apmmm-old.anpm.roapmmm-old.anpm.ro/upload/179621_mmd_2021-05-14 cosconfug... · 2021. 5. 17. ·...

MEMORIU DE PREZENTARE

”EXPLOATAREA AURULUI ALUVIONAR DIN PERIMETRUL CIZMA 1 BAIUT , JUD. MARAMUREȘ

TITULAR

SC COSCONFUG SRL

J24/774/2018, CUI 39402534 Adresa: Loc. Băiţa, Oraş Tăuţii-Măgherăus, Str. 74, Nr. 9, Județ Maramureş

Tel. 0754435626 E-Mail : [email protected]

Memoriu de prezentare – Anexa 5E la procedură

C U P R I N S

LISTA FIGURILOR .................................................................................................................. 5

LISTA TABELELOR ................................................................................................................ 5

MEMORIU DE PREZENTARE ................................................................................................ 6

I. Denumirea proiectului: ........................................................................................................... 6

II. Titular: ................................................................................................................................... 6

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect: ...................................................... 6

a) Rezumatul proiectului ....................................................................................................... 6

b) Justificarea necesității proiectului ..................................................................................... 7

c) Valoarea aproximativă a investiției .................................................................................. 7

d) Perioada de implementare propusă ................................................................................... 8

e) Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de

teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente) ................... 8

f) O descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului

(planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție şi altele). .............................................. 8

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus .................................... 8

Profilul și capacitățile de producție .................................................................................... 8

Descrierea instalației şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz) .... 8

Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul

investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea ..................................... 8

Descrierea principalelor faze ale activității de prelucrare-preparare ............................... 11

Haldarea materialului steril .............................................................................................. 11

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora ...... 12

Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă .............................................................. 12

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția

investiției .......................................................................................................................... 12

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ........................................................... 12

Resursele naturale folosite în construcție și funcționare .................................................. 12

Metode folosite în construcție/demolare .......................................................................... 12

Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare,

refacere și folosire ulterioară ............................................................................................ 12

Relația cu alte proiecte existente sau planificate; ............................................................. 12

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; ......................................... 12

Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de

agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei,

creșterea numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate şi a deșeurilor); ...................... 12

Alte autorizații cerute pentru proiect. ............................................................................... 13

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare: ...................................................................... 13

Planul de execuție a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a terenului;

.......................................................................................................................................... 13

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului; ...................................................... 13

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz; .......................................... 13

Metode folosite în demolare; ............................................................................................ 13

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; ......................................... 13

Alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deșeurilor)

.......................................................................................................................................... 13

V. Descrierea amplasării proiectului ........................................................................................ 13

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în

limita informațiilor disponibile: ............................................................................................... 15

(A) Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în

mediu 15

a) protecția calității apelor .......................................................................................... 15

b) protecția aerului ..................................................................................................... 15

c) protecția împotriva zgomotului şi vibrațiilor ......................................................... 17

d) protecţia împotriva radiaţiilor ................................................................................ 18

e) Protecţia solului şi a subsolului .............................................................................. 18


f) protecția ecosistemelor terestre și acvatice ................................................................ 18

g) protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: .......................... 18

h) prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării

proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea: ..................................................... 18

i) gospodărirea substanțelor şi preparatelor chimice periculoase: ................................ 19

(B) Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a

biodiversităţii. ............................................................................................................................ 19

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect19

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul

emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea

emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în

vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă. ....... 19

IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii/documente de

planificare: ................................................................................................................................ 20

X. Lucrări necesare organizării de şantier: ........................................................................... 21

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente

și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile: ................. 21

XII. Anexe - piese desenate: ................................................................................................. 21

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu

următoarele: .............................................................................................................................. 22

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi

completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale,

actualizate: ................................................................................................................................ 41

1. Localizarea proiectului: ......................................................................................................... 41

2. Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de

suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă şi starea chimica a

corpului de apă. .......................................................................................................................... 41

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu

precizarea excepțiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz. .......................................... 41

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. .................................. privind evaluarea

impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se iau în considerare, dacă

este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV. .......... 41

REFERINŢE ............................................................................................................................ 41

LISTA FIGURILOR Fig. 1: Imagini din perimetrul CIZMA 1 .................................................................................. 35

LISTA TABELELOR Tab. 1: Echipamente si consum combustibil in perimetrul CIZMA 1 ..................................... 16

Tab. 2: Prezenţa/absenţa speciilor de interes comunitar pe amplasamentul proiectului și în

vecinătatea acestuia: ................................................................................................................. 37

Tab. 3: Impactul potenţial al proiectului asupra speciilor din aria naturală protejată de interes

comunitar .................................................................................................................................. 38


MEMORIU DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului: ”EXPLOATAREA AURULUI ALUVIONAR DIN PERIMETRUL CIZMA 1 BAIUT ,

JUD. MARAMUREȘ

II. Titular: SC COSCONFUG SRL își desfășoară activitatea in conformitate cu statutul aprobat

de către Tribunalul Județean Maramureș si este înscrisă la Oficiul Registrului Comerțului Maramureș cu nr. J24/774/2018, are codul fiscal RO 39402534 si sediul in localitatea Băița, Oraș Tăuții-Măgherăuș, Str. 74, Nr. 9, Jud. Maramureș, tel/fax: 0744244099.

Societatea are cuprinsă în obiectul de activitate „ Extracția altor minereuri metalifere neferoase - 0729”.

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

a) Rezumatul proiectului Amplasamentul perimetrului de exploatare a recuperării aurului din aluviuni

“CIZMA 1” este situat pe teritoriul judetului Maramures, UAT BAIUȚ, extravilan Poiana Botizii. Se dezvoltă de-a lungul văii Cizma Mică care se revarsă în valea Botiz la aproximativ 4.5km fata de centrul Localității Poiana Botizii, între cotele +660.9 m şi +672.9 m. pe o lungime de cca. 307 m si o lățime medie de 21.48 m.

Terenul aferent perimetrului de exploatare solicitat este teren extravilan, are o suprafața de 0,645 ha nu este teren silvic.

Accesul se face de pe drumul judeţean DJ109F pe DC56 prin localitatea Poiana Botizii la cca. 9,3 km distanta de DJ109F si la 32km de localitatea Tg. Lapus.

Substanța minerală utilă care se va exploata este aurul aluvionar, constituit în principal din aur aluvionar aflat la suprafață si sortarea a 1000t aluviuni cu fracția grobă (aur aflat in structura granulelor) care vor fi transportate la punctul de lucru precizat in contractul de vânzare cumpărare Nr. Cosconfug: 002 / 07-04-2021 și Nr. Richter Haus: 1110 / 07-04-2021 al cumpărătorului S.C. RICHTER HAUS S.R.L. cu sediul in Bucuresti si cu Denumire: Punct de lucru Adresă: Municipiul Huşi, Strada ANA IPĂTESCU, Nr. 2, SPATIU PRODUCTIE IN SUPRAFATA DE 470 MP, Judet Vaslui. Act sediu: Contract de închiriere, nr. 17 din data 04.05.2020. Data de început a valabilităţii pentru dovada de sediu: 04.05.2020.

Resursele/rezervele de aur aluvionar care constituie obiectul prezentei descrieri în perimetrul CIZMA 1 fac parte din teritoriul minier Baiut-Tibles care cuprindea Mina Breiner, Mina Varatec, Mina Cizma si Mina Tibles. Exista numeroase descrieri si date statistice care indica o valoare medie a conținutului de aur in filoanele acestor mine. Prelucrarea aluviunilor (nisipul aurifer) din râurile și pâraiele din regiune era pisat, măcinat si apoi spălat cu un curent de apă pentru separarea firișoarelor de aur încă dinainte de exploatarea industrială a acestor perimetre.

În acest perimetru au mai avut loc lucrări de exploatare sau explorare in subteran. Resursa minerală utilă este prezentată de acumulări aluvionare aurifere (purtătoare de

aur liber) dispus spațial in limitele perimetrului de exploatare prezența acestora fiind

rezultatul acțiunii de eroziune a mineralizațiilor auro-argentifere/polimetalice cantonate in sisteme filoniene, a unor mineralizații de impregnație și diseminare din masa rocilor eruptive.

Depozitele aluvionare sunt constituite din nisipuri, pietrișuri, bolovănișuri, petrografic reprezentate prin fragmente cu grad variabil de rulare de roci eruptive (andezite, andezite bazaltoide) și sedimentare (gresii, brecii, conglomerate, calcare, travertine, marne, maluri argiloase nisipoase). Rocile ce alcătuiesc aluviunile reflectă natura petrografică a zonelor traversate de valea Cizma Mică. Depozitele aluvionare nu sunt clasate din punct de vedere granulometric și au o grosime cuprinsa intre 0.15 si 0,70 m. În cadrul lor predomină fracția nisip prăfos-argilos și fracția pietriș fin (<30%) iar restul reprezentat de fracția pietriș și bolovăniș.

Întreaga exploatare și procesare are prevăzut un flux tehnologic cu impact minim asupra mediului, nu se utilizează substanțe chimice și nu sunt eliberate în natură minerale care să devină reactive în prezența factorilor de mediu, de exemplu sulfuri. Procesarea prevede concasare și măcinare în spațiu închis, separarea aurului gravitațional, iar sterilul rezultat va fi transformat în material de construcții (bolțari). Dragarea și încărcarea materialului va genera o antrenare în suspensii a părții fine care va sedimenta ulterior.

Cursul de apă în perimetrul CIZMA 1 este puternic afectat de poluarea dată de apele de mină, determinând imposibilitatea de a distinge o turbiditate nouă de cea existentă.

b) Justificarea necesității proiectului Exploatarea aurului aluvionar a reprezentat și încă mai reprezintă o îndeletnicire din

cele mai vechi timpuri, fiind o activitate întâlnită la toate civilizațiile. În arealele în care s-au identificat zăcăminte de aur au fost întâlnite de-a lungul văilor și râurilor cantități însemnate de aur liber, care poate fi separat în mod gravitațional datorită diferenței mari de densitate dintre aluviuni și aur. Exploatarea aurului aluvionar s-a realizat într-un mod artizanal la o scară mică și cu un număr redus de personal antreprenorial în această activitate. În România și în special în zona Baia Mare, această activitate a fost uitată în ultimele decenii, punându-se accent doar pe exploatarea industrială, ignorându-se posibilitatea antrenării unor persoane în recuperarea aurului cu scopul unui hobby sau al dezvoltării unor activități private independente. Prin acest proiect se dorește crearea unui model de afacere pentru persoane care doresc să se implice în acest tip de exploatare, dar și prezentarea dovezii existenței aurului în râurile și pâraiele din foste zone miniere. În zona Băiuț, Baia Mare și altele, identificarea zăcămintelor de aur și minereuri complexe a fost realizată în prima etapă prin descoperirea aurului aluvionar care a condus la o amplă activitate secole la rând. O serie de încercări și cercetări în diferite situații au pus în evidență existența aurului în aluviuni, atât în zone muntoase cât și în perimetrele unor balastiere. Confirmarea acestui potențial ar permite României să dezvolte exploatarea aurului liber cu tehnologii prin care nu se utilizează substanțe chimice în exploatare și procesare. În acest fel, prin acest proiect se dorește demonstrarea posibilității de exploatare a aurului aluvionar cu impact minim de mediu, care să constituie un model de dezvoltare a altor proiecte în cât mai multe perimetre.

c) Valoarea aproximativă a investiției 500 000 lei pentru utilajele de exploatare, transport și procesare.


d) Perioada de implementare propusă Permisul de exploatare este valabil un an si cu posibilitatea prelungirii.

e) Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente)

Vezi anexele

f) O descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție şi altele).

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus

Profilul și capacitățile de producție

Descrierea instalației şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz)

Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea

Depozitele aluvionare sunt constituite din nisipuri, pietrișuri și bolovănișuri. Din punct de vedere petrografic, acestea sunt reprezentate prin fragmente cu grad variabil de rulare de roci eruptive (andezite, andezite bazaltoide) și sedimentare (gresii, brecii, conglomerate, calcare, maluri argiloase nisipoase). Rocile ce alcătuiesc aluviunile reflectă natura petrografică a zonelor traversate de pârâul Poienii. Depozitele aluvionare nu sunt clasate din punct de vedere granulometric și au o grosime cuprinsa intre 0.15 si 0,70 m. În cadrul lor predomină fracția nisip prăfos-argilos și fracția pietriș fin (<30%), iar restul este reprezentat de fracția pietriș și bolovăniș.

Aurul se poate prezenta sub formă de aur liber (firișoare, paiete cu suprafețe de max. 0.5-0.7 cm2, granule poliedrice rugoase, grăuncioare milimetrice etc) sau legat (inclus in masa fragmentelor de roca, asociat cu cuarțul, pirita, arsenopirita).

Celelalte minerale se prezinta in general sub forma granular-eliptica, cu grad variabil de rulare/aplatizare.

Determinarea suprafeței de calcul S=6.454,02mp s-a făcut prin programul Rhinocerous3D, pe baza măsurătorilor topografice ale zonei de dispunere a aluviunilor in albie executate in august 2019.

Determinarea grosimii medii (Gm) a aluviunilor care pot fi procesate prin metoda propusă s-a estimat la 0,45 m.

Determinarea volumului s-a realizat cu formula :

V= S x Gm

Volumul total de aluviuni existent in zona de albie aferent perimetrului de exploatare:

Vtot = 6.454,02 mp x 0,45 m = 2.904,31 mc.

Metoda propusă pentru procesarea aluviunilor aurifere prevede procesarea prin dragare cu aspirație doar a fracției cu dimensiuni mai mici de 5 mm (estimat la 28% din volumul total).

În consecință, volumul de aluviuni procesate in perioada de valabilitate a permisului de exploatare va fi dat de relația:

Vproc = Vtot x 28% = 2.904,31mc x 0,28 = 813,2 mc.

Pentru preliminarea cantității de aur aluvionar conținută în fracția < 5 mm, s-a estimat un conținut de 0,3 g/t (conținut de aur liber recuperabil) si masa specifică aparentă a aluviunilor procesate de 1,9 t/mc:

Cantitatea de aur în fracție grea = V. frac. utilă x Masa specifică aluviune x Cont.in Au

813,2 x 1.9 x 0.3 : 1000 = 0,4635 kg aur aluvionar

Fracția 5…30 mm susceptibilă de a conține aur sub formă de impregnații, cu un conținut estimat de 0,2g/t și în limita de 1000t/an, vor fi transportate la punctul de lucru precizat in contractul de vânzare cumpărare Nr. Cosconfug: 002 / 07-04-2021 și Nr. Richter Haus: 1110 / 07-04-2021 al cumpărătorului S.C. RICHTER HAUS S.R.L. cu sediul in București si cu Denumire: Punct de lucru Adresă: Municipiul Huşi, Strada ANA IPĂTESCU, Nr. 2, SPATIU PRODUCTIE IN SUPRAFATA DE 470 MP, Judet Vaslui. Act sediu: Contract de închiriere, nr. 17 din data 04.05.2020. Data de început a valabilităţii pentru dovada de sediu: 04.05.2020. În această locație, materialul va fi procesat prin concasare, măcinare și separare gravitațională. Această organizare este necesară deoarece activitățile de extragere a aluviunilor aurifere nu se pot desfășura pe tot parcursul anului: condiții atmosferice, îngheț, debite de apă foarte mici/mari, ploi torențiale etc. De asemenea, fracția grobă (5…30mm) nu poate fi procesată in-situ, fiind mai facilă transportarea și procesarea in condițiile amintite, atât pentru protecția mediului cât și pentru desfășurarea activității pe toată durata anului.

