Stiri 14 octombrie 2020

Ziua Porților Deschise la USAMV București, o nouă ediție #extraordinară 14 octombrie 2020

USAMV București a susținut un eveniment cu porțile deschise, atât pentru noii studenți cât și pentru cei interesați de domeniile acoperite de facultățile din cadrul Universității. 

Inițiativa din acest an a fost denumită “Descoperim ceva extraordinar la fiecare oprire” si a avut ca scop prezentarea tuturor centrelor de cercetare din cadrul Universității, turul fiind unul foarte interesant, atât pentru ziariștii prezenți, cât și pentru cei care vor să treacă pragul acestei importante entități de învățământ superior, dedicate industriei agricole. 

În cadrul evenimentului au fost prezentate  soiuri și hibrizi  din speciile pomicole noi precum banana nordului, curmal dobrogean, kiwi și alte produse adaptate condițiilor pedoclimatice din România, dar și sisteme inteligente de irigare dezvoltate de studenți, produse de panificație și vinificație menite să aducă un plus de valoare pe piața agricolă locală.  

Hortinvest – cel mai modern centru de cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare, a dezvoltat o livadă experimentală, unde au reușit să stabilizeze climatic mai multe tipuri de fructe exotice. Fructe precum kiwi, banana sau rodii care, potrivit prorectorului Florin Stănică, pot fi plantate în Romania de către toți fermierii interesați.

În Parcul Dendrologic s-a degustat singurul vin universitar din țară, proiect dezvoltat de Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură al USAMV, dar și produse dezvoltate la Ferma Moara Domnească. Toate acestea într-un cadru estetic foarte plăcut, bine organizat de studenții de la Horticultură și Peisagistică.

1

USAMV vine cu o mulțime de idei inovative menite să susțină strategiile Green Deal și Farm to Fork.

Evenimentul a fost organizat cu respectarea normelor de prevenție impuse sars-cov2.

De Programul Național Apicol au beneficiat anul acesta 6.150 de apicultori și zece asociații de crescători de albine Un număr de 6.150 de apicultori şi 10 asociaţii au beneficiat de 50,21 milioane de lei, reprezentând fondurile alocate prin Programul Naţional Apicol (PNA) pentru anul 2020, banii fiind plătiţi integral acestora, a anunţat, miercuri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), relatează Agerpres. 14 oct, 2020 | Agerpres

"Prin HG 339/2020 privind aprobarea PNA pentru perioada 2020-2022, s-a stabilit că valoarea sprijinului financiar alocat pentru anul 2020 este de 50.210 mii lei, 50% reprezentând contribuţia Uniunii Europene la programele apicole naţionale. Această sumă a fost integral plătită unui număr de 6.150 apicultori declaraţi elibili şi 10 forme asociative legal constituite", precizează APIA într-un comunicat.

Măsurile cuprinse în PNA pentru care s-a plătit sprijin financiar în anul 2020, în urma verificărilor administrative şi centralizării datelor aferente cererilor de plată depuse de solicitanţi, sunt: asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori, combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei - achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, raţionalizarea transhumanţei/ stupăritului pastoral, măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune - achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine, îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă - decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii şi îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune

2

valorificări a produselor pe piaţă - decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii.

Program Naţional Apicol pentru perioada 2020 - 2022 are drept scop îmbunătăţirea producţiei şi comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar. Valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul Naţional Apicol în perioada 2020 - 2022 este de 150,628 milioane de lei, din care 50,21 milioane de lei în 2020, 50,23 milioane de lei în 2021 şi 50,18 milioane de lei în 2022.

Prețul grâului românesc, în creștere. Piața florii-soarelui se mișcă în sus. Porumbul se vinde cu 735-780 lei/tonă Mihaela Prevenda Marți, 13 Octombrie 2020 21:16

În rândurile de mai jos, vă prezentăm raportul pieței cerealelor din 12 octombrie 2020, realizat de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români. Specialistul realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

Grâul românesc gustă beneficiile prețului în creștere. Loturile mari încep să fie cotate, spune Cezar Gheorghe.

Cotațiile portuare în Constanta ajung în pragul de 980 – 998 lei/tonă în paritatea CPT.

Cotațiile unităților de procesare (morile) ajung la nivelul de 950 lei/tonă în paritatea FCA ferme în sudul României.

„Fermele cu stocuri au fixat un nivel de 1.000 lei/tonă FCA, punct de unde discuțiile încep să devină interesante. În plan regional, avem rezultatele licitației TMO – Turcia, 135.000 de tone. Prețul reprezintă marfă + transport. Din aceeași origine, bazinul Mării Negre, avem, de asemenea, rezultatele licitației din Pakistan, cu livrare 15 ianuarie 2021. Licitatia MIT – Iordania a fost anulată pentru moment, însă vor reveni și vor licita din nou. Prețul final este expresia matematică a prețului grâului livrat în origine, plus costurile de transport, la care adăugăm costurile suplimentare (de obținere a avizelor și autorizațiilor, a garanției de participare la licitație, a finanțării stocurilor, a costurilor de depozitare a mărfurilor până în ianuarie și, firește, a pierderilor din operare). Reducând totul la un nivel de FOB Constanța, ne rezultă un preț de 205-207 euro/tonă, cu marja de trading inclusă. Vizualizând Bursa Mării Negre (BSW), vedem loturi de

3

grâu rusesc tranzacționate astfel: Cotație decembrie 2020: 244 USD/tonă; Cotație iulie 2021: 230,5 USD/tonă”, arată analistul.

În piața fizică, ofertele Novorossysk sunt cotate la 244 USD/tonă cerere versus 237 USD/tonă ofertă pentru luna noiembrie.

Argentina anunță deschiderea pieței pentru semințe de grâu GMO (seceta fiind principalul factor în luarea acestei decizii).

Ucraina anunță decizia UE de a permite semințelor de origine locală (destinate însămânțării) să fie vândute în UE.

Rusia prognozează un deficit de recoltă de 15-20% pentru sezonul viitor din cauza secetei și a înghețului nocturn.

PORUMB

„Piața rămâne fidelă principiului „când plouă crește prețul”, astfel încât imposibilitatea recoltării face ca lichiditatea să fie scăzută, iar portul trebuie alimentat când sunt nave la operare. Spirala prețului urcă astfel la niveluri de 170-173 euro/tonă CPT Constanța, din cauza lichidității alimentate, dar și de alte cauze”, spune Cezar Gheorghe.

Prețurile variază în funcție de regiunile țării, respectiv în regiunea Moldovei: 750 lei/tonă, în sud: 780 lei/tonă și în vest: 735-740 lei/tonă.

Fermierii din Ucraina recoltează cu dificultate din cauza ploilor căzute în sud-vestul țării, astfel că fenomenul din România este perpetuat la nivelul prețurilor. „Surse sindicalizate din Ucraina indică o scădere a potențialului de recoltă cu 2,3 milioane tone. Fermierii ucraineni încep să nu își poată onora contractele din cauza producțiilor mici și situația devine similară cu cea a României”, menționează consultantul Clubului Fermierilor Români.

La nivel de UE, prognoza pentru porumb este diminuată cu 1,3 milioane tone, până la un nivel de 65 de milioane de tone.

SUA sunt la un nivel de recoltare de circa 26%. Surse indică o scădere a randamentului la 11,15 tone/hectar, de la 11,17 tone/hectar luna trecută. Indicația de recoltă scade la 377 de milioane de tone, de la 374 de milioane de tone. Brazilia indică 105 milioane de tone, iar Argentina indică 47 de milioane de tone.

FAO indică, de asemenea, scăderi ale producției în UE, Ucraina și Rusia.

4

FLOAREA-SOARELUI

Calmul zilelor precedente a fost, în sens narativ, liniștea de dinaintea furtunii, este de părere Cezar Gheorghe. „Piața a început să se miște din nou în sus datorită agregării următorilor factori: uleiul de palmier continuă să se întărească din cauza scăderii stocurilor și a efectelor ploilor aduse de uraganul La Nina, care afectează zone întinse din Oceanul Pacific și riverane; cu stocuri micșorate, analiștii prevăd un ritm de creștere al cotațiilor uleiului de palmier în următoarele 2-4 luni; uleiul de soia primește prin acest efect colateral un surplus în sens de cerere și, automat, cotații de preț pozitive pe CBOT; cotațiile țițeiului influențează, la rândul lor, prin WTI 41 USD/baril și BRENT 43,17 USD/baril, în special din cauza uraganului Delta care a atins Golful Texas pe 9 octombrie; în Ucraina, procesatorii care au vândut în lipsă ulei brut nu găsesc marfă ieftină în piață, parțial datorită default-urilor generate de fermieri și de faptul că aceștia din urmă, stimulați de fostele prețuri, au așteptări mai ridicate; în privința prețurilor uleiului brut, 960 USD/tonă este nivelul indicat pentru noiembrie, în timp ce JFM (ianuarie-februarie-martie) indică 935 USD/tonă, în creștere față de ultimul raport”.

Concluzia este că piața florii-soarelui se mișcă în sus după agregarea factorilor de mai sus și în contextul în care România, Ucraina și Rusia ar avea un deficit de producție de cinci milioane de tone de semințe de floarea-soarelui. Piața se autocorectează întotdeauna după principiul cererii și al ofertei, niciun alt factor sau intervenție neputând suplini acești doi indicatori principali.

RAPIȚĂ

Stabilește un punct de referință la nivelul de 394 euro/tonă, MATIF. „Este susținută de complexul uleiurilor de palmier-soia, fiind influențată, de asemenea, de paritatea euro/dolar. Pe piața locală, oferta de achiziție este de MATIF noiembrie minus transport până la procesator, cererea fiind cotată însă cu 10-11 euro mai sus, datorită loturilor subțiate existente în stocurile fermierilor”, precizează Cezar Gheorghe.

ORZ

Prețul orzului indică o creștere, dar nu este spectaculoasă (circa 3 euro/tonă). În piața internă, loturile se vând încet, pe măsura consumului necesar.

5

ROI: Cum măsurăm eficiența unui sistem digital de management al calității? meatmilk 14 octombrie 2020

Digitalizarea este de mult timp mai mult decât un mega-trend, devenind o experiență zilnică. Întrucât siguranța alimentară este o cerință indiscutabilă pentru toate companiile din sectorul alimentar, acest subiect ar trebui tratat cu prioritate în transformarea digitală.

Economii cu șapte zerouri!

Cu toate acestea, controlul și monitorizarea tuturor măsurilor de siguranță alimentară au loc încă prin sisteme de management al calității (SMC) bazate pe suport de hârtie. Un SMC digital vă permite, atât dumneavoastră, cât și tuturor participanților la proces, să asigurați un nivel ridicat al siguranței alimetare mai ușor, mai rapid și mai fiabil.

Investiția într-un astfel de sistem nu doar că asigură utilizarea un nou instrument pentru implementarea siguranței alimentare, ci și optimizează procesele deja existente.

Această «optimizare secundară» creează efecte sinergice la nivelul întregii companii, în ceea ce privește eficiența și economisirile, iar toate aceste efecte pot fi cuantificate și evaluate în termeni financiari.  După cum reiese din exemplul marilor lanțuri de supermarketuri europene, prin introducerea unui SMC digital se pot obține economii de până la șapte zerouri.

Ce este un sistem digital de management al calității?

6

Utilizarea unui SMC digital permite creșterea siguranței alimentare precum și a prospețimii și calității produselor. Mai mult, procesele de asigurare a calității din cadrul companiei sunt optimizate, iar certitudinea privind controalele de calitate efectuate și datele documentate, crește. Aceste date nu mai sunt culese manual pe supor-thârtie ci cu ajutorul listelor de verificare digitale.

Interacțiunea dintre instrumentele de măsurare manuale care transferă automat valorile măsurate către sistem și data loggerele care înregistrează și evaluează temperaturile cu o anumită ritmicitate, permite o transparență deplină a datelor despre calitate, toate într-un singur sistem. În caz de abateri de la valorile limită, personalul primește alarme și are posibilitatea nu doarsă analizeze datele și performanța din teren, ci și să optimizeze procesele, înainte de apariția problemelor. Per ansamblu, aceste proprietăți și avantaje asigură reducerea semnificativă a costurilor cu ajutorul unui SMC digital. Acest articol prezintă exemplul unui mare lanț european de supermarketuri cu peste 750 de unități de desfacere, care a trecut de la un SMC pe suport de hârtie, la unul digital cu funcție integrată de monitorizare automată a temperaturii. S-au calculat avantajele financiare obținute în urma introducerii SMC-ului digital. Prezentarea generală de mai jos arată suma economiilor per unitate, precum și pentru întregul lanț de supermarketuri.

7

Implementarea unui SMC digital economisește bani. Iar, ceea ce este și mai important, compania lucrează în conformitate cu standardele din domeniu, fapt care creează baza pentru reacții rapide și flexibile la schimbare. Exemplul din acest articol este doar unul dintre numeroasele scenarii posibile.

Fiecare companie din sectorul alimentar-fie că vorbim despre un producător, un distribuitor, un supermarket, un lanț de restaurante-are propriile sale circumstanțe. De exemplu, avantajele măsurării calității uleiului pentru prăjit se pot asocia factorilor financiari, dacă este cazul.

Doriți să aflați cum puteți folosi un SMC digital eficient în cadrul companiei dumneavoastră, pentru a gestiona mai bine siguranța alimentară și a reduce cheltuielile în mod sustenabil?

8

Suntem bucuroși să continuăm în detaliu conversația despre sistemele digitale de management  al calității și să ne implicăm în calculul randamentului investiției dumneavoastră. De asemenea, puteți afla mai multe despre calculul rentabilității și să descărcați materialul gratuit de aici.

Recoltat mecanizat în podgoria Cotnariului Petronela Cotea Mihai 14 octombrie 2020

Potrivit tradiţiei, la Înălţarea Sfintei Cruci, care semnifică hotarul dintre vară şi iarnă, la Cotnari, viticultorii fac un mare semn al crucii după un an dificil şi încep culesul. 

Momentul recoltării strugurilor din producţia 2020 a avut cel puţin două caracteristici specifice: o recoltă mai mică decât în 2019 şi o schimbare a modului de a recolta strugurii, pe fondul reducerii constante a disponibilităţii de forţă de muncă.

UN PLUS CALITATIV, ÎN DETRIMENTUL CANTITĂŢII

 ”Am început recoltarea strugurilor într-o perioadă cu zile însorite, aşa cum îi place viţei-de-vie. Strugurii au acumulat foarte mult zahăr datorită temperaturilor ridicate de peste an, dar seceta a diminuat producţia cu aproximativ 20%. Când aud că unii dintre colegii mei au vorbit despre recolte de 2-3 tone de struguri la hectar, consider că la noi este bine. Aşadar, avem un plus calitativ, în detrimentul cantităţii de struguri”, arăta Constantin Deleanu, preşedinte SC Cotnari SA Iaşi.

Culesul a debutat cu strugurii albi, primele soiuri recoltate fiind Frâncuşa şi Feteasca Albă, şi a continuat după mijlocul lunii septembrie cu soiurile Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească şi Busuioacă, iar la finalul lunii, soiul Feteasca Neagră.

9

3 COMBINE DE RECOLTAT VS. 600 DE CULEGĂTORI/ZI

 O noutate pentru toamna 2020 este recoltarea mecanizată. ”Încă din iunie am prevăzut lipsa forţei de muncă şi am cumpărat trei combine de recoltare a strugurilor. Evoluţia lucrurilor din aceste timpuri ne-a obligat să facem pasul spre recoltarea cu mijloace mecanice. Fiecare combină, zilnic, înlocuieşte munca a aproximativ 200 de culegători”, menţiona Constantin Deleanu.

Dacă altădată, la Cotnari, toamna, la cules participau peste o mie de culegători, anul acesta numărul zilierilor a fost de aproximativ 300 de oameni, dar nu din zona Cotnari, ci din alte părţi ale judeţului Iaşi şi ale Moldovei. ”Am cazat şi anul acesta peste trei sute de oameni din Vaslui, Bacău, Neamţ, Botoşani. Le-am asigurat atât transportul, cât şi masa. Cei din Cotnari, din păcate, nu vin la cules. Mulţi români au plecat la muncă în afara ţării, dar eu sper că îşi vor aminti de faptul că şi în România este de făcut treabă”, mărturisea preşedintele SC Cotnari.

Cel mai mare neajuns este să plouă în timpul recoltatului. Deşi anul acesta, momentul recoltării a fost caracterizat de aceeaşi lipsă de precipitaţii ca pe parcursul întregii veri, din prudenţă şi ca urmare a investiţiei în combinele pentru recoltat, încă din prima săptămână a campaniei se strânseseră peste 10 milioane de kilograme de struguri, care au fost dirijaţi către cele două crame, pentru a fi obţinute noile vinuri care să reprezinte Cotnariul şi România la concursurile internaţionale.

În unitatea noastră, zilnic, lipsa a 600 de culegători este suplinită de combine şi, probabil, actuala criză a forţei de muncă va continua. De altfel, forţa de muncă a fost înlocuită cu sisteme mecanice inclusiv pentru unele lucrări de întreţinere a plantaţiilor, cum ar fi efectuarea arăturii sau a tratamentelorCONSTANTIN DELEANU

10

Preşedinte SC Cotnari SA Iaşi un articol de PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi

INDUSTRIE ALIMENTARA

LĂPTĂRIA CU CAIMAC A FERMIERULUI NICUȘOR ȘERBAN, LA BURSA DE VALORI BUCUREȘTI! Agroinfo 14 octombrie 2020

COMUNICAT. Agroserv Măriuța SA, condusă de fermierul Nicușor Șerban, compania care deține brandul Lăptăria cu Caimac, va lista în luna noiembrie a acestui an o emisiune de obligațiuni în valoare de 3 milioane de euro. Listarea se va face la Bursa de Valori București, iar consultantul listării și broker-ul asociat proiectului este BT Capital Partners.

Emisiunea de obligațiuni va fi cuprinsă între o sumă minimă de 1.5 milioane euro și o sumă maximă de 3 milioane euro, denominare euro, cu o dată scadentă la 4 ani și cupon plătibil trimestrial. Dobânda va fi calculată în funcție de nivelul pieței din momentul listării. În același timp, emisiunea de obligațiuni va acorda doar beneficii financiare, nu și beneficii de tip non-financiare. Obligațiunile emise nu vor putea fi convertibile în acțiuni ale societății sau obligațiuni cu drept de preempțiune la subscrierea de acțiuni, cu prioritate față de alți acționari.

În cuvintele lui Adrian Cocan (în foto),

manager de proiect al Lăptăriei cu Caimac, ginerele fermierului Nicușor Șerban„această listare este în planurile de business ale companiei de ceva vreme. În tot acest timp, am investigat cele mai bune opțiuni pentru a putea duce mai departe planurile de extindere din fabrică și din fermă. Vrem să listăm obligaţiuni de 3 milioane euro, cu o dobândă în jurul valorii de 5%, dar acest lucru depinde foarte mult de cum va fi piaţa în momentul listării şi vom prefera să plătim cuponul trimestrial. Ne bucurăm să avem

11

alături de noi un consultant și un broker puternic, unul dintre jucătorii de top din România și avem mare încredere că alături de BT Capital Partners emisiunea va fi un real succes”.

Fondurile obținute din listarea obligațiunilor vor fi folosite, într-o primă etapă, pentru a pune bazele unui proiect foarte important și mult așteptat: un sistem de recuperare și refolosire a ambalajelor (sticle și borcane). Investiția, în valoare totala de 9 milioane euro, se va realiza în 3 etape și va consta în construirea unei stații de spălare, dotată cu roboți și sisteme de identificare a conținutului chimic al ambalajelor, care va avea o capacitate totală de 54 de milioane de obiecte pe an.

Lăptăria cu Caimac estimează că va spăla între 26 și 28 de milioane de recipiente anual, începând cu 2025 - 2026, pornind gradual de la 2 milioane/an în 2023. Restul capacității va fi oferit ca serviciu către alte companii care au ambalaje de sticlă: producători de apă minerală, ulei, gem, zacuscă, sucuri naturale și chiar vinuri. “Din momentul în care am lansat  Lăptăria cu Caimac, am știut că vrem să fie un brand curat și sustenabil. Realizarea acestui sistem de recuperare este un pas foarte important pentru tot ce înseamnă identitatea brandului nostru. Vine ca un răspuns la dorința noastră, dar și la sutele de întrebări pe care le primim din partea consumatorilor, cu privire la refolosirea ambalajelor. Este un pas important și startul unui drum frumos pentru noi”, a completat Adrian Cocan.

A doua etapă a proiectului o reprezintă finalizarea și punerea în funcțiune a stației de spălare dar și construirea unui sistem logistic și a unui sistem de recuperare. Acest lucru presupune  amplasarea de automate de tip “reverse vending machine” în care consumatorii vor putea introduce sticlele și borcanele Lăptăriei, primind în schimb bonuri valorice pe care le vor putea folosi în magazine.

A treia etapă a proiectului va fi reprezentată de extinderea la nivel național a acestor automate și extinderea suportului logistic necesar.

În paralel, Lăptăria cu Caimac va mai desfășura două investiții: construirea unei stații de biogaz care va folosi dejecțiile animalelor și resturile de hrană pentru a genera energia necesară fabricii și a fermei. Stația va folosi exclusiv deșeuri, nu va folosi plante care constituie alimente pentru oameni sau animale. De asemenea, o altă investiție reprezintă dezvoltarea unei noi hale de producție și logistică.

Investițiile estimate pentru următorii ani se ridică la 16 milioane de euro și compania își propune ca, pe lângă emisiunea de obligațiuni și

12

credit bancar, să listeze acțiuni la Bursă, cu un float semnificativ, între 30% și 40% din totalul acțiunilor companiei.

Agroserv Măriuța a fost înființată de fermierul Nicușor Șerban în anul 1994 și până în 2018 a desfășurat exclusiv activități agricole, cultura mare și ferma de vaci de lapte. Începând cu anul 2018 a pus în funcțiune o fabrică modernă de lactate și a lansat brandul Lăptăria cu Caimac, un brand care a înregistrat o creștere rapidă la nivel național și care, începând cu anul 2020, a început să exporte. Alături de Adrian Cocan, de Lăptăria cu caimac se ocupă și soția acestuia, Mădălina Cocan (în foto), fiica fermierului Nicușor Șerban.

Lăptăria cu Caimac are propria fermă și folosește cele mai noi mijloace de a produce lactate de calitate, naturale, sigure, nutritive și fără adaosuri inutile. Fabrica de procesare de ultimă generație, în care s-au investit peste 5 milioane euro, are o capacitate tehnică de procesare de aproximativ 75 tone de lapte pe zi, iar tehnicile de procesare moderne permit pasteurizarea laptelui la o temperatură mai joasă decât media obișnuită, pentru a păstra gustul adevărat al laptelui de la vacă și o parte cât mai mare din substanțele nutritive.

Mai multe informații despre Lăptăria cu Caimac și produsele brandului găsiți la www.laptariacucaimac.ro sau pe pagina de Facebook/Instagram Lăptăria cu Caimac.

ANALIZĂ ZF. Harta exporturilor româneşti de vin: Cinci ţări europene ţin în spate 70% din volumele trimise peste graniţă, dar China şi Japonia cumpără cel mai scump vin local Cristina Roşca 13.10.2020, ♦ România a exportat anul trecut 23,4 milioane de litri de vin, adică doar 6% din producţia totală ♦ Deşi este codaşă în Europa în ceea ce priveşte ponderea exporturilor în total producţie, totuşi, volumele trimise peste graniţă au atins un maxim istoric, cantitatea dublându-se în perioada 2016-2019 ♦ Evoluţia valorică a exporturilor este însă total diferită, încasările situându-se la circa 31 mil. euro anul trecut, ceea ce înseamnă că străinii cumpără mai mult vin românesc, dar mai ieftin.

România este unul dintre cei mai mari producători euro-peni (locul 6) şi chiar mondiali de vin (în top 15), însă este codaşă când vine vine vorba de exporturile de profil. Mai exact, vinul „made in Romania“ este consumat în prin-cipal pe piaţa locală, doar 6% din total luând drumul străinătăţii, arată

13

calculele ZF pe baza datelor APEV (Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vin).

Informaţiile aferente anului trecut arată că România a produs 3,9 milioane de hectolitri de vin (390 de milioane de litri), dintre care doar 23,4 milioane de litri au ajuns la export. Totuşi, ca volume trimise peste graniţă, anul trecut a fost de departe cel mai bun pentru industria locală de profil, creşterile fiind susţinute în ultimii ani. Avansul exporturilor a venit într-un an în care vremea nefavorabilă a lovit producţia totală, care scăzut cu aproape 25%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor APEV.

În valoare însă, avansul exporturilor e mult mai mic, semn că preţul mediu per litru a scăzut. Mai exact, el a ajuns, conform datelor ZF, la 1,3 euro per litru, de la un maxim de aproape 2 euro acum cinci ani.

