arată pe fii primului Marcu-Marculeşti ;deci de la om, satul; de la sat, apa;— Cheirosu, literarPetroşu, de la piatră (lat petra);—Racari, de la rac .Va-lea Fetei, de la fata (lat. feta).

Alţ afluenţ au înţeles pe slavoneşte :Soloneful (rus



8

ccax, sare, cMoiihiH, sărat; rus. coaohiu* Salzstein); Camen-ca rus Ka.wiHs, piatră ; mir. KaAmiKa, HA . M I H H K A , de piatră,petricică); Rud, valea Rudulai (rus. PVAJ> rnină; mir= magh. rud.) Baltă, valea Bolotei, (rus licwro, bal tă; siv.fîjATa, mir. Ka.iTa, livwrc>, baltă). Drizinicea, (mir. APH +•SHHKKJ, trei piţgoi, cum ,\PH + CrtHKt = t r e î P r u n 0. Dobru-şa, apaDobruşei(sl. A*KP"H> bun; cu Sufix dim. românescuş= bunicel ; mănăstirea Dobruşa, pe aceiaşi apă; şi Iva-nos, Ivancea, de la Ivan (rom. Ioan).

I ar altele au înţeles cumartic şi tătăresc; aşa Căi-nar (t. K ajnar, izvor cald);— Sagăl (t. Sagh, zagh, corb);

—Ilegaci (t. agagi-copac, codru; il agagi mai însamnă şiCoţofană = Soroca; deci apa Codrului) ; Ciuluc (mare,mij lociu şi mic), (t. C iuluc = becaţă, bâtlan).; — Cula(t. K ula, turn,) de unde ţinutul K ul a; era în vechimenumele turcesc dat ţinutului cu capitala Turnul-M ă-gurele ; — Cogălnic (rut. Kohalnic). K og, Cov, Cogh ;stup, prisacă ; Cubolta, Cobolta, etimologie necunos-cută.

7) Aşezări de sate pe Răut. In actele lui Ştefancel M are (I. Bogdan), nu se întâlneşte nici o dată hu-mele de Răut. De ce ?

N u cred să nu fi fost aşezări de sate, dar că uri cele tim-pul s'au prăpădit, deoarece găsim ştiri despre Răut şiînainte He Ştefan cel M are.

A $a în 6944 (1436) Iulie 17, I lie şi Ştefan V oe-

vozi dăruesc logofătului Oancea ir.aima), mai multe satepe Răut (U D Pm-rfci şi anume Procopinfi (I I P O K O H H H U H I un-de au fost Procop ( T A I K M A I I P C K O M ), şi V asile vataman

K D T D M D I I H ) . şi cu mori (CK A\AMMOA\K), şi Macicăufii, (<UAM-

»;OKUH:. şi cu priseci (cx nac - K U * » ) , şi Cozarăuţi (KO .HJPCKUH '

şi Fântâna albă (KkAd* K P M I H M M , şi la gura V olanţi i , un-de se uneşte cu CotOuţi I C * K O T O K H « A U şi la I chel M A l lr.;nA-k i întru Crotolci , în jos, unde stă piatra, in sus de

local lui Oţel <WU»A«>KC> AVKC -r©) şi lângă Bâc (KAHHH LIMKTT

de cealalta latură NO TOH c-ropoti-k), pe valea ce cade înfata Chişinâului la fântâna lui A lbaş, unde este seliştea

'TaTdpCKdA C(AHl|a).I ar in 6961 Iunie 20 (1453) marele logofăt M ihail,



w |5 IO5 | 9

" I£ fiul popei I uga de la Buciumeni, capătă intări tură de lau . A lexandru V odă pe satele : Procopeani pe Reut (na f»«~ K-r-k luu.wk llpoKcii-kni) şi Izbişca şi cu priseci le, ce se aflauţi ascultătoare şi ascultă de aceste sate (m H S K M IU T A H c*na-

CMKJ.WM —l|IO K THA\ Cfrtd.W lipMCASlIlâAH H IlpHCASyAWTI. Şi mai înjos pe Răut, la Fântâna Albă, unde a fost... (H IIOIIIOKC

T'FKTOAXK CY KHAOH KPXIIMHH I- ,V« KH*H ) . (UHaniţki, M ateriali 81;M . Costăchescu Doc. I I , 471). Deci pe valea Răutuluierau in seci. XV trei aşezări de sate : Procopenii, dupănumele primului stăpân Procopie (grec), Izbiştea (sl. H.SEJ,

tat. izbrâ, colibă) şi Fântâna Albă.

In diplomatica veche slavonă formele româneşti cusufixul dut, ăuţ sânt date ca an, -KR, *K ; aşa LucaCauteş, e dat cu Aska KaKTimS ; Satul Leucuşeni e dat caAiKKSiuamH; Stăucenii e dat ca OTaRiaiiH, cxxRiaiiH; apoiRădăufii e dat ca Paacrckîh. A ceastă rostire a lui ău, eu.ou. drept -KR, aR. ik. CR vine f oar te des în toponi-mia satelor din nordul M oldovei: Mlenăuţ, Toporă-uţ. Rădăuţ, Cernăuţ, Văscăufi, deci şi Reut ar putea

intra tot in această categorie.Iată o listă de formele româneşti cu eu, ău, datăin textele slavoneşti cu AR, IR, OR, în seci. XV-lea.tATK*Rii,H (Batcăuţ): r.acK«.Rnn (Văscăufi); R .O M U K N - K (Voi-năuţ): I ' .HU IHMRHH (Vişneuţ); T R O S A R H H (Gmzdăuţ); L'PAKC

RHH (Gărbăufii); R P M I O P * R U N (Grigorăuţ); ^PIHOKHK (Dere-năufii); ,V,;hhhokh.h (Dobrinăuţi): AJakcruh (Dilcăufii); \t.v.hamickii,h (Demiianăujii); (J irăuţ): /Khurh.h (J eră-uţ): :{SI;?HKCRHH (Zubricăuţ); 3SI;PIRHH (Zubrăuţ); HMHC

K H H (Zinouţi): K S U IH A C R U H (tSoşilăufi); KAHMKORHH (Cliccăuţ):r.c>»apfRKH = kruh (Cozarăufi) : Korc>Kii,t.\\ (Cotoufi); K«.p--.KA -HIORUH (Corjdanăuţi): K * V ) R J P < R | Ţ " (Cuharăufi); K JAK-

horuh (Calinăuţ): KaraAupiRnn (Catamarăufi): «sksihoki mi (Leuc'uşouţ): <\aca*rhm (Laslăuţ): AfKKSuuiiot (Leucuşeşti):

<\Hraii«KHH (Litanăuţi): Utorciruh (Itovăuţ); iiRanncRUH (Ivancăuţi); AUmkckuh (Macicăuţi) ; Al»yaAc.RUH (Mihalăuţi);I U A I M R H H (Maneuţi): I U I V R U H (Niagou(ii); H H K M O K O R U H (Ne-

polocăuţi): ilaiu;*Riin (Pancăuţi); 1!*a3aaorhh (Polzalăuţi);l'a RUH (Rădăuţ); i»jk*kkh (Racăuţ); Gk*pu»khh (Scorţe-ufi) ; G-raucyAORUH (Stanulăuţ) ; Tkipiurks (Tărnauca) ;



8

ceM, sare, COAOHM H, sărat; rus. C O A C H I U * Salzstein); Camen-ca rus KaHiHR. piatră ; mi r. Ka.MiHKJ, Ka.wiiiHKa, de piatră,petricicâ); Rud. valea Rudului (rus. PvA<», mină; mir pVAa|= magh. rud.) Baltă, valea Bolotei, (rus I I O A O T O , baltă; siv

KjaTa. mir. KaaTa, K O A C T O , baltă). Drizinicea, (mir. ,\PH - L

sHHKKa trei piîigoi, cum Ap" +C r t H K t == ^ei pruni), Dobru-şa, apaDobruşei{sl. A * K P H H , bun; cu Sufix dim. românescuş= bunicel; mănăstirea Dobruşa, pe aceiaşi apă; şi Iva-nos. lvancea, de la Ivan (rom. loan).

Iar altele au înţeles cumanic şi tătăresc; aşa Căi-nar (t. K ajnar. izvor cald);— Sagăl (t. Sagh, zagh, corb);—J legaci (t. agagi-copac, codru; il agagi mai însamnă şiCoţofană — Soroca; deci apa Codrului); Ciuluc (mare,mijlociu şi mic), (t. Ciuluc = becaţă, bâtlan).; — Cula(t. K ula, turn,) de unde ţinutul K ul a; era in vechimenumele turcesc dat ţ nutului cu capitala Turnul-M ă-gurele; — Cogălnic (rut. Kohalnic). K og, Cov, Cogh ;stup, prisacă ; Cubolta, Cobolta, etimologie necunos-cută.

7) Aşezări de sate pe Răut. In actele lui Ştefancel M are (I. Bogdan), nu se întâlneşte nici o dată hu-

mele de Răut. De ce ?Nu cred să nu fi fost aşezări de sate, dar că uricele tim-

pul s'au prăpădit, deoarece găsim ştiri despre Răut şiînainte He Ştefan cel M are.

A şa în 6944 (1436) Iulie 17, I lie şi Ştefan V oe-vozi dăruesc logofătului Oancea (Kaima), mai multe satepe Răut mă fin-rto şi anume Procopinţ (H P O K O I I H M U H ) un-de au fost Procop ow KKIA I IPOKC -II ), şi V asile vataman

IR.DTAA\4.ik), şi cu mori (ehA»AMIIOA\K

), şi Macicăufii, (<Ma«»i:*KiţH) şi cu priseci (c* nac-fcK*»), şi Cozarăufii (Ko.hjpokhhişi Fântâna albă (E-kaaM K P M I H U * ) , şi la gura V olcinţi, un-de se uneşte cu Cotouţi <c* K O T O R U I A U şi la Ichel (na H T

KHA-W ' întru Crotolci, în jos, unde stă piatra, în sus delocul lui Oţel UV IŢFAOK» AV KCT* I şi lângă Bâc (K A I I H K I I M K S »

de cealaltă latură mo TOM ci-opan*), pe valea ce cade înfaţa Chişinăului la fântâna lui A lbaş, unde este selişteatătărască (TATAP CKA A C IAHI I IA ) .

Iar în 6961 Iunie 201



9

fiul popei Iuga de la Buciumeni, capătă intăriturâ de laA lexandru Vodă pe satele : Procopeani pe Reut (HA P«

KT-k luit.w-k llpoKon-kiifi şi Izbişca şi cu prisecile, ce se aflauascultătoare şi ascultă de aceste sate <H H 3 K H I U T J H c*na-fHKa.wH -qio K THM ciaa.u i i pHcaS i ii aaH H i i pHCA S \ -a»T ) . Şi mai înjos pe Răut, la Fântâna Albă, unde a fost... (H R O M I I»!

CtKToath oy KIIAOH Kp*hhhh r,v« khahi. (Ulianiţki, Materiali 81;M. Costăchescu Doc. II, 471). Deci pe valea Răutuluierau în seci. XV trei aşezări de sate : Procopenii. dupănumele primului stăpân Procopie (grec), Izbiştea (sl. Hsua,

tat. izbrâ. colibă) şi Fântâna Albă.In diplomatica veche slavonă formele româneşti cusufixul aut, ăuf, sânt date ca AN -KK. CR ; aşa LucaCauteş, e dat cu RTSNA K A K T I U I S : Satul Leucuşeni e dat calUKKSmaHiH; Stăucenii e dat ca OTaRMaiH, cTXRMam; apoiRădăuţi e dat ca Pa,\oRCKin. Această rostire a lui ău, eu.ou, drept KR, AR IR, OR vine foarte des in toponi-mia satelor din nordul M oldovei: Mlenăuţ, Toporă-uţ. Rădăuţ, Cernăuţ. Văscăuţ. deci şi Reut ar puteaintra tot in această categorie.

Iată o listă de formele româneşti cu eu. ău. datăin textele slavoneşti cu A«, «R, OR, în seci. XV-lea.KATKORUH (Batcăuţ); L'.ACKORIUI (Vascăufi); K O M U K N - K (Voi-năuţ); KHHI HHRUH (Vişneuţ): P ROHAORH» (Gtwzdăufi); L'paso

RHH (Gărbăuţi); RPTU-OPORIŢII (Grigorăuţ): ,V,'P*"*KUK (Dere-năuţi); ^ V N U I H O K U N (Dobrinăuţi): , \ ,MKORHH (Dilcăuţi): A < -

.V.HAIIORUH (Demianâufii); îKINIORIŢN (J irăuţ); ^\"»P.IKIŢN (J eră-uţ); :-{SKPH!;ORHH (Zubricăuţ); .SSI^RHH (Zubrăuţ); SH H O -

RHH (Zinouţi); K O M I H . R U H (Coşilăuţ); K H I RC -R U H (Cliccâuţ):ILOSAPIRUH = KRHH (Cozarauţ) : KOTORHI.W (Cotouţ): K op -

:KAANORHH (Corjdanăuţi); KOY Y AP I RHI I (Cuharăufi): K aai» -

iioRHii (Calinâuţ); KaTaawpiRUH ţCatamarăuţ): rtiSuSmoitui(Leuc'uşouţ); A.<C,K>KHH (Laslâu(i): <1»RKSHI«IUH (Leucuşeşti) :<\I ITANORHM (Litanăuţi): HTOROI RI I I I (Itovăufi); IIK.UIKCKHH (I-vancăuţi): tWAVKtRUH (Macicâuţi) : <11MVJ.>OKHH (Mihalăuţi):A I A I U R U H (Maneufii): I U I V R U M (Niagouţi) ; ILRNOAOKORIIII (Ne-polocâu(ii); llam;oRun (Pancăufii); l l o . iaaaoK i tn (Polzalăufii);imaorhh (Rădăuţ); pjkoriih (Racăuţ); (îKotmtRun (Scorfe-u10 ; ( Î TAI I O^MORUH (Stanulăuţ) ; TKIPNARKS (Tărnauca) ;



10

paTOKCKKi,—JKSPWS <l»(iaTOKUH (FrătăufH); X I I I H O R U H (Henfţi); I I I I PK OK M M (Şerbâuţ'). Toate aceste nume de satele-am cules din importanta publicaţiune de „documenteM oldoveneşti" a D-lui M ihai Costăchescu voi. I şi jjcare-i in curs de publicaţe.

Fenomenul fonetic al vocalizării grupelor JK, «K, 0K

în ău. eu, ou, sunt cu mult mai vechi de cât datadocumentelor, adică de cât seci. al X V -lea ; Ele s'audezvoltat pe calea contactului social între M oldovenişi Ruteni în Nordul M oldovei, adică în ţara de sus,unde s'a stabilit acest contact, şi unde toponimia satelor

ne dă forma slavă cu sufixele «IK, JK, schimbate inâufi; forme cari nu se întâlnesc în tara de jos, căciera supt altă influentă socială a Cumanilor şi Tatarilor,mai ales in părţile M oldovei de peste Prut, pe văileRăutului. Băcului şi Botnei cu Botnişoara, unde s'auiscat atâtea frământări între M oldoveni şi Tatari , maiales în regiunea celor 2 ceasuri.

Când logofeţi de urice scriau în acte forma ruteanâ

de multe ori dădeau în acelaşi act şi forma moldove-nească pe lângă cea ruteană ; aşa că ne-am întreba dacăforma cu ev, ou, era în graiul viu al locuitorilor, orinumai in condeiul slavizant al uricariului.

8) Pustiul de pe valea Răutului. In cele mai vechi: urice se găsesc multe numiri de pustiuri pe diferiîe

văi atât în tara de sus, cât şi mai ales în părţile văi-1 lor de peste Prut: Reut, Cobolta, Căinări, Botna,

Ciuhur, etc.In Ispisoace şi Zapise V I p. I , am lămurit în ce

înţeles trebue să se ia cuvântul pustiu, vorbind de K e-trosul pe Cubolta, de A lbeştii pe Căinări, de Şepteli-ceni, spre Soroca, şi V isternicenii pe Răut.

Răutul în părţile sale spre Nistru prezintă aşezăride sate încă din seci. XV -lea, căci atât Procopinţi câtşi Izbiştea ca şi Fântâna Albă, într'acolo erau şi săntaşezate.

1) Cât despre Izbişca. ca nume de sat pe apa Răutului, a-vem de aface cu forma curat slavă: llm;a, colibă, casă ţărăneas-că, izbă. hutte, chaumiere : de unde HSKHiiiKa, col ibă mică, petite



11

In părţle de* sus ale Răutului. pe locul unde vinBălţle astăzi, ştirile documentare sunt mai nouă şi nevorbesc de anumite regiuni pustii, iar de altele cu

aşezări.A şa in 7062 (1554) A lexandru Vodă Lăpuşnea-nu, in intăia lui domnie, dărueşte lui Cazan parcalabulde Soroca doao locuri in pustiu pe apa Răutului, maijos de Sărăteni şi de gura Segalei şi de fântâna Oanei...iar hotarul acelor doao locuri din pustiu să fie lui câtpot trăi doao sate i^k A\-fccT* wr n îS cTHHa na P I K TH I IO TO K. . .

I IO I IHH» G & P X T- k l IH H I IO I I IIKC t jCT Î I G ai ' a A H H K C A O A ^Uh W'HH). S ă "

rătenii vin mai jos de confluenta celor 2 Ciulucuri,mare şi mic cu apa Răutului, şi în apropiere de apa Sega-lei, cam la 56 klm. în jos de Bălti, pe malul Răutului,şi numai la 25 klm. departe de Orhei. Deci era pustiu.Şi spune uricul că i s'a dat parcalabului Cazan loc de2 sate cât poî trăi ( A A IC T K HA\ KOAHKO .WO I-ST U>>KHKATH

c(aa) (Surete IX 31).In 7094 April 7 (1586) acelaşi Petru V odă arată

că şi pe apa Ciulucul mare a fost loc pustiu ,,pe unloc din pustiu pe Ciulucul mare la fântâna Ciobanilor,ce se zice acum Beliciu", la 15 klm. în jos de Bălţ.(Surete IX, 45).

In 7096 Aug. 20 (1588) Petru Vodă Şchiopul dă-rueşte lui A ndrei hatman şi parcalab Sucevei satul Zo-vadinile pe apa Răutului, fost sat domnesc H A H S C I A © na-HA»-K SWGAAHI I IAI . . . na p-KIVK l'-hSTC.w... «rro tot CIAO KMA npaK curofiioAap-KCKS) M ărturii aduşi să dovedească hotarele Zo-

vadinilor arată că mai in sus de Zovadine a fost locpus-tiu (aamjK KHtif ;-tKKaAHHH K-kiui AvfccTo uScTc). (Surete IX 48).Zavedenile mergeau în jos până la .gura Cainarului —25 klm. în jos de Bălti pre Răut; iar din sus cât aputut cuprinde. Deci porţunea de pe Răut de la Căi-nări în sus spre Bălţle de azi au fost aşezări de saterăsipite de A lexandru Vodă L ăpuşneanu, iară de lagura Coboltei ceva mai în sus era numai loc pustiu;

adică fără aşezări stabile de case şi sate.Pustiuri se mai găsesc şi prin alte regiuni in Ba-sarabia: „pe Toporul, pe părăul Şovăţului, peste Prut



12

» ,

v in ţnutul Iaşilor sunt 5 selişte în pustiu; aceasta pe l a1649 Oct. 14 (Surete IX 143). A ceste selişte erau încă

• pustii şi în 1672 (Surete IX . 159).Mai erau pustiuri la Ialpuh pe la 7041 Mart 8(1533)

şi la gura Malurilor (Surete IX . 22). Era pustiu şi însus de Troian pe Cahul la Fânâna Zeletinului. în 7037Mart 16 (1529) (Surete IX. 16, 237).

9) Zavedinele pe Răut, în pustiul Bălţlor. încă din1570 se pomeneşte într'un uric de la Bogdan A lexan-drovici Vodă că se întăreşte jupânesei Ciorce a Danciuluipostelnic, şi fatalui Toader Fierăe între alte sate pe Botna,pe Ciuluc, pe Dobruşa şi Zavedinele pe Răut.

Trec 20 de ani. In 7096 A ug. 20 ^1588) PetruVodă Şchiopul întăreşte lui Andrei (Buhuş?), hatman şi

^ parcalab Sucevei, satul Zavedinile, pe Răut, în ţnutulSorocei. pentru slujbele făcute domniei şi tării, cândcu năvala Cazacilor şi a mai dat în trebuinţa ţării 55000aspri. Cum satul Zavedinile era loc domnesc, VodăPetru Şchiopul l'a miluit pe Andrei hatmanul cu acestsat în hotarele lui vechi. Noi nu ştim cum jupâneasaCiorce a Danciului postelnic a fost pierdut satul, credeminsă că vremile turburi ale domniilor dintre 1570-1578explică acest fapt de luare pe sama domniei a satuluiZavedinile.

Cum a fost dăruit satul Zavadinele marelui hat-man şi parcalab Andrei (Buhuş?), satele din giur Bu-dăeştii şi Hiaciul ( F . 8 A * « I U H H \ "A < IK > A I au venit cu jalbă

la domnie pentru regularea hotarălor Ele şi-au ceruthotarnic pe Danciul (A,an«i».o fost parcalab'). Cum le-afost hotărât acest Danciul, cele 2 sate nu s'au multă-mit; s'a rânduit un nou hotarnic în persoana lui Co-hanâ, spatar <K*x-anT.) 2).

1) Danciul, fostul parcalab de Orhei, pomenit in lista bo-eri lor din divanul lui I on V odă cel C umplit din 7082 (N. IorgaDoc. IV 340; B. P. H ajdeu „Ion V odă" 234). F i ind parcalab

de Orhei. cunoştea locali tăţ le de pe Reut. chemat a le hotărni ci .2) Cohană, nu e vel spătar, ci simplu spatar ; căci in di-van apar ca mari spatari. Gavril 7084, Casin 7085, Pojog 7087,7088, Nâdăbaico 7090-7094 şi Bărlădeanul 7095-7099.



13

A cest de al doilea hotarnic arată aceste hotară :,movila mare în jos pi Cheldea,— stâlp in jos de Fân-,tâna Bobenilor,— stâlp în moghila Bobenilor, in vârfuL'

A luncilor,— stâlp în hotarul Zavedinilor despre satutlui Belici valag; . în vârful Sângereilor. —la vale unde/se unesc văile din ţarina Bobenilor despre Solonef;—!movila in vârful odăilor despre Solonef, — valea M iceşti-lor; vârful rădiului Florii,—în deal la obârşia Bârsanei.movila lui Ivaşcu, in vârful Vârtopului, stâlp în margi-ne satului Schindireştilor,—gura Coboltei.

Din toate aceste nume azi cunoaştem; Biliceni, pe

Ciulucul mare; Sângerei, mai la sud-est de Beliceni,tot pe Ciulucul mare, apa Solonef ului, gura Coboltei.Nici această al doilea alegere n'a împăcat pe cei

din Budăeşti; A tuncea Petru V odă face cu divanul oa treia cercetare şi cu acest pri lej face istoricul aşe-zărilor de sate pe locul Zăvedenilor.

Se află că Zavedenile au fost scutărie domnească(»;-kiii ckStxpT» i'ciiapckj), făcută de A lexandru V odă Lă-puşneanu (C X T K O P H U U - T I L A I Ă J M A P * R O I R O A M ), deci întie 1556-1566;

M ai află divanul că pe câtă vreme a stat scutăriedomnească— cel puţn 15 ani— s'au fost răsipit toatesatele, câte au fost pe Răut, peîrabe laturile Răutului pânăla Nemţeni (H Tor,\H KOAM CTJA TA.WC CKSTXPI'I IVI I pjcHiia.I KxciiCIAOKI IAHKO KMAII I I J I ' x S t HO IVK J CTOpO IIH PxS T d A ^V * HL .WIVklIM).

şî până la gura Caînariului. I H A - J Î K A * S C T Î I O Kxotap-ki.V orbind uricul de hotarul Zăvedenilor partea din

sus, spune că „din sus cât a putut cuprinde, căci maiin sus de Zăvedeni a fost loc pustiu" (W T KHIIK KOAIIKO

K x a . M o r c i i i A A * C A i ' A T H A * C H T O T , A AN IÎK K HIIK ; U K J A H M M E k i n i A vk

CTO I ISCTO).

Deci spre Bălţ le de astăzi locul era pustiu în 1588,şi divanul a încuviinţat ca să se ia in hotarul Zâvede-nilor oricât sar putea, fi ind locul pustiu.

Când A lexandru V odă a înfiinţat scutărie domneas-

că, a trebuit să mute vetrele tuturor satelor, dându leloc pentru loc în alte hotară; (J THA» CIAOA\ KJKO A *

A " k r COKII CIAOKI pJ A H CX CHA» CIAAA» H5K RHA RX 3AA HAO.



14

sate mutate

1. Heceştii

2. J oldeştii3. Prajilele

Coluneştii5. Drojdieştii6. Nemţenii7. M ărculeştii8. Prideanii9. Begenii

10. Căinăreşti11. Putineştii

12. Budăeştii13. Tipliceştii14. Puiceştii15. Vădurenii16. la Oprea

sate date

iau Vistearnicii

iau tot în Vistemiceniiau G oeneşti i (pe R ăut)iau Bursuccniiiau pe Căinări între Trifan şi M ironiau în sus de C oşciugiau Mărculestii pe Camăncaiau din jos de Stăuceni pe Răutiau degenii pe Căinăriiau Ştiuca la gura Bălţiloriau mai j os de gura Bur sucilor şi

mai în sus de Bursuceani„aceste sate nefiind vechi, ci s'auaşezat după moar tea lui A lexandr uV odă şi a lui Bogdan V odă, şi du-pă risipirea scutăriei domneşti" nu

li s'au dat loc pentru loc.

A celaşi divan arată că „toate acele sate — 16 lanumăr— cât timp a stat scutărie domnească — optspre-zece ani 1553-1571— aşezată în acele sate, toate s'aumutat, pe unde l i 's'au fost dat loc pentru loc ; dardupă A lexandru V odă fost'a mult amestec pe toată ţa-ra; şi în acel amestec toate aceste sate s'au fost întorscu multă jelanie înapoi la vetrele lor. a «A C R I R V * hm C T O -

CKSTXp'iH KXCH llp-kKHK AAII HO|-,\,t KHAS HA \; A IIOCAH

flA I&iHA .pd KOIRC>Xi K-klII I A\HCTHX" CAVklUHlîf KXCflt IIAIIICH 3CA1AH fi KX

T-kx' CAVktllMHH ClAORt KKCE CX U ')(UI|lp«HltM lipATHAHCWV K AM tH A*1

CKOMX' M-kcTORl").Din înşirarea acestor 16 sate se arată că V alea

Răutului în direcţa gurei Coboltei, gura Căinarului şipână la gura Camăncei, era plină de sate, care au a-vut de îndurat multe cu prilejul scutăriei domneşti ;pe când spre apus, în sus de Zavedine '), locul era

1) Zavadinele (HaKa,v,Hn»Ai), Zăvadini uiK K a.v.mm), Zăvădenii;-i*Bx,viMM\ ne duc la cuvântul HÂRCA*. f abri că, uzi nă.



15

pustiu, şi V odă Petru Şchiopul dă voe să-şi ia din locpustiu, cât or putea cuprinde (KC HK* K * 3 . M C I 'O U I A ASC*™ ™AOC HTOT I.

I 10. Băl ile. Ştiri de Bălţ avem foarte târzii. Cândîn 1766 Iunie 9 Gr. A . Ghica V odă face donaţe mo,şia Bălţlor, partea de dincoace de Răut, fiilor lui Pana-iti neguţtorul, iar partea de dincolo de Răut, EpitropieiSfântului Spiridon, toţ cei 15 marturi aduşi să mărtu-risască pe sufletele lor de ceia. ce ştiu de locurile Băl-ţlor, afirmă că ştiu de mai bine de 40 de ani de sta-

Irea lucrurilor şi ştiu şi de la părinţi lor că moşia a-

I ceasta Bălţle tot domnească s'a numit şi domneascăiaste dintru început şi că nimene stăpânire pe dânsaj n'au avut, nici parte boerească, nici parte răzeşascăj nici alţi străini fără de cât o stăpâniau Tătarii şi o păş-itiau cu oile şi hergheliile lor până acmu în zilele dom-niei meale, ce am dezrădăcinat Tătarii şi i-am gonit din

(ţară" (Surete IX. 262).Domnească şi pustie au stat moşia Bălţle în tot cuprin-

sul seci. al X V-lea ; domnească şi pustie au stat Băl-ţle în tot cuprinsul seci. al X V I-lea, cum arată ispiso-cul lui Petru Vodă din 1588 „că locul în sus de Za-vedine a stat şi stă pustiu". Domnească şi pustie austat Bălţle în tot cuprinsul seci. al XV II-lea ; Tătariiîşi primblau căşlele lor, cu iepe şi hergheliile de caipe tot întinsul Răutului în partea lui cea de sus, loculfiind plin de păşuni grase şi bogate, şi pline de mlaş-

tine, formate de apa Răutului, toate bune de adăpătoare.Când Voevozii ţării au început a pune la dare dehac pe Tătarii din Bugeac şi a le hotărî loc de imaş ce-le 2 ceasuri în jos de Chişinău, nu s'au putut istăvi în-călcările Tatarilor într'un an doi, ci au durat încălcă-rile Tătarilor pe valea superioară a Răutului până că-tră 1765. când Gr. Ghica V odă, după însăşi a lui a-firmare i-a dezrădăcinat şi i-a alungat definitiv din a-

ceste locuri, ale Bălţlor.Şi deci viaţa a început a se aşeza pe locurile Băl-ţlor după anul 1765, mai ales după ce V odă Gr. A . Ghicaîmparte şi dărueşte moşia Bălţlor la doi stăpâni. Noii



16

stăpâni au început a urzi primele aşezări ; şi anume •copiii lui Panaite neguţitorul înlesnesc aşezări de casepe dreapta Răutului, pe muchea dealului, ce stăpâ-neşte bălţle din vale— de unde numele de Bălţjar

Epitropia Sf. Spiridon a înlesnit aşezările de case p estânga Răutului, unde azi e gara, şi Slobozia Bălţlor.De aceia credem greşită traducerea, ce o face Ion

Bogdan în documentul din 6978 A pri l 1 (1470) princare Ştefan V odă dă M ăn. Neamţului, dreptul de a-şiaduce trei cară de peşte, fără să plătească vama mă-jăritului, de la Chilia, de la Ozere, de la Cetatea Albă

KERTHO, HAH R \« wscpdy HAU A * TI/AAcrpaA).

Aici watpay nu e Bălţle de azi de pe Răut, cumar reeşi din traducere, ci de Ozerele de pe malul Mă-rii negre, aşezate între Chil ia şi C etatea A lbă. (I. Bog-dan Doc. Stef. I. 143-166).

11) Panaite neguţtoriul. N'avem multe ştiri desprepersoana acestui Fanaite cupeţ; Ştim însă de el înnişte regeşte de ţgani, că încă din 7252 Dec. 20 (1743)

Panaite cupet, cumpără un ţgan rob cu 25 lei. In 7252Febr. 20 (1744) Panaite cupet, cumpără un alt ţgan cu180 lei (Surete ms. XXVIII. 223).

Dintre cei trei copii ai lui Panaite cupeţ, unulCostantin Panaite lipţcan cumpără în 1766 Febr. 25un ţgan cu 50 lei, în 25 M art * 1766 cumpără alt ţgancu 40 lei, în 14 A pri l 1766 capătă danie alt ţigan; în

1768 Febr. 28, M art 1 cumpără alti 2 ţgani cu 80 lei.In 1768 M art 3, başa Costantin Panaite lipţcanulîşi împarte ţganii cu fratele său I ordachi Panaite.

In 1782 luni 24 Iordachi Panaite, capătă danie unţgan de la vărul său Iordachi Canano ; In 1794 Febr.14 stolnic Iordachi Panaite capătă danie 2 salaşe de ţ-gani de la D. Saule vornic, din cele 5 salaşe, ce ca-pătă danie de la A . I . M avrocordat V odă încă din1786 Iunie 28. In 1798 A pri l 1 avem un izvod com-plect de ţganii paharnicului Iordachi Panaite..

Din aceste puţine ştiri vedem însă că i-a fost datşi lui Panaite cupeţul ca şi contemporanului său Ma-



17

în căsătorie pe Maria Costachi, despre care spiţa Cos-tăchească nu ni dă nici o ştire a cărui Costache a fostfiică; M aria Costache era moartă cu mult înainte de1766, la această dată era mort şi jupânul ei Panaitecupeţ; căci V odă Gr. Ghica zice în hrisovul său „a ră-posatului Panaite neguţtorul"; şi că trăiau în 1766 treifeciori ai acestui Panaite cupeţ: Sandul, Costandin şihrdache. (Surete IX. 261).

Dar noi ştim că Panaite neguţtorul a mai avut şio fată, pe Caterina, măritată cu Petre Catargiul pah.,fiul lui Ion Catargiul stolnic şi al Catrinei Pascal ; şică acest Petre Catargiul avea de frate pe Neculai Ca-targiul stolnic, căsătorit cu Catrina Boldur Costachi. Unalt Catargiu, Costin logofătul, fratele lui Ion Catargiulşi deci unchiul lui Petre Catargiul, ţnea tot o Costă-chească, pe Elena Costache, fata banului ScarlatachiCostachi, şi nepoată vornicului L upu Costachi.

In divanul din 1766 era prim ministru, adică vellogofăt, Manolachi Costachi, fiul sărdarului C. Costachi.

Prin aceste întreite înrudiri Costăcheşti ne expli-căm înţelesul hrisovului de danie şi schimb ce facedomni|i.

Deci Panaite neguţtorul şi după soţe şi după gi-nere se înrudia cu familia boerească a Costăcheşti lor,care umple tot seci. X V II I prin membrii săi iluştri şiînchee acest secol cu luminoasa figură a marelui M itro-polit Veniamin Costachi cum şi cu Catargieştii, cari nedăduse un mare logofăt în persoana lui I lie Catargiul.

In actul de împărţală a moşiilor şi a târgurilor în-tre clironomii răposatului comis Alexandru Panaite din1823 A pri l 16 în oraşul Chişinău se spune:

a) Moşii: două părţ una a păhărnicesei M aria Pa-naite, născută Costachi, maica răposatului A lexandruPanaite—alta a Caterinei, sora răposatului A . Panaite,soţa lui colejschi assesor Petrachi Catargiu; amândouăunite la un loc.

b) Târgul Bălţle cu câmpu ; Bilicenii cu sat, Heciucu doao sate supt nume de Heciu vechiu şi Heciu nou,



18

şi o parte din Zavedinii cu iaz, şi moară în apa Rău_tului; toate una lângă alta şi pe cât să stăpânesc as-tăzi în ţnutul Iaşii, în oblastul Basarabiei.

c) Zahareştii cu sat în Bucovina la ţnut Sucevei.

Partea Zoiţei, sora răposatului, soţa căminaruluiIordachi Zorgea.a) Părţle din Măciucani, din Poprişeni, şi din Cio-

feni cu satele lor pe Răut în ţnut Orheiului, într'unhotar, cu mori în Răut.

b) Petricanii pe Băc în ţnutul Orheiului cu sat şivad de moară.

c) Temeleuţi pe Bâc în ţnut Orheiului cu moară

şi vad de moară în Bâc şi cu părţ le din prejur dinMăleşti, Hotineşti, Căbăeşti, Cărneşti, Popinţeni, Dum-brăviţa, Hărceşti, şi Tărnauca.x d) pol sat Zalucenii in ţnut Eşii.

e) pol sat Hătcăuţi în Dorohoi.Partea Elenei, sora răposatului, soţa banului Gh,

Donici.

( a) Bursuceniişi Bolota cu sat Căinării vechi şi Ştiuca." / b) Roşiecii pe Răut la ţnut Eşii.^ c) Medelenii cu sat pe Prut la Eşi

d) Un loc de dugheni în Iaşi pe uliţa mare ; —Cinci locuri de dugheni în târgul de sus;— locul ca-selor de lângă şcoala jidovască ; •- locul din Botoşani.

e) 8 pogoane vie la Iaşi pe Nebuna ; — 24}/2 po-goane vie la Şorogari cu dijmă ; I8J /2 pogoane vie

la Odobeşti.Izvodul e iscălit de Iordache J orj ie, Petrachi Ca-targiul şi Gh. Donici (Surete ms. XXVIII 222).

Deci ar eşi această spiţă :

Panaite cupet — M ana Costachipaharnic j

A lexandru, Costantin, Iordachi, Catrina, Zoiţa, Elenacomis lipscan Panaite =Petrachi = lord. = Gh.sterp paharnic Catargi Zorj Donici



19

12) Panaite neguţitorul avea o casă cu pivniţă lângăzidul mănăstirii Goliei, din poarta mănăstirii alătureacu zidul în lung până în gardul ogrăzii lui Enache ne-guţtor şi până în ulifa ce merge la Târgul Făinii.

V odă Gr. A . Ghica adusese apă pe olane şi laSf. Spiridon şi la Gol ia; L a sf. Spiridon a fost scoscişmeaua afară din zid la poartă, cum sună şi inscrip-ţile turceşti, greceşti şi româneşti, ce şi azi se păstrea-ză. L a Gol ia însă fiind nevoe să se scoată haznaua afară lauliţă şi mănăstirea neavând loc afară pentru trebuinţahaznalei, cu voia şi primirea fiilor răposatului Panaitecupeţ, „cât loc a fost pentru trebuinţa haznalei s'au

luat dentru dânsul şi sau dat mănăstiri i Goliei pentruscoaterea şi facerea haznalei afară".Pentru acest dar, domnia dărueşte lui Sandul Pa-

naite şi urmaşilor săi jumătate din moşia Bălţlor, par-tea despre apus cu jumătate din apa Răutului, parteadespre ţinutul Iaşilor, care vine despre apus... mai dândSandul şi 150 lei, bani gata la făcutul dughenilor, cesânt să se facă pe acest loc, ce iaste afierosit mănăs-

tirii sf. Spiridon.Deci pentru un loc cât a trebuit pentru scosul

cişmelei afară la uliţă şi pentru 150 lei, bani, SandulPanaite capătă moşie la Bălţ 114 otgoane în curmeziş,adică 3225 stânjeni sau 7200 metri, lungimea mergânddin hotar în hotarul moşiilor megieşite.

înrudirea întreită cu Costăcheştii, a făcut ca in a-nul unde M anolache Costache era vel logofăt, fratelesău I ordache Costache era vel visternic, iar vărul lorV asile Costache vel ban,— să înlesnească acest schimbprielnic, dat nepotului lor Sandul Panaite, fiul M ărieiCostachi, soră, cred, cu marele logofăt şi cu vistiernicul şideci să sporească bunul familiei lor colaterale.

13) Hotarăle moşiei Bălţlor. Doi boeri hotărnici,rânduiţi de V odă Ghica, I ordachi logofăt al doile şi I-oniţă Pilipovschie merg şi aleg hotarăle moşiei Pustiu-lui Bălţlor, după ce iau mărturia a 15 oameni bătrânidin satele megieşe. Hotărnici i află că în partea de ră-



20

sărit şi amiazăzi moşia pustie a Bălţlor merge alăturecu Zavedinile, moşia lui Gh. Carp vel căpitan de Ropce.

Iată principalele semne de hotar :a) Spre Miazănoapte: stâlp de piatră într'o movilă

din sus de gura Copăceancâi despre apus ; — spre ră-sărit asupra Răutului deasupra Strâmbului, între 2 mo-vile, piatră lângă drumul ce merge la Hotin — spre ră-sărit peste Răut, movilă şi piatră veche despre parteaSorocăi—spre răsărit— podiş— movila mare s'a pus pia-tră deasupra drumului ce merge la Movilău, pe valeaFlămânzei;—spre răsărit— dealul spre Zavedine, piatrăchiotoare într'o moviliţă.

b) spre răsărit: muchea dealului în jos — movilămică— piatră;— spre Răut la vale. piatră într'o movil iţăde la deal de drumul Sorocăi;— peste Răut despre ţnutIaşii— piatră într'un piscu din gios de movila Bobeanu-lui;—muchea dealului la movila Bobeanului, şi Alunei;—pe deal în jos, în fundul Soloneţului, unde se împre-ună cu hotarul Zavedinilor, cu hotarul satului vatavu-

lui Bilic, deasupra Săngereilor; aici e piatră chioutoareîntre Zavedine, Hărbu, Bilici şi moşiile domneşti.c) spre miazăzi: podişul— muchea dealului— hârtoa-

pe, hotarul lui Bilici vataf; fundurile Ciulucurilor dea-supra a trei rădiuri;— movila mare de-asupra Ciulucu-lui mare; văi, costişă, movila mare în muchea dealului;ponoare, piatră în jos de Alunei.

dj, spre soare apune: se întoarce hotarul spre soa-

re apune, până unde se întâlneşte in capăt cu alte hotară.M ăsurând moşia in curmeziş, după obiceiu s'a fă-cut odgon de 25 stânjeni domneşti a 8 palme gospod.unul şi au eşit curmezişul 228 odgoane X 25 = 6450stânjeni; iar lungul până unde se întâlneşte cu altemoşii. (Surete IX . 264 ; vezi anexa 1).

14) Hotarnica Sloboziei Bălţlor. In 20 A ugust 1766

V odă Gr. A lex. Ghica dărueşte cu hrisov mănăstiri ii Sf.Spiridon, întru care mănăstirea se află şi spital, spre agiu-torul spitalului „o bucată de moşie din Bălţ, ce iaste dinpustiu pe apa Răutului, partea cea dincolo de Răut desprerăsărit, care aciastă moşie iastâdin drept locul domnesc" vor-



bindu-se de hotarnica rădicată de Ioniţă Pilipovschie me-delnicerşidealţ împregiuraşi ai pustiului, întăreşte din nouspusa oamenilor bătrâni chemaţ de marturi, că „mo-

şia Bălţle iaste dreaptă moşie domnească, şi fiind pus-tie tot Tătarii şi-au păscut bucatele pe dânsa".La miazăzi hotar este apa Răutului, din hotarul moşiei

comisului Lascarachi Roset, dată danie tot din trupulmoşiei Bălţlor, până în jos—cale de 7 chilometri — şihotarul moşiei Panaiteştilor şi al sf. Spiridon; la răsăritmerge alăturea cu moşia Panaiteştilor şi a sf. Spiridon ;în spre nord până la o moviliţă din sus de movila ceamare, de unde s'a început hotarul; la miazănoapte, dinmovila cea mare, moviliţa cu piatră hotar chiotoare, însus pe deal— moviliţă— viezuine în podiş—în sus la ca-pătul muchii dealului— vălcea— la deal—.drumul Cobol-tei ce merge la Movilău;—peste drum—în sus— peste ovălcea—peste podiş, până la capătul unde se tălneştecu moşia comis. Lascar Roset.

La apus, alăturea cu moşia comis. L ascar Rosetpână în matca apei Răutului (anexa 2).

15) Altă hotarnică. După 20 de ani, epitropiaSf.Spiri-don are o nouă hotarnică, întrucât arată boerii epitropi, căde şi măn.Sf. Spiridon avea această moşie dată danie de Gr.A lex. Ghica Vodă încă din 1766 A ugust 20, „dar fiindmoşie din pustiu, n'ar fi stăpânit-o mănăstirea din pri-cina uitării hrisovului şi a nepurtărei de grijă a celorde au dus trebile mănăstirii", V odă A lex. Ion M avro-cordat rândueşte doi boeri hotărnici, pe Gh. Beldimanbiv vel ban şi pe Grigoraş biv staroste, amândoi is-pravnici de Soroca; ei merg la numita moşie şi adunăoameni bătrâni, din care doi zic că ar fi tras cu od-gonul la măsura din 1766 (Petru Bratu şi Ioniţă Hriţcu)şi urmând aceleaşi semne ca şi in hotarnica din 1766.Când însă la măsurat noii hotărnici dau aceste măsuri(odgonul îl fac da 30 stânjeni, nu de 25 ca la 1766)

a) Latura de nord 65 odgoane. 11 stânjeni, 2 palme.b) Latura de vest 96 odgoane.c) Latura de sud pe matca Răutului 65 odgoane,



22

d) Latura de est 102 odgoane, 17 st. 4 palme.NORD

EST

SU D

Mai notăm faptul că L upul M ânăscurtă, vechilulvornicului L ascarachi Roset, fiind întrebat de boeriihotărnici, a arătat că el singur ca vechil a stăpânit a-ceastă moşie, pe care o vedea fără stăpân şi o nu miaucei din loc Singurenii, şi că numai de vre-o 15 ani în-coace s'a descălecat şi s'a făcut sat.

Deci aşezările de case pe locul numit Slobozia

Bălţlor au început a se face după 1770 intru cât mă-năstirea Sf. Spiridon neputându-şi căuta moşia, că şi-afost prăpădit hrisovul cel de danie, oamenii au începuta roi unul câte unul şi a-şi face case; punând temeiulsatului de azi, înconjurat de bălţ, cu gară pe el, şi cuatâta mişcare economică astăzi, că răsar casele ca din pă-mânt şi se numeşte Slobozia Bălţlor dinspre gară, cuvatra târgului Bălţlor, de şi e distanţă de câţva chilo-

metri la mijloc ! (anexa 3).16) înfiinţarea târgului Bălţle şi iarmaroacele sale.In 1766 V odă Gr. A lex. Ghica, afirmă în hrisovul

său că locul Bălţlor era pustiu, fiind călcat de Tătaricu hergheliile lor. Intrând în acest an cei 2 stăpâni,Epitiopia Sf. Spiridon pe partea despre răsărit de Răut— Slobozia Bălţilor; şi fraţi Panaiteşti (A lexandru,Costantin şi Iordachi), aceştia ca negustori cu nume şi

cu întinse legături de afaceri au izbutit să aşeze o vi-aţă economică pe locul Bălţlor, şi în mai puţn de 20de ani să înfiinţeze târg şi să organizeze iarmaroaceanuale.



23

In adevăr A lex. Panaite ca neguţtor făcea întinseafaceri comerciale cu Poarta pentru mumbaeaoa împără-

tească. In 1775 Oct. 13 Gr. A lex. Ghica în a doua a ,lui domnie dă hrisov, prin care împuterniceşte pe San-dul Panaite cupet să strângă între 23 A pri l— 30 Iunie50.000 oi şi să le ducă la Ţarigrad, pentru capanul împără-tesc, oprindu-se prin hatişerif de a mai intra în tar ă

Casapbaşa cu bostangii săi şi alţ beileccii, cari stricautara cu totul (Surete IX . 282).

Ceia ce făcea Sandul Panaite cu capanul împără-

tesc procurând din Moldova 50.000 oi pentru mumba-eaoa Ţarigradului, a făcut şi fratele să Iordachi Panaitebiv vel sulger, care pe riscul său şi banii săi cumpărăzaherea din ţara L eşască pentru capanul împărătesc;şi cu aceasta a uşurat mult sarcinile domniei faţă dePoartă, de aceia capătă de la C. M uruz V odă un hri-sov în 12 Ghenar 1781 ca să ia el venitul mortasipieipe vitele ce se vor vinde la iarmaroacele şi târgurilede peste an, de la Bălţ, moşia sa, iar nu marele va-meş, cum era obiceiul din vechiu, de oare ce i se cal-că moşia şi i se strică şi i se pasc fâneţele cu vitelede la iarmaroace (Surete IX . 308).

Se vede că marele vameş n'a îndeplinit în totulprevederile hrisovului domnesc, şi încasa tot el veniturile, de aceia acelaşi domn C. D. M uruz V odă dă

un nou hrisov în 10 Dec. 1782, prin care îi întăreştedin nou dreptul de a lua el, stăpânul moşiei— mortasi-pia de pe vitele de la iarmaroacele în zilele de târgde la Bălţ, iar nu marele vameş (Surete IX. 309).



A N E X E :

I . 1766 I un ie 9 I aşi . Gr. A. Ghica Vodă. dărtxeşle măn. S f . Spi-ridon jumătate din moşia Bălţle, arătându-i hotarele.(moşia Chirca-Laţeni-Sloboeia Bălţ plic U n. î).

Cu mila lui Dumnedzeu Iiv Grigorie A lexandru Ghica V o-evod, domni» ţârăi M oldovi i. | — Zidirea şi podoaba tuturor lu-crurilor celor bune iaste omul . pre car-kle însuşi Svântul Dumne-zău Iau | făcut, şi Iau înfiinţat după chip, şi după asâmânarea sa.şi Iau împodobit cu luarea aminte Ia toate | celea folositoarea. şisufleteşti lucruri, dândui puterea de 3 cunoaşte binele şi răul. şi asă feri de rău. şi | a face bine. I ntru carea deapururea prin svin-

tele şi dumnezăeştile scripturi. î să porunceşte ca intru toate, şide a pu | rurea. cu faptele ceale bune sâ fie înf rumuseţat, şi maivârtos să aibă intru dânsul roduri le sufleteşti, care iaste lucrul |cel mai fericit, de vreame că rodurile şi faptele ceale sufleteşti, iasterădăcina şi fapta tuturor bunătăţi lor. | (după zisa Evaggelicescuiuicuvânt). Pentru aceaia dar şi domnita mea fi ind râvni tori u tutu-ror lucruri lor, şi faptelor | celor bune, vrând dintru toată inima,noastră, ca să înplinim dumnezăiasca poroncă. după ce intru totmilostivul svântul | Dumnezeu, niau încoronat cu stepena domnii,a pravoslavnicii , şi de Dumoezău păzitei ţârâi aceştie, Ia strămo-şescul | nostru scaon a M oldovei, din cât niau luminat svântulDumoezău, între alte trebui nţă şi purtări de griji ce am avut |domni ia mea pentru folosul ţărâi, şi a politiei aceştia, vâdzânddomnita mea că oraşul acesta intru sine, nu are apă din | destulca sâ fie pentru îndestularea norodului , şi fi ind păr la atâta de

isterisit oraşul acesta de îndestularea apei. | din voia lui Dumnezăuşi a domni i meale putinţă, având domniia mea râvnă ca aceaiaca sâ Î mpodobim, şi să îmbogăţim | acastâ poli tie cu îndestulareade apă, ca sâ fie de prisosit orăşenilor, prin osteniale, şi silinţa ce



25

ta | mănăstire Gol ae. după cum sâ vâd şi la o poarta şi la al ta.dar fiind trebuinţă ca sâ s scoată hazneaoa de la Golie | afară laol iţă, şi mănăsti rea neavând loc afară pentru trebuinţa hazneali i ,

fi ind un loc de casă cu pivni ţă de pi iatrâ | l ângă zidul mănăstir i iGolâi, a răposatului Panai te neguţtor iuj f den poarta mănăstiriiGolâi alăture cu zidul | în l ungu până în gardul ogrăzi i Iui E oa-

che neguţtori u, şi până in uV(a cea marea ce merge lalargul Făinii, acesta loc | cu voia şi pri imirea a fi i lor lui Panai te,anume Sandul ) C ostandin şi I ordachc. cât au fostu pentru trebu-inţa hazna | Iii sau luat dintru dânsul şi sau dat mănăstirii Golâi-pentru scoatere şi facerea haznal i i afarâ. iar celalalt loc iam | dat

domniia mea mănăstirii svântului Spiridon afierosiri şi danie ca săfacă dughene pe dânsul sâ fie pentru spital» | şi pentru acesta l o-cu ce sau luat de la fecori i iui Panai te vrând domni ia mea casăi mulţămim, şi aflând domniia mea cum câ intre | ţinutul laşu-lui , şi între ţinutul Soroci i pe R ăut, i aste o taoşie ce sâ numeşteBălţle, care moşie f i ind domni ascâ şi pustie | , şi nefi ind datâ ni -mârui sau luat supt stăpânirea domni i . Şi vrând domni ia mea casâ alegem şi să ho tăr âm moşii a | acasta de câtrâ alte moşii . T r i -

mi sam domni ia mea pe cr-fcdincos boiariul nostru I ordache vtoriogof ât. şi pe loniţ Pi li poţfci | med. ca să al iagâ şi sâ hotărascămoşiia acasta. carii mergând acolo la numita moşie intâiu au cer-cetat toată starea | moşi i aceştie, şt dupâ hotarni ca lor aşe aratâcâ au aflat t (adecâ) acastâ moşie pe di n gi os sâ hotărăşte şi mer -se | alăturea cu moşii a Iui Gheorghi e Carpu vel capit. de R opcece sâ numeşte Zâvădinile, carea şi acasta au fostu i arâş moşiedomniascâ | datâ dani e cu ispisocul răposatului Pâtru V od . dinveleat 70 '6 A vgust 2 ) lui A ndrei hat. apoi vi ind la starea locu-

lui | şi f i ind faţă şi Postolache C ârste biv vtori pah. vechi lul IuiG heor ghi e Carpu, strânsau oameni buni şi bătrâni din satul | H e-ciul , şi din satul Câinâreştii anumea pc preotul I oan om cuviosşi bâtrân de vârstă, i A posi ol Porcos biv stegari | de H ec ombătrân. T i mof te H ârbul stegariul de H eci , i I oan N egrae om bătrân»i Gheorghie H arbuz, i T oader U z'un, i Petre T opal â, i | T oaderC ioban om bâtrân, i V asi le H ri ţco, i G rigoraş F runză, i VasileDeliul, i L upul Câpit. f ecorul lui D ecusarâ ci pi t. i U rsache | T o -

pal vorni cul de C ăinâreşti om bâtrân. i pe I gnat M oroşan de a-colo om bâtrân, i pe Ion R otar ti j de acol o. P e aceştie intre ' bân-dui pentru moşiia B i lţi le cum o ştiu, toţi au răspuns câ de când



26

sint ei trăitori şi aşezaţi cu şiderea lor la ace parte de Ioc, aproa-pe de 40 ani | aşe au apucat, şi aşe ştiu cum câ moşi ie acastaBălţ le tot domniascâ sau numi t, şi domni ascâ iaste. şi dintru în-

ceput aşe ştiu | şi de Ia părinţi i lor. cum că ni mi stăpâni re pedânsa nau avut. nici den parte boeriascâ, nici răzăşască, nici alţ istrăini , fâr de cât o | stăpânite T ătarâi . şi o păştea cu oi le şi her-gheliile lor până aemu in vreme domni i meal e, ce am dezrădăci-nat tătarâi , şi sau gonit | din ţara, şi cercetând numi ţi i hotărni ciîntâia hotarăle moşi i Zăvâdeni l or pe din gios alăturea cu moşii aBălţ le, cu preotul şi cu | toţi oameni i de mai sus arătaţi , l iau a-

f lat toate depl in, după cum sântu arătate la hotarni ca Iui C arpu.care vin cătrâ răsărit şi cătră | amiazăzi , D upă aceia am cercetatşi de cătrâ miazănoapte şi iarăş au aliat piatră hotar, de unde auşi început a hotăra, puind | stâlpu de pi iatrâ intro movi l ă din susde gura Copăciancâi. despre apus şi despre ţi nutul l aşul ui , şi de a-colo asapra Răutului spre răsărit în muchia dialului Răutului dia-

Strâmbului, între doao mov i l e | sau pus iarăş pi iatră hotar

lângă drumul ce merge la hotin. | şi deacolo peste Răut in şeslângă o movi lă unde au af lat pi iatrâ veache hetar despre parteSorocăi. şi de acole dreptu spre răsâ | ri t î ntrun podiş den sus deo movi lă marea sau pus iarăş piiatrâ hotar in podi şul din mij lo-cu diasupra drumului ce merge la Movilău. | pe vale Flămânzii,şi de acolo drept peste val ea tot asupra răsări tul ui în muche di a-lului despre răsărit alăturea cu Zevădinile. iarăş au pus piiatrâ ho-

tar chiotoarea intro moviliţ. de acolo dreptu muche dialului in gios.până in dreptul unii movile mari. | au pus piiatrâ hotar întro mo-vilă mică despre râsărit, deacole la vale spre Răut, unde iarăş aupus piiatrâ hotar intro movi l iţ | de la dial de drumul Sorocii, ală-ture cu altă movilă, de acole peste Răut despre ţinutul l aşului ladial. până intro piatră | veche hotar ce sau aflat î ntrun piscu dingios de movila Bobeanului după cum adeveriaz hotarnica lui Car-

pu. Şi de acole | muchi a dialului Ia o movi lă ce să numeşte a Bo-beanului iarăş au atlat piiatrâ veche hotar căzută la pâmântu dia-supra «nor alunei, şi de acole tot pe dial in gios până întralt ho-tar vecbiu in fundul Soloneţului unde sâ împreună hotarul Zeve-



27

şi dio muche dialolui peste Hârtoape până întraltâ piatră hotarvechi » Iui Bilici vatav. ce scrie intrânsa că iaste | a sa după cumsau pomeai t mai sus. care piiatră iaste diasupta a trei râdiuri lân-

gă un drum vechi . ;i de acol e au purces spre | amiazâzi pestefttndnrile Cittlucarllor pi din gios de aceale râdiuri până Ia mijlo-cul unui podiş, şi au pus piiatră hotar, şi de acolo tot înainte a-supra unii movile mari, diasupra Ciaîacaîai ceîai mare peste niştevăi , şi iarâş au pus pi iatră hotar | întro costiş in faţa despre răsă-rit de sus de o movi l ă mare, ce iaste în muchi a dialului, careden sus de movi l ă şi intre hotar | sântu nişte ponoarâ. fi ind pia-tra acasta pusă din gios de nişta ulmi. De acole sâ întoarce ho-tarul în sus asupra apusul ui | până unde se întâlneşte in capete cualte moşii. Cu aceste semne au încheiat tot hotarul moşii Bilţlordomneşti. de cătră toate moşii le de pen pregiur. Şi după poroncacau avut de la domni ie mea hotărni ci i de mai sus arătaţi, ca sâmăsoare mo | şiia acasta in curmeziş după cum iaste obiceiul, aufăcut stânjăn de optu palme domneşti şi după stânjân au fâut fu-nie | odgon de 25 stânjâni cu care măsurând moşiia acasta incurmeziş sau aflat dowă sat-k doawzeaci şi opta de odgoane, catefac | stânjâni şasii mii patra sat: cincizeaci. tar în lungu până

unde sâ întâlneşte cu alte moşii, acastă moşie dupâ cum sau ho-tărât | pe arătarea semo-felor ce scrie Ia hotarnica boerilor hotăr-nici, din tot hotarul giumătate de moşie in lungul moşii partedespre | apus moşie in giumătate cu giumâtate din apa Răutuluiparte despre ţinutul laşului , care vi ne despre apus, până unde sâîntâi | neşti in capeţ cu alte moşii, de cătră domniia mea saudat danie şi dăruire dumisale Sandului fi corul lui Panaite n: -guţtor | şi ni amul ui său. pentru locul ce sau luat care este arâfatmai sus. mai dând Sandul şi una sută cincizeaci Iei bani gata Iafăcutul dugheni loru || ce sântu sâ s facâ pe acel Ioc. carea esti a-fierosit spitalului Sfântului Spi ri ion. iar ceaialaltâ giumătate demoşie în lungul moşii | iarâş din Răut pe giumâtate din apa R ă-utului. parte despre ţnutul Sorocâi ce este despre răsărit pi ai inhotarul moşii Zavedinilor. | ce iaste a lui Gheorg-hie Carpu. decătră domniia mea sau dat svintei mănăstiri Svantului ierarhSpiridon ca sâi fie danie şi miluirea | deosâbit de alte mile ce amfăcut domnie mea cu aâastă sfântă mănăstirea mai dmainte. şi

fiind că a£astâ moşie are pe dânsa şi | iazu. care vine o parte pegiumâtate de moşie ce sau dat Sandului, şi altă parte iarâş pe giu-



28

mi tate de moşie ce sau dat mănăsti ri i . | acest iazu când vor vreca săi ezascâ sâ prindă ruptura Ia cheltuiala ezitului. cât SandulPânaite cât mănăstirea totuîntrun chip sâ de— i ar nu | unul m a jmult şi altul mai puţin, cum şi venitul iazului ce va eşi din peşte

şi din raci vor împărţi iarăş in doaw (adecâ) un ban | unul şi „nban altul, şi Ia toate precum arată in sus va urma atât SandulPanaite, cât şi mănăsti rea. Dreptu aceaia dau prin domnescul |hrisov al domnii meale hotărâm şi dăm dintracastâ moşie Bălţlece iaste domniascâ, pe gi umătate după cum au arătat mai sus.sâ aibă a o stă | pâni Sandul Panai te, cu t ni amul său cu giu-mătate de iaz ce are după cum i sau dat oe domnie mea cu totlocul, şi cu tot venitul pe | seamnele ce sântu arătate mai sus.

până intralte moşii, ca pe a sa driaptă ocină şi moşie neclintită şinestrămutată nici odânîoarâ. | in veaci. A semene şi svânta mă-năstirea va stăpâni ceialaJ tâ giumătate de moşie cu giumătate deiaz după cum i sau dat de la dom | nie mea. cu. totu locul şi cutotu venitul pe semnele ce sântu arătate mai sus. până in moşieZevedioile ca pe a sa driaptâ o:tnâ şi moşii neclintita şt nestrâ-muta in veaci Şi poftim domnie me şi pe alţ luminaţi domni,carii vor fi orânduiţi de domnul Dumnezâu | în urma noastră custăpânirea şi domni ia ţârâi aceştie. ca s intârtascâ cu domneştilelor hrisoave afcastâ danie ce sau făcut de cătrâ | domnie mea. atâtSandului Panaite cât şi sfintei mănăstiri pentru a domnii lor salece mai de folos şi de laudă veacni ca pomenir-fc. | Şi spre acastaiaste şi crkdinţa domnii meale Iw Grigorie A lexandru Ghica V o-evod, şi credinţa a pre iubiţ fi ilor domnii mele | Dimitri e V vod,A lexandru V vod, şi I acov V vod şi credinţa a cinstiţlor şi crkdin-

coşilor boerilor celor mari ai domnii msle | dum M anolachi Cos-tachi vel logofetu, i dum. Ioan Paladi vel vornic de ţara de gios.i dum. Enachi Costandin vel vornic de ţara de sus. i dum. Ioan| Cantacuzino hat. i pârcalab Sucavschie. i dum. Dimitrie Sucivel post. i dum. Costandin Sturze vel spat. i dum. Iordachi Cos-tachi | vel vist. i dum. V asile Costache vel ban. i dum. Panaio-dor vel caminar. i dum. M anolachi Bogdan vel pah. i dum.Gheorghie Sturze vel stol. | î dum. A lexandru vel comis, scrisu-

sau hri sovul acesta în oraşul I aşii intru al treile an a domnii noas-tre Ia anul dc la Hs. I velet. J 766 Iunie 9.

Iiv Grigore Ghica V oevod.I. p. gospod in tuş roş» aa. rr. R. R. J 764 cap de bou



29

N O T A . In Surete şi Izvoade IX 260 am publicat textul a-cestui document, după originalul aflat în arhiva Catargiu de laCohălnia (Soroca), intru cât ramura Catargiascâ de la Soroca escoborâtoare directâ prin soţa iui Petre Catargiol din Panaite ne-gustorul ; şi iată cum t

P a n a ite c u p e ) — M a r f a I M i . D C a t a r , |

= M a r l a C o s t a c h l = P. C a t a r g l — cu. C a ta rg iu — i o a n C a ta rg l - v i c t o r Calinip a h . = S a t t a T e o d o s l u = 0 l g a C a t a r g l |

I I . 1766 A vgust, 20 I aşi Or. A. Ghica Vodă dărueşte spitaluluiS f . Spiridon partea de dincolo de Răut a moşiei Bălţle,

arătându-i şi hotarăle. (Moşia Bălţ - Chirca - Luţeni plicl n. 2).

Cu mila Iui Dumnedzâu Iiv Grigorie A lexandru Ghica V o-evoJ , domnx ţârâi M oldaviei. | Podoaba şi cuviinţa tuturor fapte-lor celor bune. de apurure să cade a fi. in cugetul cel curat | altuturor, dar cu cât mai vârtos luminaţi şi oblâduitorii domni, ca iidin dum | nezeiascâ pronie, fiind câ sint unşii domnului şi aleşia poveţui năroade. datori sânt a-socoti toati celi ce sâ cuvin deobştie. dar n ai vârtos pentru svintile dum | nezeeştile lăcaşuri un-de sâ inatţâ şi neincetat sâ săvârşeşte (jertva ca fâră de singe) şirugăcune se face pentru nârodul creştinescu. care acasta c*k maiîntâi trebueşti a sâ | păzi de fiiş e care domnu şi oblăduitoriu. pentruaceia şi pe noi Sventul Dumnezâu. j miluindune a ne sui cu stă-pânire domniei. Ia strămoşescul nostru scaon ce de Dumnezâu |pâzitei ţârâi aceştic ai M oldaviei, şi având ravnâ dintru tot sufle-

tul şi inima | noastră, oare cum sâ cumpănim lucrul, ca sâ ne în-vrednicim a fi povâţuitori Ia toate sventele | lăcaşuri, şi sâ le cu-prindem cu mila şi agiutoriu. şi dar precum pentru altele cu cât| Dumnezeu mau luminat, niam silit a le aduce Ia bunj stare,

aşa şi pentru Sventa | mănăsti re de aice din laş. unde să cinsteşte,Şi sâ prâznueşte svântul fâcâtoriul dc minuni. | Spiridon. întrucare mănăstire se află şi spital. socotitam domniia mea. | şi deo-sâbit de alte mile a domnii mele încâş am mai dat. şi am afiero-

sit svintei mă | nâstiri a svântului Spiridon. spre agiutorul spita-lulai. o bucată de moşie din Băl | ţ. ce iaste din pustia pe apaRăutului. partea cea dincolo de Răut dinspre răsărit, care | acastamoş!e iaste, din drept locul domnescu. ce sau hotărât din porunca



30

domnii mele de | Ionite Pilipovschie med. precum niau adus şimărturie hotarnică iscălită de dânsul | şi de alţ tmpregiuraş a pus-tiului ce au fost la hotărât, carie sint arătaţi anume la hotar | ni-câ. mărturisind toţ acei impregiuraşi cu suf letele lor. în frica luiDumnezău. | cum că acasta moşie Bălţ le, iaste driaptă moşie dom-niascâ, şi fiind pustie tot | T ătarâi şau păscut bucatele pe dânsa,şi altă sălişte afară de Bălţi, nu sâ află in câtă măsură sau mă-surat acostă moşie domniascâ. după a cărora mărturie au măsuratnumitul hotarnic locul acel domnescu. din pustiu cu odgonul dupăcum mai pre largu | ar»tă hotarnica locul din semne în semne, pede amândoao părţle Răutului. intre ţinu | tul Sorocăi, şi intre ti-

nutul laşului lângă ocolul Ciuhurului. din care loc domnescu. | amdat domniia me danie şi pe aiure după cum arată hrisoavele dom-niei mele ce sau | dat Ia mâna lor. I ar moşie acasta din Bălţ ceam dat domni ia me danie şi am afiero | sit mănăstiri i SvăntuluiSpiridon sâ incepe din hotarul alt}i moşii a mănăstirii Svântului |Spiridon şi a Panaiteştilor ce iaste piatră hotar dinspre răsărit decătrâ ţinutul Soro | cii intre movil iţă din sus de movi la ca mareşi in sus pe deal pân intro moviliţă | şi din movi l iţă tot in suspăn la nişte viezunii ce sint in podiş şi de la viezunii tot in suscam la vale pânâ unde sâ sfârşeşte muche dealului , şi piste o vălcetot în sus şi Ia dial || pân in drumul Cobolţi ce merge la M ovilâu.si au pus piatră hotar în podiş din gios de drumul ce merge |spre Cobolta. de acolo piste drum şi tot în sus şi piste o vălce şipeste podiş şi tot in sus pânâ unde să loveşte capul moşii aceştiecu moşie dumisale L ascarache Roset vel comis | CÎ iaste din sus

tot din Bălţ dată danie de Ia domnie me. şi acole sau pus piatrăhotar, dispărţnd moşie mănăstiri i de cătrâ moşie dumisale velcomis, şi sâ face colţul moşii mănăstiri la o parte dinspre răsărit,şi de acole să întoarce hotarul moşii mănăstiri i , drept spre amia-zâzi, şi merge tot alăture cu moşie dumisale vel comis. | pân inmatca apei Răutului. şi acolo în mal sau pu* piatra hotar, de a-,cole sâ întoarce in gios şi merge tot pe matca Răutul ui in gios,pân sâ loveşte de altă moşie a svân | tului Spiridon şi a Panai -teştilor ce iaste din gio* şi de acole si întoarce | spre răsărit, şimerge tot alăture cu numitele moşii a Panaiteştilor şi a svân )tului Spiridon. pân Ia piatra ce este întro moviliţe din sus de mo-vi la i z mare de unde sau început întâi. A tâta iaste moşie acasta



31

lui Spiridon. care săi fie de la domniia mea. sventei mănăstirii |danie şi afierosire, inpreunâ şi cu giumâtate de apa Răutului. cutot venitul ce ar fi | pe acasta moşie, şi hrisov de danie şi afiero-

sire nesmintit nici o dânâoarâ în veci | şi poftim domnie me şi pealţ luminaţ domni pe carii Dumnezâu va rândui in urma noas-tră | cu domnie acestei ţări sâ nu surpe danie şi afierosire ce amfăcut la svânta mănăstiri . | precum nici noi nam surpat danii le altordomni, ce mai vârtos sâ miluiască şi să intâriascâ pen | tru a lorvecoicâ pomenire, şi sau scris hrisovul acesta la scaonul domnieimele in oraşul I aşii | Ia anul de la Hs. 1766 A v. 20

Iw Grigorie Ghica V voda

1. p. domneşti mici, cap de bou.

in dos regeşte : rov iiylov ontovâuivog;—pi locul cel pustiu piapa Răutului , ţânutul Sorocei.

II I. 1786 I unie 6. Cercetarea, şl alegerea hotarilor Sloboziei Bălţlor

după hrisovul de danie a lai Gr. A. Ghica Vodă (moşiaBălti plk II. 3). s

Din luminata poroncapre inalţat domnului nostru M âri iasaA lexandru Ioan M avrocordat V vod. fi ind orânduiţ de dumluiGheorghe Beldiman biv vel ban i dmlui Grigoraş biv staroste, is-pravnicii de ţinut Sorocii ca sâ mergem şi sâ hotărâm moşiie mă-năstirii sfântului Spiridon ce i sau dat din pustiu pe apa Răutuluide la ţnutul Sorocii, ce iaste alături Iângâ alti moşii din Bâlţ tot

a mănăstirii Sf . Spiridon, care iaste datâ danie mănăstirii cu hri -sov gospod. de răposatul domn Grigorie A lexandru Ghica V vod.din leat 1766 A ug. 20; au arâtat dmlor boiarii ai mănăstiri i Sf.Spiridon pre înaltului nostru domn, cum câ din vreame ce saudat danie mănăstirii acasta moşie Un pustiu nu ar fi stâpânitomănăstirea din pricina uitării hrisovului şi a neputtârii de grijă şivrând ca după cum alte moşii sâ o pue şi pe acasta la cale şisupt a mănăstirii stăpânire, au cerut ca sâ sâ aliagâ şi sâ sX ho-tărască de cătră alte moşii de prin pregiur. Deci după poroncâmergând noi la »£astâ moşie am cercetat din oameni impregiu-raşi şi am găsit pre un Petre Bonte om bâtrân ca de 70 de anitpre loniţ Hriţcu din satul Strâmba ot. ţnut Eşii, cari aceşti doi



32

oameni ati fosta cu odgoau când sau hotărât moşi ia acasta deIoniţă Pilipovschie medelnic*r, de sau dat danie mănăstiri i dindrept locul domnesc, unde fiind faţă atât L upul M ânâscurtâ ve-chilul dumsale L ascarache Roset vel vornic, cum şi Mibahche A-

tesandra vechilul mănăstiri i sfântului Spi ridon, am făcut cercetarefoarte cu amănunţitul atât hrisovului cercetând locul din sămn însimn cât şi arătări lor numiţ lor marturi şi i ntăi am purces cu hri-sovul din sămnul dintâi, adică din doao pietre colţ a altor moşiia mănăstiri i depărtândus de aceastalaltâ moşite dinspre răsări t in-tro moviliţ din sus de movila cea mare, care o piatră caută dreptîn sus, iar o piatră caută spre amiazăzi in partea din gios asupravăii Răutului , şi dintraceastă movi liţă tot in sus culmea dealuluipăr intro movilă mică şi din movila mică tot in sus culmea dea-lului pâră Ia nişte vizunii ce sint in podiş în scăpătatul dealului,şi de la vizuni i tot în sus cam Ia vale pârâ unde să sfârşeştemuchea dealului şi piste o vâlcea tot în sus şi la dial pâră in dru-mul Coboltei ce mearge la M ovilău unde sau găsit piatrâ vechedin gios de drum in podiş, întocmai după arătarea hrisovului mă-năstirii, şi de acolo peste drum şi tot in sus şi peste o vălcea şi

peste un podiş şi tot in sus după arătat ea hrisovului până undesâ loveaşte cu moşia dumisale L ascarache R oset vel vorni c, ceiiaste danie şi dumisale tot din locul domnesc de răposatul domnGrigote A lexandru Ghica V oevod, unde sau găsit fărâ numainişte zgură şi fărâmături de piiatrâ care sau numi t colţul moşii Pas-tiiutai de cătră moşia dumisaie L ascarache R oset vel vornic, undesau pus şi acum doao pietre colţ din sus despre răsări t. De acolo

ne întoarcem cu hotarul moşii mănăstiri i drept spre miazăzi şimerge tot alăture cu moşiia dumisale L ascarache Roset vel vornicpeste un pisc şi piste o vâlcea pârâ în muchea dealului intro be-şicuţâ de movilă şi tot spre amiazâzi piste o vâlcea şi Ia deal ş»din deal Ia vale pânâ în matca apei R ăutul ui şi acolo în mal iastepiiatra hotar, şi de acolo să întoarnă în gios tot pe matca apeiRăutului, până unde sâ loveşte cu altă moşie a mănăstirii sfântu-lui Spiridon, ce iaste din gios, unde sau găsit piiatra veche hotar

lângă o movi lă in şes şi de acolo să întoarce spre răsărit şi mergetot alături cu numita moşie din Bălţ a mănăstirii sfântului Spiri-don pânâ Ia piiatra ce iaste în moviliţă din sus de movila camare de unde sau început intăr. A poi fiind porunca ca sâ sâ mă-



\

33

stânjeni şt stânjenul de opt palme gospod, şi iarăşi au început a mă-sura cu odgonul din piiatra din moviliţe din sus de movila mareşi pără in pustiu hotar de cătră moşia dumisale Lascarache Roset

vel vornic şi sau măsurat 65 odgoane ti stânjeni 2 palme, partedinspre răsări t, şi din colţu moşiei alături cu moşia dumisale L as-carache Roset vel vornic până in matca apei Răutului 96 odgoanesi din matca Răutul ui tot malul in curmezişul moşiei in gios 65odgoane şi din colţul acesta lungul pe din gios spre răsărit paniîn piiatra din moviliţe cea din sus de movila mare de unde sauînceput a măsura dintâi 102 odgoane J 7 stânjeni 4 palme, impre-giurândusă Cu măsura din giur impregiur; atâta iaste moşiia acesta

ce i sa zis din pustia pe apa Răutului după arătarea hrisovului>).Dar noi am întrebat pe Lupal Minăscurlă vechilul dumisaleL ascarache R oset vel vornic de are ceva a răspunde şi el întâi aarătat câ acastâ moşie până acum să numeşte Singurenii de 15ani încoace de când au descălecat in sat şi câ sau stăpân t de câ-trâ vechilul dumisale L ascarach; Roset vel vornic, iar acmu auvăzut câ singur hrisovul ne duce din sămne n sămne şi sâmnelelămurite vederat fârâ arătări de marturi , pâră unde neam poprit

a mai merge înainte, nau avut ce să mai răspundă, ca iiind lu-crul adevărat au şi iscălit spre încredinţare şi am dat şi noi acastâmărturie hotarnicâ la mâna vechilului mănăstirii in care neamşi iscălit atât noi cât şi alţi care sau tâmplat faţă la hotărâre.

{786 Iunie 6' X Eu Petru Bonte ot Strâmbă mam tâmplat.

X Eu V asile Hriţcu ottam mam tâmplat.X Eu Ioan vornicul ot Singureni mam tâmplat.

X Eu Gavril Surdul mam tâmpat ot Singureni.X Eu Constantin Pele tij ot Singureni mam tâmplat.X Eu Carp Cojocariu tij ot Singureni mam tâmplat.M ihalachi A lexandru vechilul mănăstiri i Sfântului Spiridon 2>

1) Socoti nd lungimea laturi lor, rele«e că latura despre «oare-ri«are. ală-turea cu moj .a vel vornicul ui L atcaracbe R oi el are 65 odgoane, I t «»io|enI {I2 palme, Iar in metri 4373,50 m. latura de «oare-apune avea 65 odgoane, «auta metri 4348 50 m. ! latura dei pi e nord p i n i tn apa R i utul ul 96 odgoane,iau In metri 6422.40 m. 1 Iar latura de miazăzi cunu! R ăutu l ui 102 odgoane,

J 7 «tin|«nl f i 4 palme «au in metri 6861.83 m. Iar «uprafafa în metri cvadrajlvine de 2896 Ha. 5762 m. p. _ , ,2) S* crede că aceit M ihalachi A l exandru vechilul mănăttlrl l Sf. Spi ri -

don, ar II «trăbunul marelui poet V . A l ex an dr i »chlmbindu-»e după I nfl uen-tele culturale ale timpului u In it N egru(l, In N egru:»/ f N egrea In N eg/v lA tecun dr a in A lectandr/.

3



34

X L upul Mânâscurtâ.obs. După o copie legalizaţi de Trib. Iaşi secţa III i n 1893

April 6 supt No. 3065 (ss. T . Crivăţ. Savel Zâhârescu, M avromatigrefier. I. p.j este legalizată şi de consulatul Rusesc din Iaşi in AprilJ 0. (ss. A . Ghiers), dând traducerea in ruseşte â întregului act.

A D A O S

Biserica Naşterii Maicii Domnului din Slobozia Bălţlor

1) După datele aduse în Episcopia Hotinului (Chi-şinău 1925, pg. 85) se arată că biserica din SloboziaBălţlor a fost zidită în 1888 din piatră; că în SloboziaBălţlor se află astăzi 581 gospodari români şi ruşi.Putem întregi cu mult aceste scurte arătări ale şema-

tismului Episcopiei Hotinului.2) In arhiva sfântului Spiridon se păstrează undosar întreg întemeiat încă din 1863 M ai 29 supt No.1299, (iar la noul inventar al arhivei pus supt No. 106),care poartă titlul „relativ la zidirea din nou a bisericeide pe moşia Slobozia Bălţlor". Deci după titlul dosa-rului reiese că mai fusese o altă biserică mai veche înSlobozia Bălţlor, şi care acum se pusese întrebarea

dacă e loc să o rezidească din nou, sau s'o repare pecea veche.Dacă a mai fost o altă biserică pe locul cestei de

acum, cât era de veche acea biserică ? Din ce materi-al era făcută ea ? şi cine s'o fi făcut ?

In dosarul amintit avem 2 rapoarte "despre stareavechii biserici din Slobozia Bălţ lor; şi anume : adre-sa A rhiepiscopiei de Chişinău din 1863 A pril 30, suptNo. 2421, prin care arată că în ceia ce priveşte biserica „păreţi sânt aşa de vechi şi părăduiţ în cât dacă s'ar începeo reparaţe s'ar dărîma şi biserica în interiorul ei, aşa-ide veche şi urâtă, în cât e necesar a se realiza reclă-



35

direa ei din nou" (fila 2). In adevăr asupra acestui re-ferat al înaltei chiriarhii a Chişinăului, comunicată Epi-tropiei sf. Spiridon prin adresa No. 958 din 23 Mai

1863 de cancelaria M itropoliei de Iaşi, Epitropia faceo adresă reprezentantului ei Teodosie A roneanu, să re-fere şi el de starea biserici i; şi în 11 Iulie 1863, T.A roneanu referează că „am găsit biserica în cea mairă stare, în cât de a se face vre-o reparaţe nu estechip, căci ar fi numai o cheltuială zădarnică, pentruaceia este nevoie de a zidi altă biserică din nou" (fila 9).

Mai lămurit in descrierea bisericii este revizorulMarino, care în referatul său din 20 Februarie 1863raportează următoarele : biserica se află construită cupăreţ de lemn de brad şi învălită pe din afară cu tă-vanuri, clădită pe temelie de piatră şi incunjurată cuo îngrăditură de zid" (fila 22).

3) Cât de veche să fi fost biserica de lemn dinSlobozia Bălţlor ? După arătarea documentelor de mo-şie se vede că Epitropia Sf. Spiridon căpătând daniemoşia Bălţle de peste Răut spre răsărit, în 1766, n'a

putut aşeza sat de cât cătră 1782, făcând slobozie, pelocul dăruit. Deci ar urma după tălmăcirea documen-telor de stăpânire că şi biserica de lemn de brad fă-cută în Slobozia Bălţlor să se fi făcut după 1782 ; şică dar la 1863, avea 80 de ani. In 80 de ani o bise-rică de lemn de brad ; şi învălită cu tavanuri pe te-melii de piatră putea să se putrezească, ca să aparăatât în ochii Chiriarhiei de Chişinău (A rhiepiscopul An-

tonie) cât şi lui Marino că e putredă, veche şi urâtăşi e gata să cază.A ceastă dată pare a fi desminţtă de inscripţa

monumentului, râdicat in cimitirul actual al bisericii decătră Ivan Mardarie şi Dumitru Balan cu femeia luiIleana a lui Mardarie, in 1911 Iată ce spune aceastăinscripţe: pe latura de spre nord „trapei iipic-roa | 1742 |= (aici a fost) vechiul pristol 1742" ; iar pe latura de

răsărit S t ă scris : „CIM iiaa-i ( TI IMK * I npirroaa | coopyKMx |iîîTaMOM | «MapA-'P»*»- H I I KaaaHo.wx | ii' iro | KIHOH |<:,\HIIO .« | <UapA*P,««'"» I 1911 r«Aa. = A cest monument al



36

prestolului s'a rădicat de cătră I van M ardarie şi de că-tră Dumitru Bălan, şi cu femeia lui Elena M ardarieîn anul 1911 ||.

De unde au luat data de 1742 cei 2 săteni, cariau rădicat monumentul pe locul vechiului prestol în1911, nu ştim ; căci pe la 1742 locul Bălţlor era pus-tiu, călcat de căşlele Tătarilor şi era loc domnesc, ne-dat nimărui. Să se fi aşezat săteni tocmai în SloboziaBălţlor înainte de 1742, ca în acel an să-şi zideascăbiserică chiar de lemn de brad, nu ne atestă docu-mentele, căci spun că de la 1766-1782 locul a stat ne-

locuit de nimeni, de şi Epitropia Sf Spiridon căpătasedanie locul Slobozia Bălţlor, încă din 1766 ; decicredem că cei 2 săteni s'au înşelat asupra vechimeipunând de la ei 1742, în loc de 1782, cel mai devre-me timp, în care s'a putut pune temelia faceri i bise-ricuţi de lemn.

Despre biserica veche de lemn, avem ştiri în căr-ţle vechi bisericeşti, cari au slujit la strană înainte de

luarea Basarabiei. A vem un Triod, tipări? la Bucureştiin 1798. Avem o Evanghelie tipărită la Buda în 1812;avem un Catavasier grecesc tipărit însă cu chirilice, încare cetim cântece de stea:

Steaua de sus răsareCa o taină mare,Steaua străluceştePe Hristos vesteşte

Car avem un Octoih, tipărit la Râmnicul V âlcea,în care Dumitru dascalul scrie următoarea notiţă dupăzisa poporănilor : „A ceastă sfântă carte ce să numeşte1 Ohloih sau cumpărat | de satul Bălţle peste Răut !cu preţu 40 lei | adică patru zeci lei şi sau dat | sfintei biserici în satul Bălţle | ci să cinsteşti şi să prăz-nueşte 1 hramul Maicii Domnului | Buna V estire spre

pomenirea moşilor | şi a strămoşilor şi fiilor | noştrineam de neam a sfintei | bisărici sâ rămăe carii din1 unii sau pus şi numele 1 Iosif crăşmar, Simion sta-roste, Iftime vornicul 1 anul 1824 A vgust 5 zile | ne-



37

Viând nici unul dintre clerici am scris eu cu zisa po-poranilor. Dumitru dascal. (Surete m. XLLX, 775; IonNeculce V I, 335 »).

Iată dar ştiri precise despre vechea bisericuţă delemn de brad din Slobozia Bălţlor; de cât se pune oîntrebare : Şematismul Episcopiei Hotinului ne dă cahram bisericii Naşterea Maicii Domnului (8 Septembrie),iar inscripţa şi notiţa de pe carte ne dă ca hramBuna V estire a M aicii Domnului = Blagoveşteniile (25Martie). Ce e mai curios e că cancelaria Arhiepisco-piei de Chişinău prin adresa sa din 25 Martie 1892

comunică parohiei că Sfântul Sinod după recomandareaA rhiepiscopiei de Chişinău dă voe a se sfinţ bisericasfântul Nicolae din Slobozia Bălţlor, făcută din nou depiatră" (I. Neculce VII. 394).

4) Dar povestea bisericii din Slobozia Bălţlormerge mai departe. A m văzut că chiriarhia din Chişi-nău a motivat cu adrese M itropoliei Moldovei să inter-vină la Epitropia generală a Casei Ospitalelor sfântu-

tui Spiridon din Iaşi că e timpul de a rezidi din noubiserica din Slobozia Bălţlor, cu păreţi vechi şi pără-duiţ: M ai ceruse chiriarhia de Chişinău să intervinăla Eforia Spitalelor sf. Spiridon să scoată din satulBălţle pe israelitul Rabinovici, care ca arendaş, tul-bură şi răscoleşte satul.