FIȘA DE CUBAJ, CALCULATĂ PE BAZA PUNCTELOR DE SONDAJ

EXECUTATE PRIN ZONA DE EXPLOATARE

Nr. crt.

Perimetru exploatare

Suprafața exploatată

(mp)

Adâncime medie (m)

Volum total

agregate (mc)/ fracție

grobă (t)

Volum agregate fracție<

5mm (28%)

(mc)

Aur aluvionar estimat

(g)

Aur aluvionar estimat

(g)

fracția 5-30mm

1

CIZMA 1 6.454,02 0,45

2.904,31 mc

813,2 463,5g

2 1.000 t 200g

TOTAL 663,5g aur aluvionar


Eșalonarea lucrărilor în teren se va realiza in funcție de posibilitățile tehnice de exploatare și meteorologice: perioade de îngheț, perioade cu debite mici, perioade cu debite mari etc. Numărul de zile de exploatare anual este estimat la cca. 200, în restul zilelor lucrătoare se vor executa lucrări de procesare.

Viteza de înaintare estimată în albie va fi cuprinsa între 10 și 15m/zi, în funcție de condițiile specifice zonei.

Cantitatea de aluviuni propusă pentru exploatare in situ si procesare în vor fi transportate la punctul de lucru precizat in contractul de vânzare cumpărare Nr. Cosconfug: 002 / 07-04-2021 și Nr. Richter Haus: 1110 / 07-04-2021 al cumpărătorului S.C. RICHTER HAUS S.R.L. cu sediul in Bucuresti pe perioada valabilității permisului de exploatare este de 813,2mc (fracția sub 5mm) și 1000 t (material grob transportat la punctul de lucru).

Lucrările de deschidere ale zăcământului constau in amenajarea căilor de acces la perimetrul de exploatare din drumul comunal DC56 din localitatea Poiana Botizii, la cca. 9,3 km distanța de DJ109F și la 32 km de localitatea Tg. Lăpuș.

Întrucât aceste drumuri exista si sunt funcționale, pentru anul de valabilitate al prezentului permis de exploatare nu se prevăd alte lucrări de deschidere. Pentru utilizarea drumurilor comunale, beneficiarul deține acord de reabilitare emis de Primăria Comunei Băiuț.

Exploatarea aluviunilor din albie se face prin aspirație cu dragă prin intermediul furtunului flexibil, prevăzut cu sorb cu o sita cu ochiuri de 4-5mm (treceri).

Fracția fină este hidrociclonată, iar aurul este separat gravitațional și recuperat. Refuzul și trecerea de aluviuni sunt redate albiei minore (în acest fel materialul vehiculat prin fluxul de extragere al aurului va fi deversat in-situ). Exploatarea se va realiza pe direcțiile dinspre aval spre amonte si din firul văii spre maluri. În fluxul tehnologic nu se folosesc mercur sau alte substanțe toxice. Extracția aurului din nisipurile aluvionare este un proces simplu, pe principiu gravitațional, uneori executat manual, care nu reprezintă un pericol in modificarea albiei sau a cursului apei.

Fracția grobă din refuz, precum și alte aluviuni în limita a 1000t/an va fi încărcată și transportată în vederea procesării la punctul de lucru precizat in contractul de vânzare cumpărare Nr. Cosconfug: 002 / 07-04-2021 și Nr. Richter Haus: 1110 / 07-04-2021 al cumpărătorului S.C. RICHTER HAUS S.R.L. cu sediul in Bucuresti.

Metoda de exploatare nu prezinta un risc pentru mediu, având o abordare la scară mică a extragerii aurului aluvionar și fără utilizarea altor substanțe de extragere si procesare. Menționăm faptul că în prezent pârâul prezintă semnalmentele unei poluări istorice puternice prin deversarea de ape de mină cu caracter acid (pH=2,5) din galeria de coastă aflată în amonte, colectând apele de mină din perimetrul minier Cizma.

Societatea va avea 4 salariați care deservesc activitatea din zona de extracție și procesare, repartizați pe meserii astfel:

- ing. de mine; - deservenți utilaje; - muncitori necalificați;

Activitatea se va desfășura într-un singur schimb (8 ore/zi), 5 zile/ săptămâna, cca. 200 zile /an, cu următoarele dotări:

- minibuldoexcavator JBC; - trommel artizanal cu sistem de sortare gravitațional; - autoutilitara 3÷7t; - motopompa HITACHI;

- generator curent; - concasor; - moară; - sistem de sortare gravimetrică

Descrierea principalelor faze ale activității de prelucrare-preparare Sortarea gravitațională a fracției 0…5 mm se realizează pe un trommel și un jgheab,

care are o inclinare cuprinsă între 5° si 10°, pentru a evita sedimentarea fragmentelor de roca si a fracției fine ușoare. Aluviunile se selectează pe trommel fracția 0÷5 și fracția 5÷30mm pe jgheab (trommel), aurul împreună cu fracția grea (magnetit, sfen/titan, pirita, etc) va rămâne pe pătură/covor de cauciuc cu striații si va fi colectata periodic (zilnic).

Concentrarea gravitațională secundară se va realiza într-un spațiu special amenajat, dotat cu o instalație de concentrare gravitațională, formata din mese de concentrare, ciururi vibrante, concentratoare spirale, cicloane de sedimentare, concentrator centrifugal, moara cu bile, moara cu discuri, pompe, balanțe analitice, cântar, mojar, agitatoare. În această instalație se va realiza concentrarea gravitațională finala a aurului prin care se va urmări o separare avansată a aurului și a altor minerale.

Această faza a proiectului va fi realizată în afara perimetrului de exploatare, în cadrul unei alte societăți comerciale de sine stătătoare aflată in punctul de lucru precizat in contractul de vânzare cumpărare Nr. Cosconfug: 002 / 07-04-2021 și Nr. Richter Haus: 1110 / 07-04-2021 al cumpărătorului S.C. RICHTER HAUS S.R.L. cu sediul in Bucuresti si cu Denumire: Punct de lucru Adresă: Municipiul Huşi, Strada ANA IPĂTESCU, Nr. 2, SPATIU PRODUCTIE IN SUPRAFATA DE 470 MP, Judet Vaslui. Act sediu: Contract de închiriere, nr. 17 din data 04.05.2020. Data de început a valabilităţii pentru dovada de sediu: 04.05.2020.

Haldarea materialului steril Pentru fracția fină exploatată in-situ nu este cazul haldării sterilului, el fiind redat

albiei minore din care a fost extras. Pentru fracția grobă transportată la punctul de lucru vor fi precizat in contractul de vânzare cumpărare Nr. Cosconfug: 002 / 07-04-2021 și Nr. Richter Haus: 1110 / 07-04-2021 al cumpărătorului S.C. RICHTER HAUS S.R.L. cu sediul in Bucuresti, după procesare (concasare-măcinare) și separarea gravitațională a aurului, materialul steril va fi utilizat pentru fabricarea de bolțari, materiale de construcții pentru uz propriu.

vor fi folisite la punctul de lucru precizat in contractul de vânzare cumpărare Nr. Cosconfug: 002 / 07-04-2021 și Nr. Richter Haus: 1110 / 07-04-2021 al cumpărătorului S.C. RICHTER HAUS S.R.L. cu sediul in Bucuresti pentru fracția 5-30mm


Materiile prime, energia şi combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora In procesul de exploatare se utilizează motorina pentru utilajele folosite in operația de dragare/separare si construcția drumurilor de acces, precum si la camioane sau autoutilitare pentru transportul fracției grobe la destinație.

Racordarea la rețelele utilitare existente în zonă Nu este cazul

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției La finalul exploatării se va reface terenul afectat de drumurile de acces în perimetru, pe porțiuni de ordinul metrilor, deoarece drumul comunal se află la mică distanța de perimetrul minier.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente Accesul la perimetru se va realiza prin drumuri tehnologice pe distanțe foarte scurte din drumul comunal. Aceste căi de acces nu necesită amenajări speciale și vor fi refăcute la finalul activității.

Resursele naturale folosite în construcție și funcționare Nu este cazul

Metode folosite în construcție/demolare Nu este cazul

Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară Exploatarea presupune o relocare a materialului pe distanțe foarte mici (ordinul metrilor) si încărcarea unei cantități de 1000 t pentru a fi transportată în altă locație, fără o modificare semnificativă a topografiei terenului. În aceste condiții nu se prevăd lucrări de închidere, doar o reamenajare a malurilor concomitent cu executarea lucrărilor de exploatare.

Relația cu alte proiecte existente sau planificate; Intenția acestui proiect este de a arăta posibilitatea exploatării aurului prin metode cu impact minim de mediu, care să permite dezvoltarea altor proiecte similare atât în zona pârâului Poieni și a afluentului său Cizma, cât și în alte areale. Exploatarea în perimetrul Băiuț a fost realizată de-a lungul timpului, generând un impact de mediu, iar prin continuarea exploatării propuse nu se realizează o amplificare a acestuia.

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; Nu este cazul

Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creșterea numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate şi a deșeurilor); Nu este cazul

Alte autorizații cerute pentru proiect.

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare:

Planul de execuție a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a terenului;

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;

Metode folosite în demolare;

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deșeurilor) Nu este cazul lucrărilor de demolare. Proiectul nu prevede construcții care să prevadă structuri de rezistentă cu necesitatea demolării la finalul proiectului. Amenajările pe timpul activităților presupun construcții provizorii si mobile (toaleta ecologica si ghereta paza cu spațiu de adăpost in caz de evenimente meteorologice). Nu este cazul refacerii amplasamentului deoarece nu se execută lucrări de construcții și amenajări care să modifice morfologia terenului. Se vor realiza drumuri de acces pe distanțe scurte de ordinul metrilor sau zecilor de metrii, fără amenajări speciale, doar pentru accesul utilajelor ușoare. Terenul afectat de aceste drumuri va fi reabilitat la finalul proiectului.

V. Descrierea amplasării proiectului Amplasamentul perimetrului de exploatare a recuperării aurului din aluviuni

“CIZMA 1” este situat pe teritoriul judetului Maramures, UAT BAIUȚ, extravilan Poiana Botizii. Se dezvoltă de-a lungul văii Cizma Mică care se revarsă în valea Botiz la aproximativ 4.5km fata de centrul Localității Poiana Botizii, între cotele +660.9 m şi +672.9 m. pe o lungime de cca. 307 m si o lățime medie de 21.48 m.



Substanța minerală utilă care se va exploata este aurul aluvionar, constituit în principal din aur aluvionar aflat la suprafață si sortarea a 1000t aluviuni cu fracția grobă (aur aflat in structura granulelor) care vor fi transportate la punctul de lucru precizat in contractul de vânzare cumpărare Nr. Cosconfug: 002 / 07-04-2021 și Nr. Richter Haus: 1110 / 07-04-2021 al cumpărătorului S.C. RICHTER HAUS S.R.L. cu sediul in Bucuresti

Coordonatele punctelor care delimitează perimetrul de exploatare in sistem Stereo 70 sunt următoarele:

Pct. X Y

1. 681035 429031

2. 681043 429043


3. 681096 429046

4. 681115 429037

5. 681126 429035

6. 681139 429036

7. 681151 429043

8. 681162 429050

9. 681174 429057

10. 681185 429061

11. 681204 429064

12. 681216 429066

13. 681232 429065

14. 681245 429066

15. 681258 429066

16. 681266 429071

17. 681281 429091

18. 681294 429106

19. 681300 429096

20. 681299 429091

21. 681287 429078

22. 681285 429072

23. 681272 429059

24. 681268 429053

25. 681270 429045

26. 681279 429033

27. 681279 429029

28. 681273 429027

29. 681265 429038

30. 681255 429045

31. 681246 429045

32. 681231 429048

33. 681222 429046

34. 681213 429041

35. 681207 429035

36. 681198 429033

37. 681183 429030

38. 681171 429027

39. 681156 429025

40. 681141 429024

41. 681098 429018

42. 681071 429028

43. 681056 429017

44. 681046 429012

45. 681026 429998

46. 681021 429011

47. 681021 429028

CIZMA 1: Perimetrul menționat ocupa o suprafață de 0.006km2

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile:

(A) Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu

a) protecția calității apelor Apele sunt poluate de o sursă continuă cu ape de mină. În timpul exploatării se produce o turbiditate suplimentară a apei cu sedimente fine, care se va limpezi pe o distanță relativ mică, fără să ajungă în zone cu viață pentru a o pune în pericol.

b) protecția aerului Activitatea de exploatare, procesare si transport se desfășoară la o scară mică (care poate fi încadrată in minerit artizanal, după practica multor tari) si nu generează emisii de


pulberi care pot fi considerate cu impact de mediu prin depășiri ale valorilor limita, așa cum sunt in cazul activităților la scara mare. Pentru aspirarea aluviunilor, separarea gravitațională, încărcarea si transportul acestora, se utilizează utilaje si camioane cu motoare cu ardere interna care vor elibera in atmosfera gaze de eșapament in limite normale prin întreținerea acestora in parametrii impuși prin normele in vigoare.

Sursele semnificative de poluanți pentru aer le constituie gazele de combustie a motorinei la funcționarea utilajelor. Pulberile generate de praful rezultat din activitatea de derocare si procesare nu vor depăși limitele admise deoarece nu reprezintă o sursa generatoare importanta, iar in cazul concasării, măcinării se va utiliza instalația de umezire si/sau desprăfuire și se va realiza în spațiu închis.

Tab. 1: Echipamente si consum combustibil in perimetrul CIZMA 1

Utilaj de extracție şi transport Număr Consum specific l/h Consum total l/h

Excavator 1 8 8 Încărcător frontal 1 12 12 Mijloace de transport auto 1 10 10

CONSUM ORAR DE MOTORINA TOTAL 30

Consumul maxim de motorină pentru funcționarea utilajelor este de 48.000 l pentru 200 zile lucrătoare (adica 30l/h x 8h x 200zile). Poluanții evacuați în atmosferă cu gazele de combustie sunt: NOx (oxizi de azot), CH4 (metan), VOC (compuși organici volatili nemetanici), CO (monoxid de carbon), CO2 (dioxid de carbon), N2O (monoxid de azot), SO2(dioxid de sulf) şi PM (pulberi totale).

Calculul poluanților evacuați în atmosferă a gazelor de ardere (mg/mc şi g/s) sunt efectuate în conformitate cu ghidul CORINAIR (Ghidul Agenției Europene de Mediu), completat de AP-42 (Ghidul EPA) raportat la utilaje cu motor Diesel care utilizează drept carburant motorina. Motorina utilizată este de tip S 0,2 cu o putere calorică inferioară de 42,267 MJ/kg, cu o densitate medie de 820-880 kg/mc şi conținuturi maxime de 0,2% pentru sulf, respectiv 0,01% pentru cenușă.

Emisiile se calculează în funcție de consumul total de combustibil cu relația:

Ei=EFi*Ai

în care:

Ei-emisia de poluant în g.

EFi-factorul de emisie corespunzător poluantului şi combustibilului utilizat în g/kg carburant.

A-consumul de combustibil convertit în kg.

- Consumul lunar de motorină se estimează raportat la un timp de funcționare de 200 zile lucrătoare şi la specificul utilajelor din dotare la 1600 l/lună:

Factorii de emisie din combustia motorinei în g/kg sunt:

NOx = 48,8 g/kg motorină

CH4 = 0,17 g/kg motorină

VOC = 7,08 g/kg motorină

CO = 15,8 g/kg motorină

N2O = 1,3 g/kg motorină

CO2 = 3138,000 g/kg motorină

SO2 = 3,000 g/kg motorină

PM = 5,73g/kg motorină

Valoarea emisiilor din combustia motorinei exprimate în (g/h ) - debite masice:

Consumul de motorină este de 1600 l/lună respectiv 1600x0,85=1360 kg/lună =8,095 kg/h.