14

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-in-romania-eduard-fechet-fondator-nectandru-un-19654778

ZF Investiţi în România! Eduard Fechet, fondator Nectandru, un producător de sucuri naturale de aronia: De anul viitor, ne dorim să ajungem în lanţurile de retail din ţară 14.10.2020, Ramona Cornea

„Am putea să fim listaţi la nivel naţional, dar recolta trebuie să fie una bogată astfel încât să putem să păstrăm şi clienţii vechi şi să fim şi în retail.“

Producătorul de sucuri naturale de aronia Nectandru îşi propune să ajungă în lanţurile de retail din ţară anul viitor, când recolta va fi suficient de mare încât să le permită această extindere a vânzărilor, spune Eduard Fechet, fondatorul companiei. Momentan, Nectandru îşi vinde produsele prin intermediul farmaciilor, plafarelor, băcăniilor şi altor astfel magazine.

„Momentan, nu suntem listaţi în retail. Ne dorim să ajungem în retail anul viitor pentru că atunci vom avea şi infrastructura plantaţiei care să ne permită acest lucru. Am putea să fim listaţi la nivel naţional, dar plantaţia trebuie să ne permită asta, adică recolta să fie una bogată astfel încât să putem să ne păstrăm şi clienţii vechi şi să fim şi în retail. Suntem în discuţii cu anumiţi retaileri, sunt deschişi la o colaborare cu noi“, a spus Eduard Fechet în cadrul emisiunii de business Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

Sucul de aronia este căutat frecvent în piaţa de farmacologie, iar Nectandru încearcă să îl ducă în partea de HoReCa, unde piaţa este în creştere, din cifrele companiei.

„Avem colaborări cu multe restaurante unde bucătarii şefi îl folosesc pentru prepararea sosurilor pentru carne, avem colaborări cu barmani unde este adăugat în anumite cocktailuri“, spune Fechet.

15

De asemenea, compania vrea să iasă cu produsele sale la export în circa patru ani, după ce se îşi va creşte prezenţa pe piaţa locală. În prezent, Nectandru are peste 200 de clienţi în România.

„Deocamdată nu exportăm, încercăm să ne aşezăm mai bine în piaţa din România, să fim prezenţi în mai multe locuri. Ne-am propus să ieşim la export în 2024. Ne face cu ochiul Germania de ceva vreme, dar mai avem până acolo“, a explicat fondatorul Nectandru.

Nectandru cultivă arbuştii de aronia pe o suprafaţă de 10 hectare din comuna Girov, judeţul Neamţ. Plantarea unui hectar de aronia presupune un cost mediu de circa 20.000 de euro, iar cultura intră pe rod în anul al doilea, dar ajunge la maturitate în 7-8 ani.

„Am ajuns la o investiţie de 450.000 de euro pe ceea ce înseamnă teren, plantare, toaletare, îngrădire, utilaje de îngrădire, utilaje de procesat, utilaje de toaletare. Investiţia a început cu circa 20.000 de euro. Am avut şi ajutorul băncilor, dar mare parte din fonduri a venit din surse proprii. Nu am întâmpinat probleme când am cerut ajutorul băncilor, însă am avut anumite discuţii şi anul acesta cu reprezentanţii unor bănci şi au fost mai reticenţi asupra business-ului“, adaugă Eduard Fechet.

Până acum, pandemia a afectat vânzările companiei în proporţie de 50% pentru că farmaciile şi băcăniile au vândut mult mai greu sucul în perioada aceasta.

„Pandemia a venit de nicăieri. Spre norocul nostru, circa 80% din stocul nostru de suc era deja livrat către clienţi când s-a impus perioada de lockdown în România. Pandemia ne-a forţat să trecem şi pe partea de online. Momentan suntem încă la început, ne adaptăm, lucrăm la partea de online şi vom fi mult mai prezenţi şi pe online cât de curând. Avem 30 - 40 de litri de suc pe lună vândut pe online“, concluzionează fondatorul Nectandru.

 Nectandru în cifre

► 450.000 de euro a investit până acum compania în teren, plantaţie şi echipamente de lucru. Investiţia a început cu circa 20.000 de euro.

► 20.000 de euro este costul mediu pentru plantarea unui hectar de aronia.

► 10 hectare este suprafaţa pe care compania plantează arbuştii de aronia.

► 200 de clienţi are Nectandru pe piaţa locală.

16

ZF Investiţi în România! Ciprian Stancu, fondator, Republica BIO: Căutăm parteneri pentru producţie, dar fabricile au o reticenţă în a lucra cu antreprenori locali 14.10.2020, Alex Ciutacu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-in-romania-ciprian-stancu-fondator-republica-bio-cautam-19648238

Afacerile Republica BIO înregistrează o creştere de circa 250% în 2020 şi ar putea ajunge la 1,5 mil. euro.

Republica BIO îşi realizează produsele sub marcă proprie în parteneriat cu fabrici din cinci ţări, inclusiv România, dar fabricile din piaţa locală sunt reticente în a lucra cu antreprenori români, a atras atenţia Ciprian Stancu, fondator Republica BIO, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Căutăm peste tot parteneri care să aibă facilităţi de producţie şi care să producă reţetele pe care noi le dezvoltăm pe principii ştiinţifice împreună cu colaboratorii pe care îi avem. Observ o reticenţă. Chiar şi fabricile mici din România au o reticenţă în a lucra cu antreprenori locali, preferă să aştepte peştele cel mare, adică un contract cu un producător sau retailer dintr-o ţară dezvoltată, în loc să înceapă să creeze relaţii cu dezvoltatori de branduri din piaţa locală, care nu sunt la nivelul celor din afară, dar încet, încet ne dezvoltăm şi noi“, a explicat Ciprian Stancu, fondator al Republica BIO, care operează atât un magazin online multibrand, cât şi un catalog de produse proprii cu 45 de etichete. 

Compania produce cu cinci parteneri din România, Germania, Olanda, Spania şi Italia, iar antreprenorul a explicat că în ultimii ani există mai mulţi producători în piaţă, dar ei îşi orientează eforturile spre export. 

„Sunt capacităţi mari de producţie şi în România, s-au făcut multe investiţii în ultimii 2-3 ani. Tocmai datorită faptului că cererea din România era la un

17

nivel foarte redus pentru produsele să le numim mai speciale, nu doar bio, cele fără gluten, fără zahăr, cele pentru diete speciale, facilităţile de produc-ţie date în folosinţă şi-au orientat capacităţile către cererea din afara ţării“, a spus el. 

În piaţa produselor bio se reflectă aceeaşi problemă din sectorul agricol.

Se fac investiţii în zona de produse proaspete legume-fructe, dar mai puţin în zona produselor finite, ambalate, prelucrate. „Aici simţim o foarte mare lipsă şi mai mult decât atât este o dificultate venită din mentalitate“. 

Ciprian Stancu este de părere că nu realizezi singur fiecare pas dintr-un lanţ de producţie în ceea ce priveşte produsele destinate consumatorilor, iar jucătorii din mediul de business local trebuie să înveţe să lucreze împreună şi să facă fiecare ce ştie mai bine. 

„Sunt fabrici în care s-au investit milioane de euro şi nu îşi vând marfa şi sunt branduri foarte bine construite dar care nu reuşesc să producă. (…) Avem un partener în Germania care produce pentru 180 de branduri. Brandul lui este cvasinecunoscut în piaţă, dar fabrica produce pentru 180 de branduri. Când noi românii antreprenori vom reuşi să avem umilinţa să recunoaştem că nu ne putem pricepe la toate şi este bine să ne specializăm unul pe producţie, unul pe crearea de branduri, unul pe promovare, unul pe vânzare, atunci lucrurile vor merge mult mai bine şi se creează sinergii pe acest lanţ logistic“, a declarat antreprenorul. 

În ceea ce priveşte canalele de vânzare, Republica BIO are un magazin online cu circa 200 de branduri şi 5.000 de produse şi o serie de magazine partenere, farmacii, magazine specializate, în care vinde produsele realizate sub marcă proprie. Compania a încercat şi varianta unui magazin propriu, dar nu a funcţionat, ceea ce l-a determinat pe Stancu să regândească modelul.  Un canal pe care încearcă să îl acceseze Republica BIO este cel al lanţurilor de retail modern, însă a explicat că jucătorii din piaţă nu îi răspund la oferte şi nu discută cu el, fără a da un motiv. 

„Suntem invizibili pentru aceşti retaileri, nu primim răspunsuri la oferte, nu ni se răspunde la telefon, nu ni se dau motive pentru care nu ni se răspunde. Nu există o etică în relaţia dintre retaileri şi potenţialii furnizori. Nu ştiu cum este să fii furnizor pentru ei, dar nu există respectul pentru nişte businessuri care de 5-6 ani se străduiesc să facă reţete pe care consumatorii le apreciază sau le aşteaptă“, a declarat el.

18

Compania a realizat în 2020 investiţii de circa 100.000 de euro în software şi dezvoltare de produse şi încă 100.000 de euro pentru relocarea într-un nou spaţiu logistic.

Afacerile Republica BIO înregistrează o creştere de circa 250% în 2020 şi ar putea ajunge la 1,5 mil. euro. Compania lucrează în prezent cu 13 angajaţi şi 5 colaboratori. 

 Care sunt principalele probleme identificate de Republica BIO:

► Lipsa încrederii între companii şi antreprenori. În România este o diferenţă de mentalitate, nu toţi antreprenorii sunt consideraţi serioşi, probabil nici nu sunt serioşi toţi, dar suntem băgaţi într-o specie mai ciudată şi e mult mai uşor să începi o conversaţie când ai în spate o companie, o corporaţie, decât atunci când trebuie să te prezinţi şi să spui ce faci şi e un nivel foarte mare de neîncredere. 

► Velocitatea tehnologică ne ţine foarte mult în tensiune în fiecare zi.

Dacă astăzi adoptăm o tehnologie pentru magazin, peste un an şi jumătate trebuie schimbată, deşi ne ia între 6-9  luni implementarea. Acest lucru ne ţine permanent în priză. 

Ordinul care interzice "autoservirea" painii in magazinele din Romania. Proiectul, conceput de Protectia Consumatorilor de Sinziana Verestiuc Miercuri, 14 Octombrie 2020

Oficialii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor au introdus in dezbatere publica un ordin care vizeaza comercializarea painii si a produselor de panificatie de tip vrac in Romania.

Proiectul legislativ a fost conceput de Directia Generala Control si Supraveghere Piata si Armonizare Europeana din cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC) si a intrat in procedura de dezbatere publica miercuri, 4 octombrie.

19

Proiectul, odata intrat in vigoare, ar urma sa modifice radical procedura legala de comercializare a produselor de panificatie in Romania.

Ordinul priveste "painea si produsele de panificatie care nu se prezinta, lacomercializare, intr-un ambalaj de protectie sanitara".

"Operatorul economic ce comercializeaza produsul are obligatia de a furniza aceste produse prin intermediul "vanzarii asistate", respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul catre consumator. Se interzice comercializarea painii si a produselor de panificatie nepreambalate prin "autoservire", catre fiecare consumator", se arata in proiectul legislativ.In acelasi timp, proiectul prevede ca, la comercializarea in vrac a painii si a produselor de panificatie, operatorii economici sunt obligati sa afiseze in structurile de vanzare urmatoarele elemente:- denumirea sub care se vinde produsul;- denumirea furnizorului;

- cantitatea neta/bucata;- pretul de vanzare cu amanuntul, exprimat in lei/bucata;- pretul pe unitatea de masura, exprimat in lei/kg.- componentele cu efecte alergene: dupa denumirea fiecarui produs alimentar care are incompozitie substante sau produse care pot cauza alergii sau intoleranta mentionate in anexa II din Regulamentul (UE) nr.1169/2011 se va inscrie "contine: ..." urmat de numele substanteisau a produsului care poate cauza alergii sau intoleranta mentionate in anexa II dinRegulamentul (UE) nr.1169/2011", se mai arata in proiect.

"Avand in vedere atributiile ANPC, de supraveghere si control, precum si de informare corecta a consumatoilor, consideram ca este necesar acest act normativ pentru protejarea consumatorilor, persoane fizice", se arata in textul justificativ al proiectului

Ce prevede ordinulReferatul nr.7889/20.08.2020 intocmit de Directia Generala Control si Supraveghere Piata si Armonizare Europeana presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emite un ordin care stabileste conditiile care trebuie respectate la comercializarea in vrac a painii si a produselor de panificatie.

"Consideram ca, prin proiectul de act normativ, se asigura o mai buna

20

protectie a sanatatii si vietii consumatorilor din Romania cat si informarea acestora cu privire la substantele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleranta in cazul painii si a produselor de panificatie comercializate in vrac", mai arata oficialii de la ANPC.

Multi investitori in industria de panificatie autohtona sustin initiativa si considera ca obiectivul principal este interesul consumatorilor. Un studiu recent efectuat la Universitatea Bucuresti arata ca painea neambalata ramane contaminta dupa contactul cu SARS-CoV-2.

"Zilnic peste 5 milioane de produse de panificatie trec in Romania prin mii de maini si astfel sunt expuse la contaminarea cu COVID.Au trecut peste 200 de zile si urmeaza alte 200 de pandemie si fara dubiu mii de persoane s-au contaminat prin atingerea painii neambalate. Ca sa fie consumata, painea este atinsa pe o suprafataextinsa, dusa catre gura si implicit catre nas (poarta principalade infectare. Multiple studii au aratat ca virsul este viabil pe suprafete zeci de ore. Este motivul pentru care se insista pe spalarea pe maini. Painea neambalta nu poate fi dezinfectata si este suport pentru COVID. Rafturile de produse congelate sunt expuse de sute de ori intr-o zi si la respiratia si atingerea cumparatorilor, unii bolnavi. Sunt mii de locatii in care acest fenomen se repeta", arata sustinatorii ordinului.

Urmatorul pas in demersul initiat de ANPC este conturarea formei finale a actului normativ si notificarea Comisiei Europene cu privire la intentia de emitere. Dupa aprobare, noul ordin va intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii lui in Monitorul Oficial.

Citeste si: Profesor la Universitatea Bucuresti, despre studiul privind impactul SARS-CoV-2 asupra painii ambalate: "Aceste produse sunt complet sigure. Nu transmit virusul"

Ambalajul - mărul discordiei în industria de panificaţie E.O. Miscellanea / 14 octombrie

21

Reprezentanţii industriei de panificaţie au dezbătut, astăzi, necesitatea ambalării pâinii şi a produselor din domeniu, în contextul pandemiei de Covid-19. Discuţiile, în contradictoriu de altfel, au fost prilejuite de proiectul de ordin pus în dezbatere de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), care stabileşte condiţiile ce trebuie respectate la comercializarea în vrac a pâinii şi a produselor de panificaţie.

Opiniile prezentate în cadrul evenimentului de astăzi au fost împărţite. Pe de o parte, reprezentanţii marilor producători şi ai asociaţiilor de consumatori consideră necesară ambalarea acestor produse, pentru a elimina riscurile contaminării cumpărătorilor cu virusul SARS CoV-2, pe de altă parte cei care îi reprezintă pe micii producători şi pe producătorii artizanali spun că ambalarea pâinii şi a produselor de panificaţie ar afecta industriile de profil, susţinând că virusul nu se transmite prin alimente.

În cadrul dezbaterii, s-a ridicat şi problema transportului, manipulării şi depozitării pâinii în vrac, pentru care nu există întotdeauna garanţii din punct de vedere sanitar.

Studii de specialitate arată că noul coronavirus este viabil pe suprafeţe zeci de ore, produsele alimentare neambalate neputând fi dezinfectate şi, astfel, reprezentând o sursă de transmitere a SARS CoV-2. În plus, acestea nu dispun de etichete pe care să fie prezentate ingredientele din care sunt fabricate.

În context, Ordinul ANPC prevede şi obligaţia profesioniştilor de a asigura informaţiile privind prezenţa unor substanţe sau produse care pot cauza alergii sau intoleranţă în produsele alimentare neambalate. Proiectul postat pe site-ul Autorităţii arată: "Considerăm că, prin proiectul de act normativ, se asigură o mai bună protecţie a sănătăţii şi vieţii consumatorilor din România, cât şi informarea acestora cu privire la substanţele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleranţă în cazul pâinii şi a produselor de panificaţie comercializate în vrac direct, informaţii menite a proteja consumatorii care suferă de diferite alergii".

22

Ordinul dezbătut astăzi prevede: "Pentru pâinea şi produsele de panificaţie care nu se prezintă, la comercializare, într-un ambalaj de protecţie sanitară operatorul economic ce comercializează produsul are obligaţia de a furniza aceste produse prin intermediul «vânzării asistate», respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul către consumator. (...) Se interzice comercializarea pâinii şi a produselor de panificaţie nepreambalate prin «autoservire» către fiecare consumator. (...) La comercializarea în vrac a pâinii şi a produselor de panificaţie, operatorii economici sunt obligaţi să afişeze în structurile de vânzare următoarele elemente: - denumirea sub care se vinde produsul; - denumirea furnizorului; - cantitatea netă/bucată; - preţul de vânzare cu amănuntul, exprimat în lei/bucată; - preţul pe unitatea de măsură, exprimat în lei/kg; - componentele cu efecte alergene".

Următorul pas în demersul inişiat de ANPC este conturarea formei finale a actului normativ şi notificarea Comisiei Europene cu privire la intenţia de emitere a acestuia. După aprobarea sa, noul ordin va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial.

DEZBATERE PUBLICA, ASTĂZIAmbalarea pâinii - în atenţia ANPC E.O Ziarul BURSA #Companii / 14 octombrie

Deşi dezbaterile pe subiect nu sunt noi, pandemia a amplificat discuţiile referitoare la riscurile pe care le prezintă comercializarea pâinii şi a produselor de panificaţie fără ambalaje.

Conform unor analize, peste 3 milioane de produse de panificatie trec, zilnic, prin mii de mâini, fiind, astfel, expuse la contaminarea cu noul coronavirus. Studii de specialitate susţin că virsul este viabil pe suprafeţe zeci de ore, acesta fiind unul dintre motivele pentru care se insistă pentru spălarea pe mâini. Printre produsele alimentare care nu pot fi dezinfectate şi care pot reprezenta o sursă de transmitere a SARS CoV-2 se află şi pâinea neambalată, arată unii specialişti. În plus, produsele neambalate nu dispun de etichete pe care să fie prezentate ingredientele din care sunt fabricate.

În acest context, ambalarea produselor de panificaţie nu reprezintă doar preocuparea jucătorilor din domeniu, subiectul aflându-se şi pe masa autorităţilor. Chiar astăzi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) dezbate, public, textul unui ordin cu caracter normativ necesar pentru protejarea consumatorilor, persoane fizice. Acesta prevede obligaţia profesioniştilor de a asigura informaţiile privind prezenţa unor substanţe sau produse care pot cauza alergii sau intoleranţă în produsele alimentare neambalate. Proiectul ordinului ANPC arată: "Considerăm că, prin proiectul de act normativ, se asigură o mai bună

23

protecţie a sănătăţii şi vieţii consumatorilor din România, cât şi informarea acestora cu privire la substanţele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleranţă în cazul pâinii şi a produselor de panificaţie comercializate în vrac direct, informaţii menite a proteja consumatorii care suferă de diferite alergii".

Iniţiativa Autorităţii arată că, urmare a acţiunilor de control desfăşurate de ANPC a rezultat existenţa, la comercializare, de produse în vrac la care nu se asigură informarea consumatorilor cu privire la substanţe sau produse care pot cauza alergii sau intoleranţă, putând fi pusă, astfel, în pericol sănătatea consumatorilor.

Ordinul dezbătut astăzi, care se află postat pe site-ul ANPC, stabileşte condiţiile care trebuie respectate la comercializarea în vrac a pâinii şi a produselor de panificaţie: "Pentru pâinea şi produsele de panificaţie care nu se prezintă, la comercializare, într-un ambalaj de protecţie sanitară operatorul economic ce comercializează produsul are obligaţia de a furniza aceste produse prin intermediul «vânzării asistate», respectiv prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza, la cerere, produsul către consumator. (...) Se interzice comercializarea pâinii şi a produselor de panificaţie nepreambalate prin «autoservire» către fiecare consumator. (...) La comercializarea în vrac a pâinii şi a produselor de panificaţie, operatorii economici sunt obligaţi să afişeze în structurile de vânzare următoarele elemente: - denumirea sub care se vinde produsul; - denumirea furnizorului; - cantitatea netă/bucată; - preţul de vânzare cu amănuntul, exprimat în lei/bucată; - preţul pe unitatea de măsură, exprimat în lei/kg; - componentele cu efecte alergene".

Ordinul va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial.

Ambalajele utilizate în panificaţie trebuie să fie realizate din materiale sigure şi agreate pentru industria alimentară, avertizează Paul Anghel, directorul general al ANPC.

Domnia sa ne-a transmis, recent, că legislaţia din domeniul vânzării produselor de panificaţie nu a fost modificată nici în plan naţional şi nici european. Conform cerinţelor legislaţiei în vigoare, produsele alimentare destinate consumului public sub orice formă de vânzare respectă şi garantează siguranţa consumatorului, mai apreciază reprezentantul ANPC.

Oficialul ne-a precizat: "În prezent, vânzarea produselor de panificaţie diferă în funcţie de tehnologia adoptată pentru fabricaţia acestora şi de modul de expunere a lor pentru comercializare către consumatorul final. În contextul

24

evoluţiei pieţei la nivel european, tehnologia modernă împarte produsele de panificaţie în raport cu modul de ambalare, în scopul valorificării, în două categorii:

- Produsele gata ambalate supuse vânzării directe către consumator - pentru care producătorul este direct răspunzător de calitatea ambalajelor şi a produselor;

- Produsele de panificaţie proaspăt coapte în locaţia proprie a retailerilor - procesul de coacere finală are loc în magazin, produsele fiind deja dospite, pre-coapte şi congelate.

În acest caz, produsele de panificaţie din standurile deschise spre vânzare/autoservire sunt plasate în vitrine din Plexiglas, de unde clientul le preia cu ajutorul unui cleşte, după care le plasează în ambalajul care oferă protecţia produsului şi este pus la dispoziţie de către comerciant".

Potrivit lui Paul Anghel, există, la ora actuală, regulamentul european 1169/2011 privind etichetarea produselor alimentare, care specifică pe larg menţiunile obligatorii ce trebuie scrise pe ambalaj, iar retailerii/comercianţii pun la dispoziţie, conform legislaţiei în vigoare, toate informaţiile despre produs.

Producţia anuală de pâine de pe piaţa noastră este de 1,5 milioane de tone, iar piaţa autohtonă de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară.

COSTEL STANCIU, ASOCIAŢIA PRO CONSUMATORI: "Vânzarea asistată a produselor de panificaţie - indicator de civilizaţie necesar, care trebuie reglementat" E.O. Miscellanea / 14 octombrie

• Dacă o persoană infectată cu SarsCoV-2 atinge un produs ambalat, virusul nu penetrează ambalajul, conform unui studiu realizat de Universitatea Bucureşti

Vânzarea asistată a pâinii şi a produselor de panificaţie proaspete este un indicator de civilizaţie, necesar, care trebuie reglementat, indiferent că România se află sau nu într-un anumit context epidemiologic, este de părere Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori. Afirmaţia a fost făcută în cadrul dezbaterii publice organizată, astăzi, online, de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Discuţiile au privit necesitatea adoptării Ordinului ANPC care urmăreşte reglementarea vânzării pâinii în vrac.

25

Costel Stanciu a subliniat: "APC susţine proiectul de ordin iniţiat de ANPC cu privire la vânzarea asistată a acestor produse care fac parte din alimentaţia noastră de zi cu zi. Vânzarea asistată a pâinii şi produselor de panificaţie proaspete este un indicator de civilizaţie, necesar, care trebuie reglementat, indiferent că România se află sau nu într-un anumit context epidemiologic! Pâinea şi produsele de panificaţie proaspete faţă de aceleaşi produse, dar ambalate, prezintă un avantaj clar faţă de acestea din urmă, în sensul că produsele proaspete sunt mai apetisante şi mai bogate în nutrienţi din punct de vedere cantitativ. Personal, ori de câte ori am posibilitatea să cumpăr pâine şi produse de panificaţie proaspete, fac acest lucru numai dacă vânzarea acestora este asistată de o persoană, în sensul că sunt servit şi nu mi se permite să ating acele produse, în felul acesta mă protejez pe mine şi familia mea de îmbolnăvirea cauzată de contaminarea acestor produse de către consumatori care nu realizează riscurile la care ne expun pe noi ceilalţi prin atingerea acestor produse cu mâna fără folosirea unor mănuşi sau cleşti puşi la dispoziţie de comercianţi".

În opinia lui George Bădescu, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale (AMRC), vânzarea asistată a pâinii şi produselor de panificaţie proaspete nu este indicată întrucât aceasta ar crea aglomeraţie şi ar duce la creşterea riscurilor de contaminare cu SARS-Cov-2, subminând încrederea consumatorilor în securitatea alimentară.