Epitropii (Cuciureanu şi Brănişteanu) cer lui Teo-dosie A roneanu, să refere de starea bisericii, şi să facăplan şi deviz de lucrări. Iar arhitectul Matei Nicman= M ath Nitschmann, se pune şi face schiţa de plande biserică pentru 60-70 familii, şi chiar înaintează undeviz de material, fără preţeluire, întru cât nu cunoaştepreţul pieţi Bălţlor. Dar A roneanu mai referează căsătenii din Bălţ se oferă să care ei petrişul şi nisipul,care se găsesc în apropiere.

Pentru toate acestea se ceruse ca să capete au-

fj~M ai avem 2 icoane: a) Icoana lui Is. Hristos cu ins-cripţie slavonă: „chipul cel nelucrat de mână de om a Dom-nului nostru Isus Hristos". b) Icoana Naşterii Domnului „prinusurdiia poporănilor bisericii".



torizare de Ia Comitetul lucrări lor publice de la Chi-şinău. Planul bisericii şi devizul erau întocmite de ar-hitectul Nitschmann la 18 Ianuarie 1864, şi pe careepitropii (C. Negruzzi şi dr. A . Grecianu) îl trimit lui

T. A roneanu să complecteze devizul cu preţurile locale.5) Devizul de materialul necesar bisericii din Slo-bozia Bălţlor :

5V2 coşuri de piatră, 145000 cărămizi, 190 mierţevar, 1100 mierţe năsip, 14 grinzi de pus supt duşa-mele, 24 dulapi pentru duşamele, 20 dulapi la altar,12 grinzi la turn, 15 grinzi la acoperemântul clopotni-ţei, 16 grinzi scaone şi legături la acoperemânt, 32căpriori, 55 dulapi pentru calupi la acoperemânt, 18dulapi pentru duşameaua clopotniţei, 30 târnuri pe lamarginile acoperemântului, 30000 drainiţe, 200 leaţuri,8 dulapi pentru scări la clopotniţă, 6 bucăţ lemnepentru pereţi scărilor, 1 grindă pentru cruce la turn,4 palme pentru scări, 250 ocă de fier pentru legături-le podului, 5 ferestre de stejar, 5 gratii de fier la fe-

restre, 1 cruce la turn de 50 ocă, 1 cruce deasupraaltarului de 30 ocă, 1 uşă la antret (pridvor), 1 uşăîn lăuntru de stejar, 1 fereastră la clopotniţă, 2500cue mari, 2000 cue pentru leaţuri, 60 pacuri cue pen-tru şindrilit, 20 ocă chiroane, 980 zile petrăreşti, 980zile salahoreşti, 350 zile teslăreşti.

In 3 A pril 1864 Teodosie A roneanu răspunde curaportul No. 81 că planul bisericei l a trimes la comi-tetul lucrărilor publice, iar devizul de material l'acomplectat cu preţul local al Bălţ lor şi că se râdicăpreţul la 4297 ruble, din cari desprindem : 870 rublepentru 145000 cărămizi, 980 ruble cele 980 zile pietră-reşti, 294 ruble cele 980 zile salahoreşti şi 350 rublecele 350 zile teslăreşti.

Epitropia de atunci (C. Negruzi, dr. A . Gretzianu

şi Beldiman) cer referat, şi N. M ânu şeful serviciului facereferat la 2 Mai 1864. Iar la 30 Mai 1864, Teodosie A -roneanu raportează cu raport No. 105 (fila 29), că s'ac&p&tat voe de a se rezidi biserica, cu foarte mici schim-bări în planul întocmit de arhitectul Matei Nitschmann.



39

Cu toate acestea nu se vede la dosar nici o lucra-re ; se vede că Epitropii sesizaţ de raportul revizoru-lui M arino încă de la 20 Februarie 1864 (raport No.347; fila 21), au părăsit ideia de a mai rezidi biserica.

In adevăr M arino referă că „biserica din Slobozia Băl-ţlor nare nevoe de a fi stricată, ci puţn reparată; eaar mai putea servi încă 5-6 ani, fără ca casa centralăsă intre de pe acum în cheltueli zădarnice".

6) T rec 18 ani la mijloc; bisericuţa de lemn a maidus-o câne-câneşte; dar vremea a silit să se zideascăo nouă biserica. Ceia ce n'a făcut Epitropia a făcutobştea satului. încă din 1881 sătenii s'au apucat şi au

pus mână de la mână bani, au strâns material, au că-rat piatra şi nisipul, şi au început a zidi biserica; eirădicară păreţi bisericii până la ferestre. Şi s'au fosto-prit, mai ales că fusese 2 ani secetoşi şi ţăranii n'aveaunici mămăligă, cu ce să-ş.i astâmpere foamea.

A tunci sătenii s'au gândit că e bine să facă mij-locire la Sfântul Spiridon din Iaşi. Ei fac 2 suplice ;prin una cer de la protoereul Bălţlor o atestare că înadevăr au început a zidi biserica incă din 1881 şi căau zidit-o până la ferestre ; ceia ce protoeria (NeculaiCriţki) le-o dă în 8 Dec. 1882. Prin aceasta protoeriaBălţlor cere ca epitropia, ca una ce e stăpâna moşiei,să uşureze traiul sătenilor dându-Ie popuşoi pentruhrană, şi al doilea să-i ajute să isprăvească biserica ').

Iar poliţa de Bălţ şi starostele de Bălţ ) dau o

legalizare a jalobei obştiei locuitorilor, cari iscălesc 54gospodari,Iată numele lor spre ştiinţă :Andrei Ţintă-Grigorie T »ntă-Teodor Cojocar-V a-

silie A xinte-M axim Popovici-Vasile Ţintă.-Neculai Da-

1 ) Pecetea protoerii de bălţ era aceasta: "<•« : K . U I V I H I I C

| 1 ro oKpţiM | *cKaro | yfc3r\a = pecetea blagocinului primuluidespărtămănt al ţinutului Iaşilor;

2) Peceţile lor erau acestea : MIMAT* | E RA, IO CTJ j CMO

Hko | AdCKoaM = pecetea starostelui satului Slobozia Bălţ lor;—mi. LÎ-KAKUKO G,\OKO,V CIAO IKMHHVH = Pecetea poli tiei satuluiSlobozia Bălţlor.



40

bija-Dimitriu Ana Pajotă;--Gh. Balanu-Chiri lă Pajotă,Vasile Frunză--V asile Ciucianu-I lie Ţ intă--Ivan C uroş"Teodor Curoş--M anolache Bălan- Ivan Pajotă- ŞtefanCiobotar- Ivan Parnovici-Grigore B rane-Dumitru E-pure-Neculai Garbonţă-Neculai V asile cârciumar- Sto-ian Axinte-Pavel Reventu-Vasile Ursachi-Grigore Bar-băneagră-Ştefan Barbăneagră-M iron F runză-GheorgheUrsache-Florea Frunză-Zaharia Ursache, Vasile Bur-băneagră-Gheorghe Frunză, Ştefan Guţu-Duraitru Bor-tan-Costachi Bortan-A ri ton Frunză, Ivan Frunză, Du-mitru Dabija-Costachi Ursachi-Neculai Boldescul- Fi-llp Boldescul-Vasile Boldescul-Eftimie Ursachi--7yanGheban, Ivan Galtu-M axim Dabija-Grigore Epure-'Du-

mitru C. F runză- Ivan Păslariu-N eculai C iucianu-V a-sile Epureanu.



II. Moşia Chirca pe Bâc

1) Ştiri de moşia Chirca le avem de abia din pra-gul seci. X V I I I -lea. Pe drumul ce merge de la Chişi-nău spre B ender, pe linia de hotar între ţnutul Lă-

puşnei şi al Tighinei, şi între staţia Merem şi halta So-coleni. se află satul Chirca, care ne duce la un vechiustăpân cu numele Chirco, Chirca, nume des in ono-mastica seci. X V I şi X V I I atât în M untenia cât şi inM oldova ')• D e la Chirco, avem şi atâtea sate Chircamşi Chirceşti, pe întinsul ţării 2).

2) In cartea de judecată ce o dă Neculai Donici,

marele logofăt în 7208 A ug. 25 (1700) in pâra, ce opornise M icul din T odereşti contra rudenii lor sale Şte-

1) Chirco apare boer divanist in Muntenia încă din 7054(Surete XVIII, 221); Un alt Chirco e vel comis în 7097 (Sure-te V I. 170), Un Chirco e vel ban Craiovei in 7064 (Surete VI,73); Chirco vel logofăt e in 7169/70 (Surete VI, 86. 89). AltChirco apare în 7181 (Surete VI. 119). In Moldova găsim peChirco din Odobeşti la Fălciu. socrul lui Gavril (Surete XVII7). Un Chirco Aftene trăeşte pe la 7217 (Surete VIII, 71); UnChirco Ştefan e ginere lui Chirco Lazăr in 7173 (Surete XVII.76), Ion Chircan, trăeşte pe la 1630 (Ispisoace şi Zapise II. 1.68) in Porceşti la Roman. Racoviţă Chircul trăeşte pe la 7241.(I spisoace V. 2. 22). înţelesul comun al cuvântului Chirca, sa-pă, lopată, târnăcop, cazma, hârleţ, (r. (Ie beche, houe, le lou-chet, le grelet; le pelle, pioche, ne duce la rusescul KHJ»KJ (mlrus.khpomkj | illcTMKd | = AHJKKJ, ,«*jKK.t, rtHSKoiKj) Porecla la atâţa

boeri, mazili, răzeşi, de Chirco, arată că cei dintâi cari au ră-dicat treptele boeriei dc divan, erau foarte aproape de ocupa-ţa lor rurală, cu sapa. hărleţul, târnăcopul)]

2) Chirca (Ilfov plasa Sabarului), Chirco (Dâmboviţa), Chir-ca (fântâna—Dorohoi); Chîrcani (Cahul), Chircioae moşie nelo-



fan şi Răzmerită, feciorii lui A gapie din Borşoteni, pen-tru dreptul ce ar fi având şi el în bătrânul Nicăi, vân-

dut ; boerul judecător stabileşte că moşia ce o aveauacolo pe Răut in jos de Mereni— n'avea încă nume ho-tărât in 1700 — umbla pe trei bătrâni : Alba, Nica şiAgapie. Micul era răzeş în bătrânul Alba; iar Ştefanşi Răzmerită erau răzeşi în bătrânul lui A gapie. Câtdespre bătrânul Nica vândut îl pretindeau şi M icul şiŞtefan cu Răzmeriţă ; aceştia din urmă au arătat zapiscum tatăl lor A gapie ar fi cumpărat întreg bătrânulNica. Pentru curmarea pârei, marele logofăt Nec. Do-nici cere lui M icul să jure în biserică supt carte deblăstăm şi să-şi aducă marturi şi oameni buni de cre-dinţă să mărturisască cu sufletele sale de la sfânta bi-serică cum iaste M icul din seminţia Nicăi".. Cum însăM icul n'a putut aduce marturi „şi au venit şi M icul şioameni nu ş'au adus M icul pe nime; deci noi văzându

că nu ş'au adus M icul oameni buni să mărturiseascăîntr'acela chip, i-am giudecat să-şi ţe M icul parteaA lbei şi cine a hi din A lba, iar bătrânul Nicăi să-1ţe Ştefan şi cu fraţi lui,, (anexa 1).

Deci iată care ar fi schema primei stăpâniri în Chirca:

C H I R C A [seci. X V I- l ea] '600

Alba '/j Nica 'l3 c.1650 Agapie l/3

Micul l/3 Ştefan şi Răzmeriţă 2/3 c. 1700

Trec 30 de ani la mijloc; A bia in 1731 Iunie 27,un Ursul Hârcăială, dă o mărturie la mâna lui Pavăldin Păşcani, nepot Micului cel din 1700, care zice :„precum ştiu aşe mărturisescu cu sufletul meu că arePavăl moşie dreptă ocină şi hotarul locului îmblă denmovila găunoasă din sus pănă într'un pădureţ, şi din-tr'acel pădureţ, iar pănă într'alt pădureţ in drept des-



43

cât în bătrânul A lba ; deci şi nepotul său Pavăl dinpaşcani stăpânia tot aceiaşi parte, din movila 'găunoasăla pădureţ, şi la alt pădureţ despre Cimeşeni—1 chilo-

metri la nord de Chirca; (anexa 2).Dar jalbele lui Pavăl din Paşcani se ţneau lanţşi atât C. V odă Nec. M avrocordat, cât şi Grigore Ghi-ca Vodă scriu cărţ domneşti la Vasile Mazarachi, par-calabul de Chişinău să înceteze de a mai lua el uşorul')de la Tătarii de pe moşia Chirca a lui Pavăl.

In 1734 Iulie 30 (7242) Vodă Nec. Mavrocordatscrie carte lui V. M azarachi biv vtori jitnicer, parca-lab de Chişinău, să dea înapoi lui Pavăl din Paşcani,nepotul M icului, pânea ce a luat dijmă de pe moşialui Chirca peste Bâcu la ţnutul Orheiului, care moşiezice că este în afară de cele 2 ceasuri de loc ce s'auhotărât despre T ătari moşie domnească, de să ia uşor".Pavăl arătase că el avea pe moşia lui nişte TatariTomai ţărani şi că V . M ăzărachi le dijmuia pânea, lă-sându-1 pe el păgubaş de venit (anexa 3).

In 1738 Oct. 19 (7247). Pavăl din Paşcani se jă-

jui din nou lui V odă Grigore Ghica, dovadă că nu că-pătase dreptate la cererea sa cu 4 ani mai înainte. Vas.M azarachi jitniceriul în calitatea sa de parcalab de Chi-şinău continuă a-şi încasa pentru sine uşorul de laTătari, de şi moşia Chirca a lui Pavel nu intra ,,în cele2 ceasuri ce s'au hotărât despre Tătari moşie domneas-că de să ia uşorul".

V as. M azarachi continuă şi în 1738 să scrie dejmade pe moşia lui Pavăl. Gr. Vodă Ghica dă din nou a-

ceiaşi poruncă (anexa 4).Ceia ce pătimia Pavăl din Paşcani, pătimia şi Moi-sei a Măriolii, care îşi avea ocina pe hotarul Chircii,la Isinci. El capătă carte domnească de la Grigore Ghi-ca Vodă din 1739 Noembre 9 (7248), să-şi ia dejmadin tot ce s'ar afla pe moşia lui, ce zice că are anumela Isinei, pe hotarul Chircii (anexa 5).

După 2 ani în 18 Mai 1741 (7249) cei doi răzeşi

]) Uşor (turc uşor, a zecea], dejma pământului.



44

din Chirca, Pavăl şi M oisăi a M ăriolei se jăluesc dinnou lui V odă; era tot Gr. Ghica V odă, care scrie cartesărdarului de Orhei, lui Enăcache, că de oare ce nişteTătari şi-au făcut 2 mori pe apa Bâcului pe moşia lor,

şi stăpânesc ei moşia, de oare ce ,,ei trăesc numai ca-le de jumătate de ceas mai în laturi de moşia lor".Serdarul de Orhei va cerceta dacă moşia lor Chirca,ce-i pe apa Bâcului în dreptul M erenilor", care se ho-tărăşte cu ţnutul Orheiului, este afară din cele 2 cea-suri; şi atunci îţ poruncim dumitale pe Tătarii aceiasă i faci să-şi râdice morile de acolo şi să-i goneşti;mai mult şă nu ştiu că să află pe acolo" (anexa 6).

Iar mai spre toamnă, în 21 Oct. 1741 (7250)M oisăi a M ăriolii, care trăia la UlHrtdiiiH.\«iiuHM = Cimi-şeni, cale de jumătate de ceas mai în laturi de Chirca— se jălueşte din nou lui V odă C. Nec. M avrocordatca V asile M ăzărachi, ce au fost parcalab de Chişinăuîi ia în tărie dejma de pe moşia sa Chirca, de la ţnu-tul Orheiului.— In dosul jalbei V odă Costantin MaVro-

cordat scrie carte domnească— cam nervoasă — ,,să a-duci faţă pe V asile M azarache, să iai sama, şi cums'a cădea cu dreptate să le hotăreşti judecata, şi sădai şi mărturiia şi s'o treci la protocol ( I I P » T « K » A ) (anexa 7),

In 27 Noembre acelaşi an 1741 (7150), M oisei alMărioli din Mireni dă o nouă jalobă lui V odă, contralui V as. M ăzărachi, care iarăşi în tărie îi lua uşorul

dela pâne de pe moşia Chirca, din ţinutul Orheiului,alături cu cele 2 ceasuri ce s'au dat de hrană Tătari-lor". Tătarii cari făcuse mori în apa Bâcului pe mo-şia Chirca, de şi au fost daţ rămaşi in judecata ce auavut cu M oisei înaintea mării sale Sultanului, dar văzând că uşorul de pe pâine s'a scris la Chişinău deV asile M ăzărachi, nu mai ascultau de adevăratul stă-pân al moşiei, ci-l dădeau în laturi de pe dreapta mo-şia sa. In dosul jalobei V odă scrie nervos carte la ser-darul de Orhei, că ,,de iar face Tatarii mai multă su-părare, dumneata sărdar să-1 aperi despre Tătari, (a-nexa 8).



45

şani (Orhei) dă o nouă jalobă lui Vodă C. N. Mavro-cordat. A ici el povesteşte că deşi a câştigat procesulînaintea măriei sale Sultanului, cu Tătarii, ce au făcut

2 mori în apa Bâcului, pe dreaptă moşia sa Chirca, inafară de cele 2 ceasuri, dar atât Vasile Măzărachi păr-calabul cât şi Isanie M ârza şi 2 îmblători (Turcu şiBelibou) au învoit şi mai departe Tătarilor să-şi ţemorile. Dar nişte Săimeni hăneşti au aprins morile Tă-tarilor, iar ei se pun în spetele lui Moisăi să le facămorile înapoi, bănuindu-1 că el a pus la cale să se deafoc morilor. V odă M avrocordat tot nervos scrie pe

aceiaşi hârtie carte gospod la sărdarul de Orhei ,,Dum-neta morile acele precum li s'au răsipit cu poruncamării sale Hanului să nu să mai facă; şi omul acestade are vre-o supărare despre Tatari să-laperi" (anexa 9).

M oisei a M ariolii murise. Feciorii săi Ştefan Ma-riol şi cu fraţi lui trăitori în Ciumişeni fac o nouă ja-lobă în 5 M artie 7258 (1750) de astă dată cătră Const.M ihail Cehan Racoviţă Vodă că Tatarii le ară moşia

lor Chirca peste Bâc la ţnutul Orheiului, ceiasteafarăden cele doao ceasuri, şi li se ia uşurul de uşurgii, Vodăscrie serdarului de Orhei să cerceteze pricina, şi stă-pânii Chircei să-şi ia de-a zecea după obiceiu, ori dela cine ar lucra pe moşia lor, macar şi Tatar sau fieş-tecine ar fi", iar cătră uşurgii scrie: ,,şi poroncim şivoao cari veţ fi cu slujba uşurului acolo la Oracoglusă daţ pace acei moşii şi uşur de pe dânsa să nu

mai luaţ" (anexa 10).Trec zece ani la mijloc. Murise Ştefan Mariol; şiurmaşii săi Sămion M ariol cu fraţi lui şi alţ răzeşi ailor, trăitori cu toţi în Ciumişeni — şase până la şaptechilometri mai la nord de Chirca, —capătă o nouă cartegospod. de la Ion Teodor Calimach Vodă în 25 Iulie7268 (1760), prin care dă poruncă uşurgiilor ce vor a-vea să strângă uşurul la Oraciolo, să nu supere mai

mult pe stăpânii moşiei Chirca dincolo peste Bâc, in ţ-nutul Orheiului, care moşie iaste în afară de cele doaoceasuri. Sămion şi ai lui arătase cărţ vechi domneştide apărătură contra Tătarilor şi uşurgiilor, cum s'au



46

urmat mai în urmă: „pentru care poruncim domnien^ şi voî uşurgiilor, carii veţi îmbla cu slujba uşuru-lui pe acolo la Oraciolu, văzând cartea domniei meale

să daţ bună pace acei moşii" (anexa 11).Tătari i urmau să mai are moşia Chîrca. Stăpâniiacestei moşii , trăind prin alte sate, ca Ciumăşartii, nuputeau împiedeca pe T ătari să nu are fiioşia. SâmionMariol şi cu ai lui fac o nouă jalobă lui Grigore V odăCalimachi ; şi acesta văzând cărţile altor înaintaşidomni, şi mai ales cartea, domnească dată de părintele

său Ion V odă, dă o nouă carte domnească lui SâmionMariol în 20 Octombre 7270 (1761), prin care văzândcâ moşia Chirca este dreaptă a lor, Ie-a dat carte să-şiia ei uşurul de pe moşie, şi ,,să aibă a-şi lua dejmăde pe acea moşie, ori tătari de vor ara, ori M oldoveni,de la toţ să-şi ia dejmă după obiceiu, de vreame ceiaste dovedită că-i dreaptă moşie lor, şi este afară decele doao ceasuri" (anexa 12).

3) Luţenii. Prima amintire documentală de moşiaLuţenii o avem în mărturia lui M acovei răzeş, din 7272Ghenar 28 (1764), care arată că moşia Lufenii umblăîntr'un bătrân Coşmariu. A cesta a avut o singură fată,pe Nastasia, Nastasia a avut şi dânsa un fecior, peDecusară, şi trei fete : Lupa, Dochiţa şi Prohira.

Iată incrângătura primilor stăpâni ai moşiei Luţenii :1) Coşmariu (pe la 1600)

2) N astasi a (pe la 1650)

3) L upa Dochi ta Prohi ra D ccusară (pe la 1700)= Corj ov = M unteanul C ioinac I

I I I |.4) U rsul C orj ov Dumitraşco G hcorghi tâ fată

j M unteanul C ioinac •= T oderaţcu Bobeica I p e l a 1730)

5) M acorei E rmurachi — C atri na V asile B obeica«• M aria M unteanul ! Sinica

6) pr. V arlaam pr. V a-silache



47

ce vine de la Cobuşca, un budăiu, gura văii Roşea inBâc; Ceilalţ Lujerii: din Bâc, ruptura din jos, la dealprăvalul apelor ; rădiul Berehoiului, şleahul cel mare,

ce desparte Todereştii; în Bâc (anexa 13).Cum spusele lui M acovei privesc o serie de 5-6generaţi, stăpânirea în Luţeni s'a urzit pe la 1600, dacânu şi ceva mai înainte. Cum însă şi această moşie dinjos de Cobuşca venia in drumul Tătarilor din cele 2ceasuri, n'a putut avea aşezări fixe de case, ca şi Chir-ca ; stăpânii trăind prin alte meleaguri.

4) Todereştii. In pragul celor 2 ceasuri, venia sa-

tul şi moşia Todereştii. Cum Todereştii se loviau încap cu Chirca, pe Bâc, se simţ nevoia a se lua măr-turii a oameni bătrâni, ce ştiu ei de Todereşti; che-matu-s'au de la început Todereşti, ori cu alt nume? şi cineau fost stăpâni în Todereşti, spre a se osăbi de Chirca ?

S'au găsit trei oameni bătrâni de peste 70 ani, şianume: Sămion Mariol. din Dubăsari, stăpânul Chircei,Tănasă Hâncul şi Lupaşco Hilohie. din Chişinău, care

mărturisesc înaintea egumenului de la mănăstirea Că-priana, pe carte de blăstăm, şi arată că tot Todereştis'a chemat moşia, şi că tot călugării de la Căprianaau stăpânit-o, şi că ei o dijmuiau; iar cum LupaşcoHilohie ţne bine minte faptele, arată că era copilandrusupt domnia lui C. V odă Duca (pe la 1694) şi că unţgan Gratiia, cobzar, vinia să strângă dejma de pe Tode-reşti pentru mănăstirea Căpriana ,,şi cânta din cobză

ţganul Gratiia şi cânta şi din g u r ă prea bine" (anexa 14).5) Chirca. Proprietatea in Chirca s'a fărâmiţat şia trecut din mână în mână, d* la părinţ la feciori. In29 Septembrie 7278 (1669) se vede un zapis de aşe-zare prin care Ioniţă fiul Şendrei, fiind pus supt jură-mânt de serdarul de Orhei, a primit ca răzeş în Chir-ca pe un Strâtulat Gugiuman care a zis că el ţnemoşie de pe Negraia, care a fost soră cu Dochifa,

moaşa Şendrei. Scri itorul A ndrei era un cepeleag, şislab gramatic ; e bun şi atâta pentru un piser, ce scriaromâneşte pe la 1770, la marginea ţării despre Bugeac I(anexa 15).



48

6) Vasile Bocan capătă danie în Chirca. In 7 Mai1779 Gugiumăneştii, cari stăpâniau jumătate de bătrândin Alba, partea Negraei, îl dau danie nepotului l 0rVasile Bocan, răzeş cu ei despre Mereni. Zapisul de

danie îl iscălesc 4 Gugiumăneşti. (anexa 16).Gugiuman

Strătulat Iftode ŞtefanGugiuman Gugiuman Gugiuman (1).

Gligore Gligore GugiumanGugiuman (3). Gugiuman (4). |

Pavăl Gugiuman (2).

In 1782 Octombre 29, în ajunul procesului jude-cat de comisul Costandin, sărdarul de Orhei, răzeşiiM ărioleşti dau scrisoare la mâna Şişcăneştilor, că şi eisânt răzeşi moşani în Chirca pe bătrânul A lbei ,,şimergând la giudecată neam răfluit şi neam dat fieşte-

care încredinţare la mână" (anexa 17).In 30 Octombre răzeşii din Chirca vin la sărdarulde Orhei comisul Costandin şi se judecă. In cartea dejudecată se constată că moşia Chirca a umblat pe doibătrâni: Alba şi Glăvanul. Dovedindu-se la judecată căIoan Chetruş, socrul lui Toader Capriş, era văr primarcu tatăl M ărioleştilor, Sămion M ăriol, ii dă parte — acincia—din bătrânul Glăvănel (anexa 18).

Iată care a fost deci curgerea proprietăţi în Chircapănă la 1782 :

C H I R C A

% A lba '/a GlăvănelD agna | Dochi ta Măriol

Gugiumăneştii Ionită Şiscanul= M aria

Moisei Măriol

V asile Bocan llie

MariuMolieiStaioo

" H ^ R

Vuilc Bicin(1780)

Ştefan M ăriol | fata — C hetruşcodanie 11779)

ll ie

MariuMolieiStaioo

" H ^ R

Vuilc Bicin(1780)

Sâmion M ăriol | I onită C hctruşcoanie 11779)ll ie

MariuMolieiStaioo

" H ^ R

Vuilc Bicin(1780)

I on Di initrn|iomtă | Paiadi | T i i i tr Ciprtf



49

In 15 A pril 1783 Vasile Bocan, răzeş prin danie inChirca de la cei 4 Gugiumăneşti, cumpără cu 185 lei restuldin bătrânul A lba, de la Şişcăneşti; le mai dă in preţşi ovacă cu viţel drept 10 lei. Toate părţle vândute de aceşti

răzeşi, măsurându-se în 1806 Iulie 18, s'au ales 134 stân-jeni frunte, şi cum vânzarea din 1781 s'a găsit rea, li se dăde postelnicul Vasile Noor câte 6 lei stânjenul şi ei să numai aibă vre-o treabă. In altă notă în dos tot din 18 Iulie1806, iscălită de vornicul Gh. Sturzase arată că Maria, so-ţa dea doua a lui Ionîţâ Şişcanul şi maştehacopiilor, a vân-dut rău partea lor, ceia ce este oprit de pravilă, s'a stricatvânzarea celor 134 stânjeni, care reprezentau trei părţ dinpol bătrân (Ioniţă Şişcanul, Nastasia şi Safta*. (anexa 19).

In 18 Decembrie 1784, Vasile Bocan, fiul lui Să-mion Bocan, cumpără cu 100 lei jumătate din bătrâ-nul Glăvanul, de la Toader Capreş şi ai lui. Acestaabia intrase cu zapis în bătrânul Glăvanul prin judecata din1781 Oct. 29, şi după 2 ani îşi vinde răzeşia cu totul.

Unind numele celor ce iscălesc zapisul de vânza-

re cu zapisul Mărioleştilor în Chirca (anexa 20), ar re-ieşi această încrângătură a Mărioleştilor, cari şi ei vândîn 19 Dec. 1784, părţle lor din Chirca tot lui VasileBocan mazil din Chişinău cu 110 lei, (anexa 21):

A lba

Micul

fată — M ariol

Pavăl M ariol M oisei M ariol

Ştefan M ariol f ată=C hetruşa

Sămion M ariol Ionitâ Chctruşa

fată— Ioni(& Dumitru, lonită, Paladi M aria

M odrali M ariol M ariol =T oad=C râsl i na=A f teni a I

R usanda, A nuşca

=Toader Capreş

T udosica M aria Gheorghe, Ştefan, Onic, Parascli ivaM acrina Tudosiica C apreş C apreş Capreş CapreşMăriuca

TroMn, FHImon, Satin, Parii, Salta Oprea. Vasile

3



50

7) Iar Luţenii.— Trec 12 ani la mijloc. V asile Bo-can îşi întregise tot trupul Chircei şi astfel se unificăproprietatea în moşia Chirca. V echii stăpâni, ca uniice nu şedeau pe moşie, ci în Cimişani, în Dubăsari şi

chiar în Chişinău, s'au înstrăinat cu totul de moşie.Hârtiile in pachetele Epitropiei ne lipsesc. A şa îl ve-dem pe Vasile Bocan vroind să-şi hotărnicească moşiileChirca şi Luţenii; noi nu ştim însă cum au intrat Lu-ţenii pe măna lui V asile Bocan. Se vede că în tot a-cest răstimp de 12 ani el a cumpărat părţ-părţ şi în10 Iulie 1796 izbuti să-şi râdice hotarnica moşiilor saledin poronca domnului A lex. Ion Calimach V odă cătră

sărdarii de Orhei, — sărdar fiind postelnicul IordacheRomano.— M azilii rânduiţ cu rădicarea hotarnicei aufost Neculai Dumbravă şi Enachi I zmană. L ipseşte ho-tarnica lui N. Dumbravă; avem în schimb cartea gos-pod a lui A . I. Calimach V odă din 21 Iulie 1796, careîntăreşte hotarnica lui Nec. Dumbravă şi Ianachi Iz-mană mazili şi dă carte de volnicie lui V asile Bocan„să-şi ia venitul din tot locul după obiceiu şi după ho-

tărârea ponturi lor ce sânt în visterie cu pecetea dom-nească" (anexa 22).

— V asile Bocan cumpărase părţle unui Vasile, ces'a dat a fi fecior lui M acovei, unul din cei trei bă-trâni1), în câţ umblau L uţenii: Macovei, Bobeica şi Cioina.Ceilalţ răzeşi auzind de această vânzare s'au sculatcu pâră contra lui Vasile Bocan, cum şi mai în urmăcontra "lui Ioan Vârgohci căpitanul, ginerele lui VasileBocan, Răzeşii purtase pâră pe la departamentul al doi-lea ; iar acum în urmă serdăria de la Orheiu face cer-cetare prin Ioan Razul pitar şi Gheorghe sulger şi prinmărturia ce dau ei răzeşilor părâşi arată că Vasile Bo-can a fost cumpărat rău părţle lui Vasile. ce s'a datde fecior lui M acovei, M acovei a avut un singur focior,care s'a înecat de mult în N istru; iar Vasile vânzăto-

rul a fost feciorul unui Panaite ; şi că fiind om nără-vaş, spun mărturii aduşi cu carte de blăstăm (NăstasăIordănescu, T. Cârlig, Ştefan Cârlig ot Corjov, Gh.Herlat şi V . M afteniţa ot Dubăsarii vechi) „prinzându-



să cu fapte de furtuşag întracea vreame sau şi spânzurat la Bender". A cest Vasile tâlharul ştia că Maco-vei a avut un nepot de fată, ce-1 chema tot Vasile;

dar că „acest Vasile a fost rob din vremea celorlalţMoscali" (adică dintre 1769-1774) şi „stă în robie şi păracmu". M ai mult încă răzeşii arată că Macovei bătrâ-nul a avut o fată, pe Ioana, măritată cu Arsenie, şică băetul lor Vasile e dus în robie mai bine de 30de ani.

Vasile Bocan mai cumpărase în Luteni, şi părţleunui bătrân răzeş Ermurachi, ce era acum la 1801,

cam de peste 80 de ani! A cesta jură şi sărută carteade blăstăm că în adevăr şi el şi-a vândut părţle saledin Luteni lui Vasile Bocan „însă driaptă partea meaam vândut, iar nu şi a altora".

Faţă de aceste arătări ale marturilor, serdăria deOrhei, dă răzeşilor părăşi (Maftei Istrati, Grig Luţă,Mihal Gorgos şi Ştefan) mărturie de curgerea pricineila 4 Dec. 1801 şi le pune zi de soroc la divan, peziua de 18 Ghenar 1802 (anexa 23).

J udecata nu s'a putut face la 18 Ghenar, căcitocmai la 5 Martie, când boerii divanişti judecători(J ora vel logofăt, M an. Conachi vel vornic, Lupul Balş,vel vornic, C. Razul spatar, Dimachi vel logofăt, A le-xandru vel vornic) judecă şi ascultând părţle, ei auînfăţoşat peste tot 12 scrisori, din cari 10 lipsesc; şi

din ele se vede cum s'a făcut trecerea Luţenilor înmâna lui V asile Bocan, a lui Simeon Bocan şi aginerilor săi Vasile Noor şi Ion Vărgolici căpitanul.

Vasile Bocan cumpărase parte în Luţeni înaintede 1786, căci în 25 Aprilie acelaşi an o samă derăzeşi, stăpâni în L uţeni (A . Albul, Ioniţă, Simion, Io-nită V asilachi) se jăluesc lui Vodă A lexandru Ioan Ma-vrocordat, că un Ermurachi vornicel şi Vasile Bobeica

le-au vândut şi părţle lor din Luţeni lui Simion Bocan;în aceiaşi zi Vodă A lex. M avrocordat scrie carte laserdăria de Orhei (Iancul Razul vel logofăt) fiind atuncispătar) să cerceteze pricina şi să hotărască. Aceastacarie domnească lipseşte din actele epitropiei.Răzeşii au



52

mai arătat şi alte două cărţ domneşti de la domniimai din coace, tot pentru această pricină. Şi acestedouă cărţ lipsesc din actele epitropiei. In 28 M ai 1801C. A . Ipsilant V odă scrie carte la sărdarul de Orhei(spatar Teodor Edibolu), în care arată că jăluitorii ră-zeşi au avut pără la departamentul al doi lea cu căpi-tan Ioan V ărgolici, ginerele lui V asile Bocan, care nurecunoştea că spiţa dată de răzeşi ar fi adevărată, ceresă cheme pe răzeşi şi pe carte de blăstăm să cercete-ze, de e sau nu adevărată spiţa dată de răzeşi. Şi a-ceasta carte, cum şi spiţa lipsesc din actele Epitropiei.

Bocăneştii înfăţşează şi ei cinci acte, cari toatelipsesc din arhiva Epitropiei!încă din 1764 Sept. 13, un Simion Groza, face

jalobă la Gr. A . Ghica V odă, că are 2 moşii pe Băcu;Merenii şi Luţenii, pe care le ară Tătari i, şi că V odăle dă carte să-şi ia venitul din toate de a zecea şisă-şi ia şi uşurul, căci amândouă moşiile „sânt în afarăde ceale doaâ ceasuri". A ceastă carte de milă, cum şi

alte cărţ anterioare lipsesc; Cum strângerea venituluide pe acele 2 moşii era greu de îndeplinit, răzeşulSimion Groza capătă o a doua carte de stăpânit tot dela Gr. A . Ghica V odă din 15 Sept. 1764 ; şi aceastalipseşte.

In 5 Mai 1785 V asile Bocan cumpără cu 230 leiparte din L uţeni, de pe bătrânul Coşmariul de la ur-mătorii răzeşi : Gavri l ot Cojuşna, Vasile Bobeică, Er-murachi M unteanu ot Boşcana, V asile Macovei ot Cor-jov şi T. A rseni ot Peresecina. A ceşti vânzători spuncă moşia Luţenii umblă pe trei bătrâni: Luca (UrsulDecusară şi T. Bobeica), Prohira (Gh. Cioinag) şi Do-chiţa (Dumitraşco M unteanul)

M ărturia hotarnică a L uţenilor rădicată de Dumi-traşco armaşul şi adeverită de Iordachi Romano post,

sărdar de Orheiu, din 28 Iunie 1796, lipseşte, pe cândCartea domnească de stăpânit din 1796 Iulie 21 este.A semenea lipseşte şi zapisul din 1797 Iunie 16, princare V asile Bobeica căpitan şi Onofrei Cioinag vândLuţenii lui Vasile Bocan; cum şi spiţa de neamuri,



Divanul judecând dă dreptate răzeşilor şi lasăcumpărătorilor Bocăneşti să-şi stăpâniască numai părţ-le pe drept cumpărate, iar a celorlalţ răzeşi vândute

rău să li se dea înapoi şi prin măsurătoare în stânjenisă li se dea fiecăruia răzeş hliza lui. Cererea lor deprotimisire o respinge divanul, fiind că au trecut lamijloc 17 ani şi ei nici odată n'au cerut protimisire casă li se dea înapoi drepte părţle lor (anexa 24).

In 10 M artie 1802, A lex. Nec. Suţul Vodă scriecarte la sărdarii de Orhei să rânduiască oameni cu în-ţelegere să măsoare în stânjeni moşia Luţenii şi să îm-

partă hlizele după spiţa ce şi-au dat răzeşii (anexa 25).Hotarnic fusese rânduit Nec. Dumbravă, care a

fost măsurat moşia Luţenii şi în 1796; cum însă Luţe-nii erau în pâră cu răzeşii, sărdarul de Orhei (Gheor-ghe Sărdarul) scrie carte la vornicul de Mereni sămeargă şi să scoată pietrele hotară, ce le a pus NeculaiDumbravă (anexa 26).

8) Hotarnica Luţenilor din 1802. Cu şase ani înurmă N. Dumbravă rădicase hotarnica Luţenilor, pecare V odă M avrocordat o întărise; cum insă răzeşii serădicară cu pâră contra moştenitorilor lui Vasile Bocan,se rândui o nouă hotărătură şi sărdăria de Orhei rân-dui din nou tot pe N. Dumbravă, ca unul care cunoş-tea moşia. El merge din nou la Luţeni şi in faţa a-mândurora părţlor prigonitoare măsoară Luţenii în lung

pe marginea din sus despre Chirca şi iese 3925 st.Iar pe marginea din jos despre Botnăreşti (azi Botnă-rcştii vechi) măsura iese 2322 st. In mijlocie lungi-mea Luţenilor pe îmbe laturile o găseşte de 3128 st.( = 6975 m).

Iar în curmeziş măsurând pe trei locuri, după obi-ceiu, s'au găsit la capătul despre apus 1470 st; la mij-

locul moşiei au eşit 1240 st., iar la capătul despre ră-sărit, unde să opreşte despre moşia Căbuşca au eşit656 stânjăni ; iar în mijlocie 1122 stânjeni.

9) Bătrânii Luţenilor. După hotarnica lui N. Dum-bravă ar reeşi că Luţenii umblau pe trei bătrâni: Ca-



54

ale lui V asile Bocan din 1796, L uţenii ar fi umblattot în trei bătrâni, dar cu alte nume : Macovei, Bobeicaşi Cioina. In 1764 trăia M acovei, care dă altă împăr-ţală pe bătrâni, cu două generatiuni mai sus : LupaCorjov, bunica lui M acovei. Dochiţa Munteanul, Prohi-ra Cioinac, soacra Catrinei Cioinac şi Maria soţul luiMacovei.

Numele bătrânilor varia de la generaţie la gene-raţe şi răzeşii îşi cunoşteau în primul loc părinţi lor,apoi socrii şi bunici i, şi în foarte rare cazuri aveauştiinţă de preapreadeadii lor.

Celor doi gineri ai lui V asile Bocan — Vasile Noorşi căpitanul I oniţă V ărgolici— cum şi fiului său SămionBocan, li se aleg în L uţeni o hliză de 149 stânjeni(— 332 m), care merge de la capătul despre răsărit(656 st.) şi până la capătul despre Bâcu (1470 st. =3278 m). Dar în loc de a le da toată moşia la un loc,hotarnicul o împarte pe cei trei bătrâni , şi anume :

118 st. 2 palme din bătrânul Catrina lui Gh. Cioinaccu fi i săi, popa Gavri l, popa V isarion, Ştefan,

Vasile, Ioniţă şi Toader Cioinac.17 st. 4 palme din bătrânul Sinicăi lui Bobeică, şi a-nume 2 părţi : 8 st. 5 palme, partea lui Va-sile Bobeica şi 8 st. 6 palme partea lui To-deraşco A rsene.

19 st. 2 palme din bătrânul Măriei a lui M acovei,partea lui Ermurache M unteanul.

149 stânjeni.

'3-3i8.

Iată schiţa hlizelor din Luţeni:

( 118 Bocan

\372 st, răzeşii

I { i?7Bocan

t!|\ 473 răzeşii

m Becan477 răzeşii

bătr&nul Catrinei Cioinac

bătr&nul Sinicăl Bobeica

bătr&nul Măriei M acovei



55

Hotarnica se ocupă apoi de alegerea părţlor ră-zeşilor despre ale urmaşilor lui Vasile Bocan (anexa 27).

10) J upâneasa lui Vasile Bocan, Ştefana face ja-

lobă la Vodă in 1802 Sept. 20, că lipsindu-i mai multedin pietrele vechi de hotară de pe moşia Chirca, ceresă se rânduiască un boer hotarnic, care să puie altepietre hotară pe la locurile, unde ar lipsi (anexa 28).

A lex. N. Suţu V odă scrie în 21 Sept. 1802 cartecătră serdarii de Orhei să rânduiască un boer să cer-ceteze pricina pietrelor hotară a moşiei Chirca de peBâcu, proprietatea Ştefanei Bocăniasa din târgul Chi-

şinăului (anexa 29).Cartea Serdăriei de Orhei, prin care se rândueştepe Nec. Dumbravă să cerceteze pricina pietrelor dehotar, fiind adusă de însăşi Ştefana Bocăneasa, nu segăseşte în plicul Epitropiei, ci numai mărturia lui N.Dumbravă din 1802 Oct. 15, prin care arată că a cer-cetat pricina din nou, dar din scrisorile arătate de Bo-căneasa— căci răzeşii au arătat că ei n'au nici o scri-

soare, prin care să se arăte hotarăle între Chirca şiLuţeni, ci a avut în vedere iezătura de la moara luiBocan şi altă iezătură, care a fost făcută pentru podullui Isanie M ârza. (A nexa 30).

Pe baza acestei mărturii hotarnice, divanul n'a pu-tut da nici o hotărâre, ci s'a trimis să se facă o nouăcercetare ; şi A lex. Vodă M uruz scrie carte în 1803

Ghenar 30 cătră serdarii de Orhei (Manolachi Donicibiv vel spatar şi Ion Carpu biv vel paharnic) să curmepricina dintre Chirca şi Luţeni, şi cum pricina stăteala fixarea celor 2 mori de apă, de cad sau nu pe lo-cul moşiei Chirca ori Luţenii; şi pentru aceasta Vodăcere să se măsoare lungiş şi curmeziş cele 5 moşii a-lăturate, ce merg de la nord-vest către sud-est; Mere-nii, Chirca, Luţenii, Bornăreştii şi Căbuşca; Vodă mai

cere să se facă şi o hartă cu bună înţelegere. Maicere Vodă ca până la curmarea pricinei prîn judecată,crăşma şi moara să se stăpâniască tot de clironomiilui V asile Bocan (anexa 31).

Paharnicul Ion Carp merge şi măsoară toate cele



56

5 moşii şi dă distantele in stânjeni la fiecare cotiturăa Bâcului, începând din hotarul Bulboacăi Tătăreşti pâ-nă la zarea Tătârască 1770 st; de aici pănă la cotulBâcului 250 stânjeni ; de aici pănă în valea Câbuşcăi

120 stânjeni; de aici pănâ la moara lui M acarie 1770stânjeni ; şi de aici până în valea Roşie a Burnăreşti-lor 185 stânjeni; iar peste tot 4095 stânjeni (=9131 m.)

M ergând mai departe pah. Ioan Carp măsură mo-şia Burnăreştii capătul dinspre Bâcu şi găseşte acestemăsuri : 400 st. V alea Roşie, 308 st. podişul la o mo-vi lă; 227 stj. podişul la altă movilă şi 380 st. podişulpână în dreptul morii lui Bocan ; iar peste tot 1315stânjeni ( = 2934 m.); apoi măsoară moşia Lufănii totspre Bâcu şi găseşte aceste măsuri din movi lă în mo-vilă: 360 - f 396 + 170 + 180 + 364 ; iar peste tot1470 stânjeni (=3278 m.); Moşia Chirca avea la ca-pătul despre Bâcu 885 stânjeni ( = 1978 m); iar Mere-nii au la acest capăt numai 956 stânjeni ( =2139 m),,căci peste tot de la moara lui M acarie până la moşia

Bubuiugii harta ne dă 4626 stânjeni ( = 10315 m). Ur-mează dar că toate cele 5 moşii: M erenii, Chirca, Lu-tanli, Burnăreştii şi Căbuşca aveau pe apa Bâcului olungime de 8721 stânjeni ( = 19446 m). (anexa 32)

11) J albele contra ginerilor lui V asile Bocan, V asileNour postelnicul şi Ion V ârgolici căpitan, se tin lanţ; In1803 April 14 fraţi Şişcăneşti, preutul Isaia din Dur-leşti şi Neculae dau jalobă lui V odă că li se stăpânescpărţle lor din Chirca, pe nedreptul , de oarece tatăllor lonifă Şişeanul „prinzând Tătarii pizmă pe dânsul,I au păzit şi găsindu-1 acolo pe moşia lui 1'au tăiat înbucăţ de oală, de vreme ce el şi cu M ariola luândcarte gospod. au dat foc morii, ce făcuse Tătarii pemoşia lui". Tocmai în 14 A ugust acelaşi an A lex.Cost. M oruz V odă scrie în dosul jalobei cătră Mano-lache Donici biv vel spătar, serdar de Orhei, şi cătrăIon Carp biv vel paharnic să cerceteze pricina, (a-nexa 33).

In cercetarea ce se face la faţa locului, se aflăcă unul din pârâţ, Moisei Chircă, care a fost vândut



58

moşiei Chirca, şi ori ce jalobă s'ar rădica contra vân-zării, ei, vânzătorii, vor avea răspundere, dându-le mo-şie in alte moşii ale lor, iar M ăria Sa doamna ZoeMoruz să rămâe stăpână cu bună pace în veci (anexa 37).

Ce înţeles are atunci zapisul lui Nour că a maiscos câte un leu de stânjăn ; de sigur pentru partealui de 589 stânjeni a luat câte 9 lei, fără să se maitreacă în zapisul general de vânzare de cât preţul deopt lei.

A lex. C. M oruz Vodă, soţul doamnei Zoe Moruz,scrie carte la serdăria de Orhei ca să facă publicaţe6 luni de zile în tot cuprinsul ţnutului, şi să se vadăce răzeşi cer protimisire. Cartea domnească e din 16Ghenar 1805 (anexa 38).

14) Schimbul cu Sf. Spiridon. irănă să se împli-nească termenul de 6 luni de zile, cari ar fi în Iunie1805, M ăria Sa doamna Zoe M oruz, face schimb cumănăstirea Sfântului Spiridon, şi-i dă moşia Chirca depe Bâc şi ia moşia Vădurelile pe Răut, pe care mănăs-tirea le avea luate în schimb incă din 1785 Decembrie10 de la Iordachi Canta biv vel logofăt (atunci fiindspatar)., A ctul de schimb începe cu titulatura domneas-că: „Zoi Moruz cu mila lui Dumnezău doamna ţăriiMoldaviei". Iscăleşte greceşte Zoij J oum; iar în pe-cete are iniţalele ZOI 4 MP. 1793; are în marcăpaserea şi capul de bou. (anexa 39).

15) Cine era Zoe Moruz doamna ? Cele mai bune

ştiri ni le dă postelnicul M anolachi Drăghici în a sa Is-toria Moldovei pe timp de 500 ani (I I 57). Rămăsese2 copii orfani de părinţi; Răducanu Roset şi Zoe Ro-set. In loc să fie crescuţ de mătuşa lor, soţa logofă-tului A lex. Roset, zis Baston, copii fură crescuţ de orudenie mai îndepărtată, mama vornicului Nec. Dima-chi. Venind domn în M oldova Cost. D. M oruz V odă(1777-1882), a aflat de Zoe Roset că e fată frumoasă,

cuminte şi de neam bun ; a luat'o pe lângă doamnă;a învăţat'o carte în Ţarigrad şi şi-a ales-o de noră.Const. D. M oruz V odă avea şi el o familie numeroasă:4 băeţ şi 5 fete



59

Const. D. M oruz Vodă (mori 1787 de apoplexie)— Sulgearoglu (Ghica)

Alexandru V o d ă , O l m l tr le . G h e o rg h e , P a n a l o t l ; R a lu , R u xa n da , C a te r ln a , A n a s ta s ia S o lta n a

« Z o e R o se» r 1812 O c t . + 1 7 9 6 + 1 8 1 2 = C a l l a r h l = l . » . C a - ~S a w i u l = l o c a = S c a r l a tL ascar corni» p o s t e ln i c l lm a c h S t. S t v a a I r j M - S tu rz a

belzads vlst. j ropol «ist.( B a s a r a b i a )

In o aşa de frumoasă familie a socrului său, ZoeRoset avu prilejul să-şi arate însuşirile sale să stăpâ-nească sufletul tânărului A lex. Moruz, fost de douăori domn în Moldova şi de două ori in Muntenia, in-tre 1793 — 1806. Dar în schimb Zoe Roset aduce dom-nescului cucon A lexandru Moruz o prea frumoasă şibogată înrudire de mari boeri, sfetnici ai ţării

Iordachi Roset vornicul 'Cuparul| = M aria Racovită

M anolachi Roset vornicIleana Buhuş

Ştefan Roset zis Pribeagul vornic

= A rsachi1iordachi Ioan Roset

zis Baston= Caterina Costandachi

L ascar comis Ştefan ban, Nicolae vornic= Elena Dimachi = M aria zis Dracachi

I Roset Rozno- =Ecateri na Sturza

Zoe Răducanu= A l ex. V odâ M oroi hatman, logofăt

= Elena Balş=Eufrosina D. Mânu

L a rândul ei Zoe Roscti ferici pe dom-nescul ei sot cu o numeroasă şi bo-

gată familie, de băe|i şi fete:

A lex. V odă Moruz= Zoe Roset

Constantin, Dimitrie, Nicolae, Smaranda, EufrosinadnoonintlBîl =Sevasti a dragoman =A lex. = C.Plagiao= Ralu A . Gerachi + 1821 M avrocordat postelnicM avrocordat t 1844 hatman

Dclibei (după Drăghici, Rangabi şi L eca)



59

Const. D. M oruz V odă (mort 1787 de apoplexie)« Sulgearoglu (Ghica)

A lexandru Vodă, D i m i t r i e , G h e o r g h e , P a n a i o t i ; R a l u , R u x a n d a , C a t e r i n a , A n a s t a s i a S o l t a n a

^ Zoe R oseti 4-1812 O c t . + 1 7 9 6 + 1 8 1 2 H î a l i a r h l = l . A . C a - = S a n d u l = L u c a = 8 c a r l a t

L a s c ar comis p o s t e l n i c l l m a c h S t . S t u r z a A r g h l - S t u r z ab e l z a d e v i s t . j r o p o l v i s t .

( B a s a r a b i a )

In o aşa de frumoasă familie a socrului său, ZoeRoset avu pr ilejul să-şi arate însuşir ile sale să stăpâ-nească sufletul tânărului A lex. M oruz, fost de douăori domn în M oldova şi de două ori în M untenia, in-tre 1793 — 1806. Dar în schimb Zoe R oset aduce dom-nescului cucon A lexandr u M oruz o prea frumoasă şibogată înrudire de mari boeri, sfetnici ai ţării

Iordachi Roset vornicul (Cuparul'| = M aria Racoviţă

M anolachi Roset vornic= I leana Buhuş

Ştefan Roset zis Pribeagul vornic= A rsachi

II ordachi Ioan Roset

zis Baston

= Caterina CostandachiL ascar comis Ştefan ban, Nicolae vornic= Elena Dimachi = M aria zis Dracachi

Roset Rozno- =E cateri na Sturzavanu

Zoe Răducanu= A lex. V odă M oruz hatman, logofăt

La rândul ei Zoe Roseti ferici pe dom-

nescul ei soţ cu o numeroasă şi bo-gată familie, de băefi şi fete:

Alex. Vodă Moruz= Zoe Roset

Elena Balş=Eufrosina D. Mânu

Constantin, Dimitrie, Nicolae, Smaranda, Eufrosinad r a g o m a n f 1 8 2 1 =Sevasti a dragoman = A lex. = C. Plagino= Ralu A . Gerachi + 1821 Mavrocordat postelnicM avrocordat f 1844 hatman

D e U b e i (după Drăghici, Rangabe şi L eca)



60

Aceste toate unite Ia un loc arată interesul, ce purtaA lex. Vodă Moruz ca să sporească averea soţei sale,Doamna Zoe Moruz, cum şi să înlesniască cumnatuluisău Răducanu Roset să urce treptele boeriilor, fiind

hatman şi apoi logofăt. Istcricii toţ îi consacră paginielogioase despre alesele sale, însuşiri sufleteşti un mo-del de doamnă a ţării!

16) Cercetările pentru hotară între Chirca şi Luţenicontinuă şi in anul 1805. Ioan Carp pah. şi serdarulde Orhei, M anolachi Donici spătarul, rădicase şi măsu-rase hotarăle celor 5 moşii, M erenii Chirca, Luţenii,Burnăreştii şi Căbuşca, se aflau la harta închipuitoare

ce au rădicat că moşia M erenii are aceiaşi lărgime caşi Chirca şi L uţeni; dar dovezi sprijinite pe acte nuau avut la indămână, lipsind. A cum A . C. M oruz Vodăprin cartea ce o. scrie in 23 Febr. 1805 serdarului deOrhei, Man. Donici, îi cere ca să se cerceteze şi unispisoc vechiu al Mihuţenilor, de la V asile Vodă, cese loveau în capăt cu M erenii. M ai cere V odă să secerceteze câte iazuri vechi au fost pe Bâcu, şi pricina

unor mori făcute de Tătari pe moşia Chirca (anexa 40).De 7 ani se judecau răzeşii de L uţeni cu cei dinChirca pentru împresurare. In 16 Iunie 1805 ei fac onouă jalobă la Vodă, că răzeşii din Chirca ca să scapede pârile celor din L uţăni au vândut moşia lor M ărieiSale doamnei Zoe M oruz, cuprinzând în vânzare şidrepte părţle lor. V odă M oruz văzând că i se atacăcu pară moşia cumpărată de însăşi soţa sa, doamna

Zoe, scrie carte în 18 Iunie 1805 (anexa 41) ca să secerceteze din nou de serdăria de Orhei, dacă moşiaLuţenii vine pe stânga Bâcului, unde este Chirca, oripe dreapta Bâcului în spre cele 2 ceasuri „Dincoace"ori „dincolo" de Bâc" vin Luţenii. Mai cere o hartăinchipuitoare de starea acelor doao moşii, şi după vre-mea lucrului să vină la divan.

La cercetarea stării L uţenilor. în lipsa de acte, se

ia mărturii date în frica lui Dumnezeu şi a bătrâneţeisale de 90 ani, mazilul Ion Frunză-lată din Malcoci.A cesta arată că Luţenii vin moşie peste Bâc, de ceia



61

parte de Chirca, nu megieşă cu Merenii. Pe locul ace-lei s e l i ş t e , zisă Luţenii, a trăit mulţ ani Săpalcage Mărza.Cât despre moşiile, ce au fost pe Bâc, de la Mereni

in jos, bătrânul nonagenar Ion Frunză-lată arată că dela Mereni până la Tespazar nu era decât moara luiG e a m a m b e t Tătarul, făcută de dânsul (anexa 42).

Rânduitul boer Mihail Spatarul în cercetarea ceface în 26 Oct. 1805 s'a silit să dovedească la ce locse află Luţenii, dincoace de Bâc, cum cer jăluitorii ră-zeşi (M aftei Istrati şi Onofrei Cioinac), ori dincolo deBâc „în partea Hotărnicenilor". Cercetând scrisorile, a-junge la părerea că răzeşii de Luţeni să-şi stăpâneas-că moşia în vecinătatea Chircei, şi pentru deslegarecere să se vadă ce împresurare au aceste două moşiidespre Căbuşca şi de o parte şi de alta (anexa 43).

O nouă jalobă a obştiei răzeşilor de Chirca se dăin 17 M artie 1806; în această jalobă răzeşii (ManoleŞişcanul. Iacob Glăvănel, Axănia. protopopul Isac Şiş-

canul, Neculai Şişcanul şi Nistor Panaite) fac un nouistoric al curgerii proprietăţi în Chirca. Că această mo-şie Chirca a umblat pe doi bătrâni Toader Glăvănel şiIlie Albul; pentru întărirea dovezilor lor dau şi o spiţă aneamului Şişcani1) Trei din aceşti răzeşi: Dumitru, Io-

1) I ată ce spiţă de neamuri a dat in 18 Iulie 1806, pro-topopul Isaia, fiul lui Ioniţă Şişcanul (Moşia Chirca plic, I 20):

1) +2) Nica, Alba. Agachi

3) Micu Ştefan, Răzmeriţă

Ionită M ariian Nastasia, Safta, |V asile|4) Şi şcanul Şi şcanul I I I

sterp5) Isaia protopop

NicolaeNistor Manole

Grigoraş MafteiuUrsu

"Sandu

[Capreş] fiind dintr'alt bătrâns'au şters

ProfiraIoanaCatrina



62

niţă şi Stafie Măriian şi-au fost vândut părţ le lor luiVasile Bocan; ginerii acestuia au vândut o dată cupărţle lor şi drepte hlizele jăluitorilor Măriei sale

domniţei Smaranda, a dumisale hatman Mavrocordat.Faţă cu asemenea jalbă A lex. V odă M oruz scrie carteîn 12 A pril 1806 lui D. Sturza biv vel vornic, ca fi-ind rânduit şi la alte cercetări, să cerceteze jaloba ră-zeşilor de Chirca (anexa 44).

In 25 M artie 1806, răzeşii de L uţeni (M aftei Is-trati, Onofrei Cioinag şi Simion Bobeică) vând şi eipărţle lor din L uţeni, căminarului Ioan Maftei, vechi-

lul moşiilor mării sale Doamnei Zoe M oruz, cu acelaşipreţ cu care au vândut ginerii lui V asile Bocan părţlelor din Chirca, adică câte 8 lei stânjenul din faţă(anexa 45). După 4 zile V odă A lex. M oruz scrie cartein 29 M artie 1806 cătră toţ megieşii moşiei Chirca savină cu scrisorile ce le-or fi având, la măsurătoareamoşiei Chirca (anexa 46).

Tot in aceeaşi zi, V odă A lex M oruz (29 M artie1806) scrie carte la jicnicerii Simion şi lordache Haitulsă cerceteze pricina dintre Vasile Nour post. şi răzeşii deLuţăni, cari îl pârâse la domnie că le ţne părţ le lordrept Chirca, totodată să cerceteze şi chestia iazurilordepe Bâcu, unde au fost morile Tătărăşti (anexa 47).

Cei doi boeri hotărnici merg la moşiile Chirca şiLuţenii şi in 15 Iunie dau şi măsura în stânjeni a mo-şiei Chirca (anexa 48) fac şi o hartă închipuitoare destarea moşiilor şi află următoarele: Voind sâ cer-ceteze starea hotarelor prin marturi , află că IoanFrunzălată, bătrânul martor în vârstă de 90 ani „aumurit in anul acesta", alt moldovan bătrân, cunoscătorlocurilor, n'au putut găsi, şi atuncea şi-a adus martorV asile Nour postelnicul pe un turc bătrân de 87 ani pe

Deli Hasan, care era zaim in satul Bulboaca, iar Maf-tei Istrati şi-a adus martor alt turc, pe Mutlo din Tes-pazar, om de 66 ani ; aceşti doi turci mărturisesc demoara tătărască în capul unei gârle, cu 270 stânjenimai in jos de iazul Şişcanului, iar linie dreaptă pe şeş



63

Sultanului. M oara Tătărască venia în marginea Bâculuidinspre Hoţărniceni. Boerii hotărnici cercetând starealocurilor n'au găsit loc de moară la locurile, unde

au arătat cei doi Tătari martori, zaimul de la, Bul-boacă—Deli Hasan— au arătat că pe locul, unde acumsânt morile lui Bocan şi a lui Sahân au fost mori tă-tărăşti „despre Hotărniceam unde pe atunci locuiau Tă-turii în ceale doao ceasurt". Tătarii martori arată câmorile Tătăreşti s'ar fi stricat din porunca Sultanuluicam cu 55 ani în urmă (deci pela 1751); de fapt ho-tarnicul aduce cartea lui C. N. Vodă Mavrocordat din

7250 Noembre 22 şi 7250 Iunie 2 (anexa 9 şi 10), decicu 65 ani mai în urmă.Boerii hotărnici arată că satul -L uţenii s'a făcut

mai in urmă, sat nou pe selişte veche, intre moara luiBocan şi între moara lui Sahăn (anexa 49).

17) Hotarnica şi harta inchipuitoare a Chircăi:Socotind măsurile hărţi aflate lapg. 64, iese lărgimea

de 2322 stânjeni=5200 m. şi lungimea de 3306 stânjeni=

7272 m. sau o suprafaţă de 2822 Ha. Dacă alăturăm acestedate pe lângă cele din harta inchipuitoare redată în 1802de N. Dumbravă iese o deosebire, de care noii boerihotărnici din 1806, Irimia jicnicerul, şi Iordachi Haituljicnicer măsură la un loc K irca cu Luţenii:

In 1802 wl sau 2355 ; în 1806 iese 2431 st.latura Bâcului-j-76 stânjeni.

In 1802 ajSSS sau 1835 st.; in 1806 iese 1896

st. latura spre Cimişeni şi Cobuşca+61 stânjeni.In 1802 Chirca şi Luţenii iese 2716 st.; în 1806iese 3014 stânjeni,-|-298 stânjeni latura dinspre Bur-năreşti.

In 1802 Chirca iese 4306 stânjeni, în 1806 iese3604 stânjeni latura dinspre M ereni+704 stânjeni.

18) Deşi Zoe Moruz doamna era stăpână în Chirca,procesele dintre răzeşi continuă şi acum. Aşa în 1808

Iunie 28 boerii de divan Balş logofăt, Vasile Roset vor-nic şi Iordachi Cantacuzino logofăt judecă din nou pri-cina intre ginerii lui Vasile Bocan, Ion Vârgolici că-pitan şi Vasile Nour postelnicul. Se face istoricul prop-



64

rietăţi în Chirca şi L uţeni şi află şi boerii judecătorică Luţenii vin dincoace de Bâc pe hotarul Hotărni-cenilor; că e sat nou descălecat pe selişte veche. Cu

Cobuşca

Iazul Şişcanului2768 stânjeni (cu cotitura Bâcului)

apa Bâcului

2431 st. |in l inie dreaptă fără coti tură)

toate acestea judecata hotărăşte ca L uţenii să fie întreChirca şi Bornăreşti; iar Chirca să fie spre Cimişăni,iar Luţenii să fie la capătul dinspre Bornăreşti. Şi cum

Bocan avea cumpărate părţ şi în Luţeni se vor alegeşi se vor alipi la Chirca ; iar părţle nevândute să şile stăpânească fiecare pe scrisori şi pe dreptate (a-nexa 50).



65

După această carte de judecată, divanul scrie luiSimion jicnicer să cerceteze harta şi mărturia hotarnicăa lui Neculai Dumbravă şi de va găsi-o bună să o is-călească ; iar făcându-se greşală să o îndrepte, dând ţ-dulă şi răzeşilor de hotărârea judecăţi (anexa 51).

19) Fără a mai aştepta măsurarea stânjenilor dinLuţăni, ce s'au dat răzeşilor nevânduţ, ei se grăbesca-şivinde stânjenii, ce li se vor veni, doamnei Zoe Moruztot câte 8 lei stânjenul prin vechilul lor Ioan Mafteiucaminar ; şi aşa cei 2 răzeşi ce au purtat pâră cu gi-nerii lui Bocan iau arvonă 200 lei pentru părţle lor şi

anume M aftei Istrate, din Boscani şi Onofrei Cioinacdin Durleşti ; aceasta în 7 Februarie 1808 (anexa 52).In 13 Mai 1809 căminarul Zoan sărdar de Orhei

rândueşte pe Ştefan Săchirachi să meargă la Luţănicare s'au hotărât că trebue să fie între Chirca şi Bur-năreşti „dincolo de Bâc" nu in hotarul Hotărnicenilor„dincoace de Bâc" şi să cerceteze dacă Neculai Dum-bravă în 1802 a urmat pe dreptate; aceasta intru câtSămion jicnicer lipseşte fiind in isprăvnicia laturilor (a-nexa 53).

In 28 Mai 1809 Ştefan Săchirachi căpitanul de ma-zili după cartea sărdăriei de Orhei, potrivit porunciidivanului dată cătră jicnicerul Sămion, care a mai fostmăsurat moşia Luţănii de pe Bâc în ţnutul Orheiului;dar cum acum el nu era acasă, orânduit in slujba la-

turilor Basarabiei el a mers în locul lui şi făcând od-gon de 20 stânjeni şi stânjenul de 8 palme gospod. acercetat măsurile lui Sămion şi le-a găsit în tocmai; eldă mărturie la mâna răzeşilor (anexa 54).

Se vede că părţle răzeşilor alese în trupul nevân-dut al Luţenilor a fost socotit a fi 1000 stânjeni ; deaceia răzeşii potrivit zapisului lor de vânzare din 7Febr. 1808, şi pentru care luase arvună 200 lei; vinacum în 18 Febr. 1810, adică taman după doi ani şivând de istov doamnei Zoe Moruz, prin vechilul ei IoanMaftei căminar toţ acei 1000 stânjeni, cari a 8 leistânjenul fac 8000 lei (anexa 55).



66

Ghenar 15 eşise râ; Doamna Zoe M oruz dădu 17240lei pentru Chirca, care mergea între M ereni şi Burnă-reşti ; un total dc 2155 stânjeni latul. Cum însă lajudecata urmată în 1808 Ghenar 28 4a divan sorocise

ca L utănii să fie între Chirca şi B urnăreşti , toată par-tea aceasta pentru cari V. Nour post. şi Ioan Vârgoliciprimise plata sânt îndatoraţi a răspunde doamnei ZoeM oruz 4000 lei înapoi şi cu dobânda lor din zăce un-sprezece. Cum însă V . Nour n'avea parale peşin, se tri-mete cu aprod domnesc să-şi găsască chizeş, bun plat-nic cu data de la 18 zile ale lui Februarie ; şi scrie di-

vanul că pentru împliniala vorniciei de aprozi să se ia400 lei ce-i vor răspunde acum peşin. T ot ca măsură dea se încasa cei 4000 lei cătră doamna Zoe M oruz, di-vanul scrie ca să se ia şi lui I oan V ârgolici o partedin zestre „căci după pravile rodurile zestrei încă sunt abărbatului" (anexa 56).

20) Intre răzeşi. Cum V asile Bocan şi ginerii săi

post. V . Nour şi căpitanul Ioan V ârgolici apucase a faceacarete (casă, crâşmă, moară, grajduri) pe părţile răze-şilor din L uţăni, acum când judecata divanului a datînapoi răzeşilor 1000 stânjeni, se pornesc o serie decercetări pentru a se preţălui acareteie. Cei rânduiţi lacercetare de către sărdari i Orheiului sânt C. Giurgiumanşi M acarie Donici ; aceasta in 5 Iulie 1810 (anexa 57)'.

Peste 5 zile— în 10 Iulie 1810— cei rânduiţi dauştire sărdăriei de cercetarea făcută, descriu acareteie,ce le-au găsit pe moşia L uţănii, şi socot beciul 500 lei,crâşma 300 lei, moara 800 lei. iazul 1476 lei, total3076 (anexa 58).

Sărdăria de Orhei (M anolachi Dimachi vel logofăt)scrie divanului Cnejiei M oldavici in chestia celor

4000 lei ce au de plată Ioan Vârgolici şi V asile Nourcătră doamna Zoe M oruz. V asile Nour din Chişinăupune amanet casele sale din Chişinău, şi pentru aveni la Iaşi pune soroc la 7 A vgust. fiind vreme a tot



67

în Orhei, şi l'a dat pe mâna aprodului să-1 aducă laIaşi (anexa 59).

Sărdăria de Orhei are grija să inventarizeze toată

averea nemişcătoare a lui Ion Vârgolici: o casă, 2 crâş-me ; iar vitele albe ca şi 100 iepe le-au luat ginerii(anexa 60).

In schimb Vasile Nour dă scrisoare la 18 Iulie1810 sărdăriei de Orhei că pune amanet casele sale dinChişinău şi că la 3 August va fi la Iaşi, la divan ; şipartea ce va avea de plătit va plăti; iar la nevoie ise vor vinde casele (anexa 61).

In 22 Septembre 1810 sărdăria de Orhei (D. Sturzavornic) scrie divanului Cnejiei Moldaviei, că s'a cerce-tat datoriile ce au a plăti răzeşii de Luţăni şi gineriilui Vasile Bocan, cătră măria sa doamna Zoe Moruz; şipentru răzeşi şi cei 2 cumnaţ s'au luat măsuri să fie aduşicu aprod la Iaşi. într'o însemnare însă, păstrată osebit,se arată că răzeşii vor plăti 2236 lei din cei 4000 lei,

iar Vârgolici şi cu Nour vor plăti 1764 lei (anexa 62).21) In 1812 toată Moldova dintre Prut şi Nistru

rămase supt puterea rusească. Istoria acestor 2 moşii,rămase cu schimb la Epitropia Sfântului Spiridon pentrumoşia Vădurelele de pe Răut, se afla întreruptă în ac-tele Epitropiei, de oare ce dânsa a făcut acte de ad-ministraţe numai, nu şi de vânzări şi cumpărări. Cumstatul rusesc a cerut in diferite rânduri actele de prop-rietate în orighinal, se găsesc o sumă de adrese alevechililor mănăstirii de a li se încredinţa actele ; se factraduceri de acte în ruseşte ; se fac planuri de moşii,se fac măsurători, avem planuri inginereşti lucrate cutoată arta cartografică.

Proprietarii megieşi cu moşiile Chirca-Luţăni, folosindu-se de faptul că stăpânul acestor 2 moşii se afla

peste hotar, la Iaşi, au pornit procese de hotară. Cer-cetarea acestor procese, care formează dosare specialeadministrative în archiva Epitropiei aşa de bine



68

orânduită acurat dar săracă pentru anii dela început^sec. al XIX-a a silit epitropia să-şi aibă un reprezen-'tant al ei, cunoscător de limba rusă şi cetăţean rus, şi

l'a găsit in persoana lui C, Bodescul, colejschi assesor,



A N E X E :

l. 7208 A ugust 25 (1700) Steicani . N. Donici vel log. judeci şi dirimas pe Micul de Todereşti si n'aibi parte in bitri-

' ' nul Nicăi din Chirca (moşia Chirca I. 5).

oNeculai Donici vel logft facem ştiri precum au venit de faţ

innainte noastră de sau pârât M icul de Todereşti cu Ştefan şi caRăzmiriţ feciorii Iui Agapie de Borşotiani pentru o moşie ce auacolo depreun pe din gios de M eriani. dzicându M icul câ Ie umblâlocul in trei bătrâni şi un bătrân iaste a Albii, altul bâtrân este aNicăi. al treilea bâtrân a Iui Agapie. din Micul {ine bătrânulA lbii iar feciorii Iui A gapie, Ştefan şi Răzmeriţ ţn partea tâtâ-

nesău Iui A gapie, iar bătrânul Nicăi, iarăş il lua Ştefan şi Râz-meriţ ficiorii Iui A gapii dzicându că Iau cumpărat tâtisâu. precumni au arătat şi zapis de cumpârătur pe acea parte a Nicăi. iarM icul (de> di saam inainte nostră cum el încă este de seminţaNicăi şi vrea si ia şi el parte dintracel bj trân. iar Ştefan au datsaam cum el nari triab M icul cu Nica. nici iaste de seminţia N i-căi. deci noi iam giudecat de vreame ce dzici Micul câ este deseminţa Nicăi săş aducă nişte oameni bun. sâ hie de credinţă simârturisascâ cu sufletili sali dela svânta besearic cum este Miculdin seminţa Nicăi, şi sâ ţe şi el acea parte a Nicăi impreun cuŞtefan şi cu Râzmeriţ. cini pre cât i sa vini. şi lem pus şi zi pânDuminică A ugust 25 zili, sâş aduc oameni buni, sâ mârturisascâprecum scriu mai sus. deci când au fostu la zi au vinit şi Ş'efancu fratesâu Râzmiriţ şi au venit şi Micul şi oameni nu şau adusM icul pe nime, deci noi vădzându ci nu şau adu* Micul oamenibuni să mârturisascâ intracel chip, iam giudecat sâş ţi M icul parteA lbii, cu cini a hi din A lba, iar bătrânul Nicăi săi ţe Ştefan cu

fraţi lui. şi sau lăsat şi M icul de aceia parte vadzându câ nu poategăsi oameni să mârturisascâ intracel chip dinainte noastră şi di-nainte a mulţ oameni buni megieşi, anume: Andronachi de To-



70

Todereşti şi Vasil ie Grosul de M ânceşti şi Istratic a M icâi de To-dereşti şi alt» A ndronachi vornicul de M ânceşti, şt precum iam j u.decât. Iiam făcut şi de la noi această scrisoare ca sâ să ştie.

U Steicani I t 7208 A ugust 25.as Nicolai Donici vel logft. iscal. f A odronachi , f V asil e Gro-

sul f fstrati a M icâi f A ndronachi vornic ot M ânceşti şi eu Lupuldiac am scris mărturisiri

2.7239 I unie 27 <1731) Mărturia lui Ursul Hărcăiul de cum merghotarele moşiei lui Pavăl de pe Bâcu. (Chirca plic I. 2.)

A dec eu U rsul H ârcăial nepotul lui Do... usâr f âcutam a-ceastă adevărată scrisoari Ia mâna Iui Pavâ(.I ) precum ştiu aşamârturisăscu. cu sufletul mieu ci ari PavM moşie drept ocină şihotarul locului, inbl j din movi la gâunoas din sus pân î ntru pă-dureţ şi dintracel pădureţ iar până întralt pădureţ în drept dinsprelocul Ciorbului dinspre Cimeşini, iar dinspre alti hotari nari nici opricin. aşe ştiu aşe mârturisăscu pecum mai sus (s)crii şi când saufăcut această scrisoare fostau preutul Si lion ot Corjov şi preutul

T imof te Cioinac. şi Ştefan Gioacâbine. şi popa Ştefan de Pohiu-ceni. şi Pavăl C ondre, N âstas bâtrân, M aftei L eunte, A ndreeş şialţ mulţ sau tâmplat şi pentru credinţa ni am şi iscălit pe dzisaUrsului.

lit. 7239 luni 27Ireai Silion, Ireai Timofte Cioinac, Ireai Ştefanregeşte in dos smărturie di la U rsu Hârcâialâ dat lui Pavâl

leat 7239 luni 27.

3. 7242 I ul i e 30 (1734). C. Nec. Vodă Mavrocordat carte datălui Pavăl din Paşcani să-şi difmjiască moşia si dinChirca, luându-şi uşorul dela Tatari. (moşia Chirca I. doc. 8)

Iw Constaadin Neculai V oevoda bojiu. mli tiu. gspdr iernii

M old»vscoi. scriem domnita me | la boiattul nostru Vasilache Misi-rach'. biv vtori jitnicer. pârcalabul de Chişinău, iţt Ucem ştire, câaice la domnii a mea, au dat jalubi Pav* l din Paşcani, nepotul



j n _ _

M icului, dsicându că avându el o moşie anume Chirca peste BâcuU finuta Orheiulai, care moşie dzisă câ este afară din ceti—2—ceasuri de locu ce sau hotărâtu despte Talar* moşie domnească, si ia

uşor, precum ne mărturisi, şi d-nalui Darie Doniciu vel logft. pre-cum este osebiţ moşie acestui om. dintracele. 2. ceasuri de loca. şiel şar fi di jmuita moşie Iui până amu. iar amu avându şi niştetomai ţârant pe moşia lui dzisă ci iau luata uşoru de la tătaride pe moşia lai. şi iai strânsu pâne osebitâ. şi el este păgubaş, decare lucru iată câţ scriem sâ cauţ, de iaste aşa. din vreme câar fi moşia lui osebită din cele. 2. ceasuri di locu ce sau hotărâtudi la T ătar* , cei fi luatu dijmă di pe moşia lui de la acei tomai

săi dai pâne înapoi. Aşijdire şi carii vor fi cu uşorul pe acolo laOraolu. de acum înainte iată câ vâ poruncim săi daţ pace moşiiacestui om să nu luaţ uşor di pe moşie lui. să-şi dijmuiasc i moşielui cu pace. şi carte di Ia mâna Iui sâ nu să ia adastă scriem; iarcine ari avea răspunde sâ vie faţă.

U las lt 7242. Iuli 30I. p domneşti, in tuş roş.

i'(Y> | K. | AX. | li Fi. | cap de bou, pi sereIntr'un caet care cuprinde 88 file numerotate se dâ ia tradu-

ceri în ruseşte 22 documente 22 K S Mfpnu\v\,\\H na

RO TM HH II K H pK l' .WC rt^dK CK OlV CB"kTC CIIHFTH^OHOCKDRO .UCHJC THp-k Ha

88 AHCTdx'x. Opisul este iscălit de secretar Vremenschi» stolona-cealnic, Rateu.

4. 7247 Octombre 19 (1738) OrheL Gr. Ghica Vodi carte pentPavil Micul să-şi ia uşorul pe partea sa demoşie Chircade pe Bâcu. (moşia Chirca. plic. I. doc. 7).

Iw Grigorie Ghica V oevod. bojiiu mlstiu gspdrx zâmli M ol-

davscoi. scriem domnie mea la boiariul nostru Vasâlacbte Mădsâ-rache biv viori (şters jit) vist. pârcălabul de Chişinău, iţ facimştire câ aice la domnie mea niau jâluit Pavăl nepotul M icului,dzâcându câ avându el o moşie anume Chirca piste Bâcu '.afina-



72

logofetul Donici. precum este osâbit moşie acestui om dintracele.2- ceasuri, de J ocu. şi el şar hi di jmuit moşie lui până la domniasa Contandin V od. şi acmu dîA sâ omul câ tal scris dijma dl pimoşie omului, de care lucru iatâ câ{ scrism sâ cauţi sâ dai pace

de toată câta dijmâ a fi pe moşie omului şi cii f i luat dejxmâ dipi moşia omului încă săi dai înnapoi şi carte dela mâna omu (lui)si nu i să ia. acasta scriem.

U Orhei. vlt. 7247 Oct. 19I. p. domneşti mici în tuş roşiu i'O.rp.r.K K . cap de bou, pasere

5.7248 Noemb. 9 (1739) I aşi . Gr. Ghica W. carte dată lai Moisei. Mariol să-şi dijmuiască partea sa din Chirca. (moşie

Chirca plic I. doc. 9)

Itv Grigorie Ghica V oevoda. boj i iu. milsti iu. gsdrx. zemliM oldavscoi. Datam carte domnii mele. M oisei a M ariol i . sâ fievolnic cu carte domnii mele aş lua dejma (şters: di pi otarul Chir-cii) din toate ce sar afla pe moşie lui ce dzis câ are anume la Isi-nei (adaus) de pe hotarul Chirci i, după obiceiul vechiu, şi nimesâ nu ste împotriva cărţi domni i mele, iar avându cineva a răs-punde sâ vie faţ. It. 7248 N oev. 9.

1. p. domneşti in tuş roşiu

6.7249 M ai 18 (1741). I aşi. Gr. Ghica Vd. carte la Enacacfie sărdarde Orheia pentra pâra contra Tatarilor ce au făcat moarăpe moşia sa de pe Bâca. (Chirca I. 3.).

Iw Grigorie Ghica V vda. bj. milst. gspdx. semli M oldavscoi.Credincios boiariului nostru dum. Enacache sârdar sănă-

tate. Cu aceasta iţ facem ştire, câ niau jâluit aceşti. 2. oameni.M oisăi şi Pavăl di la ţinutul Orheiului . dzicând câ au o moşie,pe apa Bâcului. in dreptul M iareani lor. care sâ hotărăşte cu ţinu-tul Orheiului. şi ei trâescu numai cale de giumătate de ceas, mat in



73

ceştia. că este afară din ceti 2 ceasuri. Penttt» cari scriem dumitaleIvind carte domnii mele, să cauţ sâ cerci pentru aceasta, şi si teadeveredzi. şi aflândusă. moşiia lor. afară din cele 2 ceasuri poroncimdumitale pe latarii aceia săi faci săşi ridice morile de acolo şi săi

goneşti, mai mult să nu ştim că să afli pe acolo, nici ei, nici mo-rile lor. de nor vre sâş râdice morile de voe. să pui dmta se Ierâsâpască. sâ le de pe apă. şicumdzicem mort acele şi alte sâ nuţe şi să să curăţască locul de dânşii , dară dei afla câ este intraltchip să nea faci ştire, aceasta scriem.

It 7249 mai 18adresat „la credincos boiatul nostru dumoelui Enâcache săr-

dar cu sănătate sâ sâ de.

7. 7250 O ct . 21 (1741). I aşi. J *lba lui Moisă şi porunca lui Vo-dă C. N. Mavrocordat pentru dijma ce i se ia de V.Măearachi de pe moşia sa Chirca. (Moşia Chirca plic

I. doe. 6).M i losti v* şi luminate Doamna; sâ fii mâriie ta sănătos, mă

jâluescu doamna mării tale. ca unui domnu bun şi milostiv, pin-tru rândul mieu a unui om săracu câ sâ scoală măriia ta dum-nelui Pasilachi Mădzărachl ce au fostu pârcălabu la Chişinău asu-pra unii moşii ce am eu Ia ţnutul Orheiului (şters şi) ci sâ răspundemoşie aceia Chirca. şi pân in est an tot eu am Iuato di pi ace

moşie vini ts, şi acmu în estu an vrându ca sâmi eu dijma piobiceiu şi pe cărţle gd. şi dumnelui V âsâlachi M âdzarachi mia luatdijma şi eu am rămas mărie ta păgubaş de dijma de ist timp.mă rog mării tali sâ aibu dreptati la mila mării tali.

robul mâni tali M oisâ di la I I IH< I . IU )H . \ \HW<HH din ţnu-tul Orheiului.

In dos porunca domnească.Iw Costandin N icolae V vd. bj. mlst. gspdrs zemli M ol-

davscoi. Dumta vel vor. Costachi, să aduci faţpe Vasâlache Mâ-dzârache şi sâ Ie iai sama şi cum sa câde cu dreptate sâ Ie hotă-răşti giudecata şi sâ dai şi mărturii şi so treci la HPOTOKO<I

It. 7253 Oct. 2J



74

L p. domneşti mici cu tuş roş I w.K .M .B . cap de bou-pasereregeşte vechia. J al obâ mări i sale C ostandin N icol ai V d, 7250

Oct. 2 f . Este şi o traducere rusascâ făcută de Isachevici,

8. 7250 N o em b r e 27 (1741) I aşi . J alba, lai Molsel ca poranca hiC. M. Mavrocorda în dos pentra a strica nişte mori tătă-răşti de pe moşia sa Chirca. Orhei. (Moşia Chirca plicI doc, tO).

M lostive şi luminaţi , doamne, să fi i mâri ia ta sănătos. înştiin-tâdîu. pe mâriia ta. câ am o moşiia. anume. Chirca. in ţnutul 0r-heiului alăture cu cele 2 ceasuri ce sao dat de hrana Tătarilor. pecari moşi ia aa făcut nişte tătarx mori . şi le stăpânescu. ei. ca caretătar, mam giudecat la mâri ia sa Sultanul, şi iau dat rămaş. să Iip-sască de pe locul , mieu, şi nau mai rămas. Ia dânşii al t cuvănt derâspunsu. Ia acea gi udecatâ. dară acuma vâdz ând ei. că pâne. dedijmă ceau fostu pe acel Ioc. miau luato Mădzărache. în pâne decasai ce este la Chişinău. Dsic aşe. că nor lipsi morile de pe moşiiamea. de vreme ce dau uşor. şi cu atâta pri ci nă, mă dau in laturi,di pe moşiia me. pentru care mă rog D oamne f âm dreptate, devreme ce numi dai acele 9 chi le de pâne. încăi moşi a săm. [pot

stăpâni şi pe T âtar& i aceia cu mori le şi. sâ s rădice de acolo sâ lise râsâpeascâ mori le. Sâ fi i mări ea ta sănătos,

robul mării tale, M oiseiu W T A \M I H < H H

ot ţinutul Orheiuluiîn dos porunca domnească :Iw C onstandi n V oevoda gspdr. 2emli M oldavscoi, Sâ fii vol -

nic a stăpâni morile» acele, iară de iar face T ătar » mai multă su-părare dnata sârdat sâl aperi despre T atar .

Ut. 7250 N oembr. 27 procit logofăt1. p, mici domneşti cu tuş roş. I'Ci). K. M. RK. cap de bou, pasere.

9. 7250 J u n i e 2 (1742) l aşi . J *Ma lai Moisăi, şt cartea lai C.N. Mavrocordat pentru morile stricate de Tătari. (MoşiaChirca I , doc. 5).