NOx = 48,8 g/kg x 8,095 kg/h= 395,036 g/h < 5.000 g/h

CH4 = 0,17 g/kg x 8,095 kg/h= 1,37615 g/h

VOC = 7,08 g/kg x 8,095 kg/h = 57,3126 g/h

CO = 15,8 g/kg x 8,095 kg/h = 127,901 g/h

N2O = 1,3 g/kg x 8,095 kg/h =10,5235 g/h

CO2 =3138,000 g/kg x 8,095 kg/h = 25402,11 g/h

SO2 = 3,000 g/kg x 8,095 kg/h =24,285 g/h < 5.000 g/h

PM = 5,73 g/kg x 8,095 kg/h = 46,38435 g/h

c) protecția împotriva zgomotului şi vibrațiilor Nu există riscuri de generare a zgomotelor si vibrațiilor care să depășească limitele

admisibile, deoarece nu sunt activități care sa reprezinte o sursa semnificativa pentru acești poluanți.

Din caracteristicile tehnice ale instalației de dragare și separare, puterea sursei acustice este 100 dB. Prin aplicarea modelului matematic din literatura de specialitate precum și din Ordinul 1830 / 2007, nivelul de presiune acustică Lp se calculează cu relația:

Lp = Lw – 20 lg r – 8

Lw – puterea sursei acustice

r – distanța față de sursa de zgomot

Pentru o distanță de:

- 10 m, Lp = 100 -28 = 72 dB - 20 m, Lp = 66 dB


- 40 m, Lp = 60 dB - 80 m, Lp = 54 dB

Ponderea din timpul total de lucru al operațiilor mecanice este de sub 30 %. În proximitatea perimetrului de exploatare nu există zone de locuit pentru a fi afectată populația de zgomote. Pentru natură zgomotele generate în perioada de descopertă și transport nu depășesc nivelurile care să afecteze pe o rază semnificativă fauna.

Problema vibrațiilor nu necesită un studiu specific, deoarece nu se execută lucrări de perforare – împușcare, care sunt generatoare de vibrații și nici utilaje care să realizeze derocări cu impact mecanic puternic.

d) protecţia împotriva radiaţiilor Nu este cazul

e) Protecţia solului şi a subsolului Solul și subsolul nu vor fi afectate semnificativ de activitatea minieră.

f) protecția ecosistemelor terestre și acvatice Vegetația și fauna nu vor fi afectate în cadrul perimetrului, deoarece în condițiile actuale nu au fost identificate. În perimetrul de exploatare nu există elemente de ecologie terestră și acvatică, zona este contaminată, deși se află în arie protejată. Cu o turbiditate mare, cu o coloratură specifică apelor de mină, este imposibilă viața acvatică sau terestră din proximitate.

g) protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: Perimetrul minier se află la o distanță mare față de zonele de locuit. Transportul aluviunilor pe drumul comunal va avea un impact minim deoarece cantitatea de 1000 t va fi transportată pe o perioadă lungă de timp – repartizată în 200 de zile lucrătoare.

h) prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

Lista deșeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislației europene şi naționale privind deșeurile), cantități de deșeuri generate;

Programul de prevenire şi reducere a cantităților de deşeuri generate

Planul de gestionare a deșeurilor

În cazul prezentului proiect situația devine particulară prin faptul că metoda de exploatare propusă prevede relocarea pe distanțe foarte mici (ordinul metrilor) a părții fine (0…5mm), din care se extrage gravitațional aurul, practic materialul rămâne pe loc. Partea grobă va fi transportată în limita a 1000 t, procesată si transformată în material de construcții. Din activitatea de exploatare nu rezulta steril care să necesite lucrări de haldare.

Deșeurile menajere vor fi colectate in saci cu destinație specifica și predați unei firme de salubritate.

i) gospodărirea substanțelor şi preparatelor chimice periculoase:

Substanțele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse;

Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei. Nu este cazul

(B) Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii.

Prin acest proiect se prevede exploatarea si valorificarea resurselor minerale ca parte integranta a resurselor naturale. In fluxul tehnologic se utilizează apa din cursul pârâului, care este puternic poluată de activități anterioare. In aceste condiții nu vor fi efecte semnificative asupra mediului a acestui proiect.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect Exploatarea si procesarea substanței minerale utile propuse in prezentul proiect prezinta o particularitate fata de oricare proiect minier clasic, prin impactul redus asupra mediului. Proiectele miniere au imaginea unei activități cu un puternic impact de mediu, fapt ce a condus la o percepție negativa a populației, autorităților, ONG-urilor, mass-mediei etc, fata de aceasta industrie. In acest proiect, modul de exploatare este de tip artizanal, la scară mică, fără substanțe chimice și nu se generează depozite de deșeuri miniere. Activitatea minieră se va desfășura într-un perimetru cu un puternic impact de mediu datorat unei activități anterioare, gestionată defectuos, chiar dacă se găsește în arie protejată. Prezența ariei protejate în acest perimetru grevează semnificativ acțiunea de a întreprinde o activitate de exploatare a aluviunilor așa cum este propusă în acest proiect. Aceste inadvertențe din legislație coroborate cu situațiile din teren arată discrepanțele dintre realități, spiritul legii și dorința fățișă de protecție a mediului printr-un cadru legislativ abstract și în neconcordanță cu obiective rezonabile și de dezvoltare durabilă. Principiul fundamental al legii minelor este de a stimula valorificarea resurselor minerale…investițiile în domeniul minier sunt încurajate prin facilități de ordin fiscal și administrativ… (citate din legea minelor), care nu sunt în concordanță cu situația acestui proiect. Aceste concluzii sunt o formă de manifestare la impedimentele și procedurile ce trebuie de urmat pentru a implementa un proiect.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă. Monitorizarea va avea ca obiectiv urmărirea modului de dragare, selectare a fracției grobe pentru a fi încărcate și transportate. De asemenea, se vor monitoriza perioadele în care există riscuri de inundații pentru a evita accidentele din perimetru sau din zonele inundabile, atât pentru personal cât și pentru utilaje. La finalul lucrărilor de exploatare se va verifica modul de refacere a terenului afectat de drumurile de acces.


Exploatarea va genera emisii doar in perioada in care se utilizează utilajele si camioanele cu motoare cu ardere interna pentru care se va verifica periodic starea de funcționare. Praful rezultat din activitatea de exploatare si procesare (in situații rare) nu va depăși limitele admise, deoarece nu reprezintă o sursa importanta. In cazul concasării se va utiliza instalația de umezire si/sau desprăfuire.

Monitorizarea va fi realizata pe toata perioada in care firma va efectua lucrări de exploatare precum si după închidere. Monitorizarea după închidere sau oprirea temporara/definitiva a activității se va realiza din fondurile constituite prin garanția de refacere a mediului, depuse de persoana care solicita permisul de exploatare si sunt la dispoziția autorităților competente.

Lucrările de monitorizare nu impun aparatura specifica, doar inspecție vizuala, care va face parte integranta din activitatea de consultanta tehnica a personalului de specialitate angajat de firma, inclusiv pentru situații speciale.

IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare: (A) Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva- cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile şi de abrogare a anumitor directive, şi altele). (B) Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

Legea minelor nr. 85/2003, cu completarile ulterioare.

Ordinul 94/2009 pentru aprobarea Instructiunilor privind eliberarea permiselor de exploatare, cu completarile ulterioare. Emitent: AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

ORDIN Nr. 254/2019 din 1 iulie 2019 pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind conţinutul-cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de

refacere a mediului. EMITENT: AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE - PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 567 din 10 iulie 2019

ORDIN Nr. 243/2019 din 6 iunie 2019 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind conţinutul-cadru pentru elaborarea Raportului privind execuţia lucrărilor de închidere, ecologizare şi/sau monitorizare postînchidere EMITENT: AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE - PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 493 din 18 iunie 2019

X. Lucrări necesare organizării de şantier: În perimetrul de exploatare este amenajată o gheretă modulară pentru pază și muncitori în timpul pauzei și a condițiilor meteorologice neprielnice. Este disponibilă o toaletă uscată. Alimentarea cu combustibili lichizi se realizează cu recipiente mobile, reparațiile majore ale utilajelor se realizează în ateliere specializate, iar cele ocazionale în perimetrul de exploatare, cu măsuri de protecție la scurgeri accidentale de combustibili și uleiuri.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile: Exploatarea presupune o relocare a materialului pe distanțe foarte mici (ordinul metrilor) si încărcarea unei cantități de 1000 t într-o perioadă de 1 an pentru a fi transportată în altă locație, fără o modificare semnificativă a topografiei terenului. În aceste condiții nu se prevăd lucrări de închidere, doar o reamenajare a malurilor concomitent cu executarea lucrărilor de exploatare.

XII. Anexe - piese desenate: 1. planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a utilizării suprafeţelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele); planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente); 2. .............................; 3. ................................;

4. alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului.


XIII. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele: a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;

Amplasamentul perimetrului de exploatare a recuperării aurului din aluviuni “CIZMA 1” este situat pe teritoriul judetului Maramures, UAT BAIUȚ, extravilan Poiana Botizii. Se dezvoltă de-a lungul văii Cizma Mică care se revarsă în valea Botiz la aproximativ 4.5km fata de centrul Localității Poiana Botizii, între cotele +660.9 m şi +672.9 m. pe o lungime de cca. 307 m si o lățime medie de 21.48 m.



Substanța minerală utilă care se va exploata este aurul aluvionar, constituit în principal din aur aluvionar aflat la suprafață si sortarea a 1000t aluviuni cu fracția grobă (aur aflat in structura granulelor) care vor fi transportate la punctul de lucru precizat in contractul de vânzare cumpărare Nr. Cosconfug: 002 / 07-04-2021 și Nr. Richter Haus: 1110 / 07-04-2021 al cumpărătorului S.C. RICHTER HAUS S.R.L. cu sediul in Bucuresti

Coordonatele punctelor care delimitează perimetrul de exploatare in sistem Stereo 70 sunt următoarele:

Pct. X Y

1. 681035 429031

2. 681043 429043

3. 681096 429046

4. 681115 429037

5. 681126 429035

6. 681139 429036

7. 681151 429043

8. 681162 429050

9. 681174 429057

10. 681185 429061

11. 681204 429064

12. 681216 429066

13. 681232 429065

14. 681245 429066

15. 681258 429066

16. 681266 429071

17. 681281 429091

18. 681294 429106

19. 681300 429096

20. 681299 429091

21. 681287 429078

22. 681285 429072

23. 681272 429059

24. 681268 429053

25. 681270 429045

26. 681279 429033

27. 681279 429029

28. 681273 429027

29. 681265 429038

30. 681255 429045

31. 681246 429045

32. 681231 429048

33. 681222 429046

34. 681213 429041

35. 681207 429035

36. 681198 429033

37. 681183 429030


38. 681171 429027

39. 681156 429025

40. 681141 429024

41. 681098 429018

42. 681071 429028

43. 681056 429017

44. 681046 429012

45. 681026 429998

46. 681021 429011

47. 681021 429028

CIZMA 1: Perimetrul menționat ocupa o suprafață de 0.006km2

b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;

Amplasamentul proiectului se află in totalitate in situl de importanță comunitară ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu Băiuț.

c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului;

Situl de importanță comunitară ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu Băiuț a fost desemnat pentru următoarele tipuri de habitate de interes comunitar și specii: a). Habitate: 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), 6520 Fânețe montane, 91D0 * Turbării cu vegetație forestieră, 7110 * Turbării active, 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; b). Specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1193 Bombina variegata, 4012 Carabus hampei, 4014 Carabus variolosus, 4015 Carabus zawadszkii, 1087 Rosalia alpina, 1352 Canis lupus, 1361 Lynx lynx, 1354 Ursus arctos. 1. Descrierea habitatelor pentru care a fost desemnat situl:

a). 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

Rãspândire: Munții Țibleșului, Rodnei, Cãlimani, Ceahlãu, Harghitei, Penteleu, Ciucaș, Bucegi, Fãgãraș, Cãpãțânii, Parâng, Lotrului, Cindrel, Șurianu, Retezat, Țarcu, Godeanu, Vlãdeasa, în etajul boreal. Suprafața ocupată: 43.000 ha (25.000 în Carpații Meridionali, 11.000 în Carpații Orientali, 7.000 în Carpații Occidentali). Stațiuni: Altitudini: 1500–1850 m. Clima: T = 3,0–1,50C; P = 900–1400 mm. Relief: creste, culmi, versanți puternic înclinați, cu diferite expoziții. Roci: silicioase și calcaroase.

Soluri: prepodzol, podzol, criptopodzol, andosol, superficiale-mijlociu profunde, foarte acide, oligobazice, umede. Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale și carpato-balcanice, oligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu puțin amestec de scoruș (Sorbus aucuparia), poate avea acoperire de 100% dar spre golul alpin și de 60–80%, situație în care se pot gãsi tufe de jneapãn (Pinus mugo) sau ienupãr (Juniperus communis); atinge înãlțimi de 15–20 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor lipsește sau este slab dezvoltat (Sorbus aucuparia arbustiv, Lonicera nigra, Rubus idaeus, Rosa pendulina ș.a.). Stratul ierburilor și subarbustiv este dominat de Oxalis acetosella și Vaccinium sp. Stratul mușchilor bine dezvoltat cu Polytrichum sp. Valoare conservativă: mare. Compoziþie floristică: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Soldanella hungarica ssp. major. Alte specii importante: Athyrtium distentifolium, Calamagrostis villosa, Deschampsia caespitosa. Dryopteris expansa, Homogyne alpina, Gymnocarpium dryopteris, Luzula luzuloides, L. sylvatica, Rumex alpinus, Rubus idaeus, Senecio nemorensis, Viola declinata ș.a. b). 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Rãspândire: în toți Carpații românești, în jumãtatea superioarã a etajului nemoral. Suprafețe: reduse, dispersate între celelalte habitate cu pãduri de molid, fag și brad. Stațiuni: Altitudini: 800–1400 m. Climã: T = 6,5–3,00C, P = 850–1000 mm. Relief: versanți umezi cu diferite înclinãri și expoziții, vâlcele umede, suprafețe din preajma izvoarelor. Roci: diferite. Soluri de tip districambosol, mai mult sau mai puțin gleizate, mijlociu profunde acide, oligo-mezobazice, ude. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale și nemorale, oligomezoterme, higrofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor este compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) și brad (Abies alba) în proporții variate, cu rare exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus) și ulm de munte (Ulmus glabra); are acoperire de 90 100% și înãlțimi de 26–32 m pentru molid și brad, 22–26 m pentru fag la 100 ani. Stratul arbuștilor este slab dezvoltat, compus din exemplare rare de Sambucus racemosa, Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor și subarbuștilor: de regulã puternic dezvoltat cu specii higrofile de tipul Myosotis – Leucanthemum. Valoare conservativã: foarte mare. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Leucanthemum waldsteinii, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Chrysosplenium alternifolium, Circaea lutetiana, Deschampsia caespitosa, Doronicum austriacum. Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Equisetum sylvaticum, Epilobium montanum, Lamium galeobodolon, Gymnocarpium dryopteris, Impatiens noli-tangere, Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Veronica urticifolia ș.a. c). 6520 Fânețe montane