Prin iniţiativa sa, ANPC intenţionează să reglementeze vânzarea asistată pentru pâinea şi produsele de panificaţie care nu se prezintă la comercializare într-un ambalaj de protecţie sanitară şi să instituie obligaţia legală pentru comercianţi, în special hipermarket-uri, să vândă pâinea şi produsele de panificaţie proaspete prin intermediul unei persoane dedicate ce va furniza la cerere produsul solicitat de consumator.

Asociaţia Pro Consumatori evidenţiază că nu sunt puţine situaţiile în care foarte mulţi consumatori, neavând cunoştinţe sanitare, ating de mai multe ori produsele de panificaţie neambalate fără a folosi mănuşile din plastic/cleştii şi pungile de hârtie puse la dispoziţie de comercianţi. Acest lucru ar duce la contaminarea respectivelor produse cu bacterii/virusuri care îi pot îmbolnăvi pe consumatorii ce achiziţionează produse de panificaţie contaminate de consumatorii neglijenţi sau care nu ţin cont de măsurile de igienă elementară, subliniază APC.

La dezbaterea de astăzi au participat reprezentanţi din partea instituţiilor statului (Ministerul agriculturii, ANSVSA) şi din partea producătorilor, comercianţilor şi consumatorilor.

26

Pritre altele, unii dintre participanţi au criticat Studiul privind riscurile şi căile de transmitere şi contaminare cu virusul SARS-CoV 2 prin intermediul unor produse de panificaţie preambalate şi formularea unor propuneri de soluţii, măsuri şi tehnologii noi şi emergente pentru prevenirea transmiterii virusului în comunităţi, realizat de Universitatea din Bucureşti. Acesta arată că, în cazul în care o persoană contaminată sau infectată cu SarsCoV-2 atinge un produs ambalat, virusul nu penetrează ambalajul. În acelaşi timp, acesta evidenţiază că virusul rezistă pe suprafeţele produselor cu atât mai mult cu cât acestea au porii mai mari, pâinea încadrându-se în acest tip de produse.

Mihai Vişan, director executiv al Federaţiei Romalimenta, a anunţat că a solicitat Consiliului Concurenţei să verifice dacă acest studiu afectează concurenţa din ţara noastră.

Lista vinurilor medaliate la Premiile de excelență Vinul.ro 2020. Statistici și observații octombrie 14, 2020 Cezar Ioan

O Mare Medalie de Aur, un Premiu special și 54 de vinuri românești de Aur – acestea sunt rezultatele, în cifre, ale celei de-a 12-a ediții a evaluărilor pentru Premiile de excelență acordate anual de revista Vinul.ro, desfășurate în data de 12 octombrie 2020 pe terasa restaurantului La Mama Ateneu. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul companiei specializate în producția de etichete IPPU Packaging, partener tradițional al revistei, și cu sprijinul editurii GastroArt.ro.

Lista nominală cu vinuri medaliate poate fi regăsită la finalul acestui text. Până atunci, câteva informații de context.

21 de “judecători” au analizat 159 de vinuri autohtone

Trei comisii de evaluare formate, fiecare, din câte șapte profesioniști ai vinului (oenologi implicați în procesul nemijlocit de producție, somelieri sau

27

promotori calificați, degustători autorizați, comunicatori și manageri HoReCa) au analizat 159 de mostre înscrise în competiție de către cele 31 de crame participante – toate, din România. 

Recunoașterea calității – sub formă de Mare Medalie de Aur (>90 puncte din 100 posibile), Medalie de Aur (punctaje între 85 și 89,9) și Argint (între 80 și 84.9) – s-a făcut în funcție de media punctajelor obținute și în concordanță cu regulamentul competiției, care prevede că doar o treime din numărul total de probe poate primi medalii.  “Mirabilis machina” 2016 (Cabernet Sauvignon și Fetească Neagră) – marele câștigător! “JAD” – vinars învechit 40 de ani – Premiul special Vinul.ro

Marea Medalie de Aur a Premiilor de excelență Vinul.ro a fost acordată asamblajului de Cabernet Sauvignon cu Fetească Neagră “Mirabilis machina” din anul 2016, produs de Vincon Vrancea – care a obținut cea mai mare notă din concurs și care a fost singurul vin care a depășit pragul celor 90 de puncte la actuala ediție a concursului. Un vinars învechit 40 de ani în lemn de stejar, produs de aceeași companie – JAD, care a concurat singur în categorie – a primit Premiul special acordat direct de editorii Vinul.ro și colaboratori din HoReCa.

Cu toate că în total 70 de vinuri au întrunit punctaje medii aferente Medaliei de Aur (între 85 și 89,9 puncte), doar primele 54 clasate primesc efectiv diploma care acordă această recunoaștere (trebuia 53, dar ultimele 5 clasate au avut aceeași medie, până la a doua zecimală). Au existat și 79 de vinuri care au întrunit punctaje aferente Medaliei de Argint, dar care în 2020 nu s-au acordat, prin efectul limitativ al regulamentului de concurs.

Cramele cu cele mai multe “vinuri de aur”: Budureasca (5) și Alira (4)

După numărul de medalii de aur obținute – un indicator important atunci când vine vorba de constanța în calitate a cramelor – cel mai bine s-au plasat: Budureasca (5); Alira (4); Crama Ceptura, Crama Oprișor, Davino, Gramofon Winery, Vie Vin Vînju Mare, Via Viticola Sarica Niculițel (câte 3); Castel Vinum (Villa Vinea), Domeniile Urlați, Domeniul Bogdan, Licorna Winery, Viile Metamorfosis, Vincon Vrancea (câte 2); Crama Gabai, Crama Hermeziu, Crama Trantu, Cramele Cotnari, Domeniile Averești, Domeniile Bohotin, Domeniile Ostrov, Domeniul Aristiței, Gramma Wines, Jidvei, SERVE Ceptura, Thesaurus Winery, Tohani România, Viișoara (câte 1).

28

Clasamentul pe regiuni, dominat autoritar de Dealu Mare

Chiar dacă o evaluare pe regiuni nu este tocmai cea mai elocventă, fiindcă din unele zone au participat foarte puține probe, totuși acest indicator poate constitui o fotogramă – incompletă și “de moment” – a industriei producătoare. Topul regiunilor în funcție de numărul de medalii obținute este dominat autoritar de Dealu Mare (24 de medalii din probele trimise de 10 crame). Urmează Dobrogea (13 medalii din probele trimise de 8 crame), Oltenia (6 medalii din probele de la 2 crame), Moldova (7 medalii din probele de la 6 crame) și Transilvania (3 medalii din vinurile înscrise de 2 crame) și Banatul, cu 1 medalie de la cele 2 crame înscrise de acolo.

Menționări speciale se cuvin pentru câteva vinuri care s-au situat la mai puțin de 1 punct distanță de Marea Medalie de Aur – ceea ce se poate schimba oricând în mod pozitiv prin evoluția la sticlă, prin evaluarea de către alte comisii etc: Sauvignon Blanc Selection Villa Vinea 2019, Fetească Neagră Opus Fabula (dulce) 2018 de la Gramofon Winery, Cabernet Sauvignon Prince Vlad 2018 de la Vie Vin Vînju Mare.

Lista completă cu Premiile de excelență Vinul.ro 2020

Marea Medalie de Aur: Mirabilis Machina (Cabernet Sauvignon și Fetească Neagră) 2016 – Vincon VranceaPremiul special Vinul.ro: vinars JAD 40 de ani – Vincon Vrancea

Medalii de Aur pentru vinuri roșii (în ordine alfabetică):Abstract roșu 2017 (Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot) – Crama TrantuAlira Grand Vin 2014 (Cabernet Sauvignon) – Alira WineryAlira Cuvee Grand Vin 2017 (cupaj nedeclarat) – Alira WineryAlira Flamma 2016 (Cabernet Sauvignon, Merlot) – Alira WineryANNO roșu 2016 (Cabernet Sauvignon) – Licorna WineryBeciul Domnesc Grand Reserve 2016 (Cabernet Sauvignon) – Vincon VranceaBudureasca Noble 5 2017 (Merlot, Shiraz, Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon) – BudureascaBudureasca Origini 2016 (Cabernet Sauvignon) – BudureascaBudureasca Clasic 2018 (Merlot) – BudureascaCaloian 2019 (Cabernet Sauvignon) – Crama OprișorColțul pietrei 2017 (Syrah) – Viile MetamorfosisVia Marchizului 2018 (Negru de Drăgășani) – Viile MetamorfosisCuvee Vișan roșu 2017 (Merlot, Fetească Neagă) – Gramma WinesDrăgaică roșie 2017 (Fetească Neagră, Cabernet, Merlot, Shiraz) – Crama Oprișor

29

Epiphanie 2017 (Fetească Neagră) – Via Viticola Sarica NiculițelGabai Blend roșu 2018 (Cabernet, Merlot, Fetească Neagră) – Crama GabaiFăurar roșu 2017 (Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră) – Unicom Production (Davino)Iacob roșu 2017 (Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră) – Unicom Production (Davino)Incantation 2018 (Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon) – Domeniile UrlațiLa Cetate 2017 (Merlot) – Crama OprișorMagnus Monte 2019 (Cabernet Sauvignon) – Crama CepturaMagnus Monte 2019 (Syrah) – Crama CepturaMillenium roșu Terra Romana 2016 (Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră) – SERVE CepturaOpus Fabula 2018 (Fetească Neagră) – Gramofon WineryPetit Matei 2016 (Merlot) – Domeniile Prince Matei (Via Viticola Sarica Niculițel)Prince Vlad 2018 (Cabernet Sauvignon) – Vie Vin Vînju MarePrince Vlad 2016 (Merlot) – Vie Vin Vînju MareThesaurus Reserve 2016 (Shiraz 40%, Cabernet Sauvignon 32%, Merlot 28%) – Thesaurus WineryZurzur (an nedeclarat, Fetească Neagră) – Domeniile Bohotin

Medalii de Aur pentru vinuri albe (în ordine alfabetică):Budureasca Premium 2019 (Tămâioasă Românească) – BudureascaBudureasca Premium Fume 2019 (cupaj nedeclarat) – BudureascaCaii de la Letea Volumul 2 Fume (Sauvignon Blanc) – Via Viticola Sarica NiculițelCuvee alb Hermeziu 2019 (Fetească Albă, Riesling) – Crama HermeziuChardonnay Premium 2019 – Domeniul BogdanFetească regală 2019, Domeniile BlagaFetească regală Premium 2019 – Villa VineaGramofon Wine Cuvee alb 2019 (Sauvignon Blanc, Chardonnay) – Gramofon WineryGramofon Sauvignon Blanc 2019 – Gramofon WineryIacob alb 2019 (Sauvignon Blanc, Fetească albă) – Unicom Production (Davino)Moșia de la Tohani Sauvignon Blanc 2019 – Tohani RomâniaNaiada Sauvignon Blanc 2019 – Domeniile OstrovNativa barrique 2019 (Chardonnay) – Domeniile AvereștiNec Plus Ultra 2019 (Sauvignon Blanc) – JidveiNostalgia Sauvignon Blanc 2019 – ViișoaraTămâioasă românească Domenii Cotnari 2019 – Cramele CotnariVizionar alb 2019 (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Riesling, Muscat Ottonel) – Domeniul Aristiței

30

SAAC Sauvignon Blanc Fume 2019 – Domeniile UrlațiSelection Sauvignon Blanc 2019 – Villa VineaSerafim Sauvignon Blanc 2019 – Licorna WinehouseVinul Principelui Tămâioasă românească dulce 2019 – Vie Vin Vînju Mare

Medalii de Aur pentru vinuri rose (în ordine alfabetică):Aliento rose 2019 (cupaj nedeclarat) – Alira WineryCuvee Experience rose 2019 (Merlot, Pinot Noir) – Domeniul BogdanVinul Principelui rose 2019 (Fetească Neagră) – Vie Vin Vînju Mare

Vinuri nemedaliate la Premiile de excelență Vinul.ro și care merită o mențiune specialăMenționări speciale se cuvine pentru vinurile care au întrunit medie aferentă Medaliei de Aur, dar nu o primesc deoarece regulamentul concursului prevede că doar 1/3 dintre probele înscrise pot primi Medalie:

Alira Fetească Neagră 2017 – Alira WineryAlira rose 2019 – Alira WineryEgreta Fetească Neagră 2019 – Domeniile Lebăda neagrăAligote Fume 2019 – Domeniile Lebăda neagrăCaii de la Letea Geneza 2018 (Fetească Neagră) – Via Viticola Sarica NiculițelC’est soir 2019 (Busuiacă de Bohotin) – Crama HermeziuDiamond Junior 2019 Busuioacă de Averești – Domeniile AvereștiDomenii Cotnari 2019 (Busuioacă de Bohotin) – Cramele CotnariDomeniile Vînju Mare 2019 Tămâioasă românească sec – Domeniile Vînju MareGabai Riesling italico 2019 (Riesling italian) – Crama GabaiMoșia de la Tohani 2017 (Fetească Neagră) – Tohani RomâniaNostalgia rose 2019 (Merlot) – ViișoaraRusalcă albă 2019 – Crama OprișorSerafim Fetească regală 2018 – Licorna WinerySauvignon Blanc Premium 2019 – Domeniul BogdanVizionar rose 2019 – Domeniul Aristiței

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

La ce se uită reprezentanţii generaţiei Z când merg la cumpărături: şapte din zece tineri spun că sunt influenţaţi pozitiv dacă un produs este eco-friendly. Pe rafturile magazinelor au apărut etichete pe care se semnalează produse „made in Romania“ sau cele eco ori bio Cristina Roşca 14.10.2020,

31

Pentru reprezentanţii generaţiei Z (tineri de 16-24 de ani) modul în care un produs este realizat şi mai exact dacă el este sau nu prietenos cu mediul cântăreşte greu în decizia de cumpărare, arată un studiu realizat de organizaţia Romanian Business Leaders.

Astfel, ei se uită la două aspecte importante: dacă un bun este de provenienţă locală (made in Romania) şi dacă este eco-friendly. Acesta din urmă este un argument care cântăreşte chiar mai greu.

Cum se vede influenţa anumitor evenimente în consum: Începutul şcolii a dus la o creştere de 19% a vânzărilor FMCG Cristina Roşca 13.10.2020,

Evoluţia consumului de bunuri FMCG în primele nouă luni din 2020 a variat puternic de la o săptămână la alta, în funcţie de evenimentele din piaţă, de măsurile anunţate de guvern şi de numărul de cazuri de Covid-19. La nivel general însă, în cele mai multe săptămâni a existat un plus de cel puţin 8%, arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă Retail Zoom.

Astfel, între cele 38 de săptămâni care s-au scurs din acest an, a existat una singură pe minus, cea de după Sărbătorile Pascale din 2020, care a coincis însă în 2019 cu acelaşi eveniment, astfel că a avut o bază de pornire foarte bună. Mai exact anul acesta Paştele a avut loc cu o săptămână mai devreme ca în 2019.

Parlamentul a decis. Se va reduce impozitul pentru prestarea de servicii turistice Marinela Sârbu 14 octombrie 2020

Deputaţii au dat miercuri vot favorabil asupra proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, care prevede un impozit mai mic cu 50% pe clădirile şi terenurile utilizate pentru prestarea de servicii turistice.

Proiectul de lege, adoptat cu majoritate de voturi, are ca obiect de reglementare modificarea Codului fiscal în vederea eliminării neclarităţilor privind interpretarea stabilirii scutirilor pentru clădirile şi terenurile utilizate pentru prestarea de servicii turistice. Modificările aduse vin în sprijinul celor care, din cauza caracterului activităţii, încasează venituri doar pe parcursul unei perioade limitate de timp.

32

Potrivit proiectului, impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice, pe o durată de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie.

„Prezenta lege intră in vigoare la 1 ianuarie 2021”, mai prevede proiectul de lege care a fost iniţiat de senatorul PSD Eugen Dogaru, informează Agerpres.

Senatul a adoptat acest proiect de lege în şedinţa din 7 octombrie, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz.

Legea privind impozitul pe imobilele cu destinație mixtă

Parlamentul a schimbat regulile. Dispare raportul de expertiză și urmează ca impozitul pe imobilele cu destinație mixtă să fie impus doar pe baza unei declarații. Și fără obligația unui raport periodic.

Proiectul de lege adoptat de parlament și votat de toate partidele prevede ca impozitul pe imobilele cu destinație mixtă să nu mai fie impus și calculat pe baza unui raport de expertiză, acesta urmând a fi înlocuit cu o declarație pe proprie răspundere.

În situația în care în imobil se desfașoară activități mixte, respectiv rezidențiale, cât și economice (nerezidențiale), încadrarea impozităriii acelei clădiri este determinată de delimitarea spațiului care este folosit în scopuri rezidențiale, repectiv nerezidențiale.

Jean Richard de Latour, CEO al Carrefour România: E loc de dublarea industriei alimentare locale. Nu se pot produce în România banane, dar pe legume-fructe şi pe bunuri de larg consum se poate creşte Cristina Roşca 14.10.2020, Jean Richard de Latour, executivul francez care conduce operaţiunile locale ale Carrefour, spune că există loc de creştere şi chiar dublare a industriei alimentare locale. Mai mult, el adaugă că industria lactatelor poate fi un exemplu pentru alte sectoare, dat fiind că producţia locală de lapte, iaurt ori brânză asigură cea mai mare parte a consumului intern de profil. Astfel, pe segmente precum fructe şi legume, dar şi altele ale pieţei bunurilor de larg consum e loc de dezvoltare de fabrici noi sau deja existente.

33

Jean Richard de Latour, CEO al Carrefour România

Astăzi industria alimentară este evaluată la 50 mld. lei, conform celor mai recente date ale ZF.

„E loc de dublarea industriei alimentare locale. Nu se vor putea produce aici banane, dar pe legume-fructe şi pe bunuri de larg consum se poate creşte. Industria lactatelor e un exemplu“, spune el.

Astăzi industria alimentară este evaluată la 50 mld. lei conform celor mai recente date ale ZF, iar o dublare e posibilă doar cu investiţii masive din partea actorilor economici. O astfel de iniţiativă ar permite ca materia primă să fie procesată local şi firmele româneşti să aducă valoare adăugată. Fructele de pădure din România sunt exportate ca materie primă în Ger-mania, unde sunt folosite la producţia de gem. Apoi, România importă acele gemuri realizate cu materia primă locală şi consumatorii ajung să plătească plusvaloarea lor.

Când vine vorba de parteneriate cu producători locali, executivul de la Car-refour spune că e mult de muncă în spate, de la a găsi parteneri şi până la schimba modelul de funcţionare al magazinelor. Compania are spre exemplu buyeri regionali care aduc unele produse întâi în magazinele din zonă şi apoi, dacă există cerere şi volumele necesare, şi la nivel naţional.

„Încercăm să găsim cât mai mulţi furnizori locali pentru că astfel suntem şi competitivi când vine vorba de preţ. Costul transportului e mult mai mic“, spune Jean Richard de Latour despre dorinţa de a dezvolta parteneriate pe zona de marcă privată, dar nu numai.

În ceea ce priveşte apetitul românilor pentru „made in Romania“, el spune că există interes, dar trebuie urmărit întreg drumul, de la intenţie (de cumpărare), la realitate (la raft).

Carrefour are un total de 360 de magazine în România sub mai multe for-mate - hipermarketuri, supermarketuri, proximitate, discount şi online. La nivel de grup, Carrefour a obţinut anul trecut afaceri cumulate de peste 11,5 mld. lei.

34

ZF 15 minute cu un antreprenor. Barbu Dan Gabriel, Hedone Cafe: Am înregistrat scăderi la export, dar ne-am concentrat atenţia pe consumatorul casnic, pentru a dezvolta espressoare pentru acasă 14.10.2020, Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-cu-un-antreprenor-barbu-dan-gabriel-hedone-cafe-am-19648229

► Antreprenorii din spatele Hedone Cafe şi-au concentrat atenţia în această perioadă pe realizarea unui echipament semiprofesional destinat consumatorilor casnici

► Hedone are două divizii de business şi anume producţia şi comercializarea de cafea premium, proaspăt prăjită şi producţia echipamentelor profesionale, care sunt folosite de alte afaceri.

Barbu Dan Gabriel, cofondator al Hedone Cafe, spune că pandemia a afectat businessul pe care îl conduce atât pe partea de încasări din zona HoReCa, cât şi în ceea ce priveşte vânzările către export. Totuşi, piaţa începe încet-încet să îşi revină. În cele trei luni marcate de starea de urgenţă, fondatorii Hedone şi-au concentrat atenţia pe consumatorul casnic, astfel încât să producă un echipament destinat pasionaţilor de cafea care vor să bea această licoare acasă.

„Din cauza pandemiei am înregistrat scăderi pe partea de exporturi şi nici celelalte canale nu au mers foarte bine. În cele trei luni de pauză (de lockdown - n.red.), ne-am îndreptat atenţia foarte mult către consumatorul casnic şi o să venim cu o surpriză pentru acesta, în sensul în care dezvoltăm un echipament semiprofesional pentru acasă. Sunt consumatori care îşi doresc să bea o cafea bună acasă. Dorim să facem un produs semiprofesional care să aibă un cost adaptat“, spune Barbu Dan Gabriel, cofondator al Hedone Cafe, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Businessul a înregistrat scăderi pe pieţele străine, astfel că în continuare exportul către ţări precum Coreea de Sud şi Emiratele Arabe este afectat.

35

Totodată, suspendarea activităţii partenerilor din HoReCa a lovit vânzările afacerii din Craiova.

Hedone are două divizii de business şi anume producţia şi comercializarea de cafea premium, proaspăt prăjită şi producţia echipamentelor profesionale, care sunt folosite de alte afaceri.

Capacitatea de producţie în ceea ce priveşte fabricarea echipamentelor profesionale este de 300, până la 1.000 de espressoare într-un an, ea variind în funcţie de cererea şi colaborările pe care Hedone le are.

„Noi în continuare facem un mix între cele două, producţia de cafeaua şi producţia de echipamente, însă în cazul acesteia din urmă vindem peste 90% din total în afara ţării. Ce producem pentru România este pentru a fi plasat în sistem comodat, adică livrăm espressorul acolo unde vindem şi cafea. Între timp însă am descoperit că sunt destul de mulţi pasionaţi care vor să achiziţioneze astfel de echipamente pentru acasă“, spune Dan Barbu.

Acum, echipamentele profesionale pentru cafea pot fi achiziţionate în România doar de către businessurile din domeniu, astfel că un consumator casnic nu poate cumpăra unul pentru uzul propriu.

„Iniţial am produs echipamente doar pentru România, dar piaţa locală nu permite vânzarea acestora, ci plasarea lor în comodat, doar pentru a putea vinde cafeaua. Astfel, am participat la târguri internaţionale şi am reperat anumiţi cumpărători din Asia. Acum vindem în multe ţări din Asia, Europa şi chiar în SUA“, explică Dan Barbu.

Povestea Hedone Cafe a început în urmă cu opt ani, când Dan Barbu deţinea o cafenea într-un centru comercial, iar doi tineri antreprenori care aveau o prăjitorie au vrut să îi vândă cafea proaspătă. După câteva luni, antreprenorul a luat decizia de a face un business împreună cu cei ceilalţi oameni de afaceri, un business care să se ocupe cu comercializarea cafelei proaspăt prăjite. Ulterior a apărut şi producţia de echipamente profesionale pentru cafea.

În prezent, Hedone Cafe furnizează cafea către 1.000 de clienţi şi deţine un portofoliu de 25 de sortimente de cafea.  Echipamentele profesionale de cafea sunt proiectate de către Hedone, care deţine şi un departament de cercetare şi dezvoltare în cadrul companiei.

„Noi ne proiectăm singuri echipamentele pentru că în această piaţă concurenţa este reprezentată de companii care au o vechime de 50-100 de ani în domeniu. Noi ţinem foarte mult la design, fiind foarte important

36

pentru businessul de echipamente. Dacă în HoReCa un client se uită în egală măsură la design şi la funcţionalitate, pe consumatorul casnic care îşi permite un set-up între 4.000 şi 6.000 de euro, trebuie să îl încânţi cu ceva“, spune Dan Barbu.

Compania Hedone Cafe a avut anul trecut afaceri de 5,7 mil. lei, plus 15%.

Bogdan Ciocian, CEO al cafenelelor Meron: Vom ajunge la o reţea de 19 cafenele la nivel de ţară. Am deschis recent la Braşov şi avem discuţii avansate pentru Sibiu şi Timişoara. „Am decis să continuăm extinderea pentru că avem avantaje atât în ceea ce priveşte spaţiile disponibile, cât şi din punctul de vedere al forţei de muncă.“ Alexandra Cepăreanu 14.10.2020,

Bogdan Ciocian, CEO al lanţului de cafenele de specialitate Meron.

Bogdan Ciocian, CEO al lanţului de cafenele de specialitate Meron, ce deţine o reţea de 17 unităţi la nivel naţional, a decis să continue planurile de extindere chiar şi în contextul pandemiei. Astfel, anul acesta reţeaua va ajunge la 19 cafenele de specialitate la nivel naţional, urmând ca anul viitor să treacă graniţele ţării.