M ilostiv ia şi l uminatia doamni sâ fi i mâri ia ta «ânătos. jâlu-



75

eseu luminate doamnia, mării tali. ca unui domn milostivu pentt-jpricina unor mori iâiărăşti. ce au fost făcut pe moşiia mia. şi îniazul mieu. avându eu giudecat cu Tătami cei cu morile înainteSultanului şi miau)dat hotărnici pe dmnalui M ăzărachi pâr(câlab) şipe Isâni M ârză şi 2 imblâtor. anume Turcu şi Belibou, şi sau af-lat mori le afar din cele 2 ceasuri, şi miau făcut Sultanul cărţ casăş rădice T ataâi morile şi au luat I sânii M ârza cărţle Sultanului,şi au învoit T ătari lor şi morile nu şau rădicat şi amu acei Tătarau îmbiat cu mul te amestecături şi nişte sămeni hăneşti au aprinsumorile şi T ătarxi cei cu morile să pun in spatele mele ca să fac

morile | şi eu vinovat nus. mă rog mării milii mâţi tale ca săaibu dreptate.

robul mării taleM oisăi din Simişeni

ot Orheiu in dos

Iw Constantin Vvod. bojiiu. milost. gspds. zemli Moldavscoi.Dmata morile aceale precum li sau răsipit cu pj roaci mă rii sale

Hanului , să nu s mai fac» şi omul acesta de ari vro supărare despreTatar. săi aperi.

It. 7253 Iunie 21. p. mici domneşti in tuş roş: îQ. K. A\. K. cap de bou, pasere.

procit. vel logofăt.

10. 7258 M ar t 5 (1750) laşi . C. M. Cehan Raco<oi(ă Vd. cartedată lui Simion să-şi ia uşorul depe Chirca pe Băc(Moşia Chirca plic I doc. II).

Iw Costandin M ihail Cehan R ăcoviţâ V vod. bj. mlst. gspdr»zemli M oldavscoi . datam cartea domniei meale lui Simion cu fraţi

lui şi altor moşeni răzeşi ai lor din satul Ciumişenit ot ţoutul Or-heiului. carii au jăluit domnii meale că au o moşie anumeChircapeste Bâc la (inului Orheiului, ce iaste afară de ceale doao ceasuri.şi pâr la vreamea domnii sale lui Ion V vod. dziserâ câ cum de



76

de vreatne câ moşia aceaia <va fi afară din ceale 2 ceasuri sâ fje

volnici si? stăpâniascâ moşiia. şi prin ştirea dumisale Sârdariuluiori de Ia cine ar lucra pe moşi ia lor măcar şi T atar sau fieştecioear fi să aibă aş lua dejma venitul moşi i de a dzecea din toate pe

obiceiu, intralt chip să nu fie, şi poruncim şi roao carii re\ fi Cuslujba uşurului, acolo la Oracoglu sâ daţ pace acei moşii şi uşorde pe dânsa să nu mai Iuaţ. ca săş stăpâniascâ oamenii moşiia şisâş ia ei venitul din cear fi. iar având cineva a răspunde sâ viesâ ste de faţ.

li t. 7258 M art 5I. p. domneşti în tuş roş. i O . K. A\. r. p. b b. vel logof ăt proc. cap

de bou 1750 sabia şi buzduganul încrucişate,

I I . 7268 I ul i e 25 (1760) l aşi . Ioan T h . Calimah' carte destăpânit în Chirca lui Simion şi altor răzeşi ai lui. (Mo-şia Chirca plic I doc. Î2),

Iw I oan T eodor V vod. boji iu mil ost. gspdrx zemli M oldav-sgoi, datam carte domniei mele lui Sămion şi fraţilor lui şi altor

răzeşi ai lor din satul Ciumişenii, de la ţnulul Orheiului, cari aujiluit domnii mele, cum câ au o moşie anume Chirca, peste Bacîn ţnutul Orheiului, care moşie este afară din cele 2 ceasuri şi maiinnainte sau fost supârându de eâtră uşurgii şi din poruncă dom-nească, nu iau mai supărat, după cum ;niau arătat şi cărţ gd. deIa alţ luminaţi domni ca săş stăpânească, ei moşia, cu bună pace.şi despre uşorgii nici o supărare sâ naibâ, fiind moşia afară dincele 2 ceasuri, pentru aceia dar şi domnie me Ie dăm volnicie, pri n-

traceastâ carte a domniei mele. ca să fie volnici aş stăpâni moşia,cu bună pace şi sâ o dejmuească din tot locul cu tot vinitul ei-după obiceiu din toate, pentru care poruncim domni e me şi voiuşorgiilor carii veţ umbla cu slujba uşorului, pe acolo la Oraciolovâdzând carte domnii mele sâ daţ bun pace. acei moşii, urmânddupă cum poruncim mai sus. ca sâş stăpâniascâ oameni i aceştiamoşie lor cu bună pace, aceasta poruncim,

7268 Iuli 251. p. domneşti in tuş roş. TGD. îGO. •©• A- *759 proci t 3 logofăt

regest in dos: Carte de stăpânire de Ia mărie sa I oan T heodorV oevod. 7268, Iulie 25.



77

12. 7270 O ctombr e 20 (1761). Iaşi. Gr, Ion CaUmach Vodă cariedati lui Simion Mariul să-şi ia uşur de pe Chirca. moşia

lui (Moşii Chirca plic I doc. 13).Iw Grigore I oan V oda. bj. milost. gspdr* zemle M oldavscoi.

de vreme ce domnii mele au dat jalobă Simion M ăriul din Cimî-şeni, şi cu fraţi, zicându câ are o moşie la ţnutul Orheiului, a-nume Chirca, pe care moşie arâ tâtarâi şi miau arăta» şi cărţ dela pre inălţat părintele domnii mele M ărie sa Ion Vodă» şi de Iaalţ luminaţi domni» de mai înainte, in cate scriu câ dovedindusâ

câ sintu drepte moşiile lor, şi sintu afară de celi doao ceasuri, aufăcut milă cu dânşii şi liau dat sâ ia ei uşor de pe ace moşiepentru cari iată şi domnia me asămine am făcut milă cu dânşii»şi liam dat această carte a domnii mele, ca sâ aibă a lua dijmăde pe ace moşie ori tătari de vor vre ori moldoveni de la toţ săşia dijma după obiceiu, de vreme câ este dovedită câi driaptă moşielor şi esti afară de cele doao ceasuri, aceasta poruncim.

It 7270 Oct. 20

I. p. domneşti in tuş roş: î Q rp. iw. (761 KR. cap de bouin dos. sau trfccut la condica visterieî* V asile L oiz ot visterie.

13. 7272 G henar 28 (1764). Dhta luiMicovei şi semnele hotarăale Luţenilor (moşia Chirca plic II. i.)

însemnare cu limbă de moarte să s ştie.

A dică eu M acoveiu râzâş sin U rsul Corjov. nepot lui Decu-sară, fâcutam această însemnare cu limbă de moarte, la mâna ne-pot* mieu preutului V arlaam şi a preutului V aslache nepoţ luiCioinac. răzeş cu mine, pentru o moşie a noastră cate este Ia Luţeniîn ţnutul Orheiului . precum ne au arătat şi mie tatâmeu Ursul,cu limbă de moarte, cum inblâ moşiia L uţenii. am mersu cu cariisîcit iscâliţ mai gios in fundul văii Roşii. Ia movila latâ de acolo

sâ începe moşiia din movila Iată apuci valia şliahul pân in guravâlcelii care vine dinspre Căbuşca, de acole tae piste capul pis-cului. dispre răsărit, pân'i la budâiu. de Ia budâiu tae valea pârăin gura vi i i in matca Roşii, de acolia tae peste capul piscului, in-spre amiazâzi. pirâ ia Bac. de acolea se începe altă moşie în ţnutul



78

din apa Bâcului înspre amiazăzi. prin ruptura cea din gios, sâ rup.tura cea din sus sâ chiamâ ruptura cea adâncă, de acolo apucă I»dial pârâ in prâvalul apelor, de acolo apucă dialwl in sus, prâvalulapelor pârâ diasupra râdiului Bereholaîui şi trece in sus pâră inşliahul cel mare, şi ia şliahul Ia vale pârâ in T odereşti . este hotardeasupr.» Todereştilor şi merge tot şliahul pârâ în Bâc. şi din Bâcapuci ceialaltă moşie a Orheiului, tot Luţenii. drumul Ia dial. şimerge pânâ Ia movi la Iatâ de unde am purces,, şi acole sau inchiiatmoşiile. şi pentru credinţa niam si iscălit, Iet 7272 Ghen. 28.

f Eu M acoveiu râzaş. i A ndri i vorni c ot Câbuşca martur.•* M iron ot Cimişeni martur. Ştefan Nascoi martur. Ioniţ bratM iron.A ndrei Tâvâlic martur ot Steţcani. şi eu N istor mazi l martur. Şi eu

M ustafa sluga lui Merdemişe M ârza mam tămplat.„Şi am însemnat şj niamurile din cine sintem. şi cum inblâmoşiia Luţenii. inbla întrun bătrân.

Iar noi răzeşii care sintem Ia această moşie sintem din Coş-mariu. din fata Iui Coşmariu, din Nastasiia. Nastasiia au avut unfecior, şi Iau chemat Decusară, şi au avut şi 3 fete, una au cht-mato Lupa, una au chemato Dochiţa, una au chemato Prohira.Din Prohira esti Ghiorghiţâ Cioinac; din Dochiţa este Dumitraşco

M untianul: din L upa este U rsul, din Decusară este ToderaşcoBobeica.Iet 7272 Ghen. 29

t Eu M acovei râzâşt Eu A ndrii Tâvilic ot Steţcani martur. i A ndrei V âdânuţâ martur

Eu M iron martur.

14. 1765 N oembre 26. „M irturia a trei bătrâni de mersul stăpâniriiîn Todereşti, în faţa Chircii (moşiia Chirca plic I. doc. 12),

„Copiia scoasă asămine di pi scrisoare dumisale paharnic Păun ceaudato mănăstirii Câprienii".

După luminată poronca mării sale lui V odă ce mi sau ?o-roncit ca să cercetez din oameni bătrâni şi din râzăşî şi megieşi cesânt inprejurul satului Todireştii di pi apa Bâcului din ţnutul Lă-puşnei pentru acest sat Todireştii ca să aflu dintru intâiu cum sauchemat acel sat tot Tcdireştii au cu alt nume şi de cini sau stă-pânit mai înainte; şi viind înainte me trei oameni bătrâni ca di



79

şaptezeci ţ mai bine de ani, anume Simion M ariola, din satul Du-basarii vechi, şi Tanasâ Hâncul din Chiişnâu şi Lupaşco Hilohiiatot din Chişinău, şi pănă a nu li sâ ceti cartea de blâstâm ceaufost adus egumenul de Câpri ianaau mărturisit intăi Simion M a-

tiula ce este râzâş din hotarul Chirca ce să loveşte in cap dispreapa Bâcului cu Todireştii, câ de când este ei şi de la părinţi iuiau apuca* cu stăpânire moşiia sa Chirca. acolo drept Todereşti şiave tată', său şi moară în apa Bâcului şi era un mal di hotarulChirca şi alt mal de Todireşti. şi tot Todireştii sâ chema, al doilesi Tanasâ H âncul au mărturisit că din copilărie sa tot pe acestelocuri au fost şi iaste şt râzâş la Samugini ce este alătari cu T o-direşti pe din sus şi tot aşe au apucat câ Todireştii sau chemat şi

pe din gios sâ hotărăsc cu L uţăni i, dar de cine se stăpâaise maiînainte el nu ştia câ acesta era sat încă di la o vreme sau fostfăcut şt călăraşi di purta meneilu, iar Lupaşco Hilohiia ci este ia-răşi râzâş din Samugeni au mărturisit câ trâia tatâsău in Todireşti,Ia domniia lui Constantin Duca V odă şi et era copil să rădica co-pilandru şi ţânne minte pre bine, că ace moşie Todireşti o stăpâ-neau părinţi călugări de la Câpriian, uneori venia de dejmuia uncălugăr, dar mai de multe ori venia un ţgan ce si chema Gratia

şi încă din acel ţne minte mai bine pentru ci era cobzar şi cânta încobză şi cânta şi din gură prea bine, şi toată vara acolo la T odi-reşti şăde de dejmui a. intracest chip au mărturisit aceşti trei oamenibătrâni până a nu li se ceti cartea cea de blăstâm şi după mârturiialor am dat şi eu aciasta. adiverinţa, la mâna părintelui egumende Câpriian săi fie de încredinţare, aceasta. 1765 Noembre 26.

Obs. copia este din 1804 Ghenar 23. încredinţată de sărdăriade Orhei, I oan spatar. V asile căminar.

15. 7278 S ep tembre 23 (1769). Scrisoare de aşezare în-tre Ioniţă Şendrea şi Stratulat Gugiuman pentru stăpânitparte în Chirca. (Chirca I 4).

A dică eu Ioni ) sân şendrei înpreunâ cu fraţi mii cari mai

gios ni am iscălit datam adevărat scrisor nostrâ la mâna lui Strâ-tuiat Gugiuman precum să s ştie câ acolisândusă Strâtulat Gugiu-man pentru câ este dreptu fraţ şi moşan cu mene in moşie inCherca ci este pi apa Bâcului la ţenutul Orheiului, eu tâgiduindu



80

Cum câ num este frate nici moşan cu mene, am eşet la giudecatinoaiote dums. sârdariului. ţe dzâcăndum dm. vel serdar cum ci 54giur eu şi sâ mâ mântui de Gugîuman. dar intrebândul eu dincine este, el au ri3punsu cum câ este din N egrai ţ Negrai a-cesta, au fostu sor Docuţei moşâmelu. la car cunoscându eu cum

Ci este drept moşan şi nu sâ acolesâşte râu. am pri imit sâ fadreptu frate, pi parte N egrai sora Docheţ moşumclu. şi încâ cerşen-dum şi cheltuial cari am cheltuit cu dezbâtutul moşei niam socotitşi au tâet parte lui Gugiuman. dzeci lei. şi miau dat dumnei şiatiintrat in moşei dar in morâ ba păr nu a da cheltuial. şi di aemuinnainte di aş (a) ve a mai dzeci cevaş la vro giudecat ca si llepsâscu să nu me s (ie in sam. şi pentru mai adi vărat credinţamam iscâlet ca să s criaz.

7278 Săp, 23X Eu Ioneţ sân Şendrii

Câp. Costic Purcel m(a)r(tur).A ndrei am scris

in dos:„adecă iau Gugiumanul datam scrisoare me la mână lui

M ariian nepot* săndrei precum să stei câ vândusâ mosâi Schircaneu dat parte ce sau făcut pre ace mosăi . leu luat parte ce saufăcut şi de aice înainte sâ nu am nemeacâ la dâsă. iară mai sco-lăndumă sâ nu s |âi la giudecat sa nu sâ ţâi în samă, şi facândusâvo schiltuial sâ fei toată despre mine. E u T efon Gugiuman.

„Sâ la datu banelor nem intâlplat mulţh omene annumi A -gaschi M uja sâ Eiacovu Botezu şi eu A ndres şi eu Schiricâ poapaşi eu am scris cu zâsa lor", regeşte in dosi „cercaiu condeiul" —„mărturie di la Ioneţ Şindre. It 7278 sept. 23".

16. 1779 M ai 2 Vasile Bocan primeşte danie in Chirca par-tea Gugiumâneştilor, jumătate de bătrân al Negraett.(Chirca I. 5).

încredinţăm cu acist zapis di daniia di parte ce avem înmoşiia Chirca din bătrânul Alba o giumătate câ niumătate di bă-trân ci si cheamă Dochiţa o stăpâneşti Săşcanu cu neamurile luiiar partea noastră sâ cheamă partea Negrii adică giumâtati de bă-trân fi noi G ugiumâneştii o am stăpânit având moşie dc baştini



81

inpreunâ cu Ioniţâ Şâşcanu acum de nimi săliţ nici asupriţci di anoastri bună voi am dat partea noastri ci ai sâ tragi di pi Ne-grae daniia nepotului noslra Vasale Bocan fiind şi râzâş cu noidispri M erini ca sâi fii dumisale şi fi ilor dumisale nepoţâlor stri -nepoţâlor moşii nestrămutat in veci iar cari din neamurile melesar ispiti a strica aciastâ danie fiind făcută cu ştire tuturor sâ fieneerta( de Dumnezâu şi ori la ci judecată or mergi sâ nu li săţâi în samă. spre mai mari încredinţări niam pus numele şi degetul.

1779 Mai 2X Eu Ştefan Gugiuman*X Eu Pavăl nepot lui Ştefan Gugiuman*

X Eu G ligore fecioru Iui I ftoi i ci au fost frate cu StrătulatGugiuman* 'X Eu Gligori sân Iui Ştefan Gugiuman*regeşte in dos; „zapis de la Ştefan Gugiuman dio 1779 M ai

2, pol bătrân din bătrânul A lba.

17. 1782 O ctombr e 29 Mărturia lot loniţ Marlola câ Toa-

der Capre? are parte in Chirca, {Moşia Chirca I. 6).Adică noi. ev, Ioniţâ M ariola şi eu» Dimitru sân M ariola şi

eu T oader Capreş datam adivjrat zapisul nostru Ia mâr.a dumsalelui Chiriiac Şişcan şi lui M oisăi brat lui M arţan şi lui Iacob zâtŞişcan. precum să sâ ştie că având noi pricină cu o moşie anumeChirca ţâaut Orheiului şi mergând la giudecatâ neam răfiait şineam dat fiişticare încredinţare la mână ca sâ nu avem nici o su-

părare nici de Ia unul fiind câ sântem drepţ moşăni şi alţăi numai sântu nimine fără de noi cari mai sus neam arătat, care şimojâi umbl i in doi bătrâni şi Şişcanul stăpâneşti partea Albii, şipentru credinţa neam iscălit şi am pus şi degitile.

1782 Oct. 29

X Eu Ioniţâ MariolaX Eu Dimitru sân Mariola

X Eu Toader Capreş.„Şi eu Ghiorghii Cliriki am s;ris cu zâsa lor".regeşte in dos: mărturii de învoială di la Ioniţ Mariola cu

ai lui1782 Oct. 29



82

18. 1782 O ctombr e 30. Carte de giudecată a comisului Costandin,prin care dă parte în bătrânul Glăvănel din Chirca hi f ,Capriş din DubâsarU (Moşia Chirca I, 5).

„Sau giudecat inainteae M âriian sân I lie Şişcanu, î M oisâi bratIui şi Iacob zăt Ioniţ Şişcanu, din satul Vărzăreştii ot ţinut laşu-lui. cu Toader Capriş din satul Dubâsarii vechi ot ţinut Orheiului.a căror pricinâ intracesta chip au fost. M âri ian sân I lie Şişcanuşi M oisâi fratesău şi Iacob zât I oniţ Şi şcanu. din Vârzâreştii viindaice au jâluit asupra Iui Toader Capreş din Dubâsari i vechi, ară-tând cum câ ei au parte în moşia Chirca ce este Ia ţinutul Orhe-iului pe apa Bâcului un bâtrân întreg- care cuprinde pe jumătate

din moşia aceasta, cari aceastâ jumătate din moşia Chi rca ci să nu-meşte bătrânul AlhuluU Ii sâ tragi lor di pi moşul lor I oniţ Şiş-canul. iar pe giumătate din moşia aceasta ce sâ numeşte iarăş, unbâtrân al Glăvănelului este a Iui I oniţ M ariola i a Iui Dumitrubrat Iui din satul Dubâsarii vechi ot ţinutul Orheiului, şi ToaderCapreş fi ind ginere lui Ioniţ K etruşcu ce iar fi numi nd din M iculşi cu chip cum că şi acel M icu ar fi avut parte intraceastă moşieintră cu stăpânire in partea lor de moşie în bătrânul A lbul ui , decidupă jalba lor chemând de faţă atât pe numi tul T oader Capriş,cât şi pe Ioniţă M âriola şi pa Dumitru fratesău din Dubâsari i vechişi întrebând pe T oader Capreş cu ce scrisori şi cu ce dovezi intrăcu stăpânire in moşia jăluitorilor ei au răspuns că nici scrisori nicialte dovezi nu ari fârâ numai fi ind el ginere lui I oniţ K etruş şi I oniţK etruş trâgându din neamul M icului ce au fostu vâr cu SămionM ariulâ tragi şi el stăpânire dintraceastă moşie pentru partea fimeii

lui. zestrea ei ca o nepoată ce esti l ui Sâmion M ariolâ. Deci între-bând şt pe Ioniţă M ariolâ şi pe Dumi tru fratesău ce au a răspundeîmpotriva zâsilor lui T oader Capriş. ei au arătat câtcva luminaţicărţ gspod, in care ii arată cum câ sânt drepţ moşâni Ia moşiaChirca, având şi cârţ de stăpânire, şi intrebândui i n câţ bâtrâuise împărţ aceastâ moşie, au dat samă şi ei cum câ aceastâ moşiesâ împarte numai in doi bătrâni, unul bâtrânu Albul din cari sâtrag aceşti doi fiaţi anume M ariian sân Ilie Şişcanu, i M oisâi brat

lui din satul V ărzăreştii ot ţinut Eşului şi altul bătrânul lui Glă-vănel din cari sâ trag ei fi ind părinţi lui Sămion M ariola tar peIoniţ K etruş socrul lui T heodor Capriş il ştiu câ au fost vâr cutatăl lor cu Sâmion M âriola, dar până acum T heodor Capriş râs-



83

punzându din A lbul şi M ariiaa sin Ilie Şişcanul cu fratesău Moisiinstrâgând până acum giudecată pentru partea lor, când sau în-tâmplat de au fost câtoareş ce venit Iau inpârţt tot ia doai cuToader Capriş, şi aşa fi ind acum amăndoai părţle faţă, şi dove-dindusă cum că Toader Capreş fără nici o dreptate trage stăpâ-nire din bătrânul A lbului, am hotărât câ di acum înainte, Mariianşi M oisâi sân Ilie Şişcanul sâ aibă aş stăpâni in pace giumătatedin moşiia Chirca ce este bătrânul A lbului împreună cu neamurilelor, iar Toader Capreş ca unul ce este ginerele Iui Ioniţă Che-truş, pe carele însuşi Ioniţă şi Dumitru ficiorii lui Mariola Iaumărturisit că au iostu văr cu tatăl lor, cu Simion Mariola, şi a-râtând cum câ în bătrânul iui Glâvănel stăpânesc ei şi cu alţ doi

fraţ a lor anume Ioniţ şi Paladi făcândule pâr acum in patrupârţ iam hotărât ca de acum înainte sâ aibă a lua şi Toader Cap-reş o parte din bătrânul lui Glâvănel, făcând ciaci părţ, iar la bă-trânul A lbului sâ nu aibâ nici un amestic, şi dupâ cum am aflatcu caii şi cu dreptati am dat aceastâ mărturie de giudecată la mânalui M âriian şi a lui M oisâi sân Ilie Şişcanul.

1782 Oct. 20

Constandin comisregeşte în dos: Carte de giudecată din 1782 Oct. 30 de laSârdârie.

i9t 1789 A pr i l 25. Zapis de vânzare prin care Şlşcâneştii vândca 185 lei lai V. Bocan părţle lor din moşia Chirca din

bătrânol Alba. (Moşia Chirca plic. I doc. 3),A decă noi cei mai gios iscâliţ anume Mâriian sân Uie Şiş-

canu i M oiseiu brat tvo i Simion brat tvo. i Maria soţa lui Io-niţă Şişcanu, i Neculai sin tvo i lacov zet Ioniţă Şişcanu, ade-verim cu credincios zapisul nostru Ia mâna damisale Vasile Bocanprecum sâ se ştie câ de nime siliţ nici asupriţ am voit şi am vân-dut partea noastră din moşia Chirca ce iaste in ţnutul Orheiului

pe apa Bâcului , care moşie ne iaste de baştină despre bâtrâaanoastră Alba aceastâ parte adică bitrânal Alba am vândut dumi-sale dreptu 185 lei adică una sută opt zeci şi cinci lei, şi o vieica viţel drept zece lei, insă şi cu partea Iui Strâtulat Gugiuman*şi aceşti bani iam luat deplin in mâna noastră, care parte de mo-



84

ţe o am dat* dumisale ca si fie dumisale oci nă şi moşie neraşu;tjin veci. dumisale şi cuconilor dumisale nepoţ şi stri nepoţ câţ Dum-nezeu ii va dărui , şi când am făcut această vânzare sau tâmplatmulţ răzeşi şi oameni de cinste faţă cari i mai gios sau şi iscălit,şi pentru mai adevărată încredi nţare am pus degetel e împreună cu

iscăliturile spre întărire. 1789 A pril 15

X M âri ian sân I lie Şi şcanu am vândutX M oisăi brat M arian am vândutX Simion brat ego am vândutX M aria soţa lui I oniţ Şişcanu am vândutX Neculai sân I oniţâ Şi şcanu am vândutX Iacov zet Ioniţ Şişcanu am vândut

X Strâtulat Gugiuman am vândutPanaite ot Chişinău

in dos:.<• Isaia prut. pentru partea Şişcăneşti lor care ni sau ales o

sută treizeci şi patru stânjeni după învoială ce am făcut cu dum-nealui postelnicul V asi le N oor am primit câte şase lei pe stân-jen şi in moşia Chirca nu mai avem nici o treabă.

J 8J 6 I ulie 18

fsaia protopop mam învoitX Eu T oader Capreş am fost faţX Eu M anole sân U rsulX Eu Neculai ŞişcanulX Eu M oisia soţ lui Capriş am fost faţX Eu Anisia mam tâmplatX Eu Dumitru M âriola mam tâmplatX Eu Ioniţ brat Iui Dumitru mam tâmplat

„Protopopul Isac sân I oniţ Şi şcanul împreună cu M anole săoSaftei, i a U rsului i N eculai Şi şcanul brat protopopului făcând ve-chil din partea tuturor fraţilor şi a neamului ce sâ trage din Şiş-canu» cerând giudecat din partea tuturor pentru parte Şişcanului ,care parte este din pol bătrân trei părţi adică o parte a lui IoniţŞişcanul, o parte a N astasiei şi o parte a Saftei şi fi ind rândui tcu carte gospod la mână şi cercetând pri cina şi cu toate câ în-tracest zapis sâ vede că M ariia maştihâsa lor parte l or o vinde,dar vânzare nefi ind bună şi fi ind oprită de pravi lă Ii sau dat drep-tate şi împărţind moşie au venit în parte lor J 34 stânjeni pentru



85

cari stând la învoiali cu postelnicul Vasile Nour înainte me sauprimit şi au luat câte şase lei pe stânjen şi parte în moşia ChircaŞaşcâneştilor nu leau mai rimas.

„Şi fiindcâ sau aşâzat şi sau învoit înainte me şi au iscilit

şintracest zapis a maştihii lor am încredinţat şi eu,1806 Iulie 18Dumitru Sturza vornic

T oma Gheorghe marturGrigoraş L uţâ banu martur

în dos regeşte s „Zapis lui M ariian sin Ilie Şişcanul cu aisâi din 1783. April 13.— „din bătrânul A lba din pol bătrân dinparte Şişcanilor".

20. 1784 D ecembr e 18. Zapis de vânzare prin care răzeşii Caprişvând ca J 00 Iei părţle lor din bătrânul Glivănet, hiVasile Bocan. (Moşia Chirca plic I doc. 4).

A dec noi cei mai gios numiţ fâcutam încredinţat zapisul nos-

tru la mâna dumisale V asâle sâa Simion Bocan, precum sâ s ştiecâ de nime siliţ nici asupriţ, ci de a noastră bună voe şi cu ştireatuturor răzeşilor am vândut dumisale dreaptă moşie şi ocină anoastră» care moşie este p; apa Bâcalai, ţnat Orheialal să numeşteChirca, şi umblă in doi bătrâni, un bătrân ce sâ numeşte Alha ilare cumpărătură şi un bâtrân să numeşte Glăvănel; dintracestbă-trân sâ imparte în giumâtate eu Dumitru M ariula, şi rămâne giu-mătate de bâtrân Glăvănel dreaptă parte noastră şi această giu-

mâtate de bătrânul luî Glăvănel a vânduto dmlui drept 100 lei,adică o sută Iei, cari bani am luat deplin la mâinile noastre, dup\tocmală care această tocmalâ sau făcu* înainte a mulţ oameni decinste şi cu priimire noastră, care din neamurile noastre are avesâ cei parte, să vii la noi că noi avem a răspunde, iar pe dmluisi nul supere şi la or ce giudecat trăgând pe dmlui si nu li ţe insam, şi pentru mai mare încredinţare neam pus numele şi degetele.

1784 Decembrie 18

X Eu T oader Capriş adeverezX Eu Mariia soţ Iui Toader adeverezX Eu Gheorghe sân Capriş adeverezX Eu Ştefan săn Capreş adeverez



86

X Ea Onic sin Capr'ş adevereaX Eu Paraschiva fata lui Capriş adeverezX Eu Rucsanda sor M arii a adeverezX Eu Trohin sin Marii adeverezX Eu Filimon brat lui Trohin

X Eu Savin brat lor adeverezX Eu Pavăl brat lor adeverezX Eu Sofia sora lor adeverezX Eu A nisiia sora M ăriei adeverezX Eu Oprea săn A nisăia adeverezX Eu Vasile săn Anisăia adeverezVasile Protopop mam tâmplatVasile Hartul căpitan

Niculae Dumitru mam tâmplatX Eu Dumitru M ariiula cu voea me am fost fa{X Eu Ioniţ brat Iui cu voea me am fost faţIsaia căpitan marturIerei L upul mam tâmplatEu V asile Mogâlde mam tâmplatX Eu am scris cu zisa lor, V asile N our .in aos regeşte: „Zapisul lui T oader Capriş î 784 De;. 18;—

pol bâtrân Glâvănel din A gapie bătrânul i A ni săia".

21. 1784 D ecembr i e 19. Zapis de vânzare prin care Măriuleşiiivând cu ÎIO lei jumătate din bătrânul Glăvănel din Chircalui Vasile Bocan. (Moşia Chirca plic I doc. 1).

A dică eu Dumitru M âriula. i eu I oniţă M âriula dimpreună cu so-

ţi le noastre, anume Cârstâna, i A fteniia» i cu fi i noştri T udosia,M acrina, M ârina, Tasiia, M ariia, T udosia. adeverim cu credincios2apisul nostru la mâna dumisale giupânului Vasile Bocan maziluot Chişinău, precum sâ sâ ştie că de nime sil iţ nici asupriţ ci dea noastră bună voe, şi cu ştire tuturor răzeşilor, am vândut dinpartea noasttă de moşie ce avem de baştină in moşia Chirca insăgiumătate de bătrân din bătrânul Glăvănel, care moşie iaste in ţ-nutul O rh(eiului) pe apa Bâcului şi cu vaduri de moară in Bâcu

din giosu de Mereni la gura Culone(ii. acest giumătate de bâtrân,I.im vândut dumisale dreptu 110 lei adecă una sută zece lei, caribani iam luat deplin in mâna noastră; drept aceasta am dat ere-



87

dincios zapisul nostru şi iam dat şi toate scrisorile ce am avut lamâna noastră de stâpînire aceştii moşii, ca sâ fie dumisale mo-

şie stătătoare de veci. dumisale şi fiilor dumisale, nepoţlor şi stră-nepoţlor câţ Dumnezău ii va dărui in veci. şi nime din neamulnostru sâ nu aibă a întoarce această moşie fiind că au fost cuştire tuturor răzeşilor, ci or carele va avea cevaş a răspunde cunoi să aibă a sâ giudeca. şi fiind câ intracesta giumâtate bătrânare parte şi dmlui M odvalâ de la Gangura, noi sâ avem a răspundepartea lui şi când sau făcut această de bună voe vânzare, sa<tâmplat mulţ oameni de cinste şi răzeşi, care mai gios sau şi is-călit ; drept aceasta spre intârire am dat credincios zapisul nostrucu iscăl iturile n6astre. şi am pus şi degetele noastre spre încredinţare.

din J 784 Decembrie 19 dni (zile)X Dumitru M ăriula cu soţia me Cârstâna am vândut.X Ioniţâ M ăriula cu soţia me A ftenia am vândutX Ioniţâ M odvalâ am vândutX T oader Capriş cu soţa me M ariia am voitX Gheorghe, Ştefan i Ioniţâ sân lui Toader am voitX Paraschiva fata lui Capriş am voitX Rucsanda sora M arii am voitX T rohin sân M arii am voit

X H il imon Savin, i Pavel, i Sohiica fraţi lui Trohin am voit,X A nisie soru M ărie am vândutX Oprea i V asile sân Anisie am vândut.Şi 1a această vânzare mam întâmplat şi eu faţă Vasile ci-

pitan Holmul.Ierei L upul mam întâmplatV asile M ogâlde mam întâmplat.Neculai Dum(bravâ) mam tâmplat.Isaiia Câ[.iun martur„Şi noi răzeşii di... pireeai am pus numele şi degîtele fiin.1

ţaţă"."X Eu A ftene Panhil.X Eu Gligori săn Andrei Dănuţ„am scris cu zisa domilor sale eu dascal Toma Gheorghe,



8 8

22. 17% I ul ie 21. A. I. Calimah Vodă carie datăclironomlorlai Vasile Bocan să-ţ stăpânească moşiile Chirca şiLuţănii. (Moşia Chirca plic I doc. 2).

Iw A lecsandro Ioan Calimach V vod. cu mila lui Dumnezâudoranu ţârii M oldaviei. Datam cartea domniei mele clironomilormortului Vasile Bocan ca sâ aibâ aş stăpâni a lor dreaptâ moşieChirca şi Luţănii dela ţnutul Orheiului. dupâ mărturia hotarnicâdin îâce 2ile a lunei aceştie iscălită de N eculai Dumbravă i IanachiIzmanâ mazil, ce au fostu rânduiţi din porunca domniei mele decâtrâ sârdârie, adeverită fi ind şi de dmlui post. Iordachi Romano

sâcdarul de Orheiu, care sau văzut de al nostru cinstit şi credin-cios boer dmlui Constandin Paladi vel logofăt de ţara de gios ideci sâ fie volnici cu cartea domniei mele aş lua tot venitul dintot locul după obicei, şi dupâ hotărârea ponturilor ce sânt in viste-rie cu pecetea domniascâ. căci de vor ave ci neva mai mult arăspunde» cu scrisori dovezi ce vor ave să vie la di van. A ceastaporuncim.

1796 Iulie 2J .I. p. domneşti in tuş roşiu: procit vel logofătKCT. a<v îG3. kra- 1793 cap de bou

„sau trecut in condicăM atei Condicar

23. 1801 D echemb r i e 4: Cercetarea sărdarilor de Orhei în pricinadintre răzeşii de Lufăni şi Ion Vârgolici.(Moşia Kirca-Luţeni plic II. 2)

De la sărdărie Orheiului

M aftei I strati, Grigori L uţâ, M ihalache Gorgos, Ştefan şi alţia lor ce să numesc a fi răzeşi in moşia Luţenii de Ia acest ţnut,

au adus carte gospod pentru părţle lor den arătata moşie C£ sauvândut de cătrâ unii den răzeşi mortului V asâle Bocan, pentru carepricină au tras şi giudecată la departament al doi le, cu căpitanIon V ârgolici ginere şi clironom mortului V asâle Bocan, la care



101

îndoială nu li sau putut da hotărâte, dat tize}li indatoriaduiâ civor pute dovedi cu marturi vrednici de credinţă aice la starea lo-cului asupra, sptţet ce au dat nu taste adevăraţ, sau rânduit casâ li să facă aice cuviincioasă cercetate, unde după poruncă adu-când răzeşii pe martur înainte noastră, faţă fiind şi căpitan IoanV ârgol ici , sau cercetat mai întâi mărturii de sânt rudenii sau ră-zeşi cu jâluitori i şi sau găsit străini ţ fără a fi răzeşi, apoi ari -tândule cuprindere cărţi gspod. Ii sau cetit şi carte de blâstâm ceo adusărâ râzăşii pe care priraindo Nâstasâ Ierodiacon, Toader Câr-lig, Ştefan Cârlig ot Corjov, Gheorghe Herlat şi Vasâle M aftcuţâdin Dubâsatii vechi, au arătat mărturisind toţ intrun cuvânt căacel V asâle vânzătorul părţlor jăluitorilor răzeşi la Vasâle Bocan,ce sau numit a fi fecior lui M acovei, nau fost fecior adevărat ciun argat căci acel M acovei numai un fecior au avut care sau şiinecat de atunce, şi pe tatăl vânzătorului Iau chemat Panaiti, darnu M acovei, după cum să arată in zapisul de vânzare, pe careprinzândusă cu fapte de furtuşag intrace vreme sau şl spânzuratla Bender. iar pe acest V asâle cel arată răzeşii nu numai cât ştiucă iaste cu adevărat nepot de fată Iui M acovei bâtrânu şi si tragedin bătrânul Iui M acovei. deci ştiu şi aceasta că pe mama Iui ochema I oana dreaptă fata lui M acovei. şi pe tatăl său Arsenie gi-nere lui M acovei şi barbat Ioanii şi acest Vasale au fost rob dinvremea celorlalţ Muscali şi păr acum, cum şi spiţa ce au datrăzeşii iaste adevărată, apoi cerând V ârgolici pe un Ermoracbiecasi mărturisească şi aducândusă de faţă fiind om de 80 ani, maiîntâi i sau zis ca sâ arâte in frica Iui Dumnezeu cum ştie curgereapricinii, şi sărutând carte de blâstâm au arătat ci el cu adevăratiaste unul din vânzători. însă dreaptă parte Iui au vândut, iar nua altora, mărturisind asemenea la toate întocmai cât şi pentru a-cel V asi le vânzătoriul câ nau fost fecior lui Macovei ci un argatşi câ părinţi Iui E rmurache au fost râtlşi cu cei ce trag din ho-tarul lui M acovei, adică răzeşi jâluhori şi nu numai Ia L uţăni cişi la acele pâiţ de moşie, şi spiţa lor iaste adevărată umblândmoşia Luţânc în trei bătrâni anume Macovei, Bohtica şi Cilnar, a-supra cărora mărturii ce prin viu glas au arătat atât mărturii câtşi Ermurachi ce de către V ârgolici au fost cerut la cercetare nemai râmănind lui V ârgol ici cuvânt de răspuns, au adaos a zicecâ el nici au cumpărat nici ştie, fără de cât ceia ce au găsit ră-mas de la soţrul său caşl acele zaplse şi scrisori stăpineaşte. dar



9 0

la aceste răspunsuri a lui nimîc ou sau putut agi uta. in vreme ceIe mâna răzeşilor sau mai văzut deosebi t trei căr{i gspod. totsupra acestei pricini, mai ales una di n leul 1786 April 15 din dom.oie miri i sale A lexandru M avr ocordat V v od. care sânt de atunceJ 5 ani şi si cunoaşte câ neodi hni ndusâ ei de atunce nau con.tenit a jâlui. Deosâbit sau mai zâs lui V ârgol i cf sâ dovedească cjmărturii sânt rude cu răzeşii şi nu sânt oameo i vredni ci de cre-dinţă şi ne mai având ce răspunde au r ămas şi I a aceasta cu to-tul fără cuvântu. Pentru aceia dar de cercetare ce sau f ăcut îna-inte noastră sau dat numi ţi lor răzeşi aceastâ mărtur i e de curgerepricinii puindulise şi sâ de soroc, ca Ia 18 zi le a vi i toarei luniGhenarie să sâ afl e amândoai părţi le Ia di van de unde I i să va

da cea desăvârşită hotărâre,180) Decembrie 4

rstoQyiog W.ovr nn.Ion Raiul stolnic,

i

24. 1802 M ar ti e 5. Carte de judecată a divanului în pricina dintrt

clironomit lui Bocan şt alţ răzeşi în Luţăni. (Moşia

Cbirca-Luţăni I I 3).

L a divan de faţă înainte noastră au avut gi udecată M afti i uIstrati, i Grigore L uţâ, i M i halache G orgos, i Ş tef an şi alţi i ail orcu Ioan V ârgoli ci căpitan şi V asi l e N oo r , gineri i mortul ui V asâleBocanu pentru moşia Luţănii de la ţinutul Orheiului, a căror pri-cină dupâ cercetare ce sau făcut de cătrâ noi i ntracest chip saudovedit precum in gios sâ arată. N umi ţi i M af tei u I strate cu ai săi

prin jaloba ce au dat au arătat câ în numi ta moşi e L uţăni i fi indşi ei răzeşi de baştină împreună cu al te ni amuri a l or , uni i dinniamurile lor vânzânduşi părţile lor mortul ui V asi l e B ocanu, acelcumpârâtoriu ar fi pus stăpânire pe toată moşiia şi jâluitorii au ce-rut dreptate ca atât părţi le lor ce sânt nev ândute sâ Ii sâ dc 1*stăpânire cât şi părţle acelor vânduţi să aibă protimisi re a le răs-cumpăra. pe lângă eare jalobâ a lor au arătat şi aceste scrisori . In-tâiu o carte din 1736 April 25 de la mâri i a sa A l exandru Ioan

M avrocordat V vod. ce scrie cătrâ dml ui vel l ogof ătul Iancul R a-zul f i ind atunce spătar şi sârdar de Orhei u, dupâ jaloba lui ŞtefanA lbul, i I oni ţă, i Si mi on şi I oniţă săn V asil ache asupra unui E r-murache vornicul şi V asil e Bobeică cu arătare câ având moşie Lo-



91

{ănll ar f i stâpânîto împreună cu aceia ţi fiind toate scrisorile inmâna acelora împreună cu parte lor ar fi vândut ţi părţle jâlui-

torilor unui Sâmion Bocan, şi sâ poronceţtica sâ cercetezi şi pringiudecatâ sâ hotărască, mai arătând ei şi alte doaâ Cărţ dom-neşti mai din coace tot pentru această pricină, al doile o carte dinanul trecut Î801 Mai 28 de la mărîia sa Constandin A lexandruIpsilante V vod. ce scrie cătră dmlui spatar T eodor Edibolu fiindsârdar la Orheiu, prin care sâ cuprinde câ jâluitorii de sus arătaţînfâţoşândusâ la departamentul al doile cu Ion V ârgolici căpitan,ginerele Iui V asi le Bocan, unde după cercetarea ce sau făcut pri-

cinuind căpi tan V ârgol ici la spiţa ce au dat jâluitorii şi ei arătândcă vor putea dovedi cu marturi vrednici de credinţă Ia stare lo-cului pentru spiţa ce au dat că esti adevărată, sau rânduit ca sâsâ facâ cercetare la faţa locului după carte de blâstâm ce au luatjâluitori i atât pentru dovada spiţei cât şi pentru stăpânirea de auavut moşie din părinţ i lor sau şi ei, cum pe largu arată la aceastăcarte domniască. şi al treilea o mărturie din 4 zile a trecatei IoniDechembre de Ia dmlor sărdarii de Orhei u, prin care sâ cuprinde

cercetarea ce au făcut dupâ cartea domnească şi după cartea deblâstâm câ au dovedi t prin marturi atât pentru spiţa ce este ade-vărată, cât şi pentru jâluitorii aceştia ce au părţ în numita moşie,sau întrebat acum şi pe căpitan I oan V ârgolici şi pe cumnatul săuVasile N oor ce râspundu. ei încă au arătat aceste scrisori. întâia ocarte gspod din 1764 Sept. 13 de Ia răposatul domnu Grigore A -Iexandru Ghica V vod dupâ jaloba unui Sâmion Groca din Chi-

şinău şi alte ni amuri a lui ce au sis câ au doaî moşii Ia ţinutOrheiului anume Merenii şi Loţănii, pe care ara Tătari i, arătândcărţ şi de Ia alţi luminaţi domni , in cate scriia câ dovedindusăcâ sint drepte moşiiile lor, şi sânt afară din ceale doai ciasuri,au făcut milă cu dânşii şi liau dat voe să iai aşarul d/ pi acelemoşii şi asâmine Ie întăreşte şi pomenitul domnu;— al doile altăcarte gospod. tot dintracelaş ana Sepiembre 15 şi tot de Ia acelaşidomnu, ce scrie cătră sărdar de Orheiu, dupâ jaloba Iui Simion

Grora şi altor rudenii a lui, ca sâ le fie mână de agiutoriu aş •lua veni tul di pi aceli moşii. A l treile un zapis din 1785 Maia 5de ta preotul Gavri l ot Cojuşna i Vasile Bobeicâ, Ermurachi M un-teaau ot Boşcana i V asile M acovei ot Coriov î Toderaşco A r-



92

moşie sâ numeşte Latinii şl umblă în tfei bătrâni , un bitrâLac».. Ala care se tragi Ursul Decusară i T oderaşco Bobeica; ţun bătrân Prohira, dtn cari să trage Gheorghiţă C ioi nag cu nia-mul Iui, şi un bâtrân Dochiţa, din care sâ trage Dumftraşco M un-teanu luind preţul pe acea moşie 230 lei, dândui şi o însâmnarece au avut de la bătrânul lor M acovei sin U rsul ot Corj ov deimbletul moşiei, cari au făcuto cu limbă de moarte; şi nimenedin fraţi sau răzeşii (or să nu aibă a intoarce ace vânzare, ce cudânşii sâş caute. A l patrule o mărturie hotarnică din J 796 Iunie28, iscălită de un Dumitraşcul armaşul şi adhrcri tă de răposatpostelnic Iordachi Romano fiind sârdar de Orhei, prin care sâ cu.prinde în ce chip au hotărât moşie Laţfnll, asupra cărie mărturiieste şi carte gospod de stăpânire; Şi al cincile un zapis din 1797Ianie 16 de Ia V asile Bobeică căpitan şi Onofrei u C ioiniag princare să cuprinde câ vâzindu ei câ vor sâ fie siliţ a priimi blâs-tâm să arâti adevărul, adiverescu că moşie Laţănli au vânduto e*cu toţi de buna voe lor lui V asile Bocan şi că după tocmalâ auluat şi toţ banii şi iau impârţt fieşticare. Deci dupâ ce sau văzutde cătră noi scrisorile şi de oparte şi alta şi sau cunoscut dinmărturie dumisale sârdar că jâluitorii atât pentru spiţă au dovedit

cu marturi că este adevărată, cât şi câ unul din vânzători aoumtErmurachi au mărturisit că el numai parte lor şau vândut, iar nuşi părţle altora t—Sau zis numiţ lor gineri a Iui Bocanu ce aumai mult sâ răspundă, şi ei râspunzîndu au vrut sâ intîmplne pejâluitori cu aciastă, întâi cau prepus asupra spiţi a nu fi adevă-rată pentru câ nu sar fi potrivind cu insămnarea ce au dat vân-zătorii la socrul lor de imbletul moşiei; al doile ci fi ind ei trăi-tori pe acole, nar fi zis niraicâ cât au trăit socrul lor ţ şi al treile

Că in zapisul ce au dat pe urmă acei doi : V asâli Bobeica şi O-nofrei Cioinag ar fi arătând câ vânzârea ar fi fost Cu ştire tuturo»şi şar fi luat fieşticare parte de bani. Dar cu aceste răspunsuri nusau putut agiuta întiiia pentru spiţă câ pe ace însemnare ciau a-râtato nu iau putut pune aici un temeiu nefi ind de nime adive-ri tâ; iar jâluitorii pentru spiţa ce au dat osăbit câ au incredinţatcu marturi înainte dumilorsale sârdarii, dar şi însuşi ei acum înaintegiudecăţi au primit carte de blăstim că spiţa ce au dat este ad>-

vi rată, oare spiţă pentru ca si nu si mai schimbe sau iiciUt d«dmlui vel logofăt; al doile ci ţ iuitortt aceştiea si ved« ci n*uflWut, ci diodati au pornit ialobi asupra vânzătorilor precum do-



93

rîdeţta carte ace domniascâ din J 786 / ţ al treile di o «epiiul cc-lor doi ţ mai mult si cunoaţti adivârul ci ei sânt oiam cu vân-lâtori i} dar de Treme ce ei Ia zapisul de vânzare nu sânt iscăliţ

ci însuţ Ermurache vânzâtoriul au mărturisit câ el numai partelui au vândut» iar nu ţ pirţle altora; apoi iatâ dar ci zapisul a-cesta de câ'râ acei doi este făcut cu economie precum ţ singuriei au mărturisit acum înainte giudecâţi că Iau dat numai ca sâdovedească câ sânt niam cu vânzătorii ţ câ au ţ ei moţe acoloIar drumul giudecăţi nu iau lăsat.

Drept aceia de la giudecatâ sau hotărât câ dupâ ce se vami sura numita moţie sâ s împartă pe niamuri dupâ spiţa ceau dat

filultori i care sau adiverit precum tâ arată mai lus. ţ părţle cesânt nerândute să s de în stăpânire acelor nevânduţi, iar părţlecelor vânduţi sâ râmâe in stăpânire clironomilor mortului V asâliBocanu măcar câ jâluitorii cere protimisis sâ le răscumpere» darnu Ii iau dat ascultare fi inJ trecuţ 17 ani, ţ ei nau cerut acestprotimisis de răscumpărare, ce au cerut numi i a scoate dreptepărţle lor, iar pentru pirţ le care dreptate au agiutat pe jâluitori aţ Ie lua fiind nevândute, clironomii mortului V asâli Bocanu, sâţ

•aute cu vânzătorii a le răspunde, dândasă de la divan câte o a-sâmine carte de giudecatâ ţ Ia o parte ţ alta.

J 802 M art 4J ora vel logofăt Bal; vel vornicM anolache Conachi vel vornic A lexandra vel vornicL upul Balş vel vornicCostandin Razu spatar

Dimache vel logofăt.

25. 1802 M arti e 10 laşL Alex. N. Safal Vodă carte Iz serdirUde Orbel să ale agi părţle clironomilor lai V. Bocan despreceilalţ răzeşi in moşia Laţeni. (Moşia Chirca-Laţenl plic.t doc. 16).

Iw A lesandru Neculai Suţul V vod, cu mila lui Dumnezăudomn ţârâi M oldaviei. Cinstiţcredincioşi boeri domnii meale. dumvtardari de Orheiu sănătate, gludecata ce sau căutat la divan înna-intea dumilorsale veliţlor boeri între Maftei Isiraii i Orlgore Laţe,M lhalache Gorgos, î Ştefan ţ alţi aî lor, şî Intre Ion Vârgolici



94

L uţenii de Ia acel ţinut a Orheiului şi ce hotărâre sau făcut p f e

largu să arată Ia cărţle de giudecată ce sau dat de Ia divan şila o parte şi la al ta; deci dupâ a gi udecâţi i hotărâre, dumv,sâ rânduiţ pe cine veţ socoti oameni cu inţâîegere ca sâ margâIa numita moşie, unde faţă fiind amândoao părţi le, cum şi toţ

megieşii, să măsoare toată moşia atât in I ungu cât şi în lat, [pecâte locuri va cere trebui nţa, şi făcând socoteală după spiţa cesau iscălit de dmlui vel logofăt, să o împartă pe răzeşi şi părţlece vor fi nevândute sâ s de în stăpânire acelor nevânduţi , iarpărţle acelor vânduţi sâ să de in stăpânire cl i ronomi lor mortuluiV a sile Bocan, despărţindusâ şi cu pietre hotară, după care sâ sde şi mărturie hotarnică şi Ia o parte şi Ia alta iscălite de acei rân-duiţ i de toţ răzeşii i megieşii şi adiveri tâ şi de dmv. ca dupâaceli mărturi i săş stăpânească fieştecare părţi le sale după a giu-decâţi hotărâre.

1802 M art 101. p. domneşti în tuş roş? îw. <JA. HÎ. C8M. RR I80J cap de

bou pasere în dos la col ţul de jos = sau trecut M atei condi car.

26. 1802 A pr i l 19. Carte sărdăriei de Orhei cătră vornicul de Me-re ni pentru pus pietre de hotar ta Luţeni. (Moşia Chirca-Luţeni plic. II. 4),

De Ia Sârdârie cătrâ vornicul de M ereni, f i ind că dumluicăpitan Ioan V ârgoli ci au făcut arătare sărdâri i că la alegere mo-şii Luţenii

au apucat de sau pus câteva pietre, pentru care fi ind

câ la moşie L uţenii au eşit pri cină, care nu are sâ râmâi e dupâace alegere, ţ s porunceşte ţe vornice să ei pe răzeşi şi să mergipe la locurile unde se vor fi pus pietre acum de cătrâ D umbravăsă le scoţ afară neţiindus nici intro samă.

J802 April 19ye<t)0}io? ofâao.

27. 1802 A pr i l 25. Mărturie hotarnică a Lu{ănilorf rădicată ae Ne-

culai Dumbravă. (Moşia Chlrca-Luţani plic I. doc. 17).Facem ştire cu aciastă mărturie hotărni ci pr 'cum sâ s ştie

CÂ M aftei I strati, i Gl igori L uţ (scris nbi0» î V asile Bobeicâ i O -



95

oofrei Cioinac şi ca alte neamuri a lot au avut giudecatâ la cin-stitul divan cu Ion V ârgolici căpitan i cu V asile Noor ginerelemortului V âsi le B ocan pentru moşiia Luţenii ci este pe apa. Bicu-.lai la acest ţnut a Orbeţului şi după giudecata ci au avut innain-

te dumilorsale veliţilor toeri li sau dat şi cărţ de giudecatâde toată curgerea pricinii la amândoai părţle in cari hotă-răsc toată curgere giudecâţii, dândul i şi luminată catte gospod,cătră cinsti tă sârdărie intru care sâ poronceşte ca sâ rându-iască cinstita sărdârie pe cine va socoti ca sâ margă la stare nu-miţi moşii şi fi ind amândoai părţle fâţ cum şi alţ impregiuraşisă s măsoare moşie atât in lungu cât şi in curmeziş şi după mă-sur sâ s împartă pe răzeşi după spiţa ci au dat răzeşii înainte cin.stituluî di van, care este întărită şi de dmlui vel logofăt şi părţlece să vor gâsi vândute să s de in stăpânire capitan Ion clironomlui V asi le B ocan, iar părţ le ce vor fi nevândute să s de răzeşilor ce-lor nevânduţi . Cinstita sârdărie rânduindumă pe mine am mersula stare numitei moşii, unde fiind faţă amândoaâ părţle şi măsu-rând moşiia in lungu pe margine din sus dispre moşie Chirca, aueşit 3935 stânjeni ţi măsurând şi margine din gios despre Borni-

reşti au eşit 2322 stânj âni şi măsurânduo şi in curmeziş pe trei lo-curi întâi Ia capul dinspre apus au eşit 1470 stânjâni şi mâsurân-dul şi Ia capul dinspre răsărit unde sâ opreşte de moşiia Ckbuscaau eşit 656 stânjâni , şi făcând impârţală intre răzeşi după spiţaniamului ci sau arătat mai sus sau ales cumpărătura lui V asileBocan Ia căpătui despre răsări t 149 stânjeni insă (18 stânjeni 2palme din bktrânul Catrinei, ce au ţnuto Gheorghiţă Cioinac partepopii Iui Gavri l şi a popii Iui V isarton i a Iui Ştefan i Vasile i

I oniţâ i Toader C ioinae şi J 7 stânjâni din bktrânul Sinichii, ce auţinuto Bobeică, insă 8 stânjâni 6 palme parte Iui V asile Bobeicâşi 8 stânj âni 6 palme parte Iui T oderaşco A rsăni şi 13 stânjen'una palmă din bktrânul Marii, ci au ţinuto M acovei parte lui Er-murache M unteanul şi au rămas răzeşilor de L uţăni 1321 stân-jâni la capul moşii in Bâcu ţ iar parte unui V asile M acovei şi aunui Criste Popăscul ce sâ văd iscăliţ in zapisul de vânzare îm-preună cu ceilalţ vânzători di mai sus arătaţ nu li sau scosparte jurându răzeşii de L uţâni câ acel V asile nau fost fecior luiM acovei, ci au fost argat, dupâ cum am văzut şi mărturie ce aurăzeşii la mâna lor de Ia cinstit sârdărie câ sau dovedit prin mar-turi de credinţă şi prin carte de blăstăm că au fost cu adevjrat



%

ârgat tar DO fecior» car pentru Criste Popi J co au DAT simă că NUştiu cine este nici Ie este lor neam, şi fiind că mdşie L ujâni i n u

merge linie dreaptă margine din gios dispre Bomăreşi i că de cimerge Ia deal tot se îngustează, după cum arată mai sus Ia mă.

surâtori şi făcând analog şi la măsurători din mijloc sau vinit cumpă-rătura lui Vasile Bocan partea celor de sus arătate I 24 stânj eni şi aurămas răzeşilor f \ 16 stânjâni, f;icândus analog şi la fundul moşiei sauvinit cumpărătura lui V asile Bocan 65 stânjâni şi au rămas răzeşilor594 stânjâni ; şi făcând linie prin sămnele ce am pus şi pietre ho-tară pe unde Ie vom arăta, începând întâi din apa Bâcului a mă-sura pizeş şi unde sau împlinit 84 stânjâni am pus piatră hotar,dispărţnd cumpărătura lui Bocan de parte răzeşilor care cumpă-rătură rămâne pe din sus pe lângk Chirca. şi a răzeşilor in giospână in hotarul Bornăreştilor, care hotar sau pus din gios de pâ-râul Coloniţăi cu 52 de stânjâni şi de acole piste dramul Bende-riulul şi piste gura răi i Coloniţ i şi suindune la dial în zare părăunde sau împlinit 375 stânjâni sau pus piatră hotar / şi de acolecam la deal spre răsărit şi pe podiş pâră tinde sau împl ini t 699stânjâni, sau pus piatră hotar în dreptul Hârtopalui lui Siltmeni,

unde vine mij locul moşiei, şi de acole tot Ia deal pâră unde sauîmplinit 750 stânjâni sau pus peatrâ hotar in dreptul unei mori lece este din sus; de acole tot la deal pâră unde sau împlinit 375stânjâni sau pus piatră hotar şi de acolo prin obârşi a unei văi cedă în Roşiia şi tot la deal spre răsărit pâră în drumul ce ese dinRoşiia şi merge Ia Cimlşeni unde sâ întâlneşte L uţâni i cu moşiiaCabusca sau împlinit 380 stânjâni, şi sau pus piatră hotar care

desparte cumpărătura lui Bocan de a răzeşilor ce rămâne a IuiBocan în sus şi a răzeşilor în gios, şi de acole am purces pintremoşiia Luţânii şi pintre moş/ia Câbuscii alăture cu drumul in giospâră la un stâlpu ce este lângă drum, care stălpu desparte L uţănide Bornăreşti şau eşit 594 stânjâni fundul L uţâni lor ce au rămasa răzeşilor, şt de acole am intorsu spre apus pără la un hotar ceeste in coasta răi i Roşii , în fundul unui hârtop, care desparte

Bornâreştii de L uţăni şi au eşit 258 stânjâni, şi de acole piste valeRoşi i şi la deal pără în muchea dealului drept in piscu am găsithotar, şi de acole piste un hârtop pe di Ia vale de un budâiu şila dial pără deasupra hârtopului am găsit alt hotar > şi de acoIc



97

Ia vale ţ trecând peste o vâlce ţ tot la vale costiţa pâră in zarepiscului ce este deasupra Bâcalui am găsit hotar ce este de Ia dealde drumul. Benderului; ţ de acole la vale peste drum pe ţes peste omovilă ţ drept la Bâc pâră in apa Bâcalui care din hotarul din

fundul Hârtopului ce este peste Roşiia ţ pârâ in Bâc au eţt 2321stânjeni f i de acole am intorsu cu măsura în sus ţ pârâ la hota-rul ce lam arătat ci sau pus întâi au eţt 1321 stânjeni capul dispreBâc ţ aţa sau inchiet toată parte răzeşilor din moţa L uţănii ,deosâbindusă de cumpărături le lui Vasile Bocan, ţ după poruncăţ alegere ce am făcut am dat aceastâ mărturie la mâna răzeţlorde L uţâni.

1802 April 21Neculai Dumbravă

de Ia sârdâria OrheiuluiV iind ţ înainte noastră rânduitul hotarnic Neculai Dumbravă

au arătat dupâ ce cu amârun* cercetare ce au făcut moşie L u-ţâni după carte de judecată a divanului, ţ dupâ spiţa ce au datau făcut impărţalâ după cum prin hotarnică sâ arată suma stân-jenitor pre largu, despârţnd părţle de cumpărături ce le are mor-tul V asile Bocan. de părţle răzeţlor ce li sau căzut, puind ţpetre hotară după obiceiu; pentru aceia sau încredinţat ţ de cătrâ

slrdârie. 1802 April 26Ioan Razul, vornic

28. 1802 Septembr e 20. J alba Ştefanei Bociniasa pentru 2 va.duri de moară ce are in Bâcu Ia Chirca. (Ckirca I 8).

Pre înălţate Doamne,

J âluesc înălţmii tali câ Ia ţnut Orheiulu am o moţe anumeChirca pe apa Băcului cu 2 vaduri de moară, care moşie fiind căpietrele vechi au lipsit, mă rog înălţmi tali ca să s scrii luminatăcarte gspod. cătră dmlor sârdarii de Orheiu ca sâ se rânduiascăoameni cari vor ave ştiinţă la hotărât ţ dupâ scrisori ce am sâ nis pue pietre hotârâ şi va fi pomenire înălţmi tali.

Pre plecată Ia voia înălţmii tali

Ştefana Bocăniasade la ţnut Orheiului din târgul Chişinău

In dos» „mergi la dmlui vel logofăt".vtori logofăt

1802 Septembrie 20.



98

29. 1802 Septembr. 21. A. N. Suciu Vodă, carte. U sărdărU deOrhet sâ cerceteze pricina de hotar la Chirca a Şte-fanei Bocăniasa. (Chirca I. 9),

Iw A lexandro Neculai Suci V oevoda. cu mila Iui Dumne-

2ău domnu ţârii M oldaviei. vCinstit şi credincioşi boerii domnii mele. D mv . serdar de Or-

heiu, sănătate, să trimete Dumv. jalba aceasta ce au dat câtrâ dom-niia mea această Ştefana Bocâniasâ din târgul Chişinăului, din catepre largu veţ inţâlege, câ Ia acel ţinut ar fi având o moşie a-nume Chirca pf apa Bâcului , de Ia care acum lipsindui petrili ho-tară vechi ce au fostu, au cerut ca să s pue alte petri după seri.sorile ce are; Drept acei iată scriem D mv. ca sâ cercetaţi întâi şi

când din scrisori i alte dove2i vrednici, vă veţ încredinţa câ nu-mita moşie esti driaptâ a iai, atunce sâ rânduiţi din mazi l ii ţnu-tului pe care veţ socoti a fi cu inţâlegirc, ca sâ margă la starealocului, unde strângând de faţă şi pe alţi megieşi impregiuraşifieştecare cu ori ce scrisori dovezi vor ave. să facă cercetări şi peunde din scrisorile jaluitoarei sâ va dovedi marginile numitei mo-şii sâ pui şi petri hotară, dăndui şt mărturi e hotarni că arătătoarein sămni şi in stânjăni. iscălită pe obiceiu, iar dacă Ia hotărât va

naşti pricină despre vreo parte, atunce Ia locul de pricină petri ho-tarâ să nu pui ce sâ facă mărturie şi harţă închipuitoare de starialocului, cu care viind Ia divan să s cercetezi şi sâ s dei hotărâre.

1802 Sâpt. 21

A dresa: Cinstit şi credincios boeri domni i meii D umv. sârdarde Orheiu. cu sănătate să sâ de.

„Ştefana Bocăniasprocit vel l ogofăt— Sau trecut. S. izbaşă

Pecete în ceară roşie. Iw III. c< KK cap de bou-pasere.

30. 1802 O ctombr e 15. Cerceiare ce o face N. Dumbravă in ale-gerea hotărâtor dintre Chirca şi Lu[âni. (Moşia

Chirca plic. I, 10)

După porunca cinstitei Sârdărti ce mea adus Ştefana Bocâ-neasâ, ca sâ cercetez împresurare ce î sau făcut moşii sale Chircade Cătrâ impregiuraşi, şi eu după poruncă mergând la starea nu-



m

niţel moşi i am făcut cercetare şi din margine din sus nu i saujgâsit nici o impresurare de cătră moşia Mereni, fiind petrile ho-J t*ţ4 f aţă; iară din margi ne din gios, dupâ scrisori ce are carile

hţrâtâ câ moşia Chirca ari doao mori in apa Bâcului pentru cari(i fcfci au avut giudecatâ cu nişte T atari in leat 7250, dupâ cumarată cărţi le domneşti ce le are la mânâ; şi in anul trecut scu-ân dusă unu M aftei Istrati j un Gligoraş N uţul şi cu alţ răzâşiailor, au tras pe cl ironomii mortului V asile Bocan la giudecatâ sâ-când câ alăture cu moşiia Chirca ar ave şi ei o moşie anumeLuţănii, pe care ar fi cumpârato tot V asil i Bocan de la neamu-rile lor şi la gi udecata ce au avut sau hotărât de câtrâ cinstitu

divan, ca din moşiia Laţănii să ia clironomii lui Vasili Bocan nu-mai parte vânzători lor iară cealaltă moşie să o de supt stăpânirenumiţi lor râzăşi ; şi râzâşii din L uţăni aducând luminată cartegspd porunci toare cătră cinstita sârdărie câ dupâ giudecatâ sâ o-tânduiască pe cine vor socoti ca sâ meargă sâ afl e părţle cumpă-rătorului dintra răzăşilqr, şi cinstita sârdărie rânduindumă pe mineam mersu şi cerândule scrisori de la amândoao părţle ca sâ pot

deosebi C hi rca de L uţăni şi ei nu miau arătat nici o scrisoarecare să arâte margini le moşii Chircei ori L uţânîlor şi eu neputândafla adevărul nam făcut nici o impârţalâ, ci am făcut hartă destare locului , şi mergând Ia cinstita sârdărie am arătat harta ceam făcut şi zisâli amânduror părţ lor şi cinstita sârdărie mai in-trând in cercetarc au eşit o mărturi e a unui M acovei, care aratăsemnele moşii L uţăni lor care ace mărturie sau fost arătat şi Iacinstitu divan, şi cinstitu divan nu pune nici un temeiu pe dânsa

fi ind cu totu nepotri vi tă, căci gi umătate de moşie luţăni i o aratăin ţinutu Orheiului, iar giumâtate o .'.rată in ţnuta Lăpaşnit inmoşiile Hotirnicenilor, care "nici o moşie din ţnut Orheiului nutrece peste apa B âcului . Deci cinstita sârdărie văzând câ alte scri-sori sau dovezi nu scot, nici o parte nici alta miau poruncit casâmergu şi dupâ ace mărturie acelui M acovei sâ despart Chirca deL uţăni , şi ei pe urmă de vor mai găsi niscaiva scrisori îşi vor în-

drepta moşi i le. Şi eu dupâ poruncă mergând nam pus petri ho-tară despărti toare Chirci i de L uţăni, ci făcând alegere părţlor deL uţâni di pe spiţa neamului ce au dat răzeşii innainte cinstituluidivan, şi alegând părţi le vânzători lor leam lipit de moşia Chirca,



100

iattrit ţ de cătrâ cinstita sârdârie dar cl ironomii mortului VasileBocan, nau vrut ca si i scălească. A cum dupâ carte gspd viindporunca cinstitii sârdării am mersu de iznoavâ Ia starea numitelormoţi, fiind faţă atât postelnicul V asile N oor vechi lul Bocăne-

lii ţ clironomi cât şi râzâşii de L uţeni, iam întrebat întâi pe râ-zişi de L uţini ca să scoati scrisorile ce au pe moşi ia Luţănt; eimiau rispunsu ci toate scrisorile noastre sânt ştiute de mine, iaraltele nu au. întrebând şi pe postelnicel V asile Noor, clironomulBocânesii cu ce cuvânt şi scrisori arată că sar fi împresurând mo-şiia Chirci ; dmlui au scos câteva cărţ gspd din vreme a 60; 70de ani care arată că un Simion şi un Pavăl M ari ula, ce au foststăpâni acei moşii sau giudecat in mul te rânduri cu T ătari i ce fă-

cuseră mori in iazurile l or; dar vreo carte hotarni că ca să arâtecele adevărate margini a moşiilor nau scos. Deci ei neavând deunde sâ mă lumineze, ca să pot cunoaşte de să face vreo împre-surate moşii Chircâi după jalobele lor, am purces cu toţ i de amcăutat din hotarele M erenilor in gios ca sâ găsim iazurile ce learată cărţle gspod, câ sunt a moşii Chircii, cate sau despărţt dupânârturi a acelui M acovei, dupâ cum mai sus am arătat, nu saugăsit nici un iaz, cât şi pe stânjăni ce sau dat din moşi ia L uţăniiiar nu sau găsit, ce găsindusâ un par in Bâc zic răzâşii] de L u{ini că acolo au fost iaz unde cred câ nau fost nici o dată iaz,şi fiind acolo şi dnlor Ioniţă Qaragea vornic de poartă şi polcov-nicul Ion M eriacri, iam dus şi pe dnlor şi au zis câ iaz acolo naufost, întâi câ parul acela este ca un par de ogradă nu mai grosal doile câ ezi tură nu sâ vede cât de puţină, dar mai in gios deunde sau despărţt stâniânii , ce sau ales cu nume câ ar f i de L u-

ţini , am găsit o ezâturâ unde samănâ câ ar fi fost iaz, dar ră-zâşii zic că acolo nau fost iaz ci au fost un podu a Iui IsâniiM ârza, şi fiind mlaştină au fâcuto şi aceia ezâturâ şi de no fi a-cesta cel arată iaz, mai sunt iazuri mai in gios, unul unde

•ste moara ce este făcută de Bocan şi altul mai în gios care estedeschis ţ şi fi ind câ alte iazuri mai în sus nu sâ găsâscu, dupăcărţle ce sânt la mâna postelnicului V asile N oor vechilul Bocâ-nesii şi clironomi si cunoaşte a merge hotaru Chirci i, pi r i va cu-prinde iazurile aceste, care pentru iazul unde este făcută moaralui Bocan ce si af l i acum şi Gligoraş N uţul r i z i ţ de L uţini , şialţ i zic ci cu adevirat au fostu moară T i ti rasc i , i ari cea desi -virţiti hotărâre rămâne la buna înţălepciune judecăţi.



N eculai Dum(t>ravâ) din porunci am cercetat

regeşte in dos; mirturie de ia dum. Neculai Dumbrăvi-+ MVK. W KT . fi

J 802 Octom. 15.

31, 1803 G henar 30 I aşi. A. C. Morusi vd. carte la sărdarul deOrhei să măsoare moşiile in rând cu Chirca şi Luţăni şisă le facă hatta in măsuri şi semne.

(Moşia Chirca, plic I dnc. 15)

Iw A lexandru Costandin M oruzi V vod cu mila Iui Dumne-zâu domn ţârâi M oldaviei. Cinstit credincioşi boerii domniei melednta M anolachi Doni ci biv vel spatar sardar de Orheiu şi dntaIon Carpu biv vel ph. sănătate; Pentru pricina de hotar ce esteintre moşia Chirca şi intre moşia Luţănii cercetândusă giudecataînainte dmilorsale veliţlor boeri, nu sau putut da des-vârşitâ ho-tărâre, nef i ind hotarnica veche nici la o parte şi neputândusăcu-

noaşte cari pe cari sâ împresoară; fiind că râzâşii de Chirca adicăclironomii Iui V asil e Bocan puindu temeiu asupra unor mori ceau fost in apa B âcului , că ar fi pe moşia Chirca după scrisorile ceau, şi răzeşii de L uţăni nâvălescu să fie acele mori pe moşia L u-ţănii. De aice al tă hotărâre nu sau dat de cât sau hotărât ca maiintâiu să s facă o cercetare la faţa locului, şi să s măsoare acestecinci moşii adică Merenii, Chirca, Luţănii, Bornăreştii şi Căbuşca,atât in l ungu cât şi in curmezişu, şi să s vazâ şi câte iazuri vechi

sânt pe fieşticare trup de moşie, cum şi matca Bâcului, să s cer-ceteze care este din vechiu, şi apoi sâ s de hotărâre.

Drept aceia iată scriem dumv. sâ mergeţ la faţa locului,unde faţă ftind toţi stâpânitorii acestor moşii cu toate scrisorile cevor fi avându, cum şi alţ împrejuraşi pe cari ii va ceri trebuinţa,să faceţi această cercetare şi măsură foarte cu amănuntul şi făcândo hartă cu bună inţălegere. in care sâ arătaţ măsura a fieşticârei

moşii, cum şi câte iazuri vechi sânt, şi câtâ depărtare este dela unulpân la al tul , dupâ stăpânire ce o vor fi având, cum şi cu ce altemoşii să megieşescu sâ triimeteţ aice la divan ca sâ s de ce de-săvârşit hotărâre, după cum se va cunoaşte a fi cu dreptul, iar



102

1803. G henar 30procit vel lgofât

1. p. domneşti: M. KCT. A>3. RK. J 792.

cap dî bou, paserein dos jos Ia dreapta: sau trecut, M atei condi car

M Ş s M

32 F i r i leat ( după 1803 G hen ar 30) Hotarnica Laţenitor şi z Chir-cii. N 'avem hotarnica lui N ec. D umbr ăv i şi I anachiI zmana; se păstrează însă în pli cul C hi rc i i I . 22, firileat, harta inchipoi toare atât a moşiei C hi rca, cât şi a

L uţănil or, şi altor moşii din jur. I atâ in semne tipo-grafice aceastâ hartă.

Sî iM i ază noaptengumqng BŢSOW

- K S S W R ^ 7 ^ - " ~§2 | W U A V I M

I

M oşia M ihuţcni

moşia Cimişeni

4300 sto

G MFCOUI OO

3810 st.

I

M oşia M ihuţcni

moşia Cimişeni

st. ^O «

moşia L u\ âw in3 o»" 2116 s t

3433

C ă b u . c a

C abuşca dc su

Moş ia Cabude gios

2007

2116 st. o

Z, moşia B urnărc şU i gN o

1626 s t ~ M

3433

C ă b u . c a

C abuşca dc su

Moş ia Cabude gios

2007

1626 6002

= 3 6 3 3

^ M oşi a C abuşca dc j o s

V ? •

X . '



103

33. 1803 A p r i l 14. J alba pr. Isaia contra lai Ion Vârgolici pen-tro moşia Chirca. (Moşia Chirca plic. I. it)


J âluesc mări i tali pentru mare strâmbâtate ci mi s faci dis-pre I on V ârgol i ci şi dispre V asâle N oor postelnicul, câ moşiaChirca ce esti Ia ţânut Orheiului o avem de baştină, pe caremoşâe în vremuri le de demult făcând T atari i o moară pârintelimeu au veni t şl dând jalobă mării sale Iui V odă împreună cuM ari ol a ce era râzâş cu tatăl meu şi luând cârti gşpod poruncitoa-re au mersu şi au dat foc mori i şi prinzând Tatarii de pizmă au

păzât pe tatăl meu şi gâsândul acolo pe moşâe laa tăet bociţ deoală, şi dupâ acei râmâind noi doi frâţi copii mici, au rămas bâ-trânu nostru di să stâpâniia de alţâ râzâş şi un V asâli Bocan aucumpărat 2 părţi a doi oameni din bătrânul M âriuli i şi o partedin bătrânul nostru Sâşcanu. Dupâ ce eu mam trezât şi am ve-nit in vrâstă am mersu la numi tul Bocan şi apucândul pentrumoşâe Iam tras la giudecat cinstitei sârdârîi unde sau primit însuşşi sâm dea pe tot anul veni tul părţlor meii ce mi sa căde, şi dupâ

moarte Iui au rămas stăpânitori numiţi i de mai sus Vârgolici şiV asâli N oor, care cu totu mau lipsit din stăpâniri ,- Pre înălţateDoamne, f i ind că tatăl meu când au fost in viaţă sau nevoit şisau chel tuit şi au făcut din ţâlinâ iaz şi moară, carile astăzi sâpomeneşte moara Şâşcanului . mă rog mării tali să mi s scrie lumi-nată carte gspd. cătră dnlor sărdari de Orheiu, ca prin dreaptăgiudecatâ sămi aliagâ şi sâmi hotărască dreaptă parte me osăbin-duo de părţi le fraţi lor şi a rămâne in veci pomenire Mări tali.

Rugător mării tale

preot Isaie din Durleşti ţinut Orheiului, împreună cuNeculai Şâşcan fratele meu.

„având parte de moşâe in moşia

Chirca care împresurândus de V âr-golici şi V asi l i N oor sâ roagă săi s scrie carte gspod.câtrâ sârdâ-*ia de Orheiu sâi hotărască parte



104

mergi Ia dnului vel logof ăt de ţara de gi os, 1803 April2 logofăt

Iw A lexandro Constandin M oruzi V vod cu mil a lui Dum-nezâu domnu ţării M oldaviei.

Cinstit şi credincios boerii domni i mei i dnta 'M anol achi Do-nici biv vel spatar 1 dnta I oan Carpu biv vel pah. sănătate. Ci-tind jaloba aceasta veţ inţâlege arătare ce fac jâlui tori t aceştiia c iîn numita moşie Chirca ar fi având şt ei părţi , cari sar fi împre-surând de câtrâ pârâţ şi cerşind ca sâ Ii sâ scoată de supt impre-surare. scriem dmv. înfăţişând pe amândoai părţile sâ cercetaţ cuamărunt şi din scrisori i alte mărturi i vrednice de credinţă, incre-

dinţânduvă câ au şi ei părţi să Ie daţi mărturie de cercetare Iamână, dupâ care mergându la starea locului , să li şi osăbiţi de oparte de câtră a altora, stâlpinduli şi cu petri hotară, dândul i şimărturie hotarnicâ in semne şi in stânjeni iscăli tă pe obiceu, şidacă va fi pricina intralt chip sau că Ia hotărât va naşte pricinăIa vreo parte petri hotarâ nu veţi pune, ce cu mărturie şi hartă destarea locului săi sorociţ ca sâ vie Ia divan să ii se dea hotărâre.

1803 A ugust 14procit vellogofit

1. p. gspod în tuş roş: DA. KCT. MH. RK. 1792 cap de bou„ sau trecut.

regeşte in dos: la spatar M anolachi Donici sârdar de O r-heiu şi câtrâ paharnicu Ioan Carpu „si s scrie cartea"

34. 1805 F ev ruar 23. Cartea logofeţi cătră ispravnicii de Iaşi siaducă la giudecatâ pe răzeşii de Chirca. (Ktrca / , 13).

De la logofeţa ce mariCâtrâ cinstita isprâvnicie de ţinut Eşii.

Râzâşii ce să număscu din moşia Chirca de Ia ţinutul Orheiu

după jalobe ee au dat cu cereri să aibă giudecatâ cu un V asâliBocan, i Moisăi Chircaşi cu alţ , pentru părţ le ce iior f i stăpânind

acel V asâli Boean cu arătare că liar f i cumpărat şi aceia dela acelM oisâi Chirca, sau. scris carte domnească cătră dmlor sărdari de



105

Dmv. dar cu toate dovezi le ce va fi având sâl trimeţ la dmlorsârdari ca şi dmlor dupâ carte ce li sau scris sâ facă urmări intocma.

J804 Fev. 23

Costachi Ghica vel logofătadresa: „de la logofeţa ce mare câtrâ cinstita isprâvnicieţanut Eşii

35. 1804 N oemb r e 9 I aşi. A. C. Muruz Vodă întăreşte lai V,Nnor post. stăpânire in Chrica şi Hrusca, dite de soacră-sapentru diferenţa de zestre... (moşia Chirca plic I,şi 8), copie.

Iw A lexandru Costantin M uruz V vod, cu mila lui Dumnezăudomn ţării M oldaviei.

Facem ştire cu aciastă carte a domnii mele câ dupâ giudecataciau avut atât Ia divan, innainte dmilorsale veliţlor boeri cât şde faţă innainte domnii mele şi a tot sfatul nostru, n amul Dâri-eştilor cu V asâle Noor postelnicul, ginerele lui V asile Boean pen-

tru nişti părţi din moşiile Dâiceni, Dulijănii şi Ulmenii de la ţnutulOrheiului , care V asâle N oor liau avut de zăstre de Ia socrul săuprin doaâ anaforale întărite de câtrâ domnie me, ce sau dat nia-mul Dârieştilor sau hotărât ca sâş tragă trepte părţle lor ce le aude baştină intracele hotară, dovedindu câ socrul lui V asâle N oo'fără dreptate liau stăpânit acele părţ, şi liau dat şi zăstre ginereluisău, fiind din anul acesta curgătoriu 1804, una din Martie in

una şi alta din Iunie in doizăci şi doai. In urmare giudecăţlor a-cestora, numi tul V asâle Noor după jaloba ce au dat cătrâ domniemea au cerut ca pentru părţ le aceste ce i sau luat de Ia dânsulşii lipsesc din zăstre sâ i sâ facă împlinire dintralte moşii ce sântrămasă socrusâu, şi mai ales dintro moşie Chirca tot de Ia ţnutulOrheiului, cum şi cheltuiala ce au făcut in pricina aciasta giude-cândus. Care cerere a sa fiindu cu cuviinţă, Ia 23 de zile a trecuteiluni A vgust sau scris carte domnii mele câtrâ dlor sârdarii de Or-

heiu sâl înfăţoşeze cu soacrâsa, soţa lui V osâle Bocan, şi cerce-tând ori dântralte hotară sau din moşiia Chirca sâ i să de ase-mene parte şi de o potrivă cu ace ce i sau luat, cu giudecatâ şi«lipseşte din zăstre, trimiţând şi înştiinţare ca pe parte ce i sa va



106

înstiinţăse. Dupâ care acum vi ind V asâl e N oor şi prin jalobâ cătrâdomnie mea au făcut arătare ca dupâ cuprindere cărţi i domni i mei»aducândusă pe soacrasa înai nte sârdâriei, de bună voi a sa au primitşi iau dat alte părţ deopotrivă» prin învoiala cc au făcut dânduisâşi scrisoare de stăpâni ră; asupra căi'iia î nvoial ă au cerşut rugân-

duse să i sâ întăriască şi prin osâbitâ carte domni i mele ţ cu carejalobâ a sa rânduindui domnie me la al nostru cinstit şi credinciosboeriu dmlui Costachi Ghica vel l ogof ăt de ţara ds gios, undemergând au arătat intăiu scrisoare de î nvoi ală, f i ind din 20 zilea trecutei luni Septembre de la soacrâsa Ştefana, soţa lat VasileBocan, adeverită de vreo câţiva mar tu r i : Stavarachi iconom iI oniţă Ochincâ şi Costandin B oi atin şi încredi nţate de dml ui spatar

Ioan Sturza sârdarul de Orheiu, prin care să cuprinde câ de bunavoie sa au primit şi sau învoi t dândui numi tul ui V asâle N ourpărţle aceste adică 589 stânjâni din trupul moşi i Chirca de ia (iinutul Orheiul ui in curmeziş şi in J ungu cât este curgerea moşi-şi săi stăpâniascâ in margi nea moşi i din sus dinspre hotaru M e-renilor, şi deosăbit iau mai dat şi başti na ce o are in trupul moşiiHrasca ce sâ numeşte şi Carva, împreună şi cumpărături de giu-mătate de bâtrân dintrun bătrân Cărneaţărâ întreg, ce iaste cum-

părat de soţul său cu un V asâle Purcel , care ace gi umătate o stă-pâneşte gineresău I oniţă Ochi ncă, care parte ce o dato sâ cupri ndedin doi bătrâni ce umblă moşia aciasta o a patra parte af ară dinbaştină, şi cu aciastă învoială ce au făcut îl împuterniceşte a stă-pâni in veci cu bună pace, cum mai pre l argu arată aceiaşi scri-soare ; şi al doile o înştiinţare ciau tri mes dml ui spat I oniţă Sturza.sârdarul de Orheiu din 3 zile a trecuti i luni O ctombre, prin care

arată că numita Ştefana cu ginerele ei V asâle N oor, de bunâ voialor sau învoi t înainte sârdăriei şi iau dat toate părţi le acele ce săarată mai sus cu mul ţămi rea amânduror părţi lor, deci dupâ ceneam încredinţat de la dmlui vel logofăt de ţara de gi os câ auvăzut scrisoare de învoi ală şi inţălegere dmsal e spatarul ui cu cu-prindere intocma cum sâ arată mai sus; iată dar că şi prin aciastăcarte a domnii mele, dăm şi întări m stăpâni re numi tul ui V asâleN oor postelnicel, ps stânjânii din moşia Kirca şi pe părţile dinmoşia Hruşca de la ţinutul Orheiul ui ca sâ aibă ai stăpâni intocmadupâ cuprinderea scrisoarei de învoi ală, de pe care sâ aibă aş luaşi tot venitul din tot locul dupâ obiceiu şi dupâ hotărâre pontu-rilor domneşti şi cartea aciasta a domni i mei i săi fiin lui şi in



107

ormă clironomilor săi de intăriturâ statornică neclintită şi nerâşuitânici odinioară in veci, cari sau întărit şi cu a noastră domniascâpecete.

1803 Noembre 91. p. dmneşti in tuş roş

procit vel log.„sau trecut in condică"

Matei condicar.„intocma după ce adevărată"

Nedelcu„Copi ia aciasta fiind intocma dupâ cea adevărată intâritură

domnească sau adiverit.Costandin Grecianul vel logofăt

1805 luni 2)

36, 1805 G henar 13. Vasâle Nour post. dă adiverinţă că primindcâte un leu mai mnlt pe stânjen a iscălit actul de vân-zare cătră Zoi Moruzi.

Pentru cinci sute optzâci şi noaâ stânjâni ce au avut inmoşiia Chi rca de la ţinut Orheiului, f iind câ soacrăme şi cum-natul I on V ârgolici au vrut ca sâ vânzâ părţle dmilorsale» prinbună tocmalâ au vânduto mării sale doamnei Zoi Moraz câteoptulei stânjânul , după care tocmală nefiind eu mulţâmit miau maidat pe stânjânii arătaţi mai sus câte un leu mai mult, şi aşa mul-

ţâmindumă şi eu am iscălit in zapisul vânzări i şi am dat aciastăadeverinţă la luminată mâna mării sale şi am iscălit.1895 Ghenar 13

V asâle N our postelnicul.