Rãspândire: Etajele montan inferior și mijlociu ale Carpaților din România (Sud- Estici). Suprafețe: Aproximativ 10.000–12.000 ha. Stațiuni: Altitudine: 650–800 m. Clima: T = 7–60C; P = 700–800 mm. Relief: versanți puțin înclinați cu expoziție nordicã sau nord-esticã. Roci: șisturi, conglomerate. Soluri: eutricambosoluri, bogate în substanțe nutritive și moderat umede, neutre pânã la slab acide. Structura: Fitocenozele de Trisetum flavescens au în compoziþie numeroase specii de talie mare (60–80 cm), cu o acoperire de 80–95%. Alãturi de specia dominantã se dezvoltã frecvent: Agrostis capillaris, Phleum montanum, Cynosurus cristatus, Festuca pratensis, Arrhenatherum elatius, Onobrychis viciifolia, Leucanthemum vulgaris, Knautia arvensis, Campanula glomerata. Toate acestea sunt prezente în etajul superior care este bine structurat. Cel de al doilea etaj este alcãtuit din plante de 20–35 cm înãțime, dintre care mai reprezentative sunt: Trifolium pratense, Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus, Luzula campestris, Gymnadenia conopsea, Carum carvi, Trifolium campestre, T. montanum, Cerastium holosteoides. Valoare conservativã: redusã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides, Anthoxanthum odoratum, Briza media, Dactylis glomerata, Festuca pratensis. Specii caracteristice: Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides. Alte specii importante: Agrostis capillaris, Poa pratensis, Trifolium pratensis, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Rumex acetosa, Polygonum bistorta, Holcus lanatus, Leucanthemum vulgare, Daucus carota, Achillea millefolium, Silene vulgaris, Hypochaeris uniflora, Dianthus carthusianorum, Leontodon autumnalis. d). 91D0 * Turbării cu vegetație forestieră

Rãspândire: Carpații Orientali (Munții Gutâi), Carpații Occidentali (Munții Gilãu, Munții Bihor), în mlaștinile din etajul boreal, reprezentând limita esticã în Europa, Tinovul Molhașul Mare de la Izbuc. Suprafețe: 1400 ha în mlaștinile oligomezooligotrofe. Stațiuni: Altitudine: 1000–1050 m. Clima: T = 5,00C, P = 1000–1050 mm. Relief: zone montane depresionare. Roci: magmatice, gresii și conglomerate, acide. Soluri: histiosoluri (2-6 m grosime), oligotrofe-mezotrofe și aciditate ridicatã (pH = 3,8–4,5). Structura: Fitocenoza este edificatã de specii boreale, oligotrofe, mezo-oligoterme, higrofite–mezo-higrofite, acidofile. Stratul arbuștilor este edificat de Pinus mugo monodominant, și prin aceasta se deosebește de jnepenișurile similare din Europa; este însoțit de specii subarbustive la 30-40 cm înãlțime, mai abundent fiind Vaccinium myrtillus, urmat de Vaccinium vitis-idaea, alte ericacee prezente fiind speciile relictare Oxycoccus microcarpus, Empetrum nigrum, Andromeda polyfolia, Oxycoccus palustris. Stratul ierburilor este reprezentat de Eriophorum vaginatum, Carex pauciflora, Melampyrum silvaticum. Stratul muscinal este dominat de Sphagnum russowii și Sphagnum capillifolium alãturi de care se dezvoltã Polytrichum strictum. Compoziția floristicã a fitocenozei este mai sãracã decât a celor asemãnãtoare, din Europa centralã, cuprinzând însã câteva specii relictare.

Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Pinus mugo. Specii caracteristice: Pinus mugo, Vaccinium vitis-idaea, Empetrum nigrum, Melampyrum sylvaticum, Sphagnum magellanicum, Sphagnum russowii, Polytrichum strictum, Vaccinium myrtillus. Alte specii importante: Oxycoccus microcarpus, Empetrum nigrum, Andromeda polyfolia, Oxycoccus palustris, Eriophorum vaginatum, Carex pauciflora, Sphagnum capillifolium. Valoare conservativã: mare, habitate rare, cuprinzând specii relicte.

e). 7110 * Turbării active Rãspândire: Carpații Orientali: Munții Rodnei (Puzdra Mare, Puzdra Micã, Piciorul Galațiului, Cãldarea Galațiu – Izvorul Fântânii), Munții Harghitei, Bodoc, Comandãu, Neagra Broștenilor, Muntele Siriu, Lacul Negru (jud. Vrancea). Carpații Meridionali: Munții Parâng, Munții Țarcu-Godeanu, Munții Retezat, Valea Sadului. Carpații Occidentali: Blãjoaia, Stâna de Vale, Lacul Frumos – Mosoroasa; în regiunea montanã și în etajul subalpin. Suprafețe: zeci de ha, în porțiunile centrale ale turbãriilor carpatice (de ordinul 500 ha). Stațiuni: Altitudini: 950–2050 m. Clima: T = 5,5– -3,50C; P = 950–1400 mm. Relief: terenuri plane, în porțiunile marginale mai umede ale turbãriilor. Substrat: turbã de 1–3 m. Soluri: histosoluri bogate în materie organicã (95–97%), puține substanțe minerale (3–5%) și o reacție puternic acidã (pH = 4,2–5). Structura: Sunt raportate acestui habitat mezo-oligotrof, fitocenozele acidofile realizate de Eriophorum vaginatum împreunã cu diverse specii de Sphagnum: Sphagnum fallax și Sphagnum magellanicum. Stratul arborescent, în care menționãm prezența, în unele stațiuni, a speciei Pinus mugo. Stratul ierbos: caracterul de mezo-oligotrofie al grupãrii este dat de prezența în structura cenozelor a unor specii caracteristice ordinului Caricetalia nigrae. Fitocenozele etajului montan, mai bogate în specii oligotrofe au fost grupate în subasociația typicum Coldea 1989, iar cele din etajul subalpin și alpin, caracterizate prin prezența speciilor diferențiale: Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentianoides și Sphagnum subsecundum au fost raportate subasociației Caricetum dacicae Coldea 1989. Aceastã subasociație face legãtura între fitocenozele turbicole mezotrofe ale asociației Carici dacicum – Plantaginetum gentianoidis Boșcaiu et al. 1972 și grupãrile alianței Caricion nigrae. Stratul mușchilor este foarte bine reprezentat, menționãm: Polytrichum strictum, Sphagnum magellanicum, Sphagnum angustifolium, Aulacomnium palustre, Sphagnum capillifolium. Valoare conservativã: foarte mare, habitat prioritar. Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Eriophorum vaginatum, Sphagnum fallax. Specii caracteristice: Sphagnum fallax, Sphagnum subsecundum, Sphagnum fuscum, Pinus mugo. Alte specii importante: Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentianoides, Carex pauciflora, Andromeda polifolia, Drosera rotundifolia, Empetrum nigrum, Oxycoccus palustris, Sphagnum rubellum, Oxycoccus microcarpus, Carex echinata, Carex canescens, Carex rostrata, Luzula sudetica, Juncus filiformis.

f). 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin


Rãspândire: Carpații Orientali: Maramureș, Munții Rodnei, Bistrița Aurie, Bazinul Bistriței, Munții Ceahlãu, Munții Baraolt, Muntele Siriu, Valea Mraconiei, Valea Gurghiului, Defileul Mureșului, Munții Harghita (Pârâul), Valea Chirui, Harghita Bãi, Cabana Mãdãraș, Mohoș, Pãdurea Hoghiz. Carpații Meridionali: Munții Bucegi, Munții Piatra Craiului, Muntele Postãvaru, Munții Iezer-Pãpușa, Valea Oltului. Carpații Occidentali: Valea Galbenã-Padiș, Valea Iadului, Stâna de Vale, Defileul Crișului Repede, Valea Sebișelului, Valea Feneșului; în etajul montan mijlociu. Suprafețe: de ordinul a 100–500 ha. Stațiuni: semiumbrite, în care sunt condiții de pronunțatã umiditate atmosfericã și în sol. Altitudine: 550–1100 m. Clima: T = 7,3,0–5,10C; P = 800–1100 mm. Relief: vãi, în lungul și pe flancurile pâraielor sau a depresiunilor largi din pãdure. Substrat: Asociații vegetale: Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmerițã et Rațiu 1974 (Syn.: Petasitetum hybridi auct. rom.; Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom.; Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967; Petasitetum albae Dihoru 1975; Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967) Telekio – Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae – Aruncetum dioici Oroian 1998. diferit. Soluri: rendzine, soluri coluvionate și bogate în humus. Structura: Asociația cuprinde buruienișuri caracterizate prin prezența constantã și adesea abundentã a speciei Telekia speciosa, care formeazã pâlcuri constante. Stratul ierbos: dintre speciile codominante amintim: Filipendula ulmaria, Petasites albus, Chaerophyllum hirsutum. Au fost descrise subasociaþiile typicum Coldea 1990 și petasitetosum albae (Beldie 1967) Coldea 1990. În Siriu, dintre speciile caracteristice grupãrilor menționãm: Prenanthes purpurea, Silene heuffelii, Aconitum toxicum, Impatiens noli-tangere, iar pe Valea Crãpãtura, la baza versantului spre Bârsa Tãmașului (Masivul Piatra Craiului), menționãm: Cardamine amara, Stellaria nemorum, Chaeropyllum hirsutum, Cirsium oleraceum, Caltha laeta. Valoare conservativã: redusã. Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Telekia speciosa, Petasites hybridus. Specii caracteristice: Telekia speciosa, Petasites hybridus, Petasites albus, Filipendula ulmaria. Alte specii importante: Aruncus dioicus, Equisetum maximum, Cirsium oleraceum, Scrophularia alata, Chaerophyllum cicutaria, Impatiens noli-tangere, Pulmoraria rubra, Hypericum acutum, Orobanche fava, Anthriscus nitida, Symphytum officinale, Carduus personata, Rumex obtusifoius, Alliaria petiolata, Urica dioica, Aegopodium podagraria, Geranium robertianum, Galium aparine, Lamium maculatum, Mycelis muralis, Chelidonium majus, Glechoma hederacea, Chaerophyllum aromaticum, Geum urbanum, Campanula rapunculoides, Carduus crispus, Anthriscus sylvestris, Rubus caesius, Silene dioica, Cruciata laevipes, Eupatorium cannabinum, Poa trivialis, Galeopsis tetrahit, Silene alba, Geranium phaeum, Achillea distans, Heracleum sphondylium, Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum, Myosotis scorpioides, Scirpus sylvaticus. 1. Distribuția, populația, ecologia și biologia speciilor pentru care a fost desemnat situl:

a) Specii de amfibieni

1193 Bombina variegata

Denumire în limba română: buhai de baltă cu burta galbenă Morfologie. Corpul este mai îndesat decât la Bombina bombina, în general lungimea medie a adulţilor rar depăşeşte 5 cm. Capul mai lat decât lung, botul rotunjit, ochii mari cu pupila cordiformă. Pielea este verucoasă, fiind acoperită de negi mari, ascuţiţi, înconjuraţi de numeroşi negi, mai mici. Negii prezintă spini. Masculii au în general corpul mai scurt decât femelele. Membrele lor anterioare sunt mai groase, iar în timpul împerecherii apar calozităţi nupţiale închise la culoare pe partea internă a degetelor şi a braţului. Masculul nu are saci vocali. Secreția glandelor pielii irită mucoasele conjunctive (produc lăcrimare) și mucoasele nazale (provoacă strănutul). Distribuție: în zonele colinare, colinar-înalte și montane. Nu este prezentă în Dobrogea, Bărăgan, sudul Moldovei, Olteniei și Munteniei. Habitate. Este mai puţin pretenţioasă în alegerea habitatului, fiind găsită în bălţi temporare sau permanente, curate sau poluate, cu sau fără vegetaţie, mlaştini, pâraie cu curs mai lin, izvoare, zone mlăştinoase cu ochiuri mici de apă. Pe perioadele de secetă se ascunde în locuri umede până la primele ploi. Statut la nivelul UE: puțin îngrijorător (”Least Concern”). b). Specii de nevertebrate 4012 Carabus hampei

Descriere. Este un gândac destul de mare, cu lungimea de 22-38 mm. Specia prezintă o mare variabilitate geografică fiind divizată în mai multe subspecii. Lungimea corpului este de 22-25 mm la unele populații din nord-vest și 33-38 mm la populațiile de lângă Deva (Săcărâmb) și Baia Mare (M-ții Gutâi). Culoarea corpului variabilă, de obicei neagră-albăstruie, însă în majoritatea populațiilor există indivizi cu luciu metalic violet, de bronz, arămiu sau verzui (în special pe marginile laterale ale elitrelor și pronotului). Elitrele prezintă un număr de 18-24 striuri (intervale) mai mult sau mai puţin evidente la diferite populaţii și de obicei 5 intervale primare ce se diferențiază de cele secundare și terțiare prin prezenţa unor fovee mai mult sau mai puţin vizibile ce prezintă un mic mucron. La marginile laterale ale elitrelor intervalele se contopesc formând granule. Nu includem în distribuţia speciei formele spectabilis Csiki, 1906 și mehelyanus Csiki, 1906, incluse de diverși autori fie la C. incompsus Kraatz, 1880, fie la C. hampei. Studii recente de taxonomie moleculară (F. Prunar, com. pers.) indică că ambele forme, deși morfologic foarte similare cu C. hampei, aparţin speciei C. incompsus. Taxonul telekii Csiki, 1937 este inclus fie la C. rothi, fie la C. hampei. Acesta prezintă frecvent 4 intervale primare similar cu C. rothi, dar unele specimene au 5 intervale similar cu C. hampei. Biotop. Habitate fără coronament compact din păduri de foioase, jnepenișuri (formele montane), liziere lângă pajiști și poieni. Uneori specia este prezentă și în livezi abandonate sau vii înierbate. Răspândire. Specia este răspândită aproape exclusiv în Transilvania, doar extremitatea de nord a arealului ajungând în Ucraina si Ungaria.

4014 Carabus variolosus,


Descriere. Este un gândac destul de mare, cu lungimea de 20-33 mm. Corpul monocrom, negru. Elitrele puternic convexe, cu unghiul humeral proeminent și cu o sculptură caracteristică formată din câte patru rânduri de rugozitaţi puternice și gropiţe mari și adânci pe fiecare elitră (de unde și denumirea specifică de variolosus). Biotop. Întrucât pentru dezvoltarea adecvată a speciei este esenţial un mediu extrem de umed, Carabus variolosus trăieşte doar în habitatul îngust din imediata vecinătate a malurilor pâraielor permanente și zonelor mlăștinoase din pădurile naturale sau aproape naturale, iar uneori poate fi întâlnit și în apă, mergând pe vegetaţia acvatică. Vegetaţia lemnoasă din habitat constă de obicei din arin, fag sau carpen. Specia evită solurile acide, deci numărul de conifere în habitat trebuie să fie mic (acele de conifere duc la acidifierea solului). Răspândire. Austria, Bosnia și Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia, Slovacia și Ucraina. În România, specia este larg răspândită în zona montană și mai rar în zona colinară.

4015 Carabus zawadszkii

Descriere. Este un gândac destul de mare, cu lungimea de 31-42 mm. Culoarea corpului este neagră sau cu luciu metalic albăstrui în special pe marginile laterale ale elitrelor și pronotului. Elitrele sunt mate din cauza numeroaselor striaţii puţin evidente formate din punctuaţii fine, șterse; de obicei cu 4 intervale primare detectabile prin prezenţa unor fovee slab vizibile. Frecvent însă, al patrulea interval, cel de la marginea externă a elitrei, este greu detectabil datorită prezenţei în această zonă a unei granulaţii destul de puternice. În România este prezentă subspecia seriatissimus Reitter, 1896. Întrucât identificarea taxonilor subgenului Morphocarabus este dificilă și uneori ambiguă, se recomandă ca în determinări să se ţină cont de distribuţia geografică a speciei (judeţele Maramureș și Bistriţa-Năsăud) (Barloy & Prunar, 2011). Biotop. Habitate din păduri fără coronament compact, liziere și zone cu arbuști la limita fânaţelor; frecvent în zone umede cu pâraie permanente. Răspândire. Polonia, România, Slovacia, Ucraina, Ungaria. În România, distribuţia speciei este limitată doar la judeţele Maramureș și Bistriţa-Năsăud. Pe lângă bioregiunea alpină, specia a fost semnalată și din cea continentală (Bocicoiu Mare - Lunca la Tisa în ROSCI0251, Bogdan Vodă și Bocicoel în imediata vecinătate a ROSCI0264) (Barloy & Prunar, 2011).