„Am deschis recent o cafenea la Braşov, în urma unei investiţii de peste 100.000 euro. Pentru anul acesta, avem discuţii avansate pentru Sibiu şi Timişoara. Anul viitor ne concentrăm mai mult spre Bucureşti şi vrem să depăşim graniţele, către pieţe internaţionale. Aceste planuri vor fi ajustate în funcţie de evoluţia situaţiei economice şi medicale“, a spus pentru ZF Bogdan Ciocian.

37

Un oraș mare din România refuză să închidă restaurantele. Ce spun patronii din HoReCa de Catalin Costache , Business 14 octombrie 2020 • 13:26

https://alephnews.ro/economie/un-oras-mare-din-romania-refuza-sa-inchida-restaurantele-ce-spun-patronii-din-horeca/

Restaurantele și cafenelele din Brașov rămân deschise Indicența cazurilor de coronavirus în Brașov a depășit 1.5 la 1.000

locuitori Patron local: „Deocamdată trăim din împrumuturi” Limita de persoane la masă este de 6 la Brașov

Facem bagajele și mergem la munte la restaurant. La Brașov mai exact. Restaurantele și cafenelele de acolo rămân deschise chiar dacă numarul cazurilor de coronavirus a sărit de 1,5 la mia de locuitori.

Antreprenorii brașoveni din industria HoReCa au reușit să convingă autoritățile locale că restaurantele nu sunt focare. Au depus o sesizare la Prefectură prin care au cerut să facă parte din Comitetul Pentru Situații de Urgență. Astăzi au participat la discuție și au fost anunțați că de acum înainte vor fi invitați la toate ședințele.

Cafenelele și restaurantele din Brașov au rămas deschise așa că poți să te bucuri, în continuare, de o cafea de origine sau de mâncarea ta preferată. Se poate sta maxim 6 persoane la o masă.

Oana Coantă, președinta Breslei Cârciumarilor: „Toată lumea este foarte deschisă, dialogul a fost frumos și relaxat, am venit cu propuneri, au venit ei cu propuneri. Am acționat rugând să existe un fel de predicție. Avem implementat acest QR cod pentru meniu ca să nu mai plimbăm hârtii. Recomandarea DSP este să comunicăm în Breaslă și să rugăm să oprească pentru moment petrecerile de orice fel, chiar dacă legea permite nunți, botezuri.”

38

Vali Bărbat, patronul unui local: „Afacerea mea chiar dacă e individuală se integrează într-un context local comunitar care până la urmă contribuie la susținerea turismului în orașul Brașov. Practic noi trăim din împrumuturi acum, împrumuturi personale, asteptăm niște măsuri concrete din partea Guvernului, măsuri de sprijin.”

Iosefina Bortaș, clientă: „Mă bucur că există colaborare între întreprinzătorii locali și autorități, există deschidere la cei din Brașov. Felicitări lor.”

Analizele DSP Brașov au arătat că restaurantele și cafenelele nu sunt surse directe de infectare cu Covid 19, deci nu pot fi considerate factori de risc. În total, circa 10.000 de brașoveni lucrează în HoReCa.

DIVERSE

AOAR: Interzise deja, de 2 ani de zile, pungile de plastic se găsesc în toate piețele din țară 14 octombrie 2020, 19:04

La aproape 2 ani de zile de la interzicerea comercializării pungilor de plastic subțire și foarte subțire cu mâner, acestea sunt încă folosite în piețetele, centrele comerciale și de către micii operatori comerciali, potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) .

AOAR precizează: “În urma unor vizite în piețele din București și din țară, am constatat comercializarea aproape exclusivă a pungilor de plastic. O inițiativă legislativă benefică pentru mediu și pentru sănătatea cetățenilor este încălcată constant de către operatorii comerciali fără niciun fel de sancțiuni.

Lipsa controalelor și a sancțiunilor aplicate de către autorități au făcut ca această lege benefică pentru protecția mediului să fie ignorată și, astfel, au apărut abateri la nivel national. În acest context, AOAR solicită autorităților avizate, Garda de Mediu şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, să aplice controale periodice în toate piețele din București și din țară pe o corectă implementării legii.

39

Începând cu 1 iulie 2019, Parlamentul României a votat proiectul de lege 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor, astfel că se interzice, introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire, cu mâner.

Deși legea prevede sancțiuni serioase în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor, în lipsa unor controale efectuate de autorități, pungile de plastic sunt, în continuare, oferite gratuit de către comercianți.

Ce se întâmplă acum în piețele și micile centre comerciale din București și din țară?În urma vizitelor realizate în piețe, farmacii și mici magazine din București și din țară, realitatea este diferită față de ceea ce promovează legea deja în vigoare. Pungile de plastic sunt încă folosite pentru transportul cumpărăturilor de la piață acasă, iar comercianții nu se feresc să recunoască acest lucru. Mai mult de atât, fast-food-urile și restaurantele care au adoptat în context pandemic servicii de livrare acasă folosesc în continuare, în cantități impresionante, pungi din plastic pentru transportul mâncărurilor.

În schimb, marile lanțuri comerciale au pus în aplicare legea încă de la începuturi și nu au arătat abateri. Mai mult de atât, ele derulează constant campanii de informare și educare a consumatorilor privind efectele nocive ale consumului de plastic de unică folosință.

Atât miza controalelor și aplicarea amenzilor, cât și o informare corectă a comercianților este necesară și importantă. În contextul noii legi a compostului ce va intra în vigoare începându cu 1 ianuarie 2021, pungile biodegradabile și compostabile devin cu atât mai importante, cu cât bio-deșeurile pot fi colectate în acest tip de pungi.

Solicităm prin prezentul document organelor abilitate să desfășoare controale în vederea aplicării și respectării legilor în vigoare”.

GLOBAL

Ţările încep să îşi facă stocuri de alimente pe măsură ce preţurile cresc şi criza sanitară se agravează A.B. Internaţional / 14 octombrie

Cumpărătorii de produse agricole din Cairo şi până în Islamabad au intrat într-o febră a cumpărăturilor după ce pandemia de Covid-19 a perturbat lanţurile de aprovizionare, transmite Bloomberg şi Agerpres.

Iordania şi-a constituit rezerve record de grâu în timp ce Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, a luat o măsură neobişnuită de a cumpăra

40

grâu de pe pieţele internaţionale tocmai în timpul în mijlocul recoltatului producţiei interne. La rândul său Taiwanul a anunţat că îşi va majora rezervele strategice de alimente, iar China a început să cumpere nutreţ pentru a-şi hrăni efectivele în creştere de porci.

Toate aceste achiziţii anticipate scot în evidenţă modul în care ţările încearcă să se protejeze în contextul îngrijorărilor că pandemia va afecta operaţiunile portuare şi va întrerupe comerţul mondial. Pandemia a afectat deja lanţurile de aprovizionare domestice, de la fermă la farfurie, în timp ce rafturile goale ale magazinelor au determinat consumatorii din întreaga lume să îşi modifice obiceiurile de cumpărare.

"Covid-19 i-a forţat pe consumatori să treacă de la o abordare a stocurilor de tip "just-in-time" la una mai conservatoare care a fost etichetată drept "just-in-case". Rezultatul, consumatorii şi-au făcut stocuri mai mari ca măsură de prevenţie împotriva viitoarelor întreruperi", a declarat analistul Bank of America Corp., Francsico Blanch.

Mai mulţi factori stimulează o creştere a preţurilor la porumb, grâu şi soia boabe precum inundaţiile din China şi achiziţiile crescute ale Beijingului de produse agricole pentru a-şi respecta angajamentele asumate în prima fază a acordului comercial convenit cu SUA. Însă Beijingul vrea să ţină cont şi de lecţiile învăţate în perioada pandemiei şi să se asigure că stocurile sale sunt suficiente pentru a face faţă unor probleme apărute pe lanţul de aprovizionare.

Chiar dacă câteva ţări încearcă să îşi majoreze rezervele strategice, precum Egiptul şi Pakistanul, altele au decis să îşi urgenteze achiziţiile de produse alimentare din alte motive precum accesul la valută, amploarea livrărilor interne şi necesitatea de a ţine preţurile de pe piaţa internă sub control, a declarat economistul şef al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Abdolreza Abbassian.

"Multe ţări ar putea cumpăra acum dar ar putea să îşi reducă achiziţiile la începutul anului următor pentru că nu vor mai avea nevoie. Mă aştept ca acest lucru să se întâmple, în special având în vedere condiţiile care nu sunt grozave pentru grâul de iarnă şi faptul că dacă mai aştepţi preţurile ar putea continua să crească", a spus Abbassian.

Preţurile la produsele agricole sunt în creştere pe măsură ce ţările îşi majorează achiziţiile, la care se adaugă cererea crescută venită din China şi seceta din regiunea Mării Negre. În aceste condiţii, indicele Bloomberg Agriculture Subindex, care urmăreşte evoluţia contractelor futures la o serie de produse agricole importante, a crescut cu 20% începând din luna iunie.

41

Iar analiştii se aştepată ca China să continue să alimenteze cererea în cursul anului următor. Cel mai mare importator mondial de produse variate, începând de la ţiţei şi până la soia boabe, intenţionează să îşi majoreze rezervele de stat în conformitate cu planul cincinal.

"Cu siguranţă, China va continua să susţină preţurile la materii prime dacă va face astfel de achiziţii importante", susţine analistul Commerzbank AG, Daniel Briesemann.

Aceste achiziţii suplimentare sunt o veste bună pentru producători, care au văzut cum cererea pentru produse precum porumb sau zahăr a scăzut pe măsur ce pandemia a oprit transporturile şi a redus cererea pentru etanol produs din porumb sau trestie de zahăr.

UNIUNEA EUROPEANA

Sondaj la nivelul UE: Fermierii trebuie sa primeasca subventii mai mari in noua PAC 13 octombrie 2020

Comisia Europeană a publicat astăzi un sondaj Eurobarometru realizat la nivel UE cu privire la opinia publică privind agricultura și PAC. Conform datelor prelucrate aproape trei din patru europeni sunt conștienți de politica agricolă comună (PAC) și consideră că toți cetățenii beneficiază de aceasta.

Sondajul a fost realizat din luna august până în luna septembrie 2020, incluzând peste 27.200 de respondenți din 27 de state membre UE. Datorită contextului actual al pandemiei Covid-19, metodologia a trebuit adaptată, unele interviuri fiind realizate online. 

Aproape toți respondenții sondajului (95%) consideră că agricultura și mai ales zonele rurale sunt importante pentru „viitorul nostru” în Uniunea Europeană. Mai mult, sondajul arată că cei mai mulți cetățeni ai UE sunt conștienți de PAC (73% astăzi, cu 6 puncte procentuale (pp) mai mult decât în 2017) și consideră că PAC aduce beneficii tuturor cetățenilor, nu doar fermierilor (76% astăzi, cu 15 pp mai mult decât în 2017).

În toate statele membre, majoritatea cetățenilor împărtășesc acest punct de vedere, cu excepția Maltei. În plus, opiniile cetățenilor cu privire la care ar trebui să fie principalele obiective ale PAC rămân similare cu concluziile sondajului din 2017. Majoritatea cred că furnizarea de alimente sigure și sănătoase de înaltă calitate ar trebui să fie principalul obiectiv, reprezentând punctul de vedere al 62% dintre respondenți, la fel ca și în 2017. Această

42

viziune se reflectă și la nivel național, unde cetățenii consideră că ar trebui să fie principala prioritate a PAC.

Sondajul din acest an a constatat, de asemenea, că 52% dintre cetățeni consideră că unul dintre obiectivele principale ar trebui să fie protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice, precum și asigurarea unui nivel de viață echitabil pentru fermieri (51%). Acestea au crescut ușor cu respectiv 2 și 3 p.p. față de anii precedenți. Mai mulți europeni cred că UE își îndeplinește rolul în ceea ce privește obiectivele cheie ale PAC.

În comparație cu 2017, toate domeniile, inclusiv securitatea alimentară, durabilitatea, alimentele sigure și de calitate au crescut cu cel puțin 5 p.p. Domeniul în care cetățenii consideră că UE își îndeplinește cel mai mult rolul este securitatea alimentară, 80% dintre respondenți fiind de acord cu acest lucru, o creștere cu 8 p.p. față de 2017.

În ceea ce privește sprijinul financiar, sondajul a constatat că un număr crescut de cetățeni consideră că sprijinul acordat fermierilor este prea mic, crescând cu 13% puncte, de la 26% dintre respondenți în 2017 la 39% în 2020. Acest lucru s-a reflectat și atunci când cetățenii au fost întrebați dacă cred că UE ar trebui să își sporească sprijinul pentru fermieri. 56% dintre cetățeni consideră că ar trebui să crească în următorii zece ani, în creștere cu 12 p.p. comparativ cu 2017 și 27 p.p. comparativ cu 2007.

Tot mai mulți cetățeni sunt acum conștienți de sigla agriculturii ecologice. Sondajul a constatat că 56% dintre respondenți sunt conștienți de siglă, o creștere de 29 p.p. comparativ cu 2017. Conștientizarea altor logo-uri, cum ar fi logo-urile indicațiilor geografice, au rămas stabile.

Chiar dacă o pondere în creștere a cetățenilor consideră că agricultura este una dintre cauzele majore ale schimbărilor climatice (de la 29% în 2010 la 42% în 2020), majoritatea cetățenilor consideră că agricultura a adus deja o contribuție majoră în combaterea schimbărilor climatice, 55% dețin acest punct de vedere, în creștere față de 46% în 2010.

În ceea ce privește zonele rurale, majoritatea cetățenilor consideră că mediul și peisajul (82%), accesul la activități de agrement și culturale (56%) și facilități educaționale (54%) pot fi calificate ca fiind bune. Cu toate acestea, la întrebarea cum au evoluat zonele rurale în ultimii 10 ani, accesul la internet de mare viteză este evidențiat ca fiind cel care s-a îmbunătățit cel mai mult (55% sunt de acord), în timp ce oportunitățile de muncă sunt cele considerate ca fiind înrăutățite (42% sunt de acord).

43

În cele din urmă, cetățenii consideră că cele mai importante beneficii oferite de păduri includ furnizarea animalelor cu habitate naturale, conservarea biodiversității și conservarea naturii (69%), absorbția dioxidului de carbon, precum și contribuția la combaterea schimbărilor climatice și a efectelor dăunătoare ale acesteia (65%). 

Raportul complet al sondajului UE va fi publicat mai târziu în noiembrie, însoțit de fișele tehnice ale țării. Rezumatul poate fi găsit aici: https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/special/surveyky/2229

AGRO TV invită cititorii să își exprime părerea legată de noua Politică Agricolă Comună și impactul ei asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. Spuneți-ne părerea voastră în secțiunea de comentarii.

VEȘTI DE LA BRUXELLES despre POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ! Agroinfo 14 octombrie 2020 - 07:47

COMUNICAT. Trei din patru europeni au auzit de politica agricolă comună (PAC) și consideră că toți cetățenii beneficiază de pe urma acesteia, conform celui mai recent sondaj de opinie public realizat de Eurobarometru la nivelul UE cu privire la agricultură și PAC, publicat marți, 13 octombrie, de Comisia Europeană.

Sondajul arată că un număr mai mare de cetățeni ai UE au auzit de PAC (73 % în prezent, cu 6 puncte procentuale mai mult decât în 2017) și consideră că PAC le aduce beneficii tuturor cetățenilor, nu numai fermierilor (76 % în prezent, cu 15 puncte procentuale mai mult decât în 2017). În plus, opiniile cetățenilor cu privire la principalele obiective pe care ar trebui să le aibă PAC rămân similare celor rezultate din sondajul efectuat în 2017.

La fel ca în 2017, o majoritate de 62 % dintre respondenți consideră că obiectivul principal ar trebui să fie furnizarea de alimente sigure, sănătoase și de înaltă calitate. Un număr mai mare de europeni sunt de părere că UE își îndeplinește rolul în ceea ce privește obiectivele-cheie ale PAC. În comparație cu 2017, în toate domeniile, inclusiv securitatea alimentară, sustenabilitatea, siguranța și calitatea alimentelor, s-au înregistrat creșteri de cel puțin 5 puncte procentuale. În prezent, mai mulți cetățeni sunt conștienți de logoul de agricultură ecologică, și anume 56 % dintre respondenți  - cu 29 de puncte procentuale mai mult decât în 2017.

44

Deși o parte din ce în ce mai mare a cetățenilor consideră că agricultura este una dintre cauzele majore ale schimbărilor climatice (de la 29 % în 2010 la 42 % în 2020), o majoritate de 55 % din populație consideră că agricultura are deja o contribuție majoră în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice (un procent în creștere, față de 46 % în 2010).

Sondajul a fost efectuat în perioada august-septembrie 2020 și a inclus peste 27 200 de respondenți din 27 de state membre. Raportul complet privind sondajul UE va fi publicat în luna noiembrie, menționează comunicatul Reprezentanței Comisiei Europene în România, transmis pentru AGROINFO.

At a Glance - Financial management of the future CAP - 14-10-2020 14-10-2020 02:53 PM CEST

In the context of the future EU multiannual budget, the European Commission put forward a proposal on the financing, management and monitoring of EU farm policy on 1 June 2018, as part of a CAP reform package of three legislative proposals. Since then, discussions have highlighted the need to maintain at least the current level of agricultural expenditure, as well as to simplify the procedures while adapting them to the future CAP delivery model. The CAP proposals are scheduled for debate and vote during the October II plenary session. Source : © European Union, 2020 - EP

https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2020/659286/EPRS_ATA(2020)659286_EN.pdf

At a Glance - CAP amending regulation (CMO) - 14-10-2020 14-10-2020 06:15 PM CEST

The 'amending regulation' is part of a set of three legislative proposals presented by the European Commission with the aim of reshaping and modernising the EU's common agricultural policy (CAP) for 2021 to

45

2027. It introduces changes to five regulations, including regarding the single common market organisation (CMO). Based on the work of the European Parliament's Committee on Agriculture and Rural Development (AGRI) during the previous legislative term, Parliament is expected to debate the framework during the October II plenary session and adopt its position for negotiations with the Council. Source : © European Union, 2020 - EP

https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2020/659288/EPRS_ATA(2020)659288_EN.pdf

............................................................

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: Comisia adoptă Strategia UE privind metanul, ca parte a Pactului verde european 14 octombrie 2020, 18:52 Energie

Comisia Europeană a prezentat astăzi, 14 octombrie, strategia UE de reducere a emisiilor de metan. Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon. El este, de asemenea, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate. Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție „zero poluare” al Comisiei.

Această strategie stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional. Ea prezintă acțiuni legislative și nelegislative în sectorul energetic, sectorul agricol și sectorul deșeurilor, care generează aproximativ 95 % din emisiile de metan asociate activității umane la nivel mondial. Comisia va colabora cu partenerii internaționali ai UE și cu industria de resort pentru a reduce emisiile de-a lungul lanțului de aprovizionare.

46

Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Pactul verde european, a declarat: „Pentru a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic, Uniunea Europeană trebuie să reducă toate gazele cu efect de seră. Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră și o cauză importantă a poluării aerului. Strategia noastră privind metanul asigură reducerea emisiilor în toate sectoarele, în special în sectorul agricol, sectorul energetic și în sectorul deșeurilor.

Ea facilitează, de asemenea, producerea biogazului din deșeuri în zonele rurale. Tehnologia satelitară a Uniunii Europene ne va permite să monitorizăm îndeaproape emisiile și să contribuim la ridicarea standardelor internaționale.”

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat: „Astăzi am adoptat prima noastră strategie de combatere a emisiilor de metan din 1996 încoace. Deși sectorul energetic, sectorul agricol și cel al deșeurilor joacă fiecare un rol în acest sens, sectorul energetic se pretează cel mai bine la reducerea rapidă și puțin costisitoare a emisiilor. Europa va fi o deschizătoare de drumuri în această privință, dar nu poate să reușească de una singură. Trebuie să colaborăm cu partenerii noștri internaționali pentru a aborda problema emisiilor de metan generate de energia pe care o importăm.”

Una dintre prioritățile strategiei este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variază în prezent de la un sector la altul și de la un stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.

Pe lângă măsurile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de măsurare, verificare și raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei. Programul de sateliți Copernicus al UE va îmbunătăți, de asemenea, supravegherea și va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial și la identificarea principalelor scăpări de metan.

 Pentru a reduce emisiile de metan în sectorul energetic, se va propune introducerea obligației de a îmbunătăți depistarea scăpărilor și eliminarea lor în infrastructura de gaze și se va lua în considerare elaborarea unei legislații menite să interzică practicile sistematice de ardere la faclă și de evacuare în atmosferă. Comisia va purta un dialog cu partenerii săi internaționali și va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie către UE, precum și instrumentele de punere în aplicare a acestora.

47

Comisia va îmbunătăți raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici în ceea ce privește tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimentația animalelor și managementul reproducției.

Cercetarea specifică în domeniul tehnologiei, al soluțiilor bazate pe natură și al schimbării regimului alimentar își va aduce de asemenea contribuția. Deșeurile umane și agricole organice nereciclabile și fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor deșeuri va fi stimulată în continuare.

În sectorul deșeurilor, Comisia va avea în vedere măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, valorificând potențialul energetic al acestora cu reducerea simultană a emisiilor, și va reexamina legislația relevantă privind depozitele de deșeuri în 2024. Reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri este esențială pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activităților de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe bază de deșeuri.

Totodată, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor și va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care generează emisii de metan și care nu sunt incluse încă în domeniul de aplicare al acesteia.

Pe plan molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposferă și este un puternic poluant atmosferic local, care cauzează probleme grave de sănătate. La sfârșitul ciclului său de viață, metanul este transformat în dioxid de carbon și vapori de apă, contribuind în continuare la schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie atât la încetinirea schimbărilor climatice, cât și la îmbunătățirea calității aerului.

Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele în materie de climă pentru 2030 a concluzionat că intensificarea nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % până în 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan. Deși UE produce 5 % din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va încuraja luarea de măsuri la nivel internațional în calitate de cel mai mare importator

48

mondial de energie și de actor important în sectorul agricol și în cel al deșeurilor.

...............................................................................

Scenarii plauzibile pentru industria produselor lactate (partea 1)By RO.aliment October 14, 2020

Un proiect de cercetare finanțat de Tetra Pak, întreprins de Universitatea Lund, a detaliat patru scenarii plauzibile pentru viitorul produselor lactate. Acestea includ o „schimbare a sistemului alimentar bazată pe politici” în scenariul Green Dairy și o abordare normală în Dairy Evolution.

Ce ne rezervă viitorul produselor lactate? Între 2019 și 2030, dezvoltarea afacerii va continua să urmeze tendințele actuale sau inovațiile vor schimba regulile jocului modificând semnificativ sectorul?

Prognozele în funcție de tendințele existente se bazează pe date istorice sau, pentru a le spune mai simplu, „privind înapoi în timp”, a explicat Christian Koch, cercetător postdoctoral la Școala de Economie și Management a Universității Lund din Suedia (LUSEM).

Împreună cu o echipă de cercetători, Koch a favorizat o altă abordare pentru a răspunde la aceeași întrebare. „Această abordare alternativă presupune că există tendințe perturbatoare care pot deveni importante și pot pune sub semnul întrebării bazele actuale ale industriei lactate”, a explicat el în timpul unei emisiuni web a Tetra Pak de săptămâna trecută.

Aceste tendințe perturbatoare – altfel cunoscute sub numele de „incertitudini critice” – sunt imprevizibile și ar putea include gusturile consumatorilor, reglementările guvernamentale și noile tehnologii. „Această viziune alternativă reprezintă abordarea din cadrul acestui scenariu, aplicabilă pentru a descoperi rezultate viitoare, plauzibile. Cu alte cuvinte, acest lucru anticipează alte puncte de vedere ce ar putea veni în jurul valoriilor industriei, dar nu este destul de vizibil încă”.

49

Cu o finanțare de la gigantul Tetra Pak, Koch și colegii săi au întreprins un proiect de cercetare de 18 luni bazat pe această metodologie alternativă. Rezultatele studiului „Tendințele globale care afectează strategiile lactate” sunt și includ acum patru scenarii plauzibile cu rezultate extrem de diferite: „Lactate verzi”, „Evoluția produselor lactate”, „Fuziune nouă” și „Alimente noi curajoase”.

„Green Dairy”: „Schimbare în funcție de politici sistem alimentar“

Scenariul Green Dairy, le-a spus Koch interlocutorilor în timpul conferinței difuzate pe internet, este o lume viitoare caracterizată de puternice restricții socio-ecologice și opoziții. Acestea îi va împinge pe fermierii și procesatorii de produse lactate să „investească masiv” în îmbunătățirea amprentei de carbon.

„Societatea și autoritățile de reglementare realizează că nu numai conținutul alimentar al unui produs îl face sănătos sau nu. Modul în care este produs devine din ce în ce mai important pentru a evalua dacă aduce beneficii sănătății umane și planetei în același timp ”, a explicat el.