37. 1805 G henar 15. Zapis de vânzare prin care răzeşii to(i işl vând

ca / 7240 lei moşia lor Chirca, doamnei Zoe Moraz Vvd.(moşia Chirca Laţăni plic I doc. 19).

A decă noi cari mai gios niam iscălit încredinţăm cu acestadevărat şi încredinţat zapis al nostru, ca sâ s ştie câ moşiia nos-



108

care moşie latul este de 2155 stânjâni adică doai mii una sutăcincizâci şi cinci stânjâni, iar lungul moşiei acestiia, se începe dinapa Bâcului şi merge in lungu dupâ cum mergu şi M erenii şiBornâreştii, pe cari este şi moară cu doai pietre în apa Bâcului,

şi crâşmă Ia drum cu pivniţa de piatră şi cu doai odăi diasuprapivniţei; pe aceastâ numită de mai sus moşie Chirca de a noastrăbună voia de nimene săliţ nici asupriţ, am vânduto pre laminaţimării sale doamnei noastre Zoi Moraz cu hotărâto tocmalâ câteopt lei stânjena, pe care somâ de stânjeni ce sâ arată mai sus sâfac 17243 Iei adecă şaptesprăzâce mii doâ sute patru zâcilei, cari iam luat deplin in mâinile noastre; şi noi incâ am datmării sale toate scrisorile ce am avut pe numita moşie atât vechicât şi noi (IHV.H), cu care scrisoare sâ stăpâniascâ M ări e sa numitamoşii, ca pe o driaptâ ocină şi moşie neclinti tă şi nestrămutatăatât mâriia sa i pre luminatile beizadele cât şi tot niamul măriis'ale in veci cu bună pace, iar când vreuni i din niamuri ie noastredar scula cu cuvânt ori câ nu au luat bani pe părţ le vândute,sau cu vreme alt chip de pricină noi sâ avem a răspunde şi a lidsa acelora moşie din alte moşii a noastre, însă fi ind câ soma stân.jănilor ce să arată mai sus trebue să s măsoare şi sâ s deosăbeascâcu petre hotară despre alte moşii depri npregiur, sântem datori cua noastră cheltuială să scoatem hotărnici ca sâ meargă Ia starialocului şi măsurând moşiia pe trei locuri dupâ obiceiu şi lepâdândusdoai părţ cât a rămâne o a treia parte ace sumă de stânjâni sis socotească de plată şi sâ s deosăbeascâ cu pietre hotară de giurîmpregiur şi dacă Ia măsurătoare şi hotărâtura ce să va faci vor eş«mai mulţ stânjâni piste suma arâtatj adecă de doaâ mii una sutăcincizâci şi cinci stânjâni ce am vândut, atunce pe acei stânjănce ar eşi mai mult iarăşi să ni sâ plătească de cătrâ mărite sa lotcu preţu ce sâ arată mai sus, adică câte opt lei stânjena ; asămineşi când nu sar împlini suma stânginilor vânduţi , să s analogbi-sascâ soma banilor pe soma stânjânilor ce ar lipsi şi banii ci sâvor cuprinde câte optu lei stânjenu sâ avem a intoa-ce din sumabanilor ce am luut; cum şi de sor întâmpla ca să lipsascâ din somastânjănilor vreun acaret, adică moara sau crâşma, afunce după »-

naloghie venitului ce ar pute să iasă să avem a răspunde deacei bani, şi spre încredinţare am iscălit,'805 Ghenar 15

Ion V ârgolici adeverezV asile N our postelnicul adeverez



109

„şi eu f i indu vechi l din partea verii meii Ştefana Bocâneseiam iscălit, Neculai Zamsa postelnicel.

Casiian Surucian căpitan am fostu faţă şi sântu mattur.

G heorghe Bou mam întâmplat faţă Ia facere zapisubiCostandin L eondari logofăt de taină» marturGl igore Clucerescul medelaicer martorCostache M isai marturXijfiaog Exoodr?.JJ /irton^b,

viind şi înainte noastră numiţi de mai sus şi arătând câ cubună voe şi pri imire lor au făcut aciastă vânzare sau încredinţaşi de câtrâ nOi.

1805 Ghenar (5Costachi Paladi vornicDimitrie Sturza velvornicin dos regeşte: Zapisul dela râzâşii moşii Chirca pentru vân-

zare de istov A acestei moşii ce au vânduto mării sale doamnaZoi Muruzu"*

M s s M

38. 1805 Ghenar 16 I aşi . A. C. Moraz Vvdă carte de ficatpublicaţa vânzării moşiei Chirca cătră doamna Zoe Moruz.

N oi A lexandru Costandin M uruz V oevda cu mila Iui Dum-mnezeu domn ţării M oldaviei. Cinstit credincioşi boerii domnii meiidmv sărdari de Orheiu sănătate, de vremi ce pre iubita noastrădoamnă, prin zapis dintracest curgâtoriu anu 1805 Ghenar J 5, aucumpărat 2155 stânjâni. tot trapul moşiei Chirca de Ia acel ţânutu

de la un I oan V ârgolici polcovnic, i V asâle Noor postelnicel, iGrigoraş Bocan, Neculai Zamşa postelnicel, cum pre largu aratăzapisul încredinţat fiind şi de alţ marturi, cere trebuinţa a sâ facişi publicaţii ; drept aceia dupâ a sobornicescului hrisov hotărârescoţândusâ şi asăminea copie de pe zapisul vânzători lor/ sau triimesdmv, şi vâ poruncim ca înştiinţarea publicaţei aceştia intracestchip să s facă, să puneţ sâ s scrie pricina vânzării cu arătare prelargu de numele vânzători lor şi a cumpârâtoriului drept ci t preţ

sau vândut această moşiia pe o coală de hârtie, şi sâ rânduiţ unmazil de ispravă ce va fi mai de aproape şâzâtoriu de starealucrului ce să vinde, in mâna căruia sâ daţ şi copiia zapisufui, şiPână in 6 luni de zile necontenit să facâ publicaţe, atât la starea



110

tindeni Ia toate adunările norodului în silele de târg- în tot ţânutulacela, cetindusâ şi copia zapisului întru auzul tuturor, arătând

anume cine este vânzătorii şi cine este cumpârătoriul. şi C u ce preţca pânâ Ia împlinirea vadeli desâ vor arăta ci neva ori din rude-

niile vânzători lor, sau din alţi râzăşi sau megiaşi ca sâ ciarâprotimisire a răscumpăra; pe uni i ca aceia aducândui înaintedmv, săi cercetaţ şi dovedindusă câ sânt ni amuri sau râzâşi cuvânzătorii sâ le daţ mărturie Ia mână, prin care sâ arătaţi ce ru-denie sânt sau ce răzăşie au, ca vi ind la di van să s cerceteze, şide li să va căde protimisis, atunce rânduitul acela mazil să miargâla toate nîamuri le şi răzăşii vânzători l or să Ie facă ce mai de pe

urmă întrebare şi arătare şi dacă tot nu vor voi să răscumpere,atunce s£i facă sâ s iscâliască intru însuşi ace înştiinţare, atât aceicari vor fi rudenii şi răzeşi cu vânzători i , cât şi alţi din îăcuitori ;preoţi satului şi cei cari vor fi mai fruntaşi, precurţi şi din negu-ţtorii acelui târg mărturisind câ cu toţi i au auzi t de facere pub-licaţi, pe carili iscâlidusâ şi rânduitul acela mazil şi aducândus ladmv, de vâ veţ încredinţa câ sau urmat facere publ icaţiei în tocmaprecum sâ porunceşti sâ o adiveriţi cu iscăliturile dmv, şi sâ o daţla mâna vechilului preiubitei noastre doamne. D upă cari sâ daţşi osâbitâ mărturie dmv arătătoare câ sau făcut legiui ta publicaţein hotărâta rade de 6 luni de zile şi câ ni mene răscumpărător nusau arătat, cu care amândoaâ acest fel de mărturi e vi ind aice ve-chilul sâ s facă şi cârti domniei meii de intâri turâ, pentru ca piurmă sâ nu mai poată nimene a răscumpăra ţ însă voim domnieme ca întocma sâ sâ urmeze facerea publicaţielor, căci când dmv.

veţ încredinţa mărturi ia mazi lului rândui t şi veţi da şi osâbitâ măr-turie precum vi să porunceşte de săvârşi re publ icaţiei. Domniiame dupâ acele vom da intâri turâ, şi dacă pe urmă sâ vor arătavreunii din rudenii sâu din râzâşi i megieşi cu jalobâ din impo-trivâ şi vor cere protimisire cu cuvânt câ de publ icaţi i nau auzit,atunce nu numai că pe mazi lul acela ce va fi rândui t sâ vâ aduceaice şi sâ va pedepsi, dar şi dmv veţi f i indatoriţi a da râspuni uînainte domnie meii, cu care aici î ntrun chip nu vă veţi puteaîndrepta, aciasta scriem. 1805 G henar 16

adresai Cinstit credincioşi boerilor domni ei mei i dmsale ser-dar de Orhei cu sănătate să sâ de. M ăria sa doamna



U I

39. 105 G henar 24. Scrisoare de schimb prin care doamna ZoeMuruz dă Chirca mân. Sf. Spiridonu şi ia Vădurelîle de îaSoroca, (moşia Chirca, Luţăni pUc I, doc. 18).

Zoi M oruz cu mila lui Dumnezeudoamnă ţării Moldaviei,

Facem ştire câ aciastă scrisoare de schimbâturâ, precum căavând noi întreagă moşie Chirca pe Bâc la ţnut Orheiului cumpă-rată dela Ioan V ârgolici i Vasâle Noor postelnicel şi de la alteniamuri şi răzăşi a lor Bocăneşti; aşijiere având şi mănăstireSfântului Spiridon din Eşi moşia Vădurerile sat întreg pe Răut la

ţnut Sorocăi, luată cu schimbâturâ de la dlui Iordachi Canta bivvel logofăt la anii 1785 Decv. fO ("fiind dmlui atunce spătar) in-voinduse prin bună priimire de imbe părţle sau făcut schimbu a-dic datam noi sfintei mănăstiri intreagâ moşie Chirca ce este intremoşiia Merenli răzăşascâ şi intre moşia Bornăreştii a mănăstiriiGolita pe Bâc la ţ nutul Orheiului ciau cumpârato dela arătaţimai sus cu tot veni tul din tot locul cât sâ cuprinde in scrisorilevechi şi noai cu hotarnicâ, şi sfânta mănăstire incă niau dat mo-

şia Vădurerile sat intreg ce este pe Răut la ţnut Sorocăi iarâşcu tot venitul din tot locul cât să cuprinde în scrisori şi in hotar-nicâ ; şi de acum înainte şi in veci dupâ schimbul ce sau făcut săaibă sfânta mănăstire a stăpâni numita moşie Chirca cu bună pacfăcânduşi şi dresă domneşti, dânduisâ sfintei mănăstiri şi toate serisorile ciam avut noi asupra moşii aceştieţ şi spre încredinţare a-ciastâ scrisoare a schimbului sau iscălit de noi puind şi a domniinoastre pecete.

Zim'g dâiţtra 1805 Ghenar 24

1. p. domneşti in tuş roş: z w. ,v ,\\3 1793pasere, cap dt bou

A râdănduse schimbu! acesta in divan, şi incredinţânduse câiaste săvârşi tă cu bună voinţa maicii sale doamna Zois i a dmlorsaleboerilor epitropi mănăstiri i svântului Spriridon sau adiverit şi cu anoastre iscălituri ca sâ râmâe statornic.

V eniamin M itropoli t M oldavieiCostache Ghica vel logofătCostachi Balş vel logofătCostandin Grecianu vel logofăt



112

Dumitrie Stor» vel vornicCostandin Paladi vornicL . Balş vel vornicVasile Roset vel vornic

Costachi Canta vel vornicDim. Balş vel vornicBalş vel vornicIoan Catargiul vel spatar.

40. 1805 F ebruar 23. l aşi . Carte hl A. C Moruz V<vd. citrâ

sărdărta de Orhei să cerceteze hotarele moşiei despreMereniei şi alte sate din giur. (Moşia Chirca-Luţeni plicI, doc. J 6).

Iw A lexandru Costandin M uruz V voda cu mila lui Dumnezeu domn ţării M oldaviei. Cinstit credincios boeriul domni i meledmta Manolachi Donici biv vel spatar, sirdar de Orheiu, sănătatePentru pricina despărţrii hotarelor ce au născut între răzeşii de

moşia, Luţănii şi intre răzăşii de moşia Chirca de Ia acel ţinut aOrheiului, nefiind scrisori arătătoare de hotaru nici Ia o parte nicila 'alta. ca să s ştie pe unde să le fie'despâţire şi pentru mai bunăaflari adivărului, sau fost scris dmtali cum şi dmsale pah. IoanCarpu ca sâ măsuraţ cinci moşii ce au tot o curgere, adică Me-renii, Chirca, Luţănii, Burnăreştii şi Cobuşca, insâmnând şi câteheleştee vechi vin pe fieştecare trup şi prin mărturie şi harta ce aţ datula mâna răzeşilor de L uţâhi, arătând că moşii M ereni i nu aţ dato

in analoghie, stâpânîndusâ de cătrâ râzâşi prin petre hotară vechidar nu arătaţ acele petre din ce vremi sânt pusă şi de cătrâine şi cu ce mârtuti i de dovadă, cari moşie Merenii după măsu-crile ce să vădu la hartă, eşti mărime ei intocma cum sânt amândoaimoşiile Chirca şi Luţănii ţ şi din pricina câ nu aţ arătat dovadăCu care sâ stăpâneşti ace moşie cu atâta mărime, nu sau dat niciun siârşit giudecâţi. intre răzeşii de L uţâni şi intre râzâşii de Chirca.Drept aceia scriem dmtale deiznovâ sâ mergi la faţa locului , undefaţă fiind atât răzeşii de L uţâni i de Chirca, cât şi râzâşii de M e-reni sâ faci foarte cu amâruntu cercetări cu ce dovezi sâ razâmirâzâşii de M ereni intraceli petri hotară şi de nu vei afla luminaredin scrisorile lor, si cerceteei şi scrisorile Mihuţnilor, fiindcă cu



166 *

un ispisoc vechia de la domnul Vasâlie Vvd, ce esle pe moşia Mi-haţăni, şi măsurând capătul M erenilor, acel despre M ihuţâni, dupârăspunderea acelui ispisoc să poate cunoaşti ce analoghie a sâ

aibâ, şi capătul cel de la apa Bâcului şi sâ insâmnezi la hartă şicâte iazuri vechi sânt pe moşie Mereniii, la apa Bâcului cum şipentru nişte mori ce făcură nişte Titirl, in nişte iazuri pe moşieChirca, iarăşi sâ cercetezi câ sâ dovedeşti la ce locuri sau fostfăcut acele mori, şi iarăşi sâ le însemnezi câ să dovedeşti la celocuri sau fost făcut acele mori, şi iarăşi sâ le insemnezi la hartă,şi aşa după acea cu amăruntul cercetare ce vei face, in ce chipvei dovedi pricinile aceste pre largu şi intru adivăr sâ triimiţ în-

ştiinţare cătră domnie me, ca să s de sfârşit acestor pricini, sâ numai umble oamenii trcrdindusâ şi cheltuindusă in zădar.1805 Fevr. 23

I. p' domneşti: KCT, A\3. KK. J 793 cap de bou, pasere,procit vel logofăt

„sau trecut"

41. 1805 I unie 16. J aloba răzeşilor de Luţăni că li s'au vândutpe nedreptu moşia lor Luţănii, drept Chirca, şi cer partelor de bani, (Moşia Chirca Luţânii plic II, 5).

Pre înălţate Doamne,i

Dupâ doi cercetări ce prin cărţ gspd, sau făcut de câtrâdmlui spatar M anolachi Donici şi prin carte de blâstâm pricini

ce avem cu căpitan Ion V ârgoliciu i V asâle Nuor pentru moşieLuţenii fiind cu părţle ce au pârâţi în numita moşie ne impresu-rasâ şi părţle noastre, in şapte ani ce niam giudecat, sau hotărâtgiudecatâ ca sâ ne stăpânim fieşte cari părţle sale, fâcândus şi a-legere părţ lor, sau pus şi pietre hotară, după care vrând pârâţiiarăşi sâ ne bagi in sărăcie, au făcut cerere să s facă cinci moşiitot ca una, şi la cercetare ce sau făcut dupâ cerire lor, văzând cănimicâ nu potu folosi, au fâcuto vânzătoare mării sale doamnei,

moşia lor Chirca, împreună şi moşia noastră Luţânii, fiind câ sâafla la a lor stăpânire, pân sâ va face cercetare cerşutâ, trăgândşi noi la cheltuiala acei cercetări şi aşa am rămas in ce mai maresupărare, căci dupâ cercetare ce sau făcut pentru întocmire moşii



peste doi luni de zile, nici o dreptate şi punere la cale nu ne saufăcut, ce numai o desăvârşită stângere şi sărăcie. Pentru care nerugăm înălţmii tali ca sâ ni sâ facâ luminată carte cătrâ dmluispatar M anolachi Donici sâ mai facâ cercetare dupâ carte de blâs-tâm ce avem şi pe drepţ părţle ce se vor dovedi a noastre sâ ni

sâ deai şi din banii vânzării căci nu mai put<rn sta aice, fiindvreme atot lucrul Robi i mării tafi

toţ râzâşii de moşii L uţănii de Ia ţinutul Orheiului.in dos: la dmlui vel logofăt de ţara de sus 1805 Iunie J6

2 logofetIw A lexandru Costandin M oruz V vd, cu mila Iui Dumnezâu

domn ţârii M oldaviei.

Cinstit credincios boeriul domnii meii dmsali M anolachi Donicibiv vel spatar sardar de Orheiu sănătate. Din jaloba aceasta arâzăşilor de moşie Luţănii de Ia acel ţânut, pre larg vei înţelegearătare ce fac pentru numita moşie L uţăni i, ce cu acolisire sar fiimpresureat de cătră răzeşii moşii Chirca, deci fi ind că din câtăcercetare sau făcut Ia faţa locului tot de cătră dmta sar fi doveditcâ şi Luţănii sunt la locul acela dar fiind câ pârâţi răzeşi răspunsullor tot aceia ar fi, cum că acolo nici ca cum Luţănii n'ar fi, ce

numai moşie lor Chirca, mâindui in cee parte peste Bâc cum căacolo sar fi aflând L uţănii, iar nu dincoace de Bâc unde estemoşia lor Chirca. Drept aceia acum alta nu le mai rămân, decât scriem dmtale ca sâ mergi incâ o dată la faţa locului , undestrângând pe pârâţi răzeşi, i pe alţ megieşi inprejuraşi pe cari iiva ceri trebuinţa cu scrisorile şi dovezile ce vor fi având, sâ facicercetare foarte cu amăruntul dupâ carte di blăstâm ce o au dela preasfinţe sa părintele M itropolitu spre discoperire adevărului ce

să afli şi să dovedeşti la ce loc este moşia Luţănii, adică dincoacede Bâc unde o cer jâluitorii să fie şi pârâţi răzeşi o fac tot cu unnume de moşie lor Chirca, sau de cee parte de Bâc unde zic pâ-râţi răzeşi câ ar fi, şi ia locul ce o vei dovedi că este fâr de în-doială, să dai mărturie cu arătare pricinii pre largu şi hartă închi-puită de stare locului la mâna jâluitori lor, cu care sorocindui peam&ndoaâ părţle dupâ vreme lucrului, vor veni aice la divan ca

*ă li să dei desăvârşita hotărâre.I . p. domneşti în tuş roş J 805 Iunie 18DA. KCT. <v\3. K« K. 1793 Cap de bou, pasereprocit vel logfât „sau trecut"



166 *

42. 1805 Septembr e 12. Mărtaria hl Ion Frânei-laţ mazllde stare moşiei Latini şi de morile titirişli de acolo(Chirca-Lafini plic I, doc. 17).

Adică eu Ion Frunzilati mazil din satul Mal cociu a-diverezu cu această mărturie a me cu frica lui Domneziu că dupăvrâsta rne, fiind om la noâzici di ani viiaţa me şi trăind in satulMerenii innainte hi Krimgheri ci dapi Krâmgheri in coace pin la ovreme, fiind întrebat de dmlui postelnicul Vasâli Nuor, di staremoşiilor megieşeşti şi mai ales de moşiia Chirca şi di moşiia Lati-nii unde sâ af lă, eu dupâ ştiinţa mea din vreme aceia ştiu şi măr-

turisesc in frica lui Dumnezău fără nici o vătămare de suflet cidin gios di moşiia M erenii sâ hotărăşti şi sâ megieşâşti moşiiaChirca pân in apa Bâcului, iar pentru moşiia L uţânii ştiu şi amapucat câ este peste Bâc, di ceia parte di Chirca, undi in selişte a-ceia era trăitori Sâpalcagi Mârza şi deosâbit mau mai întrebat şipentru mori, ce mori au fo3t di la Mereni in gios pi Bâc. La şti-inţa me în frica lui Dumnezău o arât câ din hotarul Merenilorin gios pi Bâc pân la Tespazar alti mori nam apucat, de cât nu-

mai a Iui Giamanbet Tătara ci era făcută de dânsul, şi dupâ cumştiu cu frica lui Dumnezău mirturi si icu că L uţânii sânt pişti Bâcdinspre apus şi mori mai multe de cât a alui Tătar nam apucatcari moară era in capul sâliştii L uţânilor, şi dupâ ştiinţa ce ammârturisăscu şi spre mai buni încredihţare neştiind carte miampus numile şi degetul.

1805 Sept. J J

X Ea Ioan Frunzâlată mazil ot Malcoci mârturisăscu/f(i)p/io? T ynnrK1 imon-pruGavril... am fost faţă.,(şi eu am scris cu zisa numitului de mai sus şi am iscălit.

Ianachi Nuor

43. 1805 O ctombr e 26. Cercetare ce o face spătarul Mthall in cela

ce priveşte stăpânirea in Lafănl, pe Bâca, [moşia Chirca-Lutăni. plic II, 6).

M aftei I stratc i Onofrei Cioinac, şi cu alţi ai lor rizi şi dimoşii Latănil, de iznoavi dând jalobi M iri i sale Iui Vodi, pentru



166 *

Chirca, miau adus carte domniascâ Ia trecuta lună Iuli J 8, P f j n

cari mi sâ scriie că dupâ cercetare ce sau făcut Ia faţă locului maiînainte sar fi dovedind câ şi L u|âni i sânt Ia locul acela. Dar fiindcâ pârâţi râzâşi ai Chircii răspunsul lor tot acela ar fi cum că a-colo nici ca cum L uţăni i nar fi ce numai moşî ia lor Chirra j şicâ acum alta nu le mai rămâne de cât mi sâ porunceşti miie casâ mai mergu încă odată la faţa locului , unde strângând pe pâ-râţi râzâşi, şi pe alţ megieşi împrejuraşi, pe carî ii va ceri trebu-inţa cu scrtsorile şi dovezile ce vor fi având, faţa fiind şi jâluitoriiiarăşi cu scrisorile şi dovezile ce vor avea, să fac cercetare foartecu amăruntul după carte de blâstâm, ce au adus de la preosvinţiasa părintele M itropoli tul spre discoperire adevărul ui ca sâ aflu şi

să dovedesca la ce loca este moşiia Laţnii, adică dincoace deBâc unde o cer jâluitorii sâ fie, şi pârâţii râzâşi o fac tot cu unnume de moşiia lor Chi rca, sau din ceia parte de Bâc, unde zicpârâţi râzâşi câ ar f i ; şi la locul ce o voi dovedi câ este fără în-doială, sâ dau mârturiie cu arătare pricinii pre iargu la mâna jâ-luitorilor, pe cari sorocindui dupâ vreme lucrului sâ vi ic la divan.După poroncă înfăţşând înainte me pe jâluitori împreună cu pâ-râţi cu toate scrisorile şi dovezile ce au avut amândoai părţle, şicercetând întâi scrisorile ce miau arătat râzăşii di moşiia Chirca sâinţâlege curat că iaste pe Bâc in ţănutul O rhei ul ui ; cercetând ş;scrisorile Luţănilor iarăşi asămine adivereZu câ sânt pe Bâc in ţi -nutul Orheiului. A m întrebat şi pe V asile N our postelnici i cli-ronomul mortului V asile Bocan, cu ce cuvânt şi dovadă zice câar f i L uţănii piste Bâc in parte Hotărnicenilor, şi el a scos de miauarătat o copie de pe o mărturi e a răposatului paharni c P ăun din

leat 1765 Noembre 26 di cercrtare ce au făcut pentru moşiia To-direştii şi la ace cercetare mârturisăşte un T ânasă H âncul pentrumoşie Todireştii câ tot Todireştii sau chemat din vechi , şi câ pedin gios să hotărăşte cu L uţănii . A l doile au mai arătat o mât-turire din anul acesta 1805 SâpU J 2 de la un I oni ţă Frunzălatimazil, prin care mirturisăşte cu sufletul lui ci din gios de moşiiaMerenii să hotărăşte şi sâ megieşeşte moşiia Chirca pânâ in apaBâcului ţ iar pentru moşiia Luţănii ştie că iaste peste Bâc de ceiaparte de Chitea, unde să văd acum Todi reşti i . A m întrebat şi P«jâluitori ce au sâ răspundă înpotriva acestor doai mărturi i şi «au râspunsu întâi ci pe acel F runzi lati mazil nu Iau apucat trl -ind pe acele locuri, ca si poată ave vreo ştiinţă, iar înpotrîv»



166 *

mărturi i lui T ânasâ Hâncul ce di pentru moşiia Todireştii, la cer-cetare răposatului Păun paharnic, şi pomineşti şi de L uţăni ci arfi din gios de Todireşti, au scos di au arătat o copie de pe ocarte de giudecatâ a divanului din leat 1765 Nozmbte 12, tot

dintrun an şi o lună cu mărturie paharnicului Păun, încă cu 14zile mai veche, încredinţată de dmlui vel logofăt Coostandin Balşîn curgâtoriul an Septembre 28} prin care sâ cuprinde aşa câ dinporonca domnului Grigorie A lexandru V voda sau giudecat defaţă sfinţia sa preut dichiu de Golâia şi cu Macovei din Luţănii cu A ndrei Dânuţ şi M iron Dânuţ niamul Câzacului din Cobuşcade la ţânut Orheiului , jâluind dichiul că având mănăstire o mo-

şie Burnâreşti la ţânut Orheiului şau vândut aceşti oameni demai sus arătaţi dejma de pe părţle lot de moşie in 96 le:, şiacel cumpărător nau dejmuit numai părţle acestor oameni, ce auluat dejma şi de pe moşia mănăstirii şi la această intăi au răspunsnumiţi oameni ci numai dupâ părţle lor sar fi strânsu ace dejmâiar nu şi de pe moşiia mănăstiri i; dar făcând cercetare mai peurmă între dânşii au arătat M acovci câ moşie Iui Luţânii estemai din sus şi mai din gios de moşie lui este moşie Burnăreştii

a mănăstiri i, şi mai din gios de moşie mănăstirii este moşie Co-buşca a niamului Cazacul, şi cum câ ace dijmă sau strânsu de laolaltâ drn moşiia Iui M acovei in gios până in moşia niamului Ca-zacul, şi din mărturia Iui M acovei sau dovedit ca moşia mănăs-tirii este in mijlocul moşii lor lor, şi sau luat ace dejmâ din trus-telc moşii le ţ la care auzind şi niamul Cazacului mărturisire luiM acovei dz faţă înainte divanului nau avut ce sâ mai răspundăşi aşa liau împărţt şi dejma pe trei moşii, după cum pre largu

arată aceeaşi cartc de giudecatâ. Apoi dintraceastâ carte de giu-decatâ viderat sâ inţâlege câ moşiia Luţânii este alăture cu moşiia •Burnăreştii a mănăstirii Bărboiului pe din sus, iar pe din gios deBurnâreşti Cobuşc.i, după cum şi până azi sau stăpânit în curgerede 40 ani, de la ace carte dc gijflecatâ, A u adaos jâluitorii aspuni şi aciasta câ acel moş a lor M acovei ce stâpânia moşiiaL uţânii fiind om isteţ au găsit prilej inlro vreme de nu Iau oprit

să mintă, şi au trecut cu stăpânire moşii lui L uţânii şi peste Bâcin ceia parte. Şi câ di pe ace stăpânire a lui Cu apucătură in ceiaparte au mărturi sit acel Tânasâ Hâncul in vreme lui Păun câsânt L uţânii din gios de Todireşti ţ care spunere a lor să cunoaştea fi adevăraţi , pentrucâ acel M acovei la moarte lui lasă o seri-



166 *

soare prin care încungiura moşiia Iui L uţăni i cu sămne împrejurpe Bâc in ţnutul Orheiului şi apoi trece şi în ceia parte peste Bâcşi arată o bucată de ioc că ar f i tot moşi ia l ui ; care scrisori a luiM acovei este trecută şi prin earte de giudecată a divanului dinlet 1802 Mart 5, Ia infâţoşare ce au avut j âlui tori i aceştia cu clero-nomii Iui V asăie Bocan, şi sâ arată câ nu sau pus nici un remeiupe dânsu. A u mai arătat şi o mărturie din anul 1805 Ghenar 16de la o sama de oameni din satul Dubasari i vechi ; adiverind lamâna lui V asâii nepot de fată lui M acovei bătrânul , precum câVasâle căzând in robie de la ceilalţ mosca'i pârâ acum nu Iauvăzut, iar acum scăpând din robi ia ii ştiu câ are parte di moşiia

aice la faţa Bâcului, anume Luţănii, care parte gâsinduo vândutăde un fecior de suflet a lui M acovei ii dau mărtur ie ca prin giu-decată sâ o poată scoate, care unul dintracei marturi anume Io-niţă Colibă au fost râzăş di Chirca, şî şau vândut partea lui mor-tului Vasâle Bocan şi de ar fi ştiut câ L uţăni i sânt la alt loc narfi dat mârturiia câ sânt la faţa Bâcului . Cu aceste dovezi încre-dinţazâ jâluitorii câ moşiia lor L uţăni i este pe Bâc în ţinutul Or-heiului intre Chirca şi între Burnăreşti. Iar mai vederat de toate

aceste dovezi sâ cunoaşte câ moşiia L uţâni este pe Bâc in ţânutulOrheiului intre Chirca şi între Burnăreşti din însuş urmările mor-tului V asâii Bocan, câ el fiind răzeş de M ereni au început a cum-păra părţ din moşiia L uţănii, de Ia unii din niamuri le jâluito-ri lor, şi îndată ce au cumpărat părţ au pus şi stăpâni re pe toţL uţănii, şi au stăpânit până la anul 1786, ce au dat jalobâ Iadomnie sa A lexandru I oan M avrocordat V vd. Ştefan A lbul i IoniţăSămion şil onijă.Tânâsachi sin asupra unui E rmurachi vornicelu şi V a-

sâii Bobeică că având ei moşiia L uţănii ar fi stâpânito împreună cu. aceia, şi fiind toate scrisorile în mâna acelora înpreună cu parte

lor ar fi vândut şi părţle jăluitoril or, unui Sâmion Bocan tatăllui V asâii Bocan, şi prin carte domnească sj porunceşte dmsale io-gofâtălui lancul Razul fiind atunce s^rdari ca să cerceteze şi pringiudecată să hotărască; apoi dacă Sâmion B ocan şi V asâii Bocanfi ind răzăşii vechi di M ereni de ar fi ştiut că nu sânt L uţăni i a-colo, nar fi cumpărat nici ar fi putut pune stăpânire; şi dupâ toatecercetări ce am făcut sâ cunoaşte câ jâluitorii aceştiia au dreptateaş stăpâni moşia lor L uţănii unde o cer şi unde au stâpâni to şiniamul lot până acum, Cari şi pârâţi cunoscând adevărul au făcutdeosâbită arătare că aceste moşii sar ii impresurându una pe alta



166 *

şl că cc mai mul tă împresurate să pricinueşte dispre moşii aColjuşcaşi sau dat aciastă mărturi ia Ia mâna lui Maftei Istrati i IoniţCioinac cu alţ ai lor răzeşi di moşiia L uţânii,

1805 Octombre 26spatar

44. 1806 M ar t 17 laşi . J aloba răzeşi'or de Chirca ci li s'au vân-dut din părţle lor din Chirca, şi cer îndreptare. Domnulrândueşte pe D. Sturza vornic să aleagă hotarile (MoşiaChirca p'.l: I , No. 18).


J âlui m mări i tali, câ moşiie Chirca de la ţnutul Orheiuluau fost driaptâ a noastră di baştină strămoşascâ ciau umblat pidoi bătrâni anume: bătrânul Toader Găvănel şl Ilie Albul; şi fiindmoşiia nehotărâtă sau sculat doi râzâşi din bătrânul Gâvănel» Du-mitru şi I oniţâ şi un râsâş din bătrânul A lbul aoums Stafie M â-

riian şi vânzânduse cu părţle lor la un V asâli Bocan au stăpânitacel V asâle Bocan părţ le noastre cât au trăit neavând in părţlenoastre nici o supărare dispre dânsul, acmu după ce au murit V a-sâle Bocan au rămas un ginere al sâu stâpânitoriu V asâli Nourui Iancu V ârgoliciu, care aceştiia încă au vândut părţle cumpărate!a mărita sa domniţa Zmaranda a dmisale hatman Mavrocordat şinau vândut numai părţle ce au fost cumpărate şi vândute de râ-

zâşi, ce au vândut toată moşiia împreună cu părţle noastre, carenor am rămas înstrăinaţi de moşie baştină strămoşascâ. N e rugămmării tale sâ ni să facă luminată carte gsp°4. câtrâ dmlor sârdarijde Orheiu, ca sâ rânduiască doi mazili la faţa locului sâ facâ cer-cetare dupâ spiţa niamului câtă parte au avut acei râzâşi vânză-tori şi câtâ moşie rămâne dreptă a noastră nevândutâ de noi şi decâtrâ cine sântem vânduţ» fiind câ noi la zapisul vânzării măriisale domniţei nu sântem iscăliţ» nici de aciastă vânzare nimicânam ştiut şi după dreptate fiind fieştecare de faţă cu toate dove-zile fâcândusă cea cu amăruntul cercetare de nu ia mai rămânepricini, părţ le ce să vor dovedi drepte a noastre nevânduti să sâstâlpeaacâ şi cu pietre hotară ca sâ rămânem odihniţ, iar iscând



166 *

ri mi aem înstrăinaţ de moşiemirii tale„si roag-i miri i tali sa Ii sifaci carte gspd. cătrâ sirdari i

de Orheiu, ca si li cercetezenişte pirţi din moşie Chirca celi au de baştină".

strâmoşasei şi mare pomani ar fi

robii mi ri i tal e; M anole ŞişcanI acob u G i vi nel ,i A csiniiaiprot.I sac Şi şcan şi N eculai Şişcan, şicu alţi riziş Nistor Panaite dela ţânut Orheiului.

in dos:„vel log-ofit al ţârii de sus sâ să scri e cârti .

2 logofăt J 806 M art 17

N oi A lexadru Costandin M uruz V vod, cu mila Iui Dum-nezău domn ţârii M oldaviei. C instit credincios boeriul domniimeii dmta Dumitrie Sturza biv vel vorni c sănătate.

Dintraciastâ jalobâ ce au dat cătrâ domni ia mea numi ţi i jâ-luitori pre largu vei inţâlege arătarea şi cerirea ce f ac ; deci fiindcâ dmta tot eşti rânduit la acel ţânut spre cercetare şi altor priciniscriem dmtale ca dupâ ce vei da sfârşi t acelora, să intri in cer-cetarea acestei pricini cu amăr untul ; şi după scrisori dovezi ce sâ

vor arăta şi de cătră o parte şi alta, in ce chip vei cunoaşte căurmează dreptate, să pui la cale a să odihni jâlui tori i , iar dacă vafi pricina intralt chip şi acol o nu să vor mul ţămi vreo parte,' sădai mărturie, cu arătare pre largul Ia partea ce să va căde, cucare prin să de soroc ce Ie vei pune după vreme lucrului vi indla divan li sâ va da hotărâre.

1806 A pri l 101. p. domneşti in tuş ros vel l ogof ătAA. KCT. A\3. RK. 1793, cap de bou, pasere

„sau trecut"

• • s ă i »45. 1806 M ar t 25. Zapis de vânzare prin care râzâşii de Luţâni

vând vechilului Zoei' Mor a ti moşia Luţenii, (Moşia Chirca-Lu\enii plic Ui, 7).

A decă noi toţ râzâşii de moşie Luţănii de la ţânut Orhe-iului, carii mat gios niam pus numele şi degetele cei ce nam ştiutcarte, iar cei ce am ţtiut carte niam iscălit, adeverim prin zapisulacesta, ci prin bună învoială noastră de nimene sil iţ, am vândut



166 *

aciastă moşie, dmsale caminar Ioan M atheiu, vechilo moşiilor Măriisale doamnei Zoi Moraz in preţ tot dupâ tocmala ce sau fost vân-dut de câtrâ postelnicul V asile Noor (itwwj>), carele o trage cu

nume că ar fi moşiia sa Chirca, căruia boeriu când ne va face baniiteslim după ace tocmalâ să avem a da şi toate scrisorile câte avemde această moşi i ; insă şi noi sântem iodatoriţ a o dezbate desubt orice inpresurari , şi a o da dmisali curată şi fără nici o pri-cină, pentru care in urmă sâş poată face pe aciastă moşie şi in-tări turi gspod. spre a nu sâ strămuta vânzare aciastă» nu numaide câtră vreunii din râzâşii noştri, dar nice despre alte moşii me-gieşte cu aciasta, măcar câ din parte tuturor râzâşilor sântem noi

vechili rânduiţi aceştiia ce sântem puşi numele şi degitile» carii a-vem încredinţare că ceia ce vom face noi sâ fie primiţ şi de cătrătoţ ceilalţ râzăşi a aceştii moşii» şi pentru adevărata credinţă saumai iscălit şi alţ marturi .

J806 Mart 25X Eu M afteu Istrati am vândut cu bună voia meX Eu Onofreiu Cioinag tij.X Eu Simion Bobeicâ tij dinpreunâ cu voia tuturor râzâşilor.

Ioan Bosie polcovnic mam întâmplat faţă şi sânt martur.Gavril Bejan postelnicel martur„acest zapis lam scris eu cu zisa şi priimire râzâşilor de sus

iscăliţ.Iordachi Bosie sulger.uiv eu li-y fiuwta ÂviŞfvt *«î K i(>xai

46. 1806 M ar ti e 29 I aşi . A C. Moraz KW., carie pentru che-marea megieşilor lahotirâtut moşiei Chirca. (Chirca I, 22),

Iw A lexandru Costandin M uruz V voda cu mila Iui Dumnezăudomnu

ţârii M oldawi i . Fiind câ prin osâbită carte domnii mele,sau rândui t hotărni ci ca sâ hotărască moşiia Chirca de la ţnutOrheiului , la cari hotărâturâ trebuinţa cerşând de a fi de faţâ şimegieşii împregiuraşi cu scrisorile moşiilor lor, ce sc megitşescucu numita moşii Chirca pentru aceia dar iată prin a-ciastâ a noastră domniascâ cârti poroncim tuturor acelor megieşica în ciasul ce le vor face de ştire orânduiţi hotărnici, ci au simargi la starea locului si inciapi hotirâtura, numai de sit indatâ



166 *

si miargi acolo» ca să fie de faţă la hotărât, căci cari nu vor fiurmători a merge, apoi hotărnicii dupâ poronca domni i meii |e

vor da sfârşit hotărâtului, şi pe urmă oricare va arăta câ i saufâcut vreo strâmbâtati de impresurari , nici o ascul tare nu i să va da.

18J6 M art 291. p domneşti in tuş roş? JA. KCT ,M.H KK. vel logofăt

1793 cap de bou— pasere.

47. 1806 M ar t 29 I aşi . Cartea lai A. C. Moraz V<odă de cerce-tarea hotarâlor moşiei Chirca şi măsoriştea în stânjeni

(moşia Chirca I, 23).

Iw A lexandru Costandin M uruz V vod cu mila lui Dum-neciu domn ţării M oldawiei. Credincioşi boeri i domni i mele dmv, <Simiion biv vel jicnicer, i I ordachi Haitul biv vel jâcnicer sănătate.

Intre postelnicelul V asâii N our stâpânitoriul moşii Chirca dela ţânutul Orheiului şi între M altei I stratI i Onofrei C ioinac şi cualţ ai lor. fi ind pricină» zicând M aftei Istrati i O nofrei C ioinac şi

cu ceilalţ ai lor câ pe l ângă moşiia Chirca numitul N our ar fistăpânind şi o bucată de loc a lor a numiţi lor tot cu nume deChirca, cari la înfăţoşate ce au avut înainte dmilorsale veliţlorboeri amândoai părţle la cercetare ce sau făcut numi tul N our cutotul sau aparat zicând câ isste năpăstuit, căci în stăpânire sa afarăde trupul moşii Chirca, altă bucată de loc cu acel nume, dupăcum zi : ei, nar fi cum nici cu alt numi , de cât numai driaptâmoşiia sa, şi incâ el ar fi pătimind împresurare despre megieşii im-pregiuraşi, cum dovedesc scrisorile vechi ce au; care la aciastadin scrisorile vechi ciau ar tat să dovedeşte că din jjios unde cerei, ace bucată de loc cu acel nume scrisorile lui N our pomenescuşi de doai iazuri, unde au fost mori iătirăşti, care acele iazuriscrisorile ce ari sâ cuvin a le stăpâni N our, din cari sâ cunoaştecâ ei fărâ de dreptate sâ acolisâsc de N our ; şi I a aciasta cerşindtrebuinţa spre a s dovedi adevărul , domniia me v i rândui m şi v i

poruncim mergând la stare locului dupi deosăbitâ carte domniimele ce am dat si strângeţ de faţă şi pe toţ megieşii impregiuraşi,fieştecare cu toati scrisorile şi dovezile ce vor ave, şi văzând şiscrisorile lui N our, apoi si intraţ in cercetare foarte cu amiruntulin frica Iui Dumneziu, ca sâ aflaţ şi si dovediţ despre margine



166 *

ace de gios, ia ce loc sânt acele iazuri, unde au fost morile aceletâtârâştx, căci pânâ acolo nu râmâni nici o îndoială ci nu iastemoşiia Chirca, şi dovedind iazi.rile acelea, apoi sâ faceţ cercetareşi celorlalae margini a Chircii despre fieştecare parte dupâ cumvor fi umblat hotărâle din vechiu, şi dupâ ce veţ dovedi tottrupul Chirci i mâsurândul in stânjâni in lungu şi in curmezişupe câţ locuri va cere trebuinţa, de nu va naşte nici o pricină desprenime stâlpi ţ şi cu pietre hotară, dând şi mârturiia ia mânalui Nour pe obiceiu, iar nâscînd pricină de nemulţâmire desprevreo parte la locul de pricină cu pietre hotară sâ nu stălpiţ, cedinpreunj cu harta ce veţ face cu bunâ închipuire asâmine după

stare loc.ilui prin care sâ arătaţ şi locul de pricină in măsuri destânjâni, cum şi acele doai iazuri la ce loc vin şi câtă deportareau unul de altul, sâ daţ şi mârturi ia cu arătare pricinii pre largula mâna lui N our, îndatorând şi pe aceiaîalţ cine vor fi casâvi iedinpreună sî stea la giudecatâ, şi deosâbit sâ faceţ cercetare ş<pentru acei Luţăni cei cer ei unde sâ află, cum şi pe Chirca osâlişte iaste sau doai, şi dupi cum veţ dovedi şi aceste doai pri-cini iarăşi sâ arătaţ la mărturie.

1806 Mart 2"I. p. domneşti A A KCT. ,«H. RR. vel logpfet

1793, cap de bou— pasereObs. Este şi o copie din 1828 Mai 7 „de la divanul Cneziei Mol-daviei giudecâtorescu. Copia aciastă poslcduindusâ şi fiind scoasăintocma di pi cârti gspd. sau încredinţat. 1828 Mai 7

Costache Canta logofătV asale M iclescu vornicIancu J urj vornicDumitrie Bcldiman vel vornicN astasache M ânu vel spatar

,,de mine sau posleduitToader Moţoc paharnic

48. 1806 I unie 15. hvod de măsurile in st ăni a moşiei Chirca.(Chirca I, 25).

»»Uvod de măsuri Chiria cu funie de 20 stânjâni şi slinjâou dc

8 palme gspod. 1806 lune 15.



124

Stinieni Margine densas despre moşiia Mirenii553 din piatra ce esti în malul Bâcului di Ia vale de

drumul cel mare ce merge pe Bâc la Bender la dialpânâ la movila Armaşcttei ce este in zare dialului unde

esti piatrâ hotar.262 din movi lâ drept Ia vali pânâ in pârâul satului M ereni.556 din pârău Ia dial pin gura văi i Perciunul pânâ la o

piatră ce esti in coasta dialului .{607 din piatra din coasta dialului pe costişa pân la altă

piatrâ ce este in dreptul fundului văii Chirca.619 din piatra aciasta in dreptul fundului văi i Chi rca la dial

pe lângă o beşicâ de movi lă, ce este în zare dialului şipeste zare dialului pân Ia doi petre ce sânt în partidespre Cimişăni.

3604 stânjeni

Fandai Chircii despre miazănoapii

947 din cele doai pietre de sus pomenite pân la movi la Gău-noasă în care sânt patru pietre

949 din movila Găunoasa pân la un stâlp ce este lângădrum ce vine de la Budeşti şi merge in gios pe Roşiia

intru care stâlpu să propescu Bornăreştii şi Cobuşca.J 896 stânjâni.

Margine pe din gios despre Bornăreş t i295 din stâlpu pânâ Ia o piatră ce esti de la vale de drumu

ce vine de la Budeşti şi merge in gios pe Roşi ia din

sus de un Hârtop.1059 din piatra aciasta la vale peste H ârtop, şi peste valeRoşii, şi la dial coasta Roşi i despre apus şi peste doihârtopele pânâ la o piatrâ ce este întrun cap de piscuin coasta Roşii.

349 din piatra aciasta peste un hârtop ce sâ scurge în Roşiiaşi la dial pânâ la o piatrâ ce este in zarea dialului in-tre Hârtop şi între fundul văii Isinii,

991 din pktra aciasta la vale şi piste matca văi i Iz inii ingios coasta văii Isânii, până la o piatră ce esti in buzadialului din sus de gura văii I sânii şi dela dial di şliahulBenderului.



166 *

SUo|enl

o movilă ce esti dila vale de şliah in vadul B âculuiin dreptul satului L uţănii ce este pe Hotirntceni.

3014 Ca pif al despre Bâc na dzpi cotitura Bâcului,ct in linie

f46J din movila ce este la vale de şliahu Benderului indreptul cotului L uţănii in sus, până in matca pârâuluisatului M ereni de la vale de pod.

970 din matca pârâului, până Ia piatra din malul Bâculuidespre M ereni, dintru care am inceputo măsura

243 ITot capul Chircii insă dupi cotitura Bâcului

50t din piatra ce este in malul Bâcului , până la cotituraBăcului ce să apropie de şliahul Benderului.

260 din coti tura până in dreptul movilei la impreunaregârlelor,

1040 din dreptul movi lei pănâ in iazul lui Bocan.

342 din iazul lui B ocan până la alt i a: vechiu ce estemai din gios.250 din iasul acesta pânâ Ia alt iaz vechiu,375 din iazul acesta pânâ in hotarul Bornărejtilor in dreptul

movilei.

2768 stânjâni

Curmezişul prin mij loc376 din piatra ce este in coasta dialului dila dial de pârâu

M ereştilor despre mianânoapte pânâ in matca văii Chirca.780 din matca văii Chirca pănâ in matca vâii Suliman.955 din matca vâii Suliman pânâ in piatra ce este in zare

dialului intre Hârtop şi intre fundul vâii Isânii.

2111A dunare sumelor

3604 —

I8<»6 —3014 —2431 —2768 _



166 *

2in —J 5824 adică cincisprezece mii opt sote doaâ 2ăcî şi patru stânjâni.

480 din movila până în dreptul mori i loi Sabân.

Simeon J icnicer, I ordachi H aitul jicnicer

Este şi o copie paslâduitâ de T oader M oţoc paharni c ţ scrisăin 1828 M aiu 7 di Ia divanul 'Cneziei M oldavi ei giudecătorescC, Canta l og, V asile M iclesci vornic» I oan N ecul ce vel vornic,IancuGiurgc vornic Nastasachi Donici spt. D im. Beldi man velvornic

49. 1806 I unie 15. Cercetarea moşiei Chirci şi Luţnii şi pricimca 2 iazari şi mori tătăreşti(moşia Chirca-Laţăni, plicI, 24).

Dupâ luminată poronca preînâlţatului domnului nostru A le-xandru Costandin Moruz V vda, ce niau adus dmlui postelnicelulV asâle Nour stâpânitorul moşiei Chirca de la ţânutul Orheiului»poruncitoare ca sâ mergem la stare locului şi strângând pe toţmegieşii impregiuraşi fieştecarele cu toate scrisorile ce vor ave şi

văzând şi scrisorile lui N our sâ intrăm in cercetare foarte cu amă-runtul şi în frica Iui Dumnezeu ca să af lăm şi sâ dovedim despremargine ace din gios la ce loc sânt acele iazuri onde au fost mo-rile acele tâtârâşti, căci până acolo no rămâne nici o îndoială cânu este moşiia Chirca. şi dovedind iazuri le acele apoi sâ facem cer-cetare şi celorlale margine a Chircii despre fieştecare parte.

După luminata poruncă mergând la stare locului, unde fiindfaţă atât postelnicelul Noor cât şi M aftei I strati cu ai săi, am cerut

sâ ne aducă oameni martori carele să ştie unde au fost moriletâtârâşti, şi despre amândoi părţle am luat râspunsu câ din Mol-dovenii ce au fostu trăitori in parti locului aceluia nu pot gâsioameni care să ţe minte unde au fost acele mori ti târăşti , zicândNoor câ un Ion Frunzălatâ ce au muri t in anul acesta, iar fispus câ are ştiinţă unde au fost morile tâtârâşti, dar fi ind câ i sauîntâmplat moarte pe altul din M oldoveni nu poate gâsi ; cei dinparte tâtărascâ sâ pot gâsi din cei ce au trăit pe locuri le acele»

şi aşa postelnicelul N our au adus pe un turcu, ce esti Zaim I»satul Bulboaca

anume Deli H asan, om de 87 ani dupâ cum însuşiau arătat şi vrâata îl vădeşte, iar M aftei Istrati cu ai săi, au adu»



166 *

iarăşi după cum însuşi au arătat şi vârsta îl vădeşte, care Tatarau mărturisit câ in margine Bâcului despre Hotănticeni mai dingios de iazul L işcanului cu 270 stânjâni mjsurândusâ pe mal dupâ

cotitura Bâcului , iar linie driapti pe şâs i60 stânjâni, au fost omoara tâtărascâ in capul unei gârle ce au fost scoasă din matcaBâcului in şâs, şi mai pe urmă sau mutat tot ace moară mai îngios la gura Bârlii, şi cum câ acc moară sar fi stricat din poruncasultanului, dupâ care mârturiia Iui am căutat foarte cu amăruntulfaţa fi ind atât postelnicul Noor, cât şi M aftei Istrate cu ai săi casâ gâsâm vron semn de moară adecă cât de puţnă ezăturâ sauvreun par măcar, şi nici un sâmn nu sâ găseşte nici Ia capul gârleiunde au arătat cau fostn moară mai inainti nici la gura gârleiunde zice că sau mutat mai la urmă 5 au mai adaos a zice Ta-tarul câ după ce sau stricat ace moară cu porunca Sultanului saufăcut altă moară peste 15 sau 20 ani mai in gios în parte Or-heiului in dreptul unei movi le ce este in şâsul Bacului, dar nau'umblat şi peste puţ nă vreme sa râsipit ţ am,căutat şi la acel Ioc şisămnu de ezâturâ nici de cum nu sâ cunoaşte, faţă fiind şi zaimul

de la Bolboacâ care mai sus sau pomenit; lam întrebat de au a-pucat mori tâtărăşti la locurile ce arată Tătarul , şi el au mărtu-risit câ nici la un I o: de acele mori nau apucat, fără numai undeeste acum moara lui Bocan au fost moară tâtărascâ, şi iarăşi undeeste acuma moara lui Sabân au fost moara tâtărascâ; adăogândşi aceasta câ Ia capul ezâturei morii tâtârâşti unde esti acum moaralui Sabăn despre Hotărniceai unde pe atunci locuia tătari in celedoi ciasuri, au fost şi o salcie foarte groasă ; şi acum mergând

noi şi căutând sau găsit odraslă de salcie; am întrebat pe tătar deau apucat şi el acolo mori tâtârâşti sau nu (şi el au mărturisitcau apucat) fârâ numai zice câ acele mori nu sau stricat cu po-runca Sul tanului ; am întrebat iarăşi pe Tatar de ştie pe acel eaimtrâitoriu de de mult pe locurile acele, şi el insuşi au mărturisit cimai bâtrân intre dânşii decât acest raim altul nu este, şi cum câ •cu părinţ i Iui au trăit pe la locurile accic şi poate s aibă ştiintâ,cum şi un Grigorie Nuţul ot M ereni unul din protivnicii lui Noorau arătat câ unde e;te acum moara lui Bocan au apucat moarătâtărascâ însă nu ţne minte de când au fost morile tâtârâşti celecu pricină căci nici vrâsta lui nu este de a ţne minte de a-tunce, cc mai în urmă; mai sânt inca doi iazuri vechi intre moara



166 *

uo morar ce este acum la moara lui B ocan au arătat el căcum scade apa Bâcului sar fi văzând şarampoi Ia iazul ce este maisus de moara lui Sabăn, iar acum fiind apa mare noi nam pututvedea»

M ai este un iaz din sus de moara lui Bocan, unde să ho-tărăşte moşiia Chirca cu moşiia Merenii» ce să numeşte iazul Şiş»canal ui, pentru care au mărturisit atât T urcul cât şi T ătarul căacel iaz Iau făcut Şişcanul mai în armă pe (elină. A m întrebat peTătar câţ ani sânt de când sau stricat morile acele tâtârâşti cuporonca Sultanului şi el au arătat câ sânt 55 ani pe când era elcopil ca de fO— i i ani, şi intrând noi in cercetare scrisoril or IuiNoor ce are pentru pricina acelor mori am găsit o jalubă a Iui

M oisâi ot Cimişâni prin care face cerere ca pe tătarit ce au făcutmori pe moşia lui Chirca săi râdice şi mori le să să răsăpască» ş«in dosul acestei jalobesă porunceşte dmlorsale sărdari lor de Orheiu,de cătră răposatul intru fericiri maria sa Costandi n N ecul ai V oevodca sâ fie volnic jjâluitoriul a stăpâni mori le acele .• care poroncâeste din veleat 7250 Noembre 22, şi iarăşi altă jalobâ tot a luiM oisâia din Cimişeni, prin care arată câ după giudecată ce au .i-vat ca acei tătari înainte Sultanului nişte săimeni Hăneşti au aprinsu

morile şi tătari i cei cu mori le să pun in spatele lor ca sâ Ie facămori le; pentru care să roagă să aibă dreptate, şi in dosul jalobeisâ face poroncâ iarăşi de la acelaşi luminat di van câtrâ sărdariide Orheiu ca săi apere despre tătari , care poroncâ este din vele7250 Iunie 2, de când sânt pân acum 65 ani şi f i indcă suma a-tnilor scrisorilor lui N oor de când sau stricat mori l e; nu sâ potri-veşte cu suma anilor de când mârturi sâşte T ătarul câ sau stricat,căci in vreme de când arată scrisorile ce sau stricat morile sânt

65 ani şi vrâsta T ătarului dupâ a lui arătare este de 65 sau 66ani din care să înţălege câ el a fost atunce copi l de un an, iarel arată cau fost de zăci sau unsprăzăce- an i ; (al doilea fiindcăM oisei prin jaloba sa arată câ morile sau aprinsu de Săimenii H ă-neşti, iar T ătarul mărturiseşte câ mori le sau stricat şi lemnul saudat pe B âc; al treilea M oisâi prin jaloba sa arată că T ătari i aufăcut mori pe moşia lui şi in iazurile lui, iar T ătarul mârturisâştecă au scos gârle din matcă intru care au fost mori ,* al patrulea

fi indcă T ătarul arată că mai intăiu au fostu moara la capul gârlei,de unde stricânduse sau mutat mai la urmă Ia gura gârlei şi deacolo sau stricat cu poronca Sultanului , pe când după cuprindere



129

scrisorilor lai N our sânt 65 de ani, şi după arătare Tatarului sâinţâlege câ de când au fostu morar Ia capul gârlei sănt mai mulţde 65 de ani, fiind acolo moara intâiu pe când el încă nu era fâ.cut după soma anilor vrâstei lui ; cu toate aceste arată că au a-pucat moarâ acolo, dintruaceste neprotrivite arătări a Tatarului sâpoate inţălege că el prin hatâr sau ioteres mărturiseşte, pentru căcipe toată apa Bâcului nu sâ găseşte moarâ făcută pe gârlă făr deiaz. şi mai vârtos câ gârla aceasta ce arată Tătarul că sau scos dinmatca Bâcului (măcar câ nu samânâ de a fi matcă pe acolo) cutoate aceste nu merge gârla cu vreo lungime pânâ unde sâ de ia-

răşi in matea sa ca să se poată inţâlege câ numai cu scoaterea a-pei din matcă in gârlă putea sâ umble moara fâră multe ezâturi,că de Ia capul gârlei de unde au eşit din matcă şi pânâ Ia guragârlei unde iarăşi au dat in matca sa măsurândusă pe lângă matcăau eşit 2? stânjâni şi sâ poate socoti de poate a umbla moarafârâ ezâturi numai cu oareşi ce prindere matcei mai ales la capulgârlei unde au arătat că au fost moară intăiu, fiind şâs şi locul

drept; şi fiindcă postelnicelul V asâli N our cere în hotarul Chirceiiazurile acele unde este acum moara lui Bocan şi moara lui Sa-bân după cuprinderea scrisorilor unde sau potrivit mârturi ia Zai-mului cu a T atarului ; iar Maftei Istrati cu al săi au pus temeiupe arătare numai a Tatarului cau fost mori tâtârâşti in gârlă ţ iarZaimul fiind mai bătrân de cât Ţ atarul cu 22 ani araţi că a-colo mori nau apucat nici vrun sămnu de iaz nu sâ gâsăşte; sfâr-

şit pricinei de câtrâ noi nu sau putut da, ci făcând hartă inchipui-toare cu măsuri arătătoare de depărtare iazurilor şi de stare locu-lui, măsurând şi moşiia dinprejur dupâ stare ce acum sâ afla instăpânire Iui N our , căci făcând de ştire vechilului moşii Burnă-reştii ce este a mănăstiri i Goliei, ca si vie cu scrisori dovezi cevor fi pentru numita moşie; au dat râspunsu că s:risoriIe sânt famănăstire şi va scrie ca să le trimeatâ şi incâ pânâ acum nu liau

trimes ţ cum şi râzâşii de Cobusca fiind duşi Ia Eş pentru altepricini de giudecâţ ce au, nu am avut de la cine a cere scrisori,şi pentru aciasta acum sau măsurat pe din gios pe hotarâle Bur-nâreştilor, ce sau pus de paharnicul Neculescul fiind armaş îa vre-



166 *

sâ araţi prin deosebit izvod de măsuri , far dupâ ce sâ va da ho- 'târâre de câtri luminatul divan, cari iazuri si cuvin a fi acele moritâtârâşti; atunce si poate face cu amăruntul cercetare pentru toatehotarăle impregiur. Osi bi t ni sâ poronceşte sâ facem cercetare pe *moşia Chirca o sâlişte este sau doi ; dupâ poroncâ am cercetat ţ f-in tot trupul moşiei Chirca ce acum sâ stăpâneşte de N oor, altă să-lişte nu este făr de cât în dreptul iazului ce este mai din gios demoara Iui Bocan, de la dial de şl iah, sâ cunoaşte loc de silişte, iunde sau găsit un stâlpu de piatră cu cruce stând î nf i pt; şi altecâteva pietre iarăşi de cruce prăvăl i te; asămi ne şi pentru L uţânidupă poroncâ am cercetat, şi altă dovadă prin marturi nu miauaratat nimene făr de cât pe Hotărniceni între moara lui Sabân ţintre moara lui B ocanu, sau făcut un sat nou pe sâli şte vechi,

care sat acum sâ numeşte L ati ni ; şi de cercetare ce am făcut amdat aciastă mărturie Ia mâna posteloicelului V asâi i N oor .

1806 I une 15Simeon J ăcnicer

Iordachi Haitu jăcnicer

50. 1808 G hen ar 28. Carte de giudecatk între Matei Ist rate şt Ion

Vârgolici pentru alegerea Luţănitor despre moşiile me-gieşite. (moşia Chirca-Luţăni plic. I, doc. 21.)]

Dupâ ce Iui M aflei I strate, G ri gore L uţa, M i halachi Gorgos,Ştefau şi alţi i ai lor prin gi udecata de la 1802 M ar t 5, ce au a-vut Ia divan innainte vel iţ lor boeri cu I on V ârgol i ci căpitan şiV asali N our ginerii săvârşitului B ocan, Ii sau dat dreptate de aşlua drepte părţle lor din moşia Lu\âni de Ia ţinui O rhei ul ui , ce

sau dovedit câ nu sânt vândute la V asil e Bocan cum pre l argua-ratâ cărţle de giudecată ce sau dat atunce şi l.i o parte şi alta.dupâ care hotărârea a giudecăţi i numi tul M aftei I strate cu ai lu'tot atun:i luând şi carte domnească cătrâ sârdari i de Orhei u casâ li se- aleagă părţ le lor din numi ta ţ sârdâri ia au rândui t pe ma-silul Neculai Dumbravă, carele prin mârturi i a ce au dat arată ioce chip au măsurat toată numi ta moşie atât l ungu cât şi în cur-mezâş: şi câţ stânjâni sau dovedit vânduţi Ia V asi le B ocan şt câţ

au rămas nevânduţi, cum pre largu arată mârturiia Iui ce este totdintracel an A pril 25, adiveri tâ şi de sardari i di n O rhei u ; pe o fmi auriţii gineri a Iui Bocan arâtândusâ pricinuitori câ nar fi I*



166 *

locul acela moşiia Luţănii, ci ai at fi numai moşiia Chirca, cateeste cumpărata iarăşi de socrul lor, şi ci moşiia Luţănii ar fi din-coace de apa Bâcului cuprinşi in hotarul Hotărnicenllor alunecân-

duse ei dupâ nişte jaiobe vechi a uoui M oisâiu din C imişâni : cum cânişte Tatari ar fi făcut nişte mori in apa Bâcului pe moşiia Chircacari mori sar fi râsipit şi sar fi anu din poronca H anului şi dinporonca domniei, şi câ vaduri de mori pe trupul cât vot M alteiIstrate cu ai săi câ ar fi Chirca nu sânt, ce numai pe trupul acelcel cer cu nume de L uţăni ; mai alunecânduse şi după mârturi iaunui T ânasâ H âncul unul dinte martori i ce la 1765 Noemb. 6 aumărturisit innainte paharnicului Păun ce era sărdar Ia Orhei pentru

moşia Todireştii a mănăstirii Căpriana. câ pe din gios sar fi hotărândcu moşiia L uţâni i , Dupâ a lor păreri au început a se face cercetărila faţa locului ca sâ se dovedească de este moşiia L uţăni dincolode apa Bâcului sau dincoace; şi intru o mărturie din 1805 Oct.26 iscălită de dmlui spatar M anol achi Donici ce este Ia mâna lu<M aflei Istrate cu ai săi, dovedeşte câ dintro carte din 1765 Noem-bre 12 iscălită de veliţ i boeri de giudzcata ce au fost între vechi -lul mănăstirii Goliei şi intre râzâşii de moşie Căbuşca şi de moşiiaLuţănii adeveri toare câ alăturea pe din sus de moşiia Burnăreştiieste moşiia Luţânii şi pe din gios este moşiia Cobuşca ; cum şi dupârăzâşia lui Bocan ce avea in moşiia Merenii care este pe din susalăturea cu Chirca, câ cumpărând intâiu Chirca, apoi au începuta cumpăra şi din L uţăni , unde acolo au şi stăpânit, nu iau ră-mas îndoială câ nu este acolo moşiia L uţâni i , cum pe largu aratăIa mârturi ie ; şi sau văzut şi la mâna lui V asâli N our altâ mărtu-

rie din 1806 Iune îl, iscălită de jâcnicerul Sâmion şi de jâcnicerulI ordache H aitul , de ccrcetare ce au făcut ca sâ dovedească undeau fost acele moşii tâtârâşti pentru care au jâluit acel M oisâiu dinCimişâni şi arată numiţi i cercetători câ alţi marturi din M oldoveninau putut găsi nici o parte nici alta, fără numai V asâli N our auadus martur pe un Zai m turcu şi M aflei I strate cu ai sâi au a-dus pe un tătar şi unul au mărturisit împotriva altuia. C um şipentru satul Luţănii ce este dincoace de Bâc pe hotarul Hotărnice-

nilor sau adeverit că este sat nou descălecat pe sâlişte veche nu-mindusă Luţânii : dar cum sau numit acea sâlişte din vechi nimenau putut sâ ştie cum pre largu arată Ia mărturie. Deci acum deiznoavâ infâţişândusâ Ia divan înainte noastră V asâli N our cu M a-



166 *

nici , asămine şi hărt'Ie de stare locti loi ce sânt şi la o parte şialta, sau întrebat pe V asâii N our ce are mai mul t să răspundă, şirăspunsul său tot acela au fost ca la giudecata de Ia J 802 ce auavut cu Ma#ei Istrate şi cu ai lor scrisorile moşiei Chircii nu sau

văzut şi câ după scrisori moşiia Chirca ar trebui sâ aibă vaduri demori in apa Bâcului, unde şi T atari i făcuse mori ţ şi câ alte va-duri de mori la locul acela nu sânt fără numai acolo unde Ma0eiIstrate cu ai săi cere să fie L uţăni, şi că L uţăni i ar fi dincoace deBâc, dupâ mărturia paharnicului P ăun ce este la mănăsti rea Câ-priiana pentru moşiia Todereştii . După care răspunsu al său cer-cetândusă de cătrâ noi toate scrisori le moşiei Chi rca câte leau a-rătat sau văzut câteva cărţ domneşti date tot după jalobe, şi ja-

lobele iarăşi nepotrivite intre ele, nearătând numi le moşiei, intrealtele arătând câ este in ţinutul Orheiului şi între altele arătândcă este in dreptul M erenilor ce se hotărăşte cu ţinutul Orheiului ;apoi şi jalobele acelui M oisâi din Cimişăni prin cari arată că T a-tarii făcuse mori in iazurile Iui, fi ind rânduite Ia sărdarii din Or-heiu nici o mărturie de la sărdari nu să vede, precum şi un Să-mion unul dintracei trii marturi ce au mărturisi t înainte paharni-

cului Păun pentru moşiia Todireştii , fi ind fecior acelui M oisâi dinCimişâni arată că tatul său avea moară in Bâc şi un mal era demoşiia Chirca şi alt mal de moşiia Todireştii, adică el mărturiseşteinpotriva jalbelor tătănisâu, prin care arată câ T ătar i i au făcut moriin iazurile lui ; şi aşa ca pe nişte scrisori nepotri vite şi făcute dupâjalobe nu sau putut pune nici un temeiu ; câ tot temeiul punegiudecata asupra cărţi acea de giudecată ce au fostu intre vechi-lul mănăstirii Goliei şi intre râzâşii de moşiia Căbuşca şi de moşiia

L uţănii , prin care arată că moşiia L uţăni este pe din sus alăturecu moşiia Burnăreşti, şi sâ mai pune temeiu pe cumpărături le Iu1

Bocan că el fiind râzăş din moşi ia M ereni , ce este pe din sus a-lâture cu Chirca şi cumpărând întăi Chirca cu scrisorile aceste, peurmă au cumpărat şi din moşiia L uţăni i şi au stăpâni to tot la lo-cul acesta şi nu poate el sâ ştie mai bine decât socrul său, mâcafcâ au vrut sâ de pricină cum câ socrul său cu nume de Luţânii

au stăpânit şi moşiia Burnăreştii şi pe urmă ar fi luato mănăstireaGoliia, şi câtă moşie au rămas acum afară din Burnăreşti ar finumai Chirca şi că MaCei Istrate cu ai săi de vre să caute moşiiaL uţănii dincolo de Bâc să o caute in moşiia Burnăreştii. Dar a-ceste zizuri a lui sau cunoscut răsuf late, căci iarăşi in scrisorile



166 *

Chircii ce au arătat el sau văzut o mărturie din 7239 Iane 20 dela un Ursul Hârcâială nepot lui Decusarâ ce au dato unui Pavălprin care arată câ moşia lui dinspre Cimişâni umbla din movilaGăunoasă in sus prin alte sămne ce Ie arată anume, asupra căruiPavăl urmiază cele mai multe cărţ domneşti ce sau văzut la mâ-na Iui N our. A poi şi hotarnica Iui Neculai Dumbravă arată că din-spre Burnâreşti au găsit pietre hotare şi despre Chirca au urmatpănă intrace movilă găunoasă» Drept aceia de la giudecatâ sau ho-tărât ca dopă dovezile arătate moşiia Luţânii să fie fără strămu-tare in locul acela intre Burnâreşti şi Chirca, şi- moşia Chirca Iacapătul despre Cimişâni după mârturiia aratată nu poate a sâ sco-borâ mai gios de movila găunoasă, iar la apa Bâcului fiind că sâ

mai lăţeşte locul de nu va fi urmat Neculai Dumbravă ca dupăanalogia capetelor dispre răsărit să de şi capetele de la apa Bâ-cului ; această indreptare să poate face şi de acum; şi alegândusetrupul L uţănilor să sâ aliagâ şi părţ i; Iui Bocan să sâ lipascâ câ-trâ Chirca, şi părţle celor nevânduţ sâ râmâe slobode la stăpâ-nirea celor ce lc au ; intracest chip hoiârânduse sau dat de la di'van Iui M atei Istrate cu ai săi şi aciastă carte de giudecatâ.

1830 Ghenar 28Balş logofăt V asâle Roset vel vornicIordachr Cantacuzino logofăf.

sau trecut la condică

5J . 1808 F ebruar 3 I aşi. Cartea divanului pentru cercetarea pri-cinei peniru locul moşiei Luţănilor (moşia Chirca-Luţeniplic II, S).

De Ia divan, câtrâ dmlui jâcniceriu Sâmion. Giudecata ceau fost intre M atei I strate cu ai săi şi intre Vasâli Nour ginerelesăvârşitului V asâle Bocan pentru moşiia Luţănii de Ia ţnutul Or-heiului, pe largu vei inţâlege din cartea de giudccatâ a divanulu;ce sau dat Ia mâna lui M atei Istrate cu ai săi, cum câ moşia L u.ţâni după dovezile ce sau văzut trebue să fie dincolo de apa Bâ-cului între moşiia Burnăreştii a mănăstirii Golia, şi intre moşiia

Chirca, şi că moşiia Chirca la capătul dispre răsărit nu poate a sâlâţ mai in gios din movila găunoasă. Deci pentiu a sâ afla de auurmat Neculai Dumbravă cu alegere ce au făcut cu dreaptă ana-loghie şi capetele dispre apa Bâcului, unde să mai lâţâşte locul.



166 *

Divanul te rândueşti pe Dmta sâ mergi la faţa locului, unde faţifiind atât Maflei Istrate cu ai săi cât şi cl ironomii Iui V asile Bo-can, aşijderea şi alţ megieşi, urmând întocma dupâ cartea de gi u.decatâ a divanului sâ faci pre cu amănuntul cercetare şi de va fiurmat Neculai Dumbravă precum dreptate ceri, vei iscăli şi dmtaio mărturia sa ţ iar de va fi făcut vreo greşalâ sâ indreptezi în-tocmai după a giudecăţi hotărâre, dând şi mărturie atât la o partecât şi la alta ca sâ nu mai râmâe pricini intre dânşi i,

J 808 Fevruar 5Manolache Donici logofătBalş logofătL . Balş vornic

C. Balş vornic sau trecut

52. 1808 F ebruar 7. Zapis de vânzare prin care răzeşii vândmoşia Luţănii doamnei Zoe Moruzi câte 8 lei stânjenul.(Moşia Chirca-Luţeni. plic II. 2).

Adecă eu M afteiu I strate ot Bucşana şi eu Onofrei Cioinacot Durleşti răzeşi de moşia Luţănii şi vechili din parte tuturor ce-lorlalţ râzăşi de L uţăni de la ţinut Orheiului , carii mai gios nevom iscăli inşuş cu mâna noastră, datam adevărat şi încredin-ţat zapisul nostru la cinstita mâna dumisale cuconului I oan M af-teiu caminar vecbilu mării sale doamnei Zoi M oruzi , precum să sâştie câ de nimene siliţ nici asupriţ , ce de a noastră bună voe şia tuturor râzăşilor noştri iam vândut dumisale toată parte de mo-

şie Luţănii ce prin judecată am luato acum de la clironomii caseirăposatului V asâle Bocan, care părţ din mai denainte le vândurăclironomii răposatului Bocan, mări i sale doamnei Zoi M oruzi cunume de Chirca şi acum trâgândus iar Ia giudecată aci sau hotă-rât dela cinstitul divan ca sâ mear?â şi să aleagă părţ le acestede L uţâni ce le stăpânesc cu nume de Chi rca. Pentru aceastâ pârâcând să va alege suma stânjenitor cât divanul au hotărât sâ ni sădea noawă tuturor răzeşilor de L uţâni, am dat dumisale acest za-pis de vânzare luând şi bani acum înainte arvonâ doawă sute leiişi după ce să vor alege toate părţle noastre, atunci vom da celdesăvârşit zapis, dupâ suma stânjenitor primind şi banii câte 8 leipe stânjen, dupâ cum au fostu vânduto şi clironomii casii răposa-



166 *

54. 1809 M at 28. Mărturia capitanului de mazili Ştefan ci hotarelemoşiăi Luţeni sunt întocmai dupâ hotarnica lui N. Dum-bravă din 1802, (Moşia Chirca Luţăni plic II, 1J ),

Adiverim cu aceastâ mărturie a noastră Ia măna Iui 'Maf-teiu Istrati i a Iui Gligori N uţâ şi Onof rei C ioinac şi altor f raţ şiriseşi ai lor de moşia Luţănii de pe Bâcu ot ţinut Orheiului, caremoşie este intre moşia Chirca şi intre moşia Burnăreştii câ dupâhotarnica ce au la mână făcută de logofătul N eculai Dumbravădin leat 1802 April 23, ar fi in prepus că Ii sar fi făcut oareşicare întunecare Ia măsurătoare au mers de au dat de iznoav jalob

la luminatul divan şi aducând carte luminatului divan către dmluijicnicerul Simion ca sâ meargă la numita moşie şi sâ facâ cercaretuturor măsurilor ca să vadă de sântu adevărate, au de nu săntdupâ cum a gâsi să de adeverinţă Ia mâna răzăşilor şi fiind câdmlui jicnicer nu sâ aflâ acas fiindu in slujbile olaturilor Basara-bii cinstita sărdarie mau rânduit pe mine ca sâ mergu la numitamoşie, şi sâ facu măsurătoare, dupâ cinstita poroncâ am mersu lanumita moşie şi făcând otgon de 20 stânjăni şi stânjenul de 8

palme gspod am făcut măsurătoarea numi tei moşii, unde faţă fiindnumiţi răzeşi cum şi A rhi re A ndronachi , mazi l ot M ereni ce aufost pohtit de postelnicel V asile N our , ficndnle vichi l, ce iaste defaţă şi făcând cercare tuturor măsurilor numi tei mai sus moşii, şieşindu la toatj măsurile intocma, după hotarni ce ce au Ia mânăleam dat aceastâ mărturie în care mam şi iscălit*

J809 Mai 28Ştefan Sâchirachi căpitan de mazili

şi eu A rhire sin V asâle A ndronachi am fost fâţâ

De Ia sirdârie

Insuş iscăliţi ce dau mârturi ia aceasta de faţă vi ind au ară-tat câ toate celi ce să cuprind scri sj in mi rturie sint adevărate,pe care sau încredinţat şi de cătrâ sârdârie.

J 809 Octombrie 26Dimitrie Sturza caminar,



137

55. 1810 F evr uar 18. Doamna. Zoe Moruz cumpără prin vechilulsâ u I. Maftei câte ctt 8 Ut stânjenul 1000 stânjeni înLuţeni dela toţ răzeşii, adică 8000 lei. (Moşia Cbirct-

Luţăni plic I doc. 20.A decă noi toţ râzâşii de Luţăni cari mai gios ne vom pune

numel e şi degetele, iarâ care vom şti carte ne vom iscăli, datamadevărat şi încredinţat zapisul nostru Ia cinstita mâna dmisale cu-conului Ioan Maftei caminar vechil mării sale doamnei Zoi Moruz.precum sâ sâ ştie că de nime sil iţ nici asupriţ, ce de a noastrăbună voe am vândut dmsale toată driaptâ parte noastră de moşiedin mai sus numita moşie Luţănii ce este in ţinutul Orheiului bezparte lui B ocan cu tot venitul ei din pădure, din mori şi orice altvenit va fi pe această moşie, care parte de moşie măsurândusâ petrei locuri după obiceiu şi strângândusă toată suma 1a un loc şilepădându doai pârţ au rămas drepţ stânjeoi de plată una miestânjeni, pe aceşti stânjeni cu tocmală şi preţ hotărât câte opt Uistânjenul, şi sau făcut opt mii lei, iam şi primit toţ deplin acumla facerea zapisului, deci de acuma înainte dmlui căminar sâ aibă

a o stăpâni din hotar in hotar, dupâ cuprinderea scrisului şi a ho-tărnici i ce liam dat dmsale ca pe o dreaptă ocină şi moşii a măriitale doamnei fn veci nestrămutat nici supărat, atât despre noi cumşi despre niamurile şi răzeşii noştri, iar născând vro pricină pentruaceastă parte de moşii noi sâ avem a răspunde şi a îndrepta, iarâdmlui căminar intru nimic şi cât de puţn sâ nu să supere stăpâ-nind în bunâ pace şi spre încredinţare niam pus numele şi dege-tele, iarâ care am ştiut carte neam iscălit.

J 8I 0 Fevruar 18M aftei Istrati am vândut cu voe meE a V asi le Onofrei am vândut cu voe meŞtefan Istrati am vândut cu voe me„V echel şi răspunzător de parte tuturor răzeşilor

T h. B alş vornic martur"I oan T âutul pah» martur Iordachi Gioan stolnic marturL efter J evedian vornic de poartă martur, I anachi Gioan marturGavril Ene sulger marturT oader Sămgiorz po'c. am scris zapis cu zisa lor.



56. 1810 A pri l 26 I aşi . Porunca divanului Cneziei cifră sărdărlade Orhei intru împlinirea a 4000 tei de ta V. Nour şiI. Vârgolici pentru Luţăni către Zoe Moruz. fMoşia. Lu-ţeni II, plic osebit doc. t).

Dela divanul Cnejiei M oldaviei ,Câtră cinstiţ dmlor sărdaride Orheiu

Fiindcă postelnicelul V asile N oor şi cumnatusău căpitan IoanVârgolici, au rămas datori a plăti patru mii lei mării sale doamneiZoiţi M oruzi, din vânzarea moşiilor L uţăni, ce au fost vândut eiM ării sale, şi in urmă au eşit vânzare lor ră dovedindusâ moşia aaltora străini, insă o parte pentru care bani apucaţi fi ind ei acum.

de câtră cinstit boeriu dmlui vornic Dimitrie Sturza, vechi lul mă-riei sale doamnei ca săi plătiascâ împreună şi cu dobânda lor deIa J 8 zile a trecutei luni Fevruari e şi după rugămi nte ce au făcutei dmsale vornicului di ai îngădui pentru plata in vadea de un ande zile, căci acum nar fi având chip au primit şi dmlui vornic aiîngădui câtva acea cerşutâ vade, insă dacă vor da chezăşie sigură, câcând la împlinirea vadelei nu vor fi ei următor a plăti banii îm-preună şi cu dobânda lor la zăci unul, atunce fără de mai multă

prelungire, sau cuvinte de vro pricinuire să fiie datori chîzâşii anumăra toţ banii peşin, Ia care şi ei sau făgădui t că ar puteada acel fel de chezăşie, dar insă acolo la starea locului, câci aicenu pot gâsi acel fel de chizâş şi neşti indusă starea lor şi spre aceiaiată sau dat pe mâna acestui aprod ca săi aducă la dmv . să dechizâşiia cerută, şi sâ să scrie dmv. câ pe chizăşia cei vor da, cer-cetânduî dum, şi fiind oameni siguri şi vrednici de aceastâ che-zăşie, unde sâ nu să pricinuiască dmsale vornicului cea mai puţnă

supărare, de vor fi ei următori aşi plăti datoria Ia împlinirea va-delei, apoi sâ luaţ dmv. dela dânşii scrisoare incre'dinţnduo şi dumcu înştiinţare sâ o daţ la mâna aprodului ca să o aducă la divan,şi ei vor rămâne slobozi însă la zapis ce au sâsâpui e din (8 zilea trecutei luni Fevruar ţ iar impliniata vorniciei de aprozi 400 leio vor răspunde acum peşin la mâna aprodului ca să o aducă; Şideosâbit vi sâ mai scrie dum. că şi pentru toată averea căpitanului

Ioan V ârgol ici, atât mişcătoare cât ş's nemişcătoare, ce sâ va dovedicu bună încredinţare câ iaste driaptă a sa, precum şi de zestre cidrodurile zistret după pravlll încă sânt a barbetului, iarăşi să pu-neţi să sâ facă catagrafie, şi când ei nu vor ave ce să de chiză-şie cerută, atunce pe dânşii îi veţ da cu înştiinţare dmv. impre-



166 *

unâ şi cu ace catagrafie iarăşi pe mâna aprodului ca săi aducăiarăşi aice la divan iar averea căpitanului va sta subt săcvestru,păr ceţ ave dum. al doile răspuns in ce chip să urmaţ»

1810 April 26

T . Balş L ogofătCostandin Paladi vornicA lex. Ianculeu vornicBalş vel vornicGhica vornic sau trecut in condică

57. 1810 I ul ie 6. Cartea sărdirtei de Orhei pentru acareturile ce afăcut Bocan pe părţle răzeşilor de Luţeni. (Moşia Chirca

Luţeni plic II, 12).

De la sârdărie, cătră dmlor logofăt Constandin Giurgiuman icăpitan M acare Donică; fi ind pricină intre căpitan Ioan Vârgolici,şi postelnic Vasile Nour, ginerii mortului Bocan cu răzeşii de mo-şie Luţeni, pentru nişte acareturi ce au făcut Bocan şi cu V ârgo-lici pe părţle răzeşilor, ce cu giudecata divanului sau dat in stă-pâni re lor, cât fac acum acele acareturi şi cu cât liau putut faceatunci, cum şi ce venit sau luat de pe părţle răzeşilor din vremece Ie luară ginerii Iui Bocan in stăpânire pânâ acum dupâ analo-ghia a toată moşia, toate aceste vâ rândueşte sărdăria sâ le cer-cetaţ intâi pentru acareturi precum sâ arată mai sus, cum şi pen-tru venitul ce sau luat de pe moşie şi precum veţ afla adevărulşi in frica Iui Dumnezeu sâ înştiinţaţ sărdăria pe largu ca să sădea sfârşit.

1810 Iulie 6„iar pentru venitul moşii să cercetaţ cum sâ vinde atuncişi cum sâ vinde şi să faceţ socoteala şi părţle răzeşilor cât săcuprinde după analogon.

M anolachi vornic

58. 1810 I ul ie 10. Preţeluirc acaretelor de pe moşia Luţănii. (Mo-şia Chirca-Luţănl, pilc II osebit 2),

Cătră cinstita sărdărie, cu multă plecăciune.Prin plecată a noastră scrisoare înştiinţare facem cinstitei săr-

dârii, că dupâ poronca ce niau adus căpitan Ion Vârgolici i pos.



166 *

t£laicul V asâli N our, ginerii săvârşitului V asâle B ocan, şi cu râ-zâşii de moşie L atini porunci toare ca să mergem Ia stare locului săfacem cercetare venituri lor ce vor fi eşit de pe această moşie şi decâtrâ cine sau luat, şi sâ fac şi preţeluire acaretului ce sâ află pe

moşia această L uţăni ' atât cu ce cheltueli pot să se facă acum,cât şi cu ce cheltueli să pute face in vreme ce sau făcut acaretu-rile. Noi dupâ peroncă mergând Ia stare locului pe răzăşii jălui-torii nu iam găsit acolo, după vorba ce au fost, încă unul din-trânşii ce sta să ne ducă, mârgând cu noi pără acolo, şi trimeţân-dul ca sâ cheme şi pe ciealalţ răzeşi nau mai adaos a veni ina-poi şi noi aşteptându până Ia o vreme şi văzând că nu vin, am

cercetat ce acareturi sânt făcute pe moşia aceasta L uţâni i şi câtpot să facă; şi sau găsit beciu de piatră cu crâşmă bună in drammare ce merge la. Benderi ; moara este făcută cum sâ cade in du-lapuri cu răzlogi acoperită dar este veche ; iazul este bun ezit câttrebueşte, şi măsurândusâ beciul în stânjeni au eşit fundal unstânjăn cinci paşi, lungul doi stânjeni 3 palme, iar înaltul un stân-jăn şi 3 palme şi gârliclul un stânjen cinci palme lungul, gros be-

ciului cât trebueşte, care fără de nici o părtinire după vreme deacum sau preţeluit cu 500 lei. Casa crăcimei cu doaâ odăi măsu-rândusâ cu stânjenul sau găsit faţa in lungul 4 stânjâni 5 palmecurmezişul un stânjen cinci palme şi inalt un stânjen pe tălpi destejar lemn sănătos intrânsa, care la acel Ioc fiind cu depărtare depădure sau preţeluit cu 300 lei. De acole am mersu Ia moară şila iaz şi mai întâi măsurând casa morii au eşit 5 stânjeni 5 palmein latul cu stratul roatelor şi trei stânjeni curmeziş cu hambariul

înăuntru insă acum este stricată, iar prefăcândusă după tocmalace au ţinuto moşiei apoi făcea 800 Iei, măsurândusâ şi ezătura ve-che au eşit 97 stânjâni, iarâ capătul iazului despre moarâ este unstânjăn inalt, un stânjăn şi giumătate latul, şi sau socotit pârâ lastânjănii arătaţ 1164 Iei câte 12 lei stânjenul, iar de acole in suspe şes fiind ezătura mai îngustă şi mai gios înălţime măsurăndusăau eşit 164 stănjăniţ sau preţăluit cu 312 Iei adică căte trei lei

stânjenul, care peste tot preţăluire binalel6r au cuprinsu 3076 lei,însă*.