1087 Rosalia alpina

Descriere. Este un croitor mare, cu lungimea de 15-38 mm. Corpul este gri-albăstrui până la albastru deschis, pronotul și elitrele cu un desen variabil de pete și benzi transversale negre. Pronotul de obicei cu o pată mediană la marginea anterioară, iar elitrele cu câte o pată în partea anterioară, o pată sau o bandă transversală mediană și o pată mică în partea posterioară. Antenele lungi, cu articolele 1 și 2 negre, iar articolele 3 până la 6 albastre cu smocuri apicale de peri negri. Specie inconfundabilă datorită coloritului și antenelor caracteristice. Foarte rar pot fi întâlnite specimene cu petele negre de pe elitre mult reduse sau cu elitrele aproape complet negre.

Biotop. Predominant în pădurile de fag reci și umede din zonele înalte, unde specia poate fi local comună. Se întâlnește mai rar și în păduri de amestec sau în păduri de quercinee și fag. Larvele se dezvoltă în lemn mort sau în arbori vii bătrâni, cel mai adesea pe Fagus, dar uneori și pe Acer sau alte foioase. Adulţii pot fi văzuţi pe acești arbori sau pe grămezi de bușteni recent tăiaţi. Răspândire. Răspândită în Europa Centrală și de Sud, la est până în Munţii Caucaz precum și în Turcia. În România prezentă în zona alpină joasă în pădurile de fag și de amestec și sporadic în zona colinară, continentală. Există și semnalări vechi de la începutul secolului XX din Munţii Măcin, în bioregiunea stepică (Montandon, 1908) confirmate recent (la Slava Rusă, com. pers. L. Székely).

c). Specii de mamifere

1352 Canis lupus

RĂSPÂNDIRE. Lupii ocupau în trecut întreaga emisferă nordică, fiind cea mai răspândită specie de mamifer terestru. Ei foloseau habitate diverse şi erau adaptaţi la condiţii diferite de climă şi relief. La nivelul Europei specia a cunoscut o reducere drastică a ariei de distribuţie. La sfârşitul secolului al XVIII-lea lupii au dispărut din Marea Britanie. O sută de ani mai târziu, ultimii lupi au fost exterminaţi în Germania, Olanda, Belgia, Danemarca, iar la începutul secolului XX lupii au dispărut din Franţa, Elveţia. Această tendinţă negativă a continuat până în anii 70 când lupii au fost exterminaţi în Scandinavia, Cehia, Ungaria şi Slovenia. În ultimii ani, o înţelegere mai bună a necesităţii conservării naturii şi a rolului acestei specii în ecosistem a dus la o refacere lentă a unor populaţii. În prezent populaţia de lup din Europa este distribuită la nivelul a 9 zone distincte (în nord-vestul Pen. Iberice; în munţii Sierra Morena din sudul Spaniei; în Alpii centrali şi de vest; în Pen. Italică – munţii Apenini; în Balcani şi munţii Dinarici; în munţii Carpaţi; în regiunea Baltică; în Karelia; în Scandinavia; în zone joase din Europa centrală - estul Germaniei şi vestul Poloniei). În România se găseşte în întregul arc carpatic şi chiar şi în dealurile subcarpatice cu un procent mai mare de împădurire, însă arealul istoric al speciei cuprinde şi zone din bioregiunea stepică unde se poate întâlni sporadic (Delta Dunării, Munţii Măcin, Dealul Mare Hârlău şi Pădurea Bârnova). POPULAŢIA. În Europa, populaţia de lup are tendinţe diferite la nivelul celor 9 zone distincte din aria sa de distribuţie, dar se consideră că tendinţa mărimii populaţiei este de creştere. Populaţia de lup din Europa se estimează că depăşeşte 10000 de exemplare. Mărimea populaţiei la nivel naţional este estimată la peste 3000 de exemplare, tendinţa fiind stabilă. După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în partea centrală şi nordică a distribuţiei lor în România. DESCRIEREA SPECIEI. Lupul este cel mai mare membru al familiei Canidae (exceptând câteva rase de câini domestici). Prezintă dimorfism sexual, masculul fiind de talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenuşiu. Urechi relativ mici şi ridicate. Dentiţia completă, având 42 de dinţi, premolarul 4 şi molarul 1 deosebit de bine dezvoltaţi, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada relativ lungă şi stufoasă. Animale digitigrade, calcă pe perniţele


degetelor şi au unghii puternice neretractile. Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este o unitate familială care este compusă de obicei din doi sau mai mulţi adulţi, puii perechii conducătoare şi supravieţuitorii puilor din anul precedent. DATE BIOMETRICE. Lungimea totală corp = 110 – 150 cm (137 - 152 cm femelele, 127 – 164 cm masculii); greutate = 35 -60 kg (18 - 55 kg femelele, 20 – 70 kg masculii) (V.Cotta et al. 2001). HABITAT. Ocupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra artică, la păduri, preerie şi zone aride. În ţara noastră, în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal şi de munte, la 600-2300 m altitudine. Sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în Europa aceste teritorii au suprafeţe cuprinse între 10000 şi 50000 ha. Lupii solitari nu au un teritoriu definit şi străbat distanţe impresionante pentru a-şi găsi perechea şi a se reproduce (Van Tighem, 1999). HRANA. Lupii sunt aproape exclusiv carnivori. Principala pradă este formată însă din ungulate. În centrul şi estul Europei prada este constituită în special din cerb, căprior, mistreţ, dar şi capră neagră şi alte vertebrate mai mici. Uneori consumă nevertebrate, fructe, carcase, şi produce pagube şeptelului. REPRODUCERE. Este monogam, se reproduce o dată pe an (în general o singură pereche de adulţi, perechea alfa/haitic). Perechile de lupi se formează în perioada decembrie-februarie, perechea conducătoare se păstrează mai mulţi ani, dacă nici unul dintre parteneri nu dispare. Împerecherea are loc în luna februarie. Perioada de gestaţie este de 9 săptămâni (62-64 de zile), după care femela fată 3-8 pui, orbi în primele 10-14 zile. LONGEVITATE. Mortalitatea este ridicată în primul an de viaţă. În mediul natural pot trăi 7-8 ani sau chiar 10 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.

1361 Lynx lynx

RĂSPÂNDIRE. Râsul este una dintre speciile de feline cu cea mai mare răspândire din lume, în trecut fiind răspândită în toată Europa (exceptând Peninsula Iberică) şi Asia centrală. În prezent specia este distribuită continuu în ţările nordice şi Rusia, dar fragmentată în populaţii mici în centrul şi vestul Europei. În România specia este răspândită în întregul arc carpatic şi în dealurile subcarpatice cu un procent mai ridicat de împădurire. POPULAŢIA. În Europa, populaţia de râs a atins un minim în jurul anului 1950. În cea de-a doua jumătate a secolului XX, programele de protecţie şi reintroducere care au fost promovate au ajutat specia să recucerească parte din teritoriul pierdut atât în ţările nordice cât şi în câteva zone din centrul şi vestul Europei. Populaţia din nordul Europei (Finlanda, Norvegia, Suedia, ţările baltice, nordestul Poloniei şi regiunea europeană a fostei URSS), este stabilă şi conectată cu populaţia din zona întinsă a Siberiei. În centrul Europei, respectiv în Munţii Carpaţi se găsesc populaţii relativ mari dar izolate (Slovacia, Polonia, România şi Ucraina). Populaţii mici şi împrăştiate se găsesc în munţii Vosgi şi Jura (Franţa şi Elveţia), în Alpi (Elveţia, Franţa şi Italia), în regiunea Bavaria-Boemia (Republica Cehă, Germania) şi în Munţii Dinarici (Slovenia, Croaţia şi Bosnia - Herţegovina), toate fiind reintroduse în anii `70. Dimensiunea populaţiei autohtone din Balcani (Albania, RF Mace - donia, RF Iugoslavia) este necunoscută însă considerată a fi serios ameninţată. Tendinţa populaţiei de râs în Europa nu este cunoscută. Mărimea populaţiei de râs la nivel naţional este estimată la aproximativ

1200 de exemplare. După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în partea centrală şi nordică a distribuţiei lor în România. DESCRIEREA SPECIEI. Felină de talie mijlocie, cu picioare relativ lungi, coadă scurtă, capul rotund, gătul scurt, urechile ascuţite terminate cu un smoc de păr. Blana, cu excepţia abdomenului care este alb-gălbui, este galben-roşcată, cu pete ruginii de la închis spre negru, mai mult sau mai puţin evidenţiate. Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi şi negri, părul mai lung de pe maxilarul inferior atărnând în forma de favoriţi, iar coada având vârful negru. Prezintă gheare retractile, ce pot ajunge până la 4 cm. Maxilarele sunt scurte şi prezintă 28 de dinţi. Animale solitare, cu excepţia perioadei de înmulţire, teritoriale.Teritoriile individuale sunt marcate cu secreţii ale glandelor, urină şi excremente. Teritoriile femelelor sunt de obicei mai mici decât cele ale masculilor (între 80 - 500 km2 teritoriul femelelor şi între 120-1800 km2 al masculilor). DATE BIOMETRICE. Lungimea (L) corp = 80 – 120 cm, L coadă până la 20 cm, înălţime la greabăn = 50 – 60 cm, greutatea = 20 - 27 kg pentru masculi; şi respectiv 16 – 20 kg pentru femele. HABITAT. Râsul este un prădător de pădure având preferinţe pentru zonele cu arbori bătrâni, bine împădurite, cuprinzând arbuşti, dar prezenţa sa într-un anumit areal este determinată de prezenţa speciilor pradă (Promberger B., Ionescu O., 2000). Deşi este considerată o specie de habitat forestier, râsul preferă habitatele forestiere în alternanţă cu păşuni sau zone cu arbuşti. Această alternanţă a habitatelor este mai mult prezentă în zonele de deal şi dealuri înalte şi mult mai putin caracteristică zonelor montane şi etajului molidişurilor. De asemenea, pe timpul iernii specia urmăreşte prada în zonele de refugiu din văile largi, cu enclave forestiere sau păşuni de suprafeţe mari. Pentru perioada de fătare şi creştere a puilor, râsul alege zone de pe versanţi împăduriţi cu pante mari, cu prezenţa stâncăriilor sau grohotişurilor, şi la distanţe reduse faţă de o sursa de apă. HRANA. Exclusiv carnivor, dieta variază în funcţie de speciile pradă existente, consumând animale de talie medie şi mijlocie. Cele mai întâlnite în dieta râsului sunt ungulatele de mărime medie şi mică, căprior şi capră neagră, dar o parte importantă din hrana sa e reprezentată de cerb, iepuri şi păsări. REPRODUCEREA. Sezonul de împerechere este în perioada sfârşitul lunii februarie - mijlocul lunii aprilie, perioada de gestaţie este de 67-74 de zile. Femela dă naştere la 1 - 5 pui (în general 2-3 pui), pe care îi alăptează până la vârsta de 4 luni. Puii stau cu femela până la vârsta de 10 luni, când devin independenţi. Maturitatea sexuală este atinsă de femele la vârsta de 2 ani, iar de masculi la vârsta de 3 ani. LONGEVITATE. În mediul natural poate trăi până la 17 ani, iar in captivitate până la 25 de ani.

1354 Ursus arctos.

RĂSPÂNDIRE. În România populaţia de urs este distribuită de-a lungul întregii suprafeţe împădurite din Carpaţii României, 93 % fiind localizată în zona de munte şi 7 % în zona de deal, ocupând o zonă de aproximativ 69000 Km2 (Ionescu 1999). POPULAŢIA. Mărimea populaţiei la nivel naţional este estimată la aproximativ 6000 de exemplare, tendinţa fiind stabilă. După estimările oficiale, cea mai mare densitate se


înregistrează în zona nordestică şi centrală a Carpaţilor, în judeţele Harghita, Covasna, Bistriţa, Braşov, Buzău, Mureş şi Neamţ (Isuf and Ionescu 1999). DESCRIEREA SPECIEI. Ursul este cel mai mare carnivor terestru. Culoarea blănii este în general maro şi adesea este mai închisă sau chiar neagră pe spate. Puii pot avea un guler alb care dispare după primul an de viaţă. Animal solitar, relaţiile între indivizi, în special adulţi, se bazează pe evitarea reciprocă, cu excepţia perioadei de împerechere. În cazul acestei specii se manifestă dispersia masculilor, iar suprafaţa teritoriului unui mascul este mult mai mare decât al unei femele. Teritoriile variază în funcţie de zonă, accesibilitatea hranei şi densitatea populaţiei, observându-se o suprapunere accentuată a teritoriilor, în special în zonele bogate în hrană şi cu densităţi ridicate ale populaţiei de urs (McLellan et al. 2008). DATE BIOMETRICE. Lungimea totală corp = 150 - 220 cm femelele, 180 – 250 cm masculii; înălţime la umăr = 90 -150 cm; greutate medie = 100 -200 kg (150 kg femelele, 250 kg masculii) (Servheen et al. 1999). HABITAT. Pădurile de amestec din zona de deal şi de munte, de întindere mare, puţin deranjate de activitatea antropică, care oferă condiţii de adăpost, linişte şi hrană, acestea fiind indispensabile pentru supravieţuirea speciei. Deplasările sezoniere ale exemplarelor de urs sunt influenţate de resursa trofică existentă. Bârlogul este amenajat în cavităţi naturale, arbori doborâţi, sub stânci, în zone izolateetc(Swenson et al. 1994). HRANA. Ursul este un animal omnivor, îşi satisface până la 85 % din necesarul de hrană cu materie vegetală. Datorită dietei, ursul brun utilizează diferite tipuri de habitate naturale dar şi antropice, fiind o specie oportunistă din perspectiva obţinerii hranei. Hrănirea în perioada de toamnă, este esenţială pentru supravieţuire, până la sfârşitul toamnei urşii acumulând un strat adipos suficient care să le permită să intre în somnul de iarnă (Zedrosser et al. 2001). REPRODUCERE. Este o specie poligamă. Împerechere are loc în perioada aprilie–iunie, iar femela dă naştere la 1-3 pui. Puii au la naştere în jur de 350-500g (Ionescu 1999). SOMNUL DE IARNĂ. Durează 3-6 luni, în perioada noiembrie-martie (Isuf and Ionescu 1999). LONGEVITATE. În mediul natural poate trăi peste 20 de ani.

1. Descrierea vegetației și faunei de pe amplasamentul proiectului și limitrof acestuia

Amplasamentul perimetrului de exploatare a recuperării aurului din aluviuni “CIZMA 1” este situat pe teritoriul judetului Maramures, UAT BAIUȚ, extravilan Poiana Botizii. Se dezvoltă de-a lungul văii Cizma Mică care se revarsă în valea Botiz la aproximativ 4.5km fata de centrul Localității Poiana Botizii, între cotele +660.9 m şi +672.9 m. pe o lungime de cca. 307 m si o lățime medie de 21.48 m.