Viitorul nu pare luminos pentru întregul sector agricol în acest scenariu. Într-adevăr, în Green Dairy, doar câteva „mega ferme și fabrici” sunt capabile să rămână profitabile, a explicat Koch. Acest lucru se datorează „modificărilor masive” aduse reglementărilor privind subvențiile, care prevede introducerea impozitării alimentelor de origine animală, alături de politici mai stricte privind bunăstarea animalelor.

Din perspectiva costurilor, consumatorii s-ar putea aștepta să plătească mai mult pentru produsele lactate obținute de la vaci – în special în cazul categoriilor unt și brânză. „Imaginea produselor lactate s-a schimbat”, a explicat Koch, „și acum sunt privite ca un produs de mare valoare în loc de un produs de bază ieftin, subvenționat”. Odată cu aceste creșteri de costuri și schimbări de percepție vine și conștientizarea consumatorului că laptele poate și are un gust diferit atunci când provine de la rase sau regiuni diferite.

Alternativele lactate pe bază de plante, care, ca și categorie, se bucură în prezent de un boom, ar continua să crească în Green Dairy. Acest lucru poate fi asociat cu amprenta de carbon favorabilă pe scară largă a categoriei și cu avantajele crescute ale costurilor în comparație cu produsele lactate tradiționale.

Mai mult, cu consumatorii „înfometați de sănătate publică ecologică”, aceștia vor deveni mai aventuroși în utilizarea alimentelor ca instrument de acțiune pentru mediu, ni s-a spus.

50

Inovațiile tehnologice și tranziția tehnologică rămân „destul de scăzute”, proteinele lactate cultivate în laborator și pe bază de fermentație rămân produse de „nișă” – cu excepția nutriției sportive premium sau ca ingredient „versatil” în producția de alimente. Acest lucru se datorează faptului că tehnologia va trebui încă să atingă scalabilitatea „masivă”, rentabilitatea și acceptarea consumatorilor.

“Pe scurt, ceea ce vedem în Green Dairy este o schimbare a sistemului alimentar bazată pe politici publice”, a spus Koch.

Impozite, subvenții, noi etichete alimentare

Deci, care sunt implicațiile pentru industrie? Cercetătorii au prezentat, de asemenea, o selecție de evoluții potențiale de-a lungul timpului în acest scenariu, inclusiv modificări de impozite, subvenții și în etichetarea produselor alimentare.

În Green Dairy, se ajunge la un consens politic conform căruia sistemul alimentar este în suferință și trebuie să funcționeze în limitele ecologice, planetare, a explicat Koch. „Produsele lactate încearcă să spună o poveste mai bună, dar se luptă în opinia publică cu „poveștile” despre lactatele care sunt dăunătoare pentru sănătatea animalelor și a planetei. Problemele din fermele de lapte, legate de bunăstarea animalelor și protecția mediului sunt punctul de basculare în societate și pentru liderii politici.“

Prin urmare, a spus cercetătorul postdoctoral, după introducerea unei taxe pe carnea roșie, o taxă pe lactate ar putea fi următoarea.

În Green Dairy, Uniunea Europeană este prima care introduce ghiduri obligatorii de etichetare pentru impactul climatic al produselor alimentare în raport cu valoarea sa nutrițională. Ni s-a spus că această lege creează avantaje competitive pentru produsele pe bază de plante și producătorii lor.

Cei din industria produselor lactate și, în special, fermierii, își vor pierde puterea politică în „majoritatea părților lumii” și, în loc să subvenționeze zootehnia, guvernele vor sprijini tranziția lor la producția vegetală. „Criza din fermele de lactate se va intensifica și numai cei suficient de inteligenți pentru a face rapid tranzițiea sau în măsură să ofere produse premium, artizanale vor înflori.“

Succesul viitor al industriei este dependent de continuitatea politicii guvernamentale, a explicat Koch, care „a început să se erodeze” pe fondul riscurilor și eficienței legate de agricultura mega-fabrică.

51

„Schimbarea obiceiului cultural înrădăcinat de a cumpăra lapte ieftin s-a dovedit a fi dificilă, dar posibilă”, a adăugat el.

În ceea ce privește segmentele pieței, cercetătorii spun că până în 2030, într-un scenariu Green Dairy, laptele de vacă va avea cota de piață de 60%, alternativele pe bază de plante 35% și produsele cultivate în laborator 5%.

„Consecințele așteptate sunt că majoritatea produselor lactate vor fi obținute de la vaci din ferme de lactate, dar actorii din domeniu ar trebui să vadă că peste o treime din produsele de pe piață vor fi cele pe bază de plante”, a comentat Koch.

Dairy Evolution: „Un fel de scenariu de afaceri în care nu se schimbă nimic“

Un alt scenariu plauzibil subliniat de cercetătorii de la Universitatea Lund s-a axat pe o lume evolutivă – mai degrabă decât pe una revoluționară.

Dairy Evolution se caracterizează prin continuarea consolidării creșterii pieței produselor lactate către mega-producție agricolă, în același timp, cu o creștere continuă a alimentelor pe bază de plante.

În mod similar cu Green Dairy, lactatele obținute prin procedee pe bază de fermentație rămân un produs de nișă. Cu toate acestea, spre deosebire de Green Dairy, în Dairy Evolution se fac doar îmbunătățiri de mediu incrementale și problemele de bunăstare a animalelor continuă. „Industria produselor lactate reușește să spună o poveste convingătoare pentru autoritățile de reglementare din întreaga lume și pentru majoritatea consumatorilor.“

În ceea ce privește cota de piață, într-un scenariu de evoluție a produselor lactate, cercetătorii spun că 85% din produsele lactate vor proveni de la vaci, cele pe bază de plante vor reprezenta 13%, iar în laboratoare se vor produce doar 2% din lactatele care vor ajunge la consumator.

„Având în vedere caracterul moderat al scenariului Dairy Evolution, marea majoritate a produselor lactate își vor menține în continuare originea tradițională (de la o ferme de lactate), în timp ce produsele pe bază de plante vor prezenta o creștere notabilă în acest scenariu”, a spus Koch.

Studiul „Tendințe globale care afectează strategiile lactate” a fost realizat de Thomas Kalling, Matts Kärreman, Magnus Johansson și Christian Koch, de la LUSEM. Echipa a analizat șase piețe globale – SUA, Marea Britanie, China, India, Nigeria și Brazilia – pentru a veni cu patru scenarii plauzibile: „Green Dairy”, „Dairy Evolution”, „New Fusion” și „Brave New Food” .

52

FoodNavigator va investiga scenariile „New Fusion” și „Brave New Food” în a doua parte a articolului său despre viitorul plauzibil al produselor lactate Sursa: FoodNavigator

CEJ respinge o solicitare Lactalis: ”Etichetarea de origine este permisă” meatmilk 14 octombrie 2020

Măsurile naționale care necesită etichetarea obligatorie a originii și proveniența produselor alimentare sunt permise în conformitate cu legislația UE, dar trebuie justificate, a constatat cea mai înaltă instanță din Europa, Curtea Europeană de Justiie, citată de Euractiv.

Într-o hotărâre, Curtea Europeană de Justiție (CEJ) din Luxemburg a declarat că în prezent, cadrul armonizat al UE pentru etichetarea produselor alimentare „nu împiedică statele membre să adopte măsuri care să prevadă informații suplimentare obligatorii privind originea sau proveniența. ” CEJ a adăugat că, totuși, acele măsuri naționale trebuie justificate din unul sau mai multe motive, inclusiv protecția sănătății publice și prevenirea fraudei alimentare.

Adoptarea etichetării obligatorii a originii este posibilă numai dacă există o „legătură dovedită între anumite calități ale alimentelor în cauză și originea lor de proveniență”. Potrivit judecătorilor UE, responsabilitatea revine statelor membre să furnizeze dovezi că majoritatea consumatorilor acordă o valoare semnificativă furnizării acestor informații.

Anterior, Consiliul de stat francez a solicitat CEJ să se pronunțe asupra cazului depus de compania Groupe Lactalis, care a solicitat anularea unui decret guvernamental care impunea etichetarea originii franceze, europene sau extraeuropene a laptelui și a laptelui utilizat ca ingredient în alimentele ambalate.

53

Curții UE i s-a cerut să interpreteze regulamentul privind furnizarea de informații despre alimente consumatorilor și, în special, dacă autorizează statele membre să adopte măsuri naționale obligatorii cu privire la originea sau proveniența laptelui folosit ca ingredient.

Mai multe țări din UE au introdus recent măsuri naționale pentru a specifica originea anumitor categorii de alimente, cum ar fi laptele sau unele ingrediente principale ale produselor alimentare. De exemplu, Italia a adoptat deja câteva scheme naționale pentru a specifica originea roșiilor utilizate în sosul de roșii și a grâului dur în paste.

Cu toate acestea, Comisia Europeană s-a arătat îngrijorată cu privire la orice încercare națională de reglementare a problemei, spunând că ar putea fragmenta piața unică. În septembrie, vorbind în fața miniștrilor UE pentru agricultură, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat că adoptarea măsurilor naționale nu este modalitatea adecvată de a răspunde cererii crescute din partea consumatorilor de a cunoaște originea alimentelor pe care le cumpără.

Se așteaptă ca executivul UE să prezinte o propunere pentru un sistem armonizat de etichetare a produselor alimentare în contextul strategiei sale de la fermă la furcă (F2F).

Un grup de țări din UE s-a orientat către Comisie pentru a include în propunerea sa un sistem obligatoriu de etichetare a alimentelor la nivelul UE. Comisia va lansa o evaluare a impactului inițial în această toamnă pentru a evalua impactul potențial pe care o extindere a etichetării obligatorii a originii ar putea să îl aibă asupra operatorilor din sectorul alimentar, în special asupra fermierilor și consumatorilor.

BELGIA

Conceptul de nutriție integrată și evitarea subnutriției, în condiții de Covid 19 meatmilk 14 octombrie 2020

O strategie reală de combatere a subnutriției, și nu doar a obezității și a excesului de greutate, ar trebui să fie pusă în aplicare în agenda politică a UE, în urma luptei revigorate împotriva cancerului și a crizei COVID, au subliniat mai mulți parlamentari într-un eveniment virtual recent. Organizat de Alianța Europeană pentru Nutriție pentru Sănătate, evenimentul și-a propus să analizeze cum să stabilească mai bine conceptul de îngrijire nutrițională integrată, atât la nivelul UE, cât și în sistemele

54

naționale de îngrijire a sănătății.

Potrivit europarlamentarului socialist Marc Tarabella, ambiția UE în materie de sănătate a fost recent restabilită prin politica alimentară esențială a Comisiei, strategia Farm to Fork și Planul european de combatere a cancerului, care este în curs de finalizare.

Acest nou entuziasm ar putea deschide calea pentru ca conceptul de nutriție integrată să fie considerat ca fiind cheia pentru o asistență medicală mai bună, a subliniat parlamentarul belgian.

Un alt europarlamentar socialist, portugheza Sara Cerdas, care este și medic, a menționat programul EU4Health, care vede nutriția ca un instrument de abordare a factorilor de risc pentru multe dintre bolile care afectează cetățenii UE în acest moment.

Îngrijirea nutrițională

Competența în materie de sănătate este în prezent în mâinile statelor membre, ceea ce înseamnă că ar putea lipsi punerea în aplicare a contribuțiilor provenite de la Bruxelles. „Uneori regret că decidem unele reguli la nivel european, iar apoi sunt diluate în fiecare țară”, s-a plâns Tarabella. El a adăugat că Comisia ar trebui să monitorizeze care țară face progrese în domeniul îngrijirii nutriționale și să favorizeze schimbul de bune practici între statele membre.

Platformele multidisciplinare și multicomerciale interesate sunt, de asemenea, considerate cruciale pentru a lega UE și elaborarea politicilor naționale în domeniul sănătății. În acest sens, inițiativa „Îngrijirea

55

nutrițională optimă pentru toți” (ONCA) a fost menționată ca un exemplu pentru punerea împreună a diferitelor părți interesate, încercând să asigure o îngrijire nutrițională de înaltă calitate pentru toți cetățenii europeni prin screening nutrițional

Laurence Doughan de la Ministerul Sănătății din Belgia a explicat de ce țara s-a alăturat campaniei, spunând că este o continuare logică a strategiei naționale din 2006 privind planul de nutriție și sănătate. Potrivit acesteia, nu este ușor să convingi alte state membre că nutriția este mai serioasă decât pare și a apreciat utilizarea cuvântului îngrijire nutrițională în loc de subnutriție. „Percepția este mult mai bună”, a adăugat ea.

Deși abordarea multi-părți interesate s-a dovedit a funcționa, ea a subliniat, de asemenea, importanța legii „dure”: „Un set de recomandări este bun, dar reglementarea este, de asemenea, foarte importantă”.

Abordați îngrijirea cancerului în mod holistic

Nutriția joacă un rol central în îngrijirea cancerului, care se află în centrul agendei UE, întrucât un plan pentru combaterea cancerului se numără printre prioritățile Comisiei Europene și ale președintelui acesteia, Ursula von der Leyen.

Europarlamentarul de centru dreapta, Aldo Patriciello, a vorbit despre legătura dintre bolile oncologice și malnutriție, care reprezintă atât o povară asupra bugetului pentru sănătate, cât și un obstacol în calea prevenirii și a bunei tratamente a cancerului.

„La pacienții cu cancer, malnutriția poate compromite serios succesul și continuarea terapiilor împotriva cancerului, intervenții chirurgicale, radioterapie, chimioterapie, precum și viața pacienților înșiși”, a spus el.

El a adăugat că instituțiile UE ar trebui să își consolideze angajamentul de a promova screeningul nutrițional pentru persoanele cu risc și pacienți, pentru a asigura accesul egal al pacienților la îngrijirea nutrițională și pentru a sprijini educația și programele de studiu privind prevenirea.

„Acum este dovedit științific că malnutriția nu este nici o consecință a bolii, nici un efect secundar al terapiilor anticanceroase, dar este cel puțin parțial previzibilă printr-un suport nutrițional adecvat care trebuie luat ca parte integrantă a căii terapeutice a pacientului.”

Matthias Schuppe, liderul echipei de cancer în cadrul Direcției Generale pentru Sănătate (DG SANTE) a Comisiei Europene, a fost de acord că

56

nutriția și îngrijirea nutrițională sunt componente importante ale abordării executivului UE împotriva cancerului.

„Încercăm să abordăm cancerul în mod holistic, ceea ce înseamnă să începem de la prevenire prin diagnosticarea precoce, tratament și apoi urmărirea supraviețuitorilor”, a spus el.

În acest sens, nutriția joacă un rol important în prevenirea, deoarece dietele sănătoase evită obezitatea, cu potențialul de a deveni împreună cu activitatea fizică un factor de reducere a riscului de cancer.

Dar, de asemenea, noua abordare centrată pe pacient ar putea integra nutriția ca instrument în furnizarea de îngrijiri optime.

„O stare nutrițională mai bună înseamnă pentru acești pacienți și regimurile lor de chimioterapie o calitate mai bună a vieții și un beneficiu mai mare de supraviețuire”, a spus Schuppe.

SANATATE si GASTRONOMIE

Nutriţionistul Mihaela Bilic, despre întărirea imunităţii prin alimentaţie: „În Franţa, tuturor bolnavilor din spitale li se dă zilnic salată de pătrunjel“ 14 octombrie 2020, 19:00 de Lizeta Oprea

Nutriţionistul Mihaela Bilic, despre întărirea imunităţii prin alimentaţie: „În Franţa, tuturor bolnavilor din spitale li se dă zilnic salată de pătrunjel“ Nutriţionistul Mihaela Bilic în studioul Adevărul Live Cunoscutul doctor nutriţionist Mihaela Bilic vorbeşte despre alimentele care au capacitatea de a creşte imunitatea, prin asigurarea întregului necesar de vitamine şi nutrienţi.

Prezentă în emisiunea „Vorbeşte lumea“, Mihaela Bilic a vorbit despre importanţa alimentaţiei în această perioadă, făcând o listă a alimentelor care pot asigura necesarul de vitamine şi nutrienţi care ne asugură un sistem imunitar puternic: „Avem pe toate drumurile pătrunjel, doar că greşeala nostră este că nu-l mâncăm, îl punem în ciorbă de decor. Nu există în alt aliment mai multă vitamina C, fibre, minerale şi fier ca în pătrunjel. Trebuie să învăţăm din bucătăria libaneză să-l facem salată, adică să-l mâncăm cu snopul. Vreau să vă spun că în Franţa, tuturor bolnavilor convalescenţi din spitale, li se dă zilnic salata aceea de pătrunjel. Este un aliment atât de banal pe care nu îl apreciem la adevărata lui valoare.

Poate fi combinat cu ulei de măsline şi lămâie. Avem piaţa plină de pătrunjel, haideţi să-l mâncăm cu snopul. Pătrunjelul înseamnă vitamina C şi Fier, iar când vorbim despre imunitate avem nevoie de aceşti antioxidanţi,

57

de vitamina A, C şi E, pentru că antioxidant înseamnă blocarea oxidării din organism. Iar oxidare înseamnă ruginire. Ca să blocăm ruginirea organismului îi dăm vitamina C, fructe şi legume proaspete. Cu cât mai colorate, cu atât mai bine pentru că mai sunt şi acei pigmenţi vegetali care au şi ei efecte benefice. Atenţie mare cu vitamina C pentru că este extrem de sensibilă. Depozitarea îndelungată, lumina şi căldura o distrug. Din cauza aceasta, atunci când simţim că suntem mai slăbiţi, este recomandat să luăm chiar şi suplimente de vitamina C, tocmai pentru că nu avem de unde să luăm fructe şi legume culese de mai puţin de 48 de ore.

Vitamina A este uşor de găsit în toate produsele de origine animală cu grăsime – lapte, ficat sau ou, dar mai există şi o formă vegetală pe care o găsim în toate legumele şi fructele portocalii. Cât despre vitamina E, o lingură de ulei asigură strictul necesar. ADVERTISING Toată lumea vorbeşte de vitamina D, dar trebuie să ştim că organismul are capacitatea lui de a o produce. Culmea este că sintetizăm vitamina D şi dacă stăm la lumină într-o zi mai înnorată.

Printre alte substanţe care cresc imunitatea mai sunt şi acizii graşi omega 3, acesta putând fi luat din peşte gras, un gălbenuş de ou, sardină sau hamsie. Tot la capitolul imunitate, nu aş vrea să uitaţi de alimentele fermentate. Imunitatea locuieşte în colon, important fiind echilibrul între culturile de bacterii benefice şi cele mai puţin benefice. Acestea nu ar trebui omorâte prin antibiotic, ci prin multiplicarea celor benefice.

Acest lucru îl facem cu ajutorul un produse ca murăturile, sana, chefir, iaurt şi brânzeturile. Vreau să vă mai amintesc de ceaiul verde, care are o capacitate ontioxidantă extraordinară, dacă bem cel puţin 5 căni pe zi. Nu uitaţi nici de echinacea sau ciocolată. Pe de altă parte, ţineţi cont de faptul că stresul şi lipsa somnului prăbuşesc imunitatea cum noi nu putem să o compensăm prin mâncare“, a spus doctorul Mihaela Bilic la PRO TV.

DOSAR

Oamenii de știință au găsit modalități de a extrage la scară industrială a polifenolilor din deșeurile de măsline și struguri By RO.alimentOctober 14, 2020 O echipă italiană de cercetători a descris o metodă de producere a pulberilor și extractelor micronizate îmbogățite cu polifenoli obținuți din deșeuri agricole, oferind beneficii asupra mediului, precum și asupra sănătății metabolice.

Conform unui articol apărut în revista Frontiers in Nutrition, cercetătorii consideră că metoda poate fi aplicată polifenolilor obținuți din măsline (

58

Olea europaea L. ) și deșeuri de struguri ( Vitis vinifera L. ). Aceștia își găsesc o largă utilizare în produse alimentare, cosmetice și în sectorul farmaceutic.

„Un fapt remarcabil al acestui nou proces tehnologic constă în obținerea de extracte natural îmbogățite în compuși bioactivi”, scrie echipa de la universitatea din Florența.

„Tehnicile avansate de uscare a plantelor, micronizarea, extracția și tehnologiile de purificare cu membrană au contribuit la obținerea unui astfel de rezultat, care contribuie la creșterea valorii adăugate a produselor finale și a potențialului lor industrial în agronomie, industria alimentară, a cosmeticelor și în sectorul farmaceutic.“

Împreună cu colegii de la universitățile Roma II și Tuscia din Italia, echipa consideră că utilitatea deșeurilor de vinuri poate genera o piață paralelă cu cea a producției de vin.

Semințele de struguri conțin concentrații mari de polifenoli care prezintă o serie de principii active biologice care s-au dovedit utile în combaterea diabetului zaharat, a bolilor cardiovasculare (BCV), a dislipidemiei și a cancerului.

Echipa a subliniat, de asemenea, că, după extragerea polifenolilor, semințele de struguri pot fi utilizate ca biomasă pentru a generarea de energie.

Detalii din studiu

Pentru a produce pulberi micronizate și extracte din măsline, cercetătorii detaliază o metodă care combină tehnici de uscare a materialului vegetal împreună cu utilizarea extracției cu apă a polifenolilor și secoiridoidelor.

Uscarea materialului vegetal se efectuează mai întâi sub un control strict al umidității și temperaturii (35°C timp de 12 ore).

Între timp, pastele de măsline fără ulei, sunt uscate folosind celulă uscată – suflare de aer fierbinte (12 ore la o temperatură de 40°C și 24 de ore la 35°C până la uscare completă – max 5% apă activă).

Tehnologiile cu membrană sunt, de asemenea, utilizate pentru purificarea și obținerea extractelor bioactive cu probe de fracțiune concentrată bogate în hidroxitirosol (HT) obținute după cromatografie lichidă preparativă (LC).

59

Folosind aceste tehnologii și sisteme de purificare, echipa a constatat că randamentul nu a depășit 0,02%.

Pentru a produce pulberi și extracte micronizate din vița de vie comună, echipa adoptă o abordare similară, mai întâi uscând materialul vegetal și apoi aplicând extracția hidroalcoolică a polifenolilor.

Tehnologiile cu membrană sunt apoi utilizate pentru a crește concentrațiile și, atunci când este necesar, concentrația fracțiilor din evaporarea sub vid.

Împreună cu procedurile, echipa furnizează, de asemenea, date din literatura ajutătoare cu privire la efectele benefice derivate din Olea europaea L. și Vitis vinifera L.

Deșeuri de ulei de măsline

Folosind această abordare pentru deșeurile de ulei de măsline, echipa a găsit un conținut de HT mai mare în presarea uleiului (AP) decât pentru uscarea AP (AD),

După cum subliniază echipa, metoda AP poate fi utilizată în scopuri nutraceutice, chiar dacă producția lor necesită multă energie și timpi de uscare mari.

Dintre polifenolii prezenți, unul care are efecte benefice asupra sănătății umane este oleocantalul (OLC), cu proprietăți remarcabile în special în activitatea anticancerigenă prin diferite mecanisme de acțiune.

Studiile de laborator au arătat că OLC reduce expresia unui receptor proteic (c-met), care poate fi implicat în formarea de noi vase de sânge și creșterea masei tumorale.

Conținut ridicat de anthocyanoside

În ceea ce privește polifenolii extrasați din vița de vie comună, echipa remarcă faptul că, deși conținutul de catehine și procianidine a fost redus, extractele de viță roșie conțineau până la 3% din antocianozide, care ar putea fi aplicate în sectoarele cosmeticelor și suplimentelor alimentare.

Conținutul polifenolic al extractului de semințe de struguri (GSE) include monomeri, dimeri și trimeri de catechină și epicatechină ca principali compuși extrași, iar echipa arată anumite studii care indică inhibarea enzimelor responsabile de formarea radicalilor și efectele anticancer.

60

„Această platformă este durabilă din punct de vedere ecologic” , afirmă echipa. „Produsele finale au fost obținute folosind apa ca solvent de extracție, evitând solvenții toxici.

„Pulberile și extractele sunt standardizate în ceea ce privește conținutul de polifenol, fapt confirmat prin cromatografie lichidă spectrometrie de diode array, detector de masă de înaltă performanță de analiză (HPLC-DAD-MS).

„Platforma este, de asemenea, durabilă punct de vedere economic, deoarece acesta poate fi utilizată pe tot parcursul anului, pentru procesarea deșeurilor agro-industriale din diferite anotimpuri.“ Sursa: FroniersIn Sursa: NutraIngredients

* * *

Tudorel ANDREI: România înregistrează an de an deficit în comerţul internaţional cu produse agro-alimentare, situaţie care este în contrast cu cea din Bulgaria, Ungaria şi Polonia Tudorel Andrei 14.10.2020,

Cadrul internaţional pentru funcţionarea pieţei cu produse agricole

Agricultura joacă un rol important, nu numai în asigurarea consumului alimentar pentru populaţia globului, aflată în continuă creştere, dar şi pentru dezvoltarea unor noi industrii care să asigure surse energetice complementare- biocarburanţi.

