VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR

REZULTATE DIN APICULTURA

1. LAPTISORUL DE MATCA

◄ este produsul cu care “albinele doici” hranesc larvele celor 3 caste: lucratoarele, trantorii, matca in primele 3 zile de la eclozionarea din ou si continua numai cu larvele de matca pe tot parcursul stadiului larvar. De asemenea, el constituie hrana de baza a matcii in perioada

ouatului.

◄ este secretat de catre glandele hipofaringiene ale albinelor, care sunt foarte dezvoltate la albinele tinere

◄ este un produs preponderent proteic

◄ elaborarea lui in cantitate abundenta de catre albina tanara necesita un aport substantial de hrana

◄ din acest motiv, inca din a 2-a zi de viata,albina trece la hranirea cu polen, aceasta durand toata perioada cat albina secreta laptisorul

◄ in a 21-a zi de viata, secretia de laptisor inceteaza, glandele hipofaringiene involueaza si secretia de laptisor este inlocuita cu secretie de saliva; albina devine apta de cules

◄ declansarea secretie de laptisor, precum si inclouirea acesteia cu saliva, se regleaza prin mecanism hormonal

◄ laptisorul de matca inglobeaza toti factorii nutritivi si biologic activi care asigura cresterea, inmultirea si dezvoltarea albinelor intr-un ritm impresionant:

Ex:

● in a 3-a zi de la eclozionare, perioada in care larva albinei lucratoare este hranita doar cu laptisor de matca, ea ajunge la o greutate de cca. 250 ori mai mare decat greutatea ei normala in momentul eclozionarii

● hranirea exclusiva cu laptisor de matca onditioneaza longevitatea matcii (5-6 ani) in raport cu albina lucratoare (35-40 zile in perioada culesului)

● hranirea cu laptisor de matca conditioneaza prolificitatea matcii: 2000 oua/zi in perioada oatului

CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE

● apa 58-67%● proteine 13-18,5%● zahar invertit 7-12%● lipide 3-6%●cenusa 0,8-1,5%● principii biologic active: enzime (majoritar proteaze) dar si

catalaza, fosfataza

FALSIFICARILE LAPTISORULUI DE MATCA

A. Galbenusul de ou: in special daca este batut cu ulei si adaos de acid citric (sare de lamaie), sub forma de maioneza, imita relativ bine laptisorul de matca

Decelarea:

I. Pe baza diferentei continuturilor de apa:

● laptisor de matca nefalsificat: minim 58%

● umiditate galbenus: 50%

● ulei 1%

● laptisor de matca falsificat: < 58%

II. Pe baza diferentei continutului de lipide:

● laptisor de matca nefalsificat: max 6%

● galbenus de ou 32%

III. Pe baza diferentei continutului de zaharuri:

● laptisor de matca nefalsificat: minim 3%

● laptisor de matca falsificat < 3%

B. Triturat de larve de albine (in special larve de trantori) – Apilarnil

● se recolteaza larvele inainte cu o zi de capacire (a 7-a zi a stadiului larvar) impreuna cu resturile de hrana din celule

● se omogenizeaza si se filtreaza

si rezulta un produs similar laptisorului de matca

Decelarea:

I.Analiza fizico-chimica a continuturilor de apa, proteine, zahar invertit, lipide, cenusa

Laptisor nefalsificat Triturat de larve albine

Apa 58-67% 65-75%

Proteine 13-18,5% 9-12%

Zahar invertit 7-12% 6-10%

Lipide 3-6% 5-8%

Cenusa 0,8-1,5% 1,5-2

II. Analiza pH: prin falsificare pH-ul creste la 6 -6,8

Proprietati:

• nutritiv

•antiviral

•antibiotic cu spectru larg

• creste durata vietii prin ameliorarea calitativa a multiplicarii celulare

• creste pofta de mancare

• anabolizant natural

• afrosidiac

• energizant, vitaminizant

• antidepresiv

• scade greutatea ficatului

• creste secretia de luteina si progesteron

• scade multiplicarea tumorilor cu crestere lenta

• rol hematopoietic

• stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale

• normalizeaza secretia de sebum a glandelor sebacee

2. PASTURA

Pastura este un produs natural (CONSIDERAT CEL MAI VALOROS PRODUS AL STUPULUI), cu insusiri mult mai valoroase decat ale polenului datorita continutului mai mare in:

• zaharuri simple• vitamina K• enzime • aminoacizi

precum si a aciditatii sporite ce o face usor asimilabila

• fata de polen valoarea nutritiva si antibiotica este de 3 ori mai mare

• invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoara de catre organism.

• datorita cantitatii mari de acid lactic si proprietatilor antibiotice, pastura poate fi pastrata timp indelungat, fara modificari majore, cantitative sau calitative.

• pastrata la loc uscat si racoros, poate rezista pana la 17 ani.

Cum se formeaza:

● ajunse cu polenul in stup, albinele isi

desprind incarcatura din cosulete si o introduc pe rand

in celule, o taseaza energic cu capul pana se transforma

intr-o masa compacta care nu inglobeaza aerul

● operatia se incheie la umplerea 2/3 a celulei

● datorita absentei aerului, a continutului ridicat de zaharuri si atemperaturii ridicate din stup se instaleaza procese de fermentatie lactica in urma carora polenul se transforma in pastura

Etape:

I.

● dezvoltarea bacteriilor Pseudomonas, care inhiba

dezvoltarea celorlalte bacterii, a drojdiilor si

mucegaiurilor

● enzimele secretate de bacterii (in special proteolitice)

initiaza descompunerea polenului, crescand aciditatea

substratului

● dupa ce consuma oxigenul din celula, bacteriile se

autoasfixiaza si mor

II.

● dezvoltarea bacteriilor Lactobacillus (anaerobe)

● fermentarea zaharurilor cu formare de acid lactic (inhiba cresterea altor bacterii concurente)

● excesul de acid lactic format distruge bacteriile lactice

III.

● pe substratul puternic acidifiat se instaleaza drojdiile Sacharomyces

● finalizeaza fermentatiile zaharurilor si formarea pasturii

Compozitia fizico-chimica a pasturii

● apa 13-14%

● proteine 26-28%

● zahar invertit 23-26%

● substante minerale 1-1,5%

● aciditate (oT) 24-26

● pH 3-3,5

Falsificare

● unica metoda: cu pasta densa de polen amestecat cu miere

Decelarea:

● relativ usor, datorita diferentelor mari ale caracteristicilor fizico-chimice in raport cu cele ale pasturii nefalsificate

UTILIZARI

◄ MEDICINA• afectiuni hepatice

• anemii

• stres

• reumatism

• reglarea tranzitului intestinal

• afectiunile de colon (mai ales cele insotite de constipatii (enterocolite, colite de fermentatie sau putrefactie, constipatii cronice de diverse etiologii)