L ei 500 beciul toate aceste sau preţăluitL ei 700 crâşma d o P ă vre«i e de acum ţ iar



166 *

Cercetând şi pentru venit ce sau luat de pe moşie aceasta că-pitan Ioniţâ V ârgol ici in doi ani ce au fost stăpân şi sau dovedit2000 lei în doi ani luaţ din vânzarea câmpului 200 lei pe arendacrâcimei tot pe doi ani, iar venit morii nu sau putut preţelui ne-

gâsindusâ morari i faţă, şi rămâne cât va socoti cinstita sârdărie,după ce au intrat moşia în stăpânirea răzeşilor iarăşi pe doi ani eiau vândut venit câmpului in 200 Iei întraceşti doi ani, şi arendaiarăşi in 200 lei, iar venit de la moara Iau împărţt in de ei. Amcercetat şi pentru venit ce era acum de pe moşie răzâşilor şi pentrucă moşie aceasta şi cu Chirca sâ vinde tot la un loc câte 1000lei pe anu lui V ăcianu şi N azor armeni şi fi ind moşiile de o po-trivă rămâne parte răzeşilor, unde acum numai de pe arendă cu

neguţtorii 270 Iei, iar la moara pe anul acesta fiind străcate nueu nimică ci au luai numai pe peşte scurgând apa, cate după toatăcercetare şi preţâluire ce sau făcut după poronca ce au avut namlipsit a înştiinţa cinstita sărdărie.

18(0 Iulie 10pre plecată slugă Constandin Giurgiuman

59. 1810 J ul i e 18. Sirdăria Orheiului scrie divanului în chestia da.toriilor de 4000 lei ce are a-i lua doamna Zoe Mor asde pe moşia sa Luţănii. (Moşia Chirca II, plic osăbitdoc.5),

Cătrâ cinstit divanul Cnejiei M oldaviei

De la sârdăria Orheiului

Carte cinstitului divan cu acest aprod sau luat şi sau văzutcele scrisă pentru 4 00 lei a mării sale doamnei Zoi M oruz ce aurămas din vânzare moşiei Lutăni asupra căpitanului Ioan V ârgo-lici şi a cumnatului său V asâle N oor. scriindusă câ ori banii să soîmpliniască, sau să de chizjş sigur, şi sâ fie pâsuiţ cu plata ba-nilor pânâ la un anu de zile după făgăduinţa ce liau dat dmluîvornic Dumitru Sturza. vechilul mării sale doamnei, iar negâsindchizâş precum sâ cer să s dee pe mâna aprodului ca săi aducăla Iaşi. împreună cu izvod de toată avere ce sâ va gâsi dreaptă a

căpitanului I on V ârgolici mişcătoare şi nemişcătoare; şi dupâ po-ronca cinstitului divan apucândusă ca sâ dee chizâş sigur precumsâ cer. căpitan Ion întăiu au răspuns că va gâsi chizâş, în urmă



166 *

au arătat ci na a re, şi va veni Ia Iaşi ca si s pue Ia calc decisirdiria făcând izvod de avere ce sau putut afla şl ca ce pricinisi afli fieşte care lacra si închide aici dândusă şi pe dânsul pemina aprodului ca sâ să aducă Ia Iaşi. I ar postelni celul V asâle N oor

fi ind vreme a tot lucrul au căzut cu rugămi nte ca să fie păsuitcu vade de 65 zile şi dupâ a lui rugămi nte sau I asat cu vadeoaaceasta, dând zapis ca Ia trei a lui A ugust să va af la Ia Iaşi pu-nând spre siguranţie şi casele ce are aice în Chişinău amanet, şică va răspunde banii ce să vor găsi cu cale de cătrâ cinstit divanca sâ plătească care iată câ să trrmete şi copie de pe zapisul ce audat şi nam lipsit a înştiinţa.

JSIO Iulie 18M anolache D imache vel vornic

60. F ăr ă an (1810 J u l i e 18). Izvod de averea căpitanului IoanVârgolici pentru plata cătră doamna Zoe Moruz. (Chircaplic II, p'lc osebit doc. 3 bis>

Cele ce sau afl at a căpitanului I oan V ârgo l i ci :Casă şindrilitâ cu 4 odăi cu ogradă de nuele şi cu 2 case gios

o cuhne, care casă o are dată zăstre fiicei sale Zmarandii de doiani şi mai bine dupâ cum sau văzut izvod iscălit de însuşi IonV ârgoli ci Ia mâna ginerelui său căpitan Petre I ancovi ci şi sântfăcute de vro cinci şasâ ani ; şi tot intraceiaşi ogradă mai ar e:

1 crâşmă cu pivni ţă de piatrâ cum şi una dugheană tot suptun acoperemânt.

J crâşmă cu pivniţă de piatră şi cu o dugheni ţâ alăture, careau avuto V asâle Bocan socrul I ui V ârgol i ci l uată de Ia un Ştefanblanar pentru datoria cs avea Ia dânsul ; care pe urmă au datzestre lui I oan V ârgol ici acum soţiia căpitanului I oan V ârgoli ciau dat jalobă cătrâ divan, cum că acea crâşmă este dată zăstre de

tati său şi cum câ bi rbatu ei o au vândut fără ştirea sa spatarD ibogl u fără ştirea ei într'o sută de lei şi si porunceşte de cătricinstitul divan in dos jalobei ca si să cerceteze pentru pricina crif-mei aceştii a şi dupâ cum se va af la si înşti inţaţi pe cinstit divan



143

iar celelalte leau luat gineresău ţ ce leau făcut nu să ştie, are sâle răspund gineresău.

Iar peatru JOI iepe cu mici cu mari, iarăşi pe mâna gine-

resâu au incăput, din cari 40 vite Ie arată prin izvod zăstrii, căleau dat zăstre gineresău, iar pentru celelalte are să le răspundăiarăşi gineresâu.

A fară dintracestea altele nu sau aflat aici, fără de cât poatesă fi având părţ de moşie intralte ţnuturi impreunâ cu fraţi Iui,

M anolachi Dimachi vornic

61. 1810 J ul i e 18. (copie). Zapisul Iul V. Noor pentru chipul deplaţ a datoriei de 4000 lei, a lui Ioan Vârgolici.(Moşia Chirca-Luţni plic II, plic osebit doc. 4).

V iind aprod cu carte cinstitului divan ca sâ impliniascâ 40,0Iei adică patru mii lei, de 1a cumnatul meu Ioan Vârgolici şi dela mine mi să porunceşte prin cartea cinstitului divan câ ori sâdau chizâş răspunzător pentru aceşti bani pănâ intrun an de zile

sau să plătesc banii or sâ ne ee aprodul şi sâ ne ducă Ia Eş pen-tru cari apucândune dmlor sârdari ca dupâ poroncă sâ urmăm, câtpentru cumnatul meu Ioan V ârgolici, neavând pentru dânsul chi-zăş sigur Iau dat dmlor boerii sârdari pe mâna aprodului săi ducă(a Eş spre răspundere ; iar pentru mine având eu a răspunde înpricina aceasta am căzut cu rugăminte câtrâ dmlor boerii sărdaricâ neputând acum îndată să mergu la Eş mam rugat ca sâmipue vade pără Ia trei a vi itoarei luni A ugust sâ mă aflu la Eş, şi

cemi va hotărâ cinstitul divan ca sâ plătescu şi eu din banii a-ceştia sâ aibu ai răspunde, dar cerândumi dmlor boeri sârdari sigu.ranţâ la rugăciune ce am făcut am pus amanet casâle mele ce amaice în târgul Chişinâului cu tot locul lor, şi cu hotărâri; ca cândIa aratata vade nu mâ voi afla Ia Eş, de câţ bani va hotărâ cin-stit divan ca sâ plătescu, dacă Ia Eş sau aice nu voi ave bani gataca sâ dau, apoi să sâ scoată casâle mele Ia mezat ca sâ sâ vândăşi sâ iasă banii hotărâţi de la judecata parte me, şi pentru mai

adevărată credinţă am iscălit insu'ri.J 810 Iulie 28

Vasile Nourdc Ia sărdăria Orheiului



166 *

A ceastă copie fiind intocma după cel adevărat 2apis ce audat Ia sârdărie postelnicelul V asâle N our sau încredinţat.

J 810 Iulie 29

Manolachi Dimachi vornic

62. 1810 Sept. 22. Sărdăria. de Orhei trimete ca aprod pe răzeşiide Lăţrii in para pentru 4000 lei ce aa a da doamneiZoe Moraz. (Moşia Chirca-Laţănl plic II osebit doc. 5).

Câtrâ Cinstit divanul Cnejiei M oldaviei ,

De la sărdăria Orheiului

A m primit carte cinstit divan din 29 a trecutei luni AugusJcum şi volnicia cu care au venit al ei aprod să împlinească 4000Iei cu dobânda lor de la răzăşi de Laţni de la postelnicelul V a-sâle N our şi căpitan Ion V ârgolici , pentru care aducândusă perăzeşi şi pe N our cu V ârgol ici sau făcut cercetare şi pentru câtsă cuvinea dela fişte care parte să trimete osăbit însemnare care denpreţâluire acareturilor au să scadă. I on V ârgolici cu 740 lei pentruvenitul moşiei şi a morii în doi ani după cam să arată prin in-sămnare, dar la cercetare ce am făcut V asile N oor au luat banipe 589 stânjâni ce au vândut parte sa din moşiia Chirca, precumînsuşi nu tăgâdueşte care au eşit bonă ace vânzare, iar căpitanIon V ârgolici vânzând parte sa din Laţăni au eşit ră, şi Ia aciastăau arătat că ace parte au avuto de zăstre, şi cere şi el ca săş

caute cu casa, şi la aciasta are cuvânt de dreptate, pentru ca. evâ-zândusâ câ atât V asile Noor are cuvântul sâu pentru vânzarea dinChirca că au eşit bunâ, cum şi pentru I on V ârgol ici pentru câ areaş căuta cu casa, de aice nici un sfârşit nu sau dat, neprimindusânici râzâşii şi îatăcâ ei sau dat pe mâna aprodului pe N oor, pe V âr-golici şi pe răzăşti ce iam adus la cinstitul divan, de unde dupâcum sâ va socoti li sâ va hotărâ, şi nam lipsit a înştiinţare sâtrimată împreună şi pe epitropul casii lui Bocan, ca sâ răspundă

pentru parte de moşie ce au dat zăstre lui V ârgol ici .1810 Sept. 22

Dumitru Sturza vornicadresat Câtrâ cinstitul divanul Cneji i M oldaviei de la sâr-



145

63. 1831 O ct. 23. Arhiereul Varlaam Sardeon epltrop Mmeie in pe-rilipsis 50 documente ale moşiei Chirca, d. Iancu Stamate,

A rhiereasca blagoslovenie triimetem visocoblagorodiei tale.Cu toate câ epidemiceasca boalâ a boierii ce au urmat şi

io pârţle aceitea ţ ia alte multe impregiurări precum ia sfârşit ţsăvârşirea din viaţă a sinepitropului logofit Constandin Catargiulau împiedecat ţi nau slobozit indâmânatec prilej ce sâ trimete râ-masele la mân. documenturi a moţei Chirca din oblastiia Basa-rabiei spre a stărui d. precum scrie în apărare dreptăţlor împro-

tiva pretenţilor iscate pentru grainiţâle acestei moţi despre me-gieşii săi, ţ cu toate câ epitropia ea oprită ce este intru a slobozidocumenturi in orighinal piste hotar încâ nau putut lua dizlegarede Ia cinstit divan domnescu, dupâ al 3 otnoşenie ci au triimiscuasămene cerere, dar pentru ca nu cu închidere apelaţei după ter-menul hotărât a cantorei hotărâturilor precum d. formal cătrâ e-pitropie inştiinţâz câ de istov poate sâ sâ piardă moşie de râvnăsufletească îndemnat fiind cu răspuns ca supt a mea iscăliturăluând dela mănăstire documenturile moşiilor Chirca ţ Luţăni înorighinal care sânt 50 bucăţ Ia număr dupâ perilipsisul ce alâ-turez aice liam triimes să poftească pe visocoblagorodiia ta cadupâ ce cu străbatere cercetării dupâ pliroforia ce vei lua sâstârueţti cu toată osârdia întru apărarea dreptăţlor spre nepăgubireţi vei avea râsolâtitor ostenelilor d. mai cu samă pe sfântul ierarhSpiridon pe care îl ţi rog să te ţe sănătos iar de priimire arătate-

lor documenturi împreună cu răspunsul blagorodii tale îmi vei tri-mite ţ pe izvod ui de perilipsis a scrisorilor iscălit de d. după cevei zice adică la sfârţtul hârtiilor fieştecâreia moşii, precum şi euluând asuprâmi acest asămenea isvod iscălit de mine am dat sfinteimănăstiri şi sunt al visocoblagorodiei tale părinte sufletesc.

J83I Oct. 23(n) V arlaam Sardeon



I I I . Slobozia Doamnei

1. In apropiere de târgul Orhei, cel nou, nu cel ve-chiu, care vine aşezat pe Răut, cu mult mai gios deactualul târg, la locul unde iese apa Răutului din stâncă,este satul numit Slobozia Doamnei, sat întemeiat de stă-pâna moşiei târgului Orhei, prin oameni străini aduşi de

peste, hotară. Spitalul Sfântului Spiridon căpătase mi-luire dela Ipsilante-V odă venitul cântarului din toate o-raşele Moldovei, între care era şi acel al târgului Or-heiului, dar n'avem hrisovul, prin care s'a fost dat mă-năstirei Sfântului Spiridon satul, numit Slobozia Doam-nei ; aceasta cred că după 1800, când Epitropia căpă-tase venitul cântarului şi al târgului Orheiului.

Cum proprietarul moşiei târgului Orheiului era C.

Balş mareleagă prin zestrea giupânesei sale domnifa E-lenco Hargerli. fiica măriei sale Alexandru Hangerli voe-vodul Munteniei, nu-i prea convenia vecinătatea în pro-prietate a moşiei Sf. Spiridon, atât în amestecul ce aveacu venitul cântarului — cantariatica — târgului Orheiului,cât şi mai ales că în preajma moşiei târgului Orhei, sevârâse cu stăpânire în moşia Slobozia Doamnei, carefăcea parte din ocolul târgului Orhei.

V ecinătatea ar fi mers cum ar fi mers, pacea dela 1812, care a avut ca urmare pierderea Basarabiei,a silit pe proprietarii de moşii din a stânga Prutului să-şivânză ori să schimbe moşiile, ce le aveau de-a dreaptaPrutului ; cum şi toţ stăpânii, ce au rămas în Moldovade-a dreapta Prutului, să-şi vânză ori să-şi schimbe mo-şiile, ce le-ar fi având din a stânga Prutului.

Silit a fost atunci şi C. Balş agă împreună cu so-

fia sa domniţa Elenco Hangerli să se desfacă de mo-şii le, ce le aveau în M oldova, pe Şiret, la ţnutul Tecu-



166 *

ciului: Ionăşeştii, Buciumii, Brăişeştii şi Cozmeştii şi a gă-sit prilej ca să cadă de acord cu epitropii casei SfântuluiSpiridon (vlădica Nectarie Sardeon, Iordachi Cantacu-

zino vel logofăt, Sandul Sturza hatman şi GrigoreSturza visternic) şi să primească schimbul, deşi Sf. Spi-ridon nu era silit la aceasta, de oare ce legile rosiene-şti au îngăduit Sf. Spiridon să-şi păstreze toate moşiile,ce le avea în Basarabia, fără expropriere, cum le-apurtat până la exproprierea din 1920. Deci schimbul afost benevol din partea epitropiei şi silit numai din par-tea lui C. Balş agă.

Iată ştirile ce avem astăzi despre acest sat Slobo-zia Doamnei: „Sat în judeţul Orhei, volostea Surleni,la sud de orăşelul Orhei, de care se desparte prin râu-leţul Răut, are 167 case cu o populaţe de 842 suftete,toţ ţărani români; are o biserică cu hramul Sf. Mihai.Satul are 320 vite mari". (Dicţonarul Geografic al Ba-sarabiei.

In Basarabia sânt nu mai puţn de 18 sate cu numede Slobozia, din care 5 în Orhei, 4 în Soroca, 3 înHotin, 3 în Bălţ, 1 în Lăpuşna. 1 în Ismail şi 1 înA ckerman.

2. Cine era C, Balş agă? El era fiul marelui logofătC. Balş şi al A nei Catargi şi nepot al marelui logofătL upu Balş şi al Saftei Cantacuzino. El a avut 7 fraţşi surori, şi anume : Pulheria ( = Gh. Roznovanu), Ca-

terina ( = C. Ştirbei =V . Roset), Casandra (= Mav-rocordat), Gheorghe mare logofăt ( = Ruxanda Sturza= A na Filipescu), T. Balş hatman ( = Maria Bogdan),Alexandru Balş vornic ( = Cantacuzino Pascanu=ElenaSturza), şi el Constantin Balş agă ( = Elenco Hangerli).

Din căsătorie n'a avut decât o fiică, pe Aristida,măritată cu C. Filipescu.

Iată actul de schimb din 1813 Noembrie 12:

l. 1813 Noembrie 12 Iaşi. Schimbai agii C. Balş caredi moşiileIonăşeştii, Baciamii, Briişeşii şi Cosmeştii din (înotatTccacialat pe apa Siretalai şi ia dela Sf . Spiridon Slo-bozia Doamnei lingi Orhei. (Cozmeştt IV, 29).



166 *

nata Domniţă Elenco fi ica măriei sale A lexandru Hangerli V . V .Prin această al noastră scrisoare ce o dăm la cinstită mâna prea

sfinţi sale chir Nectarie Sardion, i a cinstiţ lor boeri, dumnealuiIordachi Cantacuzino vel L ogof . i D -I ui Sandul Sturza H atman şi

a Ds. Grigorie Sturza vel V ist. Epitropii mănâstirei Svântului Spi-ridon de aice din oraşul Eşii. A deverim pentru ca sâ fie ştiut, cănoi având nişte părţ de moşii drepte a noastre Ia ţinutul Tecu-ciului pe apa Şi retului, anume: Ionăşeştii i Buciumii i Brâişeştiişi Cozmeştii, după cuprindere scrisorilor. Şi mănăstirea Svânt Spiri-don încă având Ia ţnutul Orheiului o moşie iarăşi dreaptă a sa,ce sâ numeşte Slobozia D oamnei, care se megieşeşte cu moşia târ-

gului Orheiului, ce este a noastră, iarăşi după cuprindere scriso-rilor, pe care şi mănăstire au avuto de danie, precum adevereazâhrisovul Domnului Şi acum după săvârşirea in-chierii păcti, fiind date poronci împărăteşti, ca acei ce de aice aumoşii din a stânga Prutului, adecă in parte locului, cari de acumau rămas in stăpânire Roşii, să se desfacă acolo, ori să le vândăsau sk le schi mbe. Preeum asemine urmare să pâzascâ şi acei cede acolo vor ave moşii in partea aceasta aice. Şi acum apropiin-

dusă de vreme protezmii, spre împlinire înaltelor împărăteşti po-ronci ce sau dat. Pentru aceia dar şi o parte şi alta, spre mai bunfolosul său socotindune, neam aşezat şi neam învoi t de am făcutschimbu, adecă noi am dat mănâstirei numi tele de mai sus părţ demoşii ce am avut la ţinut. Tecuciului, I onăşeştii, Buciu-mii, Brâişeştii şi Cozmeştii, împreună şi cu toate scrisorile lor, şipresfinţa sa şi cu dumnealor numiţii boeri in putere epitropii ceau avut, incâ din inpotrivâ neau dat noaâ, numita de mai susmoşie Slobozia Doamnei dela ţinutu Orheiului , cari pânâ acumau fost a M ânăstirei, iarâş inpreunâ, şi cu toate scrisorile iai. Şidupâ această tocmalâ, ce am săvârşit, cu toată mulţâmire, şi pri-mire şi a o parte şi alta, schimbul acesta are a se păzi cu toatăstatorniciia in veci, fără de nici o strămutare, ori in ce vremi, şiori la ce intâmplare, supt nici un cuvânt, nici din partea mănâstireiasupra noastră, precum nici din partea noastrâ asupra mănâstirei şi

macar şi prin vreo judecată de sar ispiti vre o parte, ca sâ facăvreo cercare in vremele vi itoare, ori şi când de acum înainte, sprea anerisi schimbul acesta, cu ori ce cuvânt nici o ascultare sâ nui se de, fiind că precum şi mai sus sau zis, aşa neam aşâzat şi



149

părţ de moţi ce am dat noi mânăstirei, să iasă cineva sâ facăvre un dovagilâc, ţ cu giudecată sâ rumpâ ţ sâ ia vre o partede loc în stăpânire din cuprinderea scrisorilor» ori ţ vre una din

acele părţ întreagă. Precum asămine ţ asupra numitei moţi ceneau dat mănăstirea noaâ. A tunce fieşte care parte sâ fie datoarea răspunde ceialalti părţ pâgubire ce i sar pricinui. ,

Deci de acum înainte ţ in veci precum mănăstirea in putereascrisorilor, are aţ stăpâni numitele părţ de moşie ce iam dat, inbună pace ţ făr de nici o supărare despre nime, ca pe a saledrepţ luate prin schimb cu bunâ credinţă, ase mine ţ noi cum ţtoţ urmaşii noştri clironomi, incâ avem a ne stăpâni, numita mo-

şie Slobozia Doamnei, :e am luat de la mânâstirs, iarăşi dupâcuprindere scrisori lor, şi dupâ cum noi am dat mănâstirei aceste scri-sori, de schimbâtură, şi de vecinică stăpânire, dupâ aşezare şi toc-mala ce am săvârşit. A deverim Cu iscăliturile noastre, cum ţ dealţ cinstiţ boeri marturi , asemine scrisoare din partea mănâstirei,neau dat ţ noaâ presfinţa sa ţ cu dumnealor numiţi boeri epi-tropi, in putere cărora ţ unei pâr(i, ţ altia spre mai mare, ţ maibună intemeere, cu ne strămutare, intru cât de puţn, ţ nici odi-nioară, să ni sâ întărească vecinica stăpânire ţ de câtrâ ocârmuire,ca in veci, sâţ aibâ schimbul acesta toată tăria ţ statornicita.

In oraţul laţi la 1830 Noemb. 12Costachi Balţ biv vel agă. Elenco Hangerli.

Schimbul acesta arâtânduse în divan, căruia după cercetarece i sau făcut, fiind urmat dupâ rânduiala păzită, ţ cu toată pri-imire ţ mulţămire amânduror părţlor. Drept aceia dupâ cerire ce

ni sau făcut, spre aţ ave nestrămutată târiia sa in veci, sau în-credinţat ţ de câtrâ Divan.1813 Decemvrte 4

C. Balş L ogof ăt; L . Balş L ogofăt D. Cantacuzino vel vorn. Teo-dor Balş vel vornic, A lexandru lanculeu vel vorn. C. Canta vel vorn.

Ion L uca vel Ban Cost Costachi vel vornic,C O M I T E T U L

A ceastâ scrisoare de schimb, dupâ ce sau cercetat in cinstitulDivan, sau arătat şi in comitetul pricinilor celor ce trec peste Prutşi adeverindune cum câ schimbul acesta sau săvârşit cu mulţămireamânduror părţlor, sau încredinţat şi de câtrâ noi.

In Eşi 1813 Decemvrie 7M anolachi Dimachi vel vornic Dimitrie Bogdan ban



148

nata Domnifi Elenco filea mlriei M ie A lexandru Hangerli V . V .Prin aceasti al noastri scrisoare ce o di m Ia cinstit* mi na pre*•Hoţi iile chit Nectarie Sardion, i a cinsti tor boeri. dumnealuiIordachi Cantacusino rel L ogof. i D-Iui Sandul Sturza Hatman |>< D». Grigorie Stursa vel V iit. Epitropii ministi rei Svintului Spi-ridon de aice din oralul Efii. A dererim pentru ca l i fie ftiut. cinoi ivind nijte plrţ de mofi i drepte a noastre Ia t'outul Tecu-ciului pe apa Şiretului, anume 1 lonifeftii i B uciumi! i Brii feftiifi Cosmeftii. dupi cupiindcre scrisorilor. Şi mini sti rea Sri nt Spiri-don iod arlnd la (inului Orheiului o mojic iari f i dreapU a sa,ce si numefte Slobotia Doamnei, care se megiefefte cu mofia tir-gului Orheiului, ce este a noastră, iarifi dupi cuprindere scriso-rilor, pe care fi mlnistire au avuto de danie, precum adevereaţihriiOTul Domnului Şi tnm dapî sivirşirt*

Merii picii, fiind dite poronci impirileşll, ca tcei ce de tke iamoţi dina stingi Pratatoi, ÂdecJ in ptrle tocatul, ari de acom10 rimts in slipSnlrt Roşii, si se desfid tcolo, ori si I e vindista si le schimbe. Preeum asemine urmare si pisasci fi acei cede acolo vor ave moţi in partea aceasta aice. Şi acum apropiin-dusi de vreme protesmii, spre împlinire înaltelor impir£tcşti po-

ronci ce sau dat. Pentru aceia dar fi o pane f i al ta, spre mi i bunfolosul siu socotindunc, neam aferat fi neam învoi t de am ficutschimbu, adecl noi am dat ministirei numitele de mai sus pi r|i demofii ce am avut la |inut. Tecuciului, I onifefti i , Buciu-mii, Brli jeţtii fi Cotmeftii, impreuni fi cu toate scrisorile lor, fipresiin|ia sa fi cu dumnealor numiţi boeri in putere epitropii ceau avut, înci din in potrivi neau dat noai , numi'a de mal susmofie Slobosia Doamnei dela (Inutu Orheiului, cari p in i acum

au iost a M inistirei, iarif inpreuni, fi cu toate scrisorile iai. Şidupi aceasti toemali, ce am sivirfit. cu toati mulţimire. fi pri-mire fi a o parte fi alta, schimbul acesta are a se pisi cu toatistatorniciia in veci, U ri de nici o strimutare, ori în ce vremi, fiori la ce intimplare, supt nici un cuvint, nici din partea ministireiasupra noastri, precum nici din partea noastri asupra mini stirei fimăcar fi prin vreo judecaţ de sar ispiti vre o parte, ca si facirreo cercare in Tremele viitoare, ori fi cind de acum Înainte, spre

a anerisi schimbul accsta, cu ori ce cuvint nici o ascultare si nu1 se de, fiind ci precum fi mai sus sau tis, afa neam af işat fineam Învoit, f ir i numai daci se va Intimpla ca ori asupra acelor



149

pirti de mofii ce im dat noi ministirei. u i ni cineva a laeirre 110 dovagllic, fi co giudecatl si rumpi fi si ia vre o partedc loc In stlplnire din cuprinderea scrisorilor, ori fi vre una dinacele pirţ intreagi. Precum asimine fi ajupri numitei mo)ii ccneau dat ministirca noai. Atunce fierte care parte si fiedatoarea rispunde ceialalti pirţ plgubire cc i tar pricinui.

Deci de acum înainte fi in veci precum maolslirca in putereascritorilor. are aţ stiplni numitele pirti de mofie ce iam dat, inbuni pace ţ f i r de nici o supirarc despre nrme. ca pc a saledrepţ luate prin schimb cu buni credinţ, asemioe fi noi cum şi

toţ urmaţi ooftri clironomi, ioci avem a ne stiplni, numita mo-jic Slobozia Doamnei, ce am luat de la mioistir:, iarifi dupicuprindere scrisorilor, fi dupi cum noi am dat minlstirci acesteseri.sori, de schimbituri, fi de vecioicl stipioire, dupi afesare fi toc.mala ce am sivlrfit. Adeverim Cu isciliturilc noastre, cum fi dealţ cinstiţ boeri marturi, asemine scrisoare din partea ministird,neau dat fi noai prestaţa sa fi cu dumnealor numiţi boeri epi-

tropi, in putere cărora fi unei pirţ. fi altia spre mai marc, fi maibuni intemeere, cu ne strimutare, intru cit dc puţn, fi oici odi-nioari, si ni si intireasci vccinica itipiaire fi de citri ocirmuire,ca io veci, sifi aibi schimbul acesta toata tiria fi statorniciia.

In oraful lafii la IS30 Noemb. 12Costachi Balf bir vel agi . Elenco Hangerli.

Schimbul acesta arJUoduse in divan, ciruia dupi cercetarece i sau Ucut, fiind urmat dupi rinduiala pisiti. fi cu toati pri-imire fi mulţmire amlnduror plrţlor. Drept aceia dupi cetire ceni sau ficut, spre afi are aestrlmutati tiriia sa in veci, sau în-credinţat fi de citri Divan.

1 * 1813 Decemvrte 4C. Balf L ogolit; L . Balf L ogofit D. Cantacucino vel voro. Teo-dor Balf rel vornic, A lrxaodru laoculeu vel vorn. C. CanU vel vom.

' Ion Luca vel Ban Cost Costachi vel vornic.C O M I T E T U L

Aceastl scrisoarc dc schimb, dupi ce sau cercetat in cinstitulDivan sau aritat fi in comitetul pricinilor celor ce trec pes e Prutfi adeveriodune cum ci schimbul acesta sau sivlţft cu mulţmi*



IV . Moşiile Urecheştilor în ţara Moldovei

In plicul moşiilor, ce le are Epitropia Sf, Spiridon înBasarabia, se păstrează copia unei împărţeli de moşii, ceşi-au făcut între dânşii moştenitorii Urecheşti. L ista mo-

şiilor lui Nistor Ureche o avem dată în uricul lui RaduVodă din 7125 A pri l 16 (1617), prin care se dărueştelui Nestor Ureche logofăt şi soţei sale M itrofana toatemoşiile, ce le au în ţara M oldovei (Surete şi I zvoade II168-177).

După 26 de ani se face o nouă împărţală a mo-şiilor Urecheşti între Grigore Ureche vornic mare şi în-tre nepotul său de frate Neculai Ureche spatar şi ne-potul său de soră Nic. Batiste.

Pentru înţelesul acestor împărţeli, iată care este fi-liaţune între ei a moştenitorilor (după M. CostăchescuNeamul Ureche, Iaşi 1928).

M axim U reache— Dumitra (c. 1540)

Nestor Ureache

= M i trofana J ora, soră cu A ngheli na şi M aricaJ = B erheci

Gr. Ureche vornic= L upu lui

V oruntur Prăjescul

V asile U reche N astasia M ariam. ante 7151 m. ante 7151 m . ^n te 7151

— M aria B ali ca = C . B atişte V eveli

Mar ia

Neculai Urechei = E l isafta

Nistor Batişte= A ni ţa Drăguţescul

2. Ştefan U rechepaharnic

3. A ntimita (I ftimia)-= A l exandru ceaşnic

4. A l exandra agoae(a) =- Chiriac ceaşnic

C. L Safta

Alexandra

Neagoe

= A . B uhuş hatman

(b) Dumitraşcu, Neculaipostelnic



166 *

Din totalul de moşii din ţoată ţara Moldovei, damaici în paralel numai moşiile Urecheşti cuprinse în 5giudeţe ale Moldovei de peste Prut, in număr de 23 mo-şii şi cum s'au împărţt între cei trei moştenitori, după

moartea fratelui şi a surorilor lui Grigore Ureche, vorni-cul cel mare de ţara de jos. Copia acestei împărţeli afost publicată din acelaş izvod de d-l M.Costăchescu înrevista Ioan Neculce. (VI 271)

1. In ţinutul Hotin

Bil a vin tiButiciul

Sinăuti (păr(i}2. Soroca.V oroncăuţi iHulpeştiiMoculPipirigul

DrăgăneştiM indeneşti

Drăgoeşti (parte)Ciolăneşti

PrajilaPorceştiColuneşti

3. Orheiul,CrăciuneştiiCătrâneştiiCopileniiPolujeniCobăceni (parte)A vrămeniZamciociBilănga

BilavinţVelăia

Săncăuti

Skindeştii

Coloneşti

M ănceştiDănieştiiDragomireştiiDrăculeştiiChiriiFolteştiTătăreşti

5. Chighcciul.VTădeşUL ărgeni

PăciceniUrecheşti

Hulpeştii

Petreşti

Drăgoeşti

Porceşti

Drăculeştii

V lădeşti

RăcarulPăciceniGemeai baltaLăcin

CheiFoleşti

Păcurăreştii

Răcarul părţ

Gemeni părţM ocanul

N. Batişte

Drăgăneşti parte

Olăneşti parte

Prajila

Căzueşti.CobăceaiiPotlogeniCozmesti parte

L ărgeniRăcanii părţ

Gemeni părţMecini părţ



166 *

J . 7151 M artie 9 (1643). Zapis de împăcată între Gr. Urechenepoţi săi de soră şi frate.

„Copie de împărţeala lui Grigore U rechi vornic şi cu fraţi I u;let 7I 5J M art 9"

Adică eu Grigorie Ureche vornic cel mare de ţara de giosdimpreună cu nepota mieu Necalai Ureche spatar şi cu Nestor Ba-tişte, dăm ştire cu această scrisoare a noastră, cum de bună voenoastră, neam tocmit şi neam împărţt cu toate satele ce niau ră-mas de Ia părinţi noştri , de pe N istor U reche vornic cel mare şide pe M itrofana giupâniasa dumisale; aşa atât cumpărături cât şimoşii dela strămoşii noştri şi sau venit pe par te l ui G rigori e

U reche vorni c satul Dămbuviţa cu loc de moarâ pe Şomuz şide heleşteu în Şomuz, şi a opta parte de Ruguleni ia- pe Şomuz;şi a treia parte de Şoimăreşti pe M oldova, cu vad de moarâ inRişca ces la ţnutul Sucevei, şi Stroeştii deasupra Cotnariului, cesla ţnutul Romanului şi satul Goeştii şi selişte Mândreştii pe Bah-lui, şi giumâtate de satu de Sârbi şi părţle din Lungani şi din Bă-neşti şi din Şăpticini şi din Oneşti şi din Bălţaţ şi o bucată de ho-tar din hotar Târgului Frumos cei stâlpit şi hotărât ces Ia ţnutCârligâturii şi Schindeştii şi Scocul şi părţle din Coloneşti ces laţnutu Sorocii, şi Vărdeşănii ces pre L avnic şi părţ le de Boteşti şidin Bogdăneşti ces la ţnut Eşi şi Câueştii Ia ţinut V asluiului, şiVlădeştii cu a treia parte din a triea parte de balta Dintţenii şi cua triea parte din Vcin (?) şi din Răcariul şi Păcicanti ces la ţ-nut Tigheaciului, şi satu Drăculeştil ces la ţinut L âpuşni i şi partedin Avrămeni ces la ţnut Orheiului;— Şi au venit pe partea spa-

tariului N eculai U reche satu Bălavinţi cu heleşteu şi cu moarâin Veliia şi giumătate de satu de Buteni şi părţle din Sincâuţces Ia ţnut Hotinului, şi Mâncăul Ia ţinut Cernâuţului, şi satuLeţcani cu selişte Fundenii ces Ia ţnut Romanului, şi Tâmpeştii şipărţle din Dragomireştt ces la ţnut Niamţului şi Hulpeştii şi Pe-tre ştii şi din Porceşti şi din Drăgoeşti ces la ţinut Sorocii, şi Şkeeape Prut, şi părţle din Hotineşti ces Ia ţinut Eşilor, şi PăcurăreştUcu a treia parte din halta Gemenii şi cu a treia parte din Răcariul

şi din Mecenul ces la ţnut K igheciului, şi Giuleştii pre apa Bâr-ladului în ţnut Bârladului şi părţle de Chei şi din Foterţ ces laţinutul L âpuşnii, şi giumâtate de sat de Hulubeşti ces Ia ţnut T e-cuciului, ţ giumâtate de sat de Zasoci ces la ţinut Orheiului ; ţ*



166 *

părţle din Scor(âşti şi din Glodeni ces la ţnutul Cârligâturii, şiparte din Bradureşti ces Ia ţnut V asluiului, şi sau venit peparte lui Nistor Batişte, satul BriUştii cu bălţ de peşte, şi

giumătate de sat de Fedeleşănt şi părţle din Britaleşli ces la ţ-nut Neamţului; şi Cobăcenii şi Cizineştii pe Răut şi giumătatede sai de Potlogeni şi parte din CozmeşU ces Ia ţnut Orheiului;şi Posadnicii ces la ţnut Eşului, şi Mânăm ie ştii pe Edrici, ces laţnut Fălciului, şi Ciurireştii şi părţle din Comineşti şi Bidenii inţnut Bârladului şi Misihineşlii şi a treia parte din Ciolonictt şipărţle din Moborini ces la Cârligâtura, şi Pirţnii cu a treia partedin Ricanai şi din Mezia şi Birboşii Ia ţnut Chigheciului, giu-

mătate de satu de bandenl pre gura Berheciului, ces Ia ţnut Te-cuciului şi părţle din Drigineşti şi din Olineşti şi din Prajila cesIa ţnut Sorocii, şi parte din Slerţi şi din Giagastra ces Ia ţnotPutni i ; A şijdere şi alte sate întregi şi ocine nus pusă aici, pentrucâs de gâlceava, de sâ vor dezbate şi sor ajâza sâ avem ale puneiar Ia mijloc sâ le împărţm in trei părţi ; iar de sar prileji sâ iasăvreun sat din parte vreunuia şi sâ scazâ din vro parte de aiastace am făcut sâ nu sâ strâce aceastâ impărţalâ a noastră, şiş valua in locu acela dintralti sate şi părţ ce sau lăsat înapoi, ca sănaibâ pagubă şi să fie tocmala noastră neclâtitâ, iar pentru chel-tuiala dumisale vornicului Ureche ce au cheltuit pe trebile caseinoastre, câtă datorie adevărată, ce au arătat dmlui şi zapisă dela părinţi noştri sau socotit cinci sute de galbeni făr de partedsale că au cheltuit, iam lasat dmisale părţle noastre ce neau venitin Cepleniţa şi Biicenii(l) ces la ţnut Hârlâului, ca nici noi să nu

ni mai amestecăm acolo, nici parte sâ cerem nici de acele datoriisă mai pomenească, nici sâ le ia de Ia noi, cum am dat ca sâ numai fie de aceaztâ tocmalâ între noi pricini, şi aceastâ tocmalâ şide bună voe impărţalâ, sau făcut dinainte mitropolitului V arlaam,şi T oderaş:o logofăt mare, şi Petriceico vel vornic şi Gavril hat-man şi Gheorghe vel ciaşnic şi Toma vel stolnic, şi Iarali velclucer şi Grama vel jăcnicer, şi V asilie Boul, vel şâtrar şi Racoviţviori logofăt şi Roş:a biv visternic şi pentru mai mare credinţa

neam iscălit şi neam pus şi peceţle ca sâ sâ ştie.ss las let 7151. M art 9 dni

„luând eu împărţala ce adevărată din mâna dumisali vorniculuiIoan cu iscăliturile lor, ca sâm cerc pentru pricina satului Bilceni



_ J 54 _

acestu suret Ia mâna dmsale şi după ce mioi 'căuta iarâş săi dauce veche.

Scarlat vtori logoftSturza vel logoft au dat dumnealui acea împărţalâ înainte me,

de la isprâvnicia T utovi iPoslâduindusâ copie aceasta de pe ce adevărată şi fiindu in-

tocma sau adiverit ş: cu ale noastre iscălituri.

Dum. Sturza comis J 807 Chenar 18

• • s S B »2. Fără dată (c. 7166 Dec. 3). Antimiţa fata lai Ureche vinde

ca 300 galbeni '/2 din Negriteşti lai Toma Cantacuzino

vornicul.Adică eu Antimiţa fata lai Ureche ceau fost paharnic mare,

scriu şi mârturisescu cu acest adevărat zapis al meu, cum de nimenenevoită nici asuprită, ce de a mea bună voe, am vândut a mea dreaptăocină şi moşiea ce sau venit părinţlor mie de Ia moşima comi-soaia V oruntăriasa giumâtate de sat ce scrie mai sus satul Negri-teştii, mi sau venit mie, când niam stătut a ne împărţ cu fraţi

miei pre partea mea. Deci eu am vândut dumiisale ancheşalai To-mei vornicului celui mare şi mătuşei mele Aniţăi vornicesăi, cu totvenitul, şi cu Ioc de heleşteu din gios de heleşteul uncheşului,drept trei sute de galbeni ori o sută şi cincizeci de stupi, ce amluat de la dmnlui, deci ca sâ Ie fie dumisale direaptâ ocină şimoşie şi cuconilor dumilorsale, neclintită nici o dănâoarâ în veci.Deci când am stătut a vinde eu am întrebat întâiu fraţ lor miei şisurorile mele, deci dumnsale nu liau trebuit, deci eu am vândut

dumisale unchiaşului şi mâtuşii mele şi dnlui miau făcut plata de-plin cum scrie mai sus 300 ughi şi aciastă tocmalâ o am făcutdinainte unchiaşului Savin, şi dinainte mâtuşii noastre a Stolnicesitşi dina'ate frăţnimieu lui Vasilaşco, şi dinaintea surorii mele Ale-xandrei Agoae, şi pentru mai mare credinţa am scris singură cumâna me şi mî-am pus şi pecete şi am iscălit, şi am pus şi pe-cetea, care sau scrisu întracestu zapis. ca sâ hi i dumi lorsale de cre-dinţă, de asta scriu şi mârturisescu,

A ntimiţa păhârniceasa (pecete)A lexandra ce au fostu agoae (pecete)

acta Stânca Roznovanului Iaşi, Condica documente, caet LI.pe A egriteştt. (Surete ms. L V I I , supt an).



166 *

3. 7166 Decer n. 3 (1657). I aşi. Gh. Ştefan Vodă întăreşte vin- •zarea ce a făcut Antemiţa Ureche lui Toma Cantacu-zino vornic cu 300 galbeni moşia Negriţeşti. •

Iw Gheorghie Ş t e f a n V oevoda, b o j i i u milostioiugspodar zemli M oldavscoi . adică au venit înainte noastră şi inaintea lor noştrii boeri a mari şi a mici, boeriul nostru credincios To-ma ce au fnstu vornic mare şi au adus un zapis de mărturie deIa Antimiţa păhirniciasa. fata lui Ureche ce au fost vornic scrissingur cu mâna ei, făcut denainte boeriului nostru lui Savin ceau fost logofăt şi a lui V asilaşco Ureche fratele ei şi altor suroria ei, cura dinainte lor au vândut, a sa direaptâ ocină, ce sau venit

in parte ei de pre moaşisa Vorontăriasă, giumâtate de sat de Ne-gri teşti, ce iaste :n ţnutu N iamţului , parte de cu loc de

heleşteu întreg, pe vale V erdelui. cei mai gios de cât alt heleşteu,ce are boerinul intracel sat T oma vornicul, aceia ocină giumâtatede sat din N egriteşti, au vân-J ut boiariulnui nostru Tomei ce aufost vornic şi giupânesei sale Aniţa, care iaste mituşi Antimtţti.fata lui Ureche dirept trei sute de galbeni, şi sau sculat boiarinulnostru ce mai sus scriem T oma vornicul şi au plătit tot deplin

acei bani 300 ug. in mânul e Antimiţei pâhârniceasa, fata lui U-reche, ce au fost vornic, însă acei bani au implut plata cu o sutăşi cincizăci de stupi. Deci noi dacă am văzut acel zapis făcut scrissingură cu mâna sa, denainte acelor boiari ce mai sus scrie, şi dea lor bună voe tocmalâ şi deplină plată, de la domnia me incă amdat şi am întărit ca sâ f ie de acum inainte acea giumătate de satde Negriteşti şi cu heleşteu şi cu tot venitu a boertnului nostru aT omei vornic, şi a giupânesei sale A niţei şi a cuconilorsei direaptâ o-

cină şi Cumpărătură şi uric şi intări tură neclâtit nici odinioarăin veci.

u las vlet 7166. Dechemvr 3)însuşi dnul a poroncit. 1. p. gspdacta Stânca R oznovanului . Iaşi. Condica documente, caet L I .

9 pe Negriteşti . (Surete m. L V I I supt an)

4.7167 G henar 25(1659) I aşi. Toma Cantacuzino vornic treceză-

iogul Posadniciior de la Cotnarschi la Alexandra Ureche,soţe alut Antiohie aga.

A dică eu T oma vel dvornic scriem şi mârturisim cu acesjzapis al meu cum am iost dator dumisale lui Aniiohie şl giupă-



166 *

1nesii dumisale Alexandrei, cu cinci sute de Iei cari bani Ii sau fostvenit duţilorsale Ia impărţalâ, când sau împărţit cu alţ fraţ a

dumilorsale, deci fiind la noi acei bani iam fost dat la K X T H

HdpcKpiH (Cotnarschie) pisariu, ca sâ îmbie cu dobândă pe an, tâm-

platusau diau perit Cotnarschie când au venit Timuş fecior hat-manului Hmil, in ţară, acmu duma Iui A nti ohie aga şi cu giupâ-neasa d-imisale A lexandra au cerşut la noi acei bani ca săi dâmdumilorsale, deci noi bani nam avut de undei da, ce tâmplândusela noi zălog un sat ci sâ chiamâ Posadnicii zălogit de Nistor fe-ciorul lui Batiş(te). drept cinci sute şi trei Iei precum scrie şi za-pisul lui BatişfteJ , iscălit de mâna lui. Deci f ti nd acel sat drept dinmoşia dumilorsale noi lam dat zălog pentru acei bani carii scriumai sus cinci sute şi trei lei intru mâinile dumisale agâi şi a giu-pânesei dumisale A lexandrei ; pentru acela lucru dei va* pare IuiNistor Batiş(te) căi mai bun satul de cât acei bani, dmnlor se vorînvoi şi se vor tocmi in desine, şi in tocmala noastră au fostdmnlui Racoviţâ Cehan biv logofăt şi dmnlui B anul biv spataru.şi dmnlui M iron Bucioc biv sulger şi N ecul ai B uhuş al treile lo-gofăt, şi eu Savva am scris,

u las It 7167 Ghenar 25acta Stânca Roznovanului , Iaşi. Condică documente, caet

XLVII. 7. pe Posadnici. (Surete ms. L V I I supt an).

5. 7176. I uni e 8 (1668) I aşi . Zapis de vânzare prin care Luca che

Batişte vinde cu 1200 lei satul Posadnici Alesandrei lui

Chiriac paharnicul.

Adică eu Lucachi Batişte fratele lui Nistor Batişte călugărul,scriu şi mărturisescu cu acest zapis al meu de ni mene nevoi t niciasuprit, ci de a me bună vpe pentru sat pentru Posadnici prePrut in ţnutul Iaşilor, care sat este de moşie a fraţinimieu a IuiNistor Batişte călugăr despre maica lui, sora lui Grigorie Ureche,care mie mia fort maştihi : ci acesta sat la impărţalâ când sau îm-

părţt frâţnimeu Nistor Batişte călugărul cu verii lui, feciorii lo{

Grigori Ureche şau venit in parte frâţinimiu Iui Batişte călugărul...apoi frâţnimeu călugărul N istor Batişte Iau fost zâlogit acest satla Toma vornicul drept 500 lei cu vecini cu tot, şi neavând el bani



166 *

pâaeasa lui Chiriae ce au fost medelnicer, nişte bani daţ la Tomavornicul, încă de când era fatâ mare, care bani i sau venit ciudsau împărţt cu fraţi ceau avut dela părinţi lor Grigore Ureacheşi T oma vornicul iau fost dat banii ei 503 de Iei lui Cotnarschiepisarul cu dobândă, apoi Cotnarschi au pierit de T imauş feciorul luiHmil. iar A lesandra giupâneasa Iui Chiriae dacă sau căsătorit aucerşut banii , partea ei îa Toma vornicul ce au avut daţ la dân-sul aceli 500 de lei ; I ar T oma vornicul au dat acesta sat Posad-nicii cu tot venitul, căci iau zâlogik Nistor ,Batişte călugărul pemâna A lexandrei giupânesei lui Chiriae, care atunce au fost dupâA ntiohie aga, de au ţincutacestu sat tot ei pânâ aemu. Iar intra-

ceastâ vreme tâmplânduse moarte Iui Nistor Batişte călugărul deIa moarte lui sau dat mie cu tot ce au avut. De:i satul acestaPosadnici i f iind mai bun de acei bani, lam scos eu la vânzare şimai cu preţ sâ întorc banii. A lexandrii, şi cemi va rămâne sâ hieai miei. A ceaia vâzându câ altul nu incape a cumpăra înaintedmstsale lui Chiriae şi a giupâneseilui A lexandri niam invoitde bunăvoe noastră şi incâ miau mai dat dmnelui cătră cele 500 lei zâlojituraincâ 700 Iei de sau făcut 1203 de Iei bani daţ preste tot, căci şi

dneei A lexandra es*e vară primara cu fratemieu. şi au luat acestsat iarăşi la mâna dumilorsale ca sâ Ie hie cumpărătura cu tot venituin veci. şi această tocmală şi zapis lam făcut dinainte dmlorsaleSolomon Bârladeanu vel logofăt, Miron Costin vel vornic, Vasilievel vornic-vişnei, i Neculai Racoviţâ hatman, i pârcalab Suciav-schi, Stamatie vel postelnic, Toderaşco Iordachie vel spataru, A -postolachî vel ciaşnic, Ursachi vel visternic, Ilie Sturza vel stolni:A lexandru vel comis, A lexandru Ramadan vel uşariu, A lexandru

Buhuş vel pitar, L upaşco vel şatrar, Contâş treti logofăt, Toa-der V iatres Toader Cracalie i Gherghel, i Sâmion vornici de poartă,şi pentru credinţa eu am iscălit şi dnelor boerii ceştia mari cutoţi şi eu Stratulat am scris ca sâ sâ ştie.

u las vlet 7176 Iunie 8 dniaz Solomon Bârlâdeanu vel logofăt iscal.M iron Costin vel vornic

Todiraşco vel spatar iscal.Ilie Sturza vel stolnic,az Ursache vel visternic iscalurmează iscăliturile celorlalţ boeri. (Surete ms. LVII supt ani)



166 *

6. 7176. I unie 20 (1668) laşi . I lieş Alex. Vodă întăreşte Alexan.drei şi solului Chiriac medelniceral, satul Posadnici cum-parat cu 1200 lei de la Lucachi jicnicer.

Noi Iiiaş A lexandro voevod. boji iu milostiv gospodar zemliMoldavscoi. scriem domnie me şi dăm ştire pentru sat pentru Po-sadnici pre Prut în ţnutul Eşilor, care sau Ia împărţi tă sau vinitin parte lui Nistor Batişte călugărul, şi Nistor Batişte Ia zâlogitlaToma vornicul drept 503 lei; iar A lexandra giupâneasa. lui Chi-riac. medelniceriul încă când era fată mare partea sa de bani cei sau vinit despre părintele lor Grigoraş Urechi vornicul» când sau

împărţt cu Iraţi, acie bani partea ei sau dat Ia T oma vorniculsăi ţie; iar Toma vornicul iau dat sâ umble cu dobândă Ia Cot-narschie pisariul 500 de I ei ; apoi Cotnarschi, pisariul au perit deTimuş feciorul lui Hmil hatmanul cizâcesc ? apoi A lexandra giu-pâneasa lui Chiriac medelniceriul, dacă sau căsătorit după A ntiohieaga, şiau cerşut banii la '*oma vornicul ; iar Ţ oma vornic pen-tru banii ei iau dat zapisul acel de zălogitură lui N istor Batiştecălugărul, drept acei bani, 500 lei sâ fii A lexandrei satul zălogi-

tură vârusău lui Nistor Balişte călugărul , câci şi satul acesta Po-sadnici, este de moşie despre moşul lui Nistor Urechî vornicul;iarâ aemu intimplândusă moarte lui N istor Batişte câlugi rul . Iamoarte lui sau dat şi cu ocine şi cu tot ciau avut friţini său luiK iriţa Lucachi jăcnicer, cel mare, iar boeriul nostru K iri ţa L ucachijicniceriul au scos acest sat la vânzare ca să ia preţ mai mare sâîntoarcă banii lui Chiriac medelniceriul, şi a giupânesei lui A le-xandrei acele 503 de Iei zălogitură; şi cer va rămânea sâ hie a

lui. Deci acesta sat Posadnicii hiind dinspre Urecheşti di moşie,altul nu incăpe a cumpăra, ci sau aflat mai aproape Chiriac me-delniceriul, şi giupâneasa lui A lexandra; şi încă câtrâ cele 503de lei zălogitură au mai dat încă 700 de Iei di sau plinit peste totbanii de 1200 de Iei denainte noastră şi sau plătit satul deplin in-tru mâna boeriului nostru L ucachi jâcniceriul, şi au luat Chiriiacşi A lexandra satul Posadnicii la mâna lor moşâe despre moşiia lorau fost şi iarăşi Ia mâna lor au vinit. Deci şi noi văzând de a

(or bună voe tocmalâ şi plata deplin de la domnie me înci di mşi intirim boeriului nostru lui Chiri iac medelnicer şi giupineasiiIui A lexandra pe acestu sat întreg Posadnicii pe P rut in ţnutul



I / 159

Iaşilor ce sâ le hie şi de la domnie me ocina şi cumpărătură şlorie şi întăritori neruşeit nici o dânăoarâ in veci.

o las It. 7176 Iunie 20 daiSam gospod. navilial (sie) I . p. gospod,Solomon Bârlâdeanul vel logofăt Stratulat

acta Stânca Roznovanului Iaşi. Condica documente, caerX L V I I 9 pe Posadnici. (Surete ms. L V I I supt an)

7.7178. F evruari e 7 (1670). laşi. Moşiileceare Alexandra lai Chi-riiac Slarza pah. de pe taiăl siu Grigore Ureche,

Izvod de ce au grăi t şi au mărturisit A lexandra, fata luiGrigorie Urechi ce au fost vornic mari» giupâneasa lui Chiriiacpaharnicul , când niau ales pre noi Mării sâ Vodă şiniau trimessă auzim ce va mărturisi pentru sate şi pentru moşii ce areunde le dâ.

Siroeşlii de Ia Roman, sat întreg şi o daghiani din târg dinEşi, datau Ia sfântă mănăstire Săcal.

Strişănii de Ia L âpuşna sat întreg ca vecini, au dat la sfântăVineri din Eşi.

Pecişănii sâlişte întreagă de la Tecuciu şi doai dagheni d ntârg din Eşi dată la svânta mănăstire la Cetâ(aia,

Drageştii de la Tecuci , selişte întreagă, datau Ia mănăstire

la Dealul mare.A lte sate şi ce va mai ave dumneei 12 dughene ce are demoşie şi de cumpărătură împreună cu dmnlui Chiriiac paharnicul,datuleau toate giupânesei lui Chiriiac paharnicul, pentru câci aşani mâtturisi, dumneaei, Cum va fi cheltuit Chiriiac paharniculcâteva sumi de bani, pentru mojiile dumisale, şi pentru alte trebia dumisale, care niau arătat şi izvod de 1572 de lei şi an zlot.

Satul Posadnicii de Ia Eşi cu vecini.

Medvitca, Ia Hoţa ca vecini.Odaia Gugii şi pâr(ile din L ungani la Cârligâtura,Dumbrâviţa la Suciavva.Doai dagheni din Eşi.V iile de la Cotnariu cu crame.



166 *

argint odorâ, casăle din Eşi, şi tot ce va are sâ hi î tot a Iui Chi-riiac paharnicul dupâ urma dmosale.

A şăjdere dumnelui Chiriac paharnicul iar aşa au grăit dina-

inte noastră, de sâ va întâmpla sâ râmâe giupânesei dmsale, piurmâ ce va hi. a lui Chitiîac sâ fie toate a giupânesei sâ fie vol-nică, de cum va fi voe dmsale, şi pre după ccrvântul ce au spussi au mărturisit cătră noi. noi am iscălit sâ le fie de credinţă, iardupâ moartea lui Chiri iac paharnicul , sâ fie dmnlui volnic a dacui ii va hi voe, şi în viaţa lui şi după viaţa Iui nimene din fraţigiupânesei A lexandrei sau din rudă. să naibâ treabă.

u las vlt 7178 Fevruar 7

a2 Costandin biv ciaşnic iscal.a2 Gheorghe biv logofăt iscal.acta Stânca Roznovanului , Iaşi. Condica documente caet

X L V II 10 pe Posadnici . <Surete ms. L V I I supt an>

8. 7178 F evr uar ie 13. (1670). laşi . Oh. Daca Vodă întăreştelai Chiriiac paharnicul, moşiile lăsate prin [diată de gia-

pâneasa lui A'ezandra, fata lut Gr. Ureche vornicul.

Iw Duca V voda buji iu milostiv gospodariu zemli Moldavscoi#A deeâ au venit înaintea domniei me*Ie şi înaintea a lor noştrimoldoveneşti boieri a mari şi a mici» dumneaei Alexandra giupâ-neasa Iui Chiriiac paharnicul, fata Iui Grigorie Ureche ce au fostvornic mare, şi niau mărturisit cu adevarat cuvânt pentru satulşi moşiia ce au avut de la răposaţi părinţ i ei, aleasă despre fra-

tesu Vasilaşco de sau împărţt cu satele ce i sau veni t pe partealui Vasilaşco el să hie intrat intrânsele, unele de liau dărui t cuinau fost voe ei, şi cui nu să cădea, altele leau vândut mai multfără preţ da cât cu preţ şi pe dânsa nau mai intrebatuo, ci sâ ofi lepădat despre dânsul cu despre tot a l ui ; intraceea şi ea dacăa văzut că să liapădâ dânsu ea încă sau lepădat de fratesău cacum ar fi Ia parte ei de sate şi de moşi i, fratesău nici o treabăsâ naibă la nimica, nici in viaţa ei nici dupâ viaţa ei, ce din câte

sate şi moşii iau venit ei alese despre fratesău parte ei, socotitaude au dat preia sfintele mănăstiri pentru sufletul a răposat moşiişi a părinţlor ei, cari au agonisit satele şi pentru sufletul ci | io*tăi satul Stroeştii di la Roman, şi o dughianâ au dat Ia sfânt*mănăstire la Săcul. şi satul Străşănit de la L âpuşna cu vecini 1»"



161

Iau dat Ia sfânta mănăsti re Ia Sfânta V ineri din Iaşi, care estefăcută de moşusâu şi selişte Pecişănii de Ia T ecuciu şi doaâ du-gheni din târg din Eşi, datau Ia sfânta mănăstire de Ia Dealu

mare ca să fie aceste sate la sfintele mănăsti ri moşii neclintite inreci ; numai părinţii de la acele sfinte mănăstiri , casă aibă a scriepe răposaţii moşi i ei şi părinţi i ei la svântul pomelnic Ia svântuljertfelnic pânâ când vor sta svintele mănăsti ri , iar alte sate ce aumai prisosit anume Dumbrăviţa de Ia Suceava şi Posadnicii de IaIaşi şi Medvid ca Ia Hotin şi Odaia Gagii cu părţile din Lunganide la Cârligâtura, şi doao dugheni din Iaşi, şi viile de la Cotna-riu cu crame şi salaşi de ţigani câte se vor veni in parte ei şicasâle din I aşi şi aur şi argi nt şi odoarâ şi tot ce va ave ei au datgiupânesei Iui Chiriiac, paharnic, căci au avut viaţă bunâ cu dân-sul şi la boalele ei au socotito şi au avut şi cuconi împreună şiamu mare moarte li sa întâmplat, şi dupâ această să f i cheltuitChiri iac paharni cul pentru moşii le ei şi pentru datorii le ei ai Iui bani1572 de lei şi un zlot. Pentru aceia sau dat giupânesei Iui C hi -riae tot cât are ia şi in viaţa ei şi după viaţa ei săi f ie toate câtc

mai sus scriu vecinice. de să va priîeji şi moarte gi upânâsâuChiri iac paharni cul sâ aibă a o gri j i cum să cade dupâ obiceiulcreştinescu; iar fratesău V asî laşco sau fie cine vor f i din ruda eitreabă Ia nimic sâ naibă a sâ amesteca ci dupâ moartea ei gi u-pânâsâu Chiri iac sâ fie volnic a da, şi a face cei va fi voe cu toatecâte mai sus scriem; iar de sa tâmpla Iui C hiri iac paharni culmoarte mainte; iar niau mărturisit singur Chiriiac paharniculnimene din fraţi i Iui sau din rudele lui să naibă a cere banii ce

au cheltuit el cari mai sus scriu, nici să aibă treabă Ia nimica dea Iui, ci tot ce va ave el sâ f ie in sama giupânesei A lexandr i i , şidumneaei sâ de şi sâ facâ ce va vre cu tot ce va fi a lui, şi înviaţa ei şi dupâ viaţa ei. altul nimene din ruda Iui sâ nu sâ a-mestece la nimica de a lui cum şi mai sus scriem. Pentru aceaiaşi domnie me dacă am văzut intracesta chip cum au dat şiau dărui t sfintele mănăstiri şi precum sau învoit dmlor ei in deei, domni e me încă am dat şi am miluit sfi ntele mănăstiri , ce maisus scriem cu aceste sate ce li sau dat, şi pe boiariul nostru Chi-riiac paharni cul cu toate satele câte scriu date dumisale şi du-gheni şi vi i de Ia Cotnari şi casâle din I aşi şi ţiganii ce vor fipe partea giupânesei -A lexandrei şi aur şi odoarâ şi tot ce vor fi



162

moţii ţi danie şi miluire şi uri c şi intâri turâ necl inti tă nici o odini -

oară in veci şi in vi iaţa lor şi după vi aţa lor şi să hi e Iui Chitiacpaharnicul moşii vecinice şi nime din fraţii lor sau din rudele lor

să nu mai aibă nici o treabă 1a nimicâ de a lor nici sâ se mai a-

mestece nplîA CH.W HCTHMO.W / IHC T«A \ HD.WIUX. H HJK H ( B R A " '1

) -ca,\\ rccnoAHHx KI ,VKA. Srac Rf/vfcT-+ 3pow .wci a 4>iK p. ri'a»IH .

L oc peceţii domneşti

Bârlâdeanul vel logofăt M ihai lacta Stânca R oznovanul ui I aşi. C ondica documente, caet

XLV I I , U pe Posadnici, (Sur ete ms L V I I supt an>.

7178 F ebr . 15 (1670) I aşi . Testamentul ce-şi f*c anul altuia so.tii Chiriac paharnic şi soţa sa Alexandra, fata lui Gr,Ureche vornicul.

Adică eu Chiriac paharnicul, scriu şi mărturisesc cu acest a-devârat zapis al mieu. pentru vi iaţa ce am avut î mpr eună cu so-

ţul meu, cu Alexandra fata lui Grigorie Urechi, ce au fost vornicmare din mila lui Dumnezâu am avut şi cucon i , şi acmu mareleDumnezău ni iau luat, care lucru fi ind şi vi iaţa noastr ă di n vr emece niam împr eunat tot bună până in ziua de astăzi , aşa mamsocotit eu dimpr eună cu soţul meu A lexandr a, ce va fi agoni sitanoastră, şi ce au avut soţul mieu zestre dela păr inţii ei, sate şimoţii şi vii şi ţigani şi odoar â şi bucate şi al ta tot cii al mi eu şial ei niam dat unul altuia, câ de sâ va prilej i mie moar te îna-

inte dumisale, nimene din fraţii miei, sau din rudele mele nimenesâ naibâ nici o treabă la bucatele mele, nici la odoarâle mele, nicila banii ce va fi, ceia ce va fi de al mieu să f ie tot al fimeiimele, A lexandr a şi in vi iaţa ei, şi dupâ vi iaţa ei cui va vr e sâ deşi vrea are sâ facâ sâ fie făcut, numai sâ aibă a mă gri j i cum sicade J upă obiceiul creştinesc, iar altul nimene din fr aţii miei saudin rudele mele sâ nasbâ nici o treabă la un cap de aţi din munca

mea. Aţijdere ţi dumneaei au socotit ce iaste parte dumisale al iasidespre fratisiu Vasile Ureche spatarul, din sate, din moşii, din {<-

1) C opi atorul condi cei de do cumente R oseteşti neştii nd sl avo neşte r edă jj re-

şit (raza »U vă de Incheere. El transcri e astf el : l i pi A * » M C T H H I H A H C T O M



163

gani, din vi e, casă gata, dagheni de aice din Eşi, odoarâ, haine,sau dat dumneaei cu totul ce are în mâna mea» precum ţ dum-neaei miau făcut zapis la mâna mea pe sate şi pre tot ce are casâ fie la mâna me şi în vi iaţa ei şi dupâ vi iaţa ei, cum de i sartâmpla dumisale şi moarte dumisale, eu sâ o gri jescu, cum sâcade dupâ obiceiul creştinescu, şi fratele dumisale V asifaşco, saufie cine va fi din ruda dumisale sâ naibâ nici o treabâ la toatecâte mai sus scriem, şi la toate ce are dumneaei şi ce voiu vresâ fac sâ fie fâcut şi in viiaţa mea şi dupâ vi iaţa mea. L a aceastâtocmalâ cu aşezare ce am legat noi, şi am fâcut sâ ste in veci,iar care din fraţi miei sau din oamenii miei, sau din fraţi fimeii

mele A lexandra sau din rudele ei sau din giudeţu sar ispiti ca sâstrice aşezare noastrâ, acela sâ fie neiertat de Domnul Dumnezeu,ce au fâcut ceriul şi pământul şi de preacinstita maică sfinţi saleM aria, şi di 12 svinţ apostoli, şi de patru Evanghelişti, şi să fieafurisit de 3J 8 pârinţ-oteţ ce au fostu in N icheia, cetate ce svântâşi sâ aibă parte cu Iuda şi cu trâdetul A rie intru fârâ fund a-min. Şi la aceastâ tocmală a noastră cu aşezare pentru Svinţa saalesul părintele Dosofteiu Episcopul de Roman, şi dumisale Pa-ladie ce au fostu stolnic mare şi Gheorghiţâ Şeptelici ce au fostulogofăt, Costandin ce au fostu paharnic, preotul T oader, duhov-nicul A lexandrei, părintele T oader dela sfântu Neculaiu, Nastasieprotopopul de Iaşi, Gheorghie Chervasaragiu, Dumitraşco Roşea,Butâ, Grigoraşco Ciocârlie, I rimice, Neculai vornicul glotnii .M ateiu M anta neguţător, David tij'., Cârste starosti de neguţă-tori şi mulţi oameni buni şi feciori de boeri. Pentru aceia sâ aibă

a sta acest lucru aşezat in veci de veci. A ltul nimeae sâ nu sâ a-mestece. Eu M ihail am scris în Iaşi vlet. 7J 78 mştaFev. 15 d-ni.Dosofteiu Episcop Romanului (pecete Episcopiei)preotul de Frâteni duhovnicul A lexandriiGhiorghe biv logofăt iscal. A z Gheorghie vornic iscal, Buta

vornic (pecete). az Costandin biv ceaşnic iscal.

acu Stânca Roznovanului Iaşi. Condica documente, caet X L V I I ,

21 pe Posadnici. (Surete ms. L V I I supt an>• I S s M

7179 Sept. 5 (1670) Iaşi. Daca Vodă întăreşte dania făcată deVasile Ureche spatar moşia Tătărănii Mănăstiri i Ctatia



164

iată au venit înainte noastră şi înainte tuturor boeri lor noştri aiM oldovei a marc şi a mici, boeriul nostru Vasile Urechi biv spa-Iar, fini lai Grigort Urechi biv vel vornic şi au mărturisit innaintenoastră de a sa bună voe de ni mene nevoi t nici si l it, precum căau dat şi au dărui t a sa dreaptă ocină şi moşie un sat anume T ă-tăreni ce iaste pe gârla MVetinulai, pe din sus de satul Şipotele laţinut Hârlâului , cari sat iaste a lui driaptă ocină şi moşie de lamătuşa lai Salomiia Vorantăriasa, fiica giupânesei Măricâi Negoias,nepoatâ de fia a lai Crâcian postelnic, din ispisoc de intăriiurâ, dela riposatal Vasil ie Vodă ce au avat moşal ei, Crăciun post. de laAlexandra Vodă cel de demult, de cumpărătură de la copii lui Trif

pârcălab, din arie de danie şi de miluire ce au avut Trif pârcăla-bul dela Ştefan Vodă cel tânăr, care sat i sau veni t lui de câtrâalţ fraţi ai săi, când sau împărţit cu satele ce au avut de baştină,pe acest sat Iau dat şi Iau dărui t sfintei mănăsti ri ce se numeşteClatea unde se cbiamă . . . . piatra, care mănăsti re este fă-cută şi zidită de boeriul nostru credincios dumnealui Pagonie vetvameş ca sâ fie sfintei mănăstiri dreaptă ocină şi moşi e pentru

sufletul părinţilor şi a moşilor săi, şi pentru sufletul său şi pentrucrtarea păcatelor lor, insă părinţi i , care vor petrece intra ce sfântămănăstire să aibă a pomeni pe dânsul şi al scrie la un loc cu pă-rinţi, şi moşii săi, la sfântul şi dumnezeiescul jertfelnic, în pomel-nicul cel mare, până când va sta sfânta mănăstire şi cu mare blâs-*ân) au dat acel sat sfintei mănăsti ri şi ori cu ce chip sâ va sculafraţii săi, sau alţ i din tot neamul lor a strica a dumi sale danie,

şi miluire, acela sâ fie neertat de domnul D umnezeu cel ce au fă-cut ceriul şi pământul , şi de preacurata maică sa M ari ia şi de 12apostoli şi de 4 evanghel işti şi să fie proclet şi treclet de 318 sfinţpărinţ ce au fost in oraşul N icheia şi să aibă parte cu I uda şi cutrecletul A ri e in veacii cei fârâ de sfârşit şi nenumiţi amin. Dreptaceia domnie me dacă am văzut pe acest boer câ au mi lui t şi audat şi au dărui t pe siânta mănăsti re cu acel sat de mai sus scris

T âtârâni i de a sa bună voe şi din toată inima şi din indurarea saşi cu atâta blâstămare, domnia me mam milostivit şi am dat şiam miluit pe sfânta mănăstire ce sâ numeşte Clatea cu acel satT âtârâni i , ce iaste pe M iletin, pe din sus de Şipote, ca săi fie şi



165

Insuş domnul au poruncit. (1, p. gospod.) u las vleat 7179Septemb. 5 dni .

Bârlâdeanul vel logofăt Sau scris de A ndrei M ihul

„din l imba sârbascâ pe limba moldovenească sau tălmăcitde pitariul Ioan Stamati in laşi la 1806 Iulie 17.

acta Stânca Roznovanului Iaşi, condica documente, caetXXXVI, 7 pe „ Titârâni". (Surete ms. L V I I supt an).

7198 A ugust 1 (1690) Iaşi. Alexandra Bahaşoae vinde ca 400 lei

satal Posadnicii lai Iordachi Roset vel visternic.

A decă eu Alexandra, fata lai Necalai Urechi, giupâneasa ră-posatului A lexandru Buhuş hatmanul , şi cuconii miei cu Dumi-traşco postelnicul şi cu Neculaiu, scriem şi mărturisim cu acest a-dsvârat zapis al nostru, de nimene siliţ nici asupriţ , ci de a noas-tră bună voie am vândut a noastră direaptâ ocină şi moşie sat în-treg anume Posadnicii la ţncrtul Eşilor din tot locul şi cu tot ve-

nitul din vatra satului , din câmpu şi din ţarină şi din pădure şidintrapă cu vad de moară şi cu vad de pod pe apa J ij iei care sat şimoşie îmi este mie direaptâ ocină şi moşie de la părinţii miei cescriu mai sus, această moşie şi sat întreg lam vândut noi dumi-sale lui Iordachi Roset vel visternic, drept patru sute Iei bătuţ banigata, ca sâ fie dumisale direaptâ ocinâ şi moşie şi giupânesei du-misale Saftei şi cuconi lor dumisale in veci, şi Ia aceastâ tocmalâ

şi vânzare a noastră sau fâcut denainte dumisale T udosie Dubâuvel logofăt, şi dumisale lonaşco Balş vornicul, şi dumisale A le-xandru R amandi vornicul , şi a dumisale Iui Costandin căminarşi a Iui A ndrei Balş vornicul şi a Zahariei Cluceriul, şi pentru maimare credinţa miam pus pecete şi cuconii au iscălit şi dmlor a-ceşti boeri ca sâ fie de mare credinţă,

u las vlet 7J 98 A ugust IA lexandra B uhuşoae (pecete) M iron biv logofăt

N eculaiu B uhuş iscal Costandin sârdarT udosâ Dubâu vel logofăt B uhuş postelnicV eli cico Costin vornic A lexandru vel postelnicDumitraşco vel stolnic Costandin caminar, L upul hatmanacta Stânca Roznovanului , I aşi. Condica documente, caet



H1i<16 A Ort© H H G 3 Î P H

(Hotărnicenii)

1, In actele moşiei Chirca-L uţeni, cu începere de la1734 Iulie 30 (7242), se vorbeşte că Pavăl din Paş-cani, nepot M icului, având moşia Chirca peste Bâcu laţnutul Orheiului, care moşie zise că este afară din „ceale2 ceasuri de loc ce sau hotărât despre Tatari, moşiedomnească de să ia uşur... precum că iaste osebitămoşia acestui om dintraceale doao ceasuri de drum; şiel şar fi dejmuit moşia lui până acmu, iar amu având

nişte Tomai ţărani pe moşia lui zise că iau luatu uşurude la Tatari de pe moşia lui".Faţă cu aceste jalobe V odăC . Nec. M avrocordat

scrie carte la V asile M ăzărachi biv vel j itnicer, pârcă-lab de Chişinău să cerceteze de iaste aşa, din vreamecă a fi moşia lui osăbită din ceale doao ceasuri de locuce sau hotărât de la Tatari, cei fi luat dejmă de pemoşia lui de la acei Tomai săi dai pâne înapoi".

Tot odată mai porunceşte V odă M avrocordat sănu mai ia uşorul de la cei aşăzaţi pe moşie la Oraolu,ci iei să-şi dijmuiască moşia lui".

2. Se vede că lucruri le nu s'au petrecut cum a rân-duit Vodă, căci după 5 ani, G r. Ghica V odă dă o nouăcarte în aceiaşi pricină a aceluiaşi Pavăl, nepot M icu-lui, cătră acelaş V asâle M ăzărachi biv vtori vi sterni c

şi pârcălab de Chişinău : „că are o moşie Chirca pesteBâcu în ţinutul Orheiului, care acea moşie iaste afarădin ceale doao ceasuri de locu, ce sau hotărât despreTatari, moşie domnească de să ia uşorul".



167

In schimbările de domnii pârcălabul de Chişinăua dispus să se scrie dejma de pe moşia acelui Pavăl.Cum însă V odă Ghica era în 19 Octombrie 1738 laOrheiu, dă carte domnească din acest târg „să cauţ să

dai pace de toată dejma câtă a fi pe moşie omului şicei fi luat dejmă de pe moşia omului încă săi dai înapoi".3. Tătarii nu se astâmpărau cu asupririle lor, ci

îşi fac şi 2 mori pe Bâcu în moşia Chirca a lui Moi-săi şi Pavăl, cari nu-şi aveau aşezările chiar pe moşie,ci cale de giumătate de ceas mai în laturi. Cum însămoşia Chirca este în afară de ceale2 ceasuri, V oevodulGr. Ghica rândueşte în 1741 Mai 18 pe sărdarul deOrhei, Enăcache, să cerceteze şi „aflându-se moşia lorîn afară de cele 2 ceasuri, să porunceşti acelor Tătarisă-şi râdice morile de acolo şi să-i goneşti, mai multsă nu ştim că se află pe acole nici ei nici morile lor;iar de n'ar vre să-şi ridice morile de voe să pui dum-neta să le răsăpască şi să le de pe apă; şi cum zicemmori acolo şi altele să nu ţie; şi să se carăţască locul

de dânşii".4. M oisăi stătea cu casa la Cimişâni, cale de giu-mătate de oră depărtare de Chirca. In lipsa lui de pemoşie, V asile M ăzărachi, ce a fost pârcalab de Chişi-nău, în tărie a luat în vara lui 1741 dejmă, de pe mo-şia Chirca. L a jaloba lui M oisăi, V odă C. N. M avro-cordat scrie carte domnească în 1741 Oct. 21 cătră vel

vornicul Costache să aducă de sârg pe V asilache Ma-zarache să cerceteze pricina, şi mărturia ce se vada „să să treacă la protocol".

Peste o lună pricina se judecă din nou. Tatarii,cari îşi făcuse mori în apa Bâcului pe moşia Chirca alui M oisăi, nu şi-au stricat morile şi judecata a mers şila măria sa Sultanul, adică la hanul de la Căuşăni,care i a fost dat rămaşi. V asile M ăzărachi dijmuise 9chile de pâne de pe moşia Chirca, şi cum Tătarii auvăzut că pânea li-o ia pârcălabul de Chişinău, ei sauîndârj it şi nau mai vrut să strice morile. Vodă Costan-din M avrocordat scrie în 1741 Noembre 27 iar o carte



168

iar face Tătarii mai inultă supărare, dmta sărdar să-laperi despre Tătari.

5. In pricina de judecată cu morile la M ăria sa Sul-tanul tătărăsc, hanul de la Căuşăni, M oisăi din Cimi-

şăni e mai lămurit în noua jalobă ce o dă lui V odăCostandin M avrocordat în 2 Iunie 1742. El arată că Sul-tanul a rânduit din partea sa pe Isani M ârza boer ho-tarnic şi pe 2 umblători, Turcu şi Belibou, şi aceştitrei in unire cu Vasilachi M ăzărachi pârcălabul, au af-lat că morile făcute de Tatari sânt în afară de cele doaoceasuri, dar că Isani M ârza contrar cărnii Sultanului a

învoit Tătarilor să nu-şi rădice morile. Cum însă nişte Săi-meni hăneşti au aprins morile, Tătarii cei cu morile săpun în spetele sale să le facă morile înapoi. In aceiaşizi Vodă Costandin Mavrocordat scrie carte la sărdarulde Orhei că de va afla că are Moisăi vre-o supăraredespre Tătari să-l apere.

6. Trec 8 ani la mijloc. Domn era acum C. M ihai

Cehan Racoviţă V oevod. M oisăi murise şi el. Urmaşiisăi, Simion şi cu fraţi săi se duc din nou cu jalobela domnie că moşia lor Chirca fiind în afară de cealedoao ceasuri, ei şi-au strâns dejma până la domnia luiIon Vodă M avrocordat; după aceia uşurgii le dejmuescmoşia, cu pricină că ară Tătarii pe acea moşie. VodăRacovfţă scrie carte domnească la uşurgii ce şed la O-racoglu şi umblă cu uşurul să dea pace moşiei Chircaşi să nu le mai ia uşorul.

7. După 10 ani, acelaşi Simion simte nevoie de acere o nouă carte de stăpânire pe moşia Chirca, şi sănu mai fie supărat de uşurgii. V odă Ion Teodor Cali-mah scrie carte la uşurgii, ce umblă cu slujba uşuru-lui pe la Oraciolu, să nu mai ia uşurul de pe Chirca,fiind moşie afară din ceale doao ceasuri.

A ceiaşi carte de stăpânire le dă şi Vodă Gr. Ghicaîn 1761 Oct. 20 „să aibă Simion Măriola din Cimişănişi cu fraţi lui a-şi lua dejma de pe acea moşie şi Ta-tari de vor ara Moldovenii de la toţ să-şi ia dejmă după



169

Treizeci de ani în şir, stăpânii Chircăi, trei gene-raţuni una după alta, au dus pâră cu Tătarii şi la dom-nul de la Iaşi şi la Sultanul tătărăsc de la Căuşani. Eiau făcut dovadă cu marturi vrednici de credinţă, cum

a fost Darie Donici marele logofăt că moşia Chirca depe Bâc vine în afară de cele 2 ceasuri, şi câ deci u-şurgii de la Oracoglu, cari strângeau uşurul din cele 2ceasuri, să nu le ia de pe moşia Chirca.

Ceia ce suferise stăpânii Chircăi dinspre Tătari e-rau o verigă mică din lungul lanţ al raporturilor dehrăpire şi jac, ce făceau Tătarii in aceste părţ de loc,încă din veacul al XVH-lea şi mai înainte.

Tatarii se ridicau cu hergheliile lor de cai şi epepână la apa Răutului, unde devastau moşiile, îşi aşezaumorile pe cursurile apelor, la vaduri alese, şi luau uşu-rul de la oamenii, ce făceau semănături. Tocmai în 1765Gr. Ghica Vodă ii alungă definitiv şi aduce linişte insinul populaţunii, ce începuse a veni şi întemeia satulBălţle.

Despre zurbalâcurile Tatarilor pe văile Bâcului dinjos de Chişinău ne vorbesc şi cronicarii in mai multerânduri.

In răscoala lui M ihalache Hâncu stolnicul şi Ducasărdarul şi Costandin clucerul supt Duca în a doua dom-nie, în 29 Noembre 1673 s'a dat război la Chişinău peBâcu, şi scrie N. Costin (Let. II 8) „insă aceste capetece s'au fost săvârşit asupra lui, nevrând să i se închine.Duca V odă le-a dat răsboi la Chişinău şi iau înfrânt' .I. Neculce tace acest amănunt (Let. II 218).

E vestit ernatecul Tatarilor in ţară in iarna lui7182, supt Dumitraşcu Vodă. A tât Nec. Costin (Let. II11) cât şi Ioan Neculce (Let. II 229), iar mai pe urmăNec. M ustea (Let. 111 18) vorbesc în accente duioase şitânguioase de risipa ţării făcută în acea iarnă de Tă-tari, care ca nişte păgâni făcut-au multă răutate oame-

nilor" (N. Costin), sau ca lupii într'o turmă de oi, s'auaşezat la ernatic din Prut până în Nistru, (1. NeculceŞi N. M ustea).

Tot pe Bâc şi spre Chişinău şi Tighina a fost lupta



170

între hatmanul leşesc Cunitchi cu oaste de tară, şi adat războiu beiului de Tighina, şi l'au răpus; apoi autrecut în Bugeac în Tătărime, au prădat, au ars, aurobit femei şi copii şi au purces pe Cogălnic în gios

până la J alpuh şi de acolo la Căşla cea mare (Let. 11,31J ; luaţ însă în atac de Turci şi Tatari ei s'au retrasde la Volcăneşti, la sat la Troian, şi pe Prut în suspână la Gura Frumoasei şi la Gura Lărgii. (L et. 11. 37).

In 7199 prin August, cu venirea lui Ioan Sobies-chi până la Târgul Frumos, ţara se răzleţse în trei ob-lăduiri, întru cât Leşii ţneau parte despre munte dela Cetatea Neamţului în sus, şi Soroca; domnia ţnea

laşii şi cu ţara de jos; iar spre Orhei şi L ăpuşna, Tă-tarii îşi făceau sate tâtârâşti cu Giaun Mâna şi ţneaulocul din Chişinău până in Nistru (Let. 11 43).

De această stăpânire a Tatarilor lui Geaun M ârzatot N. Costin supt anul 7208, V odă fiind A ntioh V odă Can-temir scrie că Tătarii lui Geaun M ârza, cari îşi făcuse sateîn ţnutul Lăpuşnei din gios de Chişinău până în Nistru,pe de îmbe părţle de Bâc, încă au lăsat locul ţării şiau lipsit de acea stăpânire (L et. 11 49). Iar 1. Neculcescrie (Let, 11 283) că venind firman de la Poartă laAntioh Vodă împreună cu Hanul să scoată pe Nohaidin Bugeac, şi să-i ducă la Don, să trăiască a plecatcu oaste până la Fălciu şi de primăvară Tătari i Nohais'au rădicat din Bugeac şi s'au dus la Don să trăiască.

Supt Cost. Duca Vodă in 7209 (1701) Geaun M ârza

cu tot ogeacul lui de Tătari rocoşelnici i-a trecut pesteNistru. Vodă de la Iaşi merse până la Chişinău în lunalui Mai şi s'a fost împreunat cu Hanul la Geamăna.unde a zăbovit o lună de zile (Let. I I 53). Ioan Ne-culce tace acest amănunt (L et. 11 236).

Supt Antioh Vodă cătră 7215 A pril 20,(1708) plecat aA ntioh Vodă la Tighina: la 23 A pril în ziua de Sf.Gheorghe a ajuns Vodă la Chişinău ; de acolo a pur-

ces în jos pe Bâc, pe marginea ţării până la sat la Da-vida pe Nistru, la hotarul ţării şi a stat acolo o săp-tămână" (L et. II 60). Ion Neculce tace acest eveniment.(Let. II 314).