Doi factori importanţi au adus schimbări esenţiale în cererea de materii prime din agricultură. În primul rând,  pe fondul creşterii populaţiei la nivel mondial,  a dezvoltării economice survenite într-o perioadă scurtă de timp, au avut loc schimbări importante în cererea de produse alimentare, atât ca volum, dar şi din punct de vedere a structurii acesteia şi implicit a calităţii produselor. În al doilea rând, pe fondul nevoii de reducere a poluării, au fost identificate noi surse pentru producerea de biocarburanţi, agricultura devenind astfel o sursă alternativă de materii prime pentru obţinerea acestora.

61

Agricultura, la nivel mondial, joacă un rol important nu numai în asigurarea dezvoltării sustenabile a  capacităţii de producere a necesarului de produse alimentare pentru un număr tot mai mare a populaţiei globului, dar şi pentru asigurarea materiilor prime pentru noile întreprinderi ce s-au specializat în producerea de biocarburanţi.

Pentru a da o dimensiune şi mai concretă acestui aspect precizăm că în ultimii şaizeci de ani a crescut continuu cota din producţia de cereale alocată utilizării industriale.In trecut, in anul 1961, România, Polonia şi Ungaria alocau cantităţi nesemnificative din producţia de cereale acestui scop: 0,92%, 0,03%, si respectiv 0,36%. Această cotă a crescut continuu, ajungând in prezent la 8,5%, 3,8%, respectiv 4,75%.

În aceste condiţii, începând cu anul 2000, piaţa de produse agricole de bază, precum cea de cereale, uleiuri vegetale, lapte a cunoscut schimbări importante.  Într-o perioadă scurtă de timp, preţurile produselor agricole de bază au crescut considerabil. În plus, ca urmare a fluctuaţiei preţului petrolului, a dependenţei producţiei agricole din multe ţări de condiţiile climaterice etc., preţurile produselor agricole au cunoscut o volatilitate mai mare decât în trecut.

Cunoscutul economist francez Chistophe Gouel semnala că “o creştere a preţurilor actuale (8% în medie pe lună la grâu, 4% la porumb şi 5% la orez în perioada iulie 2007 – februarie 2008) şi criza alimentară care rezultă sunt de o amploare ce nu au mai fost observată începând din 1970”. Aceeaşi situaţie este regăsită şi în prezent; mai mult, după cât se pare, aspectele semnalate au luat o turnură şi mai accentuată astăzi.  Dintre cele mai rezonabile explicaţii menţionăm: creşterea economică cvasicontinuă din ultima jumătate de secol a Chinei şi a ţărilor emergente din Asia şi, implicit, creşterea şi diversificarea consumului de produse agro-alimentare a populaţiilor din aceste ţări; folosirea pe scară largă a produselor agricole primare în producţia de biocarburaţi; dependenţa producţiei agricole dintr-un număr mare de ţări de condiţiile climatice; lipsa în multe state a unor reţele de depozitare a produselor agricole sau crearea unui monopol în acest domeniu etc. Toate acestea au condus la apariţia de pârghii tot mai sofisticate pentru controlul preţurilor produselor agricole.   

În evaluarea preţurilor produselor agricole de bază trebuie avut în vedere faptul că pentru cele mai multe produse, există o piaţă agricolă globală, la nivel mondial, dezvoltată în jurul unor burse internaţionale care, prin intermediul cererii şi ofertei internaţionale, determina preţuri pentru aceste produse. Astfel încat, preţurile materiilor prime din agricultură, în

62

majoritatea ţărilor lumii, au o marjă mică de abatere în raport cu cele fixate pe piaţa internaţională.  

Cu toate lipsurile legate de asigurarea unui sistem modern de irigaţii, dar cu un potenţial natural ridicat, România este o ţară importantă în comerţul internaţional cu porumb, grâu, floarea soarelui, precum şi cu alte produse agricole.

Datele statistice ce vor fi oferite pentru evaluarea producţiei totale şi a randamentelor la ha ne vor arăta că România are producţii mari la produse agricole importante, cu randamente mai mici dacă ne comparăm cu ţări din vestul continentului, si implicit cu tarile comparate, daca tinem seama de rezultatele obtinute pe o serie mai lunga de ani decat rezultatele anului 2018, an de varf in productia principalelor produse vegetale in Romania, datorita sprijinului “naturii”. Cu toate acestea, în timp ce cele trei ţări, cel puţin în ultimii douăzeci de ani, înregistrază excedent semnificativ în comerţul cu produse agro-alimentare, România a înregistrat un deficit foarte mare.

Astfel, la nivelul anului 2018, România a fost unul dintre cei mai importanţi producători europeni şi chiar mondiali, potrivit datelor de statistică internaţională. Având o producţie de peste 18,6 milioane tone de porumb, România realiza 1,63% din producţia mondială a acestui produs. Dintre ţările din Uniunea Europeană, Franţa, cu o producţie de aproape 12,7 milioane tone, a ocupat locul al doilea (1,10% din producţia mondială), iar Ungaria locul al treilea cu o producţie de aproape 8 milioane tone (0,69% din producţia mondială). Cu o producţie medie la ha egală cu 7644 kg, aceasta este mai mică cu aproape 15% decât cea din Franţa şi cu 10% decât cea din Ungaria.

La producţia de floarea soarelui, România este unul din producătorii importanţi, asigurând aproape 5,9% din producţia mondială a acestui produs. Cu o producţie de peste 3063 mii tone, România se situează pe primul loc la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană şi pe locul patru la nivel mondial. Alte trei ţări din UE se situează printre cei mai importanţi zece producători la nivel mondial: Bulgaria realizează mai mult de 3,7% din producţia mondială, Ungaria în jur de 3,5%, iar Franţa 2,4%. Producţia medie la ha în acest caz, 3041 kg, este cu aproape 25% mai mare decât cea din Bulgaria, cu aproape 3% decât cea din Ungaria şi aproape 35% decât cea din Franţa.

România este şi în cazul altor produse agricole printre producătorii importanţi la nivel mondial. Menţionăm în acest caz numai cateva exemple: la grâu, cu o producţie de peste 10,1 milioane tone, ne situăm pe locul 16 la nivel mondial, realizând în jur de 1,4% din producţia mondială; la orz, cu o producţie de aproape 1,9 milioane tone, şi o cotă de peste 1,3%, România

63

ocupă locul 19. Pentru cele două produse trebuie menţionat că randamentele la ha sunt mult mai mici dacă ne comparăm cu alte ţări din UE. Astfel, la producţia de grâu, randamentul mediu la ha este cu peste 40% mai mică decât cea din Franţa, dar mai mare cu 18% decât cea din Polonia. La orz, producţia medie la ha este cu peste 30% mai mică în România, dacă ne comparăm cu cea din Franţa, dar este mai mare cu aproape 40% decât cea din Polonia.

Datele statistice de mai sus ne arată că România înregistrează ca şi ţările din regiune randamente la ha mai mici decât ţări importante din vestul continentului, precum Franţa. În condiţiile în care, ca şi ţările din regiune luate în studiu, suntem producători mondiali importanţi, dar cu randamente la ha comparabile, se pune întrebarea firească de ce România, în contrast cu celelalte trei ţări, realizează an de an deficit comercial pentru produsele agro-alimentare estimat la aproximativ un miliard de euro?

Oare creşterea producţiei agricole vegetale la categoriile de produse agricole importante, mai ales prin creşterea randamentelor la ha, va aduce beneficii scontate la balanţa comercială cu produse agro-alimentare? Oare nu cumva problema majoră a agriculturii din România în ceea ce priveşte producţia vegetală este cea a dezvoltării lanţului de valori a producţiei agricole care să urmărească creşterea gradului de integrare a producţiei agricole? Răspunsurile la cele două întrebări sunt, fără îndoială, pozitive.

În plus, când vorbim de producţia agricolă în general, de schimburile comerciale internaţionale şi de deficit la nivelul producţiei agricole trebuie să ţinem seama şi de structura producţiei agricole, în special de raportul între producţia agricolă vegetală şi cea animală. În ceea ce priveşte acest raport, trebuie menţionat faptul că de unde în trecut ponderea între cele două sectoare importante ale agriculturii era aproape egală, în jurul a 50 % fiecare, în prezent, ponderea producţiei animale, ce are o valoare adaugată mai mare, a scăzut considerabil, după 1990. Astfel, in anul 1989, peste 54% din producţia agricolă era reprezentată de producţia vegetală şi ceva mai mult de 45% de cea animala. Pe parcursul perioadei de tranziţie ca rezultat al schimbărilor din economie s-a redus an de an ponderea producţiei animale în producţia agricolă, astfel că în 2018 structura producţiei agricole a fost reprezentata de: , 70,9% producţie vegetală, numai 27,7% producţia animală şi 1,4% de servicii agricole. În mod firesc, se pune întrebarea: cât de mult afectează rezultatele economice din agricultură dezechilibrul care s-a format în timp între cele două sectoare de activitate din agricultură?

1. Cum au evoluat schimburile comerciale externe ale României şi ale celorlalte ţări vecine?

64

În cele mai multe situaţii, datele statistice calculate şi diseminate pentru o ţară sunt mult mai elocvente dacă sunt comparate cu cele obţinute prin evaluări similare ale altor ţări, în special aflate în zona limitrofă.

Din acest motiv, în cele ce urmează am recurs la compararea valorilor unor indicatori ce caracterizează activitatea de comerţ exterior cu produse agro-alimentare a României cu cele determinate pentru trei ţări din regiune: Bulgaria, Ungaria şi Polonia cu caracteristici relativ comune cu cele ale României. Acestea sunt ţări care au trecut, ca şi noi, prin schimbări majore în ultimii treizeci de ani. Pentru realizarea analizei comparative, s-a ales perioada 2000 - 2018, una suficient de extinsă pentru a identifica tendinţele de lungă durată, modificările de volum şi cele structurale. În realizarea analizei, am urmărit trei aspecte principale: evaluarea importurilor şi exporturilor la nivelul întregii perioade, folosind valorile anuale ale importurilor şi exporturilor de produse agro-alimentare, evidenţiind aspecte legate de variaţia de la un an la altul, precum şi probleme legate de convergenţa seriilor şi evaluarea caracteristicilor importurilor şi exporturilor din punctul de vedere al structurilor definite după diverse criterii.

În cazul României şi al celor trei ţări, volumul importurilor şi exporturilor a crescut continuu în ultimii douăzeci de ani. Evoluţiile au fost determinate, în principal, de lărgirea pieţei externe de desfacere şi de schimbările înregistrate în aceste ţări, datorită noilor cerinţe ale procesului de aderare la Uniunea Europeană (Ungaria şi Polonia au aderat la UE la 1 mai 2004, iar România şi Bulgaria la 1 ianuarie 2007). În acelaşi timp, evoluţia pozitivă a volumului importurilor şi exporturilor, a fost determinată şi de schimbările intervenite în aceste ţări, ale progresului înregistrat în procesul de integrare în noile structuri economice la nivel european şi a noilor cerinţe ale pieţelor naţionale ale produselor agro-alimentare.

Extinderea pieţei de desfacere pentru fiecare din ţările comparate a condus implicit la o creştere spectaculoasă în ultimii douăzeci de ani a volumului comerţului exterior al acestor ţări cu produse agro-alimentare. Astfel, ritmul mediu anual de creştere al exporturilor de produse agro-alimentare a fost de peste 17% în România, aproape 14% în Polonia, de peste 12% în Bulgaria, şi aproape 7,5% în Ungaria. Trebuie remarcat că România a înregistrat o creştere mare a exportului în această perioadă, întrucât volumul exportului pentru aceste categorii de produse la nivelul anului de bază, 2000, era cu mult mai mic decât în cazul Poloniei şi Ungariei. Astfel, în anul 2000, la 1000 euro exporturi de produse agro-alimentare ale României, Polonia înregistra exporturi de peste 7800 euro, Ungaria de 6600 euro şi Bulgaria de 1460 euro.

65

Tot în această perioadă, cele patru ţări au înregistrat creşteri considerabile ale volumului anual al importurilor pentru aceste produse, astfel că ritmul mediu anual de creştere al importurilor din perioada 2000 – 2018 a fost pentru fiecare din cele patru ţări unul foarte mare: 10,3 % – Polonia, 12,6 % – Bulgaria, 9,8 % – Ungaria şi 11,9 % – România.

România nu are acelaşi prag de convergenţă al raportului dintre exporturile şi importurile de produse agro-alimentare evaluat pe baza datelor din ultimii douăzeci de ani cu nivelul înregistrat de cele trei ţări din regiune. Rezultatele obţinute ne arată un dezechilibru mare între raportul dintre exporturile şi importurile de produse agro-alimentare la nivelul României, contrastand cu situatia celorlalte trei ţări. Menţinând pragul de convergenţă amintit, România va înregistra şi în viitor deficite importante din comerţul exterior cu produse agro-alimentare. Urmărind rezultatele obţinute prin raportarea volumului exporturilor anuale la importurile anuale (figura 1) constatăm că România se distanţează net de celelalte trei ţări, atât ca valoare a indicatorului la nivelul întregii perioade, dar şi ca tendinţă pe parcursul perioadei.

Dacă avem în vedere valoarea acestui raport care relaţionează volumul cumulat al importurilor vis-a-vis de cel al exporturilor din această perioadă constatăm următoarele: (i) în timp ce România a exportat produse agro-alimentare în valoare de 765 euro la 1000 euro importate, (ii) Polonia a înregistrat 1330 euro, (iii) Bulgaria 1360 euro, (iv) iar Ungaria aproape 1620 euro.

Graficul ne mai semnalează şi faptul că, dacă avem în vedere rezultatele obţinute la nivelul fiecărui an, atunci observăm că, în timp ce celelalte trei

66

ţări au înregistrat un volum anual al exporturilor cu mult mai mare decât al importurilor de produse agro-alimentare (excepţie este în cazul Bulgariei, dar şi aceasta numai pentru un singur an), România a importat, în majoritatea anilor, mai mult decât a exportat. România a facut excepţie de la această regulă numai în 2013 (la 1000 euro importuri a exportat 1067 euro) şi în 2014 (valoarea indicatorului a fost de 1090). Este de la sine înţeles faptul că dincolo de devansarea an de an de către cele trei ţări comparate cu România a exportului faţă de import, acest fapt a condus pentru cele trei ţări la excedent pe întreaga  perioadă analizată, în timp ce Romania s-a aflat într-o ipostază inversă, caracterizată prin devansarea exporturilor de către importuri, ceea ce a creat, în aceeaşi perioadă, un deficit global. Este totodată necesar să precizăm că menţinerea României în situaţia de ţară deficitară în domeniul comerţului exterior cu produse agroalimentare este, cu atât mai surprinzătoare, cu cât ţara noastră nu are condiţii inferioare din punct de vedere al progresului în domeniul agriculturii, acestea fiind cel puţin egale cu ţările comparate.

De unde provine însă această stare de lucruri negativă? O să încercăm să explicăm în cele ce urmează aparenta dilemă.

La nivelul perioadei, se constată că, în timp ce pentru cele trei ţări valoarea raportului tinde către 1500 euro volum exportat la 1000 euro import, ceea ce este echivalent, din punct de vedere economic cu realizarea unui excedent al balanţei comerciale externe cu produse agro-alimentare, în cazul României raportul converge către 900 euro, ceea ce este echivalent cu un deficit acumulat an de an dacă acest fapt se confirmă şi în viitor.

Reluând ideea, subliniem faptul că urmare a dezechilibrului major între volumul exporturilor şi cel al importurilor de produse agro-alimentare, România, în contrast cu celelalte trei ţări din regiune, a acumulat, an de an, un deficit semnificativ la balanţa comercială cu produse agro-alimentare. Astfel, în această perioadă, deficitul mediu anual în cazul României a fost de peste 920 milioane euro, în timp ce Bulgaria a înregistrat un excedent de 620 milioane euro, Ungaria de aproape 2,2 miliarde euro, iar Polonia, de peste 3,4 miliarde euro.

Graficul din figura 2 relevă câteva aspecte interesante: (i) în perioada 2000 – 2002, atât România, cât şi Polonia, au înregistrat deficite în comerţul exterior cu produse agro-alimentare. Totuşi, începând cu 2003, Polonia şi-a îmbunătatit considerabil, an de an, balanţa comercială externă cu aceste produse, ajungând în ultimul an din această perioadă la un excedent de peste 9,6 miliarde euro; (ii) Ungaria a realizat în fiecare an excedent, acesta fiind, începând cu anul 2010, cuprins între 2,10 şi 3,6 miliarde euro; (iii) Bulgaria

67

a înregistrat la numai un an după aderarea la UE excedent la balanţa cu produse agro-alimentare, acesta situându-se la valori anuale cuprinse între 140 milioane euro (2008) şi 1,6 miliarde euro (2013). Trebuie menţionat că, în timp ce Bulgaria, după aderarea la UE, a înregistrat un excedent de aproape 10,3 miliarde euro, România a înregistrat din comerţul exterior cu produse agro-alimentare un deficit de peste 10 miliarde euro.

Oare de ce?

În această parte a lucrării vom încerca să găsim unele explicaţii cu privire la caracteristicile comerţului exterior al produselor agro-alimentare la nivelul României şi al celor trei ţări, pornind de la câteva aspecte importante, precum structura importurilor şi exporturilor, gradul de fărâmiţare/concentrare a terenurilor agricole, randamentele agricole etc.

Este evident că diferenţa marcantă care există între rezultatul activităţii de comerţ exterior cu produse agro-alimentare, poziţionând România ca ţara care înregistrează un deficit important, iar celelalte trei ţări cu excedent substanţial din comerţul cu produse agro-alimentare, derivă fie din faptul că exportăm prea puţin în raport cu volumul importurilor, fie că structura exportului de produse agro-alimentare a Romaniei este orientată spre produse cu un grad redus de prelucrare, implicit cu valoare de piaţă mică, în timp ce, dimpotrivă, structura importurilor este orientată, cu precădere, spre achiziţionarea de produse prelucrate, cu valoare de piaţă mare. În această ecuaţie, intră, desigur, şi capacitatea de a obţine produse agro-alimentare diversificate ca structură şi a reuşi, în consecinţă, valorificarea la export a produselor cu valoare adăugată mare, respectiv a importa produse cu valoare adăugată scăzută în raport cu exportul.

În fapt, structura exporturilor este determinată, într-o bună măsură, şi de capacitatea noastră de a depozita şi procesa produsele agricole vegetale şi animale obţinute într-o primă fază a unui proces de producţie integrat. În schimb, structura importurilor este determinată în bună măsură de cererea populaţiei şi a unităţilor economice care realizează procesarea produselor primare agro-alimentare.

O problemă pentru situaţia deficitară a României în relaţiile de comerţ exterior cu produse agro-alimentare rezidă şi în structura diferită faţă de cea a ţărilor comparate a importurilor şi exporturilor cu aceste produse.

În tabelul 1 sunt prezentaţi indicatorii relevanţi pentru caracterizarea importurilor, exporturilor şi a soldului înregistrat pentru categoriile de produse alimentare la nivelul perioadei 2000 – 2018. Dintre cele patru ţări, în acestă perioadă, România este singura ţară care a înregistrat deficit în

68

comerţul cu produse agro-alimentare. Astfel, România a înregistrat deficit în relaţiile comerciale cu produse agro-alimentare estimat la 920 milioane euro, medie anuală, în timp ce celelalte trei ţări au înregistrat excedente medii anuale ce pot fi apreciate ca deosebit de importante: Bulgaria, cu peste 610 milioane euro, Ungaria aproape 2,2 miliarde euro, iar Polonia mai mult de 3,4 miliarde euro.

 Rezultatele detaliate arată, totuşi, că România înregistrază excedent în activitatea de comerţ exterior numai la categoria de produse vegetale (II), în timp ce la celelalte trei categorii de produse sunt consemnate deficite considerabile. Ungaria este singura ţară din acest grup care înregistrează excedent la toate cele patru categorii de produse, în timp ce Bulgaria înregistrează deficit numai la categoria de produse Animale vii şi produse animale,  în timp ce Polonia înregistrează excedente mari, de aproape 75 miliarde, la categoriile de produse Animale vii şi produse animale (I) şi Produse alimentare, bauturi şi tutun (IV), înregistrând în schimb deficite relativ mici la celelalte două categorii de produse, acestea fiind estimate, pentru întreaga perioadă, la circa 10 miliarde euro.

În cazul României, demn de menţionat este faptul că Produsele vegetale (II), cu aport pozitiv la balanţa comercială externă cu produse agro-alimentare, au o pondere foarte mare, de aproape 53% în volumul total de exporturi de produse agro-alimentare. În cazul Poloniei, cele două categorii de produse care au adus deficit, au o pondere de 20% din exportul de produse agro-alimentare, iar în cazul Bulgariei categoria de produse Animale vii şi produse animale, care înregistrează deficit, are o pondere în exporturile de produse agro-alimentare de 12%. Observaţia formulată asupra României ne arată, încă o dată, dependenţa exporturilor ţării noastre de cel puţin două produse primare şi neprelucrate din sectorul vegetal (cereale şi seminţe), a

69

căror cantitate produsă şi exportată depinde în mare măsură de factori naturali.

Pentru a întregi această evaluare, în cele ce urmează vor fi formulate câteva observaţii pornind nu de la valorile cumulate la nivelul întregii perioade, ci de la seriile de date anuale referitoare la cele patru categorii de produse agro-alimentare ce fac obiectul activităţii de comerţ exterior cu produse agro-alimentare. În graficele din figura 3 se prezintă evoluţia soldului anual pe cele patru categorii de produse în perioada 2000 – 2018, pentru România şi celelalte trei ţări. Astfel, datele anuale privind soldul comerţului exterior cu produse agro-alimentare pe cele patru categorii de produse ne arată că mărimea deficitului în cazul României depinde, în mare măsură, de rezultatele înregistrate în exporturile a două produse de bază, cereale şi seminţe, care sunt incluse în categoria Produselor vegetale (II). Cele două produse au o contribuţie pozitivă la balanţa comercială, atât pe întreaga perioadă 2000 - 2018, dar şi în fiecare an din perioada  2008 – 2018. Datele anuale la nivelul României ne arată o creştere continuă a dezechilibrului existent între importurile şi exporturile produselor din prima şi a patra categorie de produse (I şi IV). Trebuie precizat că ponderea importurilor celor două categorii de produse în volumul total al importurilor de produse agro-alimentare în cazul României este comparabilă cu a celorlalte trei ţări. În schimb, ponderea celor două categorii de produse în exporturile produselor agro-alimentare este cu mult mai mică decât în Polonia şi Ungaria (vezi tabelul 1).

În altă ordine de idei, datele din tabelul 2 scot în evidenţă dependenţa efortului de reducere a deficitului comercial al României la alte produse. Este vorba de exporturile de animale vii (produsul care a înregistrat excedent în fiecare an, iar pe ansamblul acestei perioade excedentul total a fost de 2,4 miliarde euro), de cereale (excedent de peste 12,2 miliarde pe întreaga perioadă, iar începând din anul 2008 s-a înregistrat un excedent în fiecare an), seminţe (excedent de peste 6 miliarde), materiale pentru împletit şi alte materiale vegetale (excedent de peste 10 milioane euro) şi tutun şi înlocuitori de tutun (excedent de peste 2 miliarde, în condiţiile în care exporturile au devansat importurile odată cu aderarea la Uniunea Europeană). Celelalte trei ţări nu au o dependenţă atât de mare, precum România, de echilibrare a balanţei de comerţ exterior cu produse agro-alimentare numai prin intermediul unui număr mic de produse agro-alimentare care, în plus, au un nivel redus de prelucrare. La nivelul perioadei 2000 – 2018, în Ungaria un număr de 16 produse din cele 24 au produs un excedent în valoare 48,7 miliarde, iar cele opt un deficit de 7,5 miliarde; în Polonia, 11 produse au înregistrat un excedent de 101,3 miliarde, iar celelalte 13 un deficit de 36,5 miliarde; în Bulgaria, dintre cele 24 produse

70

agro-alimentare, 11 produse au realizat un excedent de 19 miliarde, iar restul de 13 produse au adus un deficit de 11,6 miliarde euro.

România înregistrează un excedent la Produsele vegetale la nivelul acestei perioade de aproape 7,4 miliarde euro, dar fiind cu mult mai mic decât rezultatele pozitive înregistrate de Bulgaria (ceva mai mult de 13 miliarde euro) şi Ungaria (peste 20 miliarde euro), ţări de dimensiuni mai mici decât România şi, implicit cu suprafeţe agricole mai mici, aflate cam la jumătate. Acest fapt se datorează dependenţei exporturilor de numai două produse pe care le-am menţionat ceva mai sus: cereale şi seminţe, adică produse neprelucrate cu un preţ de piaţă redus, iar cantitatea exportată este dependentă într-o bună măsură de condiţiile climaterice diferite.

71

La categoria de produse Animale vii şi produse animale, în mod surprinzător, România înregistrază pentru această perioadă un deficit de peste 2,2 miliarde la Lapte şi produse din lapte, ouă şi miere naturală. Pentru aceste produse, Polonia înregistrază un excedent cu peste 30% mai mare decât cel înregistrat de România din exportul de cereale.