Terenul aferent perimetrului de exploatare solicitat este teren extravilan, are o suprafața de 0,645 ha nu este teren silvic. În perioada martie 2019 – iulie 2020 s-au realizat evaluări în teren în vederea inventarierii și monitorizării florei și faunei, respectiv a obiectivelor pentru care a fost desemnat situl ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu Băiuț. Ca urmare a deplasării în teren s-a constatat că amplasamentul proiectului este lipsit de

vegetație. În vecinătatea amplasamentului a fost identificat habitatul 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion). Fitocenoze edificate de specii europene boreale și nemorale, oligomezoterme, higrofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor este compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) și brad (Abies alba) în proporții variate, cu rare exemplare de paltin de munte (Acer pseudoplatanus) și ulm de munte (Ulmus glabra). Stratul arbuștilor este slab dezvoltat, compus din exemplare rare de Sambucus racemosa, Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor și subarbuștilor: puternic dezvoltat cu specii higrofile de tipul Myosotis – Leucanthemum. Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Leucanthemum waldsteinii, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Chrysosplenium alternifolium, Circaea lutetiana, Deschampsia caespitosa, Doronicum austriacum. Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Equisetum sylvaticum, Epilobium montanum, Lamium galeobodolon, Gymnocarpium dryopteris, Impatiens noli-tangere, Myosotis sylvatica, Oxalis acetosella, Paris quadrifolia, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Veronica urticifolia ș.a.

Fig. 1: Imagini din perimetrul CIZMA 1

Metode utilizate pentru culegerea informațiilor privind habitatele și speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu Băiuț.

1. Analiza habitatelor pentru speciile țintă Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoașterea fitocenozelor care le caracterizează și anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare și indicatoare ecologic și sau cenologic, precum și prin recunoașterea caracteristicilor stațiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă și sol. Această etapă s-a realizat având ca bază studiile existente și amenajamentul silvic.


Speciile pentru care a fost desemnat situl necesită habitate caracteristice, cum ar fi păduri mature de foiase, în special fag, cvarcinee, păduri de amestec, conifere, cvercinee, păduri deschise, habitate de pajiști, pereți de stîncă, bălți, etc. Prin analiza habitatelor de pe suprafațele afectate se pot emite predicții cu privire la prezența sau absența unora dintre speciile țintă din zona studiată. De exemplu, dacă o specie trăiește predominant în pădurile de fag reci și umede din zonele înalte, unde specia poate fi local comună și se întâlnește mai rar și în păduri de amestec sau în păduri de quercinee și fag, iar larvele se dezvoltă în lemn mort sau în arbori vii bătrâni, cel mai adesea pe Fagus, dar uneori și pe Acer sau alte foioase și adulţii pot fi văzuţi pe acești arbori sau pe grămezi de bușteni recent tăiaţi., habitat care nu se găsește pe amplasamentul proiectului se poate emite ipoteza absenței speciei de pe suprafața care urmează a fi studiată. Metoda a fost aplicată în special pentru păsările de interes comunitar. primăvara 2020.

2. Transectul vizual diurn pentru sp. Rosalia alpina Deplasarea în teren s-a realizat pe o durată de timp determinată în habitate terestre, depistând vizual indivizii sau urme ale activităţii acestora (galerii de emergenţă). Transectele au avut o lungime de 500 m și o lățime de 20 m, între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 100 m. În cazul habitatelor cu suprafaţă mică transectele au fost mai scurte, iar dacă specia are densitate foarte mică ele pot fi mai lungi. În fiecare zonă investigată sa efectuat cinci transecte. Timpul minim acordat unui transect este de jumătate de oră. Număr de observatori: 2 persoane. Echipament necesar: dispozitiv de poziționare geografică (GPS); aparat foto digital prevăzut cu blitz; fileu entomologic; fișă de teren.

3. Prospectarea microhabitatelor cu lemn mort Rosalia alpina Deplasarea se realizează pe o durată de timp determinată în habitate terestre, depistând arbori morţi, debilitați, pe picior dar scorburoşi sau cu lemnul în descompunere, lemn ars, arbori căzuţi, cioate etc. pentru a observa specii saproxilice de coleoptere și urme ale activităţii acestora, precum și specii care se ascund în astfel de microhabitate. Observaţiile s-au facut pe o suprafaţă de cca. 1 ha. Timpul acordat suprafeţei a fost de minim 90 de minute. Număr observatori: 3 persoane. Echipament necesar: dispozitiv de poziționare geografică (GPS); aparat foto digital prevăzut cu blitz; fișă de teren; bardă/daltă, greblă entomologică; exhaustor; tăviță albă din plastic; pensulă; pensetă.

4. Transectul linear activ acvatic diurn (amfibieni) Deplasarea s-a realizat pe o durată de timp determinată de-a lungul malului unor râului depistând vizual exemplarele sau pontele prezente de-a lungul malului de apă. S-a aplicat metoda pe transecte lungi de 100 m, între capetele a două transecte vecine fiind o distanță de 20 m. Evaluarea s- a realizat în lunile 4-8 (perioade optime), câte 15 minute pe transect, în cursul zilei, 3 zile pe lună.

5. Transectul linear activ acvatic (larve de amfibieni) Monitorizarea s-a realizat în lunile 6-8 (perioada optimă) în vederea identificării larvelor (aflate în stadiul final de metamorfozare).

6. Transectul linear activ terestru (perioada postmetamorfică) Exemplarele se depistează vizual, atât cele active, cât și cele refugiate în diferite ascunzișuri (sub pietre, bușteni, materiale diverse). Monitorizarea s-a realizat în luna a 10-a (perioada optimă), în timpul zilei, pe o perioadă de 5 zile și s-au urmărit exemplare adulte și tinere (inclusiv cele metamorfozate în anul respectiv evaluării).

7. Metode de evaluare mamifere Metoda transectelor Confirmarea semnelor* de prezenţă ca metodă, oferă informaţii privind distribuţia speciei dar dacă activităţile sunt standardizate şi adaptate pentru a conduce un studiu de monitorizare, metodele pot să fie utilizate pentru a obţine informaţii (indicii) privind abundenţa indivizilor (Gese 2001). Legat de utilizarea indicilor de abundenţă sau densitate, ne referim la compararea populaţiilor din aceeaşi locaţie în perioade diferite sau la compararea populaţiilor din locaţii diferite, dar în aceeaşi perioadă (Lancia et al. 1994). Metoda inventarierii semnelor se bazează pe principiul că o densitate mai mare de indivizi din specia ţintă va conduce la prezenţa mai multor semne pe un număr mai mare de trasee sau transecte (Linnell et al. 1998). Pentru metoda Transectelor, este posibilă identificarea a diferiţi indivizi per transect prin măsurarea urmelor proaspete pe zăpadă sau noroi (Pop et al. 2013). Astfel, datele pot fi tratate ca prezenţa/absenţa (similar cu metoda captura foto), ori ca număr absolut de indivizi diferiţi identificaţi în timpul parcurgerii unui anumit transect (Pop et al. 2013). Identificarea indivizilor diferiţi prezintă probleme legate de: (1) vechimea urmei, ce poate rezulta în alterarea dimensiunilor reale, (2) traversarea unui anumit transect de mai multe ori de către acelaşi animal în timpul unei parcur - geri, (3) traversarea mai multor transecte de către acelaşi animal în timpul unei parcurgeri, şi (4) erori de măsurătoare (Pop et al. 2013). Monitorizarea speciei urs s-a realizat în lunile Noiembrie-Decembrie, înainte de intrarea la bârlog şi Martie-Mai, după ieşirea din bârlog, când se vor nota distinct şi femelele cu pui ca unităţi reproductive. Monitorizarea speciei lup și râs s-a realizat în lunile Noiembrie-aprilie, pe baza identificărilor urmelor. Tab. 2: Prezenţa/absenţa speciilor de interes comunitar pe amplasamentul proiectului și în

vecinătatea acestuia:

Nr. crt.

Specia pentru care a fost desemnat situl RO

Prezența/Absența pe amplasament sau în vecinătate

1 1193 Bombina variegata Specia nu a fost observată în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia

2 4012 Carabus hampei Specia nu a fost observată în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia

3 4014 Carabus variolosus Specia nu a fost observată în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia


4 4015 Carabus zawadszkii Specia nu a fost observată în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia

5 1087 Rosalia alpina Specia nu a fost observată în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia

6 1352 Canis lupus Specia nu a fost observată în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia

7 1361 Lynx lynx Specia nu a fost observată în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia

8 1354 Ursus arctos Specia nu a fost observată în zona amplasamentului și nici în vecinătatea acestuia

Amplasamentul proiectului nu reprezintă habitat de hrănire, reproducere, cuibărire, etc. pentru speciile pentru care a fost desemnat situl. d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar; Având în vedere ca amplasamentul este lipsit de vegetație și nu reprezintă habitat de hrănire, reproducere, cuibărire, etc. pentru speciile pentru care a fost desemnat situl putem spune că nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar; Perturbarea ca urmare a implementării proiectului va consta în prezența personalului de lucru, a utilajelor de extracție, a mijloacelor de transport și a organizării de șantier, a producerii de zgomote și vibrații specifice activității de exploatare. Efectele perturbării se vor manifesta pe durata existenței activității din proiect, ceea ce înseamnă că vor avea un caracter temporar, iar după închiderea perimetrului de exploatare vor înceta complet. Impactul asupra speciilor pentru care a fost desemnat situl fost evaluat folosind ca indicatori cuantificabili, procentele din suprafețele de hrănire, cuibărire și sau reproducere afectate de implementarea proiectului. Astfel concluzionăm că impactul potenţial al proiectului asupra speciilor din aria naturală protejată de interes comunitar va fi următorul (Tab. 3): Tab. 3: Impactul potenţial al proiectului asupra speciilor din aria naturală protejată de interes

comunitar

Nr. crt.

Specia pentru care a fost desemnat situl

ROSPA0134 Munții Gutâi

Impactul potenţial al proiectului asupra speciilor de inters comunitar

1 1193 Bombina variegata Nu a fost identificată pe amplasamentul proiectului și nici în vecinătatea acestuia, investiția nu va afecta

specia. 2 4012 Carabus hampei Nu a fost identificată în zona proiectului, prin urmare

proiectul nu va avea impact asupra speciei. Specia preferând habitate fără coronament compact din păduri de foioase, jnepenișuri (formele montane), liziere lângă pajiști și poieni. Uneori specia este prezentă și în livezi abandonate sau vii înierbate.

3 4014 Carabus variolosus Nu a fost identificată în zona proiectului, prin urmare proiectul nu va avea impact asupra speciei. Specia trăieşte doar în habitatul îngust din imediata vecinătate a malurilor pâraielor permanente și zonelor mlăștinoase din pădurile naturale sau aproape naturale, iar uneori poate fi întâlnit și în apă, mergând pe vegetaţia acvatică. Vegetaţia lemnoasă din habitat constă de obicei din arin, fag sau carpen. Specia evită solurile acide, amplasamentul nefiind un habitat propice pentru dezvoltarea speciei.

4 4015 Carabus zawadszkii Nu a fost identificată pe amplasament sau în vecinătatea proiectului, prin urmare proiectul nu va avea impact asupra speciei.

5 1087 Rosalia alpina Nu a fost identificată în zona proiectului, prin urmare proiectul nu va avea impact asupra speciei. Trăiește predominant în pădurile de fag reci și umede din zonele înalte, unde specia poate fi local comună. Se întâlnește mai rar și în păduri de amestec sau în păduri de quercinee și fag. Larvele se dezvoltă în lemn mort sau în arbori vii bătrâni, cel mai adesea pe Fagus, dar uneori și pe Acer sau alte foioase. Adulţii pot fi văzuţi pe acești arbori sau pe grămezi de bușteni recent tăiaţi, habitatul de reproducere fiind diferit de ceea ce există pe amplasament și limitrof acestuia.

6 1352 Canis lupus Nu a fost observată sau identificate urme în zona proiectului sau în vecinătatea acestuia, prin urmare proiectul nu va avea impact asupra speciei.

7 1361 Lynx lynx Nu a fost observată sau identificate urme în zona proiectului sau în vecinătatea acestuia, prin urmare proiectul nu va avea impact asupra speciei.

8 1354 Ursus arctos Nu a fost observată sau identificate urme în zona proiectului sau în vecinătatea acestuia, prin urmare proiectul nu va avea impact asupra speciei.

Pentru reducerea impactului potențial asupra avifaunei, se prevăd următoarele măsuri:

- evitarea deteriorării habitatului din vecinătatea perimetrului de exploatare în toate fazele de


execuție a proiectului: lucrări de deschidere, pregătire și exploatare, delimitându-l de

perimetru prin îngrădire;

- monitorizarea prin observații și metode standard de măsurare, efectuate sezonier sau cel

puțin anual în acelasi anotimp, privind structura vegetației în vecinătatea perimetrului

exploatării;

- deșeurile rezultate din excavatii vor fi depozitate temporar, într-un perimetru care nu

afectează flora sau fauna sitului;

- lucrările se vor realiza strict în perimetrul pentru care a fost obținută Licenta de exploatare;

- utilizarea echipamentelor, utilajelor si autovehiculelor performante, in vederea reducerii

impactului asupra mediului prin zgomot si emisia de noxe;

- lucrarile de reparatii si intretinere ale utilajelor si echipamentelor se vor realiza in afara

amplasamentului carierei;

- monitorizarea nivelului de zgomot la limita perimetrului de exploatare;

- la incetarea activitatii de exploatare se vor utiliza proceduri de refacere a amplasamentului

potrivite conditiilor din zona.

Sunt interzise:

- orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în

mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de

migraţie;

- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

- perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de

migraţie;

- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie

ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat;

- folosirea utilajelor care prezintă un grad ridicat de uzură sau cu pierderi de carburanţi şi/sau

lubrefianţi;

- schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic, pe suprafaţa

perimetrului de exploatare, sau pe alte suprafeţe, prin care s-ar putea produce poluarea solului

şi/sau a apelor de suprafaţă şi freatice.

f) alte informaţii prevăzute în legislaţia în vigoare.

Nu este cazul.

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate:

1. Localizarea proiectului: - bazinul hidrografic Somes, pe valea CIZMA MICĂ, curs de apa necadastrat, afluent de

dreapta al Vaii Botiz, (cod cadastral II-1.66.3.00). Cursul de apa Botiz este afluent de stanga

al raului Lapus, cod cadastral II.1.66.00

- Este localizat in UAT Baiut, in extravilanul localitatii Poiana Botizei

- Corp de apa de suprafata : RORW2.1.66_B1 Lapus-Izvoare-cf. Suciu si afluenti

- Corp de apa subterana : ROSO08 Depresiunea Lapus

Județul: Maramureș

Localitatea sau localitățile din zonă: Poiana Botizei

2. Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă şi starea chimica a corpului de apă.

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz.

XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. .................................. privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV.

REFERINŢE

Semnătura şi ştampila titularului

(Dodu Mirel - Administrator)

r:.p

Graiul 1 Jol , n MAl 2021 MARAMURE~ULUI

(!) UßiCaRm Supermarket

S.C. UNICARM S.R.L. angajeazä personal pentru magazinele din Baia Mare

in functia de:

• §ef magazin • lucrätor comercial

Cerinte: - experientä in domeniul comertului - studii medii - färä cazier Beneficii: - salariu atractiv - bonuri de masä . ~ - conditii de lucru foarte avantajoase e C.V.-urile se vor trimite Ia: - numärul de fax: 0361.780.238 - adresa de e-mail: [email protected]

Te a~teptäm sä te aläturi echipei noastre!