171

Tot prin aceste locuri Tătarii au prădat ţara înF e b r u a r i e 1711 supt Dim. Vodă Cantemir, căci in loc sămeargă din colo de Nistru ei au trecut prin ţară „ca

nişte păgâni cruzi, au prădat şi au nimicit tot ce augăsit în drumul lor prin ţnuturile Lapuşnei, Orheiuluişi Sorocei (L et. II 100).

L uptele mari deschise între Ruşi şi Turci; apoiluptele cu A ustriecii; făcură ca atacurile şi jacurile Tă-tarilor asupra M oldovei să nu mai atragă băgarea desamă a cronicarilor. Răul însă se înteţse şi ajunse lacel mai înalt grad supt domnia lui Gr. Ghica V odă.

Toate cronicile M oldovei vorbesc de aceste noi cioc-niri între Tatari şi M oldoveni, cari însă prin proporţace luase au pus în mişcare însăşi Poarta Otomană şiaşa din luptele încinse intre cetele de Tătari şi Poartăam tras noi M oldova foloase şi s'au stârpit definitiv răuldespre prădăciunile Tătărăşti,

8. încă din a doua domnie a lui Gh. Duca Vodă,

când cu răscoala lui Hâncu, Durac şi Costandin, pe cânddomnia se scoborâse la Vaslui, iar în curtea domneascăhălăduiau cei 3 răsculaţ, a fost scris scrisoare la sera-schieriul de la Babadag, Halii paşa şi pe poronca împă-răţei turceşti au pornit cu oaste prin Bugeac şi se oprila Chişinău, Boerii răsculaţ fură împrăştiaţ, căpeteniilelor omorâte şi se vede că cu acest prilej Halii paşa afăcut hindichiul ca hotar intre Tatarii Bugeaceni şi ţara

M oldovei, numit multă vreme hotarul lui Halii paşa.(A. A miras, L et. I I 88. 159).Mai bine de treizeci de ani, zice Amiras, acest ho-

tar a lui Halii paşa a fost încălcat de Tatarii Nohai.până când cu luptele iscate între Tatarii din Crâm şicei din Bugeac au înlesnit Moldovei câştig de cauzădespre Tatari şi plata tuturor stricăciunilor făcute. I.Neculce cunoaşte pricina acestor zarve, care sau în-ceput de la lupta dusă de Adligheri Calea sultanul deBugeac, contra lui Medligheri hanul de Crâm pus dePoartă anume ca să răpună şi să liniştească pe ŞeriniiŞ i M ârzacii de Crâm. El fiind om crud a începută tăia



172

a scris carte la împăratul să scoată din hănia Craniuluipe Adligheri, ca om tiran şi crud, şi să-l pue pe fra-tele său Cazagheri; ceia ce împărăţa n'a primit. Buge-cenii au plecat spre Crâm şi s'au oprit la Cehrin, vâ-

rând spaimă în ţările de prin vecinătate.Tocmai atunci Gr. Ghica V odă având pe Capegi

başa, de la împărăţe, hotărâse locul M oldovei despreTătarii din Bugeac şi au şi stricat câteva căşle Tătă-răşti, ce ieşiau din linia hotarului. A ceasta supără foartemult pe Tătari, cari cum erau ei buluciţ, gata de răz-boiu, ameninţau Moldova cu invazia lor, mai ales căse aflau între dânşii 2 mari boeri M oldoveni, pribegi cari

îi asmutiau asupra lui Gr. Ghica V odă. Unul eraDumi-traşco Racoviţă hatmanul, fratele lui M ihai RacovităVodă, mazilit la Poartă; şi altul era Iordache Costachestolnicul, ginerele lui D. Racovită hatmanul.

Dar fată cu ameninţările Sultanului şi pregătiri lede război ale Sarascheriului, a paşei de Hotin şia domnilor M oldovei şi M unteniei şi a Hanului de Crâm,el îşi plecă capul la sfaturile serascheriului de Smil şide acole s'a dus la Poartă. Grigore Ghica V odă s'a sco-borât la Fălciu şi a stat cam o lună de zile în ţnutulCodrului (I. Neculce, Let. II, 404). După aceste învâr-tejiri întâmplate in cursul anilor 7238 (1730), şi dupămulte judecăţ avute la Tighina înaintea paşei între bo-erii Moldovei şi Tătari „şi multă cheltuială au făcutpână s'au aşezat mai îndoit decât luase Grigore V odăde la Tătari, şi-au luat şi o bucată de loc a Moldoveidin hotarul vechiu cale de un ceas (Let. II. 408).

N. Mustea aminteşte şi el în cronica sa de acesteîntâmplări: „domnia încă au mers cu oaste până la Co-dru K igheciului şi de acole s'au întors la scaunul săula Iaşi, făcând o movilă mare numită M ovila lui Gri-gore V odă (Let. III. 158) ca să fie semn de pomenire,încă au mai luat Grigore Vodă de la Tătari 220 depungi de bani (110.000 lei) şi au dat şi oamenilor pră-daţi de Tătari de acei bani" (L et. III 81).

9. Dar mai lămurit de cât toţ scrie A . A miras incronica aa, care ne dă şi textul actelor iscălite de Tă-



173

tari în împăcăciunea şi supunerea lor de cătră GrigoreGhica V odă. De mai bine de treizeci de ani— deci îna-inte de 1700—Tătarii Nohai din Bugeac împresurase

parte din locul M oldovei, iar Benderlii altă parte înspre Nistru, din gios de apa Calenderului. Grigore Vodăa scos hatişerif de la Sultan şi „au dezbătut locul a-cela şi l'au lipit la hotarul Moldovei hotărându-l pe se-mne pe hotarul vechiu a lui Halii paşa, şi cu mijlocireahanului i-au ş mutat pe Tătari, dându-le loc de şederemai gios de unde intrase ei, cale de 2 ceasuri in curme-ziş şi de 32 ceasuri în lung" (L et. III, 159). Dar mai

lămurit vorbeşte A . A miras în cele 2 capitole: a) Su-punerea Tătarilor Nohai despre Grigore Ghica (Let. III,167) şi b) J udecata şi aşezământurile cu Tătarii (Let.III, 169).

Tătarii făceau multe gâlceve şi davale, că purureaerau învăluiţ M oldovenii, şi nu mai aveau sfârşit, şi erasupărată marginea şi ţara despre dânşii.

Dar la 7238 (1730) la purcesul hanului spre Crâmmărzacii s'au înţelese să facă saim spre a arăta cepătimesc Tătari i despre Moldoveni. La această acuzarefăcută de M ărzaci, V odă Gr. Ghica fiind bine cu Ha-nul, şi-a trimes boeri vechili să stea de faţă la pâra cuM ărzacii şi s'a scos hoget să fie tăiate toate davalele şisă nu aibă a cere nimic, nici Tatarii dela Moldoveni, niciM oldovenii de la Tatari. Şi Mârzacii Nohailor s'au supus

a nu păşi spre păşunarea vitelor lor in pământul Mol-dovei, de cât atâta loc, cât le va arăta şi le vor davoe vechilii domnului de margină; sărdariul de Or-hei şi căpitanii de Codru şi pârcalabii de Lăpuşna, iarTătarii să aibă a plăti hac pentru pământul orânduitlor spre păşunare.

Iar în J udecata şi aşezământul cu Tătarii se arată

că în anul egirei 1141 Mengli Gherei han, fiul lui HagiSelim Gherei han a venit în părţle Bugeacului şi a ju-decat pricinile dintre Tătarii Nohai şi Moldoveni cuhatişerif împărătesc, li s'au fost orânduit numai32 cea-



174

ori ce pricină s'a făcut izbra şi sulfu, să nu mai deanimine nimănui nimic din toate davalele ce s'au fostfăcut mai înainte.

Delegaţi care au iscălit acest hoget zis Ibra (7238Sept. 6, = 1142 Sefer.) au fost: Enachi logofătul şi A -lexandri postelnicul din partea domnului M oldovei, iardin partea hanului au fost: A slam M ârza (din neamulOraolu), Caspolat Mârza (din neamul Mamai Olu), Iz-mail Mârza (din neamul lui Or Mehmet Olu).

Traducerea zapisului Nohailor îl dă A miras la pag.170-173 şi din el reese că pentru vitele, ce le-ar avea

de păşunat dincolo de cele 2 ceasuri, să plătească a-lâm şi uşur îndoit; aşezări de colibe să nu se facă ; cinumai şoproane pentru ernatul vitelor şi mânzilor, iarTătarii ciobani să umble cu obaoa în car, fără să sefacă bordee (tătărăşti aran).

10. Iată cum actele moşiei Chirca-L uţăni lămurescşi adeveresc spusele cronicarilor, că această moşie fi-ind aşezată pe marginea ţării, a suferit multe davale din

partea Tatarilor Nohai, mult timp încă după aşezareafăcutăde Ghica Vodă în 1730, de şi era în afară de cele 2 ceasuri.Halii paşa subt Duca V odă le făcuse un hindichiu

ca hotar între Tatarii din Bugeac şi pământul M oldovei.Dar hindichiul a fost încălcat, ca neîndestulător pentruTătari ; atuncia li s'au fixat din sus de hindichiu -ho-tarul lui Halii paşa, —încă un loc larg de 2 ceasuri şilung de 32 de ceasuri.

11. Ceasul luat ca unitate de măsurat locul e cevaneobişnuitla noi Românii. Nicăiri în ţările româneşti nuse cunoaşte această măsură; noi am cunoscut pasul,degetul (parmacul), palma (proastă sau domnească), stân-jenul, funia, odgonul, în fine pământul. Numai în păr-ţle M oldovei de peste Prut, în fixarea hotarelor dintretara M oldovei şi Tătarii din Bugeac, s'a admis acestsistem oriental şi tătărăsc de a se măsura distanta cu

ceasul de mers de la un semn la altul.Un om poate merge între 4 şi 5 chilometri pe ceas;aşa că pământul osebit şi hotărât între M oldova şi Bu-geacul tătărăsc,— ca 2 ceasuri de larg— ar cuprinde 8—



12) Etimologia. Bâc (sl—KMKR). înseamnă pe slavo-n e şte taur, bivol, buhai, ca şi Tur a (sl Tsp* = bivol).Nu numai Bâcul şi-a luat numelede la animalul bâc, tur. cişi alte ape se numesc astfel: apa Buhaiului, la Doro-hoi: târgul Bivolari la Iaşi în plasa Turia; iar în Banatcuvântul bâc şi azi însamnă taur, după serbeşte. ,

Dintre afluenţ. Bâcovâţul, este un diminutiv a lui

Bâc—gen. Bâcov; Pojarna, e nume slav (jar, pojar;de unde pojarnic = pompier); îsnovâf e tot slav, ar in-semna satul nou. Calender este un tatarism (K alender,peregrinus, fachir ; sărac). Pe această vale a Bâcului s'auciocnit din vechi elementele slave cu cele cumano-ta-tare, şi dovadă ne stă toponimia regiunii. Substratul ro-mânesc se vede in aşezările de sate, cu mult mai nouă,de oarece pe aceste regiuni îşi primblau în voe Cuma-nii şi Tătarii vitele lor fără păs de nimene; de aceiape aici se pomenesc de pustiuri, ca şi pe valea Răutu-lui mai la deal şi prin regiunea Bugeacului. Iată numelecelor 30 sate, ce vin pe valea Bâcului în cele 16 văi cedau în valea Bâcului: Neticeni, Pocaciu, Sălişte, Tuzo-ra, Pănăseştii vechi, Ciobanu, Pănăseştii noi, Corluceni,Străşeni, Chişinău, Singurei, Schinoasa, Broasca nouă, Ţin-

ţăreni, Bulboaca, Calfa ; Temeleuţ, Calaraşi, Briceni, Ne-greşti, Ghidighici, Petricani, Visterniceni, Râşcani, Bo-huegi. Broasca veche, Chirca, Ruseni, Galileşti.

Deci trei straturi de influenţe : slavă, cumano-tata-r



178

13). Măsoriştea Hotâmicenilor. In 1775 Octombre30, Vodă Gr. A. Ghica rândueşte pe Ursul A gapi, caremerge la faţa locului şi împreună cu alţ 11 mazili şislujitori măsură în ceasuri lărgimea şi lungimea Hotăr-

nicenilor, adică a celor 2 ceasuri, de la hotarul lui Haliipaşa. Toţ cei 12 hotărnici încep în curmeziş măsorişteaHotărnicenilor, de la o ruptură de vale. ce vinia îndreptul M orenilor, de ceia parte de Bâc, din selişteaTodireştilor, în margina dealului ce merge pe Bâc injos, M erg cu măsoriştea tot pe Bâc în jos pănă la guravăii şi apei Calenderului şi în mers de trei ceasuri, ho-tărnicii însamnă a) seliştea lui Suliman M ârza; b) se-

liştea Luţenilor pe Bâc; c) seliştea Ochiană tot pe Bâc;d) seliştea Bairacul tot pe Bâc; e) seliştea lui Bai-M âr-za tot pe Bâc; f) guraVăii Calenderului, ce se hotărăştecu raiaua Benderului. Odată aflat curmezişul locului pecursul Bâcului, hotărnicii merg la măsurat în lungul lo-cului şi anume:

întâia mâsară. Dela Todireşti, dela stâlp la dialspre soare-apune, şi însamnă aceste :

a) o gură de vălcea, b) o movilă, ci drumul Pu-hoiului, d) zarea dealului la 2 moviliţe, e) spre vârfuldealului:—-alt stâlp ; un ceas.

Iar in curmeziş însamnă acestea: a) drumul printredealuri, b) o moviliţă. c) de-asupra Geamănei, d) satullui Donduc Mârza, e) drumul Calenderului; trei ceasuri.

A doua măsură. In lungul moşiei a) drumul peste

valea Geamănei, b) muchea dealului, c) şleahul ce vinede la Căuşani spre Chişinău, d) deasupra Geamănei—distanţa un ceas.

Iar în curmeziş a) şleahul în jos, b) satul Scroafa,c) la hindichiu; patru ceasuri lărgime; dincolo de hin-dichiu este satul Malcociul, în raiona Hanului.

A treia măsură în lungul moşiei: a) valea, b) se-liştea tătărască Giabâ, c) la deal, d) deasupra Botnei,

e) 2 movile îngemănate, f) la vale. g) matca văei Pu-hoiului: un ceas.

Iar în curmeziş: a) peste frântură, b) satul lui 0-rus M ârza; c) la hindichiu ; trei pol ceasuri.



179

a patra măsură; în lungul moşiei: al peste valeaPuhoiului, b) la deal. c) la vale asupra Botnei, d) apaBotnei, e) in şes în gura Botnişoarei, la movilă; un ceas.

Iar în curmeziş: a) în jos pe valea Botnei, b) sa-

tul Hotărniceni; distanţa trei pol ceasuri.A cincea măsură în lungul moşiei: a) apa Botni-

ş o a r e i in sus, b) sărăturile despre răsărit; un ceas.Iar în curmeziş: a) peste Botnişoara, b) la deal, c)

fundul văii Cărbuna, d) curmeziş la Valea Ceaga, e)valea Ceagăi, f) seliştea tătărască Căplan Gherei, g) hin-dichiul; patru ceasuri.

A şasea măsură în lungul moşiei: a) apa Botni-şoarei în sus, b) satul Sara-Mârza. c) podul de pe Bot-nişoara, d) valea Topcil-casâ; un ceas.

Iar în curmeziş: a) râpâ subt o cetăţuie. b) pădu-rice, c) valea sacă, d) hindichiul; trei pol ceasuri.

A şeptea măsură in lungul moşiei: a) vârful dea-lului la cetăţue, b) prin tufe la vale, c valea Schinoasei, d) gura Căuşului, e) buza Schicului la deal lângă

drum, între doi perişori peste Schinoasa; un ceas.Iar în curmeziş: a) pe valea Schinoasăi, b) Cioro-gâra, selişte tătărască, c) Nadueasa, d) Aoila, toate treiselişti tătărăşti pe valea Schinoasăi; e) hindichiul, cea-suri trei.

a opta măsură, in lungul moşiei: a) valea Vişinilorpe din sus de rădiul lui Căuş, b) la deal, c) tot la vale,d) valea la Grădişte în buza chiscului; un ceas.

Iar în curmeziş-, a) pe deasupra văii Grădiştea, b)seliştea M engligherei Mârza, c) gura Grădiştei, d) hin-dichiul; trei ceasuri.

A noua măsură, in lungul moşiei: a) peste 2 vâl-cele la gura Grădiştei, b) la vale, c) în valea Galbenei,d) seliştea Gianu-M ârza; un ceas.

Iar în curmeziş: a) pe valea Galbenei, b) in Co-

gălnic, c) seliştea tătărască Musa-aga dincolo de Cogăl-nic, d) Costişa Cogălnicului despre apus, e) seliştea luiCăplan-hagi, f) hindichiul; ceasuri trei.

a zecea măsură în lungul moşiei: a) peste valea



180

Cogălnic, d) seliştea lui Bei Mârza în malul apei Co-gălnicului; un ceas.

Iar în curmeziş: a) peste valea A lghina, b) pestevâlceaua Eşac M ârza, c) seliştea tâtărascâ Cadărtai Mâr-

za, d) hindichiul; ceasuri două pol.A unsprezecea măsură in lungul moşiei: la deal învârful dealului peste Cogălnic, b) la vale peste A lghi-na, c) la deal, d) la vale peste o vălcea ce se tragetot din Alghina, e) în vârful dealului; un ceas.

Iar în curmeziş: a) seliştea tătărască a lui A ciaMăilă, b) hindichiul; ceasuri două pol.

A douăsprezecea măsură : a) tot la deal, b) fundul

văii Caraciului, c) seliştea Caraciului, un ceas.Iar în curmeziş: a) peste râpa Caraciului. b) cul-mea dealului Săratei, c) seliştea lui Orman bet M arza,d) hindichiul; ceasuri două.

A treisprezecea măsură în lungul moşiei: a) asupravăii Săratei, b) Sărata, c) peste valea Sărăţi, d) la dealla trei movile; un ceas.

Iar în curmeziş: a) seliştea tătărască Caş Bolatul,

b) seliştea tătărască Nohai, c)hindichiul; ceasuri două pol.A patrusprezecea măsură în lungul moşiei: a) se-liştea tătărască Orac M ârza, b) zarea dealului, c) pestevalea Caş Bolat, d) zarea dealului: un ceas.

Iar în curmeziş: a) valea Sărma, b) seliştea tătă-rască Geadârul, c) hindichiul; ceasuri două pol.

A cincisprezecea măsură în lungul moşiei: a) Câşlalui Caş Bolat, b) la deal, c) drumul spre Topal M ingir,ci deasupra M ingirului: un ceas.

Iar în curmeziş: a) valea M ingirului celui de jos,b) peste valea Sârmei, c) satul Curlu, d) hindichiul;ceasuri două pol.

A şaisprezecea măsură în lungul moşiei: a) selişteaMingirului, b) satul de Bulgari, c) seliştea M ingirul desus, d) la apa Lăpuşnei; un ceas.

Iar în curmeziş : a) în jos pe L ăpuşna, malul des-pre răsărit, b) drumul V izirului, c) peste gura Sârmei,d) la deal la nişte moviliţe, e) hindichiul; ceasuri trei pol.

Din această înşirare de hotară, reiese că locul mă-



181

s u r a t de Ursul Agapi cuprindea in lungime de la răsă-rit, din apa Bâcului şi pănă la apa Lăpuşnei spre apus,16 ceasuri de lungime; iar în curmeziş locul a avutde hotar: a) drumul Calenderului pănă la Maluri, b)hindichiul lui Halii paşa pănă in apa Lăpuşnei.

14) Hindichiul. D. Cantemir în harta Moldovei nev o r b e ş t e de via Trajanis, valul lui Traian, referindu-sela olatul Grecenilor, nu ia cele 2 ceasuri, care—încă sev e d e — n u erau alese din trupul Moldovei pe vremealui. Intre hindichiu şi val este o deosebire vădită. Ve-chiul hindichiu a lui Traian, care brăzda şesul Mun-teniei subt poalele munţlor, apoi brăzda Moldova dejos de la Odobeşti spre Tecuciu; atingea Prutul la Ca-hul ceva mai în sus de Bolgrad şi se perdea în coada lacu-rilor Bugeacului. Cu vremea acest hindichiu lung desute de chilometri s'a astupat de ploi şi năruituri deterenuri, şi n'a rămas din el de cât dâlma pământuluisăpat şi asvârlit în partea de sud a şanţului, şi careazi formează o culme de pământ, un val, care se vedecă a fost făcut de mână de om.

Hindichiului din contra i se cunoaşte săpătura,cum sunt şanţurile sau hindichiurile din jurul Tighinei,care brăzdează dealul Chitcanilor, tae apa Botnei şibrăzdează deacurmezişul dealurile ce stăpânesc Bende-rul. A ceste şanturi-hindichiuri,— au fost lucrate de mână

tătărască. A semenea e şi cu hindichiul lui Halii paşa.Croit şi săpat la 1680, el încă era vizibil pe la 1775,când Ursul A gapi a făcut hotarnica celor 2 ceasuri în curme-ziş, dela hindichiu în sus, loc luat din trupul Moldovei.

Iar hindichiul începea dela izvorul apei Calenderu-lui, de la satul M aluri şi atingea seliştele tătărăşti Orus-Mârza, Hotărniccni (care a dat numele judeţului, ca şiGrecenii la cel al Grecenilor) Caplan-Gherai, valea C e-

găi, Aoil, Grădiştea, Mengli-Gherai, Capla Hagi, Acia-Mailă, Orman bet Mârza, Geadâr, Curluc şi ValeaSârmii, în apa Lăpuşnei, ceva mai jos de drumul Vi-zirului.



182

;,pun letopiseţele; căci documentele vorbesc numai decele 2 ceasuri ca lărgime, cum cetim în actele Chircăi-Luteni, şi nu pomenesc şi de lungimea lor de 32 ceasuri.

De fapt însă locul a fost mai larg de 2 ceasuri,căci Ursul A gapi a socotit în curmeziş două ceasurinumai în punctul, care pleca de la Caracui în jos pănăla Orman bet Mârza, unde era şi hindichiul; iar alte 4măsuri au câte 2 ceasuri şi jumătate; 5 măsuri au câtetrei ceasuri, 4 măsuri au câte trei ceasuri şi jumătate:şi 2 măsuri au câte 4 ceasuri lărgime

Reiese din această măsorişte că domnii M oldoveica să împace definitiv pe Tătari şi să nu mai încalce

pământul M oldovei prin regiunea Bâcului şi a Răutuluile-au dat mai mult pământ în larg de cât cele două cea-suri hotărâte la 1730, căci media vine 3 ceasuri încurmeziş in loc de două1)

15). Harta celor două ceasuri. Iată schiţa de hartă,lucrată în semne tipografice, a locului cuprins în cele 2ceasuri. Hindichiul lui Halii paşa, vechiul hotar dintreMoldova şi Bugeacul tătărăsc, mergea şerpuitor, cum se

vede pe schiţa de plan.Iar noul hotar al liniei de pământ, rupt din pă-

mântul M oldovei, din sus de hindichiu, mergea în liniedreaptă de la satul Todereşti pe Bâc. până la M ingirpe Lăpuşna, suind la deal şi scoborând la vale, tre-când peste văi şi ape pe o distantă numai de 16 cea-suri în lungul ei, nu de 32 ceasuri , cum se zice că fu-sese croit in 1730 de Gr. Ghica V odă, iar socotind că

un ceas ar cuprinde circa 5 kilometri, ar reeşi că lo-cul celor 2 ceasuri cuprindea de la răsărit la apus 80kilometri iar în lărgime, luând media de 3 c e a s u r i = 1 5

kilometri, sau ca suprafaţă 1200 kilometri patrati (G.Nastase, Bul. Geografic 1931, I, 1741.

i ;, C ele 16 măsuri in curmeziş dau 49 ceasuri , ceia ce impar(i l la 16 ma-suri vine câte trei ceasuri de lărgime şi in curmeziş.



183

i s P1 * a•i

8

B â c ,

8- S S

!8 S

inioqiy 9 eueiueag»inimjj

•»«l«0 e m a

;J6H anptioj

inimjj•»«l«0 e m a

;J6H anptioj

15•

• z

a3

Bolna

B£

IIMjDifKH1onqi ţ g

B£

IIMjDifKH1

2 a

i i Saca J1

a *• ™

'o<

•

• s U|IU*I3«

I gî : ™

f S S 3

A pa Galbenă

•os£

ca •«• s I f• K o g ă l n i c u l

f |• ^

•os£

A pa Alghioa<«8

•

Caracul

•

OaMâza «

fn

ji



184

16. Etimologia localităţlor din cele 2 ceasuri. Dintotalul celor 50 de aşezări, şi văi în cele 2 ceasuri,câte ni le arată în mărturia sa hotarnică Ursul Agapicetim o samă de denumiri (20), curat româneşti: 7o-dereşti'), Luţăni2}, Ochiana3), Geamăna4), Scroafa5),Puhoiul6), Maluri 7), Gangura8), Moleşti9), Hotărniceni10,Cega "). Cărbuna12), Schinoasa 13), Cetăţuia u), Grădiş-tea >5), Galbăna16), Alghina 17), Sârma 18), Saca 19) şi Că-uşul20) ; apoi nenumărate selişte tătărăşti a diferiţ mâr-zaci, cari dacă au stat mai mult cu stăpânirea lor peacele locuri, şi-au legat numele lor şi de satele, cares'au format din vechile selişte ale M ârzacilor tatari ca:

Orac21

), Ciadâr22

). Mingir23

), Sora/24

), Săhăidac25

), Car-hanâ 26j, Cascalia21), Baccialăia 2i).Iată câteva sălişte tătărăşti (30) : Suleiman Mârza 2y),

Bairac30), Bei Mârza31), Tezpazar32), Donduc MârzaGiabă33), Orus Mârza3*), Aoil*>), Caplan»), MengliGherei Mârza31), Musa agă38), Geanu Mârza3y), TopcilCasa40), Naiman 41),Acia Măila 42), Orman bet Mârza43),Bolat Orac Mârza44), Caracui«), Cara Bolat46), Săr-mâ47), Caş bolat «), Curlui 49). Topul™), Mingir Giadăr51)

Mingir Tomai52

).1. Todereşti (de la T oader G r. foibdopog, sl . Bogdan). 2. Luţeni (dela

L u(â, Luca), 3. Ochiană I dela ochi u, lat O cul us. 4. Geamăna lat geminus). 5.Scroafa (dela scroafă, lat scrofa). 6. Puhoiul (dela puhoi , puvoi , povoi , sl avon

IIOKQHH. 7. Maluri (dela mal alb. malj). 8. Gangure (dela Gangur. grangur, latgaogulus). 9. Molrsti (dela moale lat mollis). 10. Hotărniceni (dela hotar magh-hatar). I I . Cega (dela C egă serb Ci fi a). 12. Cărbune (dela C ăr bu ne lat carbo).13. Schinoasa (dela schin, spin lat spinus). 14. Cetăţue (dela cetate lat ciritasl-15. Grădişte (dela grad, gard, slav r j M A H tl J ^ 16. Galbăna (dela galben, lat gal-

binus). 17. Alghina Idela albină lat albius). 18. Sârmă (dela sârmă, tur c Sy rmal .

19. S ar a (dela sec. saca, lat siccus). 20. Căuşul (dela căuş, pol K ousz , lat caucusl. 21. Orac (turc O rak , coasă, seceri ş). 22. Ciadăr (t. ci âdâr. co rt.) 23. Mingir(l. miungerr. ajuns la...) 24. Sarai (t. Sarav , palat, cur te). 25. Săhăidac (tatarSahaidak, turc, Sajdak. tolbă de săgeţ). 26. Carhană (t. K arhan e, gheţări e). 27.Cascaiia (t. kaş, sprinceană, ori K askaval y, caşcaval ). 28. Baccialău |t. baghi-cialy, grădinar. 29. Soleiman (t. Solomon). 30. Bairac (t, bayrak, steag). 31. BeiMârza (t. bey . M ârza. fii beiului M ârza). 32. Tezpazar (t. tespazar târ£ de

oale). 33. Giabă (t. giaby. bi rar). 34. Orus Mârza (t. O rus mgh. O ros) . 35. Aoil|L ava ? vânătoarei. 36. Caplan (t. K aplan, tA rguşorl, 37. Menghi-Gherei Mâr-za). 38. M usa (t. Moise). 39. Geanu Mârza (gian, viată). 40. Topcil Casa (t.top. tun.). 41. Naiman (t. naim, somnoros). 42. Acia Măilâ (t. acik, deschis). 43.Orman bel Mârza (L O rman, pădure, bet, răutăci os, 44). Bolat Orac MârzaIt. bol î mbel şugat, O rak reuşi). 55. K aracui (t. kar a-negru. ki ri n f& ntânâ).

K ara B olat (t. bol at -î mbelşugat). 47. Sârma (t. Sf trma si rmâ). 48. Caş bolatI t. K aţ spr incenat j . 49 . Curlui (t. K ior, orb) . 50. Topat Mârza (t. topal. şchiopi-

5 I , Giaadr (t. giadi, stafie). 52. Tomai...



â s f i iN c

•"I III !pnX Bd

T U : s

' J i l l l h

'.«"log sdy

I - :« o ;

iniruVom^ y ® .

s—• ~

(njnoţaţegtr) edy

I o

IX

IO)

"2 o*

|3)BJB<Bdy



• M o l e ş t i

1 | X I

;<• G u r a G a l b ă n

2•

S a h a i d a c 21 2 | X I I g

G a n g u r a

1 9 | I I I

• C ă r b u n a r i

1 3

® G r ă d i ş t e

1 1 | I X

• C â ş l a

D ă n i l ă

22

: • C ă i n ă r i

1 4 I I V

Todere şti < A pa\ • Luţeni

- n

G e a -

m ă n a

1 8 | V i l

• C â ş -

l a C ă p .

A t a n a -

BâcuWiTezpa- •

zarCâşla •

P . M ă c ă -

r e s c u

s i e

' 3co

p a

rt< •

C a ş c a l i a

1 5 | V I I I

• C â ş l a

A r i t o n

A r m a n

A p a : B o t n e i

• • S ă l c u ţ a • Z a i m



17. Hoiărnkcnii în 1803 şi 1817. A vem 2 izvoarecatagrafice asupra ţnutului Hotărnicenii. Condica liuzi-lor din 1803. când Hotărnicenii aparţneau Moldovei şiCatagrafia din 1817, când Basarabia era a Ruşilor.

In 1803 Hotărnicenii cuprindeau 15sate şi anume:

Saramârzacu 476 liude, Mingir cu 117 liude, Ganguracu 155 liude, Cainar cu 263 liude, Ciadăr cu 63 liude,Orac cu 62 liude, Geamăna cu 195 liude, Caşcalia cu71 liude, Grădişte cu 105 liude, Bujorul cu 84 liude.Moţeştii cu 195 liude, Sahaidac cu 98 liude, Sarâfica cu128 liude. Curului cu 83 liude şi Cara-Casa cu 183liude. deci un total de 2206 liude. Mai trăiau în Ho-tărnici ni 24 preuti, 3 diaconi, 2 mazili, 2 ruptaşi, 14rupte de visterie şi 135 slujitori ai isprâvniciei. Total2326 oameni, ceia ce ar face ceva peste 10000 suflete.

Pentru înlesnire am notat cu cifre romane toate a-ceste sate in harta Hotărnicenilor de la I -X V .

In Catagrafia din 1817 (v. Halipa t|h-Am III 197)găsim câ Hotărnicenii cuprindeau 21 sate şi 4 aşezăride câşle (ferme), cu un total de 62 preuti, 6 preutese

văduve, 3547 gospodari, 11 diaconi, 29 psalţ, 21 dieci,15 mazili, i ruptaşi, 15 văduve şi 208 burlaci; deci untotal de 3897 şi 164 femei = 4061 inşi, cu 1735 decapi de familie mai mult deci circa 20000 suflete.

Pentru înlesnire am notat cu ci fre arabe satele şicâşlele din 1817 de la 1 — 21 pentru sate şi în plus 4câşle dela 22—25.

Iar pe sate populaţa era aceasta arătată în tabloul

din pag. 187.Tot acest ţnut al Hotărnicenilor avea la 1817 omărime de 120.000 desetine; din aceste erau: păduri 20000desetine adică 16.67%; suhaturi: 12.000 desetine. a-dicâ 10°/0- selişti de sat 1500 desetine, adică 1.25%;ţarini 86500, adică 72.08%. Total 100%.

18. Iar cuprinsul actelor ce privesc Hotărniceniieste acesta:

In hotarnica lui Ursul Agapi din 1775 Oct. 30 searată marginile moşiei date în ceasuri în lungiş Ş» î n



>

ea

1

"1

Vă închin

Ş

Po

Băb • -T -

lBu la

l

1 °

l

M

a

«a3

~ ^ — -M - — rOTj- IO

; G s— « N - — — — — _ _

IO

! i oi Q S -

P

e t—O

3orr

TT

o

r-

T

a

2 6 2 7 6

b

g

92 1 2 .1 23 1 2 1 3 1 6 1

t—O

3orr

TT

o

r-

iţa fe

me

t—O

3orr

TT

o

r-P

:

b

b

1

r M r n ^ m m m m

t—O

3orr

TT

o

r-

SA

E

1M

e

X

G

aG

b

3C

a

X

4

Oa

V

5Ca

V

6Mnr1

1Tm

8C

u

XV

9S

ăc

XI

1

ape

1

Găşe

X

1

S

d

X

1

C

b

1

C

n

V

1

C

c

aVU

\ 1

B

c

a

1

1

Lţ

1

1

G

m

V

1

G

a1

2

P

ă

\ 2

S

aa



j S A T E L EP o p u

b a r b a ţ i

l a ţ i a

f e m e iT o t a l P r e u t i

D i a -

c o n iC l i s i -

a r ş iM a z i l i

1 Moleştii XI 198 15 213 4 1 12 Gura Galbănei 603 32 635 11 3 33 Caracui X V 274 16 290 5 1

4 Orac VI 37 bulg.—

2l "

5 Ciadâr V 6 bulg. — 26 M ingir 11 68 4 72 2 1 ruptaş7 Tomai 59 1 60 bulg 2

1 ruptaş

8 Cuhurlui XIV 91 2 93 19 Sărătica XII I 216 5 221 3

10 Ialpujel 178 6 184 2 i11 Grădişte IX 223 3 226 212 Sahaidacul XII 189 6 .195 313 Cărbunari 229 7 236 5 114 Căinări IV 318 12 330 6 2 i15 Caşcalia Vili 125 2 127 216 Bacicalia 216 3 219 4 1 î17 L uţeni 154 11 165 218 Geamăna V il 295 16 311 3 1 319 Gangura 111 173 7 180 4 1 4 -20 Pogăneşti 58 6 64 121 Sarata 141 4 145 2

3897 164 4061 67 11 29 151

D i a c i B u r -

l a c i

21

132721691788246208

P r o p r i e t a r i

B a r b a ţ i V ă d u v e

175537248

32

5585203159217177219291112192142277155511313897

qd u v e |

164



188

curmeziş. Moşia era .proprietatea M itropoliei de Iaşi(anexa 1).

Această hotarnică este întărită în aceiaş lună şi zi,

adică în 1775 Octombre 30 de cătră Grigore A lex.Ghica V odă; originalul însă lipseşte din plicul cu acte,— După 6 ani şi jumătate Costandin Dumitru Mo-

ruz Vodă, dă hrisov de danie moşia Hotărnicenii Sfân-tului Spiridon din Iaşi şi Şcoalei mari greceşti de labiserica cea mare a Ţarigradului, unde mulţ tineri, şigreci şi români învăţau carte grecească. In acest scop in-intră în vorbă cu M itropolitul Moldovei Gavril Calimahşi răscumpără cu 7500 lei toată moşia Hotărnicenii; ia

ca bună hotarnica lui Ursul Agapi şi întăreşte dania în8 Ghenar 1782 (anexa 2).— Pentru buna chivernisală a venituri lor moşiei

Hotărnicenii şi buna împărţre la cele 2 aşezăminte cul-turale şi de sănătate, C. D. M oruzi V odă rânduieşte înacelaşi an o epiiropie, alcătuită din M itropolitul tării,vel logofătul şi din vel visternicul, ce vor fi după vreme,iar de vechil strângător al tuturor veniturilor de pemoşie împuterniceşte pe şatrarul Ursul Agape să. strân-gă veniturile anuale şi cu samă iscălită şi adeverită deEpitropi să teslimarisască banii toţ deplin în mâna E-pitropilor; aceasta în 20 April 1782 (anexa 3).

— Noul domn A lexandru Costantin M avrocordatVoevod, întăreşte din nou în 1783 A pri l 5 dania şi rân-duieşte pe Ursul Agapi şatrar să ia toate veniturile depe moşie de la păşune şi cosit, pe tocmală cu cei cevor paşte oile, hergheliile sau vor cosi fânul să le ia

de a zecea după obiceiu (anexa 4).— In 1784 se reînoieşte dreptul de a-şi încasa ve-nitul de la cei care păşunau moşia cu oile (anexa 5).

— In 1786 April 23, A lex. C. M avrocordat Vodăscrie carte la ispravnicii de Hotărniceni să ajute pe E-pitropi şi pe vechilul Ursul Agapi şatrar, rânduit custrângerea veniturilor de pe moşia Hotărnicenii, să-şiincaseze la timp şi deplin veniturile, urmând a le vărsadeplin in mânule Epitropilor (anexa 6).



_ A ctele din anexele 7 şi 8 privesc administra-ţa interioară a Hotărnicenilor : dări, crâşme, etc.

— In 1801 Noembre 15 avem un zapis grecesc alui A lex. Nec. Suţul V odă pentru moşia Herţa. A ctul

lipseşte din pachet; cum însă pricina cu biserica dinHerţa este cunoscută din hrisovul lui A . C. M oruziVodă din 1804 Mai 15 (Uricar Vili, 27), iată care afost situaţa : încă din domnia lui M ihai Suţu Vodă din1795, el rămăsese dator cu 30000 lei la neguţtorul armanHogea Bogoz A pikzade; drept plată Vodă Suţu vindecu zapisul său în greceşte din 1801 Octombre 1 cre-

ditorului său biserica Sf. Gheorghe din Herţa, cum şiîntreaga vatră a târgului Dorohoiului. Epitrop acestei a-veri fu rânduit vărul său Ovanez A pikzade, şi el tot ne-guţător, care vine in ţară şi scoate la mezat în 1804biserica din Herţa. M oruzi V odă rândueşte o cercetareîn specie şi se face istoricul afacerei, din care reeşiao mare călcare de lege şi hrisoave din partea lui M ihai

Suţu V odă: întăiu că biserica Sf. Gheorghe din Herţafusese închinată marei biserici dela K uru-Ceşme de că-tră Ilinca Holbăneasa, fata lui Gh. Holban, baş Capio-glan, şi ctitorul bisericei din Herţa; aceasta în 1794 Iu-nie 17, şi că în acelaş an prin hrisovul din 28 Iulie 1794însuşi M ihai V odă Suţu întăreşte această danie*). Iarca spor de venituri bisericii Sf. Ion Predicator de la

K uru-Ceşme, se mai adăugase şi vatra târgului Doro-hoiului cu mortasipia acelui târg, ca şi a altor târguri:al doilea. Fără cale M . Vodă Suţul a dăruit şi morta-săpia târgului Focşani, in 1794 Iulie 28, căci încă din

') I n hri sovul din 1795 A pri l i e 25 M ihai V odă Su|u pomeneşte nu maipuţin de 16 acte. cc vorbc sc de danii l e bisericci cu hramul Sf . G heorghe dinH er( adi n car e domneşti sunt accs tea: l. 1794 luni 24 (hr i sovul de inturire al

daniei l . 2. 1794 I ul ie 28 (hr i sovul dc danie 400 lei din râsuri ). 3. 1794 Iulie II hrisov cu dani a mortăsâpiei Focşani lor). 4. 1794 A ug. 2 (H ri sov de dania mortă-sâpiei târgul ui T uzor a). 5. 1794 I uli e 30 (H ri sov de dani e a 20 lei pc lună dinvamă şi 150 din ocnă], 6. 1794 Sept. 2S (Hrisov de danie a 20 salari de ţgani).7. 1795 Ghenar 7 (Hrisov de dania mortăsâpiei Fâlticeniiorl. 8. 1795 Ghenur 17('Hri sov dc dania mortăsâpiei Dorohoiului l . 9. 1796 A pri l 8 (Hri sov de dania Chi-



188

curmeziş. Moşia era .proprietatea M itropoliei de I aşj(anexa 1). ,

Această hotarnică este întărită în aceiaş lună şi z[tadică în 1775 Octombre 30 de cătră Grigore A lex!

Ghica V odă; originalul însă lipseşte din plicul cu acte.— După 6 ani şi jumătate Costandin Dumitru Mo-ruz Vodă, dă hrisov de danie moşia Hotărnicenii Sfân-tului Spiridon din Iaşi şi Şcoalei mari greceşti de labiserica cea mare a Ţarigradului, unde mulţ tineri, şigreci şi români învăţau carte grecească. In acest scop in-intră în vorbă cu M itropolitul Moldovei Gavril Calimahşi răscumpără cu 7500 lei toată moşia Hotărnicenii; ia

ca bună hotarnica lui Ursul A gapi şi întăreşte dania în8 Ghenar 1782 (anexa 2).- Pentru buna chivernisală a veniturilor moşiei

Hotărnicenii şi buna împărţre la cele 2 aşezăminte cul-turale şi de sănătate, C. D. JVloruzi V odă rânduieşte înacelaşi an o epitropie, alcătuită din M itropolitul tării,vel logofătul şi din vel visternicul, ce vor fi după vreme,iar de vechil strângător al tuturor venituri lor de pemoşie împuterniceşte pe şatrarul Ursul Agape să strân-gă veniturile anuale şi cu samă iscălită şi adeverită deEpitropi să teslimarisască banii toţ deplin în mâna E-pitropilor; aceasta în 20 A pril 1782 (anexa 3).

— Noul domn A lexandru Costantin M avrocordatVoevod, întăreşte din nou în 1783 A pri l 5 dania şi rân-duieşte pe Ursul A gapi şatrar să ia toate veniturile de

pe moşie de la păşune şi cosit, pe tocmală cu cei cevor paşte oile, hergheliile sau vor cosi fânul să le iade a zecea după obiceiu (anexa 4).

— In 1784 se reînoieşte dreptul de a-şi încasa ve-nitul de la cei care păşunau moşia cu oile (anexa 5).

— In 1786 A pril 23, A lex. C. M avrocordat Vodăscrie carte la ispravnicii de Hotărniceni să ajute pe E-pitropi şi pe vechilul Ursul A gapi şatrar, rânduit cu

strângerea veniturilor de pe moşia Hotărnicenii, să-şiincaseze la timp şi deplin veniturile, urmând a le vărsadeplin în mânule Epitropilor (anexa 6).



Pju.

— A ctele din anexele 7 şi 8 privesc administra-ţa interioară a Hotărnicenilor: dări, crâşme, etc.

— In 1801 Noembre 15 avem un zapis grecesc alui A lex. Nec. Suţul V odă pentru moşia Herţa. Actullipseşte din pachet; cum însă pricina cu biserica dinHerţa este cunoscută din hrisovul lui A . C. MoruziVodă din 1804 Mai 15 (Uricar VIU. 27), iată care afost situaţa : încă din domnia lui Mihai Suţu Vodă din1795, el rămăsese dator cu 30000 lei la neguţtorul armanHogea Bogoz A pikzade; drept plată Vodă Suţu vindecu zapisul său în greceşte din 1801 Octombre 1 cre-ditorului său biserica Sf. Gheorghe din Herţa, cum şi

întreaga vatră a târgului Dorohoiului. Epitrop acestei a-veri fu rânduit vărul său Ovanez Apikzade, şi el tot ne-guţător, care vine în ţară şi scoate la mezat în 1804biserica din Herţa. Moruzi Vodă rândueşte o cercetareîn specie şi se face istoricul afacerei, din care reeşiao mare călcare de lege şi hrisoave din partea lui MihaiSuţu Vodă: întăiu că biserica Sf. Gheorghe din Herţafusese închinată marei biserici de la Kuru-Ceşme de câ-

tră Ilinca Holbăneasa, fata lui Gh. Holban, baş Capio-glan, şi ctitorul bisericei din Herţa; aceasta în 1794 J u-nie 77, şi că în acelaş an prinhrisovul din 28 Iulie 1794însuşi Mihai Vodă Suţu întăreşte această danie*). Iarca spor de venituri bisericii Sf. Ion Predicator de laK uru-Ceşme, se mai adăugase şi vatra târgului Doro-hoiului cu mortasipia acelui târg, ca şi a altor târguri:

al doilea. Fără cale M. Vodă Şutul a dăruit şi morta-săpia târgului Focşani, în 1794 Iulie 28, căci incă din

') In hrisovul din 1795 A pril ie 25 M ihai Vodă Su|u («meneşte nu maipuţn de 16 acte. cc vorbcsc de daniile bisericei cu hramul Sf. Gheorghe dinH ertadi n care domneşti sunt acestea: 1. 1794 luni 24 (hri sovul de întărire aldaniei). 2. 1794 Iulie 28 (hrisovul de danie 400 Ici din râsuri). 3. 1794 Iulie I(hrisov cu dania mortăsâpiei Focşanilor). 4. 1794 A ug. 2 (H risov de dania morţa-săpici târgului T uzora). 5. 1794 Iulie 30 (Hrisov dc danie a 20 lei pe luna dinvamă şi 150 din ocnâ|. 6. 1794 Sept. 28 iHrisov dc danie a 20 salari de (igani).7. 1795 Ghenar 7 (Hrisov de dania mortâsâpici Fălticenilor). 8. 1795 Ghenar 17

(Hrisov dc dania mortăsâpiei Dorohoiuluil . 9. 1796 A pril 8 (Hrisov dc dania Chi-şinâului). 10. 1795 A pri l 5 (Hrisov dc dania mortăsâpiei târgului Stroeştii ). I I .1795 A ugust 14 (Hrisov de danie târgului Dorohoiului). 12. 1795 A pri l 21 (Hri-sov dc danie moşia V âr(ul-Câmpului). 13. 1795 A pri l 23 (H risov general de in-târirea tuturor daniilor). Vezi (Surete XII, Dorohoiul 82).



190

1784 Septemvrie 20 A lex. C. M avrocordat V odă dărui-se acest venit al mortăsăpiei Focşanilor iubitei sale fiiceRalu Mavrocordat'), şi cum cele mai vechi hrisoavesânt mai tari ca cele mai nouă, Şutul V odă călcase a-

cest principiu de lege. Fără lege, fără suflet, tustrelebeizadelele lui Sutu V odă dau în 1802 Sept. 23 zapisnegustorului A pikzade, şi-1 recunosc şi ei ca vechil pebunurile vândute de tatăl lor încă din 1801 Oct. 1. Mo-ruz Vodă văzând că „nu e după lege nici după plăce-

' rea lui Dumnezeu a se da danie biserica Hertei la ne-guţători ; şi mai vârtos fiind şi nepravoslavnic şi fărăcuviinţă şi urât a se vinde lăcaşul lui Dumnezeu învială, strigându-se prin oraş şi pretuindu-se, făcându-se

aceasta şi o ră pildă cătră alţi, şi lucru hulit de cătrătoată lumea şi vrednic de giudecarea" se închee ca e-pitropia bisericii să ia asupra sa plata datori ilor de30000 lei şi alti 2007 lei şi să o alipiască la bisericaSf. Dimitrie dela K uru-Ceşme. Şi aşa a scăpat tara deruşinea de a se vinde la mezat o biserică pentru da-torii. In 1803 Decembre V odă M oruzi lăsă şi hrisovdomnesc de întăritura aşezării, ce făcuse cu biserica Sf,

Dumitru de la K uru-Ceşme.— Dar aşezarea făcută de V odă M oruzi nu tinumult timp, căci patriarhia de Ţarigrad, luând cunoştin-ţă de tânguirea epitropilor bisericii Sf. Dumitru de laK uru-Ceşme, cari se înspăimântase de greutăţ le deplată, ce aveau a le face pentru datori ile bis. Sf. Gheor-ghe din Rerta, de 32007, lei mai ales că se mai ivescşi alte datorii în sumă de 20000 lei la suditul austrie-cesc Evstatie Petre Pencovici, care pentru aceşti bani a-

vea în zălog scrisorile bisericei, ctitorie Holbănească,văzând că s'a îndoit datoria, ce urma să o plătească—52007 lei!!— „s'au lăsat de a primi asupra lor şi a luaasupră-le biserica Hertei, neputând plăti atâta maresumă de datorie, pentru care lucru a rămas nepusă înlucrare orânduiala, ce se făcuse prin hrisovul domnieimele" (Uricar VIII, 30).

l ţ G enealogici i nu pomenesc de această fi ică, a lui A . C . M avrocordatV odă, nici Rangabe, nici L eca; se vede că a muri t tânără fără urmaţi .



191

La aceste daraveri avute cu supusul austriecescpencovici, se referă actul dat în turceşte, din parteaministrului A ustriei întru ceia ce privea datoriile Şu-

tului (A cta Balş opis M. 8/11 copie turcească de laministrul A ustriei pentru datoriile Suţului)x).19. Kuru-Ceşme şi Hotărnicenii..încă din 1782 Ghe-

nar 8, Costandin D. Moruzi Vodă dupâ ce cumpărasecu 7500 lei moşia Hotărnicenii de la Mitropolitul Mol-dovei Ga vrii K alimach, o închinase în parte măn. Sft.Spiridon din Iaşi, cum şi marii şcoli greceşti de la Ţa-

rigrad Iată că după 21 ani marea şcoală Elinească dela patrierşie „întâmplatu-sau ca şi obştia neamului creş-tinesc din Ţarigrad a vedea cei de obştie patrierşascăşcoală a Ţarigradului, neavând cuviincioasa orânduialăspre sporirea învăţăturilor şi folosirii ucenicilor, cu toatecă are nu puţne venituri pentru ceale trebuincioasecheltueli, a plătii dascălilor şi a hranei ucenicilor şia-

dunându-se la un loc atât Preasfinţtul Patriarh şi Sfân-tul sobor cât şi toţ cei intăi ai neamului şi făcând că-zuta socotinţă pentru mai bună stare a acestei şcoli,toti de obştie au găsit cu cale şi de trebuinţă a mutaşcoala de la Fanarul Ţarigradului la Kuru-Ceşme, fiindsat prea chibzuit pentru învăţătură, şi găsindu se acelloc bun pentru zidirea unei case, şi de alcătuirea şcoa-

lei, şi cerşind trebuinţa a se cumpăra acest loc cu maresomă de bani, şi neavând de unde da această somă.după multă socotinţă negăsind alt prilej şi înlesnire pen-tru săvârşirea acestui folositor lucru, fard numai sa i-conomisascd această soma de bani, din darul de pe mo-şia Hotărnicenii, ce iau fost făcut la această şcoală aŢarigradului de fericitul intru pomenire părinteledomniei

meale, dtnsa Costandin Dumitru Muruzi Voevod, întăritprin hrisovul gospod. al înălţmii sale (din 1782 Ghe-nar 8) şi făcându-se această hotărâre prin patriarşieştiŞi soborniceşti cărţ 2) am scris domnia mea, poftind ca



192

să priimira şi noi această hotărâre, şi să dăm la obştianeamului creştinesc această trebuincioasă somă de bani,ca să nu răinâe neîmplinit acest de obştie folositor lucruşi intru nemicâ întrebuinţat folosul din Hotărniceni, în

vreame ce nu se face la această şcoală nici un rod deînvăţătură, precum au fost pără aqum, pentru că nu aufost bine chibzuită"'.

Pentru această pagină culturală din istoria şcoaleiElineşti din Fanarul Ţarigradului cum şi de şcoala dela K uru-Ceşme, sat lângă Ţarigrad, hrisovul arată încontinuare că beizadelele Dim. M oruz V v. PanaiolacheMoruz Vv, fraţi lui A lex. V odă M oruz, cum şi fiul său

Costandin Moruz Vodă au dat şi din punga lor baniicerşiţ—52007 lei—şi au luat în schimb moşia Hotăr-nicenii „luând pentru acest loc Hotărnicenii, după ho-tărârea ce s'au făcut mai înainte de cătră toţ, şi dupăpatrierşasca şi soborniceasca scrisoare de întâri tură tre-când dar moşia Hotărnicenii la stăpânirea luminatelorbeizadele fraţi şi fiul domniei mele".

20. Sfântul Spiridon şi biserica din Herţa. C. D

Moruz Vodă prin hrisovul său din 1782 Ghenar 8, a-fierosise măn. Sfântului Spiridon din Iaşi jumătate din ve-nitul Hotărnicenilor. Cum însă fostul domn hotărâse aface din mănăstire spital la Sfântul Spiridon, înzestrându-1cu cele necesare spitalului, dar n apucase a aduce laindeplinire gândul său, fiul său A lex. C. M oruz V odă,luând pentru a doua oară schiptrul domniei la M oldo-va, s'a hotărât să împlinească el gândul tatălui său, fă-când cu a sa cheltuială o casă pentru bolnavi întru a-ceastă mănăstire a Sf. Spiridon. V roind a da mai cuînmulţre acel venit orânduit din Hotărniceni, a dispussă închine Sf. Spiridon biserica Sf. Gheorghe din Her-ta, cu toate veniturile sale. Cum însă biserica din Her-ta era zălogită la cei 2 neguţători armeni, cele trei bei-zadele pun mână de la mână să plătească toate dato-

riile; iar Vodă A . C. Moruz dărueşte în schimbul Ho-tărnicenilor, biserica Sf. Gheorghe din Herta. Deci Sfân-tul Spiridon a stăpânit Hotărnicenii din 1782 Ghenar 8pănă la 1804 Mai 15, adică 22 ani. (U ricar V I I I , 39).



194

zadea, iar trei părţ erau ale răposaţlor beizadele Du-mitru şi Panarotachi. Pentru înlesnirea vânzării şi men-tinerei preţului, se convine ca şi beizadea C. A . M o-ruz Vodă să-şi vândă ale sale 2 părţ, odată cu cele-

lalte trei părţ #ale beizadelelor morţ.La această pricină se referă cele 4 acte greceştidin arhiva Balş, anume: scrisoarea în greceşte a patri-arhului Chirii, cătră cei trei mari boeri epitropi C. Ghi-ca, Sandu Sturza şi Răducanu Roset, care e din 27Iunie 1813 (opis N. 7); scrisoarea Eufrosinei M oruz din27 Iunie 1813. prin care şi dânsa împuterniceşte pecei 3 epitropi de a vinde cele 2 părţ din Hotărniceni

(opis N. 8); scrisoarea lui A lexandru M oruz V oevod,din 27 Iunie 1813 tot cătră cei trei boeri epitropi, princare împuterniceşte şi el ca frate morţlor beizadele şia fiului său Costandin beizadea, să se vânză moşia Ho-tărniceni (opis N. 9). Tot A . C. M oruz V odă dă un pi-tac domnesc cătră cei trei epitropi, pentru acelaş obi-ect, în 13 Iulie 1813 (opis N. 10).

In 1813 August 6 avem ţdula vorniciei de aprozi

cătră Costandin T imircan telal başa, ca să strige 40 zilepe uliţle oraşului vinderea la mezat a moşiei Hotărni-cenii a celor 3 beizadele, şi înscrie toate gramotele gre-ceşti întru autorizarea vânzării. M ezatul se închee latermen şi la 18 Octombre 1813 se arată că s'a adjude-cat asupra lui Manolachi cu un milion lei, în mezat in-trând şi cumpărătura moşiei M oleştii (anexa 13).

In cursul vânzării la mezat avem o nouă gramotă

patriarhală de la Chirii patriarhul Constantinopolului închestia Hotărnicenilor, şi adresată tot celor 3 epitropiC. Ghica log., Sandul Sturza hatman şi Răducanu Ro-set hatman, din 4 Sept. 1813 (acta A . Balş, opis N. 13),prin care arată că încuviinţează a se face schimb cuIoan Balş comis, care urmând a trece şi a se aşezapentru totdeauna în Roşia a hotărât să-şi treacă prinschimb moşiile sale din M oldova, mai dând celor 3 bei-

zadele, stăpânii Hotărnicenilor, şi suma de 400000 lei,cum dovedeşte actul de schimb iscălit de însuşi IoanBalş din 16 Noembre 1813, dar care lipseşte din plic,



195

deş i e dat în regeşte : „No. 14, 1813 Noembre 16 za-pisul de schimbu pentru Hotărniceni". (acta A . Balş, o-pis N . 1 4 ) întărit de Vodă Scarlat Calimach Vvd. la 4

Dec. 1 8 1 3 , iar legalizarea consulatului rosienesc e din 1 2Decembre 1 8 1 3 (anexa 1 4 ) .

Schimbul o dată făcut, Ioan Balş comisul aranjazăde a da şi „contractul Paşcanilor" ce se începe de laanul 1809 şi se sfârşeşte la anul 1813 April 23; deci erarăsuflat acest contract de 8 luni, când se închee schim-bul (acta A . Balş, opis N. 16) iar I. Balş însemnase infranţuzeşte acest regest: „Contract du baîl des Paskans

et Hodora donnes en echange".Gavril Evstratie ia în posesie moşiile Paşcanii (ot

S u c e a v a ) şi Hodora (ot Hârlău) de la comisul Ioan Balşpe termen de 4 ani (1809 April 23-1813 April 23).

1) Preţul arenzii va fi de 28000 lei, plătit în 2 câş-tiuri : 14000 lei la Sf. Gheorghe şi 14000 lei laSf. Du-mitru; în caz de întârziere va plăti dobândă după în-ţelegere.

2) Birul breslaşilor din Paşcani, şi hacurile argaţ-lor priveşte pe posesor.

3) Posesorul va suporta cheltuelile, când va venistăpânul la Paşcani.

4) Posesorul va da stăpânului 400 merte pâne, oriîn popuşoi grăunte, ori în făină, ori in ovăs.—Iar ceiace va lua în plus, va plăti stăpânul câte 2 lei inerta.

5) Posesorul va procura zarzavat trebuincios lacasa lui Balş din Iaşi, crastaveti, bob, fasole, mazere;iar în lipsă să-1 cumpere din târg pe socoteala lui.

6) Posesorul va hrăni râmătorii boerului, şi va plătihacul porcari lor; va mai da pe fiecare an câte 15 râ-mători îngrăşaţ, de Crăciun, Asemenea va mai da râ-mători şi breslaşilor din Paşcani.

7) De pe Hodora va da 80 fălci iarbă bună, că-

rată la Iaşi.8) Hrana cu fân a 2 boi de dârvală a stăpânului

moşiei.9) întreţinerea musafirilor boerului, priveşte pe



196

10) Posesorul va întreţne podul pe Şiret, morileşi crâşmele.

11) La acareteie nouă ce va zidi stapanul , el săfie vechil să le privigheze.

12) Întreţnerea acareturilor priveşte pe posesor.13) Pe posesor îl privesc secetile, înecurile de fa-nat şi sămănături.

14) Podvezile satelor să fie privighiate de posesor.15) Posesorul va întrebuinţa fără plată velniţa de

pe Paşcani.16) V inul de pe viile stăpânului (20 pogoane la

Străoani (Pietriş), 16 pogoane la Pietriş şi 17 pogoanela Copou) se va vinde pe la orânzile din sat pe samastăpânului.

17) Va plăti mănăstirii Probota 250 lei pe an, venitulmoşiei Conţăştii, cumpărată pe veci şi este cuprinsă întrupul moşiei Paşcanii.

18) va lua de la jidovii din Paşcani pe fiecare an100 caploni şi să-i trimeată la Iaşi. graşi şi sănătoşi.

19) Sătenii de pe Paşcani vor lucra la moşie câte18 zile pe an, iar cei ce vor merge să lucreze la Ho-dora, vor lucra câte 17 zile pe an, fiind depărtarede loc.

20) Pricinile dintre locuitori le va judeca fără en-teres şi fără părtinire.

21) Posesorul va păzi statornicirea satelor, ca unvichil al proprietarului.

22) Pădurile de pe Paşcani vor fi păzi te ; se vorarde ca lemne de foc numai uscăturile şi copacii că-zuţ, dând şi locuitorilor.

23) La crâşmă să nu se îngăduie a se face maimulte datorii decât 15 lei de fruntaş, 10 lei de mijlo-caş şi 5 lei de codaş; iar fiind mai mult să rămâepăgubaş.

24) L ipovenii de pe Paşcani neavând pământ dehrană să nu lucreze nimica mai mult ca pănă acum ;asemenea şi posluşnicii.

25) La schitul de pe Paşcani va da 136 lei pe anostenitorilor schitului, 2 ocă tămâie, 3 ocă untdelemn,



197

10 vedre brânză bună; iar 20 ocă ceară pentru lumâ-nări pe an priveşte pe proprietar.

26) Ţ iganilor de pe moşie să le dea loc de hranăşi de cosit, urmând de a plăti dijma obişnuită.

27) Stupii să-i îngrijască cu prisăcarii lui, la sco-sul stupilor prin prisăci la roişte, la bătutul lor, mie-rea şi ceara să fie ţnute socoteli bune şi să fie sprefolosul stăpânului.

28) De se va 4a un spor la boeresc, posesorul valua înţelegere nouă cu stăpânul.

29) L ucrurile din casă şi cele bisericeşti şi a schi-tului, cum şi vinul din pivniţă le va păstra neştirbit

30) Rânduiala bisericei şi a schitului să se păstrezeneştirbit „şi să fie cu privighere şi pentru şcoala ce sâaflă acolo ca să urmeze dascălii datoria lor şi cu nestră-mutare".

31) Toate trebuinţele ce se vor ivi pe moşie, el leva căuta ca un vechil în folosul stăpânului. Po-sesorul va sta la moşie, iar în caz de va pune un alt

om, să fie pe placul stăpânului (acta A lex. Balş, opisN. 16).— In 14 Iauuarie 1814, patriarhul de Ţarigrad,

Chirii, prin gramotă specială cătră cer trei epitropi: C.Ghica logofăt, Sandul Sturza hatman şi Răducanu Ro-set hatman, întăreşte definitiv schimbul făcut între Paş-cani cu Hodora şi între Hotărniceni (acta A lex. Balş,opis N. 17).

— In 8 A pril 1814, cei trei epitropi dau zapis lamâna lui Ion Balş comis că s'au primit banii, s'au dattoate scrisorile moşiilor unul altuia, şi că deci s'au să-vârşit toate socotelile (anexa 15).

— In 22 Iulie 1814, Scarlat A lex. Calimah Vodă,văzând schimbul făcut între comis Ion Balş şi epitro-pii celor 3 beizadele Muruzeşti, scrie carte la vorniciade aprozi şi scoate la mezat vânzarea Paşcanilor spre

a se îndestula noii stăpâni, cari n'aveau interes să stă-pânească efectiv Paşcanii (anexa 16*.— După 40 de zile de strigări pe uliţle oraşului

şi in divan, cel mai bun cumpărător se arată vist. lor-



198

dachi Roset Roznovanu, care dă 600000 lei şi potrivitformelor, Scarlat A lex. Vodă Calimach îi dă hrisov princare întăreşte vânzarea prin mezat, şi rămân Paşcaniicu Contăştii (Probotei) şi Ezerenii cu Giuleştii numiţ

Hodora, pe sama vist. Iordachi Roset. Hrisovul e din16 Noembre 1814 (anexa 17).22. Intre Băîşeşti şi Roseteşti. Intru cât şi vânzăto-

rul comis Ion Balş cât şi cumpărătorul vist, IordachiRoset Rosnovanul, sunt membri ai«celor mai ilustre fa-milii boereşti din Moldova, e interesul să ştim şi deneamul unuia şi de neamul altuia în momentul vânză-rii Paşcanilor.

Ioan Balş comisul el singur arată că e fiul lui Ior-dachi Balş vel logofăt, şi al M ăriei născută CostantinVodă M avrocordat. El are de frate pe A lexandru Balşvisternic, care ţnea în căsătorie pe Smaranda, fata vist.Sandul Sturza şi al Caterinei M oruz, o vară a doua luiMihail Vodă Sturza.

Zapisul său de schimb îl iscălesc următorii boeriBăîşeşti: Costandin Balş logofăt, Lupul Balş logofăt, alt

Costandin Balş agă, Neculai Balş spatar, Iordachi Balşagă, Alexandru Balş visternic. Luând în samă spiţa re-iese că Costandin Balş marele logofăt era unchiu, fiindfrate cu tatăl său Iordachi Balş; Lupul Balş marele lo-gofăt e bunicul său ; Costantin Balş agă, e văr primar,fiind feciorul lui Costandin Balş logofăt; Neculai Balşspătar, agă apoi logofăt e alt unchiu al său, fiind iarăşi fratecu tatăl său Iordachi; Iordachi Balş agă, e alt văr pri-mar, frate cu Costandin Balş şi feciori lui C. Balş lo-gofătul ; iar A lexandru Balş visternicul e fratele său.

Prin urmare iată încrângătura Bălşeştilor din ac-tele Paşcanilor:



u.

Ioan Balş, fiica lui C. Balş logofătul şi al A nei Catargi.Decf cumpărătura s'a făcut în familie Iată încrângăturaRoseteştilor :

Ştefan Iordachi Roset vornic

A ndrei Roset Roznovanul= M aria Sandul Sturza log.

Safta N icolae Roset logofăt= I . M ilo = Caterina Ghica

Iordachi Roset Roznovanul visternic= Pulheria Cost. Balş logofăt

23. In restul de hârtii din actele lui A lex. Balş ce pri-vesc Hotărnicenii şi desfacerea prin mezat a Paşcanilor,avem din partea Efrosinei M oruz o scrisoare în copie1)din 23 Februarie 1815, în greceşte, prin care mulţu-meşte celor 3 epitropi, cari au dus la bun sfârşit (nb*rootfonr'dr-an) schimbul CU Paşcanii (x ftg /.Koauec Ttaayaviv), pen-tru Hotărniceni (r ft$ fuoaîng yoxaovixţeviv), şi că a primit dinpartea d-lui A ndrei Pavlu analoghia cuvenită şie (negip-mn ih^any tîvaloyvrxa /uoi naga xiît xvţjta) m'âytre neevlv). 97294 lei,partea recunoscută ce se cuvine mie (âiv.mo>naxa /<>>>fior tog Anoyom vxwg yvtDQ iţexF), pentru care aduc mulţumi-rile ei şi ale copiilor ei (uitev xeci Fvyviofioavaa iâiuig xt xtt'i

xo naoaumov &nt(f>t()ovan x<7>v naiâmv fin).

Cine a fost Eufrosina M oruzi ? Din cele 3 beiza-dele, cari au însărcinat pe epitropi să desfacă Hotărni-

cenii şi apoi să vândă Paşcanii la sultan mezat, unul—Costantin Moruz, fiul Voevodului Alex. C. Moruz, afost însurat cu Ralu, fata lui Alex. Mavrocordat Vodă.zis Delibei; Panaioti Moruz a fost d 4-lea copil din cei9 ai lui Cost. Dim. Vodă M oruz. El fu închis Edecule.şi i s'a tăiat capul la Constantinopol, fiind dragomanul flotei;iar Dumitrie Moruz beizade, al doilea copil al lui Cost.

1) Copia e posl âduită şi adeveri tă de divan In 1828 Oc. 8 ; adeveri tă apoi

sub No. 209 de departamentul pricinilor străine In 9 Oct. 1828, şi in acenţizi cu No. 298 revSzutâ de consulatul rusesc din Iaşi (acta A . Balş, opis N. 21J .



î ftî Ş

Moruz Vodă, născut cătră 1752. a ţnut în căsătorie peSevastia Gherachi. Văzând cu ochii decapitarea frateluisău Nicolae Moruz în 1821, el fugi la Odesa şi de a-colo se retrase la una din moşiile sale Pechia din Co-

vurlui, unde muri cătră 1844.Deci Eufrosina Muruz e văduva lui Panaioti Mu-ruz, cel tăiat în 1822, în vârstă de peste 50 de ani, şide aceia vorbeşte că mulţumirile le aduce şi în numelecopiilor ei, al căror nume nu-1 spune nici genealogiştiicasei M oruz nu i arată.

— Patriarhul de Constantinopol, Chirilă, prin gra-mota sa1) din 23 Februar 1815 (ţamfi. <f F,1o\ nniv xy.) cătră

cei doi epitropi (Sandul Sturza vist. şi Răducanu Ro-set hatman) şi in care arată că a primit catastihul vân-zării moşiei Hotărnicenilor (yfiuxov xmnmxov) şi că prinAndrei Pavlu s'au cuvenit partea lui beizade DumitruMoruz (tî' aoiâijiv Ttfyţaâ i Jr^irjoa*^ ţthţovr tg), două cin-cimi (adică 97294 groşi) tvvrrfpovTa i-xm Xdiaâfş, âiaxnm

fvt'FriviovTa Teooaoa ypoaia. din 1 a âvm nt^Ttn^toga) Pentru 3-cestea a dat scrisoare domniţa Eufrosina (xrpm doimv;Ei>qgoovvr;) şi celor 2 clironomi ai săi i*«i toî$ m ăotâxvh âvov x/.rvoi'oftoig).

— Supt N. 23 avem un izvod de venituri şi chel-tueli ale Hotărnicenilor care pare a fi scris de însuşimâna lui A lex. C. Muruz Vodă în 1805. (Xoragn ho.

luaturi (la/.rflSiiia)15000 00 groşi de la vist. Săndulachi Sturza15000 00 venituri de la 23 April 804-23 April 805.

30000 001788 80 se scad dobânzile la poliţ.

28211 40daturi (ta <to9frra)

20000 de pe anul 73.36628 2 poliţe.7500 2 poliţe.

5000 2 poliţe.69128

1) Copia, acta A lex. Balş, opis N. 22; copia e legalizată de aceleaşi au-torităţ ca şi cel elalte 2: divanul ţâri i; departamentul pricinilor străine supt nr.

09



Pju.

6912815000 partea cuvenită Sf. Spiridon3500 tij2787 mortasipia Dorohoiului dată la Herta.9167 diferite (alin didffOQCt).

99582 groşi.

99582 pănă acum daturi şi cheltueli (fotthna x««28211 40 luaturi (rd I r fvxa).71370 80 s'a dat şi s'a plătit mai mult (fââihioav xm fţoâov-

Hrflav nâfJ o).

— Intr'o scrisoare nedatată de cât cu 17 Decem-

bre (Sfy. y). A lex. C. M uruz V odă scrie cătră fiul săuCostantin beizade (nn-ri^<fddarooyog) pe 4 filade lungi,tot istoricul cu vânzarea Hotărnicenilor, cum şi distri-buirea moşiei în 5 părţ : 2 părţ sânt ale fiului său Cos-tantin şi trei părţ ale celor 2 beizadele fraţ, acum ră-posaţ. A ceastă scrisoare explică şi hrisoavele date înpricina aceasta (acta A lex. Balş, opis N. 24).

— Intr'un izvod (xmaloyo?) grecesc se arată ce hâr-tie s'au dat, se vede, la desfacerea moşiilor : HotarnicaHotărnicenilor (xotaovixa tv xoxaşvnţvi) tij;— tij— hrisovulbisericii din Herta,— schimbul făcut cu Sf. Spiridon lu-ând Hotărnicenii şi dându-i Herta— Hrisovul de întă-rire al acestui schimb—alte 2 hrisoave întru aceasta—o altă mărturie— ; în total 9 scrisori (acta A lex. Balş,opis N. 25) şi unde se spune că toate aceste scrisori

s'au trimes la Ţarigrad).— In fine ultima hârtie din plicul Hotărnicenilor

este un ucaz rusesc eliberat în 1829 A ugust 16, trecutîn cancelaria oblastiei Basarabiei în 30 Oct. 1*30, princare se dă ucazul senatului gubernial al oblastiei Ba-sarabiei cătră cneazul M atei Cantacuzino, care a trecutdin M oldova în Roşia în 1792 cu scrisori de voe şi în-

tărite de A lex. C. Moruzi V odă în 1792. Ucazul dat suptnr. 3563; iar copia scrisorii e din A ug. 31, 1831, suptnr. 2757 iscălită de sovietnicu, N. J adanovici şi de se-cretarul A ndoni.



u.

/ ) . 1 7 7 5 O c t o m b r i e 3 0 . Mărturie hotărnici a moşiei Hotimicenli, ridicată de Ursal Agapi hAarnic (acta A . Balş, opis M. 1;apud, Surete ms L IV , 464).

Din poronca M ări i sali loi Vodă am mersu de am hotărâtmoşia H otărniceni lor cum arată J 775 Oc. 30.

„A m venit Ia sâli ştea Towderâştilor pre apa Bacului, undeniau aratat oamenii cd pâri acolo stăpânită Tâtarâi, iar in sasMoldovenii, câutâadu ia o ruptura peste Bâc io ceia parti în gara viiiMerenilor dispre răsărit şi in margina şjiahaiui dispre Bâc, am pusun sâlpu di piatră hotar; şi dintracest stâlp hotar in gios tot peaapa Bâcaîai am mersu Ia siliştea lai Saliman Mârza, şi de acoleaam mersu la sâliştea Laţănilor tot pi Bâc; şi de acolea în gios ia-răş la sâliştea Ochiana tot pea apa Bâcalai, şi di acolea am mersula silişte Bairacal tot pe Bâc in gios; di acoiea am mersu la si-liştea lui Bei Mârza tot pea apa Bâcalai, şi de acolea am mer(su)tot in gios pe apa Bâcului pâră in gara viii Calenderalai ce sihotirişti ca raewa Bindearilui, şi iasti şi sat ce si numeşte Tes-

pazar pe locul Be(n)deariului, şi acolea am inchiet curmezişul mo-şiei despre răsărit şi am gisit 3 tasuri; şi de acolea iarăş mam io-torsu înnapoi iarăş la stâlpul ce lam pus la Towdereaşti şi ampurces dea acolea drept la dial in spre apus pe (o) gur(a) a (devălce) unei vâlcele a pea din gios di o movilă, ce iaste in costişe,şi tot cam in jos am mersu pârâ am dat în drumul Pahoialai şiam apucat drumul şi am mersu pâră in zarea dealului la2 movilitecariiasti una din sus dea drum şi una din gios şi mergi drumul pen-

tre dânsâli» şi dea acole tot drumul in gios pârâ in vârvul dialu-lui şi tmplinindus / cas, am pus stâlpu hotar din sus de drum. Şidi acole, am purces în curmeziş drept jos penire dtaluri, pe Ia omoviliţe pe deasupra Geamenei tot în jos pe lângă satul lui Don-duc Mârza şi am mersu pâră am dat in /rumul Calinderiulul, andedesparţ hotariul raelei Benderiului şt a Moldovei şi sau aflat ca-şuri 3 f şi di acolo iarăş am venit innapoi la hotar şi di acoleaiarăş am purces in lungul moşii tot drumul pişti valea Geamenit

pe den sus di sat. până niam suit ia muchea dialului in şleahatce veni de la Ciuşeni şi mergi la Chişinău diasupra Geamenii des-pre apus fi inpllnindas an £as, iar am pus stâlpu hotar >şi de la



Pju.

al trielea hotar am mersu iarâş drept in gios in curmezâşul mo-şii! şlahul tot in gios pârâ am dat la satat Scroafa şi de acoleatot io jos p.îră am dat (şters în hindichiu şi am afl at caşuri însă) inhindichiu şi peste hindichiu dincolo iaste satul Ma'cocul fa raewaHanului şi am aflat caşuri 4; şi întorcândune iarâş innapoi la nu-mitul hotar di asupra Geamenii şi de acolea iarâş am mersu inlungul moşii scoborândunea pea o valea pâră am dat la o seliştitâtărascâ ce sâ numeşte (şters Kureni) Giaba pe din sus dea sat,şi di acolea iarâş la diaî am mersu azupra Botnei pârâ la 2 mo-vile ingeamănate în dial, şi di acciea am mersu la vale părâ inmatca vâii Puhoiului şi implinindus un cas am pus al 4 stâlpu ho-tar in costişa despre răsări t; şi de acolea am mersu iarâş în curme,ziş drept in jos peşti frânturi pâr la satul lui Orus Mârza, şi di a-

colea am mersu părâ in hindic şi sau aflat caşuri 3 pol; şi întor-cânduni iarâş innapoi Ia numitul hotar am mersu iarâş in lungulmoşii pişti va'ea Puhoi ului Ia dial drumul pârâ în vârvul dialu-lui, şi di acolea la vale asupra Botnei pârâ am agiunsu în apaBotnei şi am trecut în ceia parte pârâ Ia o movi lă mari ce iastiin gura Botnişoarei înplinindus un £as, am pus al cincilea stâlpu

hotar în vârvul movi l i i ; şi di acolea am purces drept în gios pe

valea Botnei pârâ la satul Hotărniceni şt am aflat caşuri 3 pol:

şi intorcânduni iarăşi înnapoi in numitul hotar in gura Botnişoarei(şi) am apucat spa Botnişoarei dreptu în sus (şters : costişa disprerăsărit in) am mersu pflrâ sau împlinit caşul şi iarâş am pus stâlpuhotar in malul Botnişoarei în sârătur dispre răsărit ; şi de acoleaiarâş niam intorsu în curmezişul moşii peste apa Botwşoarei şi ammersu la dial şi niam scofeorât in fundul unii văi ci numeşte Căr-huna, şi di acolea am luato cam în curmesăş şi am dat iar<iş infundul unii văi ci să cheamă Ciaga şi am mersu valea Cegăi

dreptu in gios pără intro sâlişte tătărască ci si numeşti CăplanGherai şi acolea iasti şi hindichiul şi sau aflat tasuri 4 • şi di aco-lea iar ş niam intorsu innapoi la hotariul ce sau pus in malulBotnişoarei dispre răsărit intro sârâtură, şi di acolea iarăş am mersuin lungul moşii pe apa Botnişoarii in sus pârâ am agiunsu Ia sa-tul Sară Mâ{r)zat şi di acolea am trecut pi un pod pişti apa Bot-nişoarii ci îasti din sus de satul Sară-Mâ(r)za şi am fâcut pe ovalea la dial dispre amiasj î i , ce sâ numeşti valea Topgll-casa

(şters t şi iasti la fundul ei şi o cetâţu:) şi implinindu un tas, iarâş



Pju.

sau pus stâlpu hotar in fundul vâii (supt) in matcă în margine uniirâpi sapi o cetâţai ci iaste in vânat dialalai şt iasti şi pădure, şidi acolea raraş am mersu în curmezâşul moşii pe o vile ce sinumeşti Saca şi agiungându la hindic sau aflat tasuri 3 pol -, şiintorcâoduni iarâş innapoi la hotariul ce sau pus in fundul vâiiTopgil gase, supt o cetâţui, şi de acolo iarâş am mersu in lungulmoşii la deal pen păduri pârâ niam suit in vârful dialului la ce-ti(ui şi di acolea tot la vale pen tufi, pârâ am agiunsu in valeaSchinoasăi în gura Căuşului cari iasti şi iaz vechia şi di la iaî ladial în buza Schiscului Impiinindus un cas, am pui stâlpu hotarlângă drum între doi perişori pişti Schinoasa, şi di acole iarâş ammer(su) în gios in curmezişul moşii pe vaiea Schinoasii pârâ am

agi unsu la o sâlişte tâtărascâ, ce s numeşti torogara \ şi de acoUatot în gios pe va'ea Schinoasăi pâra la Naiman, iarâş sâlişte tâtă-rascâ» şi de acole tot in gios pârâ la altă sâlişte tâtărascâ ce sânumeşti Aoili şi acolea iasti şi hindicul şi am aflat caşuri 3; şide acole iarâş am venit innapoi undea am pus stâlpu hotar ingura Căuşului di la iaz la dial in buza Chiscului pişti Schinoasadispre apus l ângă drum intri 2 părişori in tufi; şi di acolo iar şam mersu în lungul moşii pişti valea ce s numeşte valea Vişinilor

pe din sus di rădiul lui Căuş şi niam suit in dial diasupra in dialşi de acolea niam scoborât la va'ea pe buia unui chiscu pârâ amagiunsu intro vâlce ce dâ in Grădişte şi implinindu tasul iarâş ampus stâlpu hotar in buca chiscului despre răsărit; şi,de acole ia-răşi am mersu drept in gios in curmezişul moşii pen frânturi pedeasupra văii Grădiştea dispre răsărit pâră la o selişte tâtărascâ cesâ numeşte M engli Gherâi M ârca in gura Grădiştei, unde sunt şi

pomeţi şi nişte sălcii şi i:voare cu apă şi acolo (aproapi) iasti şihindichiul şi am aflat tasuri 3; şi di acolea iarâş am venit inna-poi la hotariul ce lam pus in buza Chiscului la vi.'ceoa ce dâ inGrădişte, şi iarăşi am purces in lungul moşii piste 2 vâlceli părâam dat in valea Grădiştii şi am trecut valea Grădiştii in ceiaparti şi niam suit la dial, şi niam scoborât la vale pe o vâlcepâră am agiunsu in valea Galbinii şi imp inindus un ca;, iarâş ampus stâlpu hotar in gura unei vâlcele dispre răsărit din sus de o

silişte tâtărascâ ce să numeşti Gianu Mârza: şi de acolea iarâşa(m) mersu in curmeîâşul moşii drept in gios pi vale Galbiniipârâ am dat in Cogâlnic, şi am trecut apa Cogâlnicului in ceiaparte, pe la o sâlişte tâtXrascâ ci se numeşte Musa aga şi de aco-



.

lea am mersu drept in gios costişa Cogâlnicului dispre apus p|r aJa o silişte titirasci a lai Caplan bagi şi acolea iasti şi hindichiulşi am aflat ceasuri 3 şi acolea drept pişti hindi chiu iasti şi o mo-vila mari ; şi di acolea iarăş am venit innapoi unde sau pus ho-tarul in valea Galbinii in gura vâlceli i despre (şters apos) răsărit

di Ia dial de drum din sus de râleştea lai Gian Mârza, şi di a-colea iarăş am mersu în lungul moşii şi am trecut valea Galbiniiin ceia parti şi niam suit la dial in vârvul dealului ;i am luat camin sus, şi niam scoborât la vale in Cogălnic pen guta unii vâlceleşi am trecut apa Cogâlnicului în ceia parti şi implinindus ceasul ampus iarăş stâlpu hotar in matca Cogâlnicului, in margina unîi si-lişti ci si numeşte Bei Mârza din sus de sâlişte in malul apei Co-gâlnicalai, şi de aice am purces iarâş drept in gios in curmezişul

moşii peste o vale ce si numeşti Alghina (iarâş) di acolea tot in-nainte peste o vilce ci si numeşti Eşac Mârza şi tot inoainti pârăla o silişte titirascâ ci si numeşti Cadirtaiu Mârza şi din gios disâliştea acasta iasti şi hindichiul şi am aflat ceasuri 2 pol; şi diacolea iarăş am venit innapoi Ia hotarul ce sau pus in matca Co-gilnicului din sus dea sileaştea ce si numeşti Bei-Mârza; şi de a-colea iarâş am mârsu in lungul moşi i şi ni am suit drept Ia dial

din apa Cogilnlculai în vârvul dialului pe din sus dea o movilijâşi niam scoborât la vale pe din gios de un hârtop şi am dat invale ce si numeşti AlgSina şi de acolea iarăş am trecut valea Al-ghinei şi niam suit drept Ia dial şi niam coborât iarâş intral tâ va-lea ce sâ tragi din vale Alghinii şi niam suit drept la dial pe dinsus di un hârtop cu tufi şi suinduni in zare dealului sau împlinitun ceas şi iarăşi am pus stâlpu hotar; şi de acole iarâş am mersudrept in gios in curT ezişul moşii pişti văi pârâ la o silişte titi-

rasci ci si numeşti Acia Miila şi acolea mai din gios, iasti şi hin-dichiul şi sau aflat ceasuri 2 pol; şi di acolea iarâş ni am intorsuinnapoi la hotarul ce sau numi t mai sus şi iarâş am purces inlungul moşiii phti nişti vâlcele cu tufi tot cam la dial, părâ niamsuit intrun chiscu dreptu in fundul unii văi ce sâ cheami valeaCaracaia(lui), şi niam scoborât drept pe vai t pe din sus dea râpăftindu ci aceastâ vale are şi râpă pen mijloc şi tot innainti pe va-lea icoporânduni am agiunsu părâ in siliştea Caracalului, unde aufostu sat tâtârâscu ţ implinindus un ceas iarâş am pus stâlpu hotarin costi(şe) din sus di la dial de nişti pome(i nuci şi perje» j i din



jos de o vi i ce iasti tot pe aceastâ costişe» şi di acole iarăş am tre-cut râpa ce iasti pen mijlocul săliştet Caracaia şi am făcut dreptio curmezişul moşii pecalmea alaiului Săriţi despre răsărit tot ingios pâră alături in seliştea lai Orman het Mârza, şi acolea dingios de seliştea iaste şi hindichiul; şi sa a aflat ceasvi 2ţ şi de a-

colea iarâş am veni t innapoi la hotarul ce sau pus den sus desatol Caracuiu di la dial de pomeţ, şi de acole iarăşi am mersuin (şters car sul) lungul moşii asupra viii Săriţi şi am agiunsuf/z Sărata şi am trecut in curmeziş valea Siriţi şi niam suit ladial pârâ in zarea dialuluiila trii mobili şi implinindas an ceas ia-râş am pus stâlpu hotar in movila ce mai din gios, şi deacole ia-răş am mersu drept în gios in curmezâşul moşii pe la o silişte ti-

tărască ci să numeşti Caş Bolatul şi di acole tot in gios pâră lao sălişte tătărască ci să numeşti Nohai şi acole iaste şi hindichiulşi sau aflat ceasuri 2 polţ şi de acole iarăş am venit-la hotariolce lam pus in zare dialului Sărăţi despre apus in moviliţă cemai din gios şi de acolea iarâş am mersu in lungul mbşii şi niamscoborât la vale pe Ia o silişte tătărască ci si numeşti Orac Mârsapen den sus de sălişte, şi de acole iatăş niam suit la dial dreptupâră i n zari dialului şi de aeole niam scoborât la vale pen niştihârtoape şi am trecut pişti valea mare ci si numeşti Kaş Bo'.at, şiniam suit iarăş la deal până in zarea dialului la un drum părăsitce mergi în sus şi in gios pe culmea dialului şi implinindus unceas iarăşi am pus un stâlpu hotar lângă drumul cel părăsit; şi deacolo iarâş am mersu in jos in curmezişul moşir şi de acolea ingios am apucat peşti nişti hârtoapi cu tufi tot in gios pen fundulunei văi ce să numeşti Sârma, şi tot în gios latura cu o silişte tă-

tărască ce sâ numeşti Gi.idâriul dispre răsărit, pâră am dat in hin-dichiu şi sau aflat ceasuri 2 pol; şi de acolo iarâş ani venit in-napoi la numitul hotar ce sau pus lângă drumul părăsit deasupravăii [ui Caş Bolat Mârza despre apus; şi de acolea iarâş am met-su in lungul moşii pişti o vale cel zâc Câşla lai Caş Bolat şi dea-colea niam suit la dial pen nişti tufi, pănâ am dat intrun drumu-şor ce mergi Ia Topal Mingir şi am mersu tot drumul pen tufi şi

fundul unor hârtoapi adânci ce sânt dispre răsărit ce sâ trag dinvale lai Caş Bolat Mârza şi dintru aceşti hârtoapi ci am trecutpe deasupra fund(u)ri Ior lor sânt 2 hârtoapi şi cu râduri şi dinfundul unui hârtop de aceste cu râduri am lăsat drumuşorul ce



Pju.