La capitolul Produse alimentare, băuturi şi tutun, România este singura ţară din grupul celor patru care înregistrează un deficit de aproape 16 miliarde euro. Dintre cele nouă produse incluse în această categorie, numai la Tutun şi înlocuitori de tutun, România a înregistrat un excedent la nivelul acestei perioade de peste 2 miliarde euro. În contrast cu situaţia României sunt celelalte trei ţări. Astfel, Polonia a înregistrat deficit la numai două produse, Bulgaria la patru produse, iar Ungaria la trei produse.

Demn de menţionat este faptul că, în timp ce România a înregistrat în comparaţie cu cele trei ţări cel mai mare excedent din comerţul exterior cu animale vii, de aproape 2,4 miliarde euro, în acelaşi timp a înregistrat un deficit de peste 6,8 miliarde din comerţul exterior cu carne şi organe comestibile şi de peste 230 milioane euro la preparatele din carne şi peşte. În cazul Poloniei, situaţia este cu totul alta. Această ţară a înregistrat un deficit de peste 2 miliarde euro din comerţul exterior cu animale vii, dar, în schimb, a înregistrat un excedent de aproape 24,7 miliarde euro la carne şi organe comestibile şi de aproape 11 miliarde la preparate din carne şi peşte. Ungaria a înregistrat excedente importante la toate cele trei produse mai sus menţionate: 2 miliarde euro la animale vii, 9 miliarde euro la carne şi organe din carne şi ceva mai mult de 800 milioane euro la preparate din carne şi peşte. Bulgaria din comerţul exterior cu cele trei produse a înregistrat un deficit de peste 2 miliarde euro, în condiţiile în care excedentul la animale vii este unul nesemnificativ.  

Urmărind datele din tabelul 2 mai observăm că România este singura ţară dintre cele trei care înregistrază un deficit de peste 2,2 miliarde la preparatele din legume şi fructe. Ungaria a înregistrat în acest caz un excedent de peste 5 miliarde euro, iar Polonia de peste 6,7 miliarde euro. Trebuie menţionat că toate cele patru ţări sunt mari importatoare de fructe comestibile.

Un deficit semnificativ este înregistrat de România şi din comerţul cu băuturi alcoolice şi nealcoolice, acesta ridicându-se la aproape 1,8 miliarde euro. Pentru aceste produse Ungaria a înregistrat un excedent semnificativ de peoape 2,2 miliarde la nivelul acestei perioade, în timp ce celălalte două ţări Bulgaria şi Polonia, au înregistrat deficite dar cu mult mai mici decât în cazul României, acestea fiind de 165 milioane euro, respectiv 730 milioane

72

euro.

73

1. Distribuţia exploataţiilor agricole după suprafaţa exploatată

Starea de fapt în ceea ce priveşte structura exploataţiilor agricole în Romania şi în celelalte trei ţări comparate este rezultatul unor schimbări în legislaţii care au avut loc pe parcursul unei perioade lungi de timp, atât în perioada regimului comunist, cât şi în perioada ce a urmat schimbărilor politice de după anul 1990. În România, actuala repartizare a suprafeţelor agricole pe tipuri de exploataţii după dimensiunea acestora este, în cea mai mare parte, rezultatul modificărilor care au intervenit în legislaţia naţională privind restituirea, vânzarea şi exploatarea terenurilor agricole după 1990. Este de la sine înţeles că dimensiunea exploataţiei agricole este unul din factorii importanţi în procesul de eficientizare a producţiei, optimizare a profitulului rezultat în urma procesului din agricultură, şi, implicit, în capabilitatea de a obţine avantaje în schimburile pe piaţa externă cu produse agro-alimentare. Aceste circumstanţe au fost, după cât se pare, decisive în dezvoltarea pe termen mediu şi lung a agriculturii definită prin strategia de creştere a producţiei agricole şi, desigur, de valorificare a produselor agro-alimentare pe piaţă.

Prin prisma celor de mai sus, România se detaşează net comparativ nu numai cu cele trei ţări cuprinse în analiză, dar şi cu toate celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Privind în trecut, fărâmiţarea terenului agricol într-un mare număr de exploataţii agricole a fost caracteristică în toţi anii de existenţă a statului român în diversele etape, cu excepţia perioadei regimului comunist, după care, prin retrocedarea către proprietari a suprafeţelor agricole, fărâmiţarea a intrat, după 1990, din nou în actualitate. În acest sens, Oficiul de Statistică al Uniunii Europene, Eurostat, arăta următoarele: „au fost 10,5 milioane de ferme, în 2016, în UE-28. Aproximativ o treime din total (32,7%) au fost plasate în Romania, urmată de Polonia cu 13,5%. Următoarele ponderi sunt deţinute de: Italia (10,9%); Spania (9,0%) şi Grecia (6,5%)”. În acelaşi context, este de reţinut faptul că în timp ce suprafaţa medie utilizată pe o exploataţie agricolă în România este de 2,09 ha, la nivelul exploataţiei agricole individuale 1,92 ha, în Polonia, aceasta a fost, în 2018, 11,5 ha, respectiv 10,8 ha.

La nivelul acestei regiuni geografice conturate în perimetrul celor patru ţări, România şi Polonia sunt două ţări cu suprafeţe agricole utilizate importante. Astfel, Polonia dispune de peste 14,4 milioane ha teren agricol utilizat, iar România de 12,5 milioane ha. Celelalte două ţări deţin suprafeţe agricole utilizate mai reduse în comparaţie cu primele două ţări, dar având un potenţial natural echivalent cu al acestora. Astfel, Ungaria are aproximativ 4,7 milioane ha, iar Bulgaria 4,5 milioane ha.

74

Chiar dacă este o mărime puţin înşelătoare, suprafaţa medie a unei exploataţii agricole, calculată ca raport între suprafaţa terenului agricol utilizat şi numărul de exploataţii agricole, menţionăm că în timp ce în cazul României aceasta este una foarte mică, de numai 3,7 ha/exploataţie, în Ungaria este de 10,9 ha/exploataţie, în Polonia de 10,2 ha/exploataţie, iar, în cazul Bulgariei, de 22 ha/exploataţie. În cele ce urmează, vom încerca să găsim unele explicaţii cu privire la diferenţele semnificative care există între suprafaţa medie a unei exploataţii agricole în România în raport cu celelalte trei ţări.

Dacă, în schimb, vom compara distribuţiile exploataţiilor agricole pentru cele patru ţări definite după dimensiunile acestora sau a suprafeţelor agricole utilizate, vom observa că România are unele caracteristici cu totul aparte. De unde vine această diferenţă semnificativă care există între România şi cele trei ţări?

După cum vom arata în continuare, diferenţele sunt unele forte mari, nu numai dacă ne raportăm la suprafaţa medie a unei exploataţii, dar, mai ales, la ponderea mare a exploataţiilor mici în cazul României şi ponderea relativ mică a exploataţiilor de dimensiuni medii în raport cu Polonia şi Ungaria.

Rezultatele obţinute ne arată că în cazul României, exploataţiile agricole de până la 5 ha au o pondere covârşitoare, atât în ceea ce priveşte numărul total de exploataţii, cât şi în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată de aceste exploataţii. În România, aproape 90% (89,5%) dintre exploataţii au o suprafaţă mai mică de 5 ha, iar acestea deţin mai putin de 30% (29%) din suprafaţa agricolă exploatată. Prin aceste valori, România se diferenţiază radical de celelalte trei ţări din regiune. Astfel, în Bulgaria exploataţiile din această categorie au o pondere de aproape 75%, dar au o pondere redusă în suprafaţa agricolă utilizată, de numai 3%. Situaţia este relativ asemănătoare în Ungaria, ţară în care această categorie de exploataţii deţine cu puţin peste 66% din numărul de exploataţii şi operează pe aproape 5% din terenul

75

agricol utilizat. În Polonia, exploataţiile sub 5 ha reprezintă în jur de 54% din numărul total, deţinând cu puţin peste 13% din suprafaţa agricolă utilizată din acestă ţară.

În aceste circumstanţe, nu întâmplător, conform datelor şi informaţiilor Eurostat (Eurostat, 2018), 70% din numărul total de exploataţii agricole din România consumă mai mult de 50% din producţia finală a acestor exploaţii. Practic, un număr de aproape 3 milioane de exploataţii (în jur de 90% din numărul de exploataţii agricole) care deţin circa 30% din suprafaţa agricolă utilizată aduce pe piaţă, în fiecare an, numai o parte din producţia obţinută. În general, exploataţiile agricole de dimensiuni mici sunt, preponderent, destinate asigurării autoconsumului uneia sau mai multor gospodării, iar producţia obţinută este valorificată numai într-o mică măsură pe piaţă. Pentru aceste categorii de exploataţii agricole există, în general, un nivel redus de stimulare a producţiei agricole, iar nivelul de fiscalizare este unul foarte redus.

Pentru categoriile de exploataţii agricole care au dimensiunile cuprinse între 5 şi 99,9 ha se constată şi în acest caz diferenţe semnificative între România şi celelalte trei ţări. Astfel, în Bulgaria exploataţiile care au suprafaţa agricolă utilizată cuprinsă între 5 şi 99,9 ha reprezintă 14,4% din numărul de exploataţii şi deţine 15,4% din suprafaţa agricolă utilizată. Mai trebuie, de asemenea, menţionat că în cazul Bulgariei exploataţiile agricole care utilizează mai mult de 100 ha au o pondere de 3% din numărul total de exploataţii şi au în proprietate sau în administrare în jur de 82% din suprafaţa agricolă utilizată din această ţară. Suprafaţa medie a unei exploataţii din această ultimă categorie este de peste 600 ha.

În Ungaria, 16,6% dintre exploataţiile agricole avînd în utilizare suprafeţe agricole cuprinse între 5 şi 100 ha deţin în jur de 32% din suprafaţa agricolă utilizată. În cazul acestei ţări trebuie menţionată ponderea mare, de 11%, a suprafeţei agricole utilizate ce este gestionată în cadrul a numai 1,7% dintre exploataţiile agricole cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 99,9 ha. Cea mai mare parte a terenurilor agricole utilizate, în proporţie de peste 63%, sunt exploatate de numai 2% din numărul total de exploataţii agricole din această ţară, iar acestea au cel puţin 100 ha. Dimensiunea medie a exploataţiilor din această categorie este de 338 ha.

În Polonia, exploataţiile mai mici de 5 ha reprezintă 54% din numărul total şi acestea deţin în jur de 13% din suprafaţa agricolă utilizată. În cazul acestei ţări, trebuie remarcată ponderea mare a suprafeţelor agricole ce sunt în proprietatea sau sunt administrate de exploataţiile agricole care au dimensiunea cuprinsă între 5 şi 100 ha. Acestea sunt în proporţie de 45% şi

76

au împreună în jur de 66% din suprafaţa agricolă utilizată. Exploataţiile agricole cu dimensiunea mai mare de 100 ha reprezintă 0,9% şi au împreună peste 21% din suprafaţa agricolă utilizată. Dimensiunea medie a unei exploataţii din această categorie este în jur de 250 ha. În cazul Poloniei, trebuie reţinut faptul că cea mai mare parte a suprafeţei agricole utilizată este administrată sau se află în proprietatea exploataţiilor de dimensiuni medii.   

Graficul din figura 4 ne arată că în Polonia şi Ungaria, exploataţiile de dimensiuni medii, cu preponderenţă cele incluse în categoria celor care gestionează între 30 şi 100 de ha, sunt importante în exploatarea terenurilor agricole, situaţia fiind una contrapusă în cazul României. Astfel, dacă fermele din categoria celor care au în proprietate sau care administrează între 30 şi 50 ha deţin 10,6% din suprafaţa agricolă utilizată a Poloniei, 6,3% din cea a Ungariei, aceasta reprezintă numai 2,3% în cazul României. Situaţia este asemănătoare şi pentru exploataţiile ce au dimensiunea cuprinsă între 50 şi 100 ha. Pentru această categorie de exploataţii, ponderea suprafeţei agricole utilizate este 10,6% în Polonia, 11% în Ungaria, 5,6% în Bulgaria şi numai 3,3% în România. La această categorie de exploatatii agricole, Polonia deţine aproape 3,1 milioane ha, Ungaria, 800 mii ha, fiind cu peste 100 mii ha mai mare decât cea din România.

Dacă avem în vedere terenul agricol utilizat în exploataţiile agricole cu mai mult de 100 ha, acesta se ridică la mai mult de 6 milioane ha în România, cu mult mai mult decât în Polonia (3 milioane ha), Bulgaria (3,6 milioane ha) şi Ungaria (3 milioane ha).  

77

În plus faţă de cele de mai sus, pentru a continua demersul nostru vizând identificarea măsurii în care România se diferenţiază de fiecare dintre cele trei ţări în raport cu nivelul de fragmentare/masificare a suprafeţei agricole, vom calcula raportul dintre suprafaţa agricolă a României, pe total şi pe categoriile de exploataţii ce le administrează, definite în raport cu dimensiunea acestora şi cea corespunzătoare fiecăreia dintre cele trei ţări. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 2. Conform acestora, reiese că suprafaţa agricolă utilizată din România este de 2,8 ori mai mare decât cea din Bulgaria, de 2,7 ori mai mare decât cea din Ungaria şi mai mică cu peste 13% în raport cu suprafaţa agricolă utilizată în Polonia.

Diferenţe semnificative între România şi celelalte trei ţări sunt rezultate din repartizarea suprafeţei agricole utilizate pe categorii de exploataţii în funcţie de mărimea acestora. Astfel, în România suprafaţa agricolă utilizată în exploataţiile de dimensiuni de până la 2 ha este de peste 22 ori mai mare decât cea din Bulgaria, de aproape 17 ori mai mare decât cea din Ungaria şi de aproape 4 ori  mai mare decât cea din Polonia. Diferenţe notabile semnalăm şi pentru terenurile administrate de exploataţii ce au între 2 şi 5 ha. În schimb, valorile acestui raport sunt mai mici decât valoarea obţinută la nivel global în cazul exploataţiilor de dimensiuni medii, între 10 şi 100 de ha. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în comparaţia cu Bulgaria pentru exploataţiile care au între 20 şi 100 ha. 

În sensul celor de mai sus, putem spune că în România predomină exploataţiile de dimensiuni mici, cu mai puţin de 5 ha, iar acestea deţin ceva mai mult de un sfert din suprafaţa agricolă utilizată. În schimb, în Ungaria şi, mai ales, în Polonia foarte importante în exploatarea terenurilor agricole sunt fermele agricole de dimensiuni medii. Pe de altă parte, în Bulgaria, se detaşează ponderea mare a terenurilor agricole ce sunt exploatate în unităţi agricole de dimensiuni mari ce deţin mai mult de 100 ha. Totuşi, în cazul Bulgariei 6% dintre exploataţiile agricole care au între 20 şi 100 ha utilizează mai mult de 11,5% din suprafaţa agricolă, în timp ce în România ponderea acestor exploataţii este de numai 0,7%, iar suprafaţa agricolă a acestora este de 7,8%. În Ungaria, ponderea acestor exploataţii este de 5,5% şi acestea administrează 21,7% din suprafaţa agricolă utilizată. În Polonia, ponderea acestor exploataţii este şi mai mare, reprezentând aproape 9%, şi deţinand mai mult de 31% din suprafaţa agricolă utilizată.

Din păcate, la aproape o sută de ani, România se confruntă cu aceleaşi probleme privind ponderea redusă a suprafeţelor agricole utilizate în cadrul exploataţiilor agricole de dimensiuni medii. La finele anilor treizeci din secolul trecut se menţiona că în ţările cu o agricultură cu randamente ridicate în exploatarea terenurilor agricole, exploataţiile agricole de dimensiuni

78

mijlocii, având între 10 şi 100 ha, deţin o pondere însemnată. Astfel, aceste exploataţii “posedă în Germania 43,9% din întinderea totală, în Italia 32,41%, în Franţa 61,82% şi în România abia 24,30%”. Din nefericire, aşa cum o relevă datele de mai sus (tabelul 3) ponderea proprietăţii medii din această categorie s-a redus astăzi la numai 13%. Proprietăţile de dimensiuni mici, sub 10 ha, reprezentau în anii 30 din secolul trecut în jur de 92% din numărul total de exploataţii şi asigurau cultivarea a 60% din suprafaţa agricolă a României din acea perioadă. În prezent, ponderea acestor exploataţii este de peste 95% şi asigură exploatarea a 39,1% din suprafaţa agricolă utilizată. În schimb, exploataţiile de dimensiuni mari, de peste 100 ha, asigură exploatarea, potrivit ultimelor date statistice, a nu mai puţin de 47,8% din terenul agricol utilizat din România. La finele anilor treizeci din secolul trecut, aceste exploataţii asigurau exploatarea a numai 27,7% din suprafaţa agricolă.

În concluzie, putem spune că în privinţa proprietăţii sau administrării terenurilor agricole în România se conturează două categorii importante de exploataţii agricole. Este cazul, în primul rând, de acele exploataţii de dimensiuni mici care produc în cea mai mare parte pentru autoconsum şi numai într-o mică măsură pentru vânzarea pe piaţă sau pentru realizarea unor produse agro-alimentare obţinute în urma unui proces avansat de prelucrare. În consecinţă, nu întâmplător deţinem la nivelul Uniunii Europene mai mult de 70% din exploataţiile agricole care consumă mai mult de 50% din producţia obţinută. În al doilea rând, este vizibilă tendinţa de dezvoltare a marilor exploataţii agricole care au capacitatea mult mai mare de dezvoltarea culturilor agricole, dar care pot stimula şi chiar controla procesul de dezvoltare a lanţurilor valorice de producţie care să asigure o prelucrare avansată a produselor agricole de origine vegetală şi animală care fac în prezent obiectul pe scară largă a activităţii de comerţ exterior cu produse agro-alimentare.

 1 Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) (2020) (http://www.fao.org/faostat/en/?#data/)2 Christophe Gouel, V/Comment explique la flambee des prix agricoles, dans L’economie mondiale 2009, EditionsLa decouvert, Paris, 20083 Economia mondială în cifre, ediţia 2020, INS4 Anuarul Statistic al României, ediţia 1990, INS5 Anuarul Statistic al României, ediţia 2019, INS6 Anuarul statistic regional, Eurostat, ediţia 20197Anuarul Statistic al României, ediţia 2019 şi Anuarul Statistic al Poloniei, ediţia 20198 Ioan C. Vasiliu, Agricultura, capitol în volumul Aspecte ale economiei Româneşti, Consiliul Superior Economic, Bucureşti, 1939

* * *

79

Ghid european pentru reclădirea României

Mircea Cosea 14.10.2020, 15:44 79

Am declarat încă de la apariţia sa că programul de guvernare ”Reclădirea României” este, din punctul meu de vedere, cea mai inspirată şi corectă viziune asupra dezvoltării noastre de care dispunem în acest moment.

Denumirea Programului ”Reclădim”, ne duce spre includerea acestuia în tipul de politici economice de construcţie/reconstrucţie. Rezultă că se doreşte ”o altă” Românie, reclădită  (probabil de la zero dacă este o ”re”clădire ) în conformitate cu alte standarde, alte principii şi alte valori.

Ca la orice activitate de construcţie, de clădire, dar mai ales de reclădire, este nevoie de o viziune arhitecturală, de o imagine a noii clădiri, de o descriere a caracteristicilor şi calităţilor ei, de o plasare a ei într-un spaţiu cadastral bine determinat.

Trecând de la construcţii la economie, reclădirea economiei româneşti  ar cere cunoaşterea cel puţin a următoarelor elemente de fundamentare a viziunii despre noua Românie: tipul şi structura economiei (raportul dintre principalele sectoare de activitate -primar, secundar, terţiar; structura administrativ-teritorială şi gradul de decalaj de dezvoltare între zone; structura şi orientarea relaţiilor şi fluxurilor economice externe; locul ocupat în ierarhia economică europeană şi mondială; nivelul de accesare al stadiului 4.0 al revoluţiei industriale; nivelul de satisfacere a siguranţei alimentare şi energetice).

În lipsa unor programe concrete asupra a ceea ce se vrea prin reclădire apare pericolul reducerii reclădirii doar la reparare, căci tot ceea ce prevede programul sunt în cea mai mare parte elemente de ”reparare” a României ”, stricată de „vechile guvernări” şi mult întârziată în adaptarea la noile cerinţe. Autostrăzile, spitalele, şcolile, irigaţiile, ca şi multe alte investiţii propuse sunt obiective pe care trebuia ca România să le aibă încă demult dar nerealizate de vechile guvernări. A le definitiva acum este doar o reparare a greşelilor făcute, a întârzierilor, a lipsei de profesionalism şi chiar a corupţiei, dar nu sunt elemente esenţiale de progres în direcţia eliminării

80

decalajelor dintre noi şi ţările dezvoltate ale lumii. Programul va permite ca în cca 10 ani să avem şi noi ceea ce alţii au deja de multe decenii dar ei nu stau pe loc, aşteptându-ne să îi ajungem.

Reclădirea ar însemna tocmai posibilitatea de depăşire a unor etape în concurenţa cu alte ţări nu doar prin dezvoltare extensivă (infrastructură, etc) ci prin intensivitatea utilizării resurselor cu efect de productivitate şi competitivitate sporite.

Desigur, avem nevoie de infrastructură şi alte elemente de dezvoltare pe care nu le-am realizat în ultimii 30 de ani dar ele sunt doar instrumente ale dezvoltării.

 Esenţa dezvoltării, prin ceea ce înţeleg a fi ”reclădire”, rezidă însă într-o nouă concepţie asupra modului de structurare şi funcţionare a economiei româneşti.

 Deşi au trecut câteva luni de la lansarea programului de reclădire a României, măsuri şi programe concrete încă nu se văd. O scuză poate  fi aceea că guvernul a avut în această perioadă de rezolvat sarcini urgente şi complicate cum sunt măsurile de contracarare a efectelor crizei sanitare, deschiderea şcolilor şi organizarea alegerilor locale.

Iată însă că guvernul primeşte un ajutor substanţial din partea Uniunii Europene în direcţia găsirii căilor cele mai adecvate unei dezvoltări (reclădiri), a identificării  obiectivelor centrale şi necesare  unei economii care se doreşte modernă, europeană şi aptă de a face faţă contextului dramatic al crizei Covid-19.

Mă refer la documentul „Special Meeting of the European Council” din 1-2 octombrie 2020. După părerea mea, este un adevărat Ghid de acţiune pentru noi, nu doar pentru realizarea politicilor economice de relansare dar şi pentru orientarea programelor pe care guvernul va trebui să le elaboreze în vederea obţinerii finanţării prin Fondul European de Relansare Economică.

Spiritul şi esenţa politică a acestui document constau în declararea determinării Uniunii Europene de a favoriza dezvoltarea unei economii europene nu doar modernă şi eficientă dar şi deschisă cooperării globale fără accente de protecţionism tarifar şi netarifar, a unei pieţe libere pe baza strictă a competiţiei exclusiv  economice.

În document se precizează : „UE trebuie să urmeze o politică industrială europeană ambiţioasă pentru a-şi face industria mai durabilă, mai ecologică, mai competitivă la nivel mondial şi mai rezilientă. Consiliul European invită

81

Comisia să identifice dependenţele strategice, în special în cele mai sensibile ecosisteme industriale şi de sănătate [...] Să asigure condiţii de concurenţă echitabile, precum şi un mediu de reglementare şi un cadru de ajutor de stat care să conducă la inovare şi să faciliteze implicarea deplină a IMM-urilor; dezvoltarea de noi alianţe industriale, inclusiv în ceea ce privind materiile prime, echipamentele medicale, intensificarea asistenţei pentru proiectele importante existente de interes european comun privind bateriile, precum şi pentru cele dezvoltate de statele membre şi de industrie în contextul diferitelor alianţe (cum ar fi IoT sau generarea de energie curată bazată pe hidrogen), astfel încât să depăşească disfuncţionalităţile pieţei şi să permită inovarea revoluţionară. Consiliul European invită Comisia să ajute statele membre să dezvolte noi proiecte importante de interes european comun. În plus, solicită consolidarea în continuare a sinergiilor dintre utilizarea fondurilor UE şi a fondurilor naţionale, ca puncte de vedere ale proiectelor tehnologice-cheie, asigurând în acelaşi timp transparenţa şi participarea deschisă a IMM-urilor”.

 O problema amplu prezentată în documentul mai sus o reprezintă aceea  a digitalizării şi informatizării ansamblului economic european. Astfel :

„Pandemia COVID-19 a subliniat în continuare necesitatea de a accelera tranziţia digitală în Europa. Valorificarea oportunităţilor acestei tranziţii este esenţială pentru consolidarea bazei noastre economice, asigurarea suveranităţii noastre tehnologice, consolidarea competitivităţii noastre globale, facilitarea tranziţiei ecologice, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor. Construirea unei pieţe unice cu adevărat digitale va oferi un cadru naţional care să permită întreprinderilor europene să se dezvolte şi să se extindă [...]