PUBLICATIE OE VÄNZARE

SC SVOBODA COMPANY SRL- in faliment, prin lichidator judiciar PARETO GRUP IPURL, desemnat de Tribunalu I Maramure~ in dosar nr. 2360/100/2016 vinde in bloc Ia licitatie publica deschisa ascendenta cu striqare, urmätoarele bunuri mobile ~i imobile din averea debitorului:

!mobile: Proprietatea imobiliarä este compusä din teren ~i constructii, astfel: Teren, clädiri ~i construqii de tipul zootehnic, situate in satul Manäu, ora~ul Ulmeni, in zona peri

fericä, Ia cca 48 Km de Municipiul Baia Mare ~i 4 km de ora~ul Ulmeni. Terenul are suprafata de 33.387 mp, plan, forma rectangularä, imprejmuit cu gard din stalpi meta

lici ~i plasa de sarmä. Utilitäti: racord electric ~i post de transformare, apä din fantana säpatä. Accesulla proprietate din

DJ182B Arini~- Ulmeni prin drum pietruit. Mobile: Pulsar 50/80 MA, FEKA 1400M, Electropompa Drena, FEKA 1400M Electropompa Drena,

lnstalatie Electrohidraulicä EVAC, Pampa inaltä presiune TSX1, lnstalatii supraveghere, Echipament pentru alimentare porci. Pretul de pomire allicitatiei este de 1.404.527,60 Iei. Pretul nu contine TVA. Conditiile privind participarea Ia licitatie sunt cuprinse in Caietul de sarcini care poate fi achizitionat

de Ia sediullichidatorului judiciar contra sumei de 500 Iei + TVA incepand cu data de 28.01.2021 pänä in ziua anterioarä licitatiei, in intervalul orar 09:00-16:00, in zilele de luni panä vineri. Participantii Ia licitatie vor achita in contul debitorului pana in ziua anterioarä licitatiei o garantie de 10% din pretul de pornire a licitatiei.

Licitatia va avea locin 21.05.2021, ora 11 .00 Ia sediullichidatorului judiciar din Baia Mare, Bd. Bucure~ti nr. 25, etaj 1, jud. Maramure~.

lnformatii suplimentare se pot obtine Ia numärul de telefon: 0362-802750. oooo>

!!.~~!Q~-~!.'!!iJ!..'!§_t_e__e_~fti.J!!!.~

ANGAJAM PERSONAL CURÄTENIE HALÄ INDUSTRIALA!

Cer inte: persoanä harnicä, aten!ie la detalii, seriozitate. Oferim: salariu net de minim 2362 Ronflunä, program de

lucru, orele 14-22, de luni pänä vineri, echipament de lucru, utilaje profesionale. ·

Descriere job: desfä~urarea de activitäti de curätenie halä industrialä, suprafata zilnicä de curätat 1000 mp, aspirarea zilnicä a intregii hale de produc!ie, spälarea zilnicä cu solu!ii profesionale a intregii hale de productie, curä!area lunarä a geamurilor halei.

TRIMITE CV LA: [email protected] sau contact@ferestrehelios.ro

Detalii Ia telefon: 0749210437. (986)

I

ANUNT PUBLIC ' privind depunerea soUcitärii de emitere a acordului de mediu

SC COSCONFUG SRL, reprezentatä prin Dodu Mlrel cu sediul in ora~ul Täutii Mäg'heräu~. sat Bäita, str. 74, nr. 9, judetul Maramure~ anuntä publicul interesat asupra depunerii solicitärii de emitere a acordului de mediu pentru proiectui"Exploatarea aurului aluvionar din perimetrul CISMA I" propus a fi amplasat in comuna Bäiut, satul Poiana Boti-zii, FN, judetul Maramure~. -

lnformatiile privind proiectul propus pot fi consultate Ia sediul APM Maramure~ din localitatea Baia Mare, str.lza 1A, in zilele de luni-joi intre orele 8-16,30 ~i vineri intre orele 8-14 ~i Ia sediul beneficiarului.

Observatiile publicului se primesc zilnic Ia sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Maramure~. (994)

PUBLICATIE DE VÄNZARE Lichidatorul judiciar PARETO GRUP IPURL, desemnat de Tribunalul Maramure~ in dosar nr.

2093/100/2018, vinde Ia kilogram pe bazä de ofertä Ia cel mai mare pret oferit, bunuri mobile din averea debitorului. Lista privind bunurile poate fi consultatä Ia sediullichidatorului judiciar.

lnformatii privind conditiile de depunere a ofertelor pot fi solicitate de Ia lichidatorul judiciar. Ofertele se pot depune Ia sediullichidatorului judiciar panä Ia data de 21.05.2021, ora 15:00, din

Baia Mare, Bd. Bucure~ti nr.25, etaj 1, jud.Maramure~. lnformatii suplimentare se pot obtine Ia numärul de telefon: 0362-802750. (999)

PUBLICATIE DE VÄNZARE SC PIETROSCOM SA- in faliment, prin lichidator judiciar PARETO GRUP IPURL, aesemnat de Tribunalul

Maramure~ in dosar nr. 2093/100/2018, vinde Ia licitape publicä deschisä ascendentä cu strigare, urmätoarele bunuri mobile din averea debitorului:

incärcätorfrontal JCB 14.2531ei

publicitate 1 13

!!.~~!(}J_iJ..~!!'-~!'!.'-~1!-*!El!PE.~

Angajäm muncitori Ia

liniile de productie

tämplärie PVC si aluminiu! "

Descriere job: desfä~urarea de activitäti de productie tämplärie PVC sau aluminiu, utilizarea ~i intretinerea corespunzätoare a echipamentelor de lucru, urmärirea procesului tehnologic pe flux ~i indeplinirea exactä a etapelor de productie, verificarea calitätii procesului desfä~urat, remedierea corespunzatoare ~i imediatä a defectelor apärute in procesul de produc!ie, alimentarea cu materie primä corespunzätoare fluxului de produqie alocat.

Cerinte: indemänare tehnicä, abilitati necesare muncii in echipä, intreprinzator ~i cu reactii prompte, responsabilitate, experienta este un avantaj.

Oferim: pachet salarial motivant + plata pentru orele suplimentare, transport gratuit, inclusiv din satele limitrofe ora~ului, calificare la locul de muncä in tehnologii de ultimä generatie, posibilitä!i de promovare, mediu de lucru profesional.

Trimite CV la adresa pro-,..1 •• ,......-;.,...t'ffll .... ~...- ~ ... -

USER

Rechteck

USER

Rechteck

USER

Rechteck

USER

Rechteck

SWIFT: BTRLRO22C.U.I. RO 50 22 670R.B. - P.J.R. - 12 - 019 - 18.02.1999Nr. Inreg. Reg. Com.: J12 / 4155 / 1993

Tiparit de: GUSAT DOREL

Tiparit in: 13.05.2021

Ordin de plata buget

Detalii client

Numar ordin: 31

Nume platitor: GUSAT DOREL

Cod fiscal/CNP: 1780303240034

Detalii transfer

Cont platitor: RO54BTRL02501201463536XX

Nume beneficiar: APM MARAMURES

Trezorerie: TREZORERIA

Cont beneficiar: RO12TREZ43620330108XXXXX

Cod fiscal beneficiar: 3627307

Suma: 400.00

Detalii plata: DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE PERIMETRUL CIZMA 1

Data crearii: 13.05.2021

Referinta tranzactiei: 025ETRZ211330251

Data tranzactiei: 13.05.2021

Tip transfer: Normal

Semnatari: GUSAT DOREL

___________________________________Semnatura platitor

FISADE LOCALIZARE A PERIMETRULUI DE EXPLOATARE •

2.Date privind perimetrul delimitare perimetru

Punct X y 2.2.Numär topo: 1 681 429031 2.3 Substanta: Aluviuni 2 681043 429043 3 681096 429046 2.4 Faza lucrärilor: EXPLOATARE 4 68111 5 681126 429035 Observatii: Detaliu privind amplasarea punctelor de delimitare a perimetrului

6 681139 429036

8 681162 429050 681174 429057

11 681204 429064 12 681216 429066

681232 429065 14 681245 429066 15 681258 429066 16 17 681281 429091 18 681294 429106

1.2.Sistem de :STEREO 70

•

1. Localizarea perimetrului

1.1 Coordonate delimitare perimetru

19 681300 429096

20 681299 429091

21 681287 429078

22 681285 429072

23 681272 429059

24 681268 429053

25 681270 429045

26 681279 429033

27 681279 429029

28 681273 429027

29 681265 429038

30 681255 429045

31 681246 429045 .,

32 681231 429048

- 33 681222 429046

34 681213 429041

35 681207 429035

36 681198 429033

37 681183 429030

38 681171 429027

39 681156 429025

40 681141 429024

41 681098 429018

42 681071 429028

43 681056 429017

44 681046 429012

45 681026 428998 --- ~~II'•· 46 681021 ."~-eC'Jte Zj 429011

r .:!-' ".-o·

~~ l t:K \Jr•·,r äoY ~~

47 681021 m= 429028 V

~ ,t>.IJil "' \ tTORIZARl

.f! n~ 1'>1\

~t·~· B &;na p .ß.f Nr- 1 2 ;::>

M~RGt.ONI "' 'I. lng. SPÄ r~· ~ ·COR El CUI 3508

'-'b ~~ ~Cl e:t CA't' ~ ""sCLAc -

•

Proiectot Mosurot Colculot Desenot Verificot

S.C.

decembrie 2019

;;"" " \~. '·•v'JOS ClJ-" PLAN OE INCADRARE IN ZONA PERIMETRU DE EXPLOATARE CIZMA 1 extrovilon, Poiono Botizii,com.Boiut

JUD.MARAMURES

plonso 1

Ad. Dodu Mirel

NR.

Desenat

PERIMETRUL "CIZMA 1"

Dr.-Ing. Bud Ioan NR.

Aprobat

S.C. COSCONFUG SRL

PLANSA

Dr.-Ing. Gusat DorelScara1:300

ProiectatSECTIUNEA A-A'

Ing. SpatarMasuratData:01.2021

PROIECT

Limita perimetrux=429046,y=681096

z=656.129

Limita perimetrux=428998,y=681099z=669.785

Paraux=429037,y=681096

z=656.113

SECTIUNEA A-A'

Aluviuni

x=429003,y=681099z=666.316

LEGENDA

TRIM. ITRIM. IITRIM. IIITRIM. IV

CIZMA MICĂ

x=429024,y=681097z=663.749

Paraux=429042,y=681096

z=655.8

MasuratDr.-Ing. Gusat Dorel

AprobatIng. Spatar

S.C. COSCONFUG SRL

Data:01.2021

NR.Desenat

Scara1:200

Proiectat

NR.

PLANSA

SECTIUNEA B-B'

Ad. Dodu Mirel


Dr.-Ing. Bud Ioan

PROIECT


z=663.073

Paraux=429049,y=681179

z=661.636x=429046,y=681181

z=662.878

x=429038,y=681185z=663.182

SECTIUNEA B-B'

CIZMA MICĂ


LEGENDA


Paraux=429052,y=681177z=661.448

Aluviuni

Desenat

NR.

PROIECT

NR.Scara1:150

Proiectat

Ing. SpatarMasurat

Dr.-Ing. Bud Ioan

S.C. COSCONFUG SRLPERIMETRUL "CIZMA 1"

Aprobat

Dr.-Ing. Gusat Dorel SECTIUNEA C-C'

Data:01.2021Ad. Dodu MirelPLANSA

0.4

5


Paraux=429061,y=681232z=664.9x=429051,y=681231

z=665.74

SECTIUNEA C-C'

Aluviuni


Paraux=429059,y=681232

z=664.781

x=429063,y=681232z=665.266

CIZMA MICĂ

LEGENDA


PLANSAAd. Dodu Mirel

Dr.-Ing. Bud Ioan

S.C. COSCONFUG SRL

ProiectatScara1:200

Ing. Spatar


Aprobat

NR.

SECTIUNEA D-D'

Data:01.2021

Dr.-Ing. Gusat DorelDesenat

Masurat

NR.

PROIECT

SECTIUNEA D-D'

CIZMA MICĂ

x=429063,y=681260z=667.913

0.4

5

Paraux=429057,y=681265

z=667.133


Paraux=429059,y=681264z=667.031

LEGENDA


Aluviuni


z=668.596

ROMANIA JUDETUL MARAMURES CONSILIUL JUDETEAN MARAMURES Nr. 11637 din .28...??.!!: .. ?::?..?.:?

CERTIFICAT DE URBANISM Nr . ... d.J:f. ... din ..... ?.~.q,;f: ,.~ ..

in scopul: iNTOCMIREA DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREAAUTORIZATIEI DE . . .

CONSTRUIRE PENTRU : EXPLOATAREA AURULUI ALUVIONAR DIN PERIMETRUL CISMA 1

Ca urmare a cererii adresate de SC COSCONFUG SRL cu sediul in judetul MARAMURES, ora~ul TAUTII MAGHERAUS, sat BAITA, cod po~tal ..... , ..... strada 74, nr. 9, bl. ..... , sc . ..... , et. ..... , ap ...... , telefonjfax ..... ,e-mail ..... , reprezentata prin Dodu Mirelinregistrata la nr. 11637 din 05.08.2020,

Pentru imobilul teren situat in: judetul MARAMURES, comuna BAIUT, sat POIANA BOTIZII, f. nr., cod po~tal .. ... , , nr ...... , bl. ..... , sc. ..... , et. ..... , ap ...... identificat prin Plan de lncadrare in zona scara 1:25.000; Plan de situatie 1:500, Fisa perimetru exploatare sc. 1: 25.000; memoriu

In temeiul reglementärilor Documentatiei de urbanism numärul 102/2004, faza PUG , aprobatä prin Hotarärea Consiliului Local al comunei Baiut nr. 38/2005 prelungitä prin H.C.L. 29/28.07.2016,

in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executärii lucrärilor de constructii, republicatä, cu modificärile ~i completärile ulterioare,

SE CERTIFICÄ: 1. REGIMUL JURIDIC:

a.) Situarea terenului: in extravilanullocalitatii. b.) Dreptul de proprietate asupra imobilului: domeniu public. c.) Prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului: este situat in aria naturalä protejatä ROSCI0285 Codrii seculari de Ia Strämbu Bäiut.

2. REGIMUL ECONOMIC: a.)Folosinta actualä: albie minora paraul Poieni (Botiz) b.)Destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism aprobate: zona din extravilan nu a fost studiata prin documentatii de urbanism ~i de amenajarea teritoriului.

- Conform P.U.G. ~i R.L.U. aprobate pentru terenurile aflate permanent sub ape sunt preväzute urmätoarele : Utilizari admise: platforme meteorologice, captäri de apa, lucrari pentru combaterea actiunilor distructive a apelor : recalibrare albie, consolidare ~i protejare mal cu ziduri de sprijin, praguri de fund, rampe de alimentare cu apa a autospecialelor de stins incendii - Ia sursele naturale cu debit corespunzätor pe tot parcursul anului. Utilizäri admise cu conditionäri: lucräri de poduri, cai ferate ~i drumuri de traversare a cursurilor de apa cu conditia asigurarii mäsurilor de apärare impotriva inundatiilor, a mäsurilor de prevenire a deteriorärii calitätii apelor ~i cu respectarea zonelor de protectie a lucrärilor de gospodärire a apelor - in conformitate cu reglementärile stabilte de Primarie ~i autoritätile competente in gospodärirea apelor, a institutiilor tehnice de resort, diferentiat pe categorii de utilizatori, debit ~i calitatea surselor de apä. Interdictii temporare : - orice fel de constructii pinä la delimitarea zonelor de protectie a surselor de apä, a suprafetelor ocupate de albiile minore ~i majorecontinute in cadastrulintocmit de autoritatea competenta. Interdictii permanente : orice fel de constructii in zonele de protectie severä a captärilor de apä Utilizäri interzise:sunt interzise orice fel de constructii decät cele prevazute mai sus.