ş: niam soit in dial deasupra. Mingirialui despre răsărit şi împliniidusă an ceas iarăşi am pus stâlpu hotar$ şi de acolo iarâş am mer-su drept ia gios ia curmezişul moşii piste nişti hârtopi cu tufipârâ am dat in va/e Mingirialui celui din gios şi di acole tot in

jos pişti vu'le Sârmii şi deas(u)pra satului Curlu pârâ am dat inhindichiu şi am aflat ceasuri 2 pol', şi di acole iarâş am venit in-napoi Ia h3tariul ce sau pus in dealul deasupra Mingiriului in tufidispre răsărit mai in sus de TopaJ Mingir şi de acolea iarâş ammersu în lungul moşii şi niam scoborât Ia vale pen fundul unuihârtop cu tufi şi di acolea ni am scoborât (şters pe den sus deasâlişti ce să numeşti Mingiriul de sus cari acum întraceastâ sâliştisau făcut sat de Bulgari) Ia vale de o sâliştea ce să numeşti Min-

giriul de sus care câteava jârişti de cas tâ(tâ)râşti au râmas dinsus di hotar, şi Ia aceastâ sâlişti ce sâ numeşte Mangiriul de S J Ssau fâcut şi sat de Bulgari, şi deacole tot Ia vale am mersu pj răin apa Lăpuşnei in matca (L âpuşnii) Ia o movi l iţă ci iasti şi iaz l i -pit de moviliţă in marginea apei Lâpuşnii dispre răsărit, şi impli-nindus un ceas iarăşi am pus stâlpu hotar în moviliţă cari di a-colea în ceia parte de apa L âpuşni i niau arătat oameni i câ sântmoşii boiereşti, şi de aice am apucat valea Lâpuşnii in gios în

curmezişul moşii apa L âpuşnii dispre răsărit şi am venit tot îngios pe Lâpuşna pâră am dat ia drumul Viziriului şi de acolo niamsuit la dea! şi de acole tot în gios pişti gura Sârmii şi am trecutvalea Sârmii în ceia parti şi iarâş niam suit drept Ia dial şi suin-dani în dial am mersu tot in gios pe Ia nişte movi l iţe părâ amdat în hindichiu şi am aflat ceasuri 3 pol. Şi Ia aceastâ hotârâturâsau mai întâmplat şi alţ oameni mulţi cari mai gios sau iscălit.

X Istrati U rsul mazil, X Ion F runzâ-latâ mazi l, X I ordachiA garici mazil , X V asile dascal ot H idiş vor(nic), X A ndrei D a-nuţ capitan, X Grigoraş Bostănicâ, X loniţi Şişcan cipitan, Ur-sul Agapi hotarnic, X Eu Grigoraş A ndroni c capitan ot Hânceşti,X Eu Grigori M ămăli gă vornic ot Pânâşeşti, X Eu Ştefan M ar-gini vornic ot Cara-M ârza, X L oghi n V ârtosu chihae ot G angura.

„E u L upul Batcu mazil am scris aceastâ hotarni câ şam fost

şi la hotărât".Notă Tije yoTuovtx'Qtvis x°T(tQvlrn"•



_ 209 _

2. 1 7 7 5 D e c h e m b r i e . Iaşi. Gr. Alex. Ghica Vodă întăreşte hotir-

nica rădicată de Ursul Agapi şatrar asapra Hotărniceni-

lor şi apoi ii dăraeşte la doi fii ai săi, Damitra Ghicaşi Alexandru Ghica. (A rhiv. statului Iaşi, dosar J 837. tran-

sport 1756. opis I I 2004. roin. dc I nterne, apud. Gh. I .N astasă, B uletinul I nstitutului de Geografi e, voi. L .

( J 93J , 207— 214).

C u mi la Iui D umnezâu N oi Grigorie A lexandru Ghica V o-evoda, domn ţări i M ol daviei ; Domnii şi stâpânitorii a vechilor

vremi , cari di ndumnezâiasca P roni e, au stătut intraceastâ de Dum-nezâu păzită ţară, fostau povâţuitori, oblâduitori şi râ\nitori tutu-ror faptel or şi lucrări lor celor de folos (carile şi pânâ astăzi sevâd) a cărora cuget nau fost numai spre cele politiceşti lucrăriale pământul ui acestue, ci mai vârtos şi cu tot dinadinsul să sâ-lia să cugeti mai mul t spre cele bogate faceri de binej vechii şi lu-minaţi i domni au împărtăşit pe fieştecare din fi ii lor şi rudenii lelor cum şi pi cei ci iau sluj it cu credinţă, care sâ vâd câ sânt sta-torni ce, necl âtie şi nemişcate dând şi mil uind pe fieştecarele dupăcinste, dupâ obraz şi dupâ slujbă, adică pe unii cu moşii, pc alţiCu locuri din târgurile domneşti, pe alţi cu robi ţgani şi cu altemile ce au socoti t, ca nişte stâpâni tori ce era, cărora după afiero-sirile şi milele ce le făcea, le intâria şi cu adevărate şi a lor dom-neşti hri soave (cari şi pănă astăzi se vâd) şi nu numai răposaţivechi domni au urmat aceasta, ce şi cei după dânşii domni, cari

au stătut oblâdui tor i ţârii aceştia a M oldaviei, au avut aceastârâvnă spre cele folosi toare faceri de bine, şi unul după altul aşaau urmat pârâ in vremile aceste de acum, care dupâ măsura şidupă proeresis nau lipsit a na să impârtâşi bunele fapte, şi a numilui pe supuşi i lor acei ce au sluj it cu credinţă şi cu dreptatedomnilor şi ţării aceştia.

Pentru aceia dar şi eu robul prea înaltului i sfântului Dum-

nezeu Gri gore A lexandru Ghica V odâ, dup vreme oştiri lor aces-tora ce sau întâmplat acum cu agiutorul dumnezeeştii Proni i (le-gândusă uni re şi pace intre amândou împărăţ ile) suindune in aldoi le rând iarăşi Ia strămoşescul şi evghemoni osul scaon acesteide Dumnezeu păzite ţâri a M oldaviei, după multe alte purtări de



Pju.

nutul L âpuşnei şi a Fălciului şt a Codrului şi a Grec=nilor, carelocu nu de multă vreme cerândul T ătari i , ce era trăi tori Ia Bu-geac cu mijlociri ca acele ce au fâcut câtrâ pre innalta Poartă,au dat acea bucată de Ioc T ătari lor despre ţânutul L âpuşnei şi a

Fâlciului şi a Codrului şi a Grecenilor din drept pământul M ol -d a v i i ceasuri în lat şi 32 ceasuri în lungu pe care locu au lo-cuit Tatarii părâ acum in vreme oştirii ce sau întâmplat între preînalta otomaniceasca împărăţe şi între impârâţia Roşiei, iar dupâce sau legat pace intre amândoaă împărăţile, rămâind aceastâ bu-cată de loc fârâ locuinţa T atari l or ; Pusam D omni a mea tot chi-pul de sil inţă şi cu toată osârdii noastră neam nevoi t şi nu cu

puţnă trudă şi osteneală, ce şi cu n.ul tă chel tuială am mijlocitdomnia mea câtrâ pre milostiva şi pre puternica Poartă de saudat acea bucată de Ioc iarăşi câtrâ pământul M oldaviei, precumau fost dintru început. Dar pentru cât Ioc au fost de ţânutul L â-puşnei dintracest Ioc arătat mai sus, care sau numit acum Hotăr-nicenii de câtrâ domnia me sau scris cătră cinstit şi credincios bo-eriul domniei meale dmlui Ion M illo biv vel spatar, sărdarul deLâpuşna şi de Orheiu, ca sâ de ştire boerilor ce se vor afla Ia păr-

ţle aceli că vor avea scrisori că au moşii la acel locu sâ meargăcu scrisorile sâ fie Ia hotărât şi sâşi al iagâ părţ le lor de moşie şinimene din boerii aceia părţ de locu nau mârsu, nici au arătatcâ au moşii acolo, cum şi aici am dat de ştire dmîlorsale boerilorşi iarâş nimene nau scos scrisori; deci poruncindusâ dmisale spă-tarului ca sâ rânduiască din cei mai de frunte mazi li, oameni cu-minţ şi cu pricepere, care sâ margâ Ia locul acela şi sâl măsoarein lat şi in lung şi săi şi hotărască de câtrâ alte moşii stălpindul

cu pietre hotară din giur impregi ur; care numi t boer dupâ ce auurmat poruncii au trimes domniei mele şi hotarnicâ iscălită dedmlui cum şi de Ursul A gapi biv vel şatrar şi alţ mazili hotăr-nici, intru care hotarnicâ arată cum câ hotarul acelui Ioc a H o-tărnicenilor, ce iasti din ţânut L âpuşnei, să începe de Ia sâlişteTodoreşti i pe apa Bâcului, unde leau aratat oamenii, câ pârâ a-colo stâpânia T ătari i (se reproduce din cuvânt în cuvânt hotar-nica lui Ursul A gapie şi cu schi mbare persoanei verbului în atreia persoană în loc de întâia ca in hotarnica lui A gapie)... şi aşahotărândusâ pe la toate părţ le în sus şi in gios şi deacurmezişulsau g. sit locu de 16 ceasuri, la care au pus stâlpi de piatră 17 şiaşa sau încheiat moşia Hotârnieenilor.



Pju.

Deci domniea me ca on stăpânitoru domnu şi ocârmuitorţârii aceştia, a M oldaviei am socotit şi de bonă vrerea iniraeinoastre aciastă bucată de Ioc dopă cum iasti hotărâtă şi arâtatâmai sus, am dato danie şi afierosire la doi preaiubiţ Iii a domnieimele Dimitrie Voevod şi Alexandru Voevod, care amândoi fraţi săaibă a stăpâni de acum înainte locul acesta in doi cu toate ho-tarăle Iui întârindusă şi cu hrisovul acesta a domniei mele, ca sâIe fie amândurora dreaptă ocină şi moşie lor şi fiilor lor, nepoţ-lor lor şi strănepoţilor lor neclintit, nerâşuit şi nestrămutat nicio-dinioarâ î n veci . Şi spre aceasta iaste credinţa însumi a domnieimele Grigore Alexandru Ghica Voevod şi credinţa a pre iubituluifiului domniei mele Scarlat Voevod şi credinţa a cinstiţlor şi cre-

dincioşi boerii domniei mele, dmlor Dumitraşco Sturza vel vornic,Costandin Sturza vel vornic, Ioniţă Cantacuzino vel vornic, LupulCostachi vel vornic, Iordachi Ghica hatman şi parcalab Sucevei, Ne-culai Roset vel spatar, Gheorghe Beldiman vel ban, Matei Canta-cuzino vel comis, Costachi Ghica vel camaraş, Iordachi Sucevean velpaharnic, Dumitrache Schilit vel căminar, Costachi Carage vel agă,Iordachi Cantacuzino vel stolnic şi credinţa a tuturor boerilor dom-nii mele a mari şi a mici ; şi poftim domnia me şi pre alţ lu-minaţi domni care din pronie Iui Dumnezeu vor fi rânduiţ inurma noastră cu domni a aceştei ţâri din neamul nostru sau din-tralţi, să nu strice această darie şi afierosire, precum nici noinamstricat daniile şi afierosiri le altor domni, ci mai vârtos să o întă-rească cu domneştile lor hrisoave. Şi sau scris hrisovul acesta inscaonul domniei mele în oraş laşului în anul al doile intru adoa domnie, de Clement diiacu de visterie, la Iet 1775 Dechemvre.

Grigore Ghica V oevod 1. peceţi domneştiprocit vel vesternic

Obs. Hri sovul lui Grigore Ghica Vodă vorbeşte de trei fe-ciori ai săi, dintre care cclor doi: Dumitru şi Alexandru Ii se dâHotărni ceni i, iar celui de al treilea Iui Scarlat i se ia credinţa in hri-sovul de danie.

Grigore Ghica a fost fiul dragomanului Alexandru Ghica,care a avut trei bâeţ şi cinci fete. Matei Ghica = Ecaterina Balş,Dumitru Ghica = M aria Vâcârescu şi Grigore Ghica Vodă — Eca-terina Iacovache Risul Rangabe, spatar. Iar dupâ sutoii GrigoreGhicaV odă a avut aceşti cumnaţi; Iorgulescul hatman, Celebi Lucakt,



210

nutul L âpuşnei şi a Fâlciului şi a Codrului şi a G recni l or, carelocu nu de multă vreme cerândul T ătari i , ce era trăitori Ia Bu-geac cu mij lociri ca acele ce au fâcut câtrâ pre înnal ta Poartă,au dat acea bucată de Ioc T ătari lor despre {Cnutul L âpuşnei şi

aFâlciului şi a Codrului şi a Grecenilor din drept pământul M ol-daviei.? ceasuri în lat ţ 32 ceasuri in lungu pe care locu au lo-cuit Tatarii pârâ acum în vreme oştirii ce sau întâmplat între preinalta otomaniceasca împărăţe şi între împărăţia Roşiei, iar dupâce sau legat pace intre amândoaâ împărăţile, râmâind aceastâ bu-cată de Ioc fără locuioţa T atari l or; pusam Domnia mea tot chi-pul de silinţă şi cu toată osârdii noastră neam nevoi t şi nu cupuţnă trudă şi osteneală, ce şi cu n.ul tă cheltui ală am mij locitdomnia mea cătră pre milostiva şi pre puterni ca Poartă de saudat acea bucată de Ioc iarăşi câtrâ pământul M ol daviei , precumau fost dintru început. D ar penttu cât Ioc au fost de ţânutul L â-puşnei dintracest loc arătat mai sus, care sau numit acum Hotăr-nicenii de câtrâ domnia me sau scris câtrâ cinstit şi credincios bo-eriul domniei meale dmlui Ion M illo biv vel spatar, sărdarul deLipuşna şi de Orheiu, ca sâ de ştire boeri lor ce se vor afla Ia păr-ţle aceli că vor avea scrisori câ au moşii la acel locu să meargă

cu scrisorile sâ fie Ia hotărât şi săşi al iagâ părţ le lor de moşie şinimene din boerii aceia pârţ de locu nau mârsu, nici au arătatcâ au moşii acolo, cum şi aici am dat de ştire dmi lorsale boerilorşt iarâş nimene nau scos scrisori ; deci porunci ndusâ dmisale spă-tarului ca sâ rânduiască din cei mai de frunte mazil i, oameni cu-minţ şi cu pricepere, care sâ margă Ia locul acela şî sâl măsoareîn lat şi în lung şi sâl şi hotărască de câtrâ alte moşii stălpindulcu pietre hotară din giur impregi ur; care numi t boer dupâ ce au

urmat poruncii au trimes domniei mele şi hotarni câ iscălită dedmlui cum şi de Ursul A gapi biv vel şatrar şi alţ mazi l i hotăr-nici, întru care hotarnicâ arată cum câ hotarul acelui loc a Ho-târaicenilor, ce iasti din ţânut L âpuşnei, sâ începe de la sâlişteTodoreştii pe apa Bâcului, unde leau aratat oameni i , câ pârâ a-colo stâpânia Tătari i (se reproduce din cuvânt în cuvânt hotar-nica lui Ursul A gapie şi cu schi mbare persoanei verbului în atreia persoană in loc de întâia ca in hotarnica lui A gapie)... Ş»

hotârândusâ pe la toate părţle in sus şi în gios şi deacurmezişulsau găsit locu de 16 ceasuri, la care au pus stâlpi de piatră (7 Ş<aşa sau încheiat moşia Hotărnieenilor.



Pju.

Deci domniea me ca un stăpânitoru domnu şi ocârmuitorţâri i aceştia, a M oldaviei am socotit şi de bună vrerea inimeinoastre aciastă bucată de Ioc dopă cum iasti hotărâtă şi arătatămai sus, am dato danie şi afierosite la doi preaiubiţ fii a domniei

mele Dimitrie Voevod şi Alexandra Voevod, cate amândoi fraţi sâaibă a stăpâni de acum înainte locul acesta in doi cu toate ho-tarăle Iui întârîudusă şi cu hrisovul acesta a domniei mele, ca săle fie amândurora dreaptă ocină şi moşie lor şi fiilor lor, nepoţ-lor lor şi strănepoţi lor lor neclintit, nerâşuit şi nestrămutat nicio-dinioarâ in veci» Şi spre aceasta iaste credinţa însumi a domnieimele Grigore Alexandra Ghica Voevod şi credinţa a pre iubitului

fiului domniei mele Scarlat Voevod şi credinţa a cinstiţlor şi cre-dincioşi boerii domniei mele, dmlor DumtraşcoSturza vel vornic,Costandin Sturza vel vornic, Ioniţă Cantacuzino vel vornic, LapalCostachi vel vornic, Iordachi Ghica hatman şi parcalab Sucevei, be-cul i Roset vel spatar, Gheorghe Beldiman vel ban, Matei Canta-cuzino vel comis, Costachi Ghica vel camaraş, Iordachi Sacevean velpaharnic, Dumitrache Schilit vel căminar, Costachi Carage vel agi,Iordachi Cantacuzino vel stolnic şi credinţa a tuturot boerilor dom-nii mele a mari şi a mici ; şi poftim domnia me şi pre alţ lu-minaţ domni care din pronie lui Dumnezeu vor fi rânduiţ inurma noastră cu domnia aceştei ţâri din neamul nostru sau din-tralţi, să nu strice această darie şi afierosire, precum nici noi namstricat dani i le şi afierosiri le altor domni, ci mai vârtos să o întă-rească cu domneşti le lor hrisoave. Şi sau scris hrisovul acesta inscaonul domniei mele in oraş laşului în anul al doile intru a

doa domnie, de Clement diiacu de visterie, la Iet 1775 Dechemvre.

Grigore Ghica V oevod I. peceţi domneştiprocit vel vesternic

Obs. H risovul lui Grigore Ghica Vodâ vorbeşte de trei fe-ciori ai săi, dintre care celor doi: Damitru şi Alexandra li se diHotărnicenii , iar celui de al treilea Iui Scarlat i se ia credinţa in hri-sovul de danie.

Gri gore Ghi ca a fost fiul dragomanului Alexandra Ghica,

care a avut trei bâeţ şi cinci fete. Matei Ghica = Ecaterina Balş,Dumitra Ghica = M aria Vâcârescu şi Grigore GhicaVodi = Eca-



212

Ionifă Deleanul Cantacuzino visternic după Zoe, Razul poslelnhpe C. Caragea şi pe post. Manolache Geanet dupâ sora lui Raliţa.

Grigore Ghica a avut accşti copii: J) Dimitrie Ghica născut

câtrâ 1775, mort în 1824, însoţit cu Eufrosina fata lui Nec. Ca-ragea V odă; 2) Alexandru Ghica născut câtră 1756; 3) IacovGhica născut in 1764 şi mort in vârstă de JO ani , pe Ia 1775;4) Scarlat Ghica, născut in 1775, şi Iui i se ia credinţa in hriso-vul de danie. 5) Roxanda Ghica mări tată in 1776 cu stolnic N ec.Balş; 6) Maria Ghica mări tată cu pr. A lexandru Cal imachi.

Dania aceasta n'a ţinut mul t, intru cât Gri gore Ghica fi ind

decapitat, s'au confiscat toate bunuri le famil iei Ghica şi deci şimoşia Hotărnicenii datâ celor două beizadele a fost luată, cum aratăhrisovul lui C . D . M oruz V odă din 1782 şi dată M itropoliei de Iaşi.

3. 1782 G hen ar 8. C, D, Moruz Vodă. dă hrisov prin care întă-

reşte hotarnica şatrarului Ursul Agapi şi afieroseşte moşiaHotărnicenii şcoalei greceşti de la Ţarigrad şt mân. S f .Spiridon, rânduind o epitropie, (A cta A . Balş, opis M .3; apud. Surete ms. 467 b— 471).

T uturora este ştiut că din zioa ce sfântul D umnezău niaumiluit cu domniia aceştei ţări , şi până acum domni ia me nam con-tenit a ne osteni şi în tot chi | pul a ne sili spre faptile cele bune,

totdi auna nam căutat folosul nostru şi al casei noastre, cât amIuoat aminte şi am stătut cu toată vârtutea | noastră şi cu maricheltueli de sau păzit ţara acasta de mul te întâmpl ări vătămătoare,şi am adus pe toţ de obştie la bună stare cu folosul | şi odihnetuturor, iar osâbit de acele şi afară de alte bune lucrări cari amfăcut şi sântu văzute tuturor, incâ in domnie me având la cuge-tul | şi inima noastră de apururea mare dorinţa ca sâ putem cuagiutoriul lui Dumnezâu a face un folos statornic, atât pentru

şcoala elenească ce | iaste la. bisărica cea mare a Ţarigradulut, deunde in toată vreamea nu puţini copii creştineşti, sâ folosâsc cuînvăţătură, cit şi pentru spitalul | bolnavilor care iaste aice in o-raşul Iaşii la mănăstirea sfanţului Spiridon şi după cum pentru al-



213

moşii *nme Hotărnicenii, ci esti la. margi | nea (ării in (anat Lipuş-nii din local celcr 2 casări in lat şi 32 casări in langa, şi fiind cămegieşii năvăl isă şi cuprinzând numita moşii | îşi (ine câşle şi bu-

catele lor pricinuind şi multă supărare ţării, domniea me am stă-tut cu toată sil inţă şi cu osteneală i multă cheltu | ialâ am dezbâ-tuto şi am depărtat toate năvăliri le megieşilor, adunând iocâ şioameni pe moşii, carii sau făcut Iscuitori şi cu birul | ce dau areşi domni ia oareşcare folos, care acasta văzândusâ de preasfinţasa părintele M itropolitul ţării chir Gavril, cu al preasfinţei | salebună vrere, mai ales ştiind şi scoposul care avem, niau vândutmoşi ia agasta Hotărnicenii noai. drept 7500 Iei, după cum scri-

soare preasfinţei sale arată» Deci domniia me incă după cugetul şivoinţa ce am avut şi noi am dato danie şi afierosire la şcoala Ţa-rigradului şi | Ia spitalul sfântului Spiridon din oraşul Eşii, supte-pitropiia Preasfinţ i sale părintelui M itropolitul şi a dmlor mareluilogof ăt | a marelui vistiernic, ce vor fi după vremi, şi a urmaşi-lor ce vor fi din fiicele şiniamul nostru din M oldova, ca sâ poar-te. di griji, moşii | i a veniturilor, din care pe tot anul scoţândintâi 1200 Iei si s trimatâ la epitropii şcoalei Ţarigradului , iar afară

de aceia cât | venit a mai rămâne pe fieşticare an sâ să facă indoai părţ , din care o parte să se de la epitropii spitalului sfântu-lui Spiridon şi cialal | tă parte sâ sâ trimeatâ iarâş Ia epitropiişcoalii din Ţ arigradu, afară de 1200 Iei ce sântu aşezaţ ca să maitrimeatâ preasfinţia sa | părintele mitropolitul pe tot anul iarâşIa epitropii şcoalelor Ţarigradului din bauii ce sâ strâng de lapreoţ i diaconi | după Cum mai pre largu pentru toate se arată Iaosâbit hrisovul domnii mele scris greceşte care sau dat Ia • • • I

Iar hotarul acestei moşii Hotărnicenii după cum sau hotărât dedmlui Enacachi M ilu biv vel spatar, ce era sardar, i de Ursul A -gapi | şatrar şi de mulţ mazili şi alţ oameni prin hotarnica caudat sâ arată câ hotarul acestui Ioc a Hotărnicenilor ce este de ţâ-nut | Lăpuşna sâ începe de la selişte Todereştii or pe apa Bâcului....(urmează neştirbit textul hotărnicii).

Şi aşa hotărândusâ pe din toate părţle in sus | şi in gios şi

deacurmezişul sau găsit Ioc de 16 casări Ia care au pus stâlpi depiiatrâ hotare 17 şi aşa sau inchlet | moşiia Hotărnicenilor. Decidomnia mea ai astj moşii care sau uumit Hotărnicenii o au datdanie ş! afierosire Şcoalii | din Ţarlgrad şi spitalului din mănăstire



214 .

tul din tot Io:uI şi să le fie acest hrisov de danie şi afierosire dela domnie me statornic I neclintit şi nerăşuit nici odinioară în veci,care hrisov sau întărit şi cu al noastră domnească pecete şi iscă-litură, şi poftim domnia me cu dragoste şi pe alţ luminaţ domnipe carii sfântul Dumneîâu va orândui în urma noastră la dom.

niia aceştei ţâri, ori din fii şi niamul nostru, ori dintralt niam |râsând hrisovul acesta de afieronie ce siu fâcut spre folosul şcoa.lei şi a spitalului nu numai sâ intăreas:ă după cum şi domniamea daniile şi afierosirile altor luminaţ domni Iiam întărit, ce încăsâ sâ agiute şi mai mult săi miluiască pentru al domniilor sale |sufleteasci folosinţ şi vecnică pomentre. 1782 Ghenar 8

Divanul

A rătândusâ inainte noastră în divan condică în cari sau gă-sit trecut cel adevărat hrisov domnescu cu care poslâduindusă dincuvânt în cuvânt copie acasta şi fiind asămine sau încredinţat.

Cost. Balş vel logofăt 1814 M art J 6A lexandru Ianculeu vel vornic . , . vel vornicHermesiu vel vornic intocma de pe condicăCost. Canta vel vornic M atei Costin clucer

4. 1782 A pr i l 20. C. D, Muruz Vodă rânduieşte o epitropie şi peşatrarul Ursul Agapi vechil pentru strângerea veniturilormoşiei Hotărniceni. (acta A lex. Balş opis M . 4? apud.Surete m. LIV 467).

,»De vreme ce domniia me am cumpărat moşiia Hotărniceni,cu drepţ banii noştri de la preasfinţa sa părintele mitropol itulM oldaviei Chir Gavril, cu voia şi cu primirea preasfinţei sale, pecare voind domnia me, am afierisito şcoalei elineşti al Ţarigradu-lui şi spitalului sfântului Spiridon, orânduind şi epitropi pren hriso-vul nostru, pi preasfinţa sa părintele mitropolitul, i pe dmlui vellogofăt, i pe dmlui vel vistiernic, ce vor fi dupâ vreme, care vorave toată purtare de grijă a aceştei moşii şi vor urma după hri-

sovul domniei mele. Dar fiind trebuinţâ dea fi pe dânsa un privi-ghetor şi un vechil penttu ca să adune cele ce vor fi a venitului,sau orânduit pe şairar Ursul Agapi şi i sau dat moşiia a£aita, cum



Pju.

cu toate sat i ,e ce să pe moşie in purtarea sa de griji, caris t r â n g â n d tot venitul ce ar fi intrun an sil faci teslim la mânarânduiţlor epitropi. Drept aceia iam dat acastâ carte a domnieincle la mână prin care se face desăvârşit vechil ca si strângă totvenitul di pe moşiia Hotărnicenii, dupi obiceiul pimintului, adicidin ţarini , din fânaţ, din stupi, din pâşunatu vitelor ce vor imblape afcastâ moşie, din mori şi din tot locul cu tot venitul, şi dintoate cele ce se vor strânge venitul moşiei, urmând dupâ povâ-ţuirea epitropilor, sâ fiie datoriu la împlinirea anului a da samâiscălită şi adiveritâ Ia rânduiţi epitropi, făcând teslim şi toţ baniice se vor strânge, şi deosebit să arâte purtarea de grijă, şi sâ sesâleascâ a adăuga şi a spori venitul cu chipurile ce se va găsi mai

cu folos; însă fârâ asuprealâ nimănui, şi sâ sporească şi lâcuinţaoameni lor, aşezându la locurile ce se va socoti a fi pentru sati şilăcuinţ $ iar când sar abate spre vrun chip de nedreptate şi se vorcunoaşti intru adevăr de câtrâ epitropi, urmările şi dare sâmii luiîmpreunate cu interes atunci luânduise sama cea desăvârşită, sâfie scos din vichi lâc implininduise cele ce se vor dovedi viclenitede dânsu. A casta scriem,

procit vel logofăt let 1782 April 20

DivanulA ducândusâ inainte noastră in divanu condici in care sau

trecut ce adevărată carte domnească, care posleduindusâ din cu-vânt in cuvânt copie acasta şi fini asâmine sau incredioţat.

Costantin Balş vel logofăt 1814 Mart 16A lexandru Ianculeu vel vornicHermeziu vel vornic întocmai de pe condică

Costachi Canta vel vornic Matei Costin clucer

* 5 . 1 7 8 3 A p r i l 5 . Cartea lat Alex. C. Mavrocordat Vodi prin careîmputerniceşte pe şatraral Ursal Agapi si dta prin toc-mali dreptal de a pişana vile ie pe moşia Hotirnlcenii.(acta A . Balş. opis M . 5 j apud Surete ms. LIV 462).

Fiindcă toate moşiile boereşti i mănăstireşti dupâ obiceiul pă-mântului sânt aparati, şi nime fârâ tocmalâ şi învoirile stăpânuluimoşii nu sânt volnici ca sâş pâşuneze bucatele, şi sâ le ţe peste



216

an pe moşia cuiva, pentru aceia iată că sau dat aciastă carte adomnii mele Ursului Agapi şairar care este orânduit vechi l asupramoşii Hotărnicenii, ca sâ aibă a apăra numita moşie şi pentru ceice vor ave trebuin{â de cosit şi de pâşunat, sau săi ţe vitele pestean sau şi mai puţnă vreme pe moşiia Hotărnicenii, făcând intâitocmalâ şi învoială prin scrisori cu numitul vechil, aceia numaisă fie volnici aşi face fân şi aşi ţnea vitele Ia ce loc Ie va fi toc-mala şi învoiala nime sâ nu fie volnic a intra pe moşiia H otăr-nicenii, şi de ar îndrăzni vreunii sâ intre cu tărie, numitul vechilsâ nui ingăduiască ci sâi scoată de pe moşie, cum şi dijma dinsâmânâturi. i din fânaţ şi dintraltele încă să fie volnic numitu ve-

chil a luoa şi a strânge de Ia toţ cei ce vor şide sau se va hrănipe numita moşie, dupâ obiceiu, şi dupâ hotărâri ponturilor gospodşi pentru toate să de samă driaptâ la dlor rânduiţi boeri epitropi.

1783 April 5

Divanul

A ducândusâ inainte noastră in divan condică în care sautrecut ce adevărată carte domnească, cu care poslăduinduse dincuvânt în cuvânt copie aciasta şi fiind asâmine sau încredinţat,

Costandin Balş vel logofăt J 8J 4 M art J 6

A lexandru lancului vel vornicHermeziu vel vornicCostandin Canta vel vornic.

6. 1784 Septembrie 5. Cartea lui Alex, C. Mavrocordat Vodă câ-tră ispravnicii de Hotârniceni să dea ajutor şătraruluiUrsul Agapi să încaseze veniturile moşiei Hotărniceni dela cel ce pasc acolo turmele de oi (acta A lex. Balş, o-pis M . 5 bis 5apud Surete ms. L IV , 462).

Fiind câ domnii mele niau arătat dmlor boeri ce sântu rân-duiţ epitropi asupra moşii Hotărnicenii, cum că pe ace moşii a-

flândusâ oameni şâzâtori şi având unii turme mari de oi, cu tur-mile lor fac multă călcare şi stricăciuni moşii şi venitu ce sâ cadecu dreptul nar fi vrând sâ de, pentru aceia iată sau dat adastăcarte a domnii mele, dlor boerilor epitropi ai moşii Hotărnicenii şi



217

vechilului cel vor orândui dmlor purtători de grijă la acea moşie,să fie volnic cu cartea domnii mele a Iuoa venitul moşii ce a ficu dreptu de Ia acei cu turmele de oi, insă dupâ cum vor fi a-

vut aceia intocmală cu vechilul moşiei de vor f i plătit şi intralţani, aşa sâ plătiascâ şi acum, cum şi carii vor fi venit maicurând, şi in tărie cu oareş: care indrâznialâ fără tocmalâ şi invo-iala vechilului moşiei vor fi intrat deş pâşunează oile lor pe mo-şiia Hotărnicenii, incă sâ plătească venitul moşiei după cum vorfi plătit intralţ ani, cei carii mai dinainte se află cu oile pe mo-şiia Hotărnicenii, iar arâtânduse vreunii inpotrivitori a nu da ve-nitul moşiei, poroncim domnie me şi voaâ ispravnici de Hotărni-

ceni să daţ mână de ajutor vechilului moşiei, ca sâ poată Iuoavenitul moşiei, atât de pe turmele de oi, după cum sâ va fi luoatşi intralţ ani, cum şi din ţarini şi din fânaţ şi din altele ce sâ

< vor face pe numita moşie după hotărâre ponturi lor gspod. şi ve-chilul sâ aibă a da samă pe tot anul de venitul ce va strânge Iadmlor rânduiţi boeri epitropi.

A casta poroncim 1784. Sept. 5

procit vel logofăt

intocma de pe condică

M atei Costin clucer

7. 1786 A pr i l 23. Cartea hi Alex. I. Mavrocordat Vodă câtrâ is-

pravnicii de Hotărniceni să ajate pe epitropii şi vechi-lul moşiei să incaseee veniturile moşiei de la cel ce pascacolo cu turmele de oi. (acta A . Balş, opis N . I >apudSurete ms. L IV . 463).

Fiind câ domnii mele aiau arătat dmlor boerii ce sânt orân-duiţ epitropi asupra moşiei Hotărnicenii cum că pe ace moşii a-flândusă oameni şezători şi având unii turme mari de oi co tur-mele lor fac multă călcarc şi stricăciune moşiei, şi venitul ce sâ

cade cu dreptul nar fi vrând sâ de, pentru aceia iată sau dat a-£astâ carte al domnii mele, dmlor boerilor epitropi ai moşii H o-tărnicea" ş< vechilului cel vor orândui dmlor purtător de griji. Iaace mojic, SA fie volnici cu cartc domnii mele a Iuoa venitul mo-



Pju.

fii ce a fi cu dreptu de Ia acei cu turmile de oi, insă dupâ cumvor ti arut aceia tocmalâ cu vechilul moşii, de vor fi plătit şi in_trăiţ ani, aşa să plătească şi acum, cum şi care vor fi venit maide curiad fi ia târiie cu oare care îndrăzneală fără tocmalâ şi în-voiala vechilului moşiei vor fi intrat să pâşuneze oile lor pe mo-şiia Hotărnicenii , incă sâ plâtiască venitul moşiei, dupâ cum vorfi plătit intralţ ani, cei care mai înainte să afla cu oile pe moşiiaHotârniceni; iar arâtânduse vreunii impotrivitori a nu da veni-tul moşii, poruncim domniia me şi voao ispravnici de Hotârnicenisă daţ mâna de agiutor vechi lului moşii ca să poată luoa veni-tul moşii, atât de pe turmele de oi după cum să va fi luoat in-tralţ ani, cum şi din ţarini i din fânaţ, şi din altele ce să vorface pe numita moşii după hotărâre ponturi lor gspod, şi vechilulsă aibă a da samă pe tot anul de venitul ce va strânge Ia dmlorrânduiţ i boeri epitropi, Adastă poruncim,

J786 April 23

procit vel logofăt

DivanulA ducândusâ înainte noastră in divanu condica în care sau

trecut ce adevărată carte domnească, cu care posleduindusâ din cu-vânt in cuvânt copie acasta şt find asâmine sau încredinţat.

Costandin Balş vel logofăt J 8J 4 M art 16A lexandru lanculeu vel vornicHe meziu vel vornic întocmai de pe condicăCostantin Canta vel vornic M atei Costin clucer

8 . 1 8 0 2 F e b r u a r 5 Visterla scrie carte ta. ispravnicii de Hotar-niceni sâ oprească vinderea vinului de cătrâ săteni, a-cesta fiind un drept numai al stăpânului moşiei, batm.Sandul Sturza. (acta A . Balş, opis N . 2; apud Sureteras. L IV . 463 r.).

Sau văzut cele ce scrii dmnata prin răspunsul ce faci dupăcarte visteriei ce ţ sau scris pentru arâtar-k ce au făcut dmluihatman Sandutachi Sturza că unii din lâcuitorii satelor de acoloar fi vânzând vin pe Ia caxile lor câ dupâ cercetar-k ce ai fâcut ai



Pju.

aflat câ unii din lăcuitorii luând obcnuinţa cu pricina câ au a în-sura fecori şi a mărita fete, s | duc mai înainte deş cumpără toa-mna câte 10 sau t5 vedre vin de la podgorii, iar acum prin ac-kmetahirişirk sâ intind de aduc poloboace câte de 60 şi 70 vedri

vin pe la casile lor şi fiind câ aciasta urmark est-fe in potriva o-biceiului pământului şi a hotărârii ponturilor şi pricinuitoar-k şi depâgubir-k venitului moşiilor, car-k aciast la alt-k moşii nu să ur-mează nicâiar-k, Se seri* dmitale ca aceastâ urmar-k sâ o opreşti,cu totul şi de aic-k înaint-k să nu ingâdueşti pe nimeni din lăcu-itorii satelor nici a mai vind-k vin, nici a mai cumpăra vin de a-iur-k ori cât de puţin, şi al adug-k acolo pe la casile lor măcar şipentru ce trebuinţă ar av-k, ce vin sâ ţi * pe la crâşnvk şi să vân-

dă numai vechi lul dmsale hatmanului ce ţni orânzile, şi cei cear avk trebuinţă de vin de la crâşmele lui să cmper-k iar nu deaiur-k, câ nu sâ poatii numai acolo Ia satili ţnutului acelue a fiosăbit urmar-k ce trebue după cum sâ urmiază pe la toate alte mo-şii şi precum este şi hotărâre ponturilor aşa să s urmezi şi acolo.

Dim. Ralet vel vist. J 802. Fevr. 5

cartea de la visterie

Cătră cinstită isprăvnicia ţinutului Hotărnicenii

9. 1803 A pr i l 25. Anaforaaa marilor boeri, tnlăriti de A. C. Mo-raz Vodă prin care se hotărăşte dările ce a a a da lo-caitorti satelor Sara-Mârza dela Hotărniceni, dapă pon-

turi. (acta A . Balş, opis N . 3 ; apud Surete ms. L IV .441).

A lexandru Costandin M oruz V ovd cu mila Iui Dumnezeudomn ţârii M oldaviei.

Sau cetit anaforaoa a£asta innainte domnii meii, câriia fă-cânduisâ de câtrâ însumi domnia me cercetare sau cunoscut câdmlor boerii mai gios iscăliţ pentru toate cu caii au socotit, căcidupâ obiceiurile pământului şi dupâ hotărârea domneştilor ponturi,

aşa asămine şi intocma trebui ;i pentru lăcuitorii aceştie di la Ho-tărniceni sâ să urmezi inoindulise şi carte ci au de Ia domniia saA lexandru Ipsilant V oievod cu asămine cuprinderi, iar pentru acei



Pju.

150 lei ce li saa hat pentra cele 600 vedri vin câte 10 parale devadri, hotărâm ca să să de in cheltaelile celor trebuintoase la bl~sirica satalai, şi deosebit făcând milă cu dânşii li să dă voe calocuitorii, câţ vor fi pe numi ta moşie sâ poată aduci pentru în-

suşi trebuinfa lor una sută vedre vin întrun an, cari vor sâl ada-câ prin ştire vechilului ce va fi rândui t acolo la moşii , şi sâl şimăsoare iar mai mult peste suma acasta hotărâm nici întrun chipsâ nu cuteze a ţne băutură pe Ia casile lor, pentru câri poruncimşi dmsale vel logofăt di ţara de gios ca Ia toate să să urmeze în-tocmai cum prin anaforaoa acasta să cuprinde, care sau întărit cua noastre domnesci peceţ. 1803» A pri l 25

procit vel logofăt

Pecete gspod cu tuş roş

M K S A \3 K E, 1793: cap de bou, pasere

Pre înălţate Doamne,L ăcuitorii din satu Sara Mârza di Ia ţânutul Hotărnicenii

prin jaluba ci au dat cătră înălţime ta şi sau rândui t Ia noi, aratăfăcând rugăminte ca să Ii se intăriască un hri sov ce ar fi avut

toţ lăcuitorii din ţinut Hotărnicenii , cuprinzâtoriu pentru platagoştinii şi a desătinii pe bucatele ce vor ave, şi ca să nu fie su-păraţ cu zaire şi cherestele, cum şi ca de stăpânul moşiei să nusă superi cu luare de di jma stupilor din 50 stupi unul precum lisâ e acum, ci sâ dei numai câte una para de stup, şi să fie vol -nici aş ţine pi la casâle lor câte J 0 şi 20 vedri vin pentru trebu-inţa ce vor ave, arătând că di câtră vechi lul moşiilor ce sâ aflăacum nu numai câ sânt opriţ a nuş ţne vi n pi la casă ci încă

intracest anu pi cât vi n au aflat Ia dânşii, I iau luat câte 10 pa-rale pi vadră, pentru cari după poronca înălţmii tale faţâ fiind a-tât jâluitori i, cum şi medelnicerul Ioniţă Meriacri ci este vechilasapra moşiilor, am cercetat jaloba lor, şi cât pentru hri sovul cearată câ Iau avut arătând că în vreme tulburări lor Iau prăpădit,sau cercetat toate condicile şi a di vanului şi a visteriei şi ni£ de

cum acel hrisov nu să găsăşte trecut, de :ât prin ponturile slujbiidesătini i să vede hotărât că lăcuitori i din ţânut Hotărni ceni i sâplătiască desătina pentru bucatili ci vor ave numai câte 4 paralede stup şi de râmători, după cari hotărâre să vede şi la mâna lorcarte domnului A lexandru Ipsilant V vod din veleat J 787 M aiu 3,de câtrâ noi slugile înălţmii tale să socoteşte câ de să va gâsi cu



Pju.

caii şi di Câtrâ înălţme ta să li sâ inoiascâ carte afiasta şi sâ aibăacest privileghiu nesmintit precum Iau avut şi păr acum, iar pentrualti cereri a lor fiind câ dupâ ci nu să gâsâsc să li fi avut vreodatâ, apoi sânt şi inpotriva obiceiului şi a rânduelii ce sâ păzeşti

di obştii câtrâ toţ lăcuitorii şi stâpânitoriului moşiei pricinuitoarede pâgubire. Socotim că nu au ei nici un cuvânt di dreptati pen-tru câ dijma stupilor a se lua din 50 unul esti după hotărâre pon-turilor visteriei, care hotărâri să şi urmiază de obştii, şi la adastăhotărâri trebui sâ fie supuşi a urma şi ei, şi orânzele iarâş dupâponturile visterii fiind hotârâti a Ii ave numai stăpânitorii moşii-lor fără să fie slobozi şi lăcuitorii a ţne băutură nu pot ii a aveaceastă voe ca sâ ţi vin pi la casâle lor, ci mai ales şi după ho-tărâre şi dupâ urmare ci să păzeşti di opştii cu totul dispre acastatrebue sâ fie opriţ, câci dacă ii vor ave voi a ţne băutură pi lacasâle lor apoi orânda stăpânului mo;iei de istov trebui sâ sâ pă-gubiască, sau cercetat şi pentru arătare ce fac ei că pi tot vinulci sau aflat la casile lor li sau luat câte 10 par. pe vadră, şi nusau aflat adevărată, dovedindusă că aflând Ia dânşii 1600 vedrivin numai pi 6C0 vedri li sau luat câte 10 par. pe vadră, şi a-ceasta iarâş nu pentru alta siu fâcut, ce numai pentru a sâ în-frâna să nu adaogă a mai ţne vin pi la casâle lor ca să păgu-bască orânda stăpânului, au mai fâcut ii inainte noastră şi alti a-râtări cu cari sar cunoaşti a fi asupriţ de cătră vechilul moşiilorşi intrând noi in cercetări la nimică vinovăţi asupra vechiluluinam putut găsi, câc nu numai că Ii faci vreo asuprealâ ci maivârtos sau găsit că strângerea venitului moşiilor o urmează culuare iarâş ca şi mai gios din ceia ce să urmează dupâ obiceiu şila alte moşii, dar făcând arătare că de câtrâ vechil să află strâm-toraţ atât de imaşul pentru vitile lor, cum şi Ia facere fânului cânu sânt slobozi a cara mai înainte de vreme sâcerii. Când ii arave mai slobodă vremi aş faci fânul trebuinfiios, pentru aceste disă va socoti di cătrâ înălţmea ta să sâ facâ poruncă prin lumi-nata carte înălţmii tale, cătră ispravnicul de Hotărniceni, ca sâmeargă însuşi pi Ia toate satili şi fiind că acolo moşiile sânt largisă hotărască la fieşte care sat locurile pentru imaş şi pentru ară-turi dupâ trebuinţă, atâta numai şi ţarina şi imaşul sâ li sâ ho-tărască di o parte şi să nu fie lăcuitorii slobozi a strica Cu calcare

vitelor şi cu arăturile locurile pentru suhaturi, precum şi cari din-tre lâcuitori vor voi aş ţoe vitile lor în suhat osebit de imaşul



Pju.

satului sâ s invoiască cu vechilul moşiilor precum şi fânaţul tre-buiacos dând fieştecărue după cuviinţă să nu fie opriţ caşi îna-inte sâcerir, fiind ştiut că la locul acela iarba şi mai înainte devreme sâcrrti este di coasă.

Pre inălţate Doamni dupâ toată cercetarea ce sau făcut prici-nilor ci Jâluitorii aceştia arată de câtră noi ceia ce să socoteşte asâ urma făr a să face jâluitori lor vreo asupriri, pre largu prin a-naforaoa aciasta arătăm şi pornire jalobii lor să cunoaşte a fi nu-mai din pricină că venitul moşiilor acestora păn întracastă vremeau fost lăsată fâr a să căuta cu rânduială cuvcincoasâ, iar cea de-săvârşit hotărâre rămâne la înălţme ta.

1803 A pril 22a inâlţmii tale

pre plecaţ slugi

Constandin Balş vel logofăt

Sandu Sturza vel visternic. .

sau trecut in condică

Ioan Gheorghiu

»0.1804 M ai . Iaşi. Epitropii Sf . Spiridon dau act românesc-grecesc lamâna beizadelelor Moruzeşti că au primit schimbul, luândbiserica S f . Gheorghe din Herţa şi dând partea lor din

Hotârniceni. (acta A . Balş, opis M . 10).

Pre innălţatul nostru domn M ăria sa Ioan A lexandru Cos-tandin M oruz Vodă» după creştinească sa râvnă oblăduind şi ce cu mi -lostivire şi f.câtor de bine cuget şi evlavie ce are câtrâ sfântul IerarhSpiridon, socotind ca să ajuturezi acastă sfântă mănăstire a cărei bi-serică acum din temelie, de isnoavâ sâ zideşte lângă alt bănesc a-giutor ce au făcut înnâlţme sa 1a a£asta, cercetând au aflat câ

fericitul intru veşnică pomenire mărie sa dmnul Costandin M oruzV vod, părintele înălţmii Sale, in vremea ce domne in ţara afcastaa M oldaviei, putnd gând ca sâ zidească din nou in ograda acesteimănăstiri şi alt spital, pentru mai multă odihna bolnavilor au fost



Pju.

venitul moşiei Hotărnicenii, ci au dato danie atonce la şcoala Ţari-gradului, o parte dacă va prisosâ. A castâ facere de faine neapucândpurure pomenitul domn a o pune atunci în lucrare, vrând înălţ-me sa acum ca să o sâvârşască, şi sâ o intemieze, cât pentru spi-

tal au poroncit să să zidească, dând din domnească cămară a in-nâlţmii sale pentru cheltuială cincisprezece mii Iei şi orânduindpre noi purtători de grijă la acsstă zidire, care sau şi incepat;iar pentru cheltuelile trebuin£oasă spre grija bolnavilor ce vor fiintracest noa spital, luând privighere înălţme sa ca să fie de în-destul şi cu vreme sâ să poată a sâ şi mai spori in locul părţiacei orânduită din venitul Hotărnicenilor, fiind că Hotărnicenii auluat altă prefacere, după ce de obşte socotinţă, punere Ia cale şi

hotărâre ce sau fâcut in Ţ ari grad atât de cătră preasfinţtul Patriarhîmpreună cu tot sfântul sobor, cât şi de câtrâ toţ cei mai întâia pravoslavnicului niam de acolo, pentru mai bună şi mai folosi-toare stare a patriarşăştii şi obşteştii şcoale, dupâ arătare ce prinscrisori au tăcut câtrâ înălţme sa, făcând rugăminte ca sâ bine prii-mască acasta spre mai bine strămutare şi sâ asculte ferbinte ru-gămi nte ce fac, şi să agiutoreze Ia ce de obşte trebuinţă şi la folo-sire pravoslavnicului niam precum intru patriarşasca şi sobornrcasca

întări toare scrisoare (pre care am şi vâzuto), Iau dat şi pre largusă scrie, şi i nălţme sa induplecândusă au primit toate aceste ce deobştie sau socotit pentru ace şcoală şi pentru Hotărniceni. Dar fi -ind că tot intru acastâ vreme biserica sfântului marelui mucenicGheorghie, ce iasti in târgul Herţi, cu toate acareturile şi venitu-rile ce are, fiind pusâ zălog cu câţva ani mai inainte de cătrâmăria sa M ihail Suţul V vd. Ia nişte neguţători şi mai ales fiindde niam străin, pentru o sumă de bani ce Iiar datora, şi cum sâ

primejduisă să sâ vândă lâ mezat, după înalta poronca, ori dacănu sâ va pute gâsi nimene din creştini ca să întâmpine suma debani ci sâ cere să sâ stăpâniască de câtrâ acei de niam străin, mă-ria sa prea înălţatul nostru domn cu pravoslavnică pri inţâ, şi cudumnezeiască râvnă au hotărât ca ighemoniceşte sâ apere acestdumnezâesc lăcaş şi sâ agiutoreze la acest lucru dumnezâesc plă-cute lucruri, deci fiind câ după obştiasca rugăminte prelumina-tele beizadele ce sâ aflâ în Ţ arigrad, fraţi şi f iul înălţmii sale au

plătit a£astâ întrebuinţată sumă de bani pentru şcoală, luând indreptul banilor Hotărnicenii, au poruncit măria sa luminării lor casâ plitiască şi banii ce era dator măria sa M ihail Suţul V vd. la



225

sau impedicare dc cătră nimene, şi ca nişte drepţ stăpâni si facăşi ca aiastă parte ce zve mânistire sfântatai Spiridon din Hotir-niceni, pre cum va fi socotinţa şi părere pre luminărilor lor.

' 1804 M aiu

11. 1 8 0 6 G h e n a r 1 2 . — Z a p i s de aşezare intre C. Ghica logofit şibeizadelele Dim„ Pan. şi C. Moraz asapra îndreptăriihotărâtor moşiei Hotărnicenii despre Becheni şi Măldăreni.

Pentru impresurarea ce sau făcut cu moşiile mels de la Prutot (inut Codralai, ce Ie am cumpărate de la dmlui vist. M atei

Canta, Ia moşiia Hotărnicenii a luminatelor beizadele Damitrache,Panaiotachi şi Costandin Moraz mam învoit cu luminarea lor prininâlţatul nostru domnul măria sa A lexandru Costandin M uruzV vod, ca să s facâ îndreptare intracestaş chip adică o bucată deIoc ce nu sâ cuprinde in hotărnicite moşiilor mele M âldărenii şiBechenii şi sâ stăpânea de câtrâ mine, să rămâe de acum inaintein stăpânirea luminări lor sale, şi din colţul aceştii bucăţ de locdespre miazănoapte ce este în zarea dealului Cadinţcu, am maidat spre apus luminărilor sale patru sute stânjeni in lat şi de a-colo de unde sâ vor împlini aceşti patru sute stânjeni să s facălangal acestor stânjeni sâbiiş păr în cheotoare cea din gios a M âl-dărenilor. Deci după acastă învoială sâ s pue şi pietre hotară şipâr intracastă l inie sâ miargâ şi moşiile mele Târcanii şi M âldă-renii şi de acum inainte intracestaş chip sâ s pâzască şi stăpâni-rea in veci de cătră toţ urmaşii miei moştenitori neclâtitâ şi ne-strămutată, şi spra încredinţare am dat acest sânet cu însuşi a meaiscălitură.

180H Ghenar 12.

Costache Ghica vel logofăt

(acta A . Balş, opis M . ti ; apud Surete ms. L IV 471).

12. 1807 Sept. 6.— Cartea divanului Cnejiei Moldovei cătră San.

dai Starzea hatman să-şi încaseze veniturile orânzilor dintrei sate de la Hotărniceni. (acta A . Balş, opis lit. N . 5apud Surete ms. L IV , 458).

15



Pju.

Câtră cinstit dmlui ispravnic de ţnut Hotărnicenii . Cinstitdmlui boeriol Sandul Sturza hatman miau făcut arătare câ locui-torii din trei sate de Ia acel ţnut anume Caralac, şi Orac şi Gia-dâr obicnuindusă a aduce ei băutură şi a vinde uni i Ia alţi nu

primesc orândari a sâ puni in sate de cătrâ vechilii dmsale, casăs vândă băutura stăpânului moşiei după rânduiala şi obiceiul pă-mântului hotărât la ponturi, şi să află păgubaş de 1370 Iei pe a-nul acesta curgător, de la sfântu Gheorghi cau trecut şi pânâ Iasfântu Gheorghi viitor 1808 A pril 23 ci era vânduţi orânzi le aces-tor numite sate Ia orândar, insă

600 lei orânda satului Curuluc

270 Iei orânda satului Giadâr500 Iei orânda satului Orafc

1370 să cuprind; pentru care cerând dmnelor să is facă împlinire banilor orânzii de Ia lăcuitori i acestor sate, devreme ce nau îngădui t pe orândari să vânzâ băutura stăpânuluimoşiei, şi că de acum înainte săi I ipsascâ cu totul acest rău obi -ceiu de a vinde ţăranii băuturi peste obiceiu pământului, care estelegiuit de obşte stăpânilor de moşii, aş vinde pe moşii numai a lor

băutură. Drept aceia să scrie şi sâ porunceşte dmtale ca să apucicu tărie pi lăcuitorii acelor sate şi numai de cât să împlineşti deIa dânşii banii arătaţ precum au fost vândut orânzile pe anulcurgător, şi sâ le dai tare poruncă câ de la sfântu Gheorghe vi -itor sâ nu mai îndrăznească peste obiceiul pământul ui a aduce şia vinde bâurură lor intraceste sate, că nu numai se vor pedepsicu certare, dar şi toate vasele lor cu băutură să vor tăie cercurileşi sâ va vărsa toată ace băutură ce se va gâsi pre la casele lor,

iar dacă ei vor vrea sâ ţe băutura lor întracele satt şi pre anulvi itor să miargă să s invoiascâ cu dmlui hatman şi cu ve-chilii dmsali şi dând preţul ce vor da alţ pi orânzi, cu bani gataii va protimisi pe dânşii, dei vor f i orânzi le de vânzare, şi nu vaave vinul dmsale să puie sâ s vânză, sau alt feliu de băuturi, iaravând a puni băuturi le dmsali sâ s vânză, ei nici cu un chip nupot ave ace voie, şi să fie cu privighere ca nici i ntralt chip o ne-orânduială ca aceasta piste obiceiul pământului sâ nu s urmeze

de câtrâ lăcuitorii ţnutului acelue, căci isprâvnicia va fi supt răs-pundere, de va mai faci dmlui hatman vreo arătare de urmare



227

•0 potriva locui tori lor ia ceva piste obiceiu pământului şi piste

hotărâre ponturilor.

.. . , >807 Sept. 6

Dimitrie M urza vel vornicDumitrachi Ghica vel vornicCostachi Canta vel vornicGrigori vel vornicM anolache Dimache vel logofăt

J 3. 1812 F e b r u a r i e 4.— Contract încheiat ca hatmanal SandalSturza pentru veniturile satelor din ţnutul Hotărniceni-lor. (acta A . Balş, opis N . 6 fc. apud Surete ms. L IV458).

N oi cari mai gios am iscălit, pah. A lecu A fenduli, Medelni-cer Ioniţă M eriacri şi I oan Prasino, adiverim prin acest contractci am dat Ia cinstita mână dmsale Hatm. Sandul Sturza» precumsă sâ ştie câ văzând noi greutăţle vremei de acum, am făcut ce-rere dmsale ca să ni dei voi să împlinim datoriile ce avem prinsatile ţinutului H otărniceni i pentru pâine şi bani ce am dat cuîmprumutare lâcuitori lor in vreme lipsii intraceşti trecuţ ani, încari niam aflat ţind in cumpărături cu anul venitul acestor mo-şii, cari datorii fiind ştiute şl dmsle câ sunt o somă mare de baninu niau dat voi de împlinit ca sâ nu s pricinuiască ce de istovstricăciune a aatilor. Ce socotind şi pentru a lâcuitorilor uşurinţă

ca sâ fie păsuiţ a plăti datori ile cu încetai şi pentru a noastrăraângâere, ştiuti fiind sumile agiutorul şi sprijineala cât am făcutnoi lâcuitori lor intru greutăţle lor, niau făcut îndemnare ca sâ mailuăm moşiile aceste şi pe alţ (ani) şi deci văzând şi noi greutatece este asupra lâcuitori lor, am priimit şi am mai cumpărat veni-tul acestor moşii Hotărnicenii inpreună cu celi alâturati noai sâ-lişti anume t M oleştii , Bondeştii, Condreştii, N idabaia, Costaica,Carpăna, Râstienii, A pircenii şi M irăuteştii, cari sânt a măriilor

sale beizadelelor Dimitrie şi Panaiotachi şi Costandin Moruzi, lă-sate în epitropia dmsale pe patru ani , cari ani să să înceapă deIa 23 A pri l J 812 şi sâ s sfârşascâ la 23 A pril 1816, cu tocmalâhotărâtă ca sâ dăm pe an 35.000 Iei, adică treizeci şi cinci mii'ei pe an, mai sporind noi câte cinci mii Iei pe an piste preţul a-



_ _ 2 2 8 _

oilor trecuţ, cari bani sâ avem ai da in fieşte care an in doaovadeli, giumâtate la sfeti Gheorghi la începutul anului , şi gi u_

m i ta le la sfeti Dimitrie negreşit, pe lângâ care ne îndatori m a

păzi şi aceste următoare ponturi :a) toţ lăcuitorii ţărani, ci sâ află pe aceste moşii să aibă lo-

curi dc arat, fânaţuri şi imaşuri , cu ace îndestulare ci au fos't şipir acum.

v) di la lăcuitorii acestor moşii sâ s ei numai câte un leu decasă pe an adctiul moşiei dar nu mai mult, de Ia care să să eideosebit şi dejmâ den toate sămănâturile lor de a face, după pon-turi şi după cum sau urmat fi păr acum.

g) toţ lăcuitorii sâ aibă a plăti şi aceste venituri, adică câteuna para de oae pentru imaş, câte una para de stup şi câte doaoparale de stânj ăn de fân di jma, după urmare ci sau păzit şi păracum.

D) Datorii să avem noi a privighe ca orândarii crăâmelor sânu poată da băutură la lăcui tori mai mult de cât pâr Ia zăci leifruntaşului şi pâr la şâsâ Iei celui de mijloc şi păr Ia patru paralecelor de al treile, iar de vor dâ mai mult piste hotărâre ponturi -

lor acestuia an să rămâe păgubaşi.E) Băuturile atât vi nul cât şi hori lca să sâ vânză pe la

crâcme cu acelaş preţu şi cu asămine măsuri precum sâ vor vindepe la megieşitele ţinuturi Orheiul, Codrul şi Fâlciul.

Dz) V iile ce sânt a moşii la M oleşti , să le avem intru aa noastră stăpânire luând rodul cât a fi dintrânsele cari să să lu-creze cu ce mai bună silinţă pe a noastră cheltuială, şi la inpli-nire anilor contractului sântem datori a Ie lăsa lucrate bine şi în-

temeiate şi cu garduri bune pre cum au fost mai inainte.Z) V enitul păduri i ci este pe a£astă moşie să s ei de cătră

noi insă datori sântem a priveghi să s tae cu aceiaşi rânduialâce s'au urmat şi păr acuma, păzând a nu să strica peste rându»ială încât să să prăpădească de tot.

i) morile şi iazurile ce sânt a moşiilor să fie întru a noastrăstăpânire, dintru cari venituri ce a fi noi sâl tragem, pescuind ia-zurile din plin fără săi tae, şi sămânţa peştelui incâ sâ se lase cât

a ceri trebuinţă, şi atât iazuri le cât şi mori le să sâ ţe de câtrânoi purure în bună stare pe a noastră cheltuială, şi la împlinire a-nilor să le lăsăm în cea mai bună stare ce trebui nţa ar ceri.

ft) Havaietul morilor străine, ernaticul ş i p r i m ă v ă r a t e c u l oilor



—

străine Ş' suhaturile, aceste încă sânt a noastre, care SA le luămdupâ vreme şi dupâ invoelile ce vom putea face cu acei ce vorave bucatele şi vor fi muşterii de imaşuri şi morile.

i) T oate crâşmele ce sunt pe Ia sate sâ să paîascâ in bunăstare cu meremetul trebuihcos pe a noastră cheltuială şi la împli-nire anilor să le lăsăm toate in bună stare.

«() oamenii boereşti ce sânt pe Ia satele acestor moşii pentruslujbele mojii sâi avem noi pe toţ nesmintiţ cu ace rânduialâ ceau fost şi pâr acum, insă numai păr la vreme in cât ii va puteţne dmlor intrace rânduialâ, iar de unde nu sâ vor pute ţâne, sănu fie de loc datori ai ţâne numaidecât.

/?«} Datori sântem noi a privighe de apurure statornicia lâ-cuitorilor di pe aceste moşii, ferindu-se cu totul de orice chipuri3r fi pricinuitoare stricăciunii şi răsipii lor care cândsâ va întâm-pla unele ca acele dintru a noastră pricină sântem datori a răs-punde, iar de se va întâmpla struncinâri şi risipire lor din pricinahavaleli lor J ârii Ia aceia nu vom fi datori a râspundi.

Cu aceste de mai sus arâtati ponturi am cumpărat noi deladmlui hatman venitul moşiei Hotornicenii cu celi alâturati sâliştipe patru ani, cari ponturi sâ sâ pazascâ întocmai şi cu deplină ur-mare despre amândouă părţle pâr Ia inplinirea anilor fără ciintireşi am iscălit.

(8(2 Fev. 4.

'sJ ÂfŞnt'dpoţ: nn%.âih roi' Itofr/V 71 triaerov, &iiy{>aiţ*t.

(4. 1813 A vgust 6 — Ţiduta vorniciei de aproti pentru vindereaprin sultan-mesat a moşiei Hotărnicenii.

Dela vornicia de aproziCâtrâ Costandin telal baş

Dmlui Costache Ghîca biv vel logofăt, i dmlui Sandulache

Sturza hatman şi dmlai Râd\icanu Roset hatman au arâtst mă-rii sale lui Vod,i carte preasfinţtului patriarh al Ţarigradului princare se orândueşte pe dmlor epitropi, inputernicidui a vinde de

veci întreaga moşie Hotărnicenii de peste Prut ce iaste împărţtăpe cinci păr(i, din cari trei pârţ sânt a răposaţlor beizadele M o-



230

tus, Dimilrie şi Panaiotacbi, ce sâ vând spre plata datori ilor Ia cre-ditori. iar 2 părţ sânt a luminatului beizade Costachi M uruz, ca-rele sau priimit a se vinde Ia un Ioc, atât pentru înlesnire cum-

părătorilor cum şi de a nu câde preţul moşii când vor rămâne a-ceIe doi părţ nevânduti; şi cerând dmlor de a să vinde prin sof-/an mezat întreaga numita moşie Hotărnicenii in toate hotarâle ei,dupâ cuprinderea scrisorilor.

Drept aceia după luminata ţdula mării sale Iui V odă porunci-tam spre a se urma mezatul arătatei moşii în curgere de 40 zilepe toate ulrţle oraşului Eşii cum şi in di van, şi sâ porunceşte T e-Ial baş, ca in curgerea vadelii mai sus arătate sâ strige arătata mo-

şie la sultan mezat intru auzul tuturor după obiceiu şi cu preţulcel mai bun ce va eşi la strâgarea ce mai de pre urmă, cu carepreţ mulţumindusă dmlor boerii epitropi să sâ dei făcândusă ha-,reciu in divan, asupra muşteriului ce va ti, căruia pe lângă zapi-sul de vânzare de veci, şi alte scrisori vechi şi noî ce va lua defa dmlor boerii epitropi, i să va intări stăpânire şi prin carte dom-niei sale, dupâ rânduiala păzită la mezaturi , şi vor eşă la vânza-re numitei moşii ii vor primi dmlor boerii epitropi , şi câţ banisâ vor cuprinde analoghie acelor trei părţ sâ vor triimite la Ţ a-rigrad Ia patriarşâei spre a se da in plata datori ilor răposaţlor bei-zadele M oruzeşti Dimitrie şi Panaiotachi ; iar câţ bani vor cu-prinde analoghie pe celelante doi părţ să vor triimite luminatuluibeizade Costacbe M oruz.

J8J3 Avgust 6

Ghica vel logofăt

300000 lei evel mezat50000 lei ifToi. fyu• D.

40000} lei adică patru sute mii de lei K . Sturza.4005000 lei (sic) asupra dmsale logofăt Costandin Balş J 8I 3

Sept. 28.

J 000000 adică un milion lei asupra me pe Hotărniceni inpreu-nâ cu M oleştii precum sau vândut in orândâ; patru sute cincizâci mii lei bani peşin, iar cinci sute cincizeci mii lei in vade de



câtă somă voi plăti mai mul t peste analogul să aibă a mă scăde '

c o . dobânda şi banii să aibă ai plăti ori in ce monedă va li dupăcursu. 18(3 Oct. 18.

M anolachi K almaş

15. 1813 N o e m b r e 16 I aşi — (Copie). Sc. A lex. Calima'ch V vodîntăreşte schimbul de moşii intre Epitropia Sf Spiridonşi Ion Balş comis,

„C u mila lui Dumnezău N oi Scarlat A lexandru Calimah

„V vod domnu Ţ âri i M oldaviei. Domnii mele încă fiind cunoscută„voi a şi putere ce au pri imit iu scris cinstit» şi credincioşii boerii e-„pitropi in privirea schimbului de mai gios, care după toată drep-tatea sau săvârşi t de câtrâ dumnelor, nu mai puţân aflândusâ„următori porunci lor şi publicaţilor date de obştie pentru desfacere„a tuturor pricinilor hotărâte prin tractaturi, pentru a cărora in-„pl inire sânt orândui te J 8 luni a prothezmiei, sau întărit şi cu a„noastră iscălitură şi pecete, şi hotărâm acasta sâ fie la amândoi

„părţ le pentru moşi ile ce au priimit fieştecare, uric de ocină ne-cl i nti t şi hri sov de intâriturâ in veci şi nerâşuit nici odinioară.„In Eşi la anul 18)3 in luna Iui Dechemvrie(4 zile".

N oi Scarlat Calimah V vod pecete domnească

M ihai Sturza 2 logofăt procitoh

loanu Balş comis, adeverez prin acastâ scrisoare de schim-

bare ce dau la mâna prestrâlucitului V oevod Costandin A lexan-dru M uruz şi a cli ronomilor răposaţlor V oevozi, Dimitrie şi Pa-nai otachi . Ca sâ sâ ştie câ fiind eo botirât a trece in Rossie, şi a-vându clironomie de la părinţ moşiile de aşezare de la ţnutulSucevei, Paşcanii, cu toate sâliştile inpreunaie, şi Ezârenii şi Gia-leştit de Ia ţinutul Hâllâului, şi fiind şi moşie Hotărnicenii a prestrăluciţlor voevozi din guberniia di acuma a Basarabii, scoasăIa suitan-mesat, de câtrâ epitropii prestrâluciţlor Voevozi, dmlor

Costachc Ghica logofăt. Sandul Sturza hatman, şi Râducanu R o-set hatman» cu innaltâ poruncă sâ sâ desfacă spre îndestulare cre-ditorilor ce au să ia de la casa răposaţlor V oevozi Dimitrie şi Pa-naiotacbi , întocmai dupâ hotărârea sfintelor trahtaturi şi învoiri a



232

mai marilor innalte poroncr, voind a ne desface şi o parte şi altadc moşiile din străine stăpâniri, niam învoit şi am schimbat întra-cestaş chip; adică eu am dat dumilorsale epitropilor pestru cliro-

nomii prestrâluciţlor Voevozi Dimitrie şi Panaiotachi şi CostandinA lexandru M uruz V vod, pe lângă 400000 Iei adică patru sutemii Iei in naW, spre îndestulare creditori lor ce au să iei, şi moşiilemele Paşcanii de la ţânutul Sucevii, cu toate sâliştile, moşii şi câ-tunuri unite întrun hotar Ia un loc, stăpânite de părintele meu şide mine in pace şi nesupâraţ, i moşiile Ezărenii şi Giuleştii in ţ-nutul Hârlâaloi, cunoscut acum supt nume de Hodora, cu casâle deaşâzare, cu morile, grădinile, biaalile, şi cu toate acareturile ce vor

fi pe aceste şi in cuprinsul lor, intocma dupâ scrisorile de danii,de cumpărături şi de schimburi ce sântu pe aceste, şi dupâ stăpâ-nire ce au avut răposatul părintele meu şi eu pâră Ia acastămai de pe urmă prifacere şi Conţăştii ce sânt luaţ de veci dela mănăstire Probota şi alăturată cu hotărnici şi scrisori de aşe-zări cătră celelante sâlişti inpreună cu Paşcanii. Pentru care deo-săbit mă indatoresc prin acasta, ca eu dupâ aşezare de veci ci estefăcută sâ plătesc de Ia mine pe tot anul bezmănu hotărât de două

sute cincizăci Iei Ia mănăstire şi ori şi ce lipsă sau pri facere să vaîntâmpla in pricina acasta sâ răspund mănăstiri ca sâ râmâe deapurure pre luminaţi clironomi şi pe aceastâ parte de moşie pre-cum şi pre celelante împreună date ca prin schimburi acum, stâ-pânitori în pace şi nesupâraţ de cătrâ nimine. Iar dmlor Epitropiiin putere cărţlor de vichelâc ce au de la prefericit patriarh şi avoece au priimit de la preînâlţaţ părinţ a prestrâluciţlor V oevozi,şi a însuşi a prestrâluciţlor clironomi hotărâre, încă miau dat spre

schimb toate părţle a tututor părtaşilor din moşia Hotărnicenii depeste Prut din gubernie Basarabia, inplinindusâ toată moşia Hotăr-nicenii, cu toate sâliştile, cotunuri, binale» acareturi şi cu toatecâte vor fi în cuprinsul hotărâtor ci» şi cu Mole ştii ce sânt împre-ună vânduţ în orândă. Iarâş întocma dupâ scrisori de cumpără-turi şi de danii ce sânt pre acestea, i duj * hartă făcută şi dupâstăpâniri ce au urmat din vechime, părâ la a£astă mai de pe urmăschimbare. Deci de astăzi înainte şi in veci, atât pre strălucit V oe-vod Costandin M uruz, cât şi luminat» clironomi a pre străluciţ -lor V oevozi Dimitrie şi Panaiotachi vor stăpâni cu linişte şi înbună pace moşiile ce au primit in schimbu ca nişte deplin stâpâni-tori şi pre drepţ moştenitori a lucrurilor ce au luat, şi ca pe a



233

străluciţlor lor drept, neclintite şi nerăşuite moşii in veci şi ocină,luănduş tot venit din tot locul, fără supărare de cătră nime niciodiniară, intocma dupâ dovezile şi scrisorile ce sântu pe acestemoşii, cari spre de istov desfacere, deplin toate câte am avut vechi

şi noâi liam dat prestrâluciţlor prin dumialor Epitropii} şi oricândse va mai ivi şi altele sâ aibă a să lua şi a sâ da la locul lor, râ-mâind ps străluciţi voevozi de acum intru linişte şi de apururjodihnă şi nesupărare intocma după această încredinţare, iscălită deinsumi şi dupâ ace asemene datâ mie adiverinţă, iscălit de dmlorEpitropi şi încredinţate de Constantin gheneral consul, şi de dmlorboerii: divanului M oldavviei.

• I oan Ba'şu comis. 1813 Noembri 16(ss) Costandin Balş logofăt martor- Lupul Balş logofăt mar-

tur,— Iordachi Rosât visternic martur, — Costandin Cantacuzino vor-nic martur,— Costandin Balş agă martur,—Dimitrie Ghica agă mar-tur, Neculai Balş spătar martur,— Iordachi Balş agă martur,—A -Iesandru Ghica spatar martur,— Canta spatar martur,—A lesandruBalş visternic martur,— Costandin Sturza comis martur,— NeculaiHrisoverghi martur.

„Ştiută fiind putere şi voia ce au priimit dumialor boerii e-„pitropi pentru desfacere de istov a moşiilor luminaţlor voevozi„M oruzi, şi nu mai puţn aflândusâ tocmeala potrivită pentru a pre„străluciţlor lor şi a dumisale boeriului de veci odihnă şi nesupă-„rare sau încredinţat acasta Ia Divan şi de câtră noi". 1813 N o-embri 17.

V eniamin M itropolit M oldavviei, Grigoraş Sturza visternic

martur, Castachi Conachi martur, Grigore Ghica vornic martur,Costandin Costachi postelnic martur, Şarban Negel spătar mar-tur, Gheorghe M ânu hatman, Iordachi Cantacuzin vel logofăt,Dimitre Sturza vel logofăt. Vasili Costachi vel vornic, CostandinBalş vel vornic, Costandin Paladi vornic martur. Vasilie Roset velvornic, Dimitrie Bogdan vel vornic. Neculai Roset vel spătar, N e-culai Costachi agâ martur, Petrachi Cozma ban martur, DimitrieBeldiman vel ban.

„A râtândusâ aceasta şi la comitetul desfacerii pricinilor hotărâte„prin protbesmle a sfintelor trahtaturi şi fiind următoare poruncilor„ce sânt date de opştie, precum şi bunei voinţă â acelor mai a-„devâraţ clironomi a lucrurilor, intocma dupâ voia ce au dat» şi



234

„pentru ce au prrimit cătrâ dumneior boerii epitropi. sau adeveritâ'aceasta fi de către nor". J 8I 3 Noembre J 8.

A lesandru lanculeu vornic. Manolachi Dimachi vornic, Stra-tulat hatman. Ion Neculce spatar.

„Departamentul pricinilor străini din domnia aceasta a M ol -„ do vei, încredinţat fiind cu desăvârşire de toate întâmplările ur-c ate in pricina acestei schimbări, precum şi de pentru ce au prii-„mit dumneior boerii epitropi, ca sâ desfacă moşiile luminaţlor„voevozi, mârturisâşte aşezare de mai sus, şi ca pe o dreaptă şi„cu bună priimire amânduror părţlor o adivereşte spre ştiinţa de„veci". 181 Noembrie 19.

Dimitrie Ralet vornic, Iancul Miclescul spatar, (De la divan

Poslednindusă copia acasta din cuvânt in cuvânt şi fiind în-tocma cu cel adevărat zapis sau încredinţat.

1813 Dekembre 23Costandin Balş vel logofăt,L upul Balş vel logofăt,A lesandru lanculeu vel vornic,

Neculai Stratulat vel vornic,Neculai Hermeziu vel vornic,Dimitrie Ralet vel vornic.

de noi sau posledint şi este intocma.Costandin L eondari sulger logofăt al3-a. Comitetul

Poslednândusâ copie acasta din cuvânt in cuvânt şi fiindintocma cu cel adivarat zapis sau încredinţat.

1813 Dekembre 25Neculai Stratulat vel vornic,Hermeziu vel vornic,A ndronachi Donici agă,

Balş ban.In raseşte :A ceastâ copie cercetată cu zapisul original scris in Cancelaria

Generalului Consulat a împăratului Rusiei, carte supt No. 148fiind întru totul asemenea se încredinţează de aceastâ cancelariea Consulatului Iaşi, A pril 8 zile anul 1814.

Cotov, titularnii. sfetnic al 2-a de dragoni.(locul pecetei in ceară roşie)



235

J 6. 1814 A pri l 8. — Zapisul epitropilor câ s'au săvârşit deplinschimbul, primind bani ţ dânduşi scrisorile moşiilor.

Costachi Ghica logofăt. Sandul Sturza hatman, RâducanuRoset hatman adiverim prin a*asta ca sâ s ştie câ dupâ tocmalece am avut cu dmelui comis Ioan Balş, atât acei patru sute mii leice au fost indatorit dmlui ca sâ de pe lângă moşiile dmsale Paş-canii şi Hodora, pentru Hotărniceni şi celelalte unite la un loc noimoşii, sau priimit acum toţ deplin de dmlui chir A ndrei Pavlu,cum şi toate scrisorile moşiilor, după care au sâ o stăpânească, iarspre încredinţare de săvârşirea tuturor socotelilor schimbului aces-tuia, am dat dumisale şi a£astâ scrisoare cu a noastră iscălitură.

'Costachi Ghica logofăt,

Sandul Sturza visternic,Râducanu Roset hatman, J 8J 4 April 8

J 7. 1814 I ul ie 22.—(Copis). Cartea lui Scarlat Alex. Vodă cătră

vornicia de aprozi să strige in mezat vânzarea moşieiPaşcani şi Hodora.

INoi Scarlat A lexandru Calimah V oevod, cu mila lui Dum-nezeu domn ţârii M oldaviei, C instit şi credincios boieriul domnieimele dinte Costache Cantacuzino vel vornic de aprozi, sănătateDomniei melâ au fâcut arătare ai noştri cinstiţ şi credincioşi boeri,dlui vel visternic Sandul Sturza şi dlui Râducanul Roset hatm ;n,epitropii răposaţlor beizadele Dumitrache şi Panaiotache, fi i răpo-satului intru fericire domn Coitandin M oruzi V vod, şi a luminăriisale beizade Costache, fitul fratelui nostru domnului A lexandru

Costandin M oruz V vd. câ dupâ buna alcătuire fiau avut cu dmluicomis Iancul Balş, supusul împărăţei Rossiei, fiul răposatului bo-eriu vist. lordache Balş prin schimbu sau dat dmsale comisuluimoşiile Hotărnicenii cu toate sâliştele lor, ce sânt din a stânga Pru-tului, şi dmlui comis au dat inpotrivă moşia Paşcanii de Ia ţâ-nutul Sucevei cu toate sâliştele ei, moşii şi cutunuri unite intr'unhotar |a un loc, stăpânite de părintele sâu şi de dmsa, i moşii leE:ârenii şi Giuleştii de Ia ţnutul Hârlăului cunoscute supt nu-me de Hodora, cu casile de aşezare, cu morile i grădina i altebinale ce mai sânt şi cu toate acareturile ce sânt in coprinsul lorintocma dupâ scrisorile de danie şi de cumpărături şi schimburi ce



236

alcătuesc fiinţa acestor moşii, şi după stăpânire urmată atât de ră-posatul vcsternic, cât şi de dmlui comis» şi moşiia Conţâştii ce au

fost luată cu batic de veci 250 lei pe an de Ia mănâsiirea Probotaşi alăturată cu sâlişte Paşcanii, pentru care se indatoreşte dmlu»comis lancul Balş a da de Ia sine acel batic Ia mănăstire, şi oricelipsă sau prifacere sar intâmpla dmlui sâ răspundă in pricina a-£asta. Din acastă alcătuire şi schimbul ce sau făcut precum sâ a-rată fiind in vreme prothezmiet, adică Ia 16 sile Noembre a tre-cutului an 1813, fâcândusă cunoscut şi domniei mele şi nefi ind nicio pricină sau intărit şi cu a noastră domniascâ iscălitură şi pecete.

Şi acum dmlor boeri epitropi făcând cerere ca să si vânzâcu me-zat aceste moşii in puterea scrisorilor şa stăpâniri i urmată de vecicu toate acareturile lor» Drept aceia scriem domnia me dmitale sârândueşti pe telal başa sâ strige la mezat arătatele moşii în timpude 40 zile pe toate uliţe!? oraşului cum şt in divan spre înşti in-ţare celor ce vor f i muşterei să cumpere şi la strigare şi hareciulde pe urmă ce să va face in divan asupra muşti reului ce va fi şiva da preţul cel mai bun care sâ fie cu mulţumire dmsale boeri-

lor epitropi. sâ s facâ săvârşire mezatului, căruia cumpărători i ce vafi pe lângă zapisul de veci vânzare ce va lua, i să va întări stă-pânirea şi prin osâbitâ carte a domniei mele,

1814 Iulie 22I. p domneşti in tuş roş

procit vel logofăt

Divanul

Copia acasta fiind asâmîne de pe ce adevărată ţâdulâ gospod*

sau iscălit.1828 Oc. 8

V eniamin M itropolit M oldovei, Costache Catargiu logofăt, V asileMiclescu vornic, D. Beldiman vornic»

Departamentul pricinilor streine a Cnejiei M oldaviei.N o. 208. Copie acasta infâţoşândusă şt la actst departament

şi văzândusâ încredinţată de cătră divanul p .mântesc, cu adevărateiscăli turile preoslinţei sale Chirio K ir V eniamin, mitropolit M olda-

viei, şi a dmlorsale boerilor, dmlui logofăt Costandin Catargiu,dmlui vornic Vasile M iclescul şi dmlui vornic Dumitrache Beldi-man sau adeveri t. Eşi 9 Oct. 1828.

Ioan Neculae vornic, M anolache Radu agă. Gh. A sachi agă.



237

1. p. d e p a r t a m e n t u l u i (U IM IŢ I A«NAP TA,WINT8A8H MPHMHHH.WJ» CTP IHHI

cap de bou)Consulatul rosienesc supt N . 227 adevereşte copia in 9 No-

embre 1828 şi pune pecetea Consulatului.in dos nota : „Ordie du Prince de mettre â l'enchâre Ies biensdz Paşcani donnes en e:hange aux M ourouzi".

18. 1814 N oembre 16 I aşi . - (Copie). Scarlat A lex. Calimah Vodăîntăreşte lui Iordache Roset vist cumpărătura in mezat

cu 600.000 Iei a moşiilor Paşcani, Conţâştii şi Hodoradela beizadelele M oruzi.