Pentru a fi suverană din punct de vedere digital, UE trebuie să construiască o piaţă unică cu adevărat digitală, să îşi consolideze capacitatea de a-şi defini propriile norme, de a face alegeri tehnologice autonome şi de a dezvolta şi implementa capacităţi şi infrastructuri digitale strategice. La nivel internaţional, UE îşi va valorifica instrumentele şi competenţele de reglementare pentru a contribui la conturarea normelor şi standardelor globale. UE va rămâne deschisă tuturor întreprinderilor care respectă normele şi standardele europene. Dezvoltarea digitală trebuie să ne protejeze valorile, drepturile fundamentale şi securitatea şi să fie echilibrată din punct de vedere social. ”

Precizările privind piaţa digitală ar trebui preluate cu mare atenţie şi responsabilitate de către legislaţia românească deoarece ating o problemă mult discutată în acest moment. Este problema licitaţiei 5G.

82

După cum se ştie, România a fost prima ţară din lume care, în plin război comercial între SUA şi China, a semnat un Memorandum 5G cu SUA, un act al cărui scop ar fi eliminarea folosirii echipamentelor chinezilor de la Huawei, acuzaţi că ar permite spionajul Chinei asupra informaţiilor din reţelele IT occidentale. Pe de altă parte, România a fost printre primele ţări din UE care a lansat servicii 5G chiar cu echipamente Huawei.

 A trecut mai bine de un an, licitaţia 5G a fost amânată de 2 ori, şi abia acum Guvernul a demarat transpunerea în lege a Memorandumului cu SUA.

 Guvernul a scos în dezbatere publică, în data de 4 august 2020, "un proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G".

 În momentul în care Uniunea Europeană aduce un punct de vedere bine conturat în legătură cu necesitatea unei decizii a ţărilor membre vis-a -vis de preluarea tehnologiei 5G  pe baza principiului „consolidării capacităţii de a-şi defini propriile norme, de a face alegeri tehnologice autonome” (vezi citatul de mai sus) discuţiile privind proiectul de lege ar trebui să clarifice decizia României în sensul în care va trebui să ţină seama şi de poziţia Uniunii Europene, a cărui membru este.

O situaţie de acest gen o putem vedea în Germania. Susţinând necesitatea respectării propriilor norme şi de a face alegeri tehnologice autonome, guvernul german nu a trecut la decizia eliminării Huawei de pe lista furnizorilor de tehnologie 5G. Mergând şi pe linia respectării relaţiei cost/beneficiu, Germania a luat în calcul faptul că operatorii germani Deutsche Telekom şi Vodafone au reţele 4G existente care se bazează pe Huawei pentru peste jumătate din structura lor iar înlocuirea lor ar aduce creşteri importante de costuri în instalare şi exploatare.

Desigur, problema este încă deschisă şi vor urma discuţii şi dezbateri pe această temă dar este imposibil pentru decidenţii noştri politici să nu ţină seama de deciziile Uniunii Europene.

Poziţia României este specială nu numai din punctul de vedere al implementării tehnologiei 5G cu Huawei ci şi al multor altor decizii cu caracter economic şi investiţional pe care va trebui să le ia. Va fi mereu obligată să găsească o cale de echilibrare a raporturilor sale esenţiale şi vitale  între parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la Uniunea Europeană.

Ce a mai bună cale este căutarea avantajului economic în interes naţional.

83

Mircea Cosea este profesor universitar, doctor in stiinte Economice.

Intre 1973-1980 a fost expert pe probleme de prognoza economica si macroeconomie la Comisia Economica ONU pentru Europa de la Geneva.

In calitatea pe care a detinut-o, de prim vice prim ministru, presedinte al Consiliului pentru Reformã si Strategie Economicã (1993-1996), a avut un rol hotãrator in punerea bazelor economiei de piatã in Romania prin crearea pietei de capital.

A reprezentat Romania in negocierile cu Banca Mondialã si Fondul Monetar International; a fost observator si deputat in Parlamentul European.

Fost deputat in Parlamentul Romaniei, membru al Comisiei pentru Muncã si Protectie Socialã; a fost presedinte al Institutului National de Administratie.

A publicat manuale de economie, volume de scrieri si studii economice, precum si numeroase articole in publicatii romanesti si strãine.

Este presedintele Fundatiei pentru Studii de Prognozã si Strategie Economicã si presedinte de onoare al Asociatiei pentru Democratie, Educatie si Reconstructie.

* * *

Majorări salariale. Veste bună pentru unii funcționari publici. Cine beneficiază Mihnea Tălău 14 octombrie 2020

Cu 150 voturi pentru, Parlamentul a votat ca salariile unor categorii de bugetari să fie majorate cu 15%. Legea urmează să fie promulgată. Potrivit unui proiect de lege, adoptat miercuri de Camera Deputaților, se majorează salariile funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi din serviciile Parlamentului.

Proiectul a  înregistrat 150 voturi pentru, 71 împotrivă şi 8 abţineri.

Astfel, se modifică Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Potrivit textelor adoptate, „funcţionarii publici din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului, precum şi funcţionarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%”,

84

fiind, astfel, eliminată interdicţia cumulului acestei majorări cu majorarea acordată pentru activitatea legislativă.

De asemenea, personalul contractual din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi serviciilor Parlamentului beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.

Motivarea amendamentelor este „eliminarea discriminării la care au fost supuşi funcţionarii respectivi, având în vedere specificul şi unicitatea atribuţiilor şi activităţii desfăşurate şi ţinând cont de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de statute, precum şi de dispoziţiile Codului administrativ, restricţii care, pentru majoritatea categoriilor de personal, se reflectă în diferenţe salariale”.

„Funcţia publică parlamentară este o funcţie publică specifică de carieră, autonomă. Funcţionarii publici din cele 3 instituţii cu atribuţii unice, precum şi funcţionarii publici parlamentari, se bucură de stabilitate şi îşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii, obiectivităţii, al subordonării ierarhice, precum şi al neutralităţii politice”, se mai arată în raportul Comisiei pentru muncă la motivarea amendamentului.

„Prin excepţie, pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială, cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cele din sistemul justiţiei, precum şi cele din subordinea Ministerului Justiţiei, suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comanda/salariilor de comanda şi a indemnizaţiilor lunare, după caz”, mai prevede un alt text adoptat, motivându-se că, astfel, se vor rezolva unele inechităţi salariale cu care se confruntă personalul din justiţie.

Proiectul mai prevede exceptarea instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de la obligaţia publicării listei cu funcţiile din cadrul acestor instituţii cu datele referitoare la drepturile salariale.

Camera Deputaţilor este for decizional, anunță Agerpres.

* * *

85

România, printre statele UE unde producţia industrială a crescut în august / Cel mai sever declin, în Irlanda, Estonia și Luxemburg Analize , Economedia • 14 Octombrie 2020 Producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 1% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu luna precedentă, pe fondul relaxării măsurilor destinate să limiteze pandemia de coronavirus (Covid-19), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citat de Agerpres.

În iulie, producţia industrială a crescut cu 5% în zona euro şi cu 4,9% în Uniunea Europeană.

Cele mai mari creşteri lunare ale producţiei industriale în august au fost înregistrate în Portugalia (10%), Italia (7,7%), Ungaria şi Suedia (ambele cu 6,7%), Slovacia şi Danemarca (ambele cu 4,5%) şi România (3,9%), cel mai sever declin fiind în Irlanda (minus 13,4%), Estonia (minus 2,1%) şi Luxemburg (minus 1,2%).

În august, comparativ cu perioada similară din 2019, producţia industrială a scăzut cu 7,2% în zona euro şi cu 6,2% în Uniunea Europeană.

Singurele creşteri au fost în Portugalia şi Lituania (ambele cu 2,1%) şi Polonia (1,3%), iar cel mai sever declin a fost în Luxemburg (minus 15,8%), Germania (minus 11,2%) şi Franţa (minus 7,3%).

România a înregistrat în august o scădere anuală de 3,4% a producţiei industriale, după un declin de 7,4% în iulie.

* * *

Guvernul va aloca 500 de milioane de euro pentru racordarea la reţeaua de canalizare a unui număr de 200.000 de gospodării 14 octombrie 2020, 19:36 Afaceri Update articol: 14.10.2020,

Guvernul va aloca 500 de milioane de euro pentru racordarea la reţeaua de canalizare a unui număr de aproximativ 200.000 de gospodării din localităţile cu mai puţin de 2.000 de locuitori, a declarat,

86

miercuri, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“A cincea măsură adoptată de Guvernul Orban este cea referitoare la sistemele alternative pentru reţeaua de canalizare. Este o măsură aşteptată mai ales de către autorităţile publice locale din mediul rural, pentru locuitorii satelor. S-au adoptat măsurile necesare, astfel încât localităţile cu un număr de sub 2.000 de locuitori să poată să aibă aceste sisteme alternative pentru reţelele de canalizare, respectiv o soluţie pe care am propus-o pentru ca să poată să beneficieze comunităţile rurale de serviciu public de racordare la reţeaua de canalizare. Bugetul aprobat este de 500 de milioane de euro, valoarea investiţiei eligibile este de 2.500 de euro pe gospodărie şi urmează să beneficieze aproximativ 200.000 de gospodării din mediul rural, pentru ceea ce înseamnă racordul la reţeaua de canalizare”, a spus ministrul Fondurilor Europene într-un briefing susţinut la Palatul Victoria, la finalul şedinţei de Guvern.

El a precizat că aceste măsuri reprezintă unul dintre demersurile pe care Guvernul Orban le-a făcut pentru infrastructura de apă şi canalizare, astfel încât un număr cât mai mare de locuitori să beneficieze de serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, fiind de altfel şi o cerinţă impusă prin directivele UE.

* * *

Erbicidarea din toamnă a culturilor de cereale păioase! Câștigați bătălia cu B ATT LE DELTA agrointeligenta.ro - 14 octombrie 2020

https://youtu.be/KngPA9rNbsE

87

Datorită schimbărilor climatice din ultimii ani, agricultura este supusă unor grele încercări, iar fermierii întâmpină noi provocări în activitatea lor zilnică. Astfel, fermierii sunt nevoiți să se adapteze la aceste schimbări ale vremii și să încerce noi soluții tehnologice pentru a reuși să obțină producții bune atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.

În 2020, seceta prelungită a afectat toate zonele agricole din România, cu precădere jumătatea de Est a țării și în cea mai mare măsură județele din Sud-Est: Constanța, Tulcea, Călărași, Ialomița, Brăila, Buzău și Galați. În această situație, majoritatea lucrărilor agricole necesare înființării culturilor de toamnă: rapiță și cereale păioase, au fost îngreunate și întârziate.

La sfârșitul lunii septembrie și prima decadă a lunii octombrie au căzut ploi în majoritatea zonelor agricole, îndeplinindu-se astfel condiții bune de pregătire a patului germinativ, semănat, germinare și răsărire a culturilor de cereale păioase ce vor fi înființate. Aceste precipitații oferă de asemenea condiții bune pentru răsărirea buruienilor specifice acestei perioade.

Din ce în ce mai mulți fermieri au observat în ultimii ani că buruienile din culturile de cereale păioase răsărite în toamnă sunt mult mai dificil de combătut prin efectuarea erbicidării din primăvară. Acest fapt se datorează în special dezvoltării masive a buruienilor în toamnă, dar și iernilor blânde, care permit buruienilor răsărite din toamnă să supraviețuiască până în primăvară și să reintre în vegetație înaintea culturii.

În aceste condiții, buruienile concurează puternic plantele de cultură afectându-le creșterea și dezvoltarea, produc pagube economice consumând o parte importantă din îngrășămintele aplicate culturii și necesită o doză mai mare de erbicid pentru a fi combătute. Toate aceste pierderi pot fi evitate prin erbicidarea încă din toamnă, atunci când buruienile se află în stadiul de creștere activă și sunt foarte sensibile la acțiunea erbicidelor, chiar și la dozele minime omologate.

Combaterea buruienilor încă din toamnă – recomandarea specialiștilor FMC

88

Compania FMC vine în întâmpinarea fermierilor cu soluția optimă pentru combaterea buruienilor răsărite în toamnă, și anume: erbicidul BATTLE DELTA®.

BATTLE DELTA® este un erbicid cu acțiune de contact, reziduală și cu efect pelicular pe sol, cu o selectivitate maximă pentru planta de cultură și care poate fi aplicat și la temperaturi mai scăzute (5-6° Celsius).

BATTLE DELTA® conține 2 substanțe active: flufenacet și diflufenican și este un erbicid selectiv pentru combaterea în pre-emergență și post-emergență timpurie (BBCH00 – BBCH21) a buruienilor cu frunză lată și unele graminee din culturile de grâu, orz, triticale și secară.

BATTLE DELTA® combate un spectru larg de buruieni, inclusiv pe cele mai dificil de combătut cum ar fi: iarba vântului, turița, veronica, hrișca urcătoare, samulastra de rapiță sau rocoina și are efect de lungă durată. Doza de aplicare este foarte flexibilă, între 0,3 – 0,6 lt/ha, în funcție de spectrul de buruieni existente și stadiul lor de vegetație.

SPECTRUL DE BURUIENI COMBĂTUTE

Cunoscut fiind faptul că orice cultură este sensibilă la îmburuienarea timpurie, aplicarea în toamnă a erbicidului BATTLE DELTA® asigură un start bun al culturilor de cereale păioase prin eliminarea buruienilor concurente în primele stadii de vegetație și o mai bună pregătire a culturii pentru iernare.

După aplicarea erbicidului BATTLE DELTA®, rotația culturilor nu este restricționată.

89

În România compania FMC și-a asigurat o prezență solidă printr-o echipă profesionistă și un portofoliu de top. Specialiștii companiei sunt la dispoziția utilizatorilor de produse de protecție a plantelor de la FMC pentru consultanță și suport tehnic în teritoriu. Pentru orice întrebari nu ezitați să ne contactați accesând site-ul companiei, www.fmcagro.ro.

Cătălin Viziru – Director de Marketing FMC România și Republica Moldova

* * *

Vinul de azi: Talo Primitivo di Manduria 2018 - 94 puncte Luca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

San Marzano – Puglia din Italia este o regiune viticolă cu tradiție. Acolo, fiecare producător de vin are grijă de vițele de vie ca și cum ar fi grădini, iar fiecare familie are o poveste cu totul și cu totul specială.

Recomandarea noastră de astăzi - Talò Primitivo di Manduria 2018, vine tocmai din acest loc special, fiind un vin intens, roșu-rubiniu cu accente violete, foarte promițător că arome. Buchetul amintește de cireșe bine coapte, prune și ceva note de cacao și vanilie. Gustul are și el o structură remarcabilă, cu tanini delicați și tente dulcege pe finalul persistent. Se recomandă degustarea acestui vin la 16-18 grade Celsius, alături de mâncăruri consistente, cum ar fi preparate cu miel, vânat, paste cu diverse sosuri sau brânzeturi.

* * *

90

FARMACIA VERDE – Lucerna, un bun dezinfectant natural 14 octombrie 2020

Lucerna este una dintre cele mai valoroase plante și, în plus, rezistă la secetă, la frig și are o foarte bună capacitate de regenerare. Această plantă comună și deloc pretențioasă are însă și proprietăți medicale dovedite, dacă este recoltată la începutul înfloririi. A venit momentul să aflați mai multe despre ea, urmărind ”Minutul de sănătate” în video-ul de mai jos.

https://youtu.be/QLmRVx8VkdY

* * *

Tehnici vitale pentru o cultură de nota 10 Revista Fermierului Miercuri, 14 Octombrie 2020

În contextul concurențial al pieței, competitivitatea producătorilor agricoli trece la un nou nivel, având drept scop obținerea unor producții din ce în ce mai abundente. Provocarea maximă, însă, rămâne conceperea unui mix optim de tactici, care să aducă cifrele dorite, fără costuri suplimentare. 

Științele agronomice pun la dispoziție strategii complexe de intervenție antropică, strategii non-invazive ori minim invazive, care, dacă sunt corect implementate, pot conduce la rezultate spectaculoase. Pentru a obține o cultură de o calitate cât mai înaltă, protejând, în același timp, solul, entomofauna benefică și mediul înconjurător, încă dinainte de a se începe cultivarea propriu-zisă, trebuie realizați câțiva pași vitali, pe care îi prezentăm mai jos.

1. Harta avantajelor naturale versus pericole

În primul rând, pentru fiecare plantă ar trebui, mai întâi de toate, schițată o hartă exhaustivă, atât a potențialelor pericole, cât și a avantajelor sale naturale. De multe ori, carențele de nutrienți ori apariția insectelor nedorite sau a eventualelor boli fitopatologice survin în urma unor „erori umane”, care ar putea fi eliminate din start doar prin analiza atentă a specificității

91

plantei cultivate. Una dintre cele mai frecvente erori umane este cultivarea unei specii fără a-i cunoaște preferințele trofice.

Spre exemplu, roșiile preferă un sol ușor acid, iar o cultură masivă într-un cernoziom alcalin, căruia nu i s-a efectuat o analiză agrochimică în prealabil, ar duce la carențe de elemente nutritive semnificative pentru planta în cauză. Pentru corectarea acestora, ar trebui aplicate amendamente ce ridică, evident, costurile cu întreținerea culturii.

2. Plasare strategică a culturilor

În acest sens este esențială alegerea strategică a parcelelor cultivate, cu evitarea zonelor ce pot găzdui eventuali dăunători despre care cunoaștem că pot afecta cultura.

Din acest motiv, spre exemplu, grâul nu se cultivă niciodată lângă păduri. Acestea pot adăposti insecte, precum ploșnițe, care produc pagube semnificative primăvara. Speciile de ploșnițe Eurygaster, de pildă, iernează în frunzarul pădurilor de foioase. Când temperatura medie zilnică atinge 8-9° C, ploșnițele devin active. Atât adulții, cât și larvele atacă toate organele aeriene ale plantelor (frunze, tulpini, spice, boabe). Când spicul e atacat prematur, nu se mai desface, rămâne totalmente steril. Dacă atacul se manifestă spre maturitate, boabele se zbârcesc și au conținut redus de gluten.

3. Asolament bine documentat

Imediat după plasarea tactică a parcelelor, trebuie să ne asigurăm că vom realiza un asolament după cele mai inovative tehnici de împărțire a terenului cultivabil în loturi. Acestea pot fi extrem de importante în prevenirea și combaterea eventualilor dăunători.

Atacul viespei rapiței - Athalia rosae, care produce scheletizarea plantelor, compromițându-le total - poate fi prevenit și prin evitarea apropierii de alte loturi de crucifere.

4. Rotație în baza rezultatelor științifice

Următorul pas ar fi realizarea unei strategii de lungă durată a rotației culturilor, prin crearea unui raport eficient al plantelor care urmează a fi cultivate. Evitarea monoculturii sau a cultivării plantelor din aceeași familie, mai mulți ani la rând, va fi respectată. Rotația culturilor nu este o recomandare, ci o necesitate. Plantele aparținând aceleeași familii (cerealele păioase, spre exemplu), sunt atacate, în mare, de

92

aceleași insecte și agenți fitopatogeni similari. Prin urmare, întreruperea ciclului de viață al acestora, prin sistarea condițiilor favorabile care îi ajută să supraviețuiască, este imperativă. Spre exemplu, Viermele vestic al porumbului - Diabrotica virgifera virgifera - își depune ouăle în sol. Acestea trec peste iarnă, iar în primăvară încep să se hrănească cu rădăcinile porumbului. Plantele atacate au o sensibilitate ridicată la cădere și se îngalbenesc. Este foarte dificil de identificat corect atacul, deorece, până la un punct, seamănă cu o carență de elemente nutritive sau cu lipsa de umiditate. De aceea, dacă a fost semnalată prezența dăunătorului, este interzisă monocultura.

5. Hibrizi adaptabili genetic

Alegerea soiurilor, hibrizilor în funcție de regiunea în care se însămânțează, trebuie să fie făcută luând în considerare rezistența genetică și adaptabilitatea regională. Din fericire, băncile de semințe pun la dispoziție o varietate generoasă de opțiuni, special create pentru a se adapta condițiilor pedo-climaterice din majoritatea zonelor.

6. Material semincer certificat

Materialul semincer trebuie să aibă certificări oficiale și să provină din surse de încredere. Este necesară verificarea etichetei, care trebuie să menționeze clar pentru ce boli a fost tratată sămânța. Cei mai frecvenți agenți fitopatogeni ai speciei ar trebui menționați în lista tratamentelor cu care s-a acționat asupra semințelor. Spre exemplu, dacă la sămânța de grâu nu este specificat că a fost tratată de mălura (una dintre cele mai frecvente boli), acel material semincer nu trebuie cumpărat. Sămânța de sfeclă trebuie să aibă trecut în lista de tratamente și pe cel împotriva Bothynoderes punctiventris - gărgăriței sfeclei - un dăunător extrem de periculos, care atacă atât ca adult, cât și ca larvă.

7. Igienă horticolă minuțioasă

Igiena horticolă trebuie practicată cu rigurozitate, evitându-se totalmente aducerea în cultură a unor plante de proveniență incertă. 

Numeroase insecte dăunătoare și boli, inexistente în România, s-au răspândit în toată țară, din cauza plantelor aduse de peste hotare, cultivate fără o carantinare sau o analiză fitosanitară minuțioasă în prealabil. 

Așa a intrat în țară un dăunător extrem de polifag, păduchele din San-José (Quadraspidiotus perniciosus), care atacă peste 200 de specii, în special

93

pomi fructiferi și arbori ornamentali. Este originar din Asia, dar s-a răspândit și în Europa din cauza comerțului cu material săditor și fructe.

8. Reguli drastice pentru îndepărtarea impurităților de pe utilaje

Mașinile agricole trebuie igienizate constant înainte de a intra să lucreze în sole. Aceeași regulă se aplică și uneltelor cu care se lucrează în spațiile protejate (sere, solarii). Nerespectarea regulilor de igienă, duce la facilitarea răspândirii bolilor și dăunătorilor naturali. Sunt boli și insecte care se lipesc pe cuțitele utilajelor, pe blana animalelor, pe hainele lucrătorilor și sunt purtate către plante sănătoase, care sunt, ulterior, contaminate. Din acest motiv, specialiștii fitopatologi nu recomandă împrumutarea utilajelor. 

Așadar, dacă echiparea fermei este completă și permite acest aspect, ideal este să se lucreze doar cu tehnologie proprie.

9. Lucrări efectuate cu precizie elvețiană

Este necesar că lucrările solului să fie efectuate la adâncimi corecte, suficient de mari, încât să fie distruse larve/ouă/pupe/adulți care iernează în sol, precum viermii sârmă (larvele gandacilor pocnitori - Agriotes spp). Este o metodă de combatere eficientă a dăunătorilor care se hrănesc cu părțile subterane ale plantelor (rădăcini, tuberculi), precum coropișnița - Gryllotalpa gryllotalpa -, care roade galerii mari în turberculii de cartof, dar și la morcov, păstârnac.

10. Dezinfectarea solului 

Curățarea terenului de resturile vegetale, prin strângere sau ardere, resturi în care se pot adăposti dăunătorii, este iarăși un factor decisiv pentru sănătatea viitoarei culturi. Deși arderea pe suprafețe vaste rămâne un subiect sensibil, în unele cazuri, este un demers vital atât pentru sănătatea culturilor, cât și a solului. Dacă luăm în considerare Sfredelitorul porumbului - Ostrinia nubilalis -, acesta sapă galerii în tulpinile plantelor, unde rămâne și peste iarnă. De aceea, pentru diminuarea rezervei bilogice, se impune arderea cocenilor și a resturilor rămase pe sol. Aceste metode profilactice sunt vitale în cazul populațiilor extrem de adaptabile și greu de anihilat, precum Tuta absolută -  molia minieră a tomatelor - care este imună la toate insecticidele de pe piață.

94

Toate aceste acțiuni strategice generale, precum și cele croite special pentru a respecta particularitățile fiecărei plante și dăunător în parte, concură la rezultate excepționale în termeni de producție, grație prevenirii apariției insectelor dăunătoare și afecțiunilor fitopatologice nedorite, concomitent cu protejarea mediului care ne înconjoară. 

Articol scris de: JANINA CONSTANTIN, STUDENT FACULTATEA DE AGRICULTURĂ - USAMV BUCUREȘTI

* * *

Falconeria, vânătoarea cu păsări de pradă pe cale de dispariție, la un pas de legalizare în România Monitorul de Cluj

Vânătoarea cu păsări de pradă ar putea fi legalizată în România, după ce Camera Deputaților a votat în favoarea legalizării falconeriei.

Acest tip de vânătoare constă în utilizarea păsărilor de pradă pentru vânătoare. PSD din Camera Deputaților a inițiat această modificare a Legii vânătorii și a protecției fodului cinegetic nr.407/2006. Acum urmează să fie trimis acest act președintelui Klaus Iohannis la promulgare.

Societatea Ornitologică Română (SOR) consideră că legalizarea falconeriei ar fi o gravă eroare și atrage atenția asupra efectelor negative pe care le poate produce.

Actul normative a primit 171 de voturi „pentru”, 63 împotrivă și 28 de abțineri. Camera Deputaților este for decizonal.

Modificarea legii ar consta în adăugarea păsărilor de pradă ca modalitate de practicare a vânătorii la un alineat.

* * *

95