- Conform P.U.G. ~i R.L.U. aprobate pentru zonele pentru exploatarea resurselor subsolului sunt preväzute urmätoarele: Utilizari admise: constructii industriale necesare exploatärii, prelucrärii resurselor identificate ale subsolului, depozitärii materialului steril, lucräri de inchidere ~i conservare a perimetrelor miniere; Utilizari admise cu conditionari: lucräri inginere~ti necesare proteqiei perimetrelor de exploatare; lucrärile de explorare ~i exploatare din zonele cu resurse identificate in intravilanul localitätii vor face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii: actualele depozite de steril pot face obiectul reprelucrärii in vederea extragerii continutului de minerate utile; lucräri tehnologice conditionate de protectia mediului in toate fazele activitätii de exploatare a resurselor subsolului; lucrärile care degradeazä terenuri - prin distrugerea echilibrului hidrogeologic, surpare, poluare complexä (apä, aer, sol) datoritä depozitelor de steril - se vor autoriza cu conditia unor mäsuri suplimentare de protectie; Utilizari interzise: orice fel de constructii cu caracter definitiv cu exceptia celor necesare exploatärii, prelucrärii, transportului ~i depozitärii resurselor valorificate ale subsolului; aceastä prevedere inceteazä in zonele in care - pe perioada de valabilitate a PUG, pärti ale industriei miniere fac obiectul unei conversii in favoare altei ramuri de productie;

3. REGIMUL TEHNIC:

Conform P.U.G. ~i R.L.U. aprobate prin H.C.L. nr. 29/28.07.2016 valabil pänä in anul 2026 terenulin suprafatä de 5800 mp este amplasat in extravilanullocalitätii. Zona terenurilor aflate permanent sub ape se compune din albia minorä a väilor principale ~i a afluen!Hor acestora. Albia minorä este ocupatä permanent sau temporar de apä ~i asigurä curgerea nestingheritä din mal in mal a apei la niveluri obi~nuite.Constituie zona resurselor de apä de suprafatä.

- Conform art. 5: Suprafete impädurite din Regulamentul General de Urbanism - Republicare, aprobat de Hotarirea nr.525/1996 sunt preväzute urmätoarele: (l)Autorizarea executärii constructiilor ~i amenajärilor pe terenuri cu destinatie forestierä este interzisä. In mod exceptional, cu avizul organelor administratiei publice de specialitate, se pot autoriza numai constructiile necesare intretinerii pädurilor, exploatärilor silvice ~i culturilor forestiere. La amplasarea acestor constructii se va avea in vedere dezafectarea unei suprafete cät mai mici din cultura forestierä. (2)Cabanele ~i alte constructii ~i amenajäri destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pädurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor ~i Protectiei Mediului, al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei ~i Pädurilor ~i al Ministerului Turismului. (3)Delimitarea pe judete a terenurilor cu destinatie forestierä, stabilitä in conditiile legii, de cätre organele de specialitate ale administratiei publice, se comunicä consiliilor judetene prin ordinul ministrului apelor ~i protectiei mediului ~i al ministrului agriculturii, alimentatiei ~i pädurilor.

- Conform art. 6: Resurseie subsolului din Regulamentul General de Urbanism - Republicare, sunt preväzute urmätoarele: (l)Autorizarea executärii constructiilor definitive, altele decät cele industriale, necesare exploatärii ~i prelucrärii resurselor in zone delimitate conform legii, care contin resurse identificate ale subsolului, este interzisä. (2)Autorizarea executärii constructiilor industriale necesare exploatärii ~i prelucrärii resurselor identificate ale subsolului se face de cätre consiliile judetene sau consiliile locale, dupä caz, cu avizul organelor de stat specializate. (3)In cazul identificärii de zone cu resursein intravilanullocalitätii, modalitatea exploatärii acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii. (4)Zonele care contin resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunicä la consiliile judetene prin ordin al pre~edintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, pentru fiecare judet.

- Conform art. 7: Resurse de apa ~i platforme meteorologice din Regulamentul General de Urbanism - sunt prevazute urmatoarele : (1)Autorizarea executarii construqiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa ~i in cuvetele lacurilor este interzisä, cu exceptia lucrärilor de poduri, lucrärilor necesare cäilor ferate ~i drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apä, precum ~i a lucrärilor de gospodärire a apelor. (2)Autorizarea executärii lucrärilor prevazute la alin. (1) este permisa numai cu avizul primarului ~i al autoritätilor de gospodärire a apelor ~i cu asigurarea mäsurilor de aparare a constructiilor respective impotriva inunda!iilor, a mäsurilor de prevenire a deteriorarii calita!ii apelor de suprafa!ä ~i subterane, de respectare a zonelor de protectie fata de malurile cursurilor de apä ~i fatä de lucrärile de gospodarire ~i de captare a apelor. (3)Autorizarea executärii constructiilor de orice fel in zona de protectie a platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autoritätii competente pentru proteqia mediului.

- Conform art. 8: Zone cu valoare peisagisticä ~i zone naturale protejate din Regulamentul General de Urbanism - Republicare, sunt preväzute urmätoarele: (2)Autorizarea executarii construc!iilor in parcuri na!ionale, rezervatH naturale, precum ~i in celelalte zone protejate, de interes na!ional, delimitate potrivit legii, se face cu avizul conform al Ministerului Apelor ~i Proteqiei Mediului, Ministerului Agriculturii, Alimenta!iei ~i Pädurilor ~i al Ministerului Lucrärilor Publice, Transporturilor ~i Locuintei.

Echiparea cu utilitäti : färä utilitäti. Accesul auto ~i pietonal se poate realiza din drum local.

- Conform art.1 din Legea nr. 50/1991 executarea lucrärilor de construc!ii este permisä numai pe baza unei autoriza!ii de construire sau de desfiintare, emisä in conditiile legii, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren ~i/sau constructii - identificat prin numär cadastral. - Conform art.3 din Legea nr. 50/1991, construc!iile civile, industriale, agricole, cele pentru sus!inerea instala!iilor ~i utilajelor tehnologice, pentru infrastructurä de orice fel sau de oricare altä naturä se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, precum ~i a reglementärilor privind proiectarea ~i executarea construc!iilor, pentru : lucräri de foraje ~i excaväri necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice ~i a prospectiunilor geologice, proiectarea ~i deschiderea exploatärilor de cariere ~i balastiere, a sondelor de gaze ~i petrol, precum ~i a altor exploatari de suprafatä, subterane sau subacvatice. - Conform art.9 din legea 50/1991 documentatiile tehnice- D.T. ~i proiectele tehnice se elaboreazä de colective tehnice de specialitate, se insu~esc ~i se semneaza de cadre tehnice cu pregätire superioara numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, constructiilor §i instalatiilor pentru construc!ii, astfel : - de arhitect cu diplomä recunoscutä de statul romän, pentru proiectarea pärtii de arhitecturä pentru obiective de investitii cuprinse Ia toate categoriile de importan!ä a construc!iilor supraterane ~i a celor subterane;- de ingineri constructori §i de instala!ii, cu diploma recunoscutä de statul romän, pentru pärtile de inginerie in domeniile specifice, pentru obiective de investi!ii cuprinse Ia toate categoriile de importantä a constructiilor supraterane §i subterane, precum §i Ia instalatiile aferente acestora; - de conductor arhitect, urbanist ~i/sau de subinginer de constructii, cu diploma recunoscutä de statul romän, pentru clädiri de importantä redusä §i aflate in afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

REGIMUL DE ACTUALIZARE/MODIFICARE A DOCUMENTATIEf DE URBANISM ~I A REGULAMENTELOR AFERENTE: nu este cazul.

Prezentul certificat de urbanism POATE FI utilizat in scopul declarat pentru: INTOCMIREA DOCUMENTATIEf PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE

PENTRU : EXPLOAT AREA AURULUI ALUVIONAR DIN PERIMETRUL CISMA 1

CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE / DESFliNTARE ~I NU CONFERÄ DREPTUL DE A EXECUTA LUCRÄRI DE CONSTRUCTII.

4. OBLIGATII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM:

In scopul elaborärii documentatiei pentru autorizarea executärii lucrärilor de constructii - de construirejde desfiin~are - solicitantul se va adresa autoritätii competente pentru protectia mediului:

AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI MARAMURES, BAIA MARE, STR. IZA, NR 1A

In aplicarea Directivei Consiliului 85/337 /CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice ~i private asupra mediului, modificatä prin Directiva Consiliului 97 /11/CE ~i prin Directiva Consiliului ~i Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului Ia elaborarea anumitor planuri ~i programe in legäturä cu mediul ~i modificarea, cu privire Ia participarea publicului ~i accesul Ia justi~ie, a Directivei 85/337 /CEE ~i a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunicä solicitantului obliga~ia de a contacta autoritatea teritorialä de mediu pentru ca aceasta sä analizeze ~i sä decidä, dupä caz, incadrareaj neincadrarea proiectului investi~iei publicejprivate in lista proiectelor supuse evaluärii impactului asupra mediului.

In aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337 /CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfä~oara dupä emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentatiei pentru autorizarea executärii lucrärilor de construc~ii Ia autoritatea administratiei publice competente.

In vederea satisfacerii cerintelor cu privire Ia procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentä pentru protectia mediului stabile~te mecanismul asigurärii consultärii publice, centralizärii optiunilor publicului ~i formulärii unui punct de vedere oficial cu privire Ia realizarea investitiei in acord cu rezultatele consultärii publice.

In aceste conditii: Dupä primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obliga~ia de a se prezenta Ia

autoritatea competentä pentru protectia mediului in vederea evaluärii ini~iale a investitiei ~i stabilirii demarärii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ~i/sau a procedurii dE evaluare adecvatä. In urma evaluärii initiale a notificärii privind intentia de realizare a proiectului se va emite punctul de vedere al autoritätii competente pentru protectia mediului.

In situatia in care autoritatea competentä pentru protectia mediului stabile~te efectuarea evaluärii impactului asupra mediului ~i/sau a evaluärii adecvate, solicitantul are obliga~ia de a notifica acest fapt autoritätii administratiei publice competente cu privire Ia mentinerea cereri' pentru autorizarea executärii lucrärilor de construc~ii.

In situatia in care, dupä emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulärii proceduri' de evaluare a impactului asupra mediului, solicitantul renun~ä la intentia de realizare a investitiei, acesta are obliga~ia de a notifica acest fapt autoritätii administratiei publice competente.

5. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE / DESFliNTARE va fi inso!itä de urmätoarele documente: a) certificatul de urbanism (copie) b) dovada titlului asupra imobilului, teren, sau, dupa caz, extrasul de plan cadastral actualizat Ia zi ~i extrasul de carte funciara de informare actualizat Ia zi, fn cazul fn care legea nu dispune altfel (copie legalizata) c) documentatia tehnica- D. T., dupa caz (2 exemplare originale) 181 D.T.A.C. 0 D.T.O.E. 0 D.T.A.D.

d) avizele ~i acordurile de amplasament stabilite prin certificatul de urbanism:

d.l) avize ~i acorduri privind utilitatile urbane ~i infrastructura (copie): D alimentare cu apä D gaze naturale D retea cablu TV D canalizare D telefonizare D alimentare cu energie electricä D salubritate

0 alimentare cu energie termicä 0 transporturban Alte avizejacorduri: X Acord prealabil de amplasare ~i acces la drum - Primäria comunei Bäiut. X Acord prealabil de amplasare ~i acces Ia drum - Directia Silvicä Maramure~, Str.22 Decembrie, nr.36, Baia Mare.

d.2) avize $i acorduri privind: 0 securitatea Ia incendiu cu incadrare in prevederile H.G.R. nr. 571/2016 0 protec~ia civila 0 sanatatea popula~iei conform prevederilor Ordinului Ministerului Sänatä~ii nr. 119/2014

d.3) avize I acorduri specifice a/e administratiei publice centrale $i/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora [copie): X Aviz de gospodärire a apelor - Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramure~, Baia Mare, Aleea Hortensiei nr. 2. X Permis de exploatare- Agen~ia Na~ionala a Resurselor Minerale, Bulevardul Dacia, 010407, Sector 1, Bucure~ti. X Aviz- Statul Major al Apärarii, Strada Izvor, nr.110, sector 5, Bucure~ti, cod po~tal 050561. X Aviz- Directia Silvica Maramures, Str.22 Decembrie, nr.36, Baia Mare. X Aviz - Administratorul I Custodele ariei naturale protejate ROSCI0285 Codrii seculari de la Strämbu Bäiut. X Aviz - Direc~ia Jude~eanä pentru Culturä, Culte ~i Patrimoniul Cultural Na~ional Maramure~, Strada 1 Mai, nr.25, Baia Mare. X Aviz- Remin S.A., str, Nucului,nr.22, Baia Mare, judetul Maramure~

Conform art.8 din Regulamentul General de Urbanism - Republicare, aprobat de Hotarirea nr.525/1996: X Aviz- Ministerul Mediului, Apelor ~i Padurilor, Bdul. Libertä~ii, nr. 12, Sector 5, Bucure~ti. X Aviz- Ministerului Agriculturii ~i Dezvoltärii Rurale, Bdul. Caroll, nr 2-4, Sector 3, Bucure~ti. X Aviz- Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Bd. Libertatii, nr. 16, Latura Nord, sector 5, Bucure~ti, cod po~tal 050706.

d.4) studii de specialitate (1 exemplar original): X Plan de situa~ie intocmit in sistemul de Proiec~ie Stereografie 1970.

e) punctul de vederejactul administrativ a/ autoritiitii competente pentru protectia mediului (copie)

f) Documentele de platii ale urmiitoarelor taxe (copie):

Prezentul certificat de urbanism are valabilitatea de 24 luni de la data emiterii.

SECRET AR GENERAL AL JUDETULUI,

ORAN

ARHITECT ~EF,

Arh.Urb. George Radu LAZÄR

Achitat taxa de 31,00 Iei, conform chitantei nr. 00007716 din 22.07.2020 Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin po~ta la data de .......... ...... .

Intocmit, Mirela Maria VARVARI

~ CA-tlat ra/;~ In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de

constructii, republicatä, cu modificärile ~i completarile ulterioare,

SE PRELUNGE~TE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM

de la data de ......................... pänä la data de ........................ .

Dupä aceasta datä, o nouä prelungire a valabilitätii nu este posibilä, solicitantul urmänd sä obtinä, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism.

PRE~EDINTE,

L.S.

Data prelungirii valabilitatii ................ .

SECRET AR GENERAL AL JUDETULUI,

ARHITECT ~EF,

Achitat taxa de ......................... Iei conform chitantei nr .......................... din ........................ . Transmis solicitantului Ia data de ................. directjprin po~ta .

" ROMANIA OFICIUL NATIONAL AL REGISTRULUI COMERTULUI ' '

MINISTERUL. JUSTITIEI - '

=-'&Yi'!>-._ O FICIUL REGISTRULlM~M~I\~LUI NGÄ TRIBUNALUL .............. . ................... .

RARE

Nr. de ordlne in registrul comertului: J24/774/24.05.2018

Data eliberärii: 13.01.2020

Seria '.B Nr. 4 0 017 3 5

Tipärit Ia C.N. ''lmprimeria Na~onalä" S.A.

Seriile certificatelor detinute anterior

~i data emiterii acestora:

83686260 din 25.05.2018

Director,

Mirela-Rita $TEFÄNESCU

,,.

apmmm-old.anpm.roapmmm-old.anpm.ro/upload/179621_mmd_2021-05-14 cosconfug... · 2021. 5. 17. ·...

Documents