Noi Scarlat A lexandru Calimah Voevod, cu mila Iui Dum-nezeu domn ţârii M oldaviei, înştiinţare sâ face cu acest hrisov aldomniei mele tuturor cui sâ cuvine a şti că viind inaintea noas-tră a! nostru cinstit şi credincios boeriu dmlui Iordache Roset bivvel visternic niau arătat un zapis din 15 zile a acestei luni N o-embre a anului curgător, iscălit de ai noştri cinstiţ şi credincioşi

boerii dmlor Sandul Sturza vel visternic şi Răducanul Roset hat-man, epitropii răposaţlor beizadele Dimitrie şi Panaiotachi, fiiulrăposatului întru fericire domn Costandin M oruz V vod, şi a lu-minatului beizade Costache, fi iul fratelui nostru A lexandru Cos-tandin M oruz V vod, adivârit fiind zapisul şi de preosvinţtul M i-tropolit al ţării K ir V eniamin i de iubitorii de Dumnezeu Epis-copt şi de toţ dmlor boerii cei mari, prin care sâ cuprinde câ bu-na alcătuire ce au avut dmlor numiţi boeri epitropi Cu dmlui co-

mis lancul Balş supusul împărăţei Rossiii, fiiul răposatului boeriuvist. Iordache Balş de i sau dat prin schimb moşiile Hotărniceniicu toate sâliştele lor ce sânt din a stânga Prutului, şi sau luatinpotrivâ de Ia dmlui comis Balş moşiia Paşcani de la ţânut Su-cevei cu toate sâliştele ei, moşii, cutunuri unite intrun hotar la unIoc, stăpânite de părintele său şi de dmsa, i moşiile Eserenli iiGialeştil de Ia ţânutul Hârlâului, canoscate sapt an nume de Hodora cu casi le de aşâzare, cu moşii şi grădini i alte binale şi cu

toate acareturile ce sânt in cuprinsul lor intocma dupâ scrisorile dedanii i de cumpărături , schimburi ce alcătuiesc fi inţa acestor mo-şii şi după stăpânirea urmată atât de răposat visternic şi de dmluicomis, cum şi moşia Confăştil dau fost luat ca batic de veci 250 leipe an de la mănăstire Pobrata (scris Bobrata) şi alăturate cu sâlişta



238

Paşcanii , pentru care sau îndatorat dmlui comis Iancul Balş a da dcia sine ia mănăstire şi orice lipsa sau pri facere sar întâmpl a, dm-lui sâ răspundă in pricina acasta care alcătui re de schi mbu, pre-

cum sâ arată, fâcândusâ în vreme prothezmiei Ia 16 sile N oembrea trecutului an 1813 şi nefiind nici o pricină, sau întărit şi de câ-ră domnia me. A poi in puterea vecbi l icului ce au dmlor ca să

vândă acastă moşie de veci , făcând arătare câtră domnie me casâ o vândă prin sul tan-mezat } dupâ cerere dmlor sau fâcutţâdulâdomnii mele cătră al nostru cins it şi credincios boeriu dmlui Cos-tache Cantacuzino vel vornic de aprozi poruncitoare ca sâ sâ puepe telal baş sâ. li stri ge Ia mezat in curgere de 40 zi le pe toateuli jâle oraşului , şi numi tul boeiiu făcând osibitâ ţâdulâ cătră C os-tandin telal baş care este din J 3 a trecutei luni Iulie a anul ui cur-gător şi de atunce şi pănâ la N oembre in 15 fără conteni re strig-ân-dusâ la sul tan-mezat pe toate ul iţâle oraşului şi in di vanul dom-nescu şi adâogândusâ muşteri i uni i pe alţi i , preţul cel mai de pe ur -mă şase sate ana mii tei, cate au fostu şi cu mul ţămire dumilorsaleboerilor epitropi la hareciul ce sau f icut in divan, Iau dat al nos-tru cinstit şi credincios boeriu dmlui Iordachi Roset bi<o vel vis-ternic, precum arată ţidula mezatului adiveritâ de dmlor veliţi bo-eri, care sumă de bani răspunzândui dmlui toţi deplin in mâniledmlorsale boeri lor epitropi , pe lângă zapisul acesta sau dat şitoate scrisorile eâte au fost asupra acestor moşii, indatorindusâ cain veci numi tul boeriu cumpârâtori u şi in urma cl ironomii săi sâaibă a stăpâni arătatele moşii, adică Paşcanii de Ia ţânutul Suce-vii cu toate sâliştele ei, moşii şi cutunuri unite întrun hotar şi mo-şia Conţâşti/ i moşiile Ezărcnii şi Gialeştii de la ţânutul Hârlăulucanoscate sapt an name de Hodora, cu toate acareturile ce sânt pe

dânsele intocma precum sau stăpânit de răposatul visternic Iorda-chc Balş şi de dmlui I ancul Balş, fără a suferi dmlui cumpărător umăcar cât de puţină râşluire nici supt un fel de cuvânt sau preten-ţe, nici sâ fie dator a răspunde cui va nici intrD vreme pentru nicio pricină, ce să stăpânească far de nici o supărare, ca un cumpă-rător de la sul tan mezat pe drepţi bani i dmsale, cum pre largu aratăzapisul . A supra căruia zapis cerând al nostru cinstit şi credinciosboeriu dmlui I ordache R oset bev vel vi st. ca sâ i să întărească

stăpâni rea sa pri n domnescul nostru hri sov ; dupâ ce domrna mesântem bine încredinţaţi i e toată curgerea pricinii acesteia de laînceputul ei şi păr au luat săvârşire prin sul tan-mezat Ia hareciu



239

ce sau fâcut in divan câ sau urmat toată cuviincioasa rânduialâşi cu strigare in destulă vreme pentru viadere hotărâtă şi nime al-ţi nau dat preţul cu cari sâ se mulţâmascâ dmlor boerii epitropidecât numai dmlui visternic I ordache Roset carile au răspuns şitoţ banii deplin, precum niam adeveri t din zapisul de vânzare admlorsale boerilor epitropi, adiverit cu toată cuviincioasă încre-dinţare.

Iată dar prin acest al nostru domnesc hri sov întărim stăpâ-nire cinstit şi credincios boerului nostru dmsale Iordache Roset bivvel visternic, şi in urma clironomilor dmsale ca sâ aibâ a stăpâni

aratatele moşii intocma dupâ cuprinderea zapisului cau luat de ladmlor boerii epitropi, luânduşi de pe dânsele tot venitul din totlocul dupâ obiceiu şi dupâ hotărârea ponturilor ce sânt in visteriecu pecetea domneaseă; ŞI hrisovul acesta sâ fie de intăritură sta-tornică, neclintit şi nerăşuit nici odinioară in veci; şi spre intârirecelor de mai sus zise, iaste credinţa a însuşi domniei mele Scar-lat A lexandru Calimah V vod şi credinţa a prea iubit fiului domniei

mele A lexandru V vod şi credinţa a cinstiţ şi credincioşi boerii di-vanului domniei mele, dmlui Costandin Balş vel logofăt de ţarade gios şi dmlui L upul Balş vel logofăt de ţara de sus, i dmluiA lexandru I anculeu vel vornic de ţara de gios, i dmluî NeculaiStratulat vel vornic de ţara de gios, i dmlui Costandin Costache velvornic de ţara de sus, i dmlui T eodor Balş vel vornic de ţara de sus, idmlui Sandul Sturza vel visternic, i dmlui Gheorghie M ânu hat-man şi parcalab Sucevii, i dmlui Costachi Cantacuzin vel vornicde aprozi, şi dmlui Şârban P laghino vel vornic de obştii, i dmluNeculai Hrisoverghe vel vornic a politiei, i dmlui Dumitru Negelvel postelnic, i dmlui Costandin Paladi vel agă, i dmlui IordachiGhica vel spatar, i dmlui Ioan L uca vel ban, şi celor a tuturorboerilor noştri şi mari şi mici intârindusă hrisovul acesta şi cu anoastră domnească iscăli tură şi pecete. Care sau scris in oraşulEşii intru a doua domnie a noastră la M oldavia.

anul 18 J 4 Noemcre 19

Is. Scarlat Calimah V vod.Costandin Balş vel logofăt procitoh



240

DivanulCopie acasta poslăduindusâ din cuvânt in cuvânt şi fiind in-

tocma cu originalul sau încredinţat.

1828 Octombre 8V eniamin M itropolit MoldavieiCostandin Catargiu vel logofăt,Vasile Miclescul vornic,D. Beldiman vornic.

Departamentul pricinilor străini a cnejiei M oldaviei.No. 207. Copia acasta infăţşândusă şi la acest departament

şi vâsândusâ că este încredinţată de câtrâ divanul punându-sâ cuadevărate iscăliturile preosvinţtului chirio K ir V eniamin M itropoli tM oldaviei şi a dmlorsale boerilor, insă dmlui logofăt Costandin Ca-targiu, i dmlui vornic V asile M iclescul şi dmlui vornic DimitrieBeldiman, sau adeverit.

Ioan Niculce vornic Eşii 9 Octomve ) 828M anolache Radu agă, Gb. A sachi agă

(I p. departamentului) trecut Ioan PleşesculObs. Cu No. 223 Consulatul general rosienesc adivereşte

copia in 9 Noembrie J 828. (acta A . Balş, opis N . 20).



I N D I C E A L F A B E T I C

A cia M ăil ă... 206

A dligheri Calea soltanul de Bu-geac. 171

A fendulea A lex. pah. 227A gapia 42, 69Agapi Ursul şatrar şi hotarnic

178, 208, 210, 213, 214. 216A gapi Ştefan 69A lba 80

A lba (bătrânul) 82Albul Ilie 119A lbul Ştefan 90, 117A lexandru V odă (cel de demult)

164A lexandru I, tarul Rusiei 1A lexandru I I , {arul Rusiei (naş-

terea lui) 183

A lexandru M ihalache vechil măn.Sf. Spiridon 23, (nota) 32A lecu paharnic 229A lexandra (U reche) 154,156agoaeA lexandru vel comis 28, 157A lexandru vornic 51. 93A lexandru postelnic 174A lghina 206

ananafora— ale 57A ndrei diac; 80A ndrei vornic 78

A ndrei hatman 25

A ndrieş 70A ndronachi V asile 69, 136A ndronic Grigore capitan 208A ndronache V . A rhi re 136A nisia 84, 86A ntiohia 155A ntiohie A lexandru agă, 157Aoili 205

aprod-zi, vornicia de— 66A piczade Ovanes. 189A picoglu zaraf 224A postolachi Ceaşnic 157aran (tăt. bordeiu) 178A rbure Zaharia 1A rmaşul (movila) 124A roneanu Teodosie 37

A rseni T eodor 52, 91A slan M ârza 174asesor colejschii 68ăut, ău{, sufixe 6, 10A xinia 61, 120

Babadag, seraschierul de— 271Bâc. 41, 65, 77. 79, 100; apa

Bâcului 82, 99. 101, 107, 108.113,125, 133,175,177 (schema-)203; pe Bâc 85, 86, 98, 111,



242

116; de pe Bâc. 136; pesteBâc. 75. 76; mori în apa— 99,101; şleahul peB âc 203; la B âc

până in apa— 97 ; nici o moşiedin Orhei nu trece de apa— 99;in jos pe Bâc pe marginea tări i170 ; marginea B âcul ui despreH otărniceni 127; B âc (etimo-logie) 177

Băiceni 153 ;

Bairac. J selişte] 203Balan Dum. 39Balş vel vornic 93. 112, 139Balş vel log. 63, 133. 134 .Balş A ndrei vorni c 165Balş Cost. vel log. 157, 214, 215,

216, 218, 222, 149, 111, 117,230, vornic 134; vel agă 146,

147, (spiţa) 149Balş Elena 146 agoaeaBalş D-ru vel vornic 112Balş Ioan vel vornic 165 ; comis

195, 201

Balş L upul vorni c 54, 93, 112,134 ; logofăt 147, 149, 199

(spiţa)B alş T eodor vorni c 127, 149;

logofăt 139Bălţi le 1 (gorod), 2 (are 10 iar-

maroace pe an); 3 (etimologie);Bis. Sf. N ecul ai din...3; 15, 16(aşezare de săteni); 19, 20, 21(hotarul), 22 ("înfiinţarea târ-gului );— pe R ăut la Soroca 25,26 (— moşie domnească), 30(danie Sf. Spiridon).

Bălţi le (Slobozi a— ) 1, 34, 40, 50

Banul biv spatar 156Bărboiul, măn. din Iaşi 117B ărl ădeanul Solomon vel logofăt

157, 159, 162, 165B ărl ea (gura— ) 127B atcul L upul mazil 208B asarabi a 147, 145 (oblastia— ),

232 (guberni a— ) 231B ati şte L ucache 156Batişte Neculai 150

B atişte N estor 152, 153 (moşii le )156Becheni 221Bei M ârza 206beizadele 108, 227Bejan Gaviil post. 121Beldiman Dum. vornic 123, 126

epitrop 37Beldiman Gheorghe bir vel ban

31, 211Belibou 75, 168

B ender 97 (oraşul), 124 (şleahul-)140 (in drumul mare ce mergela— ); 203 (Raiaoa - ) ; undedesparte hotarul Raelei— şi al

M oldovei) , 50 (s'a spânzuratl a - ) .

Berehoiul, rediu 78Bilici vatav 26

bl ăstăm 79. 114, 116 (carte de— )89 (sărutând cartea de-^) 192a pri ns— ) 194 (a primit cartcd e - ) .

B obeanul, movil a— 26Bobeica 50B obei ca V asil e 51, 52, 92 (ca-

pi tan— ) 118



Bocan Grigore 109Bocan M iron 57, 108Bocan Ştefana 55, 97, 98, 106,

109Bocan Simeon 91, 85, 118Bocan V asi le 48, 65, 81, 83, 85,

86 (mazil) 88 (răposat) 89, 90, "91, 93, 97, 100, 101, 103, 104,105, 116, 118, [săvârşi tul ui — ]134, 139 [mortul — ] 119, 130,1-33 ; [cl i ronomi i lui— ] 127,128, 129 [moara lui— ].

Bocăneştii 111

Bobescul C. colejschi asesor. 68Bogoz H ogea A pi kzadea 189Bogdan M anol ache pah. 28Bogdan D um, ban 149Boiatin Cost. 106Bonteştii 227Bonte Petre 31, 33Borşoteni 42, 69Bosie I ordake sluger 121 [pol-

covniciBostănică Grigore 208Botescu V asi le 90Botez Isac 80Botna 204Botnişoara 204

Bou Gheorghe 109, 153 [soţa]Brăişeştii 147, 143Brănişteanu, epitrop 37 ,,1'a tă-

iat bucăţi de oală" 103Bucioc M iron 156Buciumi 147. 148, 153Bucşana 194Bugeac 1. 47B uhuş A l exandru pitar 157,

165 [hatman)B uhuş Necul ai 3. log. 156, 165

B uhuşoâe A l exandra 155Bulboaca tătărască 56, 126B urnăreşti 55,56 [hotarnica— ] 64.

65, 101, 107, 108, 111, 112,117, 124, 129, 132, 133B uta vornic de poartă 163

cabotajul, 175C abuşca, 53 55 77 78 101 103

112 131 132 (v. Cabuşca)C adartoi M ărza 206

Cadinticu deal 225Căinăreşti, 25 (vornic—)calaraşi, 79

C alenderul , 203 (gura văi i ,- dr u-mul—)

C ali mah I, T oader V odă 45, 76C al imah I. G ri gore V odă 77Calimah Gavril mitropolit Mol-

dovei, 195, 213C ali mah A l ex beiz ăde 119C ali mah I . A lex- V odă 50, 58,

129C ali mah A . Scarlat V odă 231

237. 233, 239C ali mah A lex. agă 239C almaş M anolache, 231

Canta Costache, vel vornic, 112,126, 141, 214. 216,218. 238;123 (logofăt)

C anta M atei vist, 125, 227Canta spatar 233Cantacuzino Dem. vornic. 149Cantacuzino Enache vornic tării

de sus, 28

Cantacuzino Ion hatman şi par-calab Sucevei 28 112, (spatar)211, (vornic)



Pju.

Cania Iordachi biv vel logofăt,58,63. 111, 133, 147,233, 148, 216(stolnic)

Cantacuzino Iordache vornic de

aprozi 235, 238, 239 log. 236Cantacuzino M atei comis, 200Cantacuzino Safta, 147Cantacuzino Toader Iordache

spatar, 157Cantacuzino Toma vornic, 114,

155, 156, 158Cantacuzino A ni{a vorniceasa

154, 155cantarul , (venitul— ) 146cantariatica, 146capanul împărătesc. 23Caplan Gherei, 204Caplan Hagi, 206Căpriana mănăstire, 47, 78 (egu-

men—) 131, 132

Capriş M aria, 84, 85Capriş Onica, 86Capriş Paraschiva, 86Capriş Toader

Capri ş Ruxanda 84, 85, 82, 83.Caracioi 216Caragea Cost. agă 227Cărbuna, 204

Cârlig Ştefan, 50Cârlig Toader. 58, 89Cârligătura (la—) 161Carp Cojocar, 33,Carp Gheorghe căpitan de Ropce

25, 26. 58Carp Ion post. sardar de Orhei

25, 26

C arp Ionită, vornic de poartă100 ,101, 104 112.

Carpăna 227Cărstea Costachi spăt. 25Caş Bolat M ărza 207,câşla cea mare 107

Catargi Nicu 4Catargiul C. log. 145, 240Catargi A na, 147Căuşeni, 203Căuşul (gură—), 205Gazacul (neamul-) 117.ceasuri , cele 2 ceasuri 43, 44

52, 63. 74, 121, 183, (planul)184 (etimologii), 213 (şi 32 cea-suri in lung), afară din cele 2ceasuri, 71, 73, 75, 76, 77, 91161, (— ce s'au hotărât despreTătari), 168

Cehan Racovită log. 156Ceplenita, 123cherestea, 220Chervasaragiu Gh. 163

Chi rca 41 (etimologii), 42 (imblăpe 3 bătrâni : A lba, N ica şi A -gapie) 48, 69. 71 (pe Băc), 7274, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 83.86, 88. 97, 98, 99, 100. 101,103, (la Orhei) 104, 107, 108,'109, 111, 112. 113, 114, (din-coace sau dinoolo de Băc) 115

116 119, 121, 122, 126, 130,131. 133, 134 135, 136, 141.144, 145, 161, 167, (era în a-afară de cele 2 ceasuri) 208

Chircă M oiseiu 51, 104Chirca popă, 80Chiriac A lecsandra (U reche) 162,

162, (testamentul— ) 159, 160,

Chişinău 1, 47, 66, 70, (par-calab d e- ) 71, 74 79. 86,



245

91, 98, 142, 143, 163, (GhicaV odă era l a— î n 1738) 169(război de —) 203.

Ciaga, 404Cimişăni 42. 64, 70, 73 (Semi-

şeni) 76, 77, 78. 124, 128, 129131, 167

Ciobanu Toader, 25Ciocârlie Gr. vornic de poartă

163Ciorna 50Cioinac 77, 92,Cioinac Gheorghe 92Cioinac Ioniţă, 129, 139Cioinac Onof rei , 52, 61, 92, 115

121, 125, 134, 139Cioinac Timofte preot. 80Ciorbul 70.

Ciahur (ocolul—) 33Cinlucul mare 2LClatea, mănăstire 203Clirichi Gheorghe pisar 81Clucerescu Grigore med 109cnejia (divanu—M oldovei) 66

123, 138, 141, 144Cobolta (drumul— ) 30, 32,

Cobuşca (v Căbuşca 117,124,129Codrul, ţinutul— 225Cogălnicul 170, 205Cojuşna 52, 93colejschi asesor 86Colibi Ionită 168Conachi Gavril vornic 172Conache M anolache vornic 51,93

Conachi Cost. 233Condre Pavăl 70consul rosienesc 68Condreşti 227

| Conteşti 236, 232, 297, 238, 240Copăcianca ("gură—) 26Corjov 46, 52, 78, 91,

Coşmariu (bătrân in L uţeni) 40,Costachi vornic 73Costachi I ordachi vist. 28, 172, •

(stolnic)Costachi L upu vorni c 211Costache M anolache logofăt 28

151Costachi V asi le ban 28 ; vel vor-

nic 131Costachi V eniamin M itropoli t 111

233, 236, 237, 240| Costache consul rusesc 233

Costache Nec. agă 233Costache Cost. post. 233 ; vorni c

239.

Costandin comis 48, [caminar]169 [clucer], 160 [ceaşnicl 163,I [paharnic]j Costin Velicico vornic 165

Costin M iron lg. 155, 177 (vornic]Costin M atei cl ucer 211, 214 216 •Costeica 227Cotnari 161

Cotnarschi, piser leşesc 156,157, 158

Cotov sovetnic titularnii 234Cozmcşti 108, 147Cozma Petru ban 233Cracalie vornic de poartă 157Crăciun postelnic 164Criste staroste de negustori 163Crâmgheri 115 Crăm 171 |şe-

rimi de— ]Cruşevan 1Cuciula(i 59



246

Culonila {vale] 86Cunitchi hatman leşesc 170Curlu 218Curucesme 191

Curuluc 226Curva |v HruşcaJcutunuri 231, 233

Dăiceni 57. 105Dănut A ndrei 87,

pitan]Dănut Grigore 87

Dărieştii 105dava— ale, 173David, cupet 169Davida. sat pe hotarul tări i 170Dealul mare 161Decusară 77. 133Decusară L upul căpi tan 25Decusară Ursul 92

Delii Hasan 62, 156Deliul Vasile 25departamentul al doi le 91. 227

I—pricinilor străine]desătina Hotărnicenilor 220Diboglu spatar 192di jma; i-a scris dejma omului— 72Dimachi Man- vel logofăt 51, 63

93, 139 [vornic] 142, 143, 144, !149 227, 234 j

Dimachi Neculai vornic 58divan 67 [ l a- ] 133 237,dobândă din zece unul 136, 65

1—din zece unsprezece]Dochiţa 80Docuta 80domnesc [loc— ] 1. 71 [moşie— ]Donduc M ârza 203Donic M acarie 66, 136 I

Donici Darie vel logofăt 71Donici Nastasachi 126Donici M anolachi spatar, serdar

de Orhei 55, 56 58, 101, 104

^ 112, 113, 134 [vel logofăt] 130Donici A ndronache agă 239Doroftei Episcop de Roman 163Donici Nec. Ig. 12, 41, 69dovagilâc 146,dragon, 134D ubăsari i vechi 47, 50, 79, 82

118, 189Dubăsarii 57, 165D ubău T udose lg. 165Duca sărdar 168D uca Gh. V odă 163, 180Duca Cost. vodă 47, 79D umbravă N ecul ai mazi l 50,69,

63, 65, 87, 88, 97, 101, 102.

130, 133, -135, 136,D umbră vi ta 161Dumitraşco armaş 52, 92, 165

[postelnic]Durleşti 50, 56, 65, 103, 134

Exopdf?.rj xotîooş 109Edibolu Toader spatar, serdar de

Orhei 52, 91E nacachi 44, 72 [serdar de Orhei

73, 167Enacachi logofăt 174E nnorachi 51, 8?, 52, 90 |vorni c]

93, 118Eşac M ârza 206Eustatie zugrav din lasi 3evel mezat 230Ezăreni 231, 232, 235, 237, 238

[v. Hodoral

56, 166

117, 208 [că-



Fanarul |şcoala de la— Ţ ari gra-dului 191

Filimon 86F lămândă [valea— J 26Focşani I mor tasipia— ] 190Frunză Grigore 25F runzălată I oan 60,62 115,116,

126, 208fune [— de 20 stânj eni ] 123

G a l i ţ i a 3G a l b ă n a I v a l e a — ] 2 8 5G a n g u r a 8 7 , 2 0 8

g ă u n o a s ă [ m o v i l a — ] 1 3 5G ă v ă n e l T o a d e r 1 1 9G ă v ă n e l N e c u l a i 9 1G a v r i l I a c o b 1 2 0G h e o r g h e s l u g e r 9 0G h e o r h g e s e r d a r d e O r h e i

G h e o r g h e b i v l o g o f ă t 1 6 0 I

G h e o r g h e b i v c e a ş n i c 1 1 3G h e o r g h i n I o n c o n d i c a r 2 . 2 2G h e o r g h e v o r n i c d e p o a r t ă 1 5 7

G h e r e i h a n 1G h i b a n I o a n 4 0G h i c a I o n v e l l o g . 5 7 , 1 0 5 , 2 2 5

v o r n i c d e t a r a d e j o s 1 1 1 ,1 3 9 , 2 1 1 [ s p i ţ a ] 2 1 1 [ c a m a r a ş ]

2 3 1 , 2 3 2

G h i c a G r i g o r e V o d ă b ă t r â n u l 4 3G h i c a A l e x . G r i g o r e V o d ă 1 , 2

2 4 , 2 8 , 2 9 , 3 1 , 5 2 , 5 2 7 2 , 9 1 ,

1 1 7 , 209, 211

G h i c a I o r d a c h e h a t m a n ş i p â r -

c a l a b S u c e v e i 2 1 1G h i c a S c a r l a t bei zade 111, 2 8G h i c a A lexandru beizade 2 8 2 1 1 ,

G h i c a D i n i - beizade 2 1 1 , 2 8G h i c a

v o r n» c 2 2 2 a g ă 1 3 1 I

Ghica Grigore vornic 233Ghica Alex- spatar 230Giahu 204Giadâr 207, 222Giamambet 61. 115

Giamăna 170, 203Giaun Mărza 170, 205, 206Gioacăbine Ştefan 10, 137

[ s t o l n i c ]

G i o a n I a n a c h e 137G i u l e ş t i 231 [ H o d o r a ] 232, 233.

2 3 4

G i u r g e I o a n v o r n i c 1 2 6G i u r g i u m a n u C o s t - . 6 6 , 1 3 9 , 1 4 1

G l ă v ă n e l I a c o b 4 8 . 6 1 , 8 2 , 8 5G o l i a m ă n ă s t i r e a d i n I a ş i 2 5 , 5 7

1 0 7 , 1 1 1 , 1 1 7 , 1 2 9 , 1 3 2 , 1 3 3

G o r g o s M i h a i 5 1 , 8 1 , 9 0 , 1 3 0G o r g o s S i m i o n 5 2g o r ş t i n a [ - H o t ă r n i c e n i l o r ] 2 2 0

G r ă d i ş t e 2 0 5G r a m a j i c n i c e r 1 5 3

G r a t i a ţ i g a n 7 9G r e c e a n u A . N e c - e p i t r o p 3 8G r e c e a n u l C o s t - l o g . 1 0 7 , 1 1 1G r i g o r a ş s t a r o s t e 3 1G r i g o r e v o r n i c 2 2 3G r o s u l V a s - 7 0G r o z a S i m i o n 9 1G u g e a ( o d a i a — ] 1 6 1

G u g i m a n S t r a t u l a t 4 5 , 4 8 , [ s p i ţ e ]

7 9 , 8 0 , 8 1 , 8 3

h a c l a p l ă t i — ] 1 7 3

H a i t u l I o r d a c h e 6 2 , 6 3 , 1 2 2 ,

[ b i v v e l j i t n i c e r 1 3 0 , 1 3 1

H a i t u l V . c a p i t a n 8 6

H a l i i p a ş a s e r a s c h i e r d e B a b a d a g1 7 0 , 1 7 1 [ h o t a r u l l u i — ] 1 7 3 , 1 7 8



248

Hănceştii 208Hâncul Tanasc 47, 79, 116, 127,

131Hâncul M ihai stolnic 169Hăneşti [seimeni— J 45, 124,

128 [giudecata ce-au avut în-naintea M ări i sale Sultanunişte seimeni— 1

Hangerli Elenco 146, 148, 149Hangerli A lex. 146Hanul [M ăria sa— ] 75 131 [din

porunca— ] raiaoa H anului 131

Hârbul Timofte stegar de Heciu25, 26

Harbuz Gh. 25Hărcăială Ursul 42, 70, 133Harlăul [ţ nutul— ] 153, 164 235.

237hareciu 238hartă inchipui toare 58, 62, 63,

64, 101 [— cu bună înţelegere]Hârtoape 27, 97Hasan Deli 62, 126havaet 228Heciul 25

Herlat Gheorghe 50, 89Hermeziu Nec. vornic 214, 215,

216, 218, 234

Herţa 189, [Sf G heorghe din— ]223, 224Hidiş 208Hilohie Lupaşco 47, 79hindichiul 174, 180, 204Hmil 157, 158 [a peri i C otnar-

schi de Timuş ficiorul lu HmilH odora 195, 232 [v. Giuleşti]hoget 173 [s'a scos— ]holeră 145Holmul 87

hotar 172 [a luat loc în M oldovadin hotarul vechi cale de unceasj, 170 |Davida sat pe ho-tarul ţării]

hotarnică 102Hotărnicenii 61, 63, 65, 116,125

127, 130, 178, 186, 187, 204,[satul— ] 210, [locul despre ţ-nutul L ăpuşnei] 213 [la mar-ginea ţări i] 215, 216, 219, 223,225, 229 [moşie] 230, 232, 235,237, 220, 221, 226, 229, 231,

230 [ţ nutul— ]. 217, [ispravnicd e - ] 219, 220 [desătina-]

Hotin 1, 26, 161Hrisoveghi Nec. 233 vornic al

politiei 239hrisov 109 [— sobornicesc]Hriţco V asile 25, 33Hritco Ion 31

Hruşca [=Curva] 57, 106

Iacov 83, 84Iagello V ladislav 1lanculeu A lexandru vornic 139,

149, 214, 216, 218, 234, 239Iancovici Petre capitan 142Iancovici Ismaranda 142

Iarali clucer 153Iaşi 67, 71, 82 [ ot- ] 111, 129,[Eşi,] 143 [Eş] 149, 156, 157,159, 160 ; 8, 25 [uliţa cea marece merge la târgul făinii], 231,230

Iaşi [ţinutul-] 26,31. 151, 154;25 (intre ţnut Iaşilor şi alSorocii]; — ispravnic de ţnut

— 104, 105ibra lv. hoget] 174



249

Iftime vornic 36I liaş A lex. V odă 158Ipsilante A . C. V odă 52, 91, 146

Ipsilante A lex. V odă 219, 220imblători 77Isac Şişcan protopop 84Ioan preot 25 f

Ion vornic de Sin^ureni 33Ioan spatar 79Ionăşeşti 147, 148Ionită 90

Iordachi 2 logofăt 25Iordănescu Năstasă 50Iosif crăşmar 36Irimia jitnicer 63Irimice vornic de poartă 161Isachevici tălmaciu 74Isaia protopop 84, 1

Isaia capitan 86Isaia preot ot Durleşti 50, 103Isanie [valea—| 124Isanie M ârza 45, 168Istrate M aftei 51,88,90,99. 115,

119, 122, 126, 127, 129, 130,131, 132, 133, 134, 135, 136,137

Isirati a Micăi 70Istrati Ştefan 137lzmană Enachi 50, 88, 102Izmail M ârza 174

J adanovi ci Nec. 202J ora vel logofăt 51, 93J ur j Iancu vornic 123

J uverdian L efter vornic de poar-tă 137

L ăpuşna [apa—| 208 iL ăpuşna (ţnutul— ] 77. 78 |

L ăpuşna [la—] 160laturile 65 [ispravnicul laturilor]L eondari Cost. log. de taină 109

sulger 234 log. al 3. 234L eonte M aftei 70limbă [cu— de moarte] 77L ituania [cneazul— ] 1L oghin V ărtosu chihae 208logofe(ia cea mare 104L oiz V asile ot visterie 77

L uca Ion vel ban 149, 239L ungani, la Cărligătura 161L upaşco şatrar 157L upul ierei. 86L upul diac. 70L upul hatman 165L uţă Grigore 51, 85, 90 [ban]

130

L ută M ihai 88L uţeni 50, 52, 65, 77, 88, 90. 91,

100, 101, 112, 113, 114, 115,116, 117, 118. 119, 120, 130.133, 135, 136, 137, 138, 140,141, 144, 145, 166, 193 [jumă-tate din Lu(eni vin la Orhei,

şi jumătate la L ăpuşna inmovilele Hotărnicenilor], 131[— dincoace de Bâc, cuprinşiin moşia Hotârniceni], 131 (estesat nou descălecat pe seiişteveche dincoace de Bâc.J, 116[— dincoace sau dincolo deBâc), 46, 47, 102 [hotarnica—J ;

52 (— îmbla pe 3 bătrâni: L uca,Prohira şi Dochiţa], 53, 54 |mă-soriştea—], 89 [— imbla pe 3bătrâni : M acovei, Bobeica şiCăinar], 92, 203 lseliştea—].



P j u .

M a l c o c i , s a t 6 0 , 1 1 5 , 2 0 4

M a c o v e i V a s . b ă t r â n 5 0 , 5 2 , 8 9 ,

9 1 , 1 0 0 , 1 1 7 , 1 1 8 [ c ă z â n d î n

r o b i e d e l a c e i l a l ţ i M u s c a l i ]

M a c o v e i I o a n a 8 9

M ă l d ă r e n i 2 2 1

M ă m ă l i g ă G r i g o r e v o i n i c 2 0 8

M a m a i o g l u 1 7 4

M a n N a s t a s a c h i s p a t a r 1 2 3

M â n ă s c u r t ă L u p u l v e c h i l 3 2 , 3 3 ,

3 4

M â n c e ş t i 7 0 [ v o r n i c d e — ]

M a n o l e U r s u l 8 4

M a n t a M a t e i c u p e ţ 1 6 3M â n u G h . h a t m - 2 3 3 . 2 3 9

M a r d a r e I o a n 3 5

M a r d a r e I l e a n a 3 5

M a r g i n ă Ş t e f a n v o r n i c 2 0 8

M a r s i a n i 8 3 , 6 2 [ S t a f i e ] 1 1 9

M a r i o l a S i m i o n 4 7 , 7 7 , 7 9 , 8 2 ,

1 0 0 . 1 0 3 , 1 6 8 ,

M a r i o l a P a v e l 1 0 0

M a r i o l a D u m . 8 1 . 8 2 , 8 4 , 8 6 ,M a r i o l a I o n i ţ ă 8 1 , 8 2 , 8 3 , 8 4 , 8 6

M a r i o l a M o i s e i u 7 2 , 4 9 , [ s p i ţ a

M a r i o l e ş t i l o r ] 4 4

M a r i o l a Ş t e f a n 4 5

M a r i o l a P a v e l 2 4

M a r i n o r e v i z o r 3 5

M â r z a I s a n e 5 5 [ p o d u l l u i — ]

7 5 . 1 0 0M â r z a C a r a 2 0 8 [ v o r n i c d e — ]

M a t e i I s t r a t i 6 5

M a f t e i I o a n c ă m i n a r 6 2 , 6 5 , 1 1 7 ,

1 2 1 , 2 3 4

M a t e i c o n d i c a r 1 0 2 , 8 8 , 1 0 7

M a l t e u ţ ă V a s i l e 8 9 , 5 0

M a j o v i ţ c a i a c n e a g h i n a 1

M a v r o c o r d a t N . V o d ă 1 6 7

M a v r o c o r d a t N . C . V o d ă 4 3 . 7 0 ,

7 1 , 7 3 , 7 4

I M a v r o c o r d a t N . I o n V o d ă 7 3 , 7 7

M a v r o c o r d a t I . A l e x . V o d ă 3 1 ,

5 1 , 9 0 , 1 1 8

M a v r o c o r d a t R a l u 1 9 0

M a v r o c o r d a t S m a r a n d a 6 2 , 1 1 9

M a v r o c o r d a t h a t m a n 1 1 9

M a z a r a c h i V a s i l e p â r c ă l a b d e

C h i ş i n ă u 4 3 , 7 0 . 7 1 , 7 3 , 7 4 ,

7 5 , 1 6 6 , 1 6 8

M e d e l G h e r e i s u l t a n d e C r â m 1 7 1

M e d v i c a 1 6 1

M e n g l i g h e r e i M â r z a 2 1 5

m e n z i l u l „ p u r t a — C ă l ă r ă ş i e i " 7 9

M e r d e n i s M â r z a 7 8

M e r e a c r e m e d . 2 2 8

M e r e a c r e I o n p o l c o v n i c 1 0 0 . 1 2 0

M e r e n i 4 4 , 5 2 , 6 9 , 7 4 , 8 6 , 9 1 , 9 9 ,

1 0 0 , 1 0 1 , 1 0 6 , 1 0 7 , 1 0 8 , 1 1 1 ,

1 1 2 , 1 1 3 , 1 1 5 , 1 2 4 , 1 2 7 , 1 2 9 ,

1 3 1 , 1 3 6 , 2 0 3 [ g u r a v ă i i - ]

m e z a t 2 3 8

M i c l e s c u V a s . v o r n i c 1 2 3 , 1 2 6 ,

2 3 6 , 2 4 0

M i c l e s c u I o n s p a t a r 2 3 4

M i c u l d e T o d i r e ş t i 6 9 . 7 1 , 1 6 6

M i h a i l s p a t a r 6 1 , 1 6 2

M i h u ţ e n i 5 9 , 1 1 2 , 1 1 3

M i h u l d i a c 1 6 3

M i l e t i n u l 1 6 4

M i l l o I o n s p a t a r 2 1 0

M i l l o E n a c a c h e s p a t a r 2 1 3

M i n g i r 2 0 8

M i r ă u ţ c ş t i 1 2 7

M i r o n 7 8

M i r o n C o s t . 1 0 9

m o a r ă 7 3 , 7 5 , 9 7 , [vaduri d e - 1

M o d v a l ă I o n i ţ ă 8 7

M o g ă l d e V a s i l e 8 6M o i s ă 7 5



M o i s e i 7 4 . 7 5 , 8 1 , 1 0 4 , 1 2 8 , 1 3 1

M o l d a v i a 2 4 , 2 9 , 7 5 , 7 7

M o l e ş i i 2 2 7 . 2 2 8 , 2 3 0 , 2 3 2

M o r o ş a n I g n a t 2 5

m o r t a s i p i a 1 9 0 [ — F o c ş a n i l o r ]

M o r u z E u l r o s i n a 2 5 0 [ s p i ţ a — ]

M o r u z D . C o s t . V o d ă 5 9 [ s p i ţ a — ]

2 2 2 [ p u i n d i n g â n d s ă z i d e a s c ă

î n o g r a d a S f . S p i r i d o n u n a l t

s p i t a l ] 2 3 5 , 2 3 7

M o r u z C . A l e x . V o d ă 5 7 , 6 2 ,

1 6 4 , 1 0 1 , 1 0 9 , 1 1 2 , 1 1 4 , 1 2 0 ,1 2 1 , 1 2 2 , 1 2 6 , 2 2 2 , 2 0 7 , 1 8 4 ,

1 0 5 , 2 1 9 , 2 2 5 , 2 2 7 , 2 3 0 , 2 3 1 ,

2 3 2

M o r u z P a n a i t e 2 2 1 , 2 3 2 , 2 3 1 ,

2 3 0 , 2 2 7 , 2 3 0 2 3 5 , 2 3 7

M o r u z D i m i t r i e 1 9 3 , 2 2 5 , 2 3 2 .

2 3 1 , 2 3 0 . 2 2 7 [ b e i z a d e ] 2 3 0 ,

2 3 5 , 2 3 7

M o r u z Z o e d o a m n a 6 7 , 6 5 , 5 8 ,

5 9 , 5 7 , 1 2 1 , 1 1 1 , 1 0 9 , 1 0 8 , 1 0 7 ,

1 4 1 , 1 3 8 , 1 3 7

M o r u z C o n s t a n t i n b e i z a d e 2 2 0 ,

2 3 1

m o s c a l i 5 1 [ r o b d i n v r e m e a c e -

l o r l a l ţ i m u s c a l i ] 8 9

M o ţ o c T . p a h . 1 2 3 , 1 2 6 I p o s t e l n i c J j

2 3 9 .

m o v i l a g ă u n o a s ă 1 2 4

m o v i l i ţ ă 7 7

M o v i l ă u 2 6 , 3 2

M u j a A g a c h i 8 0

M u n t e a n u E r m o r a c h e 9 1

M u n t c a n u D u m i t r u 9 2M u s a a g ă 2 0 5

M u s t a f a 7 8

M u t l a 1 2 6

N a d a b a i c o 2 2 7

|fn a h t [ i n - ] 2 3 2

N a i m a n 2 0 5

N a s c o i Ş t e f a n 7 8

N a s t a s ă 7 0 p r o t o p o p

N a s t a s ă i e r o d i a c o n 8 9

N a z o r a r m a n 1 4 1

N e c t a r i e S a r d e o n 1 4 8 , 1 4 7

N e c u l c e I o n v o r n i c 1 2 6 , 2 4 0 ,

s p a t a r 2 3 4 , 2 3 6

N e c u l a i [ b i s . — g o s p o d . I a ş i ] 1 8 3

N e c u l e s c u V a s i l e a r m a ş 1 2 9

N e d e l c u 1 0 7N e g e l Ş ă r b a n s p ă t a r 2 3 3

N e g e l D i m . p o s t e l n i c 2 3 6

N e g o i a s ă M a r i a 1 6 4

N f c g r a e I o n 2 5 , 8 0 , 8 1

N e g r e t e ş t i 1 5 4 1 5 5

N e g r u ţ i C o s t . , e p i t r o p 3 8

N i s t o r 7 8

N i t c h m a n n M a t h . a r h i t e c t 3 7

N o h a i 2 0 7

N o u r E n a c h i 1 1 5

N o u r V a s i l e p o s t . 5 6 , 5 7 , 6 2 , 6 6 ,

8 4 , 8 5 , 8 6 , 9 0 . 1 0 0 , 1 0 3 , 1 0 5 ,

1 0 7 , 1 0 8 , 1 0 9 , 1 1 1 , 1 1 3 , 1 1 5 .

1 1 6 , 1 1 9 , 1 2 1 , 1 2 2 , 1 2 7 , 1 2 8 .

1 2 9 , 1 3 0 , 1 3 1 , 1 3 2 . 1 3 3 , 1 3 5 ,

1 3 6 , 1 3 9 , 1 4 0 , 1 4 1 , 1 4 2 , 1 4 3 ,

1 4 4 , 1 4 6

N u ţ u l G r i g o r e 9 9 . 1 0 0 , 1 2 7 , 1 3 6

Obaoa, 1 7 4 [ s ă u m b l e c u — i n c a r ]

O c h i n c a I o n 1 0 6

O c h i a n ă , 2 0 3

O d g o n 3 3 [ - d e 3 0 s t â n g e n i a 8

p a l m e d o m n e ş t i ] ; 6 5 , 1 3 6

[ — d e 2 0 s t â n g e n i ] 2 7 [ — d e 2 5

s t â n g e n i ]

O l a t u r i l e 1 3 5 [ i s p r ă v n i c i a — ] 3 1 6



2 5 2

[ s l u j b e l e — 1

O n o f r e i V a s i l e 1 3 8

O p r e a 8 6

O r M e h m e t O l u 1 7 4O r a c 2 2 6

o r â n d a s a t e l o r 2 2 6

O r h e i 5 7 , 7 2 , 8 1 , 8 8 , 1 0 4 ; s ă r -

d ă r i a d e O r h e i 5 0 , 6 5 , 8 8 , 9 1 ,

9 7 , 9 8 , 1 0 4 , 1 0 9 , 1 1 2 , 1 1 9 , 1 2 8 ,

1 5 5 , 1 4 1 , 1 4 4 , 2 0 0 I d e L ă p u ş n a

ş i O r h e i ] ; ţ i n u t u l O r h e i u l u i

7 1 , 7 3 , 7 4 , 7 5 , 7 6 , 7 7 , 8 1 , 8 2 ,8 5 , 9 , 9 1 , 1 0 3 , 1 0 5 , 1 1 1 , 1 1 4 ,

1 1 6 , 1 1 7 , 1 2 6 , 1 3 0 , 1 3 3 , 1 3 4 ,

1 3 6 ; o c o l u l t â r g u l u i O r h e i 1 4 6 ;

O r h e i u l v e c h i u ş i n o u 1 4 6 • i

O r u s M â r z a 2 1 4

O r a c M â r z a 2 0 7

O r a c i o l o 4 5 , 7 6 , 1 6 7

O r a c o g l u 7 6 , 1 6 8

O r a o l u 1 6 5

p a c e „ i n c h e e r e a p ă c i i d i n 1 8 1 2 "

1 4 8

P a g o n e v a m e ş 1 6 4

P a l a d i s t o l n i c 1 6 3

P a l a d i C o s t a c h i v e l l o g . t a r a d e

j o s 8 8 ; v o r n i c 1 0 9 , 1 1 2 , 1 3 9

2 3 9 , a g ă 2 3 9 ,

P a l a d e I o n v e l v o r n i c t a r a d e

j o s 2 8

P a n a i o d o r c a m i n a r 2 8

P a n a i t e C o s t . c u p e ţ 2 9 , 2 5 , 1 6 ,

1 5 [ s p i ţ a ] ; 8 4 , 8 9

P a n a i t e A l e x . c o m i s 4

P a n a i t e A f t e n i 8 7

P a n a i t e G h . 3

P a n a i t e M a r i a p a h . n ă s c u t ă C o -

s t a c h i 4

P a n a i t e S a n d u l 2 5 , 2 7

P a n a i t e N i s t o r 6 1 , 1 2 0

P ă n ă r e ş t i 2 0 8

P a ş c a n i 7 0 , 1 6 6 , 1 9 1 , 2 3 2 , 2 3 12 3 5 , 2 3 7 , 2 3 8

P ă u n p a h . 1 1 6 , 1 1 7 , 1 3 1 [ s e r d a r

d e O r h e i ]

P a v e l d i n P a ş c a n i 7 0 , 1 6 6

P e c i ş a n i 1 6 3

P e l e C o s t . 3 3

P e n c o v i c i P . C o s t a c h i s u p u s a u -

s t r i a c 1 9 0 , 2 2 4P e r c i u n u l v a l e a — 1 2 4

P e r e s e c i n a 5 2 , 9 1

p e r i l i p s i s 1 4 5

p e ş i n = ( î n m â n ă ) 6 6 , 1 3 4 , 2 3 0

P e t e r s b u r g 1

P e t r i c e i c o v e l v o r n i c 1 5 3

P e t r u c e l M a r e 1

P e u t i n g e r [ t a b l a l u i — J 1 7 5P i l i p o v s c h i I o n m e d . 2 8 , 3 2

P l a g h i n o Ş ă r b a n v o r n i c 2 3 9

P l e ş e s c u l I o n 2 3 6 , 2 4 0 c o n d i c a r

p o m e l n i c u l c e l m a r e 1 6 4

P o h ă c e n i 7 0

p o n t u r i 2 2 8

P o s a d n i c i 1 5 1 , 1 5 6 , 1 5 7 , 1 5 8 ,

1 6 1 , 1 6 5

p o s l ă d u i t ă 1 2 6 , 1 5 4 , 2 3 4

P o t e m k i n c n e a z 3

P r ă j e s c u l S a v i n 1 5 4

p r e ţ — c â t e 6 l e i p e s t â n j e n 8 3 .

c â t e 8 l e i p e s t â n j e n 1 0 8 , 1 2 7 ^

1 3 4 , 1 3 7 , 1 4 0 , — p e n t r u 6 0 0

v e d r e v i n 6 5 0 l e i ; ş i c â t e 1 0

p a r a l e d e v a d r ă 2 2 0 , 2 2 1 ; c â t e

2 g a l b e n i s t â n j e n u l 1 5 4 ; c â t e4 0 l e i l a p u n g ă p e a n 2 3 0

p r a v i l ă „ r o d u r i l e z e s t r e i s â n t



după pravilă a barbatului 138Probota 236, 237

protezmie 231, 323, 236, 236Prasinos I on 227, 229protimisire 120, 90, 226protocol 72,167 [să se treacă la— ]proviantui 1Prut 156. 158, 225, 232publicaţie 109Puhoiul; drumul — 203

Puiu Visarion episcop 3Purcel C. capitan 80, 106pustiul „de pe R ăut" 10, 11

. Râchi 206Racovită 2 log. 153Racovită M ih. Cost. V odă 45, 75Racovită Dumitraşco hatman 172

Radu Vodă 190Radu M an. agă 236, 241Rafineşti 69rafluit „ne-am-" 81Ralet D. vornic 219, 234R amandi A l exe vornic 165Răstieni 227Ratco secretar 71

Răut 1, 4, 5, 6, 7, 8, 25, 26.67,111, 146 [unde iese — dinstâncă]—

Razul C. spatar 51, 93Razul Iancu vel logofăt 51, 90

[stolnic[, 97 |vornic] 118 [sâr-dar].

Razul V asile hatman 87

rocoşclnic 170Roman 160Romano I ordachi postelnic 50,

52 [sardar de Orhei) 88, 92,

R opce [vel căpitan de— ] 25Roşea biv visternic 153

Roşea Dumitraşco vornic degloată 163.Roset Iordachi comis 21, 30, 32

[vornic] 33 vist 231, 237, 238,239,

Roset N ec. hatman şi pârcalab.Sucevei 157 spatar 233

Roset Ştefan 200 [spiţă]

Roset Iordachi comis 165Roset Safta 165Roset Răducanu hatman 58, 229,

230, 236. 237Roset vornic 233

I Roset 703, vornic 63, 112, 133Roşia 77 [valea—] 92, 124, 231Rotaru Ion 25rudeni e „de sânt— sau răzeşi cu

vânzătorul 49

Saban, mare ban— 126săbiiş „ să se facă lungul ace-

stor stânjeni săbiiş 225Saca 205Sachirachi Ştefan căpitan de

mazili 62, 135, 136

Safta 84Sahân 63, 124 fmoara lui—]saire 220samă 173săimeni hăneşti 71Samagini 79Sămgiorz Toader polc. 137Săngereii 20Săpăleagă M ârza 61, 115Sara M ârza 204, 220Sarata 207 [apă, vale. deal]



1 5 4

S a r m a 2 0 8 . [ g u r a — J

S a v i n 8 6 . 1 5 5 [ b i v l o g o f ă t ]

S a v a d i a c 1 5 6

S c a r l a t 2 l o g . 154S c h e l e t i D u m . c a m i n a r 2 1 1

S c h i n o a s a 2 0 5

ş c o a l a e l i n e a s c ă d e l a Ţ a r i g r a d

2 1 2 , 2 1 4 , 2 2 3

S c r i p c o _ b ă t r â n u l 2 1 1

S c r o a f a 2 0 4

S e c u l 1 6 0

S i l i o n p r e u t 7 0

S i m i o n s t a r o s t e 3 6 , 7 6

S i m i o n p i v n i c e r 6 2 , 6 5 , 5 0 , 1 2 2 ,

1 3 0 , 1 3 1 , 1 3 3 , 1 3 5

S i m i o n v o r n i c d e p o a r t ă 7 5 7

S i n g u r e n i 3 3 [ v o r n i c d e — ]

S l o b o z i a D o a m n e i 1 4 6 , 1 4 8 , 1 4 7

s l u j b e l e d a t u r i l o r B e s a r a b i e i 1 3 1

S o l i m a n 1 2 5 [ v a l e a l u i — 1

S o l o n e t 2 6 [ f u n d u l — 1

s o r o c 9 0 [ z i d e — ] 1 1 3

S o r o c a 2 6 ; ţ i n u t u l S o r o c i i 1 1 1

S o r o c e a n u C a s i a n c ă p i t a n 1 0 9

s p â n z u r ă 8 9 [ s ' a s p â n z u r a t l a

B e n d e r ]

S p i r i d o n [ s f — d i n I a ş i ] 1 , 1 9 , 2 0 ,

2 7 , 2 9 . 3 1 , 6 7 [ e p i t r o p i a — ] 1 1 1

1 4 6 , 1 4 7 , 1 9 2 2 1 2 , 2 2 5

s p i ţ a n e a d e v e r i t ă d e n e a m u r i 8 9

S t a m a t e v e l p o s t e l n i c 1 5 7

S t a m a t e I o n i ţ ă p i t a r 1 6 6

S t â n c a R o z n o v a n u l u i 1 5 5 , 1 5 4 ,

1 5 6 , 1 6 5

S t ă n i l e ş t i 1

s t â n j e n d e 8 p a l m e g o s p d . 1 3 6

S t a v a r a c h i i c o n o m . 1 2 5

Ş t e f a n V o d ă c e l t â n ă r 1 6 4

Ş t e f a n G h e o r g h e V o d ă 1 5 5

| Ş t e f a n 1 3 0 , 1 3 5 [ p o s t e l n i c e l ]

Ş t e f a n p r e u t d e P o h i n c e n i 7 0 .

Ş t e f a n b l ă n a r 1 4 2

Ş t e f a n c o m i s 7 8

S t e i c a n i 7 0

S t r â m b u l d e a l , 2 , 6 , 3 1 , 3 3

S t r ă ş e n i 1 6 0

S t r a t u l a t N e c . v o r n i c 1 3 1 , 1 3 9

S t r a t u l a t d i a c 1 5 7 , 1 5 9 2 3 4 h a t -

m a n .

S t r o e ş t i 1 6 0

s t u p i 2 2 0 [ d i n 5 0 s t u p i u n u l ]

S t u r z a C o s t . v o r n i c 2 2 1 , 2 2 8 [ s p ă -

t a r ] 2 3 0 , 2 3 3 c o m i s

S t u r z a D i m . v o r n i c , 6 2 6 7 I s a r -

d a r d e O r h e i ] 8 5 , 1 0 9 , 1 1 2 ,

1 3 6 , 1 3 8 , 1 4 1 1 4 4 , 1 5 4 [ v e l

l o g o f ă t ] 2 1 1 , 2 3 1 , v t , l o g . 2 2 7 ,

S t u r z a G h e o r g h e s t o l n i c 2 8 ,

1 4 7 , 1 4 8S t u r z a G r i g . v i s t . 2 3 3

S t u r z a I o n s p a t a r 1 0 6 [ s a r d a r d e

O r h e i ]

S t u r z a S a n d u l h a t m a n 1 4 7 , 1 4 8 ,

2 1 8 , 2 2 2 v i s t e r n i c ] , 2 2 6 , 2 2 7 ,

2 2 9 , 2 3 0 2 3 5 , 2 3 7

S u c e a v a 1 6 1 , 2 3 1 ţ i n u t u l — ; 2 3 7

e 2 3 9 .

S u c e v a n u I o r d a c h i p a h . 2 1 1

S u c i D u m . p o s t - 2 8

S u l i m a n M â r z a 2 0 3 [ s i l i ş t e ]

s u l t a n m e z a t 2 3 0 , 3 3 1

S u l t a n u l 4 4 , 7 4 , 7 5 , 1 2 8

S u r d u l G a v r i l 3 3

S u r l e n i 1 4 7 [ v o l o s t e a — '

S u ţ u N . A l e x V o d ă , 5 3 , 9 8S u t u M i h a i V v d . 2 2 3

S u ţ u N e c . V v d . 5 5



255

Şendrea Ion 47, 97Şendrea M ărioara 80Şeptilici Gh. logofăt 163, 164

Şerimi de Crâm. 171Şimişeni [v. Cinişeni] 75Şişcăneşti 48, 56, 82, 83, 84Şişcanu 82, 103 (bătrânul— ]Şişcanul Chiriac 81Şişcanul Iacob 81Şişcanu Isac protopop 61Şi şcanul I oni ţă 56, 61, [spiţa—]

84, 118, 208 [căpitaniŞişcanul M anol e 61, 120Şişcanul Neculai 61, 84,103,120Şişcanul 128 [iazul—] 127şleahul cel nou 78, 130

T anasachi I oniţă 118Tărcanii 225

Tatarani 164Tatarii 1, 26, 75. 91 ţe ară- ]

103 [I au tăiat T atari i bucăţide oală], 186 (sâl apere despreTatari]* 203 fpără unde stă-pânea Tatarii] 74 [drumul Ta-tarilor], 72 [Tatarii au făcutmori 100, 103, 113,'122

T ăvăluc A ndrei 78 |Tăutul Ioniţă post. 137 |telal başa 229teslim „să facă—,, 215Tecuci 161T espazar 61, 115, 203, 126tij 25Timircan C. vornic de poartă

194 [telal başa| 229

Tiniuş 156 |când a venit Timuşfiul hatman Hrmil]

titulearnii sovetnic 239

Toader preut, 163 183[ ot- Si.Neculai gospod],

Todiraşco vel logofăt 153

Todireşti 41, 47, 57, 78 ţ_ p eBâc] 79,166,167, 203, 122, 133

Toma Gheorghe 85 87 [dascal]Toma [Cantacuzino] stolnic 153

155 [vornic]Tomai [talari] 71Topal Mingir 207

] T opală U rsache vornic de Căi-

năreşti 25Topală Petre 25

* T opci l paşă 205Trif. parcalab 164trahtaturi 133Trohin 86Turci 1. 75, 168

I Ţarigrad 230 ; patriarhul— 231| TZi'/aofte yfwoyfoş 115! i

'; ucaz 137; Ulmeni 57, 105

U reache A lesandra 157.158, 159[moşiile sale]

U reache N. A lecsandra 158U reache A ntimiţa post. 154

| 155.| Ureache Grigore vornic 105,

152, 156, 158, 164. 151, [mo-şiile sale]

U reache M itrofan 150.152Ureache Nistor 150. 152Ureache Nicolai spatar 150,

[spiţa] 152Ureache Vasile 155. 164 spatar162.

Ursul Manole 77, 84. 175uşur 43 [a lua— ] 73 [iau uşur



d e l a T a t a r i 7 6 ( s l u j b a u ş u -

r u l u i j 7 7 , 9 1 , 1 5 7 . 1 6 6 , 1 6 8 ,

u m b l a c u — I

u ş u r g i i 4 5 , 7 5 . 7 6

U z u n T . 2 5 .

V ă c i a n u a r m a ş 1 4 1 •

V ă d ă n i ţ a A n d r e i 7 8

V ă d u r e l i l e 5 8 , 6 7 , 1 6 1 "

V â r g o l i c i I o n c ă p i t a n 5 0 , 5 2 , 6 6 ,

8 8 , 8 9 . 9 0 , 9 1 , 1 0 3 , 1 0 7 , 1 0 8 ,

1 0 9 [ p o l c o v n i c ] 1 1 1 , . 1 1 3 , 1 1 9 ,

1 3 0 , 1 3 9 , 1 4 1 , 1 4 3 , 1 4 4

V â r g o l i c i S m a r a n d a 1 4 2

V a r l a m p r e u t 7 7

V a r l a a m S a r d e o n 1 4 5 , 1 5 3

V a r j ă i u t i 8 2

V a s i l a c h e I o n i ţ ă 4 0

V a s i l a c h e p r e u t 7 7

V a s i l a ş c o 1 5 4

V a s i l e V v d . 5 8 . 1 1 6 , 1 6 4 [ r ă -

p o s a t ]

V a s i l e v o r n i c 1 5 7

V a s i l e p r o t o p o p 8 6

V a s i l e d a s c a l 2 0 8

V a s i l e c ă m i n a r 7 9

V e a t r i ş T . v o r n i c d e p o a r t ă 1 5 7

v e c h i l [ — m o ş i i s a l e d o a m n e i

z o e M o r u z ] 1 3

v e c i n 1 5 6 , 1 5 8 [ c u v e c i n i i

W e i s m a n n a r h i t e c t 3

v i c h i l â c , c a r t e d e — 2 3 2

V i n e r i [ s f . — d i n l a ş i ] 1 6 1v i s o c o r o d i a 1 5 4

v o l o s t e a 1 4 7 [ — S u r l e n i l

v o r n i c i d e a p r o z i [ i m p l i n e a l a

v o r n i c u l u i d e a p r o z i 4 0 0 l e i

v o r r ă s p u n d e a c u m p e ş i n

1 3 8 , 2 2 9

V o r u n t ă r e a s a S a l o m i a c ă m i n a r

1 5 4 , 1 5 7 , 1 6 4

V r e a m e n s c h i s e c r e t a r 7 1

Z a i m . 1 2 6 [ u n T u r c c e e s t e — ]1 2 7 [ d e l a B u l b o a c a ] 1 2 9 , 1 3 1 ,

[ — t u r c ]

Z a m ş a N e c . 5 7 , 1 0 9 [ p o s t e l n i c ] 1

Z a v e d i n e l e 1 2 , 1 3 , 1 4 , [ — p e

R ă u t ] 2 5 , 2 6Z e c e 1 3 6 [ d o b â n d a d i n z e c e u n u l ]

6 6 [ d i n z e c e u n s p r e z e c e ] ; 7 6 ,

[ a l u a d e a z e c e a ]

z e t [ g i n e r e ] 8 1 #

Z i 6 9 [ a m p u s z i ] ; 1 1 0 ( l a z i l e

d e t â r g ]

Z o a n - c a m i n a r s ă r d a r d e O r h e i

6 5 , 1 3 5



T A B L A D E M A T E R I I

7151 M arte 9 [1643]. Zapis de impărtală intre Gr- U recheşi nepoţi i săi de soră şi frate . . .152

F ăr ă dată [c. 7166 Dec. 3]-A ntimi{a fata lui Ureche vindecu 300 galbeni V2 din Negriteşti lui Toma Can-tacuzino vornicul 154

7166 D e c e r n , o [1657]. I a ş i Gh. Ş t e f a n V o d ă î n t ă r e ş t e vân-zarea ce a făcut A ntemi fa U reche Iul Toma Can-tacuzino vornic cu 300 galbeni in moşia Negriteşti 155

7167 G h e n a r 25 [1659J I a ş i . T o m a C a n t a c u z i n o v o r n i c t r e c e

zălogul Posadnici lor dela Cotnarschi la A lexan-dra U reche, soţa lui A ntiohie aga . . 155

7176. I unie 8 [166SJ I aşi. Zapis de vânzare prin care L u-cache Batişte vinde cu 1200 lei satul PosadniciA lesandrei Iui Chiri ae paharnicul . . .156

7176. Iun ie 20 [1668] laşi. I l ieşA I ex. V odă întăreşte A texan-drei şi sofului ei Chiriae medelnicerul, satul Po-sadnici cumpărat cu 1200 lei dela L ucachi jicniccr 158

7178. Fevruari e 7 [1670). I aşi. M oşii le ce are A lexandra lui

Chi ri ae Sturza pah. de pe tatăl său Grigore Ureche 1597178 Fevruarie 13. [1670]. Iaşi. Gh. Duca Vodă întăreşte

lui Chiriiac paharnicul, moşiile lasate prin diatădc giupâneasa Iui A lexandra, fata lui Gr- Ure-che vornicul . . . . .160

7178 Febr. 15 [1670] Iaşi. Testamentul ce-şi fac unul altuiasofii Chiriae paharnic şi sofia sa A lexandra,fata lui Gr. U reche vornicul . . . 162

7179 Sept. 5 |1670] Iaşi. Duca V odă întăreşte dania făcutăde V asile U reche spatar in moşia Tătărănii M ănăs-tiri i C latia [Schitul Păun] . . . .163



P j u .

P a g .

7 1 9 8 A u g u s t 1 J 1 6 9 0 ] I a ş i . A l e x a n d r a B u h u ş o a e v i n d e c u

4 0 0 l e i s a t u l P o s a d n i c i i l u i I o r d a c h i R o s e t v e l

v i s t e r n i c 1 6 57 2 0 8 A u g u s t 2 5 [ 1 7 0 0 ] S t e i c a n i . N . D o n i c i v e l l o g . j u d e c ă

ş i d ă r ă m a s p e M i c u l d e T o d e r e ş t i s ă n ' a i b ă p a r t e

i n b ă t r â n u l N i c ă i d i n C h i r c a . . . 6 9

7 2 3 9 I u n i e 2 7 [ 1 7 3 1 ] , M ă r t u r i a l u i U r s u l H ă r c ă i a l ă d e c u m

m e r g h o t a r e l e m o ş i e i l u i P a v ă l d e p e B â c u . 7 0

7 2 4 2 I u l i e 3 0 [ 1 7 3 4 ] . C . N e c . V o d ă M a v r o c o r d a t c a r t e d a t ă

l u i P a v ă l d i n P ă ş c a n i s ă - ş i d i j m u i a s c ă m o ş i a s ad i n C h i r c a , l u â n d u - ş i u ş u r u l d e l a T a t a r i . 7 0

7 2 4 7 O c t o m b r e 1 9 [ 1 7 3 8 ] O r h e i : G r . G h i c a V o d ă c a r t e p e n -

t r u P a v ă l M i c u l s ă - ş i i a u ş u r u l p e p a r t e a s a d e

m o ş i e C h i r c a d e p e B â c u . . . . 7 1

7 2 4 8 N o e m b . 9 [ 1 7 3 9 ] I a ş i . G r . G h i c a V o d ă c a r t e d a t ă l u i M o i -

s e i M a r i o l s ă - ş i d i j m u i a s c ă p a r t e a s a d i n C h i r c a . 7 2

7 2 4 9 M a i 1 8 [ 1 7 4 1 ] . I a ş i , G r . G h i c a V d . c a r t e l a E n a c a c h e

s ă r d a r d e O r h e i u p e n t r u p â r a c o n t r a T ă t a r i l o r

c e a u f ă c u t m o a r ă p e m o ş i a s a d e p e B â c u . 7 2

7 2 5 0 O c t . 2 1 [ 1 7 4 1 ! . I a ş i . J a l b a l u i M o i s ă i ş i p o r u n c a l u i

V o d ă C . N . M a v r o c o r d a t p e n t r u d i j m a c e i s e

i a d e V . M ă z a r a c h i d e p e m o ş i a s a C h i r c a . 7 3

7 2 5 0 N o e m b r e 2 7 [ 1 7 4 1 ] I a ş i . J a l b a l u i M o i s e i c u p o r u n c a

l u i C . M . M a v r o c o r d a t î n d o s p e n t r u a s t r i c a

n i ş t e m o r i t ă t ă r ă ş t i d e p e m o ş i a s a C h i r c a . O r h e i . 7 4

7 2 5 0 J u n i e 2 [ 1 7 4 2 ] I a ş i . J a l u b a l u i M o i s ă i ş i c a r t e a l u i C ,

N . M a v r o c o r d a t p e n t r u m o r i l e s t r i c a t e d e T ă t a r i 7 4

7 2 5 8 M a r t 5 [ 1 7 5 0 ] I a ş i . C . M . C e h a n R a c o v i ţ ă V d . c a r t e

d a t ă l u i S i m i o n s ă - ş i i a u ş u r u l d e p e C h i r c a p e B â c

7 2 6 8 I u l i e 2 5 [ 1 7 6 0 ] I o a n T h . C a l i m a h c a r t e d c s t ă p â n i t î n

C h i r c a l u i S i m i o n ş i a l t o r r ă z e ş i a i l u i • 7 o

7 2 7 0 O c i o m b r e 2 0 [ 1 7 6 1 ] . I a ş i . G r . I o n C a l i m a c h V o d ă c a r t e

d a t ă l u i S i m i o n M a r i o l s ă - ş i i a u ş u r d e p e C h i r c a . 7 6



P j u .

1 7 6 6 N o e m b r e 2 6 - M ă r t u r i a a t r e i b ă t r â n i d e m e r s u l s t ă -

p â n i r i i i n T o d e r e ş t i , i n f a ţ a C h i r c i i . 7 g

1 7 6 6 I u n i e 9 I a ş i . G r . A . G h i c a V o d ă , d ă r u e ş t e m ă n . S i -

S p i r i d o n j u m ă t a t e d i n m o ş i a B ă l ţ i l e , a r ă t â n d u - i

h o t a r e l e 2 4

1 7 6 6 A v g u s t 2 0 I a ş i . G r . A . G h i c a V o d ă d ă r u e ş t e s p i t a l u -

S l . S p i r i d o n p a r t e a d e d i n c o l o d e R ă u t a m o ş i e i

B ă l ţ i l e , a r ă t â n d u - i ş i h o t a r ă l e . . . 2 9

7 2 7 8 S e p t e m b r e 2 3 [ 1 7 6 9 ] . S c r i s o a r e d e a ş e z a r e î n t r e I o n i ţ ă

Ş e n d r e a ş i S t r a t u l a t G u g i u m a n p e n t r u s t ă p â n i t

p a r t e d i n C h i r c a 7 9

1 7 7 5 O c t o m b r i e 3 0 . M ă r t u r i e h o t a r n i c ă a m o ş i e i H o t ă r n i -c e n i i , r ă d i c a t ă d e U r s u l A g a p i h o t a r n i c . . 2 0 3

1 7 7 5 D e c h e m b r i e . I a ş i . G r . A l e x . G h i c a V o d ă î n t ă r e ş t e h o -

t a r n i c a r ă d i c a t ă d e U r s u l A g a p i ş a t r a r a s u p r a

H o t ă r n i c e n i l o r ş i a p o i i i d ă r u e ş t e l a d o i f i i a i s ă i ,

D u m i t r u G h i c a ş i A l e x a n d r u G h i c a . , 2 0 9

1 7 7 9 M a i 2 . V a s i l e B o c a n p r i m e ş t e d a n i e i n C h i r c a p a r t e a

G u g i u m ă n e ş t i l o r , j u m ă t a t e d e b ă t r â n a l N e g r a e i S O

4 7 8 2 G h e n a r 8 . C . D . M o r u z V o d ă d â h r i s o v p r i n c a r e î n -t ă r e ş t e h o t a r n i c a ş a t r a r u l u i U r s u l A g a p i ş i a f i e -

r o s e ş t e m o ş i a H o t ă r n i c e n i i ş c o a l e i g r e c e ş t i d e l a

Ţ a r i g r a d ş i m ă n . S f . S p i r i d o n , r â n d u i n d o e p i -

t r o p i e 2 1 2

1 7 8 2 A p r i l 2 0 . C . D . M u r u z V o d ă r â n d u i e ş t e o e p i t r o p i e

ş i p e ş a t r a r u l U r s u l A g a p i v e c h i l p e n t r u s t r â n -

g e r e a v e n i t u r i l o r m o ş i e i H o t ă r n i c e n i . . 2 1 4

1 7 8 2 O c t o m b r e 2 9 . M ă r t u r i a l u i I o n i t ă M a r i o l c ă T o a d e rC a p r e ş a r e p a r t e î n C h i r c a . . 8 1

1 7 8 2 O c t o m b r e 3 0 . C a r t e d e g i u d c c a t ă a c o m i s u l u i C o n -

s t a n d i n , p r i n c a r e d ă p a r t e i n b ă t r â n u l G l ă v ă n e l

d i n C h i r c a l u i T . C a p r i ş d i n D u b ă s a r i . . 8 2

1 7 8 3 A p r i l 5 . C a r t e a l u i A l e x . C . M a v r o c o r d a t V o d ă p r i n

c a r e î m p u t e r n i c e ş t e p e ş a t r a r u l U r s u l A g a p i s ă

d e a p r i n t o c n i a l ă d r e p t u l d e a p ă ş u n a v i t e l e p e

m o ş i a H o t ă r n i c e n i i . . . . . 2 1 5j j 7 4 S e p t e m b r i e 5 . C a r t e a l u i A l e x . C . M a v r o c o r d n t V o d ă

c ă t r ă i s p r a v n i c i i d c H o t ă r n i c e n i s ă d e a a j u t o r



2 6 0

ş ă t r a r u l u l U r s u l A g a p i s ă î n c a s e z e v e n i t u r i l e

m o ş i e i H o t â r n i c e n i d e l a c e i c e p a s c a c o l o t u r -

m e l e d e o i . . . . . . 2 1 6

1 7 8 4 D e c e m b r e 1 8 . Z a p i s d e v â n z a r e p r i n c a r e r ă z e ş i i C a -

p r i ş v â n d c u 1 0 0 l e i p ă r ţ i l e l o r d i n b ă t r â n u l

G l ă v ă n e l , l u i V a s i l e B o c a n . . 8 5

1 7 S 4 D e c e m b r i e 1 9 . Z a p i s d e v â n z a r e p r i n c a r e M ă r i o l e ş t i i

v â n d c u 1 1 0 l e i j u m ă t a t e d i n b ă t r â n u l G l ă v ă n e l

d i n C h i r c a l u i V a s i l e S o c a n . . 8 6

1 7 8 6 A p r i l 2 3 . C a r t e a l u i A l e x . I . M a v r o c o r d a t V o d ă c ă -t r â i s p r a v n i c i i d e H o t â r n i c e n i s ă a j u t e p e e p i t r o -

p i i ş i v e c h i l u l m o ş i e i s ă î n c a s e z e v e n i t u r i l e m o -

ş i e i d e l a c e i c e p a s c a c o l o c u t u r m e l e d e o i . 2 1 7

1 7 S 6 I u n i e 6 . C e r c e t a r e a ş i a l e g e r e a h o t a r ă l o r S l o b o z i e i

B ă l ţ i l o r d u p ă h r i s o v u l d e d a n i e a l u i G r . A . G h i -

c a V o d ă . . . . . . . 3 1

1 7 S 9 A p r i l 2 5 - Z a p i s d e v â n z a r e p r i n c a r e Ş i ş c ă n e ş t i i v â n d

c u 1 8 5 l e i I u i V . B o c a n p ă r ţ i l e l o r d i n m o ş i a

C h i r c a d i n b ă t r â n u l A l b a . . . 8 3

1 7 9 6 I u l i e 2 1 . A . I . C a l i m a h V o d ă o a r t e d a t ă c l i r o n o m i l o r

l u i V a s i l e B o c a n s ă - ş i s t ă p â n e a s c ă m o ş i i l e C h i r c a

ş i L u ţ ă n i i • • • • . . . 8 8

1 8 0 1 D e c h e m b r i c 4 . C e r c e t a r e a s ă r d a r i l o r d e O r h e i î n p r i -

c i n a d i n t r e r ă z e ş i i d e L u t ă n i ş i I o n V â r g o l i c i . 8 3

1 8 0 2 F e b r u a r 5 . V i s t e r i a s c r i e c a r t e l a i s p r a v n i c i i d e H o -

t ă j n i c e n i s ă o p r e a s c ă v i n d e r e a v i n u l u i d e c ă t r ă

s ă t e n i , a c e s t a f i i n d u n d r e p t n u m a i a l s t ă p â n u l u i

m o ş i e i , h a t m . S a n d u l S t u r z a . . . . 2 1 8

1 8 0 2 M a r t i e 5 - C a r t e d e j u d e c a t ă a d i v a n u l u i î n p r i c i n a

d i n t r e c l i r o n o m i i l u i B o c a n ş i a l ţi r ă z e ş i i n L u -

ţ ă n i 9 0

1 8 0 2 M a r t i e 1 0 l a ş i . A l e x . N . S u ţ u l V o d ă c a r t e l a s e r d ă r i ad e O r h e i s ă a l e a g ă p ă r ţ i l e c l i r o n o m i l o r l u i V .

B o c a n d e s p r e c e i l a l ţ i r ă z e ş i i n m o ş i a L u ţ e n i . 9 3

1 8 0 2 A p r i l 1 9 . C a r t e s ă r d ă r i e i d e O r h e i c ă t r ă v o r n i c u l d e

M e r e n i p e n t r u p u s p i e t r e d e h o t a r l a L u ţ e n i . 9 4



281 .

1802 Septembre 20- J alba Ştefanei Bocăniasa pentru 2 va-duri de moară ce are in Bâcu la Chirca . 97

1802 Septembrie 21. A . N. Suciu Vodă. carte la sărdăria

de Orhei să cerceteze pricinadehotar la Chircaa Ştefanei Bocăniasa . . . . . 9 31802 Octombre 15. Cercetare ce o face N- Dumbravă în

alegerea hotarălor dintre Chirca şi Lutăni . 981803 Ghenar 20 Iaşi. A . C. Moruzi vd. carte la sărdarul

de Orhei să măsoare moşiile in rând cu Chircaşi Lutăni şi să le facă harta in măsuri şi semne 101

Fără leat [după 1803 Ghenar 30]. Hotarnica Luţenilor şi

a Chircăi . . . . . . . 1021803 A pril 14. J alba pr. Isaia contra lui Ion Vârgolici pen-tru moşia Chirca . . . . .103

1803 April 25. Anaforaua marilor boeri, intărită de A . C.Moruz Vodă prin care se hotărăşte dările ca aua da locuitorii satelor Sara-Mârza dela Hotărni-ceni, după ponturi . . . . . 218

1804 M ai Iaşi. Epitropii Sf. Spiridon dau act românesc-gre-

cesc la mâna beizadelor Moruzeşti că au primitschimbul, luând biserica Sf. Gheorghe din Her{aşi dând partea lor din Hotărniceni • . 222

1804 Noembre 9 Iaşi. A . C. Moruz Vodă întăreşte lui V .Nour post. stăpânire in Chirca şi Hrusca, datede soacră-sa pentru diferenţa de zestre . • 105

1805 Fevruar 23. Cartea logofeţi cătră ispravnicii de Iaşi

să aducă la giudecată pe răzeşii de Chirca . 1041805 Ghenar 13. Vasâle Nour post. dă adiverintă că pri-mind câte un leu mai mult pe stânjen a iscălitactul de vânzare cătră Zoe Moruzi . . 107

1805 Ghenar 15. Zapis de vânzare prin care răzeşii toti îşivând cu 17240 lei moşte lor Chirca, doamneiZoe Moruz Vvd. . . . • .107

1805 Ghenar 16 Iaşi. A . C. Moruz Vodă carte de făcut ,

publicaţa vânzării moşiei Chirca cătră doamnaZoe Moruz 109<805 Ghenar 24- Scrisoare de schimb prin care doamna



u.

Z±LZoe Moruz dă Chirca mân. Sf. Spiridonu şi iaVădurelile dela Soroca . . . m

1805 Februar 23 Iaşi- Carte lui A . C. Moruz Vvd. cătră

sărdăria de Orhei să cerceteze hotarele moşieidespre Mereni şi alte sate din giur . .1121805 Iunie 16. J aloba răzeşilor de Luţăni că li s'au vândut

pe nedreptu moşia lor Luţănii, drept Chirca, şicer partea lor de bani . . . ,113

1805 fSeptembre 13. M ărturia lui Ion Frunză lată mazil destare moşiei Luţăni şi de morile tătărăşti de acolo 115

1805 Octombre 26. Cercetare ce o face spătarul M ihail inceia ce priveşte stăpânirea în Luţăni, pe Bâcu 1151806 Mart 17 Iaşi. J aloba răzeşilor de Chirca că li s'au vân-

dut din părţle lor din Chirca şi cer îndreptare.Domnul rândueşte pe D. Sturza vornic să aleagăhotarăle -119

1806 Mart z5- Zapis de vânzare prin care răzăşii de L uţăni

J vând vechilului Zoei Moruzi moşia Luţenii . 1201806 Martie 29 Iaşi. A . C. Moruz Vvd., carte pentru che-marea megieşilor la hotărâtul moşiei Chirca . 121

1806 Mart 29 Iaşi- Cartea lui A . C. Moruz Vvdă de cerce-tarea hotarâlor moşiei Chirca şi măsoriştea instânjeni 112

1806 Iunie 15. Izvod de măsurile în stânjăni a moşiei Chirca 123

1806 Iunie 15- Cercetarea moşiei Chirca şi Luţănii şi pri-cina cu 3 iazuri şi mori tătăreşti . .1261808 Ghenar 28. Carte de judecată intre Matei Istrate şi

Ion Vârgolici pentru alegerea Luţănilor despremoşiile megieşite . .130

1808 Februar 3 Iaşi. Cartea divanului pentru cercetareapricinei pentru locul moşiei Luţănilor . 133

1808 Februar 7. Zapis de vânzare prin care răzeşii vând mo-şia Luţănii doamnei Zoe Moruzi câte 8 leistânjenul . . . . . .134

1809 Mai 13. Cartea sărdăriei Orheiului pentru îndrepta-rea ce trebue să se facă cercetării lui Nec. Dum-



P j u .

tarele moşiăl Luteni sunt întocmai după hotar-nica lui N. Dumbravă din 1802 . .136

1810 Fevruar 18. Doamna Zoe Moruz cumpără prin vec-chilul său 1. Maftei câte cu 8 lei sânjenul 1000

stânjeni în Luteni dela toţ răzeşii, adică8000 lei 1371810 April 26 laşi. Porunca divanului Cnejiei cătră sărdă-ria de Orhei intru împlinirea a4000 lei dela V.Nour şi 1. Vârgolici pentru Lutăni către ZoeMoruz ' 138

1810 Iulie 6. Cartea sărdăriei de Orhei pentru acareturilece a făcut Bocan pe părţle răzeşilor de Luteni . 139

1810 Iulie 10. Preteluire acaretelor de pe moşia Luţănii . 1391810 Iulie 18. Sărdăria Orheiului scrie divanului în ches-

tia datoriilor de 4000 lei ce are a-i lua doamnaZoe Moruz de pe moşia sa Luţănii . . 141

1810 Iulie 18. Zapfsul lui V. Noor pentru chipul de platăa datoriei de 4000 lei, a lui Ioan Vârgolici • 143

Fără an [1810 Iulie 18]. Izvod de averea căpitanului IoanVârgolici pentru plata cătră doamnaZoeMoruz 142

1810 Sept. 32. Sărdăria de Orhei trimete cu aprod pe ră-zeşii de Lutăni in pâra pentru 4000 lei ce au ada doamnei Zoe Moruz . , .144

1814 Noembre 16 laşi [copiei Scarlat Alex. Calimah Vodăîntăreşte lui Iordache Roset vist cumpărătura înmezat cu 600,000 lei a moşiilor Paşcani, Contăştiişi Hodora dela beizadele Moruzi . • 237

1814 Iulie 22 [copie]. Cartea lui Scarlat Alex. Vodă cătrăvornicia de aprozi să strige in mezat vânzareamoşiei Paşcani şi Hodora . .35

1814 April 8. Zapisul epitropilor că s'au săvârşit deplinschimbul, primind bani şi dându-şi scrisorilemoşiilor 235

1831 Oct. 53. Arhiereul Varlaam Sardeon epitrop trimetein perilipsis 50 documente ale moşiei Chirca. d.

lancu Stamate . . , . . .145



O £2 Jd o £22 o o o o« O n £. »>11 -« " iO. 5" S-. D c

S I I î l I» a; • r* * ni

r s ? g -

NO ^ VO X «o \c \fl \B vo Mi IW « O rf» N>o O SO ON OS I d£

c

^ r<<<<<<<<<<<<2.2.2.2.2.2.S.2.0 ° o o

•0T3T3T3'0'a,0r)Tl>aT)T)

nnnronronnnnivftPPPftilupatppiuPM

tsi-o

l ' l I I | | I | s

I I I I I I I ! I I I

K S S S S I N I M I

I I I I I I I

I I I I - I

C/3 St

? I S cnX -S & O< - 5 Dl- S » O

f p - 8

•o HOs?h: -8 §- N

- 5 U8

C/5î- £

i s S g S S S s s s s s | |



Din publicaţiile d-lui Gh. Ghibănescu

„J ISTORICE

1. Originile Huşilor, (extras din Bârladul| Bârlad 1888.2. Epilogul Izvodului lui Clănău, (extras din Uricar XVII Iaşi) 1893.3. Uri carul voi XV II I, XX1U, XX IV (colecţa T . Codrescu) doc. slavo-române. Iaşi

1892-1894.4. Documentul, studiu istoric şi arheologic, prefaţă la voi . XXIII din U ricai)

Iaşi 1894.5. Originele Iaşilor, studiu istoric (extras din Arhiva) Iaşi 1904,6. Ştefan cel M are, studiu şi doc. slavo- române (extras din"Arhiva) Iaşi 1904.7. Personal i tatea reli gioasă a lui Ştefan cel M are (extras din Viitorul),

Iaşi 1904.8. Centenarul Socolei (extras din Evenimentul) Iaşi, 1904.9. Schi ţă despre ţgani, după M. K ogâlniceanu (extras din Viitorul), Iaşi 1900.

19. Opt uri ce slavone dela Ştefan cel M are, Iaşi 1904.

t i . D in trecutul bisericei romane {Bisericile din Iaşi), Iaşi 1904.12. Istoria unei moşii (Plotuneşti) in Arhiva I. 385.13. V lad Ţepeş, studiu de critică istorică, in Arhiva VUI, 373.14. O sută palme domneşti, in Arhiva XIII, 154.15. Târgul Ocna, studiu istoric, in Arhiva U, 593.16. V lad V odă Călugărul in Arhiva VII, 121.17. Surete şi I zvoade voi. 1 (1440-1572) Iaşi 1906. - V oi. 11 (1433-1634; .

Iaşi 1907 V oi. 111 (1634- 1653J Iaşi 1907,- V oi . IV (1488- 1672) Iaşi1907— V oi. V (1423-1691) Iaşi 1908- V ol . V I ( 1472-1672 documenteM unteneşti) Iaşi 1909; V oi. V I I (Cuzeştii ) laşi 1912-V ol . V II I (Raco-viţeştii ) I aşi 1914—V oi. IX (Doc. B asarabene Catargieştil Iaşi 1915—V oi.X (Răşcăneşti) Iaşi 1815; V oi. XI tdoc. Basarabene) Iaşi 1922- V ol . XU(Dorohoiul), I aşi 1923, V ol . - X l l l (doc. Româneştilor) Huşi 1923 V oi. XV I(documentele Şendricenil or, Dorohoi) Huşi 1925— V oi. XV DocumenteleV asluiului, Iaşi 1916—V oi. X V I Documentele Fereştilor (V aslui) Iaşi 1926— V oi. X V I I Documentele Drăcenilor H uşi - V ol . X V II I (1400- 1566) iaşi1927— V oi. X IX 11546-1597). laşi 1927-V ol . XX |I 587- 1618|. Iaşi 1928- V o i . XX I (6937-1729) Iaşi 1928-V ol . X X II (6926- 7230) laşi 1929-V ol. X X I II (Başoteştii şi Pomăda), I aşi. 1299- V ol . X X IV (6934-7153)Iaşi 1930, -V oi . X X V (7037- 1878 |doc. K ogălniceneşti) l aş! 1932).

18. I spisoace şi Zapise, voi. I p. 1, - 140 0- 1600. Iaşi 1906— voi. 1 p. U 160 0-1631, Iaşi 1907, - vdl . I I. p. I 1631-1641. laşi 1908,- vol l . 11 p. I I . 1641- 1651 , I asi 1909; voi. II I p. I 1651, -1663, laşi 1910 voi. IU p. II . 1663-

1675. Iaşi 1913- vo l . IV . p. i (1675-1692) Iaşi 1915, - vo i IV p. I I 16 92 -1694, laşi, 1915—voi , V p. 1 1694-seq., 1931-vol . V p. II 1696-seq. Iaşi1922.—Huşi 1924- voi . V I p. I. (1693- seq.) laşi 1931 - V oi. V I p. II(doc. basarabene) Iaşi 1933.

19. Ponturile vămilor M unteniei 1817, (extras din Surete V I ) Iaşi 1909.20. ldeia Unirei, conferinţă (extras din Opinial laşi 1909.I I . Breasla A rmeni lor din Roman (extras din Arhiiv) laşi 1910.>2. Istoria unui sat din Basarabia-Cobâlele pe Nistru (prelată la voi IX din Su-

rete şi Izvoadcl Iaşi 1914.>3. Istoria Docolinei. (extras din voi . V p. I al Ispisoacelor) .> Ponturile religioase ale lui C V odă M avrocordat (extras din anuar Şc. N or-

malcA laşi 1931.>5 Slobozia Bălţ lor (extras din Ispisoace şi Zapise V I p, II) laşi 1932.

Amin,i r' (extras din anuarul Seminarului V eniaminl laşi 1932.•îi Permanenta limbii slavone in ţări le române ca raţiune juridică de stat (e-

xtras din Anuarul Şc. Normalei.« Centenarul Presei Române (extras din A nuarul Şc. Normale) 1931.



N T h C odrescu revi stă istorică anul 1 Octombrie 19 15 - 19 16 ; N o l s i 2 »11 ; seria II N o. 3, 4-5- 6 (In continuare) I aşi 1933.

30. Roşieştii şi apa I drici ului , studiu istoric (prefaţă la V oi V . p. II I spisoacelHuşi 7924. '

3! . Banu T oma Cozma fextras din R ev. ist. arh.y Chişinău 1930.22. U rici le satelor Bereasa, G rumezoaia, Grajduri . D rănceni şi pomelnicul Can-

gh. ghibanescu - ispisoace si zapise 6.2 (1643-1831)

